Clasa a IX-a Material informativ pentru elevi

APELE CURGĂTOARE

Pe baza imaginii de mai jos, să ne amintim împreună în ce constă „circiutul apei în natură” :

Sursa: https://www.google.ro/search?q=circuitul+apei+in+natura&sxsrf

evaporarea apei de la nivelul scoarței terestre, în urma încălzirii acesteia de către radiația

calorică solară;

ascensiunea vaporilor de apă în atmosferă până când aceștia ajung în zona nivelului de

condensare, unde se produce transformarea lor în picături de apă ce formează norii;

revenirea apei pe suprafața terestră sub formă de precipitații;

o parte din apa provenită din precipitații ajunge în mări și oceane, în râuri și lacuri, altă

parte cade pe sol și se infiltrează ajungând în apele subterane, iar o altă parte este absorbită

de rădăcinile plantelor, ajungând până la nivelul frunzelor.

Apele curgătoare curg peste întreaga suprafaţă terestră sau prin anumite locuri adâncite?

(...prin locuri mai adânci, albii)

Ce forţă determină curgerea apelor? (...gravitaţia)

Dacă ştim că gravitaţia este forţa care determină mişcarea apelor curgătoare, atunci spre

ce locuri din scoarţă se îndreaptă întotdeauna apele curgătoare? (...spre locurile cele mai

joase).

Amintiți-vă!

Reflectați!

1.Caracteristicile apelor curgătoare:

- curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre, datorită gravitaţiei; - au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg numit vale; - curg permanent sau temporar; - apă provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele subterane.

În lecțiile anterioare ați studiat relieful creat de apele curgătoare (relieful fluvial). Să recapitulăm:

VALEA este principala formă de relief negativă creată de o apă curgătoare, dezvoltată pe lungimi

mari şi adâncimi de zeci şi sute de metri. Are următoarele elemente:

Albia minoră – porţiunea prin care curge râul la debite obişnuite, compusă din pat de albie

şi maluri;

Talveg - linia care uneşte cele mai joase puncte dintr-o albie, pe el se retrage râul la apele

sale cele mai mici;

Albia majoră (lunca) – porţiunea pe care se scurge râul la debite mari (inundaţii sau viituri);

Lunca este rezultatul evoluţiei văii prin meadrare. Forme de relief rezultate: albii părăsite,

belciuge, popine, grinduri, trepte.

Terasele – sunt foste lunci, rămase suspendate; se compune dintr-un pod, care are pietriş

aluvial, şi o frunte cu o pantă mare.

Versanţii – suprafeţe înclinate rezultate în urmă adâncirii râului ce mărginesc valea. Tipuri

de văi: chei, defilee, canioane,etc.

Interfluviul - suprafaţa de trecere de la o vale la altă. Interfluviile pot fi: plate şi extinse,

rotunjite şi ascuţite.

Sursa: http://www.lspvs.ro/siteuri/geografie/resurse/IX%20III/vale.pdf

Rețineți!

Amintiți-vă!

În imaginile de mai jos, puteți obseva caracteristicilor apelor curgătoare în profile

transversale. - Priviţi desenele şi comparaţi-le!

- Care sunt cele mai mici ape curgătoare? (...pâraiele)

- Care ape curgătoare nu au afluenţi şi seacă uneori din cauza secetei? (pâraiele)

- Care ape curgătoare sunt cele mai adânci, late, lungi şi cu mai mulţi

afluenţi?(...fluviile).

2. Tipuri de ape curgătoare

Pârâul - apă curgătoare permanentă sau temporară, de dimensiuni mici, cu albie şi

traseu propriu;

Râul - apă curgătoare permanentă, de dimensiuni mijlocii, cu albie, traseu şi afluenţi;

Fluviul - cea mai mare apă curgătoare, cu numeroşi afluenţi şi care se varsă în lacuri,

oceane sau mări printr-un estuar sau deltă.

Sursa: www.didactic.ro

Analizați!

Rețineți!

Identificați, pe harta de mai jos, principalele fluvii de pe Glob, cu ajutorul unui joc geografic,

folosind un device, conexiunea la internet și link-ul : https://online.seterra.com/ro/vgp/3133

Observați, cu atenție, desenul schematic al bazinului hidrografic!

Fiecare râu are o suprafaţă de unde primeşte apa prin afluenţi. Această suprafaţă se numeşte

bazin hidrografic. Ce sunt afluenţii? (...ape curgătoare care se varsă în alte ape curgătoare). Cum se

numeşte locul unde se întâlnesc două ape curgătoare? (...confluenţă). Bazinul hidrografic se desparte

de bazinele hidrografice vecine prin cumpăna apelor.

Exersați!

Analizați!

3. Elementele unui râu:

a). IZVORUL - locul de unde începe să se formeze cursul râului, care poate fi: punctul de ieșire

naturală a apei dintr-un strat acvifer subteran la suprafaţa scoarței terestre, un lac, locul de topire de

la marginea unui gheţar sau unirea a două pâraie.

Izvorul Dunării (confluența râurilor Breg și Bregah)

Sursa: https://www.google.ro/search?q=confluenta+breg+si+bregah&tbm

Ieșire naturală a apei subterane la suprafaţa

Sursa:https://www.google.ro/search?q=izvoare&tbm=isch&ved

Izvorul Gangelui (marginea unui gheţar)

Sursa:http://travel.descopera.ro/8955905-Pe-fluviul-Gange

Rețineți!

b). CURSUL RÂULUI- traseul parcurs de o apă curgătoare între izvor şi vărsare;

Poate fi împărţit, în funcţie de trăsăturile morfologice, fizico-geografice şi hidrologice, în:

cursul superior – râul străbate un relief mai înalt și fragmentat, cu versanți abrupți (munți,

podișuri și dealuri înalte); albiile sunt înguste și cu praguri, iar scurgerea apei se face cu

viteză mare din cauza înclinarii mari; forță de eroziune a apei este mare, râul creând prin

straturile de roci (în funcție de duritatea lor) repezişuri, cascade, defilee, canioane etc.

s://www.google.ro/search?q=cascade&tbm s:https://www.google.ro/search?q=defileul+&tbm

cursul mijlociu - râul străbate un relief mai puțin înalt, mai slab fragmentat și cu înclinare

mai mică (dealuri joase, podiș); viteză apei scade, la fel și forță erozivă asupra rocilor; albia

se lărgește, apar lunca și terasele; scurgerea apei este mai bogată, dar mai puțin tumultoasă.

Sursa:https://www.google.ro/search?q=raul+siret&tbm=isch&ved

cursul inferior - râul străbate un relief cu altitudini reduse și slab fragmentat (ex.câmpie);

luncile și terasele sunt bine dezvoltate; unele râuri și fluvii meandrează puternic.

Sursa:https://www.google.ro/search?q=cursul+inferior+al+unui+rau&tbm

c). GURA DE VĂRSARE - locul de vărsare într-un alt râu sau fluviu, ori într-un lac, o mare sau în

Oceanul Planetar. În funcție de anumiți factori, râul poate forma la gura de vărsare :

- o delta ( la vărsarea unei ape curgătoare într-o mare sau în ocean, pe un teren cu pantă lină, în

condițiile lipsei mareelor și a acțiunii curenților litorali);

- un estuar (are de cele mai multe ori aspectul unei pâlnii și se formează la țărmul mărilor și

oceanelor cu maree puternice).

Gură de vărsare prin deltă (ex.Delta Mississippi)

Gură de vărsare prin estuar (ex.Estuarul Rio de La Plata)

Observați

Rețineți!

d). BAZINUL HIDROGRAFIC- suprafaţa de pe care un râu sau fluviu îşi adună apa prin afluenţi.

Bazinul hidrografic al Amazonului

Bazinul hidrografic al Nilului

e). AFLUENTUL - apa curgătoare care se varsă în altă apă curgătoare numită râu colector.

f). CONFLUENŢA - locul unde se unesc două ape curgătoare.

g). CUMPĂNA APELOR - linia care delimitează bazinele hidrografice vecine.

Ea uneşte punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine.

Sursa:https://www.google.ro/search?q=cumpana+apelor&tbm=isch&ved

4. TIPURI DE REȚELE HIDROGRAFICE

Sursa:https://www.google.com/search?q=tipuri+de+retele+hidrografice&sxsrf

!!!! Folosind un device, conexiunea la internet și link-ul de mai jos, vizionați animația

despre “Râurile și formarea reliefului”: https://www.mozaweb.com/ro/ro/lexikon.php?cmd=getlist&let=7&book_content=MS-9506&open_extra_id=247003

Ce diferenţe sunt între apele curgătoare? (...lungime, lăţime, adâncime, cantitate de apă

care curge)

Apele curgătoare se deosebesc între ele prin viteza de curgere a apei şi debit. Ce este viteza?

(...distanţa parcursă într-o unitate de timp)

Care ape curg mai repede, cele din regiunile montane sau cele de la câmpie? (...din cele

montane)

De ce curg mai repede apele din regiunile montane? (...înclinarea suprafeţei terestre este mai

mare)

Unele râuri au mai multă apă, iar altele mai puţină.

Debitul este cantitatea de apă scursă într-un anumit timp printr-un loc. Se măsoară în m3/s

sau l/s. Care ape curgătoare au debitele mai mari? (...fluviile)

Dar debitele cele mai mici? (...pâraiele)

Care sunt factorii care influenţează debitul? (...cantitatea de precipitaţii, temperatura aerului,

topirea bruscă a zăpezii, vegetaţia, relieful, suprafaţa bazinului, rocile)

Reflectați!

Observați

Dacă apa iese în afara albiei minore se produce o revărsare, iar dacă iese în afara albiei

majore au loc viituri care pot produce inundaţii.

Care sunt cauzele viiturilor ce provoacă inundaţii de mari proporţii? (...ploi îndelungate, ploi

torenţiale, ploi bogate asociate cu topirea bruscă a zăpezii).

5. SURSELE DE ALIMENTARE ALE RÂURILOR

La alimentarea râurilor participă una sau mai multe surse, distingându-se următoarele

tipuri:

alimentare pluvială (în regiunile ecuatoriale);

alimentare nivală (în regiunile cu ierni aspre și cu multă zăpadă);

alimentare subterană (în regiunile cu roci permeabile sau solubile);

alimentare mixtă: - pluvio-nivală (din ploi și zăpezi); - pluvio-glaciară (din ploi și topirea zăpezilor) etc.

6. DEBITUL RÂURILOR

Debitul reprezintă volumul (cantitatea) de apă care se scurge printr-o secţiune a

albiei în unitatea de timp. Se măsoară în m3/s sau l/s. Fluviul cu cel mai mare debit din

lume este Amazonul. Factorii care influențează debitele:

cantitatea de pecipitații care cade în bazinul râului;

temperatura aerului,variabilă de la zi la noapte și de la un anotimp la altul;

relieful prin altitudine și pantă;

vegetația- prin tip și grad de desfășurare;

suprafață bazinului hidrografic- cu cât este mai mare, cu atât debitele vor fi mai

mari;

rocile- pot influență debitul prin proprietățile lor (ex. permeabilitate).

7. REGIMUL HIDROLOGIC AL RÂURILOR (regimul de scurgere)

Regimul hidrologic reprezintă variațiile în cursul unui an a debitului și nivelului apei

râului. După modul în care se asociază fazele cu scurgere minimă cu cele cu scurgere

maximă se disting: regim hidrologic simplu – se caracterizează, în timpul unui an, printr-o scurgere a apei

râurilor cu o creștere însemnată, urmată de o scădere. Se disting:

regim hidrologic ecuatorial (Amazon);

regim hidrologic musonic (Gange);

regim hidrologic mediteranean (Pad);

regim hidrologic temperat-continental (Nipru);

regim hidrologic temperat-oceanic (Sena, Tamisa). regim hidrologic complex – este caracteristic râurilor al căror bazin se desfășoară în mai

multe zone climatice sau pe mai multe trepte de relief (Nil, Dunăre).

Rețineți!

8. INUNDAŢII ȘI REVĂRSARILE

Revărsarea -creşterea periodică a nivelului râurilor, provocate de precipitaţii abundente sau

de topirea zăpezii şi a gheţii în timp scurt, apă acoperind şi albia majoră (lunca).

Viitură -creştere bruscă şi puternică a nivelului unei ape curgătoare determinate de ploi şi

topirea bruscă a zăpezii, sau de ruperea unui baraj natural sau antropic.

Inundaţia -revărsare neregulată care se produce în urmă creşterii bruşte a nivelului apei. Se

poate declanşa ca urmare a topirii bruşte a zăpezii, a ploilor bogate, a barării râurilor etc.

Sursa: www.didactic.ro

Histograme ale regimului hidrologic: Amazon, Nil, Dunăre

Sursa: Manualul de geografie, clasa a IX, Editura Humanitas

Studiu de caz

Reflectați!

Graficele de mai sus redau, într-o formă simplificată și intuitivă, regimul hidrografic a trei

fluvii, pe baza unor reprezentări în histograme (coloane verticale), pentru lunile unui an. Din analiză

acestor grafice rezultă următoarele elemente:

debitul deosebit de ridicat al Amazonului în raport cu celelalte două fluvii;

debitele aproape comparabile între ele ale fluviilor Nil și Dunăre, dar cu regimuri

hidrologice diferite;

regimul hidrologic al Amazonului, care are valori maxime în mai-iunie, datorat

aportului afluenților situați de o parte și de altă a Ecuatorului;

caracterul relativ asemănător al Dunării, cu valori maxime în aprilie-mai și

minime în septembrie-octombrie, care reflectă regimul precipitațiilor în bazinul

său hidrografic;

diferențele foarte mari între cantitățile mici de ape transportate de Nil în prima

parte a anului (ianuarie-iunie) și cantitățile mari din a două parte a anului (iulie-

noiembrie), ca rezultat al deplasării precipitațiilor din zona ecuatorială spre

emisfera nordică, izvoarele Nilului fiind situate la Ecuator.

CONCLUZIA: Aceste grafice oferă informații generale care trebuie corelate cu elemente de natură

climatică, aspectul reliefului și dimensiunea bazinului hidrografic.

Autori:

Prof. Mariana Ardeleanu, Liceul Teoretic ”Emil Racoviță” Galați

Prof. Gina Burghiu, Colegiul Național "Costache Negri" Galați