Stiri 18 ianuarie 2021 , prima parte

Cursul de schimb 21.01.2021

1 EUR

4.8738

1 USD

4.0148

Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile 21 ianuarie 2021, 07:37 de Ionela Stănilă

Vremea se încălzeşte spectaculos în următoarele zile. În weekend, se anunţă chiar maxime de 14 grade în sud-estul ţării, valori anormale pentru data din calendar. De altfel, în următoarele săptămâni, meteorologii anunţă vreme caldă în toate regiunile.

Joi, 21 ianuarie, vremea va continua să se încălzească, devenind frunoasă pentru această dată, în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi temporar noros şi vor fi condiţii pentru precipitaţii slabe predominant sub formă de ploaie, la începutul intervalului înnord-vest, iar în cursul nopţii, posibil, şi în extremitatea de sud-vest. În zona montană înaltă, trecător, se vor semnala precipitaţii mixte. Izolat vor fi condiţii de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte şi, local şi temporar, în vest. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 2 şi 10 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -10…-8 grade în estul Transilvaniei şi 4….6 grade în regiunile vestice. Dimineaţa şi noaptea, pe alocuri, se va semnala ceaţă. În Bucureşti, vremea va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de -3…0 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

Vineri, conform ANM, vremea va fi caldă pentru ultima decadă a lunii ianuarie. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 4 şi 12 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -5…-3 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 7….8 grade în sudul Banatului. Cerul va fi variabil, cu înnorări în vestul, sud-vestul, nordul şi parţial centrul ţării, unde mai ales spre seară şi noaptea, temporar va ploua. În zona montană înaltă, precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte şi, local şi temporar, în vest. Dimineaţa şi noaptea, pe alocuri, îndeosebi în est, sud-est şi centru, se va semnala ceaţă. În Bucureşti, vremea va fi caldă pentru ultima decadă a lunii ianuarie. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 10 grade, iar cea minimă va fi de 2…3 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 0 grade.

Şi în weekend vom avea parte tot de temperaturi de primăvară însă, probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în cea mai mare parte a intervalului. Meteorologii anunţă maxime de 14 grade în sud-estul ţării. Prognoza meteo lunară

Săptămâna 18.01.2021 – 25.01.2021 Valorile termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice, anunţă ANM. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în regiunile extracarpatice, dar şi local excedentar în extremitatea de nord-vest, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 25.01.2021 – 01.02.2021 Temperaturile medii ale aerului vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în extremitatea de sud a ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale, dar mai ales în zonele montane aferente, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Săptămâna 01.02.2021 – 08.02.2021 Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în extremitatea de sud a ţării. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general excedentar în jumătatea vestică a ţării, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 08.02.2021 – 15.02.2021 Valorile termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, posibil uşor excedentare, local.

„Deceniul actual 2011 – 2020 este cel mai călduros deceniu, şapte ani din acest deceniu sunt în top 10 cei mai calzi ani. Practic, din 2015 şi până în prezent, fiecare an a doborât recorduri înregistrate anul anterior, tendinţa pare să fie în continuare aceeaşi. Luăm în considerare şi estimările centrului britanic de meteorologie care în fiecare an face o estimare pentru anul următor şi care la finalul lui 2019 a estimat că 2020 va fi cel mai călduros an, ceea ce se confirmă şi la nivel mondial. Acest centru britanic estimează şi pentru 2021 posibilitatea ca şi acest an să se alăture la anii cei mai călduroşi din istorie, cu o abatere termică pozitivă de 1,03 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Aşadar tendinţa e evidentă, creşterea de temperatură e semnificativă şi nu numai vara”, a explicat şefa ANM, Elena Mateescu, într-o intervenţie la RTV.

APIA si SUBVENTII

NOU! GHID APIA PLĂȚI BUNĂSTAREA ANIMALELOR! Agroinfo 20 ianuarie 2021

PLĂȚI CRESCĂTORI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat astăzi, 20 ianuarie 2021, GHIDUL SOLICITANTULUI MĂSURA 14 –„BUNĂSTAREA ANIMALELOR” DIN CADRUL PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ PNDR 2020 -PACHETUL A) – PLĂȚI ÎN FAVOAREA BUNĂSTĂRII PORCINELOR.

Potrivit Ghidului APIA, beneficiarii plăților în favoarea bunăstării porcinelor sunt exploatațiile comerciale autorizate sanitar veterinar, încadrati în categoria fermierilor activi (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 cu modificările și completările ulterioare) care își asumă voluntar angajamentul anual în favoarea bunăstării animalelor.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea vită mare (UVM).

Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate mai jos, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarul trebuie să respecte cerinţele legale în materie de gestionare și de respectare a normelor de eco-condiţionalitate (GAEC-uri şi SMR-uri) împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu aplicabile terenurilor agricole aparţinând solicitantului, precum şi activităţilor agricole desfăşurate pe toată durata angajamentului la nivelul fermei.

Sprijinul este acordat în cadrul acestei măsuri în urma încheierii pe o perioadă de 1 an a unor angajamente voluntare în favoarea bunăstării porcinelor.

Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare subpachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit, care depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază (constituite din standardele de eco-condiţionalitate şi obligaţiile stabilite prin legislaţia uniunii europene şi naţională relevantă), înregistrate de beneficiari în urma asumării angajamentelor voluntare de bunăstare a porcinelor.

Costurile standard nu includ costuri tranzacţionale şi investiţionale, acestea nefiind eligibile în cadrul acestei măsuri. Cheltuielile cu medicamentele, vaccinările și alte practici care conduc la creșterea beneficiului economic pentru fermierul aflat sub angajament privind bunăstarea animalelor nu sunt eligibile

Condiții de eligibilitate

Plăţile pentru bunăstarea porcilor pot fi acordate dacă beneficiarul:

este fermier activ (conform definiției naționale) în înțelesul la art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare,;este înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor al ANSVSA şi deţine un cod de exploataţie;deţine autorizaţie sanitară veterinară pentru întreaga exploatație cu cod ANSVSA;se angajează să respecte cerinţele de bază relevante și cerințele specifice subpachetelor pentru care aplică pe întreaga perioadă a angajamentului.

ATENȚIE!

Autorizaţia sanitar veterinară trebuie să acopere acele perioade pentru care sunt crescute animalele în explotațiile beneficiare. Plata va viza numai animalele crescute în perioada de valabilitate a autorizaţiilor sanitar veterinare, respectiv de la data eliberării autorizaţiei sanitar-veterinare. Efectivele intrate în exploataţie înainte de emiterea autorizaţiei sanitar-veterinare nu sunt eligibile la plată.

Conform prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 cu modificările și completările ulterioare:

Persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă.Pentru a dovedi calitatea de FERMIER ACTIV, fermierul va depune o data cu cererea de plată, documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de inființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor) și/sau 0150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor) sunt fermieri activi.

În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ:

Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole",;formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale",.

Efective de animale eligibile:

Numărul maxim de cicluri de producţie eligibilîn cadrul M.14 este de:

3,2 cicluri de producţie pe an – porci graşi (de la intrarea în categoria);efectiv mediu anual – animale de reproducție femele (scrofițe și scroafe ținute în grup).

În categoriile de animale neeligibile se încadrează:

animalele care nu au intrat în categorie (ex: vierii);porcii grași a căror populare/intrare în exploataţie s-a realizat după intrarea în categorie (la o greutate medie de peste 30 kg/cap - rezultată din documentele de livrare);porci grași livrați la o greutate medie de sub 96 de kg/cap rezultată din documenele de livrare;animalele reformă;animalele sacrificate de necesitate;mortalităţile;numărul de animale care depășește capacitatea maximă anuală a exploatației.

Alte condiții de eligibilitate:

Angajamentele de bunăstare a animalelor vor fi încheiate pentru minim 2 subpachete.

Plăţile acordate în cadrul subpachetului 1a) nu se pot cumula cu cele acordate în cadrul subpachetului 2a) pentru aceeași categorie de animale în cadrul unui an de angajament. Orice alte combinaţii sunt posibile, plăţile acordate în cadrul celorlalte subpachete putându-se cumula.

Atenţie! Nerespectarea uneia din condiţiile de eligibilitate generale (oricând pe perioada derulării angajamentului) atrage după sine sancțiuni, reduceri și/sau excluderea la plată pentru anul aferent cererii, după caz.

Beneficiarul trebuie să respecte cerinţele legale în materie de gestionare, împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu aplicabile animalelor și terenurilor agricole aparţinând solicitantului, precum şi activităţilor agricole relevante desfăşurate pe toată durata angajamentului.

Conform Regulamentului (UE) nr. 640/2014, cu modificările și completările ulterioare, art. 30, ajutorul sau sprijinul nu poate fi acordat pentru un număr de animale mai mare decât cel indicat în cererea de plată.

Subpachetele de care beneficiază crescătorii de porci:

Subpachetul 1 a) - creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animalSubpachetul 2a) - creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animalSubpachetul 3 a) - reducerea pulberilor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat Subpachetul 4 a) - îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

În cazul în care fermierul refuză efectuarea controlului la fața locului, cererea de plată va fi respinsă de la plată conform art. 59 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Crescătorul este obligat să comunice în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură dacă exploataţia cu cod ANSVSA a fost afectată de un caz de forţă majoră/circumstanță excepțională, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care este în măsură să trimită respectiva notificare (art. 2 din Regulamentul UE nr. 1306/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art.4 din Regulamentul (UE) nr. 640/2014) , cu modificările și completările ulterioare. În acest sens va prezenta dovezile privind apariţia cazului de forţă majoră sau a circumstanţei excepţionale.

Ghidul APIA este în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii.

INTEGRAL GHIDUL SOLICITANTULUI ÎL GĂSIȚI PE SITE-UL MADR!

SUME MAI MARI PENTRU INVESTIȚIILE ÎN FERMELE DIN ZOOTEHNIE!Agroinfo 20 ianuarie 2021

BANI PENTRU ZOOTEHNIE! În zootehnie vom avea sume consistente pentru investițiile în ferme, a anunțat astăzi, 20 ianuarie 2021, ministrul agriculturii Adrian Oros. Ajutoarele pentru fermele din zootehnie vor fi alocate distinct de sumele cu care vor fi finanțate fermele din sectorul vegetal în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală care se vor lansa în acest an.

Vor continua măsurile de investiții în ferme pe care le-am splitat (împărțit n.r.), acea măsură 4.1 (investiții în ferme n.r.) pe care am splitat-o (împărțit-o n.r.) în funcție de nevoile care au ieșit în urma analizei și vor fi separat investiții în ferme zootehnice, în procesare în fermă, ca să integrăm producția, achiziții de utilaje agricole, tineri fermieri.

În zootehnie vom avea sume consistente, nu vi le pot spune acum, pentru că le vom negocia cu asociațiile. Sigur, le vom negocia în sensul în care vom prezenta limitele sumelor și împreună vom stabili, a anunțat astăzi șeful MADR, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii.

Pentru crescătorii de porci și de păsări se vor acorda în continuare plățile pentru bunăstarea animalelor, a mai precizat ministrul agriculturii.

El a adăugat că pentru investițiile în fermele legumicole va fi o sumă destul de mare pentru sere și solarii în așa fel încât legumicultorii care doresc să facă cultură în spații protejate să-și poată face sere și solarii și să cultive acolo ce le cere piața, nu ceea ce le spune ministrul lor.

Ministrul agriculturii a precizat că plafoanele alocate pentru anii de tranziție, 2021-2022, sunt de 3,8 miliarde de euro pentru Pilonul 1 plăți directe și 2,8 miliarde de euro pentru Pilonul 2 dezvoltare rurală. VEZI DETALII AICI: MINISTRUL OROS, ASTĂZI: CUANTUM PE HECTAR SUBVENȚII APIA PENTRU ACEST AN!

BANI ÎN PLUS DE LA APIA ANUL ACESTA PENTRU FERMIERI!Agroinfo 20 ianuarie 2021

OFICIAL. Fermierii români vor beneficia și anul acesta de plățile compensatorii pe hectar și pentru animale acordate în cadrul măsurilor de dezvoltare rurale. Sunt menținute și pentru anul 2021 Măsura 10 - Agro-mediu și climă, Măsura 11 - Agricultură ecologică și Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice. Anunțul a fost făcut astăzi de ministrul agriculturii Adrian Oros, la o conferință de presă susținută la minister.

Din Programul Național Strategic (PNS) pentru perioada de tranziție (2021-2022 n.r.) sunt niște condiționări ale Comisiei (Comisia Europeană n.r.) și anume că 36% din sumă trebuie cheltuită pe măsuri de mediu și climă. De aceea vom continua Măsura de agro-mediu (Măsura 10), Măsura pentru agricultură ecologică (Măsura 11) și sprijin pentru zonele cu constrângeri naturale (Măsura 13), încadrându-ne în acest 36%, a spus ministrul Oros.

Atât plățile directe, cât și plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, care se vor aplica anul acesta, trebuie notificate la Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021. Prin anunțul făcut, ministrul agriculturii a confirmat că fermierii români vor încasa, în anii de tranziție, 2021-2022, aceleași subvenții și plăți compensatorii cu care s-au obișnuit deja. S-ar putea ca valoarea plăților compensatorii pe hectar sau pe UVM, în cazul animalelor din rase în pericol de abandon, Pachetul 8, Măsura 10 Agro-mediu și climă, să crească pentru acest an dat fiind procentul mare impus de Comisia Europeană pentru achitarea acestor plăți.

AGROINFO vă reamintește cuantumul acestor plăți APIA suplimentare, valabile pentru anul de cerere 2020:

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agro-mediu și climă

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha P2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha  P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/haP4 - Culturi verzi = 128 €/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha

Pachetul 8 - Rase de animale în pericol de abandon

Ovine: 87 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Țigaie cu cap negru de Teleorman- Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon)- Karakul de Botoșani- Merinos de Suseni- Merinos Transilvănean- Merinos de Cluj- Merinos de Palas- Ţigaie – varietatea ruginie

Caprine: 40 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Carpatina- Alba de Banat

Bovine (taurine și bubaline): 200 €/UVM/anRasele eligibile la plată:● Taurine:- Sura de Stepă● Bubaline:- Bivolul românesc

Ecvidee: 200 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Furioso North Star- Huțul- Gidran- Semigreul românesc- Shagya Arabă- Nonius- Lipițan

Porcine: 176 €/UVM/an- Bazna- Mangalița

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică 

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha P6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Ministrul agriculturii a precizat că suma destinată Pilonului 2 dezvoltare rurală, unde se încadrează și aceste plăți, pentru anii de tranziție, 2021-2022, este de 2,8 miliarde de euro.

MINISTRUL AGRICULTURII: SUMA PE HECTAR PENTRU SPRIJINUL CUPLAT! Agroinfo 20 ianuarie 2021 -

OFICIAL! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, 20 ianuarie 2021, în cadrul unei conferințe de presă organizată la sediul MADR, subvențiile APIA care rămân neschimbate pentru acest an. Șeful de la Agricultură a precizat cuantumul pe hectar pentru mai multe plăți directe, printre care și sprijinul cuplat vegetal acordat fermierilor pentru legume cultivate în spații protejate.

În continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal, 4.880 de euro pe hectar pentru anul acesta pentru legume în spații protejate și aproximativ 1.800 de euro pe hectar pentru tomate pentru procesare. Sunt măsuri care se continuă, a declarat ministrul agriculturii, în cadrul conferinței de presă susținută astăzi la sediul MADR.

Potrivit anunțului făcut de șeful MADR, cuantumul spriijinului cuplat vegetal pentru legume cultivate în spații protejate, care va ajunge anul acesta la fermieri, este de 4.880 euro/ha, iar pentru tomate, 1.800 euro/ha.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va demara plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului 2020, către fermieri după expirarea termenlor limită pentru depunerea unor acte justificative, solicitate în cazul unor culturi agricole cum sunt soia, lucernă, orez, etc. Aceste termene se întind până-n martie 2021 pentru sprijinul cuplat vegetal cerut de fermieri pentru anul de cerere 2020.

AGROINFO vă reamintește lista culturilor agricole pentru care se acordă sprijin cuplat vegetal (SCV) și valorile pe hectar, pentru toate culturile, valabile pentru anul de cerere 2019:

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL

Soia 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/haLucernă 94,67 euro/ha = 449,6446 lei/haLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/haOrez 623,32 euro/ha = 2.960,5206 lei/haSămânță de cartof 1.386,05 euro/ha = 6.583,1830 lei/haHamei 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/haSfeclă de zahăr 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha Tomate cultivate în câmp procesare 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/haCastraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/haLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/haFructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/ha = 4.749,6 lei/ha

SUBVENȚIE PENTRU ÎNFIINȚAREA CULTURILOR AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ! Agroinfo 21 ianuarie 2021

MESAJUL UNUI FERMIER PENTRU MINISTRUL AGRICULTURII! Claudia Elena Matei, fermier din județul Satu Mare, i-a scris ministrului agriculturii, Adrian Oros, un mesaj prin care îi solicită ca fermierii români să beneficieze de un ajutor financiar pentru înființarea culturilor agricole de primăvară.

Sunt un legumicultor din Satu Mare care a accesat programul tomata anul trecut, un program care ma ajutat mult în investițiile mele, pentru ca am pornit de la o suprafață de zece ari acu doi ani și am ajuns acum la o suprafață de douăzeci de ari. Pe lângă aceasta am reușit da îmi achiziționez o freza de care aveam nevoie. Deci acești bani au fost bineveniți, mai ales ca au fost bani plasați toți în investiții.

Legumicultura este după părerea mea o ramura a agriculturii destul de grea, investițiile sunt mari(D-ne ferește de calamități) ești tot timpul acolo și nu ți permiți a greșești. Cred a știți aceste aspecte referitoare la noi legumicultorii asa ca ar fi binevenite orice ajutoare financiare din partea ministerului măcar sa ne ajute cu investițiile anuale, căci toate s au scumpit și pretul lor creste anual. În timpul campaniei de recoltare a tomatelor am fost destul de nemulțumiți de condițiile de vânzare.

Adică în piețele en-gros nu mai încăpem de comercianții care vin cu tomate ieftine de pe Polonia și eu zic că tot nord vestul țării are aceeași problema! Aduc marfa la un preț la care mie nu mi s ar merita sa o produc, având în vedere prețul de achiziție a semințelor, foliei de mulcire tratamentelor și aici specific ca tratamentele sunt de buna calitate( bio) inclusiv la sol, etc.

Ce ne dorim noi oamenii care muncesc este un sprijin financiar anual, raportat la suprafața spatiului protejat și nu știu dacă e posibil un ajutor financiar separat la înfințarea culturilor în primaăară. Atunci eu zic ca, cu toate acestea legumicultorii s ar descurca mai bine pentru început. Dumneavoastră, domnule ministru, știți că legumicultura nu te îmbogățește doar ne susține pe noi și familia noastră. Și acum din partea oamenilor harnici vă urăm o zi buna cu multe reușite! I-a scris legumicultoarea din Satu Mare șefului MADR.

Asociația Forța Fermierilor – scrisoare deschisă către MADR: ”Publicați urgent proiectul pentru despăgubirile la culturile de primăvară!” Roxana Dobre - 21 ianuarie 2021 Asociația Forța Fermierilor cere printr-o scrisoare deschisă, adresată joi – 21 ianuarie, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, publicarea în regim de urgență a proiectului de Ordonanță de Urgență pentru despăgubirea fermierilor care au înregistrat pierderi din cauza secetei, la culturile de primăvară.Inserăm integral scrisoarea adresată de Asociația Forța Fermierilor către șeful de la agricultură, care a fost remisă și către Agrointeligența-AGROINTEL.RO:”Stimate domnule Ministru,Urmare a solicitărilor venite din partea membrilor noștri, vă solicităm în regim de urgență spre dezbatere publică a unui proiect de act normativ privind: “acordarea de despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă la culturile de primăvară“. De asemenea, considerăm că adoptarea OUG ar trebui să se producă înainte de elaborarea proiectului Legii Bugetului de Stat, astfel încât acesta să include explicit și sumele necesare acestor despăgubiri.Vă reamintim că de nenumărate ori ați afirmat că doriți și veți susține ca fermierii, care au avut culturile de primăvară afectate de seceta pedologică în anul agricol 2019-2020, să fie despăgubiți pentru aceste pierderi: https://agrointel.ro/167687/adrian-oros-plata-despagubirilor-pentru-culturile-de-primavara-afectate-de-seceta-in-ianuarie-februarieDorim pe această cale să vă aducem la cunoștință că întârzierea adoptării acestui proiect de act normativ, nu aduce beneficii agriculturii și fermierilor din România, deoarece un număr mare de producători agricoli sunt în imposibilitatea de a-și achita: furnizorii de inputuri agricole, plata salariilor către angajați, plata taxelor către bugetul de stat și ratele; practic, de a nu putea înființa culturile de primăvară.În speranța unui răspuns pozitiv pentru fermierii din România, vă mulțumim anticipat.Cu stimă, Președinte Asociația Forța Fermierilor Vlad Macovei.”

Ministrul Agriculturii a anunțat unde vor merge circa 6 miliarde de euro în următorii doi ani. Vești excepționale despre banii fermierilor! 20 ianuarie 2021Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a explicat miercuri, 20 ianuarie 2021, într-o conferință de presă, unde vor merge cele circa 6 miliarde de euro (Pilonul I – 3,8 miliarde de euro, respectiv Pilonul II – 2,8 miliarde de euro), aferente programului de tranziție pe anul în curs și pe anul viitor.

„Anul acesta vom definitiva PNS (n.r. – Planul Național Strategic PAC post 2020), dar, în paralel, până la finele lunii februarie, noi trebuie să definitivăm și programul pe cei doi ani de tranziție 2021-2022, dar pe măsuri vechi. Care măsuri? Acelea care am considerat noi, din analizele făcute și pentru PNS, că ar fi niște priorități, care au avut niște rezultate benefice și care, sperăm, să aibă rezultate benefice și în continuare.

Nu numai că banii au fost absorbiți 100%. În unele cazuri, banii au fost absorbiți, dar efectul benefic așteptat la începutul programului nu s-a arătat. De aceea, sumele pentru 2021-2022 sunt pentru Pilonul I – 3,8 miliarde și pentru Pilonul II – 2,8 miliarde de euro”, a declarat Oros în plenul conferinței de la sediul ministerului de resort.

Șeful de la Agricultură a promis că va continua plata redistributivă la fermele mici, între 1 și 5 hectare. El a explicat că această plată va fi mai mare, și anume 48 de euro, în cazul fermelor medii, între 5 și 30 de hectare.

Totodată, vor fi continuate plățile pentru climă și mediu (tot ca plată directă), și anume 57,8 euro, dar și plățile directe legate de tinerii fermieri (36,6 euro pe hectar), în primii cinci ani când s-au înregistrat, până la un plafon de 60 ha.

„Aici nu schimbăm nimic”, a promis Adrian Oros.

Tot el a vorbit despre continuarea plății Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) din bugetul național.

„Am reușit să schimbăm acea dată de referință la bovine care deranja, dar am vrut s-o schimbăm din 2013 în 2018, nu așa cum am am dorit, ca data de referință să fie data de 1 ianuarie a fiecărui an. De aceea, aici vom vedea care este soluția când vom acorda ANT la bovine, astfel încât marea majoritate a banilor să ajungă la cei care dețin animale reale, apropo de baze de date”, a precizat ministrul de resort, făcând referire la proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare”.

Alte programe care vor continua să fie finanțate

În cadrul aceluiași eveniment, ministrul Agriculturii a promis că va continua acordarea accizei la motorină, programele Usturoiul, Bazna și Mangalița, programul pentru sprijinul apicultorilor (de minimis) și pe cele legate de tomate și de legume în spații protejate.

„Un nou program gândesc colegii acum legat de plante aromatice, pentru că am observat în deficitul balanței comerciale că și aici înregistrăm un deficit comercial foarte mare (…)”, a mai menționat Adrian Oros.

Din PNS, a adăugat acesta, pentru perioada de tranziție sunt niște condiționări ale Comisiei Europene (CE), și anume că 36% din sumă trebuie cheltuite pe măsuri de mediu și climă.

„De aceea, vom continua cu măsura de agromediu, măsura pentru agricultură ecologică și sprijinul pentru zonele cu constrângeri naturale, încadrându-ne în acest 36%.

„Măsurile de investiții în ferme pe care le-am splitat, acea Măsură 4.1, în funcție de nevoile care au reieșit în urma analizelor. Vor fi, separat, investiții în ferme zootehnice, în procesare în fermă, ca să integrăm producția, achiziții de utilaje tineri fermieri, în zootehnie vom avea sume consistente. Nu vă pot spune sumele că le vom negocia cu asociațiile. Sigur, le vom negocia în sensul în care vom prezenta limitele sumelor și împreună vom stabili.

„Pentru pomicultură, pentru că și aici, dacă ne uităm pe deficitul balanței comerciale și avem cifrele doar pe 2019, cifrele finale, pe 2020 încă n-au venit, pomicultura este a treia în clasament, privind deficitul comercial. Prima este carnea de porc, aproape 700 de milioane, apoi este legumicultura și pe locul trei pomicultura. Și pentru pomicultură, atât pentru înființare, cât și pentru condiționare și achiziții utilaje, am alocat alocat o sumă din această Măsură 4.1a.

„De asemenea, pentru procesare și marketing, alta decât procesarea în fermă – Măsura 4.2 – iarăși aproape 150 de milioane de euro. Aici am introdus o subMăsură pentru soia și proteice. Există acea strategie europeană privind independența proteică, majoritatea plantelor și a nutrienților cu mare valoare proteică este din import, din țări non-UE.

„Pentru măsura LEADER, măsuri de bunăstare, pentru că la porc și la pasăre este singura formă de sprijin, vom continua și cu bunăstarea și primele de asigurări. Asta este din PNS”, a spus totodată ministrul Oros.

Nu în ultimul rând, șeful agriculturii a vorbit despre instrumentul de redresare și reziliență unde sectorul de profil dispune de 692 de milioane de euro.

„Și aici avem aceeași condiționalitate – 36% mediu și climă. Restul, măsurile privind măsurile lanțurile alimentare scurte 16.4, am alocat o sumă importantă. Pentru instalarea tinerilor fermieri, de asemenea. Pentru activități non-agricole, pentru că este nevoie în spațiul rural și de activități non-agricole, atât Măsura 6.2, cât și Măsura 6.4 au sume importante.

„De asemenea, o sumă destul de mare pentru fermele mici – Măsura 6.3. Pentru că una dintre prioritățile noastre, pe care am spus-o timp de un an de zile, dar este și-n actualul program de guvernare, este sprijinirea fermelor de familie”, a conchis Adrian Oros.

Propunerea CE pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde euro pentru PAC (în prețuri curente). Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5% din bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027.

Pentru România este propusă suma de 20,5 miliarde euro, din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, 363 milioane euro alocate către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde EUR alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR).

Programul „Tomata” se va extinde. Ministrul Oros anunta o masura de sprijin pentru toate legumele cultivate in spatii protejate ianuarie 21, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca programul „Tomata” se va extinde, pentru a putea fi acordat sprijin tuturor fermierilor care cultiva legume in spatii protejate, si ca va lansa un nou program, destinat plantelor aromatice, cu scopul de a acoperi un „deficit comercial foarte mare”.

„Vor ramane acciza la motorina, programul “Usturoiul”, “Bazna si Mangalita”, programul de minimis pentru sprijinul apicultorilor. Un nou program gandesc colegii acum legat de plante aromatice, pentru ca am observat in deficitul balantei comerciale ca si aici inregistram un deficit comercial foarte mare si mult discutatul program “Tomata”, despre care, sigur, in mod eronat s-a spus ca s-a renuntat. Nu. El se va extinde si se va imbunatati. Programul “Tomata” a consumat in patru ani 172 de milioane de euro, iar efectul lui nu a mai venit. In patru ani importurile au crescut in fiecare an, iar acolo unde am fost sesizati am verificat si ne-am dat seama ca programul era atat de prost gestionat incat putea fi foarte usor fraudat. Doar la o simpla verificare, la Olt, am gasit anul trecut 417 dosare fictive, dar cel mai important lucru care ne-a facut sa il extindem este ca majoritatea legumicultorilor, membrii si liderii asociatilor au spus: “Domnule ministru numai tomate exista? De ce nu faceti un program de sprijin al legumelor in spatii protejate?”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a mai spus ca urmatoarea masura, care urmeaza sa fie lansata atat cu bani de la buget, cat si prin Programul National Strategic, va fi supusa consultarilor.

„Impreuna cu legumicultorii vom stabili care anume dintre legume vor intra in acest program “Legume in spatii protejate”. Lumea trebuie sa stie, legumicultorii stiu ca in continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal de 4.880 de euro pe hectar anul acesta pentru legume in spatii protejate si de aproximativ de 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Sunt masuri care se continua si merg in paralel cu acest program”, a adaugat ministrul Agriculturii.

SPRIJIN PENTRU FERMIERII MICI! Agroinfo 21 ianuarie 2021

BANI ÎN 2021 PENTRU FERMELE MICI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat miercuri, 20 ianuarie 2021, că fermele mici vor beneficia anul acesta de sprijin financiar, Submăsura 6.3 - Dezvoltare ferme mici.

În afara Programului Național Strategic există acel instrument de redresare și reziliență unde avem 692 de milioane de euro. Și aici avem aceeași condiționalitate, 36% mediu și climă. Restul, măsurile privind lanțurile alimentare scurte, submăsura 16.4, am adăugat o sumă importantă. Pentru instalarea tinerilor fermieri, de asemenea. Pentru activități nonagricole, pentru că este nevoie în spațiul rural și de activități nonagricole, atât Măsura 6.2, cât și Măsura 6.4 au sume importante.

De asemenea, o sumă destul de mare pentru fermele mici, submăsura 6.3. Pentru că una din prioritățile noastre, care am spus-o timp de un an de zile, dar este și-n actualul program de guvernare, este sprijinirea fermelor de familie, a anunțat ministrul agriculturii, miercuri, 20 ianuarie 2021, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul MADR.

Sprijinul financiar a fost acordat în PNDR 2020 fermelor mici prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Anul acesta, probabil, tot AFIR va lansa această submăsură. Beneficiarii sunt fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică; dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 4.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard).

Sprijinul nerambursabil a fost  anul trecut de 15.000 de euro/fermă, anul acesta, valoarea ar putea să crească. Fermierii mici au încasat, în 2020, sprijinul în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare; 25% din cuantumul sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare. Sprijinul a fost acordat pentru o perioadă de trei ani, perioada de 5 ani s-a aplicat doar pentru sectorul pomicol.

AFIR si FINANTARIFonduri europene pentru investiții în fermele de animale. Sumele majorate în acest an! agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2021 Fonduri europene pentru fermele de animale! Crescătorii de animale vor putea accesa în acest an sume importante pentru a face investiții în exploatațiile zootehnice. În perioada următoare, reprezentanții fermierilor vor fi consultați cu privire la plafoanele sumelor și direcțiile de finanțare, banii urmând a fi alocați din fonduri europene, în perioada de tranziție (anii 2021 și 2022) până la adoptarea noii Politici Agricole Comune.”Din Programul Național Strategic pentru perioada de tranziție…sunt niște condiționări ale Comisiei și anume că 36% din sumă trebuie cheltuită pe măsuri de mediu și climă. De aceea vom continua măsura de agro-mediu, măsura pentru agricultură ecologică și sprijin pentru zonele cu constrângeri naturale, încadrându-ne în acest 36%. Apoi măsuri de investiții în ferme pe care le-am splitat, acea măsură 4.1, le-am splitat în funcție de nevoile care au reieșit în urma analizelor și vor fi separat investiții în: ferme zootehnice, în procesare în fermă, ca să integrăm producția, în achiziții de utilaje, tineri fermieri. În zootehnie vom avea sume consistente în sensul că le vom negocia cu asociațiile, adică le vom prezenta limitele sumelor și împreună vom stabili care sunt”, a anunțat ministrul agriculturii Adrina Oros în cadrul unei conferințe susținută astăzi, miercuri – 20 ianuarie, la sediul MADR. ALTELE

Ministrul Oros: Deocamdata nu este nevoie sa luam masuri cu privire la exportul de grau Agrostandard | 20 January, 2021 Ministrul Agriculturii Adrian Oros sustine ca deocamdata nu este cazul ca Romania sa introduca restrictii la exportul de grau, rezervele existente in tara fiind suficiente pana la noua recolta.

Si chiar daca anul trecut, productia nu a fost, din cauza secetei, la nivelul cu care ne obisnuisem in ultimii ani, a existat totusi un volum disponibil pentru export de circa doua milioane de tone. «Politica este urmatoarea: pe mine ma interesaza sa-mi tin in tara tot necesarul, restul pot sa-l exporte. Deocamdata nu este nevoie sa luam masuri si sper sa nu mai luam masurile care au deranjat, anul trecut, dar macar ne-au asigurat o anumita liniste», a declarat ministrul Agriculturii intr-o conferinta de presa.

Rusii, in schimb, afectati si ei de seceta, au fixat cote si taxe la export pentru a-si proteja piata interna. Chiar si asa, vor fi lideri la exportul de grau la nivel mondial, estimeaza analistii.

Cerere mare de grau din partea industriei alcoolului

Productia de grau a Romaniei a inregistrat, in 2020, un minus de aproape 41% fata de 2019, ajungand la 6,091 milioane de tone, media la hectar fiind de 2.917 kg/ha, fata de 4.749 kg/ha, in 2019.

Oros spune ca a fost grau suficient pentru a asigura cererea interna, existand si un disponibil de doua milioane de tone pentru export.

Necesarul pentru consumul uman este de 2,2 mil de tone. Pe langa aceasta cantitate, mai este nevoie de 500.000 tone de seminte, dar si de 400.000 tone de grau furajer. In 2020, a crescut, insa, semnificativ cererea din partea industriei alcoolului, folosit ca materie prima in productia de dezinfectanti, in contextul pandemiei de COVID-19.

Cel mai mare curs la cereale din ultimii ani!

Seceta de anul trecut, cererea tot mai mare din partea Chinei, stocurile in scadere, precum si restrictiile luate de rusi la export au facut ca pretul cerealelor sa cresca spectaculos in ultime vreme, ajungandu-se la valori nemaintalnite in ultimii 7-8 ani. Astfel, graul a ajuns la un nivel care se situeaza intr-o marja de 220-230 euro pe tona, porumbul intre 210 si 215 euro/tona, iar rapita intre 430 si 435 euro pe tona.

De asemenea, soia a atins cel mai ridicat nivel din ultimii sase ani si jumatate, pe fondul cererii venite din partea asiaticilor, dar si in contextul temerilor privind recolta acestui an in SUA si America de Sud.

Piața de cereale. Ministerul Agriculturii anunță că nu intervine ”momentan” cu măsuri pe piața grâului Ramona Dascălu - 21 ianuarie 2021

Pe fondul majorărilor la preţul grâului pe piaţa naţională şi internaţională, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a făcut o serie de declaraţii. Şeful de la MADR a anunţat că situaţia este sub control, că România nu va ajunge să aibă o criză de cereale și că speră să nu se ajungă din nou la o blocare a exporturilor pentru a se asigura că grâul pentru consumul național nu pleacă în afară.

Ministrul Adrian Oros a declarat miercuri, 20 ianuarie, într-o conferință de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) că România are nevoie de un necesar de consum de 2,2 milioane tone de grâu, fapt care reprezintă o prioritate pentru ministerul Agriculturii în acest moment.

”Pentru noi este foarte important ca toți fermierii care cultivă și grâu și orice alte cereale să aibă posibilitatea să-l valorifice ca să aibă o activitate rentabilă, dar cel mai important pentru noi este să ne asigurăm că necesarul de consum uman, care este de 2,2 milioane tone este în țară și rezervele respective sunt aici și sunt suficiente până la noua recoltă. Peste aceste 2,2 milioane tone, am spus-o și cu alte ocazii și cei din panificație și fermierii știu, mai sunt cam încă 550.000 de tone, foarte importante, grâu de semințe, și ne-am asigurat și anul trecut că îl avem, cam 400.000 de tone grâu furajer, care nu trebuie să aibă o calitate foarte mare, și cam 400-500.000 de tone grâu pentru industria alcoolului. Anul trecut, consumul pentru industria alcoolului a crescut pentru că a fost nevoie de mai mult alcool pentru dezinfectante. Și au fost totuși 2 milioane de tone pentru export. Sigur, este foarte important și acest export pentru că face ca activitatea, în primul rând a fermierilor, dar mai ales a traderilor și a exportatorilor să fie rentabilă. Pe mine, personal, mă preocupă mai mult rentabilitatea activității fermierilor și mai puțin, sigur că este nevoie și de traderi în acest lanț trofic, și ei trebuie să fie rentabili că astfel nu și-ar justifica activitatea, dar pe mine, ca și ministru al Agriculturii, mă interesează în primul rând ca fermierii să aibă o activitate rentabilă și rezervele de grâu panificabil, necesarul, în general, de consum să fie asigurat”, a spus Adrian Oros.

În ceea ce privește, prețul grâului, ministrul Adrian Oros susține că acesta, în mod normal, nu ar trebui să sufere o creștere semnificativă și asta pentru că la nivel mondial producțiile au crescut anul trecut.

”După știința mea, chiar dacă în zona Mării Negre, din cauza secetei, producțiile au fost diminuate, și țările din zonă au avut producții diminuate, printre care și România, la nivel mondial producțiile au crescut. În mod normal, nu ar trebui să fie o creștere semnificativă a prețului grâului. Sigur că pot fi și jocuri de bursă, în care noi nu avem cum să intervenim, dar după toate raportările și analizele, pe care anul trecut le-am citit, pentru că am fost nevoit să le citesc, producția globală de grâu și de porumb a crescut. Politica este următoarea, pe mine mă interesează să îmi țin în țară tot necesarul, restul pot să-l exporte. Deocamdată, nu este nevoie să luăm măsuri și eu sper să nu luăm alte măsuri care au deranjat anul trecut, dar măcar ne-au asigurat o anumită liniște”.

……………………….LEGISLATIVProiecte de acte normative Joi, 21 Ianuarie 2021 16:59

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală  2014-2020 - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor. 

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: m215@apia.org.ro - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Direcția Plăți Directe - Sector Zootehnic

Descarcă ataşamente:

· detalii proiect (pdf)

· detalii cerere porcine (pdf)

· detalii cerere păsări (pdf)

………………….INTERNEFermierii din Iași primesc ajutorul național tranzitoriu începând cu luna februarie 2021. APIA începe autorizarea la plată pentru culturile de sfeclă de zahăr, tutun sau culturi amplasate pe teren arabil Raluca Costin 21 ian. 2021

Ajutorul național tranzitoriu, una dintre cele mai importante subvenții acordate de APIA, va fi virat în conturile fermierilor din Iași care au depus cereri în anul 2020, începând cu luna februarie 2021, suma plătită fiind de aproximativ 4 milioane de euro

APIA va demara plățile pentru ajutorul național tranzitoriu (ANT), una dintre cele mai importante subvenții acordate de la bugetul de stat, de luna viitoare. Imediat după ce specialiștii din cadrul instituției vor autoriza la plată cererile depuse de agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr, tutun sau culturi amplasate pe teren arabil, dar și de cei care au ferme zootehnice, plățile vor fi demarate, iar beneficiarii vor primi banii în conturi

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor care au depus cererile în anul 2019 suma de aproximativ 4 milioane de euro, bani acordați drept ajutor național tranzitoriu. Sumele pe care le vor primi beneficiarii din Iași, pentru anul de cerere 2020, sunt următoarele: 13,3202 euro/ha (63,1791 lei/ha) pentru culturile amplasate pe teren arabil, 1.569,4413 euro/ha (7.454,2183 lei/ha) pentru tutun, 73,8219 euro/ha (350,6244 lei/ha) pentru sfecla de zahăr.

De asemenea, ajutorul național tranzitoriu în zootehnie – schema decuplată de producție, specia bovine – sector lapte, este de 17,7220 euro/tonă, respectiv 84,1724 lei/tonă. Ajutorul național tranzitoriu- schema decuplată de producție, specia bovine – sector carne, este de 69,1109 euro/cap de animal, respectiv 328,2491 lei/cap de animal. Pentru schema decuplată de producție, speciile ovine/caprine, subvenția acordată crescătorilor din Iași este de 4,7157 euro/cap, 22,3976 lei/cap de animal. Sumele sunt la fel cu cele încasate de fermierii din Iași pentru anul de cerere 2019.

Fermierii din Iași care primesc ajutorul național tranzitoriu au depus cereri în campania APIA 2020

Agricultorii din Iași au încasat o parte din banii destinați campaniei de plată 2020. Astfel, APIA a plătit beneficiarilor din Iași peste 30 de milioane de euro, iar în această perioadă se fac noi plăți pentru cei aproape 18.000 de beneficiari. În perioada 15 martie – 15 iunie 2020 au depus cereri 19.965 de fermieri din Iași care exploatează o suprafață de 265.979,15 hectare de teren agricol. Subvenția europeană cea mai importantă pe care o primesc agricultorii prin intermediul cererii este în cadrul schemei de plată unice pe suprafață (SAPS). Pentru a primi subvenția, fermierii trebuie să dețină terenuri agricole pe care să le exploateze de cel puțin un an.

De asemenea, fermierii din Iași au solicitat subvenții și în cadrul schemelor zootehnice, dar și pe alte scheme pentru tinerii fermieri sau schema pentru înverzire. Dacă un fermier accesează mai multe scheme de plată în campania APIA 2020, acesta poate primi și 1.500 de euro pe hectar. Banii acordați de APIA sunt importanți pentru fermierii din Iași deoarece pentru majoritatea dintre aceștia subvențiile reprezintă un real ajutor pentru menținerea afacerilor în agricultură, mai ales că anul în 2020 a fost secetă extremă, iar fermierii au avut producții slabe.

Ieșenii cu afaceri în domeniul zootehnic afectate de pandemia COVID-19 primesc 7.000 de euro/fermă

Fermierii din Iași care au depus cereri în măsura 21 – „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19″ destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine) și vegetal (legume, fructe și cartofi) primesc banii de la APIA. Cele 3.102 fermieri înscriși la APIA au fost autorizați la plata ajutorului financiar. Dintre aceștia, 965 de fermieri din Iași sunt crescători de bovine cu 11.045 capete solicitate la plată, 1.240 crescători de ovine și caprine, cu 231.294 de capete, și alți 1.080 de fermieri care exploatează 1.586 hectare cu livezi sau care au solarii cu legume.

Beneficiarii ajutoarelor financiare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) primesc 7.000 de euro pentru fiecare fermă eligibilă la plată. Plățile s-au făcut în mai multe județe din țară începând cu data de 22 decembrie 2020, însă nu și în Iași, chiar dacă autorizarea la plată s-a făcut încă de anul trecut. Bugetul alocat acestei măsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost suplimentat de la 150 de milioane de euro la 182,5 milioane de euro. Astfel, până la data de 15 ianuarie 2021, din suma totală, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane de euro pentru un număr de 122.447 de cereri unice.

Grafic ZF: Numărul operatorilor economici certificaţi ecologic în 2020

Crescătorii de animale, la mâna intermediarilor. Călin Matieș atrage atenția că zonele rurale defavorizate se vor depopula în lipsa târgurilor Mihaela Prevenda Miercuri, 20 Ianuarie 2021 Călin Matieș solicită redeschiderea târgurilor de animale și crearea unui plan de măsuri tehnico-sanitare care să permită acest lucru în deplină siguranță pentru toată lumea. În acest sens, senatorul PSD de Alba a trimis astăzi, 20 ianuarie 2021, o scrisoare președintelui ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) – Robert Chioveanu.

Reamintim că, actualul senator Călin Matieș este producătorul renumitului produs recunoscut la nivel european – „Pita de Sântimbru” și cel care a avut inițiativa înființării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, organizație pe care a condus-o până la preluarea mandatului de parlamentar, în decembrie 2020.

„Solicit măsuri urgente pentru redeschiderea târgurilor de animale în condițiile respectării tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Totodată, solicit identificarea de soluții pentru prevenirea extinderii pestei porcine africane astfel încât crescătorii de animale să nu mai aibă de suferit”, scrie Călin Matieș în scrisoarea către președintele ANSVSA.

Afectată de pandemia de COVID-19, România se află din nou sub incidența răspândirii cazurilor de pestă porcină africană, ceea ce afectează buna desfășurare a activităților de comercializare a animalelor în spațiul rural.

Prin menținerea suspendării activității târgurilor, crescătorii de animale nu-și pot comercializa produsele, situație agravată și de faptul că numărul abatoarelor este insuficient la nivel național, existând județe neacoperite. Apoi, transportarea animalelor către abatoare este îngreunată nu doar de distanțele mari care trebuie parcurse, ci și de necesitatea transportării cu automobile autorizate de DSVSA.

„În acest context, crescătorii de animale și oamenii din mediul rural sunt constrânși de intermediari să reducă prețurile pentru comercializarea animalelor până la un nivel la care riscăm să îngenunchem . În România sunt zone rurale de munte, ca în județul Alba – de pildă, și fac referire în mod special la Munții Apuseni, unde oamenii trăiesc doar din creșterea animalelor, iar dacă mai continuă să fie ținute închise târgurile de animale există riscul ca aceste zone deja defavorizate să se depopuleze”, este de părere senatorul de Alba.

În opinia lui Călin Matieș, o strategie de monitorizare a focarelor de pestă porcină africană, la nivel național, care să permită deschiderea târgurilor și să corespundă nevoilor crescătorilor de animale, este imperios necesară. „O primă soluție ar fi să putem stabili scenarii graduale pentru fiecare localitate în parte, cu zone verzi, galbene și roșii, în funcție de gradul de răspândire a pestei porcine africane. Târgurile ar putea fi redeschise în zonele verzi (zero cazuri/focare PPA), inclusiv pentru comercializarea porcinelor; în zonele galbene (sub 5 cazuri/focare PPA) ar putea fi comercializate animalele exceptând porcinele, urmând ca doar în zonele roșii (peste 5 cazuri/focare PPA) târgurile să rămână închise. Suplimentar proveniența animalelor ar putea fi certificată prin verificarea crotaliilor de un medic veterinar, prezent în fiecare târg. Astfel se poate avea un control asupra gestionării și monitorizării numărului de animale, cât și asupra modalităților actuale de comercializare ale acestora, inclusiv în ceea ce privește porcinele, unde o mare parte din exemplare nu sunt înregistrate din lipsa subvențiilor.”

Utilaje agricole moderne donate în scop didactiv 21 ianuarie 2021 Studenții Facultății de Agricultură, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV)  “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, vor avea parte de lucrări practice inedite și diversificate datorită parteneriatelor semnate între instituția de învățământ superior și reprezentanți ai mediului economic agricol. Astfel, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a echipamentelor necesare în agricultură, diverse firme și-au manifestat intenția de a pune la dispoziția facultății utilaje în scop didactic.

Mai multe utilaje au fost donate în scop didactic studenților Facultății de Agricultură, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cursanții vor avea parte de lucrări practice inedite și diversificate datorită parteneriatelor semnate, relatează bzi.ro.

Facultatea de Agricultără a primit recent, ca și donație, mașină pentru efectuat tratamente fitosanitare și un echipament pentru recoltat porumb.

„În ceea ce privește relația cu mediul economic agricol, ne dorim o mai intensă colaborare cu întreprinderile din agribusiness. Astfel, studenții noștri au avantajul conectării la tendințele tehnologice de pe piață, iar întreprinderea își facilitează transferul de tehnologie și informație către rețelele de fermieri și, de asemenea, își atrage resursa de muncă bine pregătită dintre inginerii agronomi formați în cadrul facultăți noastre”, a declarat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură.

Pentru studenții Universității, desfășurarea unor astfel de parteneriate reprezintă și posibilitatea de a observa evoluția echipamentelor folosite în diverse procese necesare în agricultură și adaptarea acestora noilor tendințe și cerințe ale agriculturii durabile și sustenabile.

· CULTIVAREA PLANTELOR

· CEREALE

· LEGUME

· CIUPERCI

· FRUCTE

· Struguri / vita de vie

· Pomi si arbusti fructiferi

· PLANTE TEHNICE

· PLANTE FURAJERE

· PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

· SILVICULTURA

· GRADINARIT

· MATERIAL SADITOR

· INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

· PROTECTIA PLANTELOR

· CRESTEREA ANIMALELOR

· BOVINE

· PORCINE

· OVINE / CAPRINE

· CABALINE

· PASARI

· ANIMALE DE BLANA

· PESTI

· ALBINE

· MELCI

· ANIMALE DE COMPANIE

· FURAJE / HRANA ANIMALE

· SANITAR / VETERINAR

· AFACERI AGRICOLE

· STIRI AGRICOLE

· FONDURI EUROPENE

· IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

· SUBVENTII AGRICULTURA

· CREDITE AGRICULTURA

· ASIGURARI AGRICOLE

· PRETURI AGRICOLE

· MANAGEMENT AGRICOL

· MARKETING AGROALIMENTAR

· IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

· MASINI, UTILAJE, INSTALATII

· UTILAJE AGRICOLE

· TRACTOARE

· COMBINE AGRICOLE

· CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

· PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Fără investitori străini! Cum a salvat primarul unei comune zootehnia din zonă 21 ianuarie 2021 https://youtu.be/oHAoPg9904wSingurul loc unde investitorii străini nu au reuşit să cumpere aproape nicio palmă de pământ, în judeţul Teleorman, este Zâmbreasca. Primarul din comună refuză să vândă pământul din zonă, iar dacă cineva decide totuşi să-l înstrăineze, îl oferă doar consătenilor. Oamenii de aici trăiesc din agricultură şi spun că nu ar renunţa la pământul părinţilor şi bunicilor indiferent de sumele oferite. Edilul crede că măsura adoptată de el a salvat cea mai veche îndeletnicire a localnicilor – zootehnia. În același timp, cei apți de muncă rămân în Zâmbreasca și nu mai iau drumul pribegiei.

Fermier: ”Dacă MADR are să-mi dea bani, eu de ce să nu fac grevă și să nu mai plătesc la buget?” 21 ianuarie 2021 Seceta de anul trecut a provocat multe pagube în rândul fermierilor și i-a aruncat pe mulți dintre aceștia în pragul falimentului. Unii dintre ei chiar și-au pierdut fermele, alții, cu chiu, cu vai, au reușit să-și plătească datoriile și să rămână pe linia de plutire. Despăgubirile promise de Ministerul Agriculturii pentru culturile de toamnă au venit, însă nu în întregime, iar agricultorii susțin că guvernanții mai au să plătească și alte datorii către ei.

”Ministerul Agriculturii încă este dator față de fermierii români. Nu au plătit în întregime despăgubirile la culturile de toamnă, ne-au dat doar 89,6% din suma promisă. Ni s-a promis subvenția pe anul 2020, ni s-a spus că o să primim integral subvenția, dar am primit doar avansul. Am și fermă de vaci și am o sumă considerabilă de luat pentru sprijinul cuplat, ANT și producția de lapte”, a precizat fermierul Anghel Constantin în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

În acest context, agricultorul din județul Călărași se gândește, mai în glumă, mai în serios, să intre în grevă fiscală și să nu-și mai plătească dările către stat.

”Dacă Ministerul are să-mi dea mie bani, și mai are să-mi dea un miliard, de ce să nu fac și eu grevă fiscală și să nu plătesc la bugetul statului? Pentru că lună de lună, în condițiile grele ale anului 2020, mi-am plătit toate impozitele și dările pentru bugetul de stat, și nu sunt de ici de colo. Pe an ajung la aproape 350 de mii de euro”, a mai adăugat Anghel Constantin.

Părerea fermierilor despre data de referință la bovine: ”Tâmpenie mai mare n-am auzit” 21 ianuarie 2021 Data de referință pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) la bovine a fost schimbată, în cadrul negocierilor de la Bruxelles, la 2018. Decizia va intra în vigoare, însă, abia din 2023, odată cu noul Plan Național Strategic și noua Politică Agricolă Comună. Chiar și așa, fermierii se declară nemulțumiți de decizie și spun că cel mai normal ar fi fost ca data de referință să se modifice în fiecare an, așa cum se face în cazul ovinelor.

”Am o nelămurire. Am auzit că data de referință pentru subvenția la oi se stabilește an de an. Oare noi, văcarii, avem așa multe vaci de nu putem să le numărăm? Nu este normal ca la oaie să se dea an de an, iar la vacă să se țină cont de o dată atât de veche”, a precizat fermierul Teodor Moșneagu din județul Harghita, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”O tâmpenie mai mare decât asta n-am auzit. Care este scopul? Cine a gândit treaba asta care este împotriva naturii? Este de neînțeles”, a adăugat și fermierul Valentin Popa

De altfel, subiectul a fost abordat și de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în conferința de presă susținută ieri la sediul MADR. Acesta a precizat că și-ar fi dorit ca data de referință pentru subvenția ANT la bovine să fie 1 ianuarie a fiecărui an, însă propunerea a fost respinsă în cadrul negocierilor de la Bruxelles. În acest sens, Ministerul Agriculturii va căuta alte soluții prin care să se asigure că banii vor ajunge la cei care dețin animalele reale și nu la speculanți.

„Am reușit să schimbăm acea dată de referință la bovine care deranja, dar am vrut s-o schimbăm din 2013 în 2018, nu așa cum am am dorit, ca data de referință să fie data de 1 ianuarie a fiecărui an. De aceea, aici vom vedea care este soluția când vom acorda ANT la bovine, astfel încât marea majoritate a banilor să ajungă la cei care dețin animale reale, apropo de baze de date”, a subliniat Oros.

Prețul laptelui, la mâna procesatorilor 20 ianuarie 2021 https://youtu.be/jgH9pjYO_BcProducătorii de lapte din întreaga tara se plang ca pretul primit pe litru din partea procesatorilor nu le acopera costurile.

Mai mult, seceta de anul trecut i-a obligat pe foarte multi crescatori de bovine sa bage mana adanc in buzunar si sa isi cumpere furaje pentru a scoate animalele din iarna. De pretul mic al laptelui se plang si fermierii din judetul Teleorman.

Ei spun ca fara un pret corect oferit de procesatori, oamenii o sa renunte la vaci.

Călin Mătieș, apel către ANSVSA din Senatul României: Redeschideți de urgență târgurile de animale! Ramona Dascălu - 20 ianuarie 2021 Se cere deschiderea târgurilor de animale! Situația crescătorilor de animale devine din ce mai dramatică, mai ales în zonele de munte unde oamenii se ocupă preponderent cu creșterea animalelor, și asta pentru că din cauza menținerii suspendării târgurilor, mulți se văd nevoiți să-și vândă animalele cu bani puțini, fiecare pe unde apucă. Un semnal de alarmă în acest sens este tras de Călin Mătieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale și producătorul pitei de Sântimbru, ales la alegerile din toamna anului trecut senator PSD, în județul Alba.Călin Mătieș îi cere președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să redeschidă târgurile de animale cât mai repede cu putință, mai ales acolo unde incidența cazurilor de pestă porcină africană este foarte scăzută. Călin Mătieș consideră că de redeschiderea târgurilor de animale depinde soarta multor crescători.De asemenea, în adresa trimisă președintelui ANSVSA, parlamentarul solicită, pe lângă redeschiderea târgurilor, în condiții de siguranță, și identificarea de soluții pentru prevenirea extinderii epidemiei de pestă porcină africană.Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă integral scrisoarea deschisă transmisă de senatorul PSD Călin-Gheorghe Mătieș președintelui ANSVSA Robert Chioveanu:”Stimate domnule Președinte,Deja afectată de epidemia de coronavirus, România se află din nou sub incidența răspândirii cazurilor de pestă porcină africană, fapt care afectează buna desfășurare a activităților de comercializare a animalelor din mediul rural.Recent, Guvernul Cîțu a propus, în contextul pandemiei de COVID, menținerea suspendării activității târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7, alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, fapt care a condus la prelungirea situației mai sus menționate referitoare la restricționarea crescătorilor de animale de a-și comercializa produsele.Situația este cu atât mai gravă din cauza faptului că numărul abatoarelor este insuficient la nivel național, sunt județe neacoperite, iar transportarea animalelor către acestea este îngreunată nu doar din cauza distanțelor prea mari care trebuiesc parcurse dar și de necesitatea transportării acestora cu un automobil de către Direcția de Sănătate Veterinară.În acest context, crescătorii de animale și oamenii din mediul rural au ajuns să fie constrânși de intermediari să reducă prețurile pentru comercializarea animalelor până la un nivel la care riscăm să îngenunchem “țăranul român” iar după cum bine știți, în România sunt zone rurale de munte precum județul Alba, iar aici fac referire în mod special la munții Apuseni, unde oamenii trăiesc doar din creșterea animalelor, fapt ce poate duce într-un final la depopularea acestor zone deja defavorizate.În acest sens, domnule președinte, vă solicit să luați măsuri urgente pentru redeschiderea târgurilor de animale având în atenție respectarea tuturor măsurilor de prevenție a răspândirii epidemiei de coronavirus precum și să identificați soluții similare pentru prevenția extinderii epidemiei de pestă porcină africană astfel încât crescătorii de animale să nu mai aibă de suferit.O strategie de monitorizare a focarelor de pestă porcină africană care să permită deschiderea târgurilor și să corespundă nevoilor crescătorilor de animale la nivel național, este imperios necesară. O primă soluție ar fi să putem stabili scenarii graduale pentru fiecare localitate în parte, cu zone verzi, galbene, roșii în funcție de gradul de răspândire a pestei porcine.Târgurile ar putea fi redeschise în zonele verzi (0 cazuri/ focare de pestă porcină) inclusiv pentru comercializarea porcinelor, în zonele galbene (sub 5 cazuri/ focare de pestă porcină) ar putea fi comercializate animale exceptând porcinele, urmând ca doar regiunile roșii (peste 5 cazuri/ focare de pestă porcină) tărgurile să rămână închise.Suplimentar, proveniența animalelor ar putea fi certificată facil de către medicul veterinar, care să fie prezent în fiecare târg, prin verificarea crotaliilor. Prin această măsură se poate avea un control asupra gestionării și monitorizării numărului de animale cât și modalitățile actuale de comercializare ale acestora, inclusiv în ceea ce privesc porcinele, unde o mare parte din exemplare nu sunt înregistrate din lipsa subvențiilor.În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să dispuneți redeschiderea târgurilor de animale și crearea unui plan de măsuri tehnico-sanitare care să permită acest lucru în deplină siguranță pentru cetățeni. Vă rog să îmi răspundeți în scris la adresa de email”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, de către Călin-Gheorghe Mătieș, senator PSD în județul Alba.Continuatea la https://agrointel.ro/173074/targuri-apicol-anulate-inceput-an-organizatori/ Culturile semănate în toamnă, în pericol! Zonele unde fermierii au probleme din cauza gerului! Ramona Dascălu - 20 ianuarie 2021 Situația culturilor de toamnă la acest moment! Temperaturile scăzute din ultimele zile, înregistrate în unele zone ale țării, pun în pericol culturile de grâu, rapiță și orz, și asta pentru că în lipsa unui strat consistent de zăpadă, care să le protejeze, densitățile plantelor riscă să scadă. De asemenea, în aceste zone, potrivit datelor furnizate de Academia de Științe Agricole și Silvice și Unitățile de Cercetare-Dezvoltare din domeniul Agricol, condițiile actuale ale vremii pot conduce, în primăvară, la răspândirea unor boli foliare.”În multe zone din Moldova, datorită temperaturilor care au coborât sub -17°C în condițiile unui strat insuficient de zăpadă și a unui sol cu umiditate ridicată sunt posibile reduceri importante ale densității plantelor viabile din culturile de toamnă în special la genotipurile sensibile la ger. În funcție de evoluția ulterioară a vremii materialul vegetal în descompunere ar putea constitui o condiție favorabilă pentru răspândirea unor boli foliare la desprimăvărare”, se arată în Jurnalul Agricol, transmis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisești”,Zona în care stratul de zăpadă protejează în mare parte culturile de toamnă de gerNici alte zone din țară n-au fost ocolite de ger în ultimele zile. Astfel, în zona Fundulea, temperaturile au coborât și până la – 15 grade, numai că aici stratul de zăpadă, care acoperă culturile de toamnă, este de peste 50%, ajungând chiar în unele locuri și la o acoperire de 75-100%.”O altă zonă supusă unor temperaturi scăzute (-15°C) este cea cuprinsă între Roșiorii de Vede și Videle dar durata de expunere la temperaturi sub -12°C pare să fi fost mai scăzută. În zona Fundulea, observațiile de câmp (efectuate de dr. Georgescu Emil) au indicat următoarele aspecte:Rapița de toamnă este acoperită de zăpadă în proporție de 50-75 %. Acolo unde nu s-a intervenit cu un retardant (tebuconazol, etc), plantele au avut o dezvoltare foarte bună în perioadele calde, fiind prea înalte, apărând astfel riscul de a suferi arsuri sau brunificări ale aparatului foliar, în cazul unor valuri de frig cu temperaturi sub -15 grade Celsius. Orzul semănat în epoca optimă, este acoperit de zăpadă în proporție de 75-100 % în timp ce orzul semănat mai devreme, în luna septembrie este acoperit de zăpadă în proporție de 50-75 %. De asemenea la orzul semănat timpuriu au fost observate brunificări ale vârfului frunzelor ieșite din zăpadă. O situație asemănătoare s-a regăsit la grâul de toamnă (grâul semănat în epoca optimă este acoperit de zăpadă în proporție de 75-100 % in timp de grâul semănat în septembrie este acoperit de zăpadă în proporție de 60-80 %)”, se arată în datele transmise de de Academia de Științe Agricole și Silvice și Unitățile de Cercetare-Dezvoltare din domeniul Agricol. Fertilizarea după ureche și creșterea vânzărilor de ingrășăminte ianuarie 21, 2021 AgrimaSat Doar aproximativ 11% din suprafața globală a terenului este teren arabil de clasa I-III, care trebuie să susțină o creștere estimată cu 50% a producției agricole pentru a hrăni aproximativ 9,5 miliarde de oameni în 2050.

Efectele degradării terenurilor asupra productivității agricole includ procese fizice (cruste, compactare, eroziune, deșertificare), chimice (acidificare, levigare, salinizare, epuizare a fertilității) și biologice (oxidare / pierdere a carbonului, biodiversitate microbiană). Alte efecte sunt legate de eutrofizarea apelor de suprafață, contaminarea apei subterane și emisiile de gaze (CO2, CH4, N2O, NOx) în atmosferă.Multe dintre aceleași proprietăți biologice, chimice și fizice ale solului afectate de procesele de degradare a solului influențează, de asemenea, fertilitatea solului și disponibilitatea nutrienților pentru plante. Înțelegerea acestor procese și interacțiuni este esențială pentru optimizarea disponibilității nutrienților din plante și minimizarea pierderilor de nutrienți în mediu. Pe măsură ce plantele sunt îndepărtate dintr-un câmp sau sedimentele din sol sunt transportate, nutrienții din sol sunt epuizați. Aprovizionarea cu nutrienți a solului depinde de capacitatea solurilor de a amortiza pierderile de nutrienți prin îndepărtarea culturilor. Prin urmare, pentru a optimiza aprovizionarea cu nutrienți a culturilor și a minimiza riscul de pierdere a nutrienților, este esențial să înțelegem reacțiile și procesele nutritive din soluri (fertilitatea solului) și să gestionăm eficient aporturile de nutrienți anorganici și organici (gestionarea nutrienților) pentru a asigura un nivel al nutrientilor adecvat al solului. Producătorii agricoli trebuie să profite de tehnologiile de gestionare a solului și plantelor care sporesc productivitatea plantelor și reduc la minimum pierderile de productivitate ale solului prin scurgeri, levigări și epuizarea nutrienților.

Gestionarea eficientă a nutrienților necesită cuantificarea necesităților nutrienților din culturi și a capacității de furnizare a nutrienților a solului prin testarea solului.

Nutrienții aplicați în exces față de cerințele culturilor măresc rezervele de nutrienți reziduali care, dacă nu sunt utilizați sau recuperați în culturile ulterioare, pot duce la migrare în afara amplasamentului și pot contribui la degradarea calității mediului. Recomandările nutrienților bazate pe testarea solului sunt bine stabilite și fiabile. Modelele de recomandare a nutrienților ar trebui reevaluate continuu pentru a reflecta progresele în genetică a plantelor și a tehnologiilor de gestionare a solului / culturilor care afectează necesarul de nutrienți al culturilor.

Folosind modelul QUEFTS (Evaluare cantitativă a fertilității solurilor tropicale), Xie și colab. a demonstrat o acumulare liniară de nutrienți cu randament crescător. Acumularea de nutrienți a scăzut ușor după ce randamentele au atins 60% până la 70% din randamentul potențial. Instrumentele fiabile capabile să cuantifice cererea de nutrienți vor spori semnificativ eficiența utilizării nutrienților prin minimizarea erorilor de supraaplicare. Nu intram in detalii tehnice, dar datele obtinute in urma analizarii a 300 de terenuri supuse diverselor scheme de fertilizare au arătat randamente crescute în timp, dar, , de asemenea, o eficiență agronomică ușor redusă și o productivitate parțială a factorilor pentru NPK datorită aportului crescut de nutrienți ai solului. Aceste date sugerează că ratele NPK pot fi reduse menținând în același timp productivitatea.

Pentru multe culturi, analiza nutrienților este un instrument valoros pentru a evalua necesarul de nutrienți și pentru a îmbunătăți fiabilitatea și acuratețea recomandărilor privind nutrienții.

DE REȚINUT! Wang și colab. au arătat că aplicarea îngrășămintelor cu eliberare lentă a dus la reducerea ratelor de NPK pentru producția optimă, crescând în același timp randamentul și randamentul net pentru fertilizarea arpagicului. Aslam și colab. au demonstrat randament crescut la grâu in urma aplicarii de NPK + vermicompost comparativ cu NPK singur

Deși nu are legătură directă cu aplicarea nutrienților, este crucial să se asigure că proprietățile chimice ale solului sunt menținute la niveluri adecvate pentru o producție optimă.

Uniformizarea greutății loturilor de porci, în fermele de reproducție meatmilk 21 ianuarie 2021 Orcine din industria alimentară știe că Danemarca este lider în producia de porci. Dar, cum reușesc ei să facă performanță? Diferența stă în subtilități, dar și în aplicarea corectă a tuturor tehnologiilor de creștere. Un exemplu pentru noi poate fi producătorul danez de porci Soren Kjaer Poulsen, care se concentrează puternic pe multiplicarea porcilor Landrace. Cu personalul său experimentat și o nouă strategie proteică, el obține performanțe de top, precum și niveluri ridicate de sănătate animală. Iată ce scrie PigProgress despre sistemul lui de creștere a suinelor.

O fermă de succes

Soren Kaer Poulsen, situat în Lunderskov, Danemarca, este numit printre cei mai de succes crescători de porci din Danemarca. Cu aproximativ 850 de scroafe de rasă, dintre care 160 sunt Landrace, el crește aproximativ 26.000 de purcei pe an, la ferma sa Dortheasminde. Poulsen spune: ”Producția noastră de reproducere poate fi împărțită în aproximativ 2.000 de rezerve cu genetică Landrace pură și alte 8.000, pe care le vindem crescătorilor de porci din Danemarca și Germania. În plus, există vierii pentru colectare”.

Dintre acestea, aproximativ 10.000 de animale, majoritar masculine, sunt terminate de Poulsen însuși. Restul va fi trimis la diferite ferme. Conduce ferma, care are și 280 de hectare de teren arabil, împreună cu soția Lone și nouă angajați. El spune: ”Baza succesului nostru a fost personalul bine instruit, care a învățat cum să performeze în echipă și convingerea comună de a continua să crească afacerea”.

Trei site-uri

Poulsen și-a început afacerea în anii 90, cu 250 de scroafe crescute în aer liber. În 2002, Poulsen și soția sa au decis să construiască o instalație convențională pentru 650 de scroafe în Lunderskov, vestul Danemarcei. În anii care au urmat, a fost adăugată o cameră de inseminare la ferma Dortheasminde, precum și o instalație de cultivare într-o a doua locație, ducând la dimensiunea actuală de 850 de scroafe. În plus, o fermă de finisare cu peste 3.000 de locuri poate fi închiriată.

”Atât siturile de producător, cât și cele de finisare se află la mai puțin de 3 kilometri de instalația principală, deci este ușor să stabilim programele de lucru”, spune Poulsen. Pentru a optimiza îngrijirea animalelor și pentru a opera fermele de porci, angajaților li s-au acordat zone de producție individuale. La rândul ei, managerul fermei, Marlene Svensmark, lucrează pentru Poulsen de aproape 20 de ani. Concentrându-se în principal pe gestionarea zilnică a fermei, ea este primul punct de contact al proprietarilor în interiorul adăposturilor de porci.

O echipă puternică

Ambele au o rețea puternică în industria porcului danez. În timpul întâlnirilor de lucru, precum și în grupurile Facebook sau WhatsApp, aceștia schimbă intens gânduri și idei cu alți proprietari de ferme și manageri de ferme de porci. Cu o sclipire în ochi, Poulsen spune: ”S-ar putea să nu ne uităm în dormitoarele celuilalt, ci la nivel de afaceri, dar atunci când ne întâlnim, totul este pe masă”.

O temă majoră în aceste discuții este întotdeauna cum să recrutezi și cum să păstrezi personalul bun, la fermă. Svensmark spune: ”Sunt mândru că nu avem probleme la găsirea angajaților și că mai mulți membri ai echipei noastre lucrează aici de aproape zece ani”. Șeful ei dă din cap și confirmă zâmbind: ”Când am renovat adăposturile pentru scroafe, în 2015, angajații noștri au trebuit să găsească un loc de muncă diferit timp de câteva luni. Dar, de îndată ce scroafele au revenit la fața locului, toți angajații noștri s-au întors și ei”.

În afară de lucrurile de bază, cum ar fi salariul decent și concediile suficiente, Poulsen și Svensmark acordă valoare și unui mediu de lucru plăcut în fermele de porci. În fiecare zi are loc o întâlnire a echipei, unde se discută lista de sarcini și se fac evaluări. În diferite perioade ale anului, angajații pot participa la cursuri de nivel avansat. Pentru angajații cu copii mici acasă, ferma își propune să creeze scheme de lucru flexibile. Svensmark spune: ”De aceea suntem cunoscuți ca un angajator bun în industrie”.

În plus, Poulsen spune că o prezență bună pe web este esențială. Pe site-ul fermei, precum și pe pagina sa de Facebook, pot fi vizualizate imagini cu, de exemplu, un mic dejun sau o pregătire comună la cantină. Mai mult, site-ul web prezintă, de asemenea, videoclipuri profesionale ale fermei, cum ar fi casele de porci și filmările cu drone din recolta de rapiță.

Funcționarea unității de reproducție

De la renovarea totală de acum cinci ani, ferma scroafelor a funcționat bine sub echipa sa experimentată. Așa că Poulsen a decis să se angajeze și într-o unitate de multiplicare. În urmă cu aproximativ 2,5 ani, Poulsen a devenit una dintre cele aproximativ 30 de ferme din Danemarca care cresc exemplare pentru programul național de reproducere DanBred.

Înmulțirea necesită cu siguranță mai mult din management, decât simpla producție de purcei pentru producția comercială. De exemplu, include o documentare extinsă și o analiză de evaluare. Fiecare animal de reproducție din turmă are un indice de selecție propriu, care descrie valoarea producției sale în funcție de factorii genetici ponderați ai utilizării furajelor, câștigul zilnic, starea podală și numărul de porci vii pe așternut în ziua 5-a, post-fătare.

Obiective proprii de reproducere

În afară de aceste obiective superioare de reproducere, Poulsen și-a definit patru obiective cheie:

• Longevitate: Toate scroafele vor fi ținute în grupuri mari, cu hrănire pe bază de crotalieră. Poulsen și Svensmark sunt atenți de ani de zile la scroafele care au o treabă decentă și, prin urmare, petrec mult timp la fermă.

• Igiena fermei-ferma de scroafe are un statut roșu nerestricționat, fără patogeni specifici (SPF). Poulsen explică: ”Aceasta este cea mai înaltă stare de sănătate dată în sistemul danez SPF. Înseamnă că instalația de reproducere este lipsită de anumiți agenți patogeni periculoși, precum micoplasma și virusul Sindromului Reproductiv și Respirator Porcin. Pentru a menține starea, pe lângă regulile de igienă SPF, el a adăugat surse de lumină UV la intrările de aer.

• Orientarea către client-Poulsen și Svensmark sunt întotdeauna disponibili pentru a discuta cu clienții lor și încearcă să respecte dorințele acestora. Tocmai de aceea, fiolele pentru inseminare sunt oferite la diferite vârste și cu diferite stări de vaccinare.

• Sănătatea intestinului-Poulsen spune: ”În afară de gestionarea corectă a vaccinării, am dori să construim o floră intestinală echilibrată, folosind managementul furajelor. În acest proces, materiile prime, igiena furajelor din echipamentul de alimentare cu lichid, precum și structura furajelor joacă un rol important”.

Datorită valorilor comparative ale fermei și conversațiilor cu alți crescători de scroafe din rețeaua sa, vara trecută, amelioratorul a avut sentimentul că, mai ales în camera de fătare, ar putea fi aduse îmbunătățiri. Poulsen: ”Trebuie să ținem cont de faptul că lucrăm cu scroafe de rasă și nu numai cu scroafe F1”. Totuși, cu 29,3 purcei înțărcați /scroafă/an, el nu a fost mulțumit. O mortalitate înainte de înțărcare de 20% a fost prea mare pentru el.

”La vremea respectivă, am avut mari probleme cu furnizarea de lapte pentru purceii nou-născuți. De aceea, am decis să instalăm un sistem complet automat de cupe de lapte”, spune Svensmark. S-a dovedit a fi un pas în direcția corectă, deoarece, cu tehnologia nouă și un înlocuitor de lapte de înaltă calitate, greutatea medie de înțărcare ar putea fi mărită cu aproximativ 700 de grame. Pentru a realiza acest lucru, a fost nevoie de mai puține scroafe care au fost asistente naturale, decât în trecut.

Nutriție cu alge fermentate

Un alt punct de plecare a fost o nouă strategie proteică în nutriția scroafelor. În octombrie 2019, componentele originale de proteine brute din floarea-soarelui și sfeclă de zahăr au fost înlocuite cu aditivul pentru hrana an