COLEGIUL GHEORGHE TATARESCU ROVINARI

APARATE PENTRU COMANDA MANUALA

ELEV: CALCIU GRIGORE MADALIN PROFESOR COORDONATOR: VAIHEL MIHAI

2015

1

CUPRINS

Aparate pentru comanda manuala pag. 3

A. Intreruptoare si comutatoare cu parghie pag. 3

B. Intreruptoare si comutatoare-pachet pag. 4

C. Intreruptoare si separatoare cu came pag. 6

D. Separatoare pag.11

E. Intreruptoare de sarcina pag.11

F. Intreruptoare cu sigurante pag.11

G. Prize si fise industriale pag.12

H. Comutatoare stea-triunghi pag.15

I. Inversoare de sens pag.15

J. Autotransformatoare de pornire pag.16

K. Reostate de pornire si reglare pag.16

L. Reostate de excitatie pag.18

M. Controlere pag.18

Protectia muncii in lucrari de montaj,

intretinere si exploatare a instalatiilor electrice pag.20

Bibliografie pag.27

2

APARATE PENTRU COMANDA MANUALA

In instalatiile electrice sunt folosite numeroase tipuri de aparate de joasa tensiune cu actionare manuala atat la inchidere, cat si la deschidere; ele servesc numai la stabilirea si intreruperea voita a unor circuite, neavand rol de protectie.

Se pot imparti in:

-aparate de conectare; intreruptoare si comutatoare cu parghie, pachet si cu came,separatoare, intreruptoare de sarcina, intreruptoare cu siguranta;

- aparate pentru actionarea masinilor electrice:comutarea stea-triunghi,inversoare de sens,autotransformatoare de pornire, reostate de pornire si excitatie,controlere;

-aparate pentru instalatii inetrioare pentru iluminat si racordarea receptorilor mobili de la retea: intreruptoare, comutatoare, ptize si fise, conectoare etc.

• INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE CU PARGHIE

Sunt aparate de constructie foarte simpla, bazate pe rotirea unor cutite de contact cu ajutorul unui maner izolat sau - pentru intreruptoarele montate in spatele tabloului - cu ajutorul unui sistem de parghii (fig. 1.1).

Fig. 1.1 Reprezentarea schematica a unui intreruptor parghie monopolar.

3

Se fabrica in tara la tensiunea nominala de 500v, pentru curenti intre 25 si 100 A cu actionare directa, in constructie protejata in bachelita, iar pentru curenti intre 200 si 1000 A cu actionare indirecta, in constructie deschisa.

b. INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE-PACHET

Aparatele se obtin prin insirarea pe acelasi ax a unui numar variabil de elemente (pacheti) de constructie similara (nu neaparat identice); fiecare curent cuprinzand o cale de curent.

Fiecare cale de curenteste fortmata din doua sau trei contacte fixe, montate intre discuri presate din material electro izolant (bachelita, aminoplast) (fig.1.2).

Fig.1.2. Intreruptoare-pachet

a1, a2- modele sectionate pentru ase putea vedea constructia interioara: 1 - sistem de sacadare; 2 - borna de racord; 3 - contacte fixa; 4 - placi de bachelita; 5 - contacte

Contactele mobile, din material bun conducator si elastic (tombac), sunt asezate pe un ax centarl si se rotesc solidar cu axul.

Se deosebesc trei tipuri de contacte mobile, primul fiind folosit la intreruptoare, iar celelacte la comutatoare (fig. 1.3), permitand obtinerea unor scheme de comutare foarte variate.

4

Fig. 1.3. Tipuri de contacte mobile pentru intreruptoare si comutatoare-pachet:

a - contacte in opozitie; b - contacte in unghi; c - contacte in T.

Intreruptoarele-pachet se pot realiza in executie deschisa, protejata,capsulata, in bachelita, sau metal.

Datorita intreruperii bruste, cu doua locuri de rupere si in spatiu inchis, se obtin capacitati de rupere relativ mari atat in curent alternativ, cat si in curent continuu.

Stingerea arcului electric se produce intr-o camera inchisa formata din doua discuri izolante. Se pot realiza scheme de conectare foarte variate si se pot intrerupe curenti relativ mari cu aceste aparate simple si de gabarit redus. Sunt foarte rezistente la socuri si vibratii, ceea ce le face indicate pentru comanda actionarii masinilor-unelte, pentru montarea pe panouri si pupitre de comanda, in atmosfera umeda si cu praf, caz in care se capsuleaza. In figura 1.4 este data schema electrica a unui comutator pachet.

fig. 1.4 Schema de conexiuni a unui comutator pachet

5

Comutatoarele pachet se construiesc pentru curenti intre 10 si 200 A, la tensiuni nominale de 380 - 500 V. Curentii de rupere sunt mai mici in circuite inductive si de aceea nu se recomanda utilizarea acestor in circuite cu cos de alfa < 0,4.

c. INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE CU CAME

Din punct de vedere constructiv, intreruptoarele si comutatoarele cu came se aseamana cu intreruptoarele-pachet, fiind alcatuite dintr-un numar variabil de cai de curent suprapuse; deschiderea si inchiderea contactelor mobile este, de asemenea, realizata prin actionarea unui ax central comun.

Deosebirea dintre intreruptoarele-pachet si intreruptoarele cu came

o constituie modul de realizare a circuitului de curent: la intreruptoarele-pachet contactele mobile se rotesc o data cu axul de actionare, contactele fixe fiind pe un cerc periferic, iar inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza intre contacte cu frecare tip furca, pe cand la intreruptoarele cu came, contactele mobile executa miscari de translatie, oinchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorul unor contacte de presiune punctiforme fara frecare (fig.1.5).

6

fig 1.5 Reprezentarea schematica a unui intreruptor cu came:1 - contact fix; 2- puncte de contact mobila; sanie pentru contactele mobile; 4 - cama de comanda; 5 - ax de comanda

Comutatoarele cu came prezinta performante superioare in ceea ce priveste durata de viata, care este de 0,5 - 1 milion manevre fata de10 - 5000 la comutatoarele-pachet,au posibilitati mai mari de realizare a unor scheme complexe, gabarite reduse si siguranta mai mare in functionare, dar au capacitati de rupere mai mici, nu se pot folosi in curent continuu si necesita un consum important de argint pentru pastilele de contact.

In figurile 1.6, 1.7, 1.8 si 1.9 sunt prezentate schemele unor comutatoare cu came uzuale: intreruptor bipolar,comutator tripolar cu doua directii, inversor de sens, comutator stea-triunghi.

fig. 1.6 Schema unui intreruptor bipolar.

7

fig.1.7 Schema unui comutator tripolr cu doua directii.

8

fig. 1.8 Schema unui inversor de sens.

9

fig. 1.9 Schema unui comutator stea-triunghi.

10

Schemele s eintocmesc astfel:

• se complecteaza tabelul punand semnul X in dreptul contactelor inchise in pozitia respectiva a butonului;

• se marcheaza adancituri pe came in dreptul pozitiilor respectiva ale butonului pentru contactele de sus si in pozitia opusa pentru contactele de jos.

Ca si comutatoarele si intreruptoarele pachet, cele cu came pot realiza o varietate foarte mare de scheme , se monteaza si se intretin in mod similar, dar contatele de lucru, fiind realizate din nituri cu aliaje de argint, nu se pilesc si nu se curata cu panze abrazive,ci numai cu o carpa aspra muiata in benzina.

d. SEPARATOARE

Se folosesc pentru intreruperea circuitelor sub tensiune, dar fara sarcina. Au o constructie asemanatoare celei a intreruptoarelor cu parghie, se fabrica pentru curenti intre 200 si 4000 A (fig 1.10).

Pentru separatoare este obligatoriu ca pozitia contactelor sa fie vizibila.

Fig 1.10. Separotor de 2000 A cu actionare pneumatica.

e. INTRERUPTOARE DE SARCINA

Se folosesc di ce in ce mai mult in locul intreruptoarelor cu parghie, asigurand fat de aceasta capacitati de rupere si durate de serviciu mai mari in gabarite reduse.

11

Se realizeaza fie in constructii derivate din cele ale unor intreruptoare automate,la care s-au eliminat releele, fie in constructii speciale.

f. INTRERUPTOARE CU SIGURANTE

In orice tablou de distributie sau de comanda fiind necesar atat un intreruptor general, cat si un grup de trei sigurante fuzibile de protectie, s-a nascut ideea combinarii celor doua functiuni intr-o constructie comuna, realiandu-se astfel o economie de material si de spatiu. Intreruptoarele cu sigurante se realizeaza fie varianta simpla, fie intr-o constructie mai complicata,dar care sigurantele sunt independente de intreruptor, constructie mai complicata, dar care elimina riscul accidentarii in cazul inchiderii intreruptorului pe un scurtcircuit.

g. PRIZE SI FISE INDUSTRIALE

Se utilizeaza pentru conectarea la retea a consumatorilor mobili, cum sunt grupurile de sudura, masinile de gaurit si polizoarele portative etc.

Priza este fixa, avand contactele conectate la retea, iar fisa este mobila, avand contactele conectate la cordonul flexibil de alimentare a consumatorului.

Contactele prizei sunt in forma de teaca cilindrica sau de furca si protejate impotriva atingerii(deoarece sunt sub tensiune); contactele fisei sunt in forma de stift cilindric sau de lamela si sunt protejate numai impotriva loviturilor.

Prizele si fisele industriale sunt tripolare; ele au in plus un contact nul si un contact de pamant sau cel putin unul cu ambele functiuni.

Stiful de contact corespunzator contactului de pamant trebuie sa fie mai lung,astfel ca legatura la pamant sa se faca inaintea celorlalte.

• Nota. Constructia prizei, amplasarea sau dimensiunile stifurilor trebuie astfel realizate incat introducerea fisei in priza sa nu fie posibila decat in pozitia corecta.

Prizele si fisele industriale se construiesc pentru tensiunea de 380 - 500 V si curenti nominali intre 16 si 100 A (fig.1.11).

12

13

fig 1.11. Prize si fise industriale:

14

• din material plastic; a, b - prize

• c - fisa din metal;

• d - priza si fisa cuplate;

• e- priza.

• Este interzisa intreruperea curentului prin scoaterea din priza.

Pentru prizele de 63 A si mai mari este obligatorie includerea in corpul prizei a unui intreruptor pevazut cu un mecanism de blocare care impiedica scoaterea fisei din priza daca intreruptorul nu este deschis.

h. COMUTATOARE STEA-TRIUNGHI

Aceste comutatoare servesc pentru comanda pornirii si opririi motoarelor electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absolvit de motor in timpul pornirii.

Comutatorul stea-triunghise poate utiliz numai daca motorul este astfel bobinat incat sa aiba, in regimul de lucru, bobinajl statoric conectat in triunghi.

Deci,la o retea de 380 de V poate fi conectat prin comutator stea-triunghi numai un motor pentru a carui eticheta scrie 660 / 380 volti sau delta 380 V.

Principiul de functionare consta in a realizapornirea in doua etape:

• mai intai se aplica motorului, conectat in stea, tensiunea retelei ( tensiunea aplicata fiecarei faze este deci de 1,73 ori mai mica decat tensiunea retelei);

• indata ce motorul a atins rotatia nominala (nici mai devreme nixi mult mai tarziu), se modifica legaturile motorului in triunghi.

In felul acesta, curentul de pornire absorbit de motor este redus la 1 / 3 din valoarea pe care ar fi avut-o daca se conecta direct in triunghi. Deoarece cuplul de pornire scade la 1 / 3, pornirea prin comutatoare stea-triungi poate fi folosita numai daca motorul porneste in gol sau sub sarcina redusa.

Comutatoarele stea-tringhi pentru curenti pana la 100 A se realizeaza acum pe baza compnentelor cu came , pentru curenti mai mari folosindu-se aproape exclusiv comutatoare automate.

15

i. INVERSOARE DE SENS

Realizate tot pe baza comutatoarelor cu came,inversoarele de sens pentru motoare asincrone schimba intre cele doua faze ale circuitului de alimentare.

j.AUTOTRANSFORMATOARE DE PORNIRE

Autotransformatorul de pornire este un transformator tifazat in V cu numai doua faze bobinate. Cu ajutorul unui comutator, motorul este conectat initial la prizele mediane, fiind astfel alimentat la tensiune redusa.

k. REOSTATE DE PORNIRE SI REGLARE

Pornirea motoarelor de curent alternativ cu motorul bobinat se face prin scurtcircuitarea treptata a rezistentelor conectate in circuitul rotoric. Solutia constructiva adoptata depinde de marimea motorului, respectiv a rezistentelor, precum si de frecventa pornirilor.

Pentrun motoare mici si frecvente mici de pornisre se folosesc reostate de pornire care cuprinde in acelasi ansamblu atat rezistentele, cat si comutatorul de trepte.

Pentru motoarele mari, devine necesara amplasarea separata a bateriei de rezistenta (fig. 1.12) si a comutatorului de trepte. Se folosesc in acest caz, pentru scurtcircuitarea treptellor, controlere cu toba (fig 1.13), cu care se realizeaza de obicei si inversarea de sens si franarea motorului.

fig. 1.12 Reostat de pornire.

16

fig. 1.13. Controler cu toba:

a - ansamblu; b - sistemul de contacte;

1 - ax de actionare a contactelor mobile;

2 - tub izolant; 3 - contacte mobile;

4 - elemente de fixare a contactelor mobile;

5 - contacte fixe; 6 - maner de actionare;

7 - sistem de scadere; 8 - capac; 9 - placa de baza.

In sfarsit, pentru frecvente mari de conectare, se prefera solutia cu controlere indirecte; acestea comanda scurtcircuitarea treptelor de pornire prin intermediul unor contactoare.

• Rreostatele de pornire sunt fixe cu rezistente metalice in aer sau ulei, fie cu lichid ( solutie cu soda ).

• Reostatele de reglare au aceeasi constructie, dar fiind solicitate permanent, sunt mai larg dimensionate si uneori prevazute cu ventilatoare sau alte dispozitive de racire fortata.

Rezistentele metalice di constructia reostatelor sunt sunt executate din sarme sau benzi din material rezistent (crom-nichel,fecral,constantan etc.).

Rezistentele pentru motoare mari, amplasate in baterii separate, se executa din elemente de fonta sau tabla silicioasa, stranse pe doua sau trei axe izolate, intre ele fiind introduse alternativ - in vederea asigurari continuitatii circuitului - rondele izolate sau metalice.

17

l. REOSTATE DE EXCITATIE

Se folosesc pentru reglarea tensiunii furnizate prin generatoare prin modificarea curentului de excitatie. Sunt formate, ca si reostatele de pornire, dintr-un comutator cu ploturi fixat de o placa izolanta si dintr-o serie de rezistoare din sarma spiralata conectata la poturile respective si amplasate intr-o cutie metalica (fig 1.14).

fig. 1.14. Reostat de excitatie.

18

m. CONTROLERE

• Controlerele cu toba, folosite pentru comutarea directa a curentilor mari, sunt construite din urmatoarele elemente principale (fig 1.13) :

-un ax izolat care poate fi rotit din exterior si pe care sunt montate contactele mobile in forma de sectoare circulare cu diferite unghhiuri la contur;

-unul sau doua axe izolate pe care sunt montate contactele fixe prevazute cu elemente arcuitoare care asigura forta de apasare necesara.

La controlerele de curent continuu se folosesc si camere de stingere cu suflaj magnetic.

Se construiesc pentru curenti mari, de 100 -300 A, atat in aer cat si in baie de ulei.

• Controlerele indirecte (de comanda) se construiesc, de obicei, in varianta de controlere cu came, similare constructiv cu contactoarelor cu came, dar realizate intr-o constructie mai solida (fig 1.5), pentru curenti pana la 25 - 40 A.

• fig. 1.15. Controlere cu came:

19

a - solutie cu camerele de stingere aplicate; b - solutie cu camerele de stingere incorporate; 1 - camere de stingere ceramice; 2 - capac cu camere de stingere.

PROTECTIA MUNCII IN LUCRARILE DE MONTAJ, INTRETINERE SI

EXPLOATARE A INSTALATIILOR ELECTRICE

• GENERALITATI

Protectia muncii este un ansamblu de masuri tehnice, sanitare organizatorice, avand ca scop ocrotirea vietii si sanatatii celor ce muncesc in timpul procesului de productie si asigurarea unor conditii optime de munca.

In tara noastra statul acorda o deosebita atentie crearii la locul de munca a unor conditii nepericuloase, care sa asigure deplina securitate a muncii.

Spre deosebire de cele mai multe tipuri de instalatii, la care peericolele sunt sesizate de simturile omenesti, la instalatiile electrice, tensiunea electrica nu poate fi astfel sesizata,pentru ca omul sa fie prevenit asupra pericolului posibil.

• EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

In cazul in care omul atinge simultan doua corpuri bune conducatoare de electricitate intre care exista o diferenta de potential electric, de exemplu doua conductoare electrice neizolate, corpul sau va fi strabatut de un curent electric, accident care se numeste electrocutare

Electrocutarea poate avea loc prin atingerea directa a parilor din cicuitele electrice (fig 1.16, a, b), sau prin atingerea indirecta, adica atingerea unei parti metalice care nu face parte din circuitul electric, dar este pus accidental sub tensiun, de exemplu carcasa unui motor electric cu izolatia infasurarii deteriorata (fig 1.16, c)

20

Fig 1.16 Accidentare prin electrocutare

Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accidental sub tensiune este numita tensiune de atingere.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului sunt: socul electric si electrotraumatismele.

Socul electric. Cand valoarea curentului electric ce strabate corpul este de 1 mA, omul nu simte trecerea acestuia.

La valori mai mari, pana la 10 mA, au loc comtii nervoase la mainile si picioarele prin care trece curentul; se manifesta contractii ale muschilor de la maini, astfel incat omul se desprinde cu efort de obiectul aflat sub tensiune. Accidentul poate fi insotit de actiuni necontrolate de aparare, care pot duce la dezechilibrarea si caderea omului de la inaltime.

Peste 10 mA, omul nu se mai poate desprinde singur de obiectul sub tensiune si poate produce socul electric, curentul putand actiona asupra sistemului nervos sau a inimii.

Actiunea curentului electric asupra sistemului nervos poate avea ca efecte mai grave oprirea respiratiei.

Actiunea asupra inimii produce fibrilatia inimii, adica contractarea si destinderea dezordonata si cu frecventa mare a muschiului inimii. Ambele actiuni, daca nu sunt oprite intr-un timp suficient de scurt, produce moartea accidentatului.

Electrotraumatismele sunt cauzate de arcurile electrice care pot aparea de exemplu, la scurtcircuitarea accidentala acircuitelor electrice. Ele pot, provocaorbirea, metalizarea pielii sau arsuri care pot distruge pielea, muschii sau chiar oasele. Daca arsurile se produc pe suprafata mare, sau ating organe vitale, pot provoca moartea accidentatului.

Factorii de care depinde gravitatea electrocutarii sunt:

• Rezistenta electrica a corului omului. Ea poate fi considerata egala in mediu cu 1 000 Ω, si depinde in cea mai mare masura de starea pielii. Cand pielea este uda sau ranita, rezistenta corpului omenesc poate scadea pana la 200 Ω. Rezistenta corpului omenesc scade odata cu cresterea suprafetei de contact, a presiunii de contact, a umiditatii si temperaturii mediului inconjurator si a duratei de actiune a curentului.

21

• Calea de trecere a curentului prin corp. Accidentul este mai periculos daca in circuitul electric stabilit intra inima (mana-mana; sau mana-picior) sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (incheietura mainii, ceafa, gatul, tampla etc.)

• Intensitatea curentului electric care trece prin corp. Limita maxima a curentilor nepericulosi se considera de 10 mA in curent alternativ si 50 mA in curent continuu.

• Tensiunea la care omul este supus. Cu cat tensiunea este mai mare, cu atat pericolul de electrocutare este mai mare.

• Frecventa curentului electric. Curentul continuu este mai putin periculos decat curentul alternativ. Curentul alternativ cu frecventa intre 10 si 100 Hz este cel mai perioculos in ce priveste producerea de excitatii. La frecvente foarte mari nu exista efecte de excitatie periculoase, chiar la intensitati foarte mari. Aceste frecvente (circa 500 000 Hz), sunt folosite la unele aparate electromedicale.

• Durata de actiune a curentului. Cu cat aceasta durata este mai mare, cu atat pericolul de fibrilatie a inimii este mai mare. Daca timpul este foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, nu se produce fibrilatia. Practic se considera ca un accident poate fi mortral, daca durata de actiune a curentului depaseste 0,1 s.

• PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

• CLASIFICAREA LOCURILOR DE MUNCA SI A MASURILOR DE PROTECTIE

La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarii se au in vedere

caracteristicile locurilor de munca; acestea se clasifica in trei categorii, in functie de gradul de pericol;

• Locurile de munca foarte periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii facori: umiditatea aerului peste 97%, temperatura peste 35oC, medii corozive, obiecte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata mai mare de de 60% in zona de manipulare (spatiul in care omul poate ajunge cu mana in toate directiile, fara mijloace ajutatoare speciale);

• Locurile de munca periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori: umiditatea aerului intre 75 si 97%, temperatura intre 30 si 35oC, pulbere conductoare (pilitura de metale, grafit, etc.),elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata de 60% din zona de manipulare;

22

• Locurile de munca cu grad mic de pericol, caracterizate prin pardoseala izolatoare (lemn uscat, asfalt etc.), umiditatea pana la 75%, temperatura intre 15 si 30oC, si fara elemente conductoare in contact electric cu pamantul.

Masurile de protectie pot fi:

• Masuri principale,cand pot asigura dingure protectia necesara;

• Masuri suplimentare, cand complecteaza masurile principale pentru realizarea unei protectii sigure.

• PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR PRIN ATINGERE DIRECTA

Principalele masuri pentru executarea electrocutarilor prin atingerea directa

involuntara sunt:

• Proiectarea si construirea instalatiilor si echipamentelor electrice astfel, incat elementele aflate normal sub tensiune (conductoare, borne, bare) sa nu poata fi atinse intamplator, iar producerea unor arcuri electrice sa nu poata da loc la arsuri. Pentru acesta se foloseste inchiderea in carcase de protectie impotriva atingerii, izolarea electrica a elementelor sub tensiune, amplasarea conductoarelor la inaltimi inaccesibile atingerii intamplatoare, ingradiri care sa nu permita trecerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, blocari electrice si mecanice in instalatie;

• Folosirea unor pardoseli din materiale izolate;

• Folosirea unor tensiuni reduse.

• PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE INDIRECTA

Pentru evitarea electrocutarii prin atingerea unor elemente aflate accidental

sub tensiune se iau una sau cel mult doua din urmatoarele masuri:

Legarea la nul constituie o masura principala de protectie pentru utilaje fixesau mobile, alimentate de laretele cu nul, care au punctul neutru al sursei de alimentare legat la pamant. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de sectiune suficient de mare, la conductorul de nul de protectie (fig 1.17)

23

Fig 1.17 Legarea la nul de protectie:

1 - receptor monofazat; 2 – receptor trifazat

Daca are loc un defect,de exemplu strapungerea izolatiei intre o faza si o

carcasa,are loc practic un scurtcircuit intre faza si conductorul de nul de protectie. Curentul de scurtcircuit este mare, topeste fuzibilul sigurantei sau determina deconectarea intreruptorului automat care protejeaza cicuitul respectiv, scotand astfel de sub tensiune carcasa. Pana la declansarea sau topirea fuzibilului, tensiunea de atingere a carcasei este mentinuta la valori nepericuloase.

Pentru realizarea unei protectii corecte prin legarea la nul trebuie sa se respecte, in principal, urmatoarele conditii:

• Legarea suplimentara la pamant a anumitor puncte ale retelei de nul, pentru a se evita pericolul ce s-ar ivi prin intreruperea retelei de nul de protectie. In cazul unei astfel de intreruperi, ar ramane fara protectie. Cele mai importante puncte care trebuie legate la pamant sunt tablourile de distributie, iar in cazul liniilor aeriene ,toate punctele de ramificatie, capetele liniilor si puncte pe traseu la distante de maxim 1 km;

• Separarea nulului de protectie de nulul de lucru. De la ultimul tablou de distributie in sensul transportului de energie (tablou care are borna de nul legata la pamant) si pana la echipamentele protejate, nulul de protectie nu poate fi folosit si drept nul de lucru(fig 1.17)

• Evitarea pericolului ce ar putea aparea prin inversarea rolului conductoarelor (inversarea unui conductor de de faza sau nulului de lucru, cu conductorul de protectie);

• La insatlatiile alimentare de aceeasi sursa este interzisa sa se foloseasca pentru o parte a instalatiilor protectia prin legare la nul, iar pentru alta parte, protectia prin legare la pamant, deoarece pot aparea tensiuni de atingere periculoase la instalatiile legate la nul.

24

Legarea la pamant constituie o masura principala de protectie pentru utilajele si

aparatele fixesau mobile, mai ales a celor alimentate de la retele izolate fata de pamant. Se poate foloi ca mijloc suplimentar de protectie in instalatiile de protectie prin legare la nul. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de legare la pamant la o priza de pamant (fig 1.18). Curentul de defect se inchide prin rezistenta izolatiei retelei fata de pamant Riz si in cea mai mare parte prin instalatia de legare la pamant, iar tensiunea in atingere ramane nepericuloasa. Ea este cu atat mai mica, cu cat rezistenta instalatiei de legare la pamant este mai mica.

Separarea de protectie are ca scop alimentarea receptorulu cu un circuit izolat fata de pamant si separat (izolat) fata de retea. Se alimenteaza cu ajutorul unui transformator de separare, care alimenteaza un singur receptor (fig 1.19)

fig 1.18 legarea la pamant fig 1.19 Separare de protectie

In cazul unui defect, curentul care se inchide prin om este foarte mic, deoarece trebuie sa se inchida prin izolatia circuitului de alimentare. Izolatia cablurilor de alimentare trebuie sa fie intotdeauna in stare buna.

Izolarea suplimentara de protectie consta din prevederea unei izolatii suplimentare fata de izolatia obisnuita de lucru a receptorului. Ea se poate realiza izolandu-se suplimentar receptorul fie prin aplicarea unei izolatii de om,fie prin aplicarea unui invelis izolant pe carcasa receptorului, sau se poate realiza prin izolarea locului de munca (intre om si pamant), folosindu-se covoare izolante.

Folosirea tensiunilor reduse poate constitui o masura principala de protectie la utilajele portabile, folosindu-se tensiuni reduse de alimentare, alese in functie de categoria locului de munca (24 V in locui periculoase).

Tensiunea redusa se obtine prin surse separate (acumulatoare, baterii), fie prin transformatoare coborate de protectie, care realizeaza si o coborare de retea. Este interzisa folosirea autotransformatoarelor. Cand se foloseste tensiunea redusa, este interzisa legarea la

25

pamanr sau la masa a vreunui punct din circuit de tensiune redusa si este legarea la pamant a receptorului.

Egalizarea potentialelor este numai o masura suplimentara de protectie si consta in legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fi atinse concomitent in zona de manipulare a omului. In acest mod, toate punctele ce pot fi atinse de om au acelasi potential, iar legarea la nul se realizeaza si protectia suplimentara prin egalizarea potentialelor, legandu-se intre ele toate cracasele echipamentelor electrice si toate echipamentele metalice din zona de manipulare a omului.

Protectia prin deconectare automata este o masura suplimentara de protectie ce se realizeaza prevazandu-se relee de protectie, care deconecteaza automat circuitele electrice in cazul unor curenti de defect periculosi (PACD) sau in cazul aparitiei unor tensiuni de atingere periculoase (PATA).

• PROTECTIA LA LUCRARILE DE INTRETINERE SI REPARATII

Pentru protectia electricienilor care lucreaza direct la elemente ce fac parte din circuite electrice ale instalatiilor si echipamentelor se folosesc mijloace de protectie individuala, iar organizarea locului de munca si esalonarea operatiilor se stabilesc in functie de tipul instalatiei, tensiunea de lucru, gradul de pericol al incaperii, felul lucrarii etc. Toate acestea sunt descrise pe larg in instructiunile de lucru specifice fiecarei instalatii.

Principalele masuri si mijloace de protectie sunt:

• Ingradirea provizorie a locului de munca sau a elementelor sub tensiune aflate in apropierea locului de munca, folosindu-se panouri mobile de ingradire si placi de avertizare pentru prevenire;

• Scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice inaintea oricarei lucrari de reparatie, folosindu-se toate aparatele din instalatie care permit aceasta (intreruptoare, separatoare, sigurante). Lucrul sub tensiune sub tensiune se executa nuami in mod exceptional, numai la instalatii pana la 250 V, folosindu-se mijloace de protectie electroizolante si participand la lucrare si o persoana pentru supraveghere;

• Asigurarea unei protectii contra aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, prin montarea la partea deconectata a instalatiei, a unor scurtcircuitoare mobile legat la pamant;

• Verificarea prezentei sau lipsei de tensiune cu indicatoare mobile de tensiune;

26

• Utilizarea unor mijloace de avertizare si semnalizare pentru prevenirea de pericole sau interzicerea unor manevre, de exemplu, inchiderea unor aparate prin care s-a scos de sub tensiune o instalatie in vederea unor lucrari;

• Utilizarea unor mijloace de protectie contra electrocutarii, cum sunt: manusi, galosi, cizme, covoare si platforme electroizolante, scule cu manere izolante etc.;

• Utilizare mijloacelor de protectie contra traumatismelor(centura si franghie de siguranta, casca, ochelari de prpotectie etc.).

Inainte de punerea in functiune si periodic in timpul functionarii, instalatiile electrice

se verifica, in vederea instalarii unor pericole.

• ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

Salvarea accidentatului depinde de rapiditatea cu care acesta este scos de sub tensiune

si i se face respiratie artificiala. Interventia dupa un minut creaza sanse de salvare 95%, in timp ce upa 8 min. Sansele scad la 0.5%.

Acordarea primului ajutor consta din scoaterea accidentatului de sub tensiune si efectuarea respiratiei artificiale.

Scoaterea accidentatului de sub tensiune. Pentru aceasta de scoate de sub tensiune instalatia actionandu-se intreruptorul care o alimenteaza. La liniile aeriene se poate arunca peste conductoarele liniei un conductor neizolat, care in prealabil a fost legat la pamant.

In instalatiile de joasa tensiune, daca nu este posibila deconectarea instalatiei, se indeparteaza accidentatul de partile sub tensiune si salvatorul trebuie sa ia masuri sa nu fie electrocutat,folosind manusi sau cizme izolante, calcand pe un covor izolant, o sacandura usoara sau pe haine uscate. Se recomanda ca intervenctia sa se faca cu o singura mana si sa se apuce de hainele accidentatului, daca sunt uscte.

Efectele respiratiei artificiale. Daca accidentatul inca respira, este intins, i se deschid hainele si eventual frectionat pe corp. Daca accidentatul nu mai respira i se face imediat respiratie artificiala care va fi continuata indelungat, chiar timp de 8-10 h, fara intrerupere. Decesul poate fi constatat numai de medic.

Pentru efetuarea respiratiei artificiale se poate folosi una dintre metodele manuale sau metoda gura-gura sau gura-nas. Metoda manuala de respiratie artificiala care poate fi aplicat de o singura persoana, este urmatoarea:

• Se aseaza accidentatul culcat, cu spatele in sus, cu capul pe o mana, cu fata intr-o parte si cu mana cealalalta de-a lungul corpului;

27

• Se scoate limba accidentatului afara, folosindu-se la nevoie un lemn introdus intre masele (nu intre dintii din fata);

• Salvatorul se aseaza in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre capul lui, cuprinzand intre genunchi coapsele acestuia, si isi aseaza palmele pe coapsele inferioare apucandu-l laterat cu degetele inferioare, degetele mari fiind paralele cu coloana vertebrala;

• Salvatorul se apleaca inainte cu mainile intinse, numarand rar pana la trei, realizand astfel respiratia;

• Se revine brusc la pozitia initiala pt a intra aer in plamani (inspiratia) si se numara rar 4,5,6;

• Se repeta ciclul cu o frecventa de 12-15 apasari pe minut.

28

Bibliografie:

MASINI, APARATE, ACTIONARI SI AUTOMATIZARI

De Nastase Bichir

Editura didactica si pedagogica 1994

29