Stiri 20 noiembrie 2020, a doua parte

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Afaceri mici şi mari exploatează o nouă nişă, de la debutul pandemiei: livrările de mâncare la kilogram Alina-Elena Vasiliu 20.11.2020,

Puteţi citi materialul integral în revista Business Magazin din această săptămână şi online, pe businessmagazin.ro.

♦ Food Evolution, trickSHOT, Ela Bistro, Pomello, YoRA sunt doar câteva astfel de exemple ♦ Există şi lanţuri mari de restaurante, precum City Grill şi La Mama, care au pariat pe varianta mâncării în cantităţi mari.

Pandemia care ne-a „închis“ - într-o măsură mai mare sau mică - în case a mai accelerat o tendinţă pe piaţa livrărilor la domiciliu: comenzile de mâncare la kilogram, scrie revista săptămânală Business Magazin. În cantităţi care să asigure prânzul şi cina pentru câteva zile la rând, pentru toată familia.

Afaceri mici, născute chiar din confortul de a primi oala cu mâncare cu uşile deschise, dar şi nişe exploatate de businessuri cu tradiţie în HoReCa. Aşa s-a format o tendinţă care vrea să mai economisească un pic de timp din zilele tot mai agitate.

5 to go lansează paharul Retro, de 650ml, cu 3 shot-uri de cafea! On nov. 20, 2020

Brandul 100% românesc de cafea 5 to go intră pe piață de astăzi, 16 noiembrie, cu un nou pahar, de 650 ml, cel mai mare pahar din portofoliu. Campania de lansare poartă denumirea RETROGRAND, pentru a sublinia caracteristicile importante ale acestei colecții: stilul retro, regăsit în detaliile grafice, asocierea cu horoscopul, fiecare zodie fiind reprezentată pe pahare prin design și mesaje personalizate, precum și sublinierea faptului că este paharul cu cel mai mare gramaj din portofoliu.

Astfel, noul pahar poate fi regăsit în meniu sub denumirea Retro și ia forma unei colecții speciale de 12 pahare, reprezentând cele 12 semne zodiacale.

1

Fiind o ediție concept dedicată zodiilor, Neti Sandu este imaginea acestei campanii. Grafica este realizată de o tânără artistă, Ana Mălăianu. Ea a transpus viziunea și conceptul într-un design cool, fresh și colorat, rezultatul fiind o colecție de pahare în spiritul reprezentativ 5 to go, vibrant și surprinzător.

„Am așteptat mult să lansăm acest pahar, în alte condiții am fi făcut lansarea la început de an. Însă, am avut mai mult timp să lucrăm și eu consider că rezultatul este unul spectaculos. Zodiile și cafeaua au multe în comun, așa că le-am adus alături în noua noastră colecție. Îi așteptăm pe toți prietenii 5 to go să vină la un triplu shot de cafea, să o savureze citind mesajele simpatice legate de zodii de pe pahare și să ne spună părerea lor despre această colecție. Ne bucură colaborarea cu Neti Sandu, suntem încântați să prezentăm împreună cele 12 zodii. Am pregătit mai multe surprize în perioada următoare și sper că vom continua să ne surprindem comunitatea cu noutăți și inovații”, a declarat Radu Savopol, co-fondator 5 to go.

Cafea cu triplu shot de espresso, ciocolată caldă și chai latte:  acestea sunt variantele de băuturi care vor putea fi servite în paharul Retro, la un preț de 15 lei. Tot în acest pahar, fondatorii 5 to go au în plan să lanseze pentru prima oară în rețea și cafeaua la filtru, din ce în ce mai iubită de public, la un preț ceva mai mic, de 10 lei, decizie luată și în urma preferinței în creștere pentru acest tip de cafea din ultima perioadă, când oamenii au petrecut mai mult timp în case. Până la finalul acestui an, se preconizează că această variantă va fi disponibilă în locațiile 5 to go din întreaga țară.

Daniel Gross, PENNY: 2020, în creștere, dar nu spectaculos. 2021 va fi însă un an mai greu Andra Imbrea20 Nov 2020 - Interviuri și Analize

Pentru PENNY, discounter cu o rețea de 268 de magazine pe plan local, 2020 se va încheia cu o creștere de două cifre și multe planuri de investiții. Unele dintre acestea vor vedea lumina anul viitor, an pe care

2

Daniel Gross, CEO PENNY România, îl consideră mai dificil decât 2020.

 “Cred că 2020 o să fie un an bun, până acum trendul de creștere este mai bun decât în anii trecuți, dar nu spectaculos. Am avut două săptămâni în martie cu creșteri semnificative, dar în rest comportamentul a fost normal. Văd 2021 ca pe un an mai greu ca acesta, suntem în mijlocul pandemiei și cu cât este mai lungă această perioadă cu atât mai mult vor fi repercusiuni asupra zonei de business”, explică șeful PENNY.

Online? “O să vină și acel moment”

Iar pandemia ne-a arătat ce impact poate avea asupra stilului de consum. Pe tot parcursul anului jucătorii din retailul alimentar au lansat parteneriate cu livratori și aplicații de delivery pentru a oferi alternative de shopping.

“Am lansat serviciul de livrări la domiciliu Lyvra în august, este un fel de test pe București. Încă avem de învățat, cred ca toată piața este în aceeași situație - colaborăm cu integratorii, dar online simplu nu este funcțional în acest moment. Există omnichannel, dar pe zona de food nu cred să existe nicăieri în lume un format pur online care să funcționeze. O să vină și acel moment”, consideră Daniel Gross.

Directorul PENNY explică - în zona de food online marginea de profit este mult mai mică față de alte domenii, precum fashion de exemplu. De asemenea, există provocări în ceea ce privește raportul dintre greutate și preț - cu un coș mediu de 10 euro (în cazul Penny) care are o greutate destul de mare, partea de logistică în online ajunge să coste foarte mult, între 15 și 20%, în funcție de structura acestuia.

2021, până la 25 de magazine noi și un centru logistic 

În 2019, PENNY a bifat vânzări de 3,96 miliarde lei, mai mult cu 15% față de anul anterior. Pentru 2020 retailerul deținut de grupul german Rewe țintește o creștere de două cifre, cel puțin asemănătoare cu cea înregistrată anul anterior. 

3

În primăvară, PENNY a demerat un proces de rebranding ce a inclus schimbarea identității vizuale, precum și remodelarea formatului de magazin. La final acestui an 100 de magazine PENNY, dintre care 20 sunt locații deschise în 2020, vor dispune de noul concept, în timp ce întreaga rețea va fi remodelată până în 2022, în urma unei investiții de 22 milioane de euro. 

Discounterul plănuiește să termine 2021 cu o rețea de 300 de locații, astfel încât anul viitor vor fi deschise între 20 și 25 de magazine. Pe termen lung însă planurile sunt și mai ambițioase: 400 de magazine până în 2025 și 600 până în 2029.

“Evoluția pe segmentul de discount e mai bună în pandemie față de anii trecuți, cred că va crește ponderea magazinelor de discount, pondere destul de mică în România față de piețele europene. Mai este loc de cel puțin o dublare, nu ne-ai fi făcut strategia de 600 de magazine dacă nu era loc de creștere”, explică Daniel Gross.

Tot anul viitor, în primăvara, retailerul va demara construcția celui de-al patrulea centru logistic, la Filiași, care ar trebui să fie funcțional în perioada Crăciunului.

PENNY, focus pe produse românești

Însă poate cel mai ambițios plan pe care retailerul german îl are pentru piața românească este sortimentația de origine românească. Retailerul vrea ca în următorii 3 ani 60% din sortiment să fie produs în România, ingredientul principal să fie fabricat în țară, iar procesarea intermediară să se realizeze pe plan local. 

“Există foarte mult potențial în această direcție a produselor românești, toți stakeholderii implicați în acest domeniu putem contribui la dezvoltarea României. Dacă vom cumpăra local, vom avea un lanț logistic mai scurt și suntem, implicit, și mai sustenabili. Ne propunem ca produsele noastre să vină de la furnizori locali atât pentru a susține economia, cât și pentru a le oferi consumatorilor produsele pe care le preferă. Avem puterea și resursele să intervenim acolo unde este nevoie”, spune Daniel Gross.

Pentru aceste initițiative de sustenabilitate - care includ dezvoltarea mărcilor proprii, extinderea parteneriatelor cu producători locali, dar și initiațive de CSR și implicarea în rândul angajaților, PENNY a bugetat 19,5 milioane de euro în următorii 3 ani. 

4

În 2019, 65% dintre produsele alimentare PENNY au provenit de la producători români. Pe categoria de carne proaspătă, PENNY are 100% carne românească și în viitor vrea să dezvolte colaborarea cu furnizorii prin integrarea fermierilor în contractele de achiziție marfă astfel încât aceștia să aibă garanția achiziției materiei prime și a plăților. 

Penny vrea să crească și disponibilitatea legumelor și fructelor cultivate în România, precum roșiile. Retailerul a relansat marca proprie Hanul Boieresc, cu produse 100% dezvoltate în România, ce conține 200 de articole. Penny deține 30 de mărci proprii cu peste 1.000 de articole. 

The Cloud Kitchen, restaurant virtual, lansat în România. Serviciul specializat în delivery, disponibil doar pentru comenzi online Angela Alexandru20 Nov 2020 - Știri și Noutăți

Un nou model de restaurant a fost deschis în România, The Cloud Kitchen. Noul proiect inedit este disponibil doar pentru comenzi online și se adresează publicului familiarizat cu zona de food delivery, care poate comanda diferite feluri de mâncare din același loc. 

Bucătăria The Cloud Kitchen reunește 4 sub-branduri cu identități diferite și specific culinar variat, creând o experiență culinară aparte: Pizzou, Polonik, Oalà și Burger Van Apaca.

Un restaurant de tip cloud kitchen, cunoscut și sub numele de dark kitchen sau ghost kitchen, deja un model de business de succes în alte țări, se bazează strict pe comenzile online și existența uneia sau mai multor bucătării satelit. Conceptul de food delivery nu este unul nou, însă cel de cloud kitchen este un upgrade benefic în această perioadă marcată de distanțare socială, ce presupune doar interacțiunea online între consumator și restaurant, dezvoltat odată cu schimbarea comportamentului de consum.

5

Oamenii își doresc să aibă acasă sau la birou aceeași experiență culinară pe care o pot avea într-un restaurant tradițional, doar la un click distanță și într-un timp cât mai scurt. Noul proiect, disponibil în București, vine în întâmpinarea cerințelor consumatorilor prin oferirea unor servicii prompte. 

În România, se estimează că piața de food delivery va ajunge la 600 de milioane de euro în următorii doi ani. Doar în perioada pandemiei, comenzile online au crescut de la 3% la 15%, contextul actual îndemnând consumatorii să apeleze tot mai mult la acest tip de serviciu.

The Cloud Kitchen este un restaurant disponibil doar pentru comenzi online, fără o locație de servire fizică, ce își orientează activitatea în bucătărie. Acesta dispune de una ultra-modernă, echipată conform celor mai înalte standarde, cu stații de lucru împărțite pentru fiecare specific culinar în parte.

Comenzi online din meniul meniul The Cloud Kitchen

The Cloud Kitchen - se poate accesa aici - are în bucătăria sa mai multe bucătării mai mici cu specific diferit, dar unite de același scop:

Pizzou este un restaurant cu pizza; Polonik livrează mai multe sortimente de supe, preparate în

combinații clasice, dar reinterepretate într-un mod creativ; Oalà are o multitudine de variante din care se poate alege oricând: fish

and chips, cartofi, aripioare, lasagna, pui cu orez etc; Burger Van Apaca oferă burgeri; livrează în zonele de vest ale

Bucureștiului, în care multe dintre restaurantele din Capitală nu oferă astfel de servicii: Militari, Crângași, Regie, Drumul Taberei și Panduri.

Restaurantele The Cloud Kitchen sunt disponibile individual, momentan doar în București și pe platformele de food delivery Bolt Food, Tazz, Glovo și Foodpanda.

Kaufland, desemnată cea mai sustenabilă companie din România Andra Imbrea 20 Nov 2020

Kaufland România a fost desemnată Cea mai sustenabilă companie din România, datorită investițiilor majore în acest sens pe care le-a făcut în ultimii ani - în urma publicării rezultatelor singurului și celui mai complex studiu care analizează nivelul de implicare a companiilor în sustenabilitate și din punct de vedere al impactului economic, de mediu

6

și social.

Organizat anual, ranking-ul Romania CSR Index reprezintă o analiză independentă complexă cu 10 categorii și 64 de indicatori, care evaluează companiile din România după o serie de parametri internaționali, în funcţie de nivelul de implicare al acestora în domeniul sustenabilității și responsabilității sociale.

Astfel, pentru al treilea an la rând, Kaufland România a obținut primul loc în topul celor mai sustenabile companii din țară, cu 98 de puncte din 100, conform analizei realizate de agenția de consultanță The Azores. Kaufland România a fost recompensată cu distincția Gold Level.

Categoriile care au fost evaluate în acordarea distincției sunt: guvernanța corporativă, diversitatea, impactul economic, mediul înconjurător, drepturile omului și politica anti-corupție, angajați, marketing, investiții în comunitate și lanțul de aprovizionare.

Astfel, printre rezultatele atinse de Kaufland România și publicate în cel mai recent Raport de sustenabilitate, valabil pentru ultimii doi ani, se numără:

Peste 70 milioane de lei au fost investiți de Kaufland România în comunitate;

266 de proiecte comunitare au fost susținute, ce au venit în sprijinul a peste 3,4 milioane de beneficiari;

Kaufland România a derulat 3 programe de finanțare pentru organizațiile non-guvernamentale;

Produsele marcă proprie sunt certificate cu cele mai înalte standarde internaționale ecologice sau de comerț echitabil în raport de peste 10% - precum FSC (gestionarea sustenabilă a pădurilor), Organic, Fairtrade, GOTS, UTZ (agricultură sustenabilă), MSC – Marine Stewardship Council (pescuit sustenabil)

7

Kaufland investește în echipele sale: compania a primit titlul de Top Employer pentru al cincilea an consecutiv

Numărul de angajați este în creștere: de la 13.754 de angajați în 2018, la 14.173 de angajați în 2019

Egalitate de gen: de la 25% de femei în poziții de management în 2018, la 39% în 2019

Și egalitatea de șanse: 247 de angajați cu dizabilități Kaufland România a reușit să diminueze cu ~6% intensitatea

energetică 2019 vs 2018 Și a înregistrat o scădere de ~5% a intensității emisiilor 2019 vs 2018

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1300 magazine în 8 țări și o rețea de 135 de magazine în România.

Sondaj de opinie initiat de Hora On nov. 20, 2020

Din dorința de a fi cât mai conectați cu oaspeții care trec pragul restaurantelor și pentru a continua dialogurile constructive, HORA a inițiat demersul pentru realizarea unui sondaj de opinie.

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la evoluția industriei și la consecintele închiderii la interior a restaurantelor asupra angajaților din Horeca, dar si asupra oamenilor care dădeau sens eforturilor noastre, clienții. Restaurantele nu doar deservesc comunitatea, ci le aparțin. Mâncarea bună adună oamenii împreună, serviciile bune îi fac pe oameni să se simtă bine veniți și relaxați, restaurantele sunt un context excelent de socializare.

În acest sens, ne-am propus să aflăm ce simte publicul legat de închiderea restaurantelor la interior în condițiile actuale și cât de importante sunt pentru ei.

Sondajul de opinie a fost realizat de CURS la începutul lunii noiembrie, la solicitarea HORA, și relevă că:

78% din populația României consideră că restaurantele ar trebui redeschise;

80% din români sunt de acord total sau parțial că proprietarii de hoteluri, restaurante, cafenele trebuie despăgubiți economic de către stat, industria Horeca fiind una dintre industriile cele mai afectate de măsurile economice luate în pandemie;

38% din populație consideră că este foarte important pentru viața lor socială să poată merge în mod regulat la restaurant sau la cafenea;

56% din români obișnuiau să iasă cel puțin o dată pe lună la restaurant înainte de impunerea măsurilor de închidere a restaurantelor;

8

48% din români ar merge mâine la restaurant dacă acestea ar fi redeschise cu normele sanitare și de distanțare socială.

Studiul s-a efectuat față în față, în perioada 2-9 noiembrie, în rândul populației adulte rezidente în România, în mediul urban, cu vârsta de peste 18 ani. Volumul eșantionului: 1067 respondenți, 18+, cu o  marjă de eroare +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

În marea de impredictibilitate și evoluție negativă, răspunsurile la sondaj ne-au adus speranță și ne dau încrederea și puterea de a continua să găsim soluții pentru a salva industria. Oamenii vor să meargă la restaurant.

Considerăm că restricționarea totală a vânzării și a consumului în restaurant nu rezolvă dificultățile statului în a asigura respectarea legii și că prin aceste măsuri radicale se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA, deja îngenuncheat.

Misiunea noastră rămâne aceeași, de a apăra interesele industriei de ospitalitate și de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care în această perioadă de confuzie generală, au nevoie de ghidaj și de o comunitate puternică. #horaromania #impreunasuntemmaiputernici

Cum au evoluat preţurile post-lockdown: Dezinfectantul şi spirtul sunt cu peste 50% mai scumpe, pe când alcoolul de băut are preţuri mai mici Cristina Roşca 20.11.2020,

Preţurile bunurilor de larg consum au avut evoluţii total diferite în perioada post-lockdown (mai-august 2020) comparativ cu aceleaşi luni din 2019, arată un raport al companiei de cercetare de piaţă RetailZoom.

Astfel, în timp ce preţul la şerveţele umede, spirt şi dezinfectant a crescut cu rate cuprinse între 50 şi 100%, la mai multe tipuri de alcool de băut de această dată, nu sanitar, se poate observa o scădere. Astfel, preţul la votcă, bitter, lichior şi brandy este mai mic decât în mai-iaugust 2019.

Dependenţa României de importul produselor agroalimentare poate aduce blocaje pe lanţul de aprovizionare 20 noiembrie 2020, 14:01 de Afrodita Cicovschi

Balanţa comercială a României cu produse agroalimentare rămâne în continuare înclinată în favoarea importurilor. O pandemie, ca cea cu SARS CoV-2, poate să ne arate cât de bine ar fi fost să avem o balanţă echilibrată,

9

dacă nu excedentară, a declarat pentru „Adevărul” Conf.univ.dr. Simona Roxana Pătărlăgeanu.

Potrivit specialistului în Economie agroalimentară, dependenţa de importuri poate avea efecte multiple, pe întregul lanţ de aprovizionare, producţie şi desfacere, într-o astfel de perioadă, deoarece obţinerea de input-uri pentru agricultură este mai greoaie, obţinerea hranei pentru animale poate avea întârzieri, iar accesul la pieţe poate fi restricţionat. Exportăm materie primă şi importăm produse finite România exportă materia primă, ca mai apoi să importe produsele prelucrate. Astfel, deficitul se accentuează pentru că exporturile au o valoare mică de piaţă, în timp ce importurile corespund unui preţ mult mai mare. Spre exemplu, în timp ce producţia de animale vii are un efect pozitiv asupra balanţei, producţia de carne accentuează deficitul. Deşi în anul 2019 au fost exportate animale vii în valoare de aproximativ 429 milioane euro, în acelaşi timp au fost importate produse din carne în valoare de 941 milioane euro. Neexploatarea prelucrării propriilor materii prime din agricultură determină accentuarea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare.

În lipsa surplusului balanţei comerciale cauzat de exportul de cereale (1,955 mld. euro), deficitul total al celorlalte 23 de clase a fost în 2019 de 4,43 mld. euro, potrivit studiului privind balanţa comercială cu produse agro-alimentare a României, coordonat de Prodecanul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, este rezultatul colaborării dintre Academia de Studii Economice Bucureşti şi Penny România. Un top al exporturilor făcute de ţara noastră anul trecut pune pe primul loc „carnea şi măruntaiele comestibile” (13,78% din totalul exporturilor, în valoare de 0,78 miliarde de euro), pe locul 2 numărându-se fructele (0,6 miliarde de euro), pe 3 lapte şi produse lactate, ouă şi miere naturală (0,44 miliarde de euro), pe 4 legumele şi tuberculii (0,43 miliarde de euro).

Prodecanul Pătârlăgeanu a explicat pentru „Adevărul” că pentru a stimula exportul este necesar să alegem una sau o combinaţie din următoarele abordări:

1. Creşterea producţiei pentru cele 4 clase pentru care Romȃnia înregistrează surplus comercial. Datorită poziţiei geografice, această producţie poate creşte, iar surplusul, deja înregistrat, arată existenţa cererii externe pentru aceste produse.

2. Creşterea producţiei pentru celelalte 20 de clase, astfel încȃt deficitul comercial se va diminua prin satisfacerea cererii interne, iar apoi, pe măsură ce produsele vor cȃştiga cota de piaţă, vor putea satisface şi cererea externă.

10

3. Realizarea de parteneriate, atȃt la nivel guvernamental cȃt şi la nivel local, astfel încȃt importul unui produs să fie însoţit de exportul unui produs din aceeaşi clasă sau dintr-o clasă diferită. Poate este utilă asocierea producătorilor cu hypermarket-urile, nu numai pentru a satisface cererea internă, dar, mai ales, pentru realizarea acestor parteneriate.

O schemă de ajutor de stat pentru stimularea producţiei interne de produse care contribuie la deficitul comercial trebuie să aibă la bază o serie de criterii, printre care: finanţarea întreprinderilor româneşti care au ca obiect de activitate procesarea şi comercializarea produselor agricole; susţinerea fermierilor în vederea practicării agriculturii de precizie; trecerea la eAgriculture; dezvoltarea de aplicaţii inteligente menite să optimizeze rezultatele economico-financiare şi să îmbunătăţească procesul decizional.

Finanţarea întreprinderilor româneşti care au obiectul de activitate procesarea şi comercializarea produselor agricole este necesară şi oportună, mai ales în contextul în care România este capabilă să producă mai multe cereale decât consumă şi poate redirecţiona această supraproducţie prin efectuarea de investiţii în direcţia prelucrării acestor produse brute (cereale), comercializării interne cu preparatele din cereale rezultate şi, în funcţie de disponibilitate, exportarea acelei cantităţi excedentare, astfel încât valoarea adăugată la export în cazul acestor produse să fie mai mare decât dacă s-ar exporta materialele brute (cerealele).

România a pierdut sume considerabile prin nevalorificarea producţiei de cereale, deoarece acestea au fost exportate la un preţ mic şi importante la un preţ mare, sub forma produselor preparate pe bază de cereale, prelucrate de către alte ţări care au investit în tehnologii de procesare a produselor agricole. Într-o similară se află şi preparatele din legume, carne, preparate diverse.

Susţinerea fermierilor români în vederea practicării agriculturii de precizie va facilita accesul acestora la instrumente noi şi măsurători precise în activităţile agricole întreprinse, inclusiv prin utilizarea sistemelor GPS şi GNSS prin satelit (prognoza meteo detaliată, dozarea cantităţilor de îngrăşăminte şi apă necesară pentru irigaţii, monitorizarea constantă a stării culturilor, identificarea bolilor şi dăunătorilor etc.).

Împreună cu automatizarea agriculturii, este astfel facilitată colectarea şi prelucrarea multor tipuri de date statistice importante în activitatea de cercetare, crearea de hărţi topografice, urmărirea precisă şi evaluarea stării solului şi a culturilor (în vederea însămânţării precise), aplicarea cantităţii optime de îngrăşământ şi multe alte avantaje.

11

Lidl România: Am cumpărat 92.000 de tone de fructe şi legume de la producători români, mai mult decât din afară. În vârf de sezon, 80% din cantitate e „made in Ro“ Cristina Roşca 20.11.2020,

Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale Lidl: Focusul pe produse româneşti are şi o componentă de sustenabilitate. Noi ne adaptăm la cerinţele clientului, iar un exemplu în acest sens este creşterea cantităţilor de legume şi fructe locale în magazine, cantitatea fiind cu peste 20% mai mare ca în 2018.

♦ Discounterul german are 9.223 de furnizori în total, dintre care peste 80% sunt români ♦ Numărul acestora din urmă a crescut cu 11% anul trecut faţă de 2018, pe când numărul străinilor a avut un ritm de aproape patru ori mai lent.

Pe rafturile magazinelor de discount Lidl de pe plan local există aproape 3.500 de articole româneşti, dintre care aproape jumătate (1.500) îşi fac loc în sortimentul permanent, spun oficialii retailerului.

Cifrele indică o creştere puternică - de circa 50% - în 2019 faţă de anul anterior (raportarea se face pornind de la perioada 1 martie 2019 – 29 februarie 2020), însă tot oficialii germani explică faptul că s-a schimbat metodologia de calcul. Mai exact, acum se iau în calcul toate sortimentele diferite ale aceluiaşi produs.

„De exemplu, dacă produsul sirop de fructe are trei variante, cu arome diferite (zmeură, afine şi căpşune) el este numărat de trei ori, începând cu acest an (2019 – n.red.).“

Jean Richard de Latour: Cele mai bune hipermarketuri Carrefour ca vânzări sunt Orhideea, Băneasa şi Braşov. Grupul francez Carrefour are un total de 360 de magazine în România sub mai multe formate – hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, discount şi online Cristina Roşca 19.11.2020,

Din total, 40 sunt hipermarketuri. Carrefour, al doilea cel mai puternic retailer local după cifra de afaceri din 2019, de peste 11,5 mld. lei cumulat, acoperă principalele oraşe ale ţării cu 40 de hipermarketuri dintre care trei deschise în 2020.

12

De la începutul anului grupul a deschis circa 15 magazine – trei hipermarketuri, circa cinci magazine de discount Supeco, tot la fel de multe unităţi de proximitate şi câteva supermarketuri. Au fost şi închise unele magazine pe format mic, dar e un ciclu normal, după cum spune CEO-ul Carrefour în România.

„Cele mai bune hipermarketuri Carrefour ca vânzări sunt Orhideea, Băneasa şi Braşov“, adaugă Jean Richard de Latour, executivul francez ce conduce operaţiunile locale ale grupului.

 DIVERSE

Crescător de animale – amendat de Garda de Mediu după ce a fost reclamat pentru mirosul din fermă! Ramona Dascălu - 20 noiembrie 2020

Foto: BotosaniNews

Fermier amendat de Garda de Mediu! Un crescător de animale, din municipul Botoșani, a fost amendat de comisarii Gărzii de Mediu, după ce acesta a fost reclamat că din cauza fermei sale miroase urât în zonă.

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani, împreună cu reprezentanți ai Poliției Locale, au mers în control la o fermă de animale din municipiul Botoșani în urma unei sesizări privind disconfortul creat de mirosul de la fermă. Aceștia au constatat că la respectiva fermă nu există platformă pentru depozitarea temporară a gunoiului de grajd, precum nici capacitate de stocare a

13

dejecțiilor lichide, acestea și apele uzate menajere fiind deversate în cursul de apă Teasc.

De asemenea, în timpul verificărilor, autoritățile au mai găsit și alte nereguli. Silozul este amplasat în incinta, pe o folie impermeabilă resimțindu-se disconfort olfactiv și au fost observate abandonări de deșeuri de ambalaje și deșeuri metalice.

”În vederea remedierii neconformităților constatate s-au stabilit măsuri cu termen și s-a aplicat persoanei fizice care deține animalele din exploatație amendă contravenţională în valoare de 6000 lei, pentru deversare de ape uzate în apele de suprafaţă”, au declarat reprezentanții Gărzii de Mediu Botoșani, potrivit stiribotosani.ro.

GLOBAL

Tehnologia 5G poate aduce beneficii de 210 miliarde de euro. Ce impact poate avea asupra agriculturii 20 noiembrie 2020, 16:01 de Afrodita Cicovschi

Tehnologia 5G poate aduce beneficii de 210 miliarde de euro. Ce impact poate avea asupra agriculturii Tehnologia 5G, utilizată ca o “platformă de inovare deschisă”, ar putea aduce Europei beneficii în valoare de 210 miliarde de euro, arată o cercetare derulată de Qualcomm Technologies, Inc. şi Ericsson, în colaborare cu Analysys Mason.

Studiul “Revizuirea planului de acţiune 5G pentru Europa” (realizat de Analysys Mason cu contribuţia Qualcomm Technologies şi Ericsson) oferă o analiză în termeni de cost-beneficii, atât la nivelul fiecărei ţări din Europa, cât şi la nivel de segment de piaţă.

Studiul include şi recomandări în ceea ce priveşte investiţiile publice necesare, precum şi în privinţa schimbărilor care ar trebui făcute pentru a valorifica oportunităţile cât mai bine. Se estimează că, în România, valoarea actuală a beneficiilor economice, aduse prin transformarea digitală la nivelul mai multor sectoare (determinată exclusiv de tehnologia 5G) este de 6,8 miliarde de euro, costurile fiind de 1,9 miliarde de euro: un raport costuri-beneficii de 3.6, cu un beneficiu net (beneficiu minus cost) de 4,9 miliarde de euro.

Potrivit raportului, Germania ar fi ţara cu cel mai mare beneficiu net global (beneficiu minus cost) de 38,5 miliarde de euro; cu o investiţie de 6 miliarde de euro, raportul beneficiu-cost (CBR) este de 7.5.

14

Totodată, Elveţia îşi propune să aibă cel mai mare raport beneficiu-cost (14.7), cu un beneficiu net de aproximativ 10 miliarde de euro şi o investiţie de numai 700 de milioane de euro. Wassim Chourbaji, Senior Vice President Government Affairs, Qualcomm Communications SARL, a precizat:

“Tehnologia 5G poate fi pentru Europa stimulul economic de care aceasta are nevoie. Utilitatea conectivităţii prin 5G nu se limitează doar la smartphone-uri, ci are potenţialul de a schimba industrii întregi, la nivel macro. Qualcomm s-a angajat într-un proces în care îşi propune să lucreze alături de companiile, organizaţiile şi guvernele din Europa pentru a valorifica potenţialul de creştere şi oportunităţile de inovaţie pe care le prezintă această tehnologie”.

În privinţa ariilor de utilizare a acestei tehnologii, cele mai însemnate beneficii economice (în ceea ce priveşte impactul în PIB-ul European) provin din clusterele Producţiei şi Agriculturii Inteligente, precum şi din clusterul Zonelor urbane şi suburbane (FWA) Inteligente, acestea aducând beneficii nete după cum urmează: 58 de miliarde de euro, 37 miliarde de euro, respectiv 18 miliarde de euro.

Gabriel Solomon, Head of Government and Industry Relations, Ericsson Europe and Latin America, a spus: “Ca platformă de inovare deschisă, tehnologia 5G asigură infrastructura critică de care Europa are nevoie pentru o redresare economică sustenabilă, rezistentă şi incluzivă. Uniunea Europeană îşi setează obiective pentru Decada Digitală şi implementează prevederile Green Deal şi ar trebui să se asigure că tehnologia 5G are un rol fundamental în ceea ce înseamnă transformarea digitală şi decarbonizarea economiei. Ericsson este un lider tehnologic în domeniul 5G, care s-a angajat să extindă următoarea generaţie de soluţii de conectivitate la nivelul întregii societăţii”.

Studiul grupează segmentele de piaţă în patru arii principale: Producţie şi Logistică Inteligente, Comunităţi Rurale Inteligente, Oraşe Inteligente şi Servicii Publice Inteligente. Clusterele Producţie Inteligentă şi Comunităţi Rurale Inteligente au cele mai mari beneficii nete, de 70 de miliarde de euro, respectiv 55 de miliarde de euro, deşi raporturile beneficiu-cost ale lor sunt mai mici decât cele ale clusterelor Oraşe Inteligente şi Servicii Publice Inteligente.

De asemenea, în România clusterele Comunităţi Rurale Inteligente, respectiv Producţie şi Logistică Inteligente au cele mai mari beneficii nete, de 2 miliarde de euro, respectiv 1,5 miliarde de euro, deşi raporturile beneficiu-cost ale lor sunt mai mici decât în cazul clusterului Oraşe Inteligente (6.7). Totodată, studiul identifică principalele zone care necesită

15

finanţare publică (parţial sau în totalitate), pentru a putea obţine beneficii. Aceste domenii sunt: sănătate şi spitale; clădiri municipale; educaţie; turism; agricultură şi zone urbane, inclusiv transportul public. Potrivit cercetării, beneficii în valoare de peste 50 de miliarde de euro pot fi generate prin finanţări publice de sub 20 de miliarde de euro.

Pe lângă beneficiile economice datorate investiţiilor, cercetarea evidenţiază şi multe dintre beneficiile de mediu şi sociale, determinate de implementarea soluţiilor de conectivitate 5G: securitatea în muncă; o calificare mai înaltă a forţei de muncă; emisii de dioxid de carbon reduse; consum redus de energie; optimizarea resurselor în procesele de producţie, incluziune socială; securitatea activităţilor de import/export.

Wassim Chourbaji a adăugat: “Este evident faptul că 5G va deveni una dintre principalele fundaţii tehnologice ale economiei şi societăţii din viitor. Beneficiile pe care le avem ca urmare a implementării tehnologiei 5G sunt evidente, iar de acum încolo trebuie să încercăm să răspundem provocărilor şi să profităm de oportunităţile care ne aşteaptă şi vom putea să realizăm toate acestea doar printr-o colaborare strategică şi prin consultare reciprocă”.

Prognoza FAO privind producţia de carne Liviu GORDEA: 20 noiembrie 2020

Producţia mondială de carne în 2020 este de aşteptat să ajungă la 337,3 milioane de tone (echivalent în greutate carcasă), în scădere cu 0,5% faţă de anul anterior, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

16

Scăderea producţiei de carne de porc - în special în Asia şi mai cu seamă în China - cauzată de impactul pestei porcine africane, influenţează în mare parte această evoluţie, pe lângă o diminuare foarte probabilă a producţiei de carne de vită din India, Australia şi Brazilia, ţări cu tradiţie în acest sector. În schimb, este anticipată o creştere a producţiei de carne de pasăre şi, într-o mai mică măsură, a producţiei de carne de oaie.

Pandemia şi-a lăsat desigur amprenta asupra pieţelor de consum, cu restricţiile şi întreruperile proceselor de producţie care au afectat parţial disponibilitatea mărfurilor. Dar chiar şi aşa se estimează până la finalul anului o creştere de 3,9 procente a volumului de carne comercializat la nivel mondial, până la 37,6 milioane tone. Din cauza crizei Covid-19 ritmul de creştere este evident mai mic decât în 2019 (6,9%).

În ciuda creşterii semnificative a importurilor de carne din partea Chinei, o combinaţie de dificultăţi economice legate de Covid-19, reducerea cererii din sectorul serviciilor alimentare, blocaje logistice şi disponibilitatea limitată a valutelor în unele ţări importatoare de carne a slăbit cererea globală, în comparaţie cu disponibilităţile de export, determinând astfel o scădere a preţurilor internaţionale la carne în acest an. Cea mai puternică depreciere a fost înregistrată pentru carnea de porc, urmată de carnea de pasăre, de vită şi de oaie. Având în vedere că perturbările de piaţă legate de această pandemie vor persista probabil, se aşteaptă ca cererea de carne să rămână redusă în următoarele luni, menţinând sub presiune preţurile internaţionale ale cărnii.

UNIUNEA EUROPEANA

17

Video of a committee meeting - Thursday, 19 November 2020 - 13:30 - Committee on Agriculture and Rural Development

19-11-2020 03:54 PM CET Length of video : 143'

https://multimedia.europarl.europa.eu/en/committee-on-agriculture-and-rural-development_20201119-1330-COMMITTEE-AGRI_vd

................................................

OLANDA

Olanda interzice vânzarea de țigări în supermarketuri Retail Olanda interzice vânzarea de țigări în supermarketuri Profit.ro scris astăzi, 19:42 Olanda va interzice vânzarea de țigări și alte produse din tutun în supermarketuri din 2024 pentru a încerca să motiveze mai multe persoane să renunțe la fumat, a anunțat guvernul olandez, potrivit Reuters.

Măsura, care va include și interzicerea automatelor de vânzare a țigărilor, va duce închide în jur 11.000 din cele aproximativ 16.000 de puncte de vânzare a produselor din tutun din țară, potrivit executivului olandez, arată Hotnews. Până la 55% din totalul vânzărilor de produse din tutun din Olanda sunt realizate în supermarketuriFumatul este interzis în barurile și restaurantele olandeze din 2008 iar anul acesta a fost interzis fumatul în stațiile de tren, urmând ca același lucru să se întâmple din 2022 și în cazul clădirilor de birouri.

SANATATE si GASTRONOMIE

Cercetătorii români au descoperit că din solzii de peşte poate fi obţinut un lichid care ajută la distrugerea virusului SARS CoV-2 Sabina Dumitru 20 noiembrie 2020

18

Patru cercetători români au stabilit că din solzii de peşte poate fi obţinut un lichid care ajută la distrugerea virusului SARS CoV-2 Proiectul a fost premiat în cadrul unui eveniment dedicat domeniului agroalimentar. Scopul galei ROAgriFood Hacking – HAR 2020 a fost acela de a aduce laolaltă oameni talentaţi în lupta împotriva COVID-19.

Patru cercetători gălăţeni de la Universitatea Dunărea de Jos vor să distrugă virusul SARS CoV-2 cu ajutorul unui lichid obţinut din solzii de peşte. Ei au făcut un proiect care a fost premiat şi care mai urmăreşte, printre altele, utilizarea solzilor în domeniile alimentaţie, cosmetică şi medicină.

O echipă de masteranzi şi profesori de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a fost premiată la ROAgriFood Hacking – HAR 2020, un eveniment dedicat domeniului agroalimentar şi organizat de Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), cu scopul de a aduce laolaltă oameni talentaţi în lupta împotriva celei mai mari provocări din lume, pandemia COVID-19.

Echipa de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a propus ca soluţie inovativă un start-up integrat de valorificare inteligentă a deşeurilor de peşte.

Cercetătorii au stabilit că din solzii de peşte poate fi obţinut un lichid care ajută la distrugerea virusului SARS CoV-2. De asemenea, poate fi obţinută o pulbere cu numeroase posibile întrebuinţări.

Nu în cele din urmă, din procesarea viscerelor peştelui se obţin uleiuri cu Omega3-6-9, iar şrotul rezultat din extracţie poate fi folosit ca îngrăşământ bio.

„Este vorba de o propunere de valorificare inteligentă a solzilor şi viscerelor, subproduse rezultate în urma industrializării peştelui, care în mod normal se distrugeau prin ardere.

Din solzii de peşte (un produs încă nevalorificat suficient) se obţine, pe de o parte, o pulbere numită hidroxiapatită, care se poate folosi cu succes în zone de food, farma, cosmetică şi medicină, iar pe de altă parte, un lichid ce conţine carbon-nanodots, vehicule transportatoare pentru antimicrobieni, care ar putea ajuta la distrugerea virusului SARS CoV-2.

Din viscerele procesate la instalaţia de extracţie cu fluide supercritice din cadrul S.I.A. se pot obţine uleiuri valoroase ce conţin Omega3-6-9, iar şrotul rezultat din extracţie poate fi un excelent îngrăşământ bio”, a explicat cercetătorul Maricica Stoica.

19

Competiţia desfăşurată exclusiv online a avut loc în perioada 13-15 noiembrie şi a reunit la start 44 de cercetători din diverse domenii, adunaţi în 14 echipe. La final, au rămas 10 echipe în concurs, care au prezentat juriului12 soluţii complete, fiecare dintre acestea fiind un răspuns la efectele pandemiei COVID-19.

Aliaţi în sezonul rece: Fructele care te scapă de colesterol şi previn bolile de inimă Cristina Popescu

Mandarine zemoase, cu parfum divin, dulci-acrișoare… da, ăsta e semnul care indică faptul că se apropie sărbătorile, an de an!

Spre deosebire de „surioarele” lor mai mari, portocalele, minunatele mandarine sunt foarte ușor de decojit și parcă numai bune de înfulecat pe grabă, când simți că energia se duce în jos.

Să vedem ce beneficii au mandarinele și câte calorii se ascund în ele!

Câte calorii are o mandarină?

Potrivit healthline, la 100 de grame de fruct regăsim aproximativ 50 de calorii, deci o nimica toată.

Pe lângă calorii însă, mandarinele au și un aport nutritiv foarte important:

85% apă aproape 2 grame de fibre 1 gram de proteine 13 grame de carbohidrați 15% din doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina A (bună pentru

piele, vasele de sânge și oase) 45% din DZR de vitamina C

20

5% din DZR de acid folic 5% din DZR de potasiu

Mandarine: beneficii pentru imunitate, digestie și inimă

Previn îmbătrânirea prematură

Mandarinele sunt bogate în antioxidanți care luptă cu efectele nocive ale radicalilor liberi asupra celulelor și previn stresul oxidativ, una dintre principalele cauze ale instalării cancerului. De asemenea, sunt excelente surse de vitamina C și C, precum și minerale (fier, potasiu), acid folic, fibre și flavonoide.

Bune pentru digestie

Fibrele și proteinele din mandarine sunt ideale pentru un tranzit intestinal sănătos și prevenirea tulburărilor gastrointestinale, precum balonarea sau constipația. Totodată, sunt indicate în cura de slăbire deoarece conferă senzație de sațietate cu puține calorii.

Mandarinele, fructe detox

La fel ca toate citricele (lămâi, portocale, kiwi, ananas, grepfrut, pomelo, clementine etc.), mandarinele sunt alcaline și au efect detoxifiant, ajutând la eliminarea toxinelor și reglarea pH-ului din organism.

Inimă sănătoasă

Mandarinele conțin flavonoide și antioxidanți care curăță vasele de sânge de colesterol și ajută la menținerea tensiunii arteriale în limitele normale, prevenind astfel instalarea bolilor de inimă.

Mandarine antistres și proimunitate

Mandarinele pot alunga stresul și anxietatea prin acțiunea lor benefică asupra neurotransmițătorilor. În plus, datorită conținutului ridicat de vitamina C, mandarinele sprijină sistemul imunitar și îl ajută să facă față cu brio virozelor din sezonul rece.

DOSAR

Regiunea Sud-Vest Oltenia, încă printre cele mai sărace din țară Joi, 19 Noiembrie 2020  Lumea Satului

21

Cu o suprafață de 29.212 kmp, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia este alcătuită din 5 județe – Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea – și corespunde, ca suprafață, în proporție de 82,4%, cu provincia istorică Oltenia. Administrativ, cuprinde 40 de orașe (11 municipii) și 408 comune (2.066 de sate). Populația rezidentă, la 1 ianuarie 2020, se ridica la 1.909.752 de locuitori, iar populația după domiciliu, la 2.144.698 de locuitori, cifre care plasează zona pe locul 7 dintre cele 8 regiuni ale țării.

În draftul Strategiei de dezvoltare 2021-2027 se arată că regiunea se află printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. În același document scrie, negru pe alb: „Rata sărăciei a fost de 34,3% în 2018, cu 10,8% peste media națională, principalele cauze ale acestei stări fiind inactivitatea, nivelul scăzut de instruire, transmiterea sărăciei de la o generație la alta și lipsa mobilității interregionale.“ Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2019 Produsul Intern Brut din Sud-Vest Oltenia s-a ridicat la 77.142 milioane de lei, cel mai mic dintre regiunile țării. Județul cel mai bine dezvoltat este Dolj, cu un PIB de 27.015 mil. lei (35,01% din PIB-ul regiunii), iar cel mai slab economic, Mehedinți, cu un PIB de aproape patru ori mai mic, respectiv 7.525 mil. lei. Cât privește indicatorul care teoretic vorbește despre un anumit standard de trai, am numit PIB/cap de locuitor, surprinzător Gorjul se poziționează pe primul loc, în timp ce Mehedinți rămâne tot în subsolul clasamentului.

Dolj are cele mai multe drumuri din pământ și piatră, iar utilitățile publice sunt modeste în toată regiunea

Slabul potențial economic al regiunii este reflectat, dacă vreți, în gradul de dotare cu utilități sau cu infrastructură publică, în general. Și să vedem cum stau lucrurile, după 30 de ani de investiții și 14 ani de acces la fondurile europene:

22

Infrastructura rutieră este, în mod surprinzător, cel puțin pe hârtie (date INS), mai bine întreținută ca în alte zone și județe, unele mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Regiunea are o rețea de drumuri naționale, județene și comunale de 11.307 km, din care 18,37% sunt încă din piatră, iar 5,62%, din pământ. Județul Dolj, care are și cea mai densă rețea de șosele, a rămas, cum se spune, cam prin noroaie, de vreme ce numără 283 km de drum din pământ (cel mai mare procent din regiune) și 545 km din piatră (cel mai mare procent din zonă). Surprinzător, județul Mehedinți a avut grijă să-și modernizeze șoselele, astfel că se situează pe primul loc din acest punct de vedere, având cea mai mică lungime a drumurilor din pământ.

Străzi urbane: în cele 40 de orașe, rețeaua de străzi are o lungime de 3.066 km, din care modernizate sunt 2.261 km (73,74%): Dolj – 801 km (603 km de străzi modernizate), Gorj – 468 km (404 modernizate), Mehedinți – 326 (245 modernizate), Olt – 743 (469 modernizate), Vâlcea –728 (540 modernizate).

Alimentare cu apă: la nivel regional, sistemul centralizat de alimentare este prezent în toate cele 40 de municipii și orașe și în 282 de comune, media fiind de 70,15%. Și din nou curios lucru, cele mai bune procente de acoperire cu rețea de apă potabilă înregistrează județele din zona de deal și munte, Vâlcea, respectiv Gorj, unde tehnic e mai greu să fie executată lucrarea în teren accidentat. Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă este de 1.137.538 de persoane, dintr-un total de 2.225.108 locuitori (51,12%). Dacă faceți o comparație între cele două procente (număr de localități cu rețea și populație deservită), rezultă că, într-o localitate cu alimentare, nu toate gospodăriile sunt conectate la sistem.

23

Canalizare: rețeaua de canalizare este prezentă în toate cele 40 de orașe și în 119 așezări din mediul rural, rezultând un procent de 34,64% la nivel regional. Dacă e să vorbim despre mediul rural (408 comune), acolo procentul este minor, de doar 29,16% dintre așezări care și-au construit un sistem de canalizare și epurare a apelor uzate.

Alimentare cu gaze: doar 25 de orașe, din 40, și 51 de comune, din 408, au această utilitate la dispoziție, rezultând un procent de 16,55% care ar trebui să pună pe gând autoritățile.

Infrastructura școlară: în anul școlar 2018/2019 funcționau în regiune 730 de unități de învățământ, 315 în mediul urban și 415 în mediul rural, cu 14.108 săli de clasă. La acestea se adaugă 4 bazine de înot, 627 de terenuri de sport, 501 săli de gimnastică. Gradul de dotare cu calculatoare este de 2,2 PC/clasă. Nu se spune nicăieri însă câte din aceste unități școlare sunt complet renovate.

Sănătate: numărul spitalelor de stat, inclusiv ambulatorii integrate, a scăzut de la 37 la 36, dar cel al ambulatoriilor de specialitate a crescut de la 80, în 2011, la 110, în 2018. Tot în 2018 erau 141 de cabinete de medicină generală (față de 125, în 2011) și 1.255 cabinete medicale de familie (față de 1.268, în 2011).

Rețeaua de ocrotire medico-socială: în urmă cu doi ani existau 58 de unități de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități, însemnând 2.303 paturi. La acestea se adaugă instituțiile de cultură (cămine culturale, muzee, case memoriale) care intră tot în sarcina statului să le întrețină.

Fonduri publice și bani europeni atrași prin intermediul POR.

Ei bine, să vedem ce au făcut cel puțin în ultimii ani autoritățile publice sau mai bine zis cât au investit ele în dezvoltarea fiecărei localități în parte. Și avem următoarea statistică (oarecum modestă, spunem noi):

programul Phare CES 2001, 32 de proiecte implementate în infrastructura mică și educațională;

Phare CES 2003, 17 proiecte pentru ateliere școlare; Phare 2004, 18 proiecte pentru gestionarea deșeurilor la scară mică și

12 proiecte pentru ateliere școlare; Pahre 2005 și 2006, 36 proiecte de mediu; Programe guvernamentale: prin intermediul ADR Sud-Vest Oltenia

au fost derulate 157 de proiecte, în valoare de 6,58 mil. euro (bani din bugetul național).

24

Prin Programul Operațional Regional 2007-2013 au fost atrase următoarele sume: 73 de proiecte pentru „Poli urbani de creștere“, cu o valoare nerambursabilă de 260 mil. euro; 22 de proiecte pentru infrastructura regională de transport, în valoare de 183 mil. euro (modernizare 487 km drumuri județene, 20,65 km șosele de centură și 17 km străzi orășenești); 122 de proiecte, în valoare de 138 mil. euro nerambursabili, pentru infrastructura socială; 41 de proiecte pentru promovarea turismului, în valoare de 104 mil. euro.

În următorul exercițiu financiar, respectiv, 2014-2020, prin POR regional s-a apreciat că vor fi terminate, printre altele, următoarele proiecte publice (429 de proiecte, în valoare de 577 mil. euro): 61 de grădinițe, 490 km de drum modernizați, intervenții la 14 ambulatorii de specialitate, 5 muzee și 12 biserici reabilitate etc.

Prin PNDL II s-au mai angajat/promis lucrări și fonduri după cum urmează: Dolj – 812,922 mil. lei pentru 141 de proiecte; Gorj – 677, 002 mil. lei pentru 163 de proiecte; Mehedinți – 848, 938 mil. lei pentru 174 de proiecte; Olt – 823,051 mil. lei pentru 206 proiecte; Vâlcea – 745,231 mil. lei, pentru 204 proiecte.

Maria Bogdan

20 – 22 noiembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 20.11.2020,

Vinurile Black Friday.

„Deşi SUA nu este singura ţară care o zi rezervată pentru mulţumiri, ne place să credem că Thanksgiving este sărbătoarea noastră specifică. Iniţial, a fost concepută ca o zi pentru meditaţie profundă, însă Thanksgiving s-a

25

transformat în timp într-un weekend lung de consum excesiv şi de cumpărături de la reduceri. Unii dintre prietenii mei preferă să sărbătorească Black Friday, ziua de după Thanksgiving, când se deschide oficial sezonul de cumpărături şi când vânzătorii îşi dau seama dacă vor avea profit sau nu în acel an, în baza datelor de vânzări preliminare.

Vinurile Black Friday sunt create special pentru a aduce profit. Nu-i nimic greşit în asta, din moment ce cramele au nevoie de bani pentru a rămâne pe piaţă, însă, uneori, profită de reputaţia celorlalţi sau se bazează pe trucuri de marketing mai mult decât se bazează pe producerea de vinuri bune (aşa cum şi vacanţa de Black Friday a fost inventată tot din raţiuni comerciale). Atât Burgundia, cât şi Bordeaux au porţia lor de vinuri Black Friday. Au nevoie de ele pentru a le sprijini industria vitivinicolă. Am scris despre unul dintre vinurile Black Friday din Bordeaux în cartea mea din 2013, Extreme Wines. Acest vin poartă numele de Mouton Cadet şi este unul dintre cele mai răspândite vinuri din lume. Este produs de aceeaşi companie care produce şi premier cru-ul Château Mouton Rothschild, dar strugurii sunt cumpăraţi din toată regiunea Bordeaux, nu provin de pe domeniul aflat în proprietate. Sunt produse milioane de sticle pe an. E un vin drăguţ, nu mă înţelegeţi greşit, şi este mai bun decât multe alte vinuri Black Friday din Bordeaux, care sunt mai greu de vândut, chiar dacă sunt mai ieftine. Este doar un exemplu de vin produs în cantităţi mari, care profită puţin de pe urma reputaţiei ilustrei sale rude.

Burgundia are şi ea raţia sa de vinuri similare, care poartă mai degrabă numele întregii regiuni decât al unei podgorii. Unele sunt mai bune decât altele, dar toate trebuie să fie vândute cumva. Sunt facturi de plătit... Vinul meu Black Friday preferat din Burgundia vine, însă, din Beaujolais, o parte din sudul regiunii unde vinurile roşii sunt produse din struguri Gamay Noir, în loc de Pinot Noir. Diferenţa dintre struguri şi dintre metodele de vinificare este atât de mare încât multă lume nici măcar nu realizează că Beaujolais este o parte din Burgundia. Diferenţa este şi mai mare când vine vorba despre Beaujolais Nouveau.

Beaujolais Nouveau nu este un vin profund, nici măcar unul tandru, senzual. Dacă vinul ar fi literatură, cum spune prietenul meu Patrick, Nouveau ar fi romanul de duzină pe care îl citeşti pe plajă. Şi, din nou, nu este nimic în neregulă cu asta – toată lumea are nevoie să evadeze câteodată. Strugurii pentru Nouveau sunt culeşi la sfârşitul lui septembrie, sau în jurul acestei perioade, şi singurul motiv pentru care vinul nu se vinde în aceeaşi zi este că e nevoie de timp pentru fermentare şi distribuţie. Când ajunge în cântec de fanfară pe piaţă, în a treia zi de joi din fiecare noiembrie (cu o săptămână înainte de Ziua Curcanului în SUA), este încă dulceag şi chiar un pic

26

acidulat, sfârâitor. Se serveşte cel mai bine rece (ca răzbunarea!) şi este, probabil, cel mai clar exemplu de vin al cărui singur scop este acela de a asigura fluxul de bani gheaţă.

Nouveau nu este un vin sofisticat, deci de ce îşi bat capul francezii, cunoscuţi altfel ca oameni care îşi apără imaginea de protectori şi promotori ai terroir-ului, cu un asemenea vin? Producătorii de aici produc nişte vinuri Beaujolais Cru (non-Nouveau) foarte bune - caracter, complexitate, pe care le poţi avea la un preţ surprinzător de mic. Dar exact asta este problema. Situat aproape de prestigioasa Burgundie, Beaujolais nu poate solicita vreun preţ prea mare pentru vinurile sale, oricât de bune ar fi, aşa că trebuie să facă în aşa fel încât să producă bani din volumele vândute, nu din preţul fiecărei sticle. Aşa că vinde milioane de sticle de Nouveau în fiecare an, pentru a-şi plăti facturile.

Ca vârf al boom-ului din 1992, aproape jumătate dintre vinurile produse în Beaujolais erau Nouveau. Procentul rămâne ridicat până astăzi. În mod ironic, Nouveau se vinde la preţuri la fel de mari ca vinurile mai serioase din Beaujolais, pentru că are un marketing atât de bun. E greu, deci să înţelegi de ce ai cumpăra un asemenea vin, în locul altor vinuri din aceeaşi regiune. Pe de altă parte, este uşor de înţeles de ce ai vrea să vinzi un asemenea vin. Dacă producătorii reuşesc să vândă producţia de Nouveau, este posibil ca anul să se încheie cu profit. Dacă piaţa de Nouveau se prăbuşeşte, pata aia roşie de pe podea nu o să fie doar de la vinul vărsat...”

(Fragment din cartea „Ocolul Pământului în 80 de vinuri” de Mike Veseth. Lucrarea se află în pregătire pentru tipar – ediţia în limba română. De acelaşi autor, deja tradusă şi aflată în piaţă, cartea „Războaiele Vinului”.)

În altă „cheie”, vinurile de mai jos:

1. STRUNGA WINERY - Fetească Neagră 2019

2. DOMENIILE DAVIDESCU – Fetească Neagră & Malbec 2017, Republica Moldova

3. DOMENIILE AVEREŞTI – Fetească Neagră 2016

1. STRUNGA WINERY - Fetească Neagră 2019

Proaspătă, suculentă şi cu ... barrique??!

De la început vă spun că „Da, recomand”. De ce? Pentru culoare şi, mai ales, intensitatea cromatică (zici că provine dintr-un soi tinctorial).

27

Nasul este plin, bogat în fructe şi aici s-ar simţi pentru prima oară – extrem de fin - baricul. La gust trebuie să fac o lămurire. Chiar dacă spre final regăseşti iarăşi stejarul, vinul este o sumă a fructelor roşii de pădure şi, ca atare, este (încă) neastâmpărat. E un vin curajos, tineresc – deşi nu îi lipseşte forţa, profunzimea, structura.

E pentru iubitori ai vinului mai... optimişti.

Nu ştiu unde se ascunde alcoolul (14,5!), dar senzaţia gustativă şi tactilă a zmeurei abia culese este fascinantă!

Nu sunt lămurit şi nici mulţumit (absolut deloc) cu textul de pe contraeticheta care te îndepărtează (dacă ai răbdare să-l citeşti) de ceea ce este, de fapt, această minunăţie enologică.

Nerecomandat abonaţilor la stilul „greoi, supracopt, maturat îndelung” ş.a.m.d.

Vom ţine minte această recoltă de la Strunga. S-ar putea să rămână o referinţă a soiului. Şi ce iubitor al vinului „sare” peste pasajele importante din „manualul” vinurilor bune?

Pe site-ul producătorului www.strunga.com îl găsiţi aici.

 

28

2. DOMENIILE DAVIDESCU – Fetească Neagră & Malbec 2017, Republica Moldova

Cum e să spui „un vin autentic al Moldovei de astăzi” când vinul respectiv are şi Malbec pe lângă Fetească Neagră? Iaca, spui. Feteasca Neagră majoritară îşi transmite toate caracteristicile (bine „conduse” la Domeniile Davidescu) şi se ajută de Malbec ca o fată frumoasă de un fir de lavandă prins în păr.

Cred că e un vin cu „vino-ncoa”, cred că „rezolvă’ orice „medium-rare” şi cred, în acelaşi timp, că nu se sfieşte nici de o brânza sărată-iute.

În plus, eticheta croieşte uşor drum vinului către orice masă cu miză, inclusiv... masă de business.

În magazinul online www.beicevrei.ro îl găsiţi aici.

3. DOMENIILE AVEREŞTI – Fetească Neagră 2016

Nu ştiu dacă Dvs. vă plăcea „talpa” de pâine de ţară, dar eu eram înnebunit după ea. Urcam dealul din drumul Tătărăni-Leoşti spre Crăsnăşeni, cu pâinea proaspată adusă de o căruţă sau de o maşina model sovietic şi, la fiecare pas, mai rupeam din aluatul cu dublă textură. Puţin moale la interior, crocant şi plin de făină şi funingine la exterior. Asta e nota delicioasă a acestei Feteşti Negre, suprapusă peste „înţepături” de piele, cuişoare şi vernis-uri de prune uscate.

O Fetească Neagră adevărată, cam cum sunt şi celelalte monovarietale de la Avereşti. Zghihară, Busuioacă..

Orice trimitere la gen riscă să fie amendată astăzi dar, cum să n-o spun, vinul nu se adresează „domnişoarelor”. Poftim, indiferent dacă este bărbat sau femeie, degustătorul (!) de Fetească Neagră de Avereşti, trebuie să fie un om hotărât, cu experienţă şi cu libertate faţă de „mode”.

N-aş fi crezut că Feteasca Neagră poate avea atâtea înfăţişări şi că, la Avereşti, zonă judecată superficial ca bazin exclusiv de vinuri albe, se poate arăta ca un vin roşu cu valoare globală.

Am degustat şi cred.

Îl găsiţi pe www.vinmagazin.ro aici .

29

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, vă fac o invitaţie: urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2. Sâmbătă de la 17:00 şi duminică, în reluare, de la 12:00. Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!

Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” pe TVRPlus.

* * *

Coşuri cadou corporate: companiile mari vor fi mai generoase cu angajaţii în perioada următoare Media-Advertising / 20 noiembrie

Pandemia pune cu siguranţă presiune intensă pe mediul de afaceri din România, care se vede nevoit să caute soluţii pentru a reduce costurile - singura soluţie de reducere a impactului scăderii veniturilor.

Anumite cheltuieli nu pot fi evitate, din contră au apărut unele noi, cele legate tocmai de pandemie - rigori noi cu privire la managemetul de personal şi în relaţia cu clienţii (dezinfectanţi, viziere, măşti, tehnologie legată de procesele de curăţenie, panouri de protecţie, reconfigurare spaţii şi fel de fel de alte soluţii). Pe de altă parte, companiile mari au şi unele cheltuieli evitate pentru că multe planuri s-au schimbat în mod forţat. Este cazul multor evenimente corporate, conferinţe, deplasări, traininguri şi chiar... petrecerile de Crăciun - toate anulate din motive de legislaţie pe perioada stării de alertă.

În ansamblu, există multe sectoare de business unde angajaţii şi-au văzut veniturile îngheţate sau diminuate. Nu este vorba despre scăderi de salarii, ci despre lipsa posibilităţii de a atinge anumite targeturi, deci de a valida unele comisioane, bonusuri din vânzări. În afară de FMCG, care performează (dar nici aici nu este vorba de evoluţii constante pe piaţă, ci doar de anumite nişe), cele mai multe companii îşi văd planurile de vânzări afectate de impactul pandemiei de Covid-19. În contextul în care de Paşte totul a fost pus pe pauză în starea de urgenţă, iar acum de Crăciun vor lipsi petrecerile şi

30

evenimentele pentru angajaţi, aceste bugete se vor redirecţiona, chiar şi parţial, spre cadouri craciun şi bonusuri mai generoase pentru angajaţi înainte de Sărbătorile de iarnă, ca politică de fidelizare a resurselor umane.

Cei de la gourmetGIFT.ro, furnizor consacrat pe segmentul de coşuri cadou şi produse gourmet pentru orice ocazie, au observat în octombrie şi noiembrie acest trend de mărire a bugetelor pentru achiziţionarea de coşuri cadou de Crăciun. Valoarea medie a comenzilor de coşuri cadou corporate a crescut semnificativ, fiind preferate produsele cu un nivel mai ridicat de calitate, branduri consacrate pe segmentul premium. A crescut chiar cererea de pachete corporate exclusiviste, coşuri gourmet de lux pentru zona de management din corporaţii. Acest lucru compensează într-un fel scăderile de vânzări pe segmentul de pachete băuturi alcoolice, kituri de party şi alte produse pentru evenimente (scăderi cauzate desigur de imposibilitatea organizării unor astfel de evenimente care ar presupune apropiere fizică între persoane).

Dacă IMM-urile sunt forţate să fie mai atente la bugete, corporaţiile nu fac de obicei compromisuri în ceea ce priveşte fidelizarea personalului, existând multe alte zone din care să se taie cheltuieli - ceea ce se şi întâmplă. Astfel, companiile mari vor fi mai generoase cu angajaţii în perioada următoare, prin oferirea de astfel de coşuri cadou sau / şi alte cadouri corporate de Crăciun / Revelion, dar şi de 1 - 8 martie şi chiar de Paşte.

gourmetGIFT.ro este un magazin online specializat în experienţe gourmet, având experienţă de peste 10 ani şi un portofoliu de clienţi corporate din aproape toate domeniile de afaceri. Se pot comanda coşuri cadou de Crăciun, coşuri cadou de 1 - 8 martie, coşuri cadou de Paşte sau pentru orice altă ocazie - inclusiv pentru aniversări sau alte contexte personale, chiar de familie (există varianta de comenzi online şi pentru persoane fizice, direct de pe website). Colecţia de coşuri cadou promite soluţii premium, care garantează gusturi, arome şi design impresionante. Prin oferirea de produse gourmet exclusiviste (băuturi, cafea, ciocolată, dulciuri şi alte produse rafinate) se creează experienţe memorabile ce introduc destinatarii cadourilor în atmosfera festivă, transmiţând în acelaşi timp mesaje puternice precum cele de mulţumire, apreciere şi optimism.

* * *

Vinul de azi: Enira Grande Cuvee 2015 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

31

Bessa Valley Grande Cuvee 2015 este un vin elegant și echilibrat, realizat dintr-un mix interesant de struguri din soiurile Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon și Petit Verdot. Maturat în butoaie noi, realizate din stejar franțuzesc, Grande Cuvee 2015 are o culoare vibrantă și intensă. Buchetul scoate în evidența tentele de fructe de pădure, prune, nuci și stejar, în vreme ce gustul este bine definit, zemos și puțin condimentat, perfect echilibrat de taninurile catifelate. Postgustul este lung și memorabil, cu ceva arome de ciocolată și vanilie. Se recomandă degustarea acestui vin la 13-15 grade Celsius, alături de preparate ceva mai consistente, cu carne sau cu mâncăruri condimentate.

* * *

Cămara inteligentă și combaterea risipei alimentare Miercuri, 18 Noiembrie 2020 Simona David

Securitatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând.

Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare, din cauză de COVID-19 acum, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele.

32

Există și o veste bună însă! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi, pot fi economisiți pentru vacanța de vis (când s-o putea!), un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…

Ideea unor elevi…

De altfel, conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi de clasa a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Sună interesant, nu-i așa? Ce este această cămară inteligentă? Ei bine, acest „device“ este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017.

Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat.

Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așează alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.

„Proiectul nostru stochează eficient mâncarea în cămară și toată ideea este să fie așezate în funcție de datele de pe etichete, în funcție de data de expirare“, explică inventatorii prototipului.

Elevii au ales să realizeze un astfel de proiect din simț civic și respect pentru resursele tot mai diminuate ale planetei. De altfel, la capitolul hrană aruncată la gunoi, statisticile sunt îngrijorătoare.

33

„Noi am ales să răspundem la problema mondială a risipei de alimente, deoarece în ziua de astăzi este una dintre cele mai mari probleme la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, se pierd 88 de milioane de tone de alimente. În România, cu ceea ce aruncăm noi într-un an de zile am putea să hrănim o mică comunitate timp de 20 de ani“, a explicat adolescenta Alexandra Buruiană.

Să respectăm alimentele

Tonele de mâncare aruncate la gunoi confirmă faptul că nu respectăm alimentele. Cumpărăm pentru a ne satisfice o poftă pe moment, le aruncăm în frigider sau în cămară și apoi uităm de ele. Comandăm mâncare gata preparată sau ronțăim diverse snacks-uri. Dacă am conștientiza cât putem economisi doar gătind eficient și nu am arunca mâncarea, am avea doar de câștigat.

„Ideea este că în România nu respectăm alimentele. Paradoxul este că aruncăm foarte mult din bugetul familiei… Nu știm să gătim, ne apucăm să gătim cât pentru tot blocul și la restaurant când comandăm, alegem porțiile cele mai mari fără a ține cont de faptul că este importanta calitatea mâncării, nu cantitatea“, a declarant Chef Cezar Munteanu, recent, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară, organizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

34

Potrivit lui Munteanu, una dintre componentele stopării risipei alimentare este chiar societatea civilă, căci fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. „Sunt foarte bune campaniile: „Nu mai consumați foarte multă grăsime, nu mai consumați sare și zahăr în exces!“ Dar haideți să vedem și campanii media, în parteneriat cu Guvernul României, în care să se spună „Nu mai risipiți alimentele! Respectați alimentele!“ O astfel de campanie ar putea fi susținută fără probleme de societatea civilă“, a detaliat Chef Cezar Munteanu.

Soluția pe care o vede Chef Munteanu este educația în școli și în licee.

„Este nevoie de educație în școli, în licee și o spun din punctul de vedere al celui care a umblat timp de nouă ani și a lucrat cu peste o sută de mii de copii într-unul din cele mai frumoase programe de educație pentru alimentație sănătoasă“, a mai spus Cezar Munteanu.

Pe lângă educația în unitățile de învățământ, există și bunăvoința fiecăruia dintre noi. Putem să realizăm rețete culinare folosind resturile alimentare rămase de la masa anterioară. De pildă, ce a rămas de la cină poate fi utilizat inteligent într-un preparat pentru prânzul de a doua zi. Un exemplu foarte simplu este pâinea veche. În loc să o aruncăm, putem să o tăiem cubulețe sau orice altă formă dorim și să o dăm la cuptor 10 minute. În loc să ajungă la gunoi, se poate transforma în crutoane delicioase pentru o supă din legume. Iar supa se poate prepara din legume care au rămas câteva zile în frigider și nu mai sunt suficient de apetisante pentru a fi consumate crude. Soluții sunt, trebuie doar să vrem!

Simona-Nicole David

* * *

Dan Burlacu, Viile Metamorfosis și Asociația Dealu Mare: Vinul trebuie democratizat și pus “în contextul consumatorilor”  noiembrie 20, 2020 Cezar Ioan

35

L-am intervievat pe Dan Burlacu în dubla lui calitate: de director comercial al Viilor Metamorfosis, investiție a celebrei familii italiene Antinori în România, alături de familia Rista; și de director executiv al Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare (APV DM). Dan a mai lucrat în lumea vinului în urmă cu aproximativ zece ani, la Halewood România, iar ulterior a activat în sectorul dezvoltării profesionale a managerilor. A văzut industria vinului atunci și acum. A avut șansa unei priviri “de dinăuntru” ca și “din afară”. Titlurile și subtitlurile aparțin redacției Vinul.ro.

În ce privește calitatea vinurilor, industria a evoluat uimitor. Dar metehnele vechi sunt neschimbate

– Cum ai lăsat și cum regăsești domeniul, după atâția ani de pauză și după aproape un an de re-conectare la el? Care sunt concluziile tale cele mai importante, pe scurt?

Salut, Cezar! Mulțumesc frumos pentru dialogul ăsta, înainte de toate! Citeam zilele trecute un interviu de-al tău cu Marcel Vulpoi (Gramofon Wines) și remarcam acolo ceva ce mi-a sărit în ochi – anume că e unul dintre puținii care recunosc deschis că nu se pricep la vinuri. Ca să fie clar

contextul, eu sunt următorul care recunoaște același lucru . Așadar, părerile mele sunt ale unui ne-specialist dar iubitor de vinuri.

Acestea fiind zise, să ne apucăm de treabă: din perspectiva calității vinurilor, saltul mi se pare uimitor. Admir enorm evoluția, atât cât mă lasă pe mine experiența să apreciez. Din perspectiva politicilor comerciale, a metehnelor, a abordării pieței, a (i)maturității, a egourilor, a lipsei cercetărilor serioase de piață, a clarității datelor, a transparenței, a dorinței de progres împreună* la nivelul industriei, a opacității dialogului cu instituțiile administrației centrale sau a celor care ar trebui să reprezinte interesele industriei, nu găsesc nimic schimbat. PS – o să revin asupra asteriscului de mai devereme, căci există o excepție!

36

Relația vin-consumatori trebuie să iasă de sub dictatura discursurilor prețioase

– Cum îți confirmă aceste concluzii datele din teren, din realitate? Studiile, cifrele cramei la care activezi?

Simplu! Mi le confirmă. Vinul trebuie DEMOCRATIZAT. Mai precis, relația vinurilor cu consumatorii ar merita să iasă de sub “dictatura” discursurilor formale, prețioase, pretențioase, fenolice, polifenolice sau malolactice. A trecut vremea acestora, oamenii vor altceva acum. Oamenii vor poveștile. Asta nu o spun eu, ci consumatorii. Primul lucru pe care am vrut să-l văd când am preluat rolul a fost legat exact de asta: ce își doresc consumatorii de la vin? Nu am găsit nici un studiu, așa că am făcut o cercetare de piață în orașele mari ale României – mă refer aici la centrele universitare. Concluziile sunt simple: oamenilor le place vinul, vor să-l descopere, au nevoie doar să fie primiți cu bucurie și fără pretenții false în această lume.

După cum a dovedit-o week-endul cramelor deschise în Dealu Mare din august 2020, iubitorii vinului sunt avizi să vină la crame ca să admire peisajele și să guste vinurile la ele acasă. Lucru care se aplică inclusiv profesioniștilor, nu doar amatorilor: panorama de mai sus a fost realizată de către intervievatul nostru la crama Antinori de la Bargino, un veritabil monument al arhitecturii moderne, renumit în lumea întreagă (Google it!)

Marea provocare: schimbarea mentalității, mutarea leadership-ului bazat pe producție către acela centrat pe oameni, pe consumatori

– Care crezi că este provocarea momentului pentru o cramă de dimensiuni medii și pentru una de dimensiuni mari? Există ceva ce pot face cramele ca să îmbunătățească prezentul? Dar viitorul?

Provocările, indiferent de mărimea cramelor, vin exact din același loc, în opinia mea: schimbarea mentalității. Deschiderea catre consumatori. Democratizare, cu riscul de a mă repeta. Dacă o să continuăm să stăm închiși în crame, cu medaliile atârnate de gât și căzuți în propria admirație și

37

nu o să începem să căutam activ să ne întâlnim consumatorii în lumea lor, mă tem că multe lumini vor începe să pâlpâie în curând.

Da, există ceva ce putem face cu toții ca să ne schimbăm prezentul și, implicit, viitorul: să ne luăm inima în dinți și să întrebăm oamenii ce-și doresc de la vinuri. Să ne mutăm din leadership-ul din producție în leadership-ul centrat pe oameni, să facem marketing pornind de la nevoile și dorințele consumatorilor, nu dictat de presiunile din producție, să începem să construim de-adevăratelea brand-uri.

Cel mai bine e să te cunoască oaspeții la tine acasă. Trebuie să începem să dialogăm cu segmentul 18-35 de ani

– Legat de oenoturism, înțeleg că acesta poate fi un canal important de comunicare și vânzări pentru o cramă de câteva zeci de hectare, dar stau lucrurile la fel pentru una de câteva sute, realist vorbind?

Categoric da, în opinia mea. Nu am absolut nici o îndoială. În mintea mea nu încape nici un alt scenariu mai bun decât acela de a fi cunoscut la tine acasă, de a da ocazia oamenilor să-ți fie oaspeți. Repet, OASPEȚI. Nu clienți, nu vizitatori! E un drum lung? Fără îndoială! E greu să faci turism fără infrastructură? Absolut! E imposibil? NU! O să fie mai ușor dacă lucrăm împreună? DA! Trebuie doar să vrei!

– Cum vezi dinamica demografică a vinului românesc? Cine îl consumă azi și cât? Și cum arată viitorul? Putem să-l facem să arate mai bine?

Tinerilor le place vinul, e simplu. Oamenilor le place vinul, e și mai simplu.

Știm câți ani au acum cei care vor reprezenta 80% din consum în următorii cinci ani? Discută vinul cu acești oameni? Dacă știm răspunsul acestor două întrebări și începem să și acționăm serios în direcția asta, cu siguranță viitorul va arăta diferit, în mai bine. Și mai concret: trebuie să începem să dialogăm cu segmentul 18-35 de ani. Trebuie să începem să-i înțelegem, să construim contexte ce aparțin lumii lor, nu altora.

38

Dan Burlacu găsește timp să meargă alături de oenologul Fiorenzo Rista în vie, la cules, și chiar în cramă, pentru a înțelege mai bine de unde vine și cum se face vinul

Cum? În 2020 noi facem Târguri de vin care se închid la ora 18.00? La ora aia, tinerii abia încep să-și facă planurile pentru seară

– Se spune că chiar și cele mai mari adevăruri au nevoie să fie periodic re-spuse pe înțelesul noilor generații, altfel riscă să se piardă. Cum stau lucrurile în cazul “bătrânului vin”? Piața băuturilor alcoolice e azi mai aglomerată decât oricând, cu tot felul de trenduri globale care se luptă pentru un loc fruntaș în opțiunile de consum ale omului modern – beri normale, beri artizanale, cidruri, premixuri alcoolice, ginuri, romuri, whisky-uri șamd.

Păi lucrurile stau exact cum spui, bătrânește. Citind întrebarea ta, mi-a venit în minte cum caracterizează tinerii Facebook-ul: “este locul ăla în care, când

intri, găsești bătrâni care se ceartă?” Da, e o piață extrem de aglomerată și de fragmentată. De aceea merită să avem o voce comună, o notorietate comună, un numitor comun în felul în care ne construim întâlnirile cu consumatorii. În 2020 (mă rog, în 2019) noi continuăm să facem Târguri de vin care își închid porțile la orele 18:00?!? Păi cum vine asta? La ora aia, tinerii abia încep să se gândească unde își vor petrece seara

Cred că merită să facem lucruri care să fie RELEVANTE și DE IMPACT pentru consumatori, nu facile pentru noi.

Avem nevoie să ne redescoperim mușchii lucrului în echipă

– Spune-mi câte ceva despre Asociația pe care o conduci ca director executiv, a cramelor din Dealu Mare: care sunt obiectivele strategice ale acesteia și în ce etapă a îndeplinirii lor vă aflați? Cât e de mare coeziunea internă a sistemului, de fapt? Întreb fiindcă pe de-o parte în România nu

39

avem vreo tradiție asociativă și știu sigur că producători din vin din alte regiuni privesc cu interes către Dealu Mare ca spre un posibil exemplu de acțiune, dar și ca spre un proiect din care se pot extrage concluzii privind greșeli care nu trebuie repetate.

Acum revin la asteriscul de mai sus. Excepția pe care o menționam se referă la APV DM. Așa cum am spus, eu sunt nou în povestea asta, sunt plămădit profesional în alte medii. De când am venit aci, am avut parte de tot felul de șocuri, din fericire plăcute. Primul a fost atunci când Dan Balaban (Davino) m-a propus pentru acest rol. Apoi, când colegii din APV DM au și fost de acord și m-au și acceptat instantaneu. Cred că avem nevoie de antrenament pentru a ne redescoperi mușchii lucrului în echipă. Din păcate, aceștia au fost atrofiați de multe lucruri petrecute în trecut. Însă acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de mușchii ăștia.

Pentru mine, în viață, contează doar doua verbe: A VREA și A PUTEA. Iar singurul pe care pun preț cu adevărat e A VREA. Iar noi vrem – asta e cea mai mare bucurie a mea.

Facem lucrurile perfect? Cu siguranță NU! Mai avem de învățat? Categoric DA! Uite, în direcția transparenței, câteva lucruri pe care merită să le facem diferit în APV DM: comunicarea internă și externă, viteza deciziilor, claritatea și consecvența, disciplina unui mod de lucru, deschiderea etc.

Corolarul este următorul: am șansa de lucra alături de oameni cu o uriașă experiență profesională și de viață, oameni care se bucură de ceea ce fac, oameni care se luptă pentru calitate, oameni care nu vor să depună armele. Și abia aștept să cunosc și alți oameni care vor să ni se alăture. Și mai spun o dată, ca să fiu sigur: suntem oameni, deci suntem imperfecți. Dar VREM

împreună!

Iar din cele de mai sus, obiectivul strategic: ÎMPREUNĂ! Împreună pentru DOCG, împreună pentru turism, împreună pentru consumatori si, implicit, pentru societate.

Un proverb vechi zice așa: dacă vrei repede, mergi singur! Dacă vrei departe, mergi împreuna! Noi vrem departe!

Acțiunile comune sunt obligatorii

– Un pic despre piață, despre relațiile comerciale concrete: dincolo de acțiunile de promovare comune ale Asociației, vezi posibile și acțiuni

40

comerciale comune? Cum ar arăta acestea? Vânzări online, vânzări prin marele retail, prin restaurante, târguri?

Da! Nu le văd comun,e ci obligatorii “Evadare în Dealu Mare” (week-end al cramelor deschise, august 2020) – minimum o ediție pe an. Un eveniment comun de primăvară – că va fi itinerant, ca va fi ȘI itinerant și într-un loc în care să construim o tradiție – asta vom decide foarte curând. Turism – trasee comune în Dealu Mare, să începem cu minimum o sâmbătă pe lună în care să fim cu toții deschiși pentru a ne primi oaspeții. FESTIVAL DE MUZICĂ – dedicat Bucureștiului, în primul rând. Pachete comune Dealu Mare, abordare inclusiv comună – vezi wine barul THE GREAT HILL! Abordare sindicalizată a pieței, a canalelor de vânzare.

… un centru logistic comun, o sindicalizare a negocierilor de orice fel

– Și una grea, fiindcă trebuie să împaci și postura de director comercial la Viile Metamorfosis, cu interesele specifice, și pe cea de director executiv al asociației, cu interesele generale: e cazul să ne așteptăm la o optimizare a costurilor (poate că și a beneficiilor) prin formarea unei echipe de promovare și vânzări comune a membrilor acestui colectiv?

Uite, eu nu cred că e grea ipostaza. Mintea mea funcționează astfel: cred foarte tare în benevolență. Adică, dacă întâi lucrez și contribui pentru a fi bine cetății în care locuiesc, implicit îmi va fi bine și mie. În măsura în care îmi doresc succesul afacerii noastre, îmi doresc la fel de sincer și succesul tuturor colegilor din Dealu Mare – dar și din industrie. Asta ar însemna o industrie puternică, unită! Da, e o idee pentru care militez și pe care visez să o punem în practică, chiar dacă aparent pare o utopie acum: un centru logistic comun, o sindicalizare a negocierilor de orice fel (producători de sticle, substanțe, cartoane, energie, telefonie mobilă, parcuri auto, șamd).

Dealu Mare – bucuria de a fi gazde. Și de a democratiza vinul

– După una grea, una care mă interesează personal: Asociația Dealu Mare are un însemn vizual deja, de ce nu-l văd folosit mai mult?

Pentru că învățăm încă să ne mișcăm mai rapid  Și pentru că în acest moment suntem pe cale să încheiem formalitățile legate de înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală. N-ar fi corect, însă, dacă nu aș remarca o muncă extraordinară a echipei care se află în spatele comunicării din social media, muncă începută odată cu “Evadarea din Dealu Mare”. Am

41

pornit de la zero iar acum progresul e fantastic, mai ales că a crescut corect, fără artificii și subterfugii.

– La ce să se aștepte publicul din partea asociației Dealu Mare în următorul an sau în următorii doi ani?

La bucuria de a le fi gazde. La transparență. La multe inițiative care să le fie dedicate – sperăm cu toții să o putem face fără restricții cât mai curând. Și, mai ales, la o contribuție însemnată în acest proces de democratizare a vinului!

* * *

Ferma inteligentă, un proiect îndrăzneț, cum nu s-a mai văzut la noi Scris de Revista Fermierului Vineri, 20 Noiembrie 2020

Cu o vastă expertiză în implementarea din România a celor mai avansate sisteme din lume pentru agricultura de precizie, Titan Machinery România se angrenează într-un proiect de mare amploare, deosebit de îndrăzneț, unul cum nu s-a mai văzut vreodată în țara noastră: SMART FARM - Ferma Inteligentă Titan Machinery!

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu.

Un proiect unic, în cadrul căruia Titan Machinery investește toată experiența acumulată în agricultura de precizie, concretizată prin coordonarea unei culturi de grâu pe un întreg ciclu de producție.

Date inițiale:

suprafață cultură: 170 hectare;

tip de cultură: grâu de toamnă;

localizare: Furculești, Teleorman;

42

condiții cultură: teren neirigat.

Bine ați venit în SILICON VALEY a agriculturii viitorului!

Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.

Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Vom analiza solul, din spațiu, de la suprafața lui și până la adâncimi de peste un metru. Vom analiza toate aspectele climatice și microclimatice, vom prezice starea culturii și o vom ajuta doar acolo unde este nevoie.

Toate lucrările vor fi făcute cu variație, niciun produs nu va fi administrat cu aceeași cantitate pe toată cultura, fie că vorbim de sămânță, fertilizant sau erbicid.

Toate activitățile, din câmp sau din birou, vor fi prezentate și reprezentate de articole de presă, filmări în câmp, dar și de alte surprize pe care le vom oferi celor ce ne urmăresc. Publicul Titan Machinery va fi informat despre specificul lucrării, ce s-a folosit și ce se urmărește să se obțină.

Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2020

* * *

Epoca Lemnului! – Tema principală a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei 20 noiembrie 2020

Urmează Epoca Lemnului: principala temă de dezbatere la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei

• Tema Forumului: Rolul central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie. • Urmează Epoca Lemnului: direcțiile europene pun resursa regenerabilă a pădurilor în centrul strategiilor pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European, de combatere a schimbărilor climatice.

43

Ne face o deosebită plăcere să vă invităm în data de 26 noiembrie 2020, începând cu ora 10.00, la cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu. Evenimentul se va desfășura anul acesta ONLINE și va permite accesul tuturor celor interesați de domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn.

Tema principală a ediției din acest an a Forumului este legată de rolul lemnului, ca resursă regenerabilă, în strategiile de recuperare economică și dezvoltare a unei economii neutrale climatic: putem avea dezvoltare economică și concomitent să urmărim obiectivele Pactului Verde European, de combatere a schimbărilor climatice?

Răspunsul este categoric „DA”, iar una dintre soluții este să folosim lemnul provenit din păduri gestionate durabil. Provocarea este dublă, deci: să gestionăm durabil pădurile și concomitent să folosim cât mai eficient resursa de lemn rezultată din această gospodărire durabilă a pădurilor.

În Europa capătă contur viziunea că, după epoca pietrei și a fierului, a betonului și a sticlei în timpurile moderne, urmează Epoca Lemnului – o resursă regenerabilă, biodegradabilă, cu amprentă de mediu redusă în etapele de producție, o resursă extrem de versatilă, cu utilizări ca material de construcții și în bio-produse care să înlocuiască materialele nedegradabile bazate pe combustibili fosili.

Obiectivele ambițioase, de transformare a Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și atingerea a 55% reduceri de emisii până în 2030, determină Comisia Europeană să adopte măsuri prin care să sporească eficiența energetică, să crească ponderea materialelor și produselor cu amprentă ecologică mai mică, să crească ponderea energiei din surse regenerabile.

Un exemplu de îmbinare a obiectivelor de reconstrucție economică, luând în calcul obiectivele Pactului Verde, este valul de renovare, “renovation wave”, care își propune ca din resursele Planului de Recuperare și Reziliență să direcționeze 37% către măsuri de neutralitate climatică, care să finanțeze renovarea pe principii de eficiență energetică a 35 milioane de clădiri din Europa, până în 2030, prin crearea a 160.000 locuri de muncă. Conceptul este simplu: clădirile în Europa sunt vechi, ineficiente energetic.

Atingerea țintei de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030 nu se poate face pentru sectorul rezidențial – care consumă aproximativ 40% din toată energia consumată în UE – fără un val de renovare a clădirilor.

44

Investițiile în renovare urmăresc eficiența energetică evaluată prin certificate energetice dar și printr-un concept nou: evaluarea amprentei de carbon a unei clădiri pe toată durata ei de viață. Lemnul și produsele din lemn, ca materiale regenerabile, cu amprentă mică de carbon în etapa de producție și recirculabile la sfârșitul perioadei de viață a clădirilor, vor fi în centrul acestor politici economice. Sunt concepte foarte inovative, mecanisme de piață noi care vor susține dezvoltarea utilizării lemnului ca material de construcție.

Alte teme de interes public dezbătute în cadrul Forumului:• Domeniul pădurilor – între realități, fapte și fake news. Ce ne spun rezultatele Inventarului Forestier Național?• Procedura de infringement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană. Ce politici trebuie inițiate de România ca răspuns la această procedură, în special pe linie de combatere a tăierilor ilegale? • Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității. Accent special: proiectul SUMAL 2.0, între deziderat și aplicabilitate reală.• Cum transformăm consumul de lemn de foc din problemă socială în oportunitate prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei?• Rolul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie. Sectorul pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Pactului Verde.• Principii pentru o nouă strategie pădure-lemn. Priorități și oportunități de finanțare a sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Pactului Verde European.

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei este organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq și este susținut de principalele organizații profesionale și patronale din sectorul forestier:• Asociația Industriei lemnului – Prolemn• Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva • Asociația Administratorilor de Păduri – AAP• Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMROrganizarea evenimentului este susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:• Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM• Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC)În cadrul dezbaterii participă în calitate de speakeri contributorii, organizatorii și reprezentanții organizațiilor care susțin evenimentul. Audiența generală poate adresa întrebări speakerilor prin intermediul chat-ului pus la dispoziție pe timpul desfășurării Forumului. Pentru jurnaliști vom organiza o sesiune exclusivă pentru întrebări și detalieri ale temelor

45

discutate. Partenerii media ai evenimentului sunt: Agerpres, Ziarul Bursa, Economistul, Agro TV și Lumea Satului.Mai multe detalii despre eveniment găsiți pe următorul link, unde este publicată și modalitatea de înregistrare pentru accesul online: Eveniment: 26 noiembrie 2020 – Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.

* * *

A fost vânat cerbul cu coarne de aur 20 noiembrie 2020

Cerbul cu coarne de aur a fost vânat la Buzău. Sezonul de vănătoare la cerbul comun, trofeu și selecție, s-a încheiat, iar vănătorii buzoieni se declară mulțumiți de reușita obținută.

29 de exemplare de animale au fost vânate, cel mai valoros trofeu fiind un cerb vânat în apropiere de Vulcanii Noroioși.

Trofeul a avut 11 kilograme, iar punctajul obținut i-a conferit medalia de aur. Deși este departe de recordul național deținut, în prezent, de un german pentru un animal împușcat în anul 2003 la Fancel-judetul Mureș, vănătorii sunt mulțumiți au reușit să atingă cota de vănătoare primită de Minister.

Vănătoarea la cerbul comun este una cu totul specială. Presupune multă îndemânare, ani de experiență în spate dar și multă răbdare. Dragoș Ștefănscu, directorul AJVPS Buzău, spune că pentru a avea șansa să pleci acasă cu un trofeu este nevoie de cel puțin patru zile de vănătoare.  Toate aceste calități l-au ajutat pe un buzoian, membru al AJVPS Buzău, să doboare cerbul cu ”coarnele de aur”. Este vorba despre un trofeu de aproape 11 kilograme, notat cu 220 de puncte C.I.C. În bani, trofeul valorează la Buzău 10.000 de lei.

În prezent, recordul national este detinut de vanatorul german Ronald Philipp cu cerbul recoltat in  anul 2003 la Fancel-judetul Mures, al carui trofeu a fost omologat in anul 2004, la Bucuresti, cu 264,51 puncte C.I.C. 

Un trofeu de cerb este cu atat mai valoros cu cat are prajinile mai lungi si mai groase,  ramificatii (sau raze) mai multe, greutate si dechidere mai mare,

46

culoare mai inchisa, perlaj mai bogat. Coarnele cad in fiecare an – iarna, in locul lor crescand altele pana la sfarsitul verii. Procesul cresterii coarnelor dureaza circa 120 – 130 zile. Suprafata rozetei de pe care s-a desprins cornul este imediat acoperita de par si piele. Cand coarnele au ajuns la dimensiuni normale, pielea se crapa, se usuca si cade in fasii.

* * *

MADR: o noua lista de tratamente ce pot fi aplicate la produsele vegetale noiembrie 20, 2020

Ministerul Agriculturii a aprobat „Ordinul privind aprobarea listei utilizarilor minore in Romania”, acesta fiind publicat in Monitorul Oficial.

In conformitate cu Regulamentul (CE), utilizarile minore inseamna utilizarea produselor de protectie a plantelor pe plante sau produse vegetale care nu sunt cultivate pe scara larga(ex. culturi de afin, mur, etc.) sau sunt cultivate pe scara larga, pentru a face fata unei necesitati fitosanitare cu caracter exceptional (ex.boli si daunatori care apar rar in culturi de grau, porumb, etc.).

Aceste utilizari ale produselor de protectie a plantelor pe plante sau produse vegetale fara raspandire larga care au o valoare economica ridicata pentru fermieri, dar care pot avea un interes economic scazut pentru industria produselor fitosanitare, s-au reflectat in lipsa produselor fitosanitare autorizate pe piata pentru acest tip de culturi. In timp, lipsa acestor produse de protectie a plantelor autorizate pentru utilizari minore a avut ca efect compromiterea culturii sau a productiei prin folosirea de produse neadecvate sau chiar utilizarea ilegala a unor produse de protectie a plantelor neautorizate.

Aprobarea acestui act normativ faciliteaza autorizarea produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore venind in sprijinul fermierilor romani prin furnizarea de mijloace de gestionare a bolilor si daunatorilor pentru a produce si a mentine o rezerva sigura si stabila a productiei agricole

47

precum si pentru gestionarea mai buna a rezistentei culturilor la boli si daunatori.

Pentru a se tine cont de progresul cercetarii si al dezvoltarii in agricultura si de aparitia de noi boli sau daunatori, lista utilizarilor minore in Romania va fi actualizata la fiecare cinci ani sau ori de cate ori se impune imbunatatirea acesteia.

* * *

Beefeater London Gin își menține poziția de cel mai premiat gin din lume și anul acesta.

Toate sortimentele prezente pe piața din România – Beefeater London Dry, Beefeater 24, Beefeater Pink Strawberry și Beefeater Blood Orange au obținut premii și distincții speciale la competiții internaționale de top precum San Francisco World Spirit Competition (SFWSC) 2020 sau International Spirits Competition (ISC) 2020.

Încă din 2004, Beefeater London Dry s-a remarcat la nivel internațional, reprezentând cu mândrie categoria London Dry Gin alături de Beeafeater 24. Anul acesta, ambele sortimente s-au bucurat de o apreciere specială din partea juriului, obținând medalii de aur și argint atât la San Francisco World Spirit Competition (SFWSC), cât și la International Spirits Competition (ISC). O premieră în acest an este dată de medaliile de argint și bronz obținute de gama de arome din portofoliul Beefeater – Beefeater Pink Strawberry și Beefeater Blood Orange.

48

Cu o experiență de peste 50 de ani în producția de gin, Desmond Payne MBE, Master Distiller Beefeater, afirmă „În acest moment, ginul recunoaște o popularitate remarcabilă. Sunt privilegiat să iau parte în calitate de jurat la aceste competiții la care participă peste 200 de tipuri diferite de gin, dintre care Beefeater s-a remarcat cu toate sortimentele existente pe piață. Aceasta este o dovadă clară a calității susținute de întreaga gamă Beefeater London Gin”.

Produs sub atenta supraghere a Master Distiller-ului Desmond Payne, Beefeater London Gin a reușit de-a lungul anilor să își revedince titlul de cel mai premiat gin din lume. Din întreaga gamă, se remarcă Beefeater London Dry, distilat după o rețetă tradițională din 9 plante aromatice și citrice, dintre care se distinge ienupărul.

Începând cu anul 2008, rețeta autentică a fost reintepretată în Beefeater 24, care a revoluționat ginul londonez folosind în premieră mondială un mix de ceai chinezesc și ceai Japonez Sencha.

Cu un twist răcoritor, de portocală roșie sau căpșune proaspete, cele două sortimente aromate, Beefeater Blood Orange și Beefeater Pink Strawberry, păstrează experiența degustativă autentică într-un profil de gust complet.

Extrem de versatile, toate sortimenele Beefeater London pot fi consumate alături de apă tonică și diferite garnish-uri într-o băutură cunoscută: Gin & Tonic.

Iată lista completă a premiilor obținute în acest an de fiecare sortiment Befeater London:

Beefeater London Dry (40%,44%,47%)

San Francisco World Spirit Competition (SFWSC) 2020: două medalii de aur, o medalie de  argint

International Spirits Competition (ISC) 2020: două medalii de argint Internation Wine & Spirit Competition (IWSC) 2020: două medalii de

argint Ultimate Spirits Challenge (USC) 2020: distincții speciale – Very

Good și Great Value

Beefeater 24

International Spirits Competition (ISC) 2020: medalie de aur San Francisco World Spirit Competition (SFWSC) 2020: medalie de

argint

49

Internation Wine & Spirit Competition (IWSC) 2020: medalie de argint

Ultimate Spirits Challenge (USC) 2020: distincție Very Good

 Beefeater Pink Strawberry

International Spirits Competition (ISC) 2020: medalie de bronz San Francisco World Spirit Competition (SFWSC) 2020: medalie de

bronz Ultimate Spirits Challenge (USC)  2020: distincție Good

 Beefeater Blood Orange

International Spirits Competition (ISC) 2020: medalie de argint Internation Wine & Spirit Competition (IWSC) 2020: medalie de

bronz Ultimate Spirits Challenge (USC) 2020: distincție Good

Aceste poziții ocupate de Beefeater London Gin în cadrul competițiilor internaționale confirmă calitatea gustului autentic londonez și anunță o perioadă de inovație și dezvoltare pentru brand începând cu anul următor, atât în ceea ce privește ambalajele, cât și noi sortimente introduse pe piață.

* * *

By lantulalimentar 2020-11-20

Până mai ieri, lucrurile erau clare pentru omenire: vacile, oile și caprele dau lapte și din lapte sunt preparate brânzeturile; tăurașii, păsările domestice, oile și porcii sunt sacrificați și transformați în bunătăți, fie o bucată de mezel afumat, fie o friptură făcută în sânge. Obiceiurile acestea supraviețuiesc din vremurile îndepărtate. De curând, însă, paradigma

50

alimentară suferă modificări progresive. Sunt tot mai numeroși consumatorii care pun pe masă tot mai puține produse de origine animală.

Proteine vegetale vs proteine animale

În Germania, Franța, Italia și Polonia, consumatorii vegani reprezintă 8% din populația fiecărei țări, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, iar procentul este în creștere. Același studiu relevă că 35% din repondenții unui chestionar s-au declarat preocupați de reziduurile de pesticide, antibiotice, alte tipuri de poluanți și de prezența aditivilor în alimente. Jumătate din cei chestionați au răspuns că sunt interesați să obțină informații despre originea produselor și siguranța acestora pentru consum.

În Statele Unite „în doar un an, carnea pe bază de plante a trecut de la ceva despre care au auzit foarte puțini americani la ceva pe care 40% dintre noi am încercat-o deja”, notează publicația americană eater.com. În China, cea mai mare piață agroalimentară a planetei, 5% din populație s-a declarat vegană, iar procentul este în creștere. Interes pentru meniurile de origine vegetală manifestă și consumatorii care nu au renunțat la produsele de origine animală. Există o categorie bine reprezentată de consumatori numiți flexitarieni, care nu au renunțat la carne, dar o consumă ocazional, alegând cu preponderență fructe și legume.

La început, opțiunea a avut o motivație strict medicală. Pacienților le-au fost recomandate meniuri vegetariene, considerate mai prietenoase cu organismul decât cele care conțin carne. Apoi, opțiunea pentru meniuri alternative a căpătat și alte motivații, de ordin etic și ecologic. Unii nu mai vor produse de la animale, din cauză că acestea nu sunt crescute în condiții de bunăstare sau ei consideră că sacrificarea unui animal pentru a fi consumat este o crimă și exploatarea aceasta barbară a animalelor trebuie să ia sfârșit. Încetând să mai mănânce carne, un astfel de consumator își respectă principiile etice și, în același timp, speră ca activitatea zootehnică să se reducă până la dispariție. Alții nu mai consumă carne, dar nici brânzeturi, din cauză că sectorul zootehnic poluează mediul înconjurător. Sunt clienți care continuă să mănânce carne, dar optează pentru carnea albă ( pui și pește ) în defavoarea cărnii de porc, de vită și de oaie. Aceste tendințe nu sunt izolate, ci au căpătat un caracter de masă pe toată planeta.

Expansiunea burgerilor vegetali

Acestor noi opțiuni alimentare, determinate de convingeri ideologice, etice sau pur și simplu de dorința clienților de a-și menține sănătatea, marii procesatori de alimente le răspund cu o ofertă tot mai dedicată și mai bogată. McDonalds a anunțat chiar prin vocea președintelui său Ian Borden că va

51

scoate pe piață, la anul, McPlant, o serie de produse pe bază de plante, incluzând, firește, și burgerul vegetal. Într-un articol dedicat acestui subiect, publicația americană eater.com notează că în ultimii doi ani, fiecare mare companie de fast-food a introdus în meniu burgeri obținuți exclusiv din materii prime vegetale. White Castle a scos pe piață un amestec aproape imposibil de conceput: ardei iute copt și uscat prin afumare, tomate și brânză tofu prăjită în ulei ( Chipotle stuffs burritos with tofu-based Sofritas ), dar și Burger King, Del Taco, KFC și Qdoba au introdus în meniu ”carne” de origine vegetală.

”Acești noi înlocuitori ai cărnii pot imita mai convingător textura și gustul cărnii, mai mult decât burgerii obținuți odinioară din fasole. Deși noile produse pot fi consumate atât de vegetarieni, cât și de omnivori, sunt mai degrabă cumpărate de cei care consumă de obicei carne, dar sunt îngrijorați atât de sănătatea lor, cât și de protecția mediului”, mai scrie eater.com.

Compania Unilever a anunțat recent un nou obiectiv anual global de încasări, în următorii șapte ani: 1 miliard de euro provenind din comercializarea de ”cărnuri” și ”lactate” pe bază de plante. Creșterea va fi determinată de lansarea mărcii The Vegetarian Butcher, precum și de creșterea alternativelor vegane de la mărci precum Hellmann’s, Magnum și Wall’s.

Hanneke Faber, președintele Diviziei de produse alimentare al Unilever, a declarat, citat de publicația euromeatnews.ro: „… avem un rol esențial de a contribui la transformarea sistemului alimentar global. Noi nu decidem pentru oameni ce să mănânce, dar depinde de noi să facem accesibile toate opțiunile mai sănătoase și bazate pe plante. Acestea sunt ținte îndrăznețe, de lungă durată, care demonstrează angajamentul nostru de a fi o forță decisivă în acest domeniu”.

Compania investește de câțiva ani în producția de alimente de origine vegetală și produse lactate pe bază de plante. După achiziționarea The Vegetarian Butcher în 2018, multinaționala a extins marca de carne pe bază de plante în peste 30 de țări și a fost aleasă anul trecut ca furnizor de Burger King’s Plant-Based Whopper și Plant-Based Nuggets din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.Anul trecut a fost premiată pentru cea mai bună înghețată vegană din Marea Britanie.

Compania Beyond Meat a introdus recent pe piața din China ”carne de porc tocată” obținută din plante, răspunzând cererii crescute de meniuri vegetale pe continentul asiatic. Deocamdată, produsul ”Beyond Pork” va fi disponibil în cinci restaurante populare din Shanghai.

52

Noul produs imită gustul umpluturii din carne de porc utilizate în multe feluri de mâncare asiatice, cum ar fi găluștile. Totodată, produsul va fi folosit și pentru spaghete și pentru prepararea chiftelelor.

“Suntem încântați să lansăm Beyond Pork în China, marcând o etapă importantă pentru compania noastră. Lansăm nu numai o inovație complet nouă a produselor, ci și primul nostru produs din carne pe bază de plante creat special pentru piața chineză”, a declarat Candy Chan, directorul general al filialei chineze.La începutul acestui an, firma a anunțat un parteneriat cu gigantul tehnologic chinez Alibaba pentru a aduce Beyond Burgers pentru prima dată pe rafturile supermarketurilor din China.De asemenea, Beyond Meat a lansat produse în unele dintre cele mai populare lanțuri de fast-food din țară, inclusiv KFC, Pizza Hut și Taco Bell.

O problemă de etichetă și de supraviețuireProducătorii și comercianții utilizează tot denumirile tradiționale pentru alimentele revoluționare. Chiar dacă nu conține niciun gram de carne, burgerul se numește tot burger, brânzei de origine vegetală îi spune tot brânză. Inovația de substanță nu este sprijinită de inovația lingvistică. Crescătorii de animale și unele asociații pentru protecția consumatorilor au reacționat, acuzându-i pe producătorii și comercianții noilor produse că își păcălesc clienții. De fapt, fermierii din sectorul zootehnic luptă să își apere interesele, fiindcă noile tendințe alimentare nu par să le fie favorabile. Pentru producerea burgerului vegetal, fermele lor nu mai sunt relevante. Scade cererea de carne pe piață, scad și încasările lor. Ce să facă? Să cultive soia și năut, plante de bază pentru meniurile vegetale? Puțin probabil, mai bine să lupte și să salve ce mai poate fi salvat. Asociaţia fermierilor europeni Copa Cogeca susţine că Uniunea Europeană ar trebui să pună punct unor descrieri “suprarealiste”. Copa Cogeca precizează că autorizarea unor termeni precum “burger vegetarian” ar deschide o cutie a Pandorei care ar crea confuzie în rândul consumatorilor şi i-ar prejudicia pe fermieri.

Pe de altă parte, un grup de producători de produse alimentare pe bază de plante, inclusiv giganţi precum Unilever şi Ikea, precum şi European Medical Association, au apreciat că aceste propuneri sunt “disproporţionate şi în contrasens cu climatul actual”.

Litigiul a ajuns și în Parlamentul european, care a decis că burgerul vegetal poate fi denumit mai departe burger, dar brânza de origine vegetală nu mai poate fi numită brânză. Curtea Europeană de Justiţie a interzis deja de acum trei ani expresii precum “lapte de soia” şi “brânză vegană”, hotărând că

53

termeni precum lapte, smântână, unt, brânză şi iaurt nu pot fi utilizate pentru produse care nu sunt lactate.

Europenii vor să mănânce sănătos

Dincolo de aceste dezbateri uneori tensionate, încărcate de panică, este observabilă tendința consumatorilor de a alege meniuri considerate sănătoase. În Danemarca, aceste preocupări au devenit politică de stat. Ministerul Alimentației și cel al Mediului au redactat un ghid cu ajutorul căruia speră să-i convingă pe danezi să consume alimente obținute în condiții prietenoase cu mediul natural și cu impact redus asupra climei, potrivit siteului euromeatnews.com.

Majoritatea danezilor consideră că este important să luptăm împotriva schimbărilor climatice, prin adoptarea unor obiceiuri alimentare sustenabile. Amprenta climatică produsă de alimentația daneză reprezintă astăzi aproximativ trei tone de CO2 per persoană. Alegând alimente cu cea mai mică amprentă climatică în cadrul fiecărui grup alimentar, cum ar fi consumul de pui în loc de carne de vită și cartofi în loc de orez, o persoană poate reduce aproximativ 20-30% din amprenta climatică a sectorului alimentar.

”Desigur, nu ne propunem să scoatem din opțiunile danezilor friptura de vită sau pastele bolognese, dar dacă am încerca cu toții să mâncăm un pic mai ecologic și mai sănătos, acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra evoluțiilor climatice și asupra sănătății publice”, a declarat fostul ministru Alimentației, Mogens Jensen.

Statele din nordul Europei sunt renumite pentru creșterea bovinelor. Acest sector este foarte important, atât pentru economie, cât și pentru sursa de hrană internă. Desigur, niciun guvern nu va descuraja acest sector, fără să calculeze bine efectele economice și sociale. Pentru a răspunde, însă, unui public tot mai exigent și tot mai greu de convins ca să înghită orice, autoritățile naționale și europene sunt nevoite să ceară fermierilor să respecte bunele practici: să crească sănătos animalele, să aplice norme de bunăstare și să protejeze mediul înconjurător, exigențe prezente în Pactul Verde, care se sprijină pe cele două strategii: ”De la furcă la furculiță” și ”Biodiversitate”. Statele membre sunt chemate să crească producția de hrană ecologică.

Președinția germană a Consiliului European a anunțat că este preocupată ca în sistemul de etichetare a alimentelor în UE, să fie utilizată etichetarea distinctă pentru produse obținute de la animale crescute în condiții de bunăstare. Cu siguranță, europenii vor rămâne în mare parte omnivori,

54

apreciind diversitatea meniurilor, dar vor vrea tot mai mulți să mănânce o friptură din carnea unui animal fără reziduuri de antibiotice și fără aditivi. Responsabilitatea se împarte între femieri, procesatori și autorități.

* * *

Studiu. Sticlele de sticlă dăunează mai mult mediului decât cele din plastic Oana Racheleanu in Poluare 20 November 2020

Un studiu nou atrage atenția că sticlele de sticlă au un impact mai mare asupra mediului decât cele din plastic pentru că sunt făcute din materiale rare, care trebuie extrase din pământ, și pentru că e nevoie de cantități mai mari de combustibili fosili pentru a fi produse și transportate.

Cercetători de la Universitatea Southampton din Anglia au vrut să determine care din ambalajele obișnuite pentru băuturi au cel mai mic și cel mai mare impact asupra mediului. Au ales ambalajele pentru cele mai consumate tipuri de băuturi: lapte, suc de fructe și băuturi carbogazoase.

Autorii studiului, Alice Brock și Ian Williams, au efectuat evaluări ale ciclului de viață și au comparat ambalajele pe baza mai multor indicatori de daune asupra mediului, inclusiv contribuția lor la încălzirea globală, epuizarea resurselor și impactul asupra sănătății umane și a mediului terestru și marin.

Pentru fiecare tip de băuturi, cercetătorii au notat ambalajele de la cel mai dăunător la cel mai puțin dăunător pentru mediu.

Astfel, pentru băuturile carbogazoase, sticlele de sticlă sunt cele mai dăunătoare, iar dozele de aluminiu reciclat 100% dăunează cel mai puțin. Undeva la mijloc s-au clasat sticle de sticlă reciclate, PET-urile și dozele de aluminiu nereciclat.

55

Pentru sucurile din fructe, sticlele de sticlă au fost din nou cele mai dăunătoare, iar Tetra Pak-urile – cele mai puțin dăunătoare. Între acestea au apărut sticle de sticlă reciclate și sticle PET.

Pentru lapte, sticla a fost din nou cea cu cel mai mare impact, iar cutiile de carton au fost cele cu cel mai mic impact. La mijloc s-au aflat sticle de sticlă reciclate și sticle de plastic din polietilenă de înaltă densitate (HDPE).

„S-ar putea să fie o surpriză, dar sticlele de sticlă de fapt s-au clasat pe ultimul loc în analiza noastră”, au scris co-autorii studiului Alice Brock și Ian Williams pentru The Conversation. „S-ar putea să alegeți instinctiv o sticlă de sticlă pentru a evita cumpărarea unei alternative de plastic, dar sticla necesită mai multe resurse și energie pentru a produce.”

Sticlele de sticlă au contribuit cu aproximativ 95% mai mult la criza climatică decât cutiile de aluminiu, au remarcat autorii studiului.

În timp ce fiecare categorie de băuturi a avut o opțiune cel mai puțin impactantă, cercetătorii au remarcat că până și alegerile cu impact minim au cauzează totuși daune. Conservele de aluminiu nereciclate, de exemplu, s-au clasat pe prima poziție ținând cont de efectele toxice asupra mediului marin, în ciuda faptului că sunt al doilea tip de container de băuturi cu gaze cel mai puțin impactant în general.

Totuși, Brock și Williams au spus că mesajul cercetării lor nu privește neapărat alegerea individuală a consumatorilor.

„Chiar dacă unele dintre aceste ambalaje sunt mai bune decât altele, toate au un impact asupra mediului. Cea mai bună opțiune ar fi eliminarea completă a ambalajelor de unică folosință și introducerea unui sistem de refolosire a ambalajelor.

Gândiți-vă la mașini de băuturi cu autoservire în magazinele locale, unde ați putea umple o sticlă pe care o aduceți de acasă sau sisteme de returnare și reutilizare a sticlei. Reducerea deșeurilor și refolosirea materialelor, acolo unde este posibil, ar trebui să vină înainte de reciclare. Prin reutilizarea sticlelor, reducem cantitatea de ambalaje de unică folosință care trebuie create, reducând deșeurile și o serie întreagă de probleme globale de mediu”, au mai transmis autorii.

* * *

56

Irigarea cu rată variabilă și hărțile de prescripție noiembrie 15, 2020 AgrimaSat

Hărțile de prescripție pentru irigarea cu rată variabilă

Irigarea cu rată variabilă (VRI) implică aplicarea unor cantități diferite de apă în diferite zone ale câmpului. Această tehnologie inovatoare are multe avantaje. Permite fermierilor să:

Maximizeze randamentele Economiseasca apă Evitate sau minimilizeze levigarea nutrienților Evitate sau minimizeze baltirea Economiseasca energie

Terenurile agricole nu sunt niciodată uniforme. Variabilitatea poate fi legată de sol sau de cultura în sine. Solul este heterogen și va exista întotdeauna o variabilitate a proprietăților solului pe tot câmpul. Variabilitatea spațială în topografie și textura solului afectează foarte mult disponibilitatea apei pentru cultură.

Textura solului poate varia orizontal, precum și de-a lungul profilului solului. Solurile cu diferite texturi rețin cantități diferite de apă și, prin urmare, vor necesita rate de irigare și programare diferite. Solurile nisipoase necesită mai multă atenție, deoarece pot stoca doar o cantitate mică de apă. Prin urmare, acestea trebuie irigate mai frecvent și cu cantități mai mici de apă în fiecare irigație. Adâncimea de irigare prea mare într-un sol nisipos poate duce la risipa de apă și la levigarea azotului sub zona rădăcinii culturii.

Pe de altă parte, solurile cu textură grea pot stoca mai multă apă și, prin urmare, trebuie irigate la intervale mai mari și cu cantități mai mari de apă.

57

Topografia terenului va afecta cât de eficient este distribuită apa în câmp în diferite moduri:

Pantele și diferențele de cota pot duce la variații de presiune în sistemul de irigații și, prin urmare, la uniformitatea aplicării apei.

Debitul de apă în câmp este determinat de microtopografia sa.

Densitatea plantării – În multe câmpuri, în special în cele mari, fermierul poate decide să planteze cultura în diferite densități de plantare și / sau să planteze diferite soiuri pe tot câmpul.

Acest lucru are ca rezultat cerințe de irigare diferite pentru fiecare zonă a câmpului.

Data plantării – În multe cazuri, câmpul este plantat treptat, rezultând zone cu diferite stadii de dezvoltare ale culturii.

În irigarea cu rată variabilă, câmpul este împărțit în mai multe zone de irigare, pe baza factorilor menționați mai sus, în care fiecare zonă este considerată omogenă și este gestionată individual. În sistemele permanente de irigare prin aspersoare și prin picurare, fiecare zonă de irigare este controlată de o supapă individuală.

De obicei, o supapă este acționată odată.

Marea majoritate a sistemelor de irigare pivotante de astăzi sunt utilizate pentru a uda câmpul în mod uniform. Cu toate acestea, sistemele de irigare cu rată variabilă de precizie oferă noi oportunități și devin din ce în ce mai frecvente.

Sistemele de pivotare centrală oferă o flexibilitate ridicată a controlului. Companiile oferă două tipuri de control al ratei variabile: „Sector VRI” sau „Time VRI”. În această metodă, o rețetă pentru felii de tip plăcintă este alimentată pivotului.

În sectorul VRI, câmpul este împărțit în felii de tip plăcintă, iar viteza pivotului variază pentru fiecare sector pentru a aplica adâncimea de irigare dorită.

Viteza mică crește adâncimea de irigare, în timp ce viteza mai mare reduce rata de aplicare. Prescripția de irigație este de obicei dată ca o hartă colorată sau un tabel care prezintă adâncimea de irigație sau viteza relativă de pivotare pentru fiecare sector. Sectoarele sunt descrise ca o gamă de unghiuri.

58

Zona VRI permite o precizie și mai mare: se pot crea zone mai mici prin controlul impulsului supapei de aspersor, unde zona de acoperire este împărțită în continuare în inele. În acest fel, mii de zone de management individuale pot fi definite. Rețetele sunt de obicei generate folosind un software de prescripție și sunt încărcate în sistemul de control pivot.

Cum este construită prescripția?

Este minunat să aveți un pivot care să poată aplica rate de apă precise pentru fiecare punct al câmpului, dar cum poate ști fermierul rata optimă de apă pentru fiecare zonă?

Hărțile solului pot fi create folosind cartarea satelitara. Hărțile solului oferă informații despre variabilitatea pe teren și pot fi încărcate într-un software care poate procesa datele și furniza rate de aplicare de bază pentru fiecare zonă de irigare. Rata de irigații pentru fiecare zonă poate fi apoi ajustată în funcție de starea reală pe teren, cum ar fi condițiile meteorologice, densitățile de plantare etc.

* * *

Laptele de soia există. Chiar Danone o spune! meatmilk 20 noiembrie 2020

Foarte multă lume nu știe faptul că gigantul mondial Danone, nu este doar unul dintre liderii globali ai laptelui și lactatelor, ci și liderul absolut al produselor alimentare alternative la lapte, prin gama de produse cu marca Silk.

Mai mult decât atât, dupa cum se vede in ilustratia acestei stiri, pe unele piete, Danone nu se sfiește să își denumească și să își eticheteze unele produse drept ”Lapte de soia” sau ”Lapte de migdale” (caju, cocos etc), cu

59

scopul de a atrage tot mai mulți consumatori spre acest segment. Iată ce afirmă compania pe propriul site (https://www.danone.com/brands/dairy-plant-based-products/silk.html ), despre acest segment de produse din portofoliul său:

”De când a fost introdus Silk Soymilk, în 1978, ne-am extins gama de produse, adăugând o serie de alte opțiuni delicioase care poartă cu mândrie această marcă.

De la popularele noastre Almondmilks și Coconutmilks, până la amestecuri, smântână de cafea și alternative pentru iaurt fără lapte, oferim consumatorilor o largă gamă de produse. Și, prin toate acestea, am rămas fideli valorilor noastre, folosind ingrediente provenite din resurse responsabile pentru a vă aduce alimente fără lactate și delicioase.

 În 2017, mișcarea strategică a companiei Danone către alimente și băuturi pe bază de plante, odată cu achiziționarea WhiteWave, a venit la momentul potrivit pentru a satisface așteptările consumatorilor pentru alegeri mai sănătoase și durabile.

Acest lucru ne permite să ne îmbogățim portofoliul cu mărci iubite de consumatori și opțiuni axate pe sănătate, complementare cu produsele noastre fermentate din lactate. În plus, ne-am continuat și strategia de a oferi produse lactate esențiale cu beneficii nutriționale și de a inova prin mărcile noastre locale și internaționale”.

* * *

60

Walmart renunță la roboții de inventariere și reangajează ”personal uman” meatmilk 20 noiembrie 2020

RetailDetail informeaza ca cel mai mare lanț de magazine din lume,Walmart, și-a încheiat colaborarea cu Bossa Nova Robotics.

Aceasta înseamnă, printre altele, că lanțul de supermarketuri își abandonează planurile de utilizare a roboților pe scară largă pentru scanarea rafturilor și urmărirea inventarului.

Walmart folosește roboți de mult timp pentru a ajuta personalul din depozitarea sarcinilor repetitive, cum ar fi curățarea sau verificarea rafturilor. În ianuarie, lanțul a anunțat că va introduce roboții de scanare a stocurilor Bossa Nova Robotics în 650 de locații noi de magazine. Acești roboți circulă prin magazin complet independent, în timp ce verifică stocurile și prețurile de pe rafturi.

Parteneriatul s-a încheiat deoarece Walmart a găsit alte soluții mai simple pentru a duce la bun sfârșit aceste sarcini. De exemplu, din cauza crizei sanitare, mai mulți angajați se plimbă prin magazine colectând toate comenzile online și urmăresc cu atenție stocurile de pe rafturi, ace;tia dovedindu-se mai eficienti decat robotii de inventariere.

Cu toate acestea, cel mai mare comerciant cu amănuntul din lume a declarat că va continua să testeze noi tehnologii și să investească în propriile procese și aplicații, pentru a păstra stocul și pentru a aduce produse pe rafturi cât mai repede posibil.

* * *

61

FrieslandCampina va concedia 1000 de salariați. Teameri în România meatmilk 19 noiembrie 2020

După cum informează publicația RetailDetail, FrieslandCampina va proceda la concedierea unui număr de 1000 de angajații din Olanda, Belgia și Germania, din cauza prăbușirii afacerilor pe fondul crizei sanitare Covid.

Frica pentru viitor

Potrivit sursei citate, producătorul de lactate FrieslandCampina se confruntă cu reduceri severe ale costurilor. Din cauza crizei coronavirusului, cifra de afaceri din industria alimentară și a ospitalității a scăzut, în timp ce granița închisă dintre Hong Kong și China provoacă, de asemenea, probleme de export.

Într-un interviu anterior , acordat publicaiei RetailDetail, CEO-ul belgian Jeroen Van de Broek a confirmat într-adevăr că piața s-a prăbușit. Acesta se teme chiar că „sectorul ospitalității nu va reveni niciodată la ceea ce a fost”.

Producătorul de lapte intenționa să investească în tehnologii și proceduri care să genereze economii de costuri, în următorii câțiva ani, dar acum accelerează această politică și își intensifică eforturile.

Ca urmare, se reduc câteva mii de locuri de muncă, atât în management, cât și în producție. Angajații din Olanda, Belgia și Germania sunt deosebit de afectați, deoarece marjele de profit sunt sub cea mai mare presiune pe aceste piețe de bază.

Compania încearcă să evite plecările forțate cât mai mult posibil, de exemplu, prin înlocuirea angajaților și prin transferuri, dar concedierile nu pot fi excluse complet.

Furtuna perfectă

CEO-ul Hein Schumacher consideră că producătorul de lactate se confruntă cu o „furtună perfectă” și solicită intervențiile necesare, chiar și pentru a continua să ofere un preț rezonabil fermierilor de lactate membri.

Reorganizarea nu ar trebui să aibă niciun impact asupra fermierilor și se presupune că volumul de lapte va rămâne același. Cu toate acestea, nu vor fi plătite bonusuri pe termen lung conducerii superioare anul acesta.

62

Schumacher admite că rezultatul operațional în 2020 va fi „afectat negativ” de costurile de restructurare. Lista exactă a concedierilor nu a fost încă anunțată.

FrieslandCampina are aproximativ 24.000 de angajați în 36 de țări. În Olanda, compania are aproape 8.000 de angajați, în Belgia sunt aproximativ 1.500 de angajați. Pe fondul acestor măsuri, teama s-a instaurat și în România.

* * *

Comportamentul de cumpărare al românilor s-a modificat masiv meatmilk 20 noiembrie 2020

Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra pieței și a obiceiurilor de cumpărare și a însemnat o oportunitate pentru creșterea cumpărăturilor online, se arată într-un studiu realizat de iSense Solutions.

Piața online a ajuns la 6 miliarde de euro

Potrivit cercetării iSense, dacă în 2019 piața de e-commerce a înregistrat tranzacții în valoare de 4,25 miliarde de euro, până la finalul acestui an se estimează o creștere a vânzărilor la o valoare totală de până la 6 miliarde de euro.

Numărul persoanelor care fac cumpărături online a crescut cu 13% față de 2019, iar valoarea medie cheltuită pentru cumpărăturile online a înregistrat o creștere semnificativă de 41% față de 2019.

O altă schimbare de comportament a fost modalitatea prin care clienții au ales să plătească pentru cumpărături, incidența plăților online cu cardul crescând cu 17% față de anul 2019. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în prima parte a anului până în luna Mai (15%) urmând o perioadă de creștere de doar 2% în perioada Mai-Octombrie 2020.

63

În ceea ce privește comportamentul de cumpărare în magazinele fizice, 43% dintre respondenți declară că se simt inconfortabil să facă cumpărături din magazinele tradiționale pentru că acestea sunt prea aglomerate (71%) și nu se respectă regulile de distanțare (68%).

Ce au cumpărat românii în perioada martie-octombrie 2020 – Top 10 categorii

Cea mai mare evoluție în materie de vânzări online a fost înregistrată de serviciile de Catering/Livrare de mâncare gătită, cu o creștere de 124% față de aceeași perioadă a anului 2019. Ca urmare a schimbărilor de comportament pe fondul pandemiei, și alte categorii de produse au înregistrat creșteri în vânzări cu mult peste media din 2019: Cărți/Reviste 113%, Pet Shop 113%, FMCG 110%.

Top 10 categorii în funcție de valoarea medie a tranzacțiilor pe an

1. Catering / Livrare de mâncare gătită – 124% (de la 212 lei în 2019, la 475 lei în 2020)

2. Cărți/Reviste – 113% (de la 127 lei în 2019, la 269 lei în 2020)3. Pet Shop – 113% (de la 128 lei în 2019, la 272 lei în 2020)4. FMCG – 110% (de la 355 lei în 2019, la 746 lei în 2020)5. Produse de bricolaj – 87% (de la 244 lei în 2019, la 455 lei în 2020)6. Produse handmade – 86% (de la 107 lei în 2019, la 199 lei în 2020)7. Servicii de telecomunicații – 75% (de la 244 lei în 2019, la 427 lei în

2020)8. Sex shop – 75% (de la 49 lei în 2019, la 86 lei în 2020)9. Computere, accesorii software/hardware – 61% (de la 514 lei în 2019,

la 825 lei în 2020)10.Fashion – 45% (de la 474 lei în 2019, la 689 lei în 2020)   

Pe lângă achizițiile de pe teritoriul României, o treime din români preferă să facă cumpărături online de la magazine din China (27%), țări membre UE (23%) și SUA (4%).

Ce magazine online preferă românii, în funcție de categorii

În cele două perioade analizate în cadrul studiului, s-au observat schimbări de preferințe în ceea ce privește magazinele online de unde românii aleg să își facă cumpărăturile.

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria FMCG

Carrefour – 37% Octombrie 2020, 39% Mai 2020

64

Kaufland – 35% Octombrie 2020, 45% Mai 2020 eMAG – 28% Octombrie 2020, 31% Mai 2020 Bringo – 23% Octombrie 2020, 17% Mai 2020 Auchan – 23% Octombrie 2020, 32% Mai 2020 Mega Image – 15% Octombrie 2020, 21% Mai 2020 Cora – 14% Octombrie 2020, 14% Mai 2020 Glovo – 12% Octombrie 2020, 9% Mai 2020 Solaris – 1% Octombrie 2020, 4% Mai 2020 Furnicamarket – 1% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Catering

FoodPanda – 34% Octombrie 2020, 39% Mai 2020 Glovo – 32% Octombrie 2020, 30% Mai 2020 PizzaHut – 26% Octombrie 2020, 32% Mai 2020 Takeaway – 19% Octombrie 2020, 16% Mai 2020 Jerry’s Pizza – 14% Octombrie 2020, 13% Mai 2020 Bringo – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020 Domino’s Pizza – 8% Octombrie 2020, 12% Mai 2020 Presto Pizza – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020 UberEats – 5% Octombrie 2020, 9% Mai 2020 CuptorulCuLemne – 4% Octombrie 2020, 3% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Fashion

eMAG – 66% Octombrie 2020, 44% Mai 2020 H&M – 40% Octombrie 2020, 44% Mai 2020 Fashion Days – 34% Octombrie 2020, 28% Mai 2020 Carrefour – 23% Octombrie 2020, 15% Mai 2020 About You – 20% Octombrie 2020, 13% Mai 2020 Zara – 19% Octombrie 2020, 26% Mai 2020 AliExpress – 18% Octombrie 2020, 12% Mai 2020 Auchan – 16% Octombrie 2020, 12% Mai 2020 Bershka – 16% Octombrie 2020, 18% Mai 2020 Miniprix – 13% Octombrie 2020, 10% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Produse farmaceutice

Farmacia Tei – 55% Octombrie 2020, 54% Mai 2020 Sensiblu – 32% Octombrie 2020, 33% Mai 2020 FarmaciaLaPretMic – 10% Octombrie 2020, 10% Mai 2020 Medifarm – 8% Octombrie 2020, 8% Mai 2020 Pcfarm – 6% Octombrie 2020, 5% Mai 2020

65

Pfarma – 5% Octombrie 2020, 8% Mai 2020 Glovo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020 Bringo – 5% Octombrie 2020, 5% Mai 2020 Efarma.ro – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020 Pilulka – 3% Octombrie 2020, 2% Mai 2020

Top 10 magazine / aplicații de cumpărături din categoria Cosmetice

eMAG – 45% Octombrie 2020, 50% Mai 2020 Farmacia Tei – 31% Octombrie 2020, 26% Mai 2020 Elefant – 25% Octombrie 2020, 27% Mai 2020 Sephora – 24% Octombrie 2020, 22% Mai 2020 Yves Rocher – 23% Octombrie 2020, 24% Mai 2020 Notino – 22% Octombrie 2020, 19% Mai 2020 Douglas – 12% Octombrie 2020, 11% Mai 2020 Marionnaud.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020 Makeup.ro – 6% Octombrie 2020, 7% Mai 2020 Pink Panda – 5% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Top magazine / aplicații de cumpărături din categoria Bricolaj

Dedeman – 75% Octombrie 2020, 76% Mai 2020 Leroy Merlin – 29% Octombrie 2020, 34% Mai 2020 Hornbach – 21% Octombrie 2020, 15% Mai 2020 Bricodepot – 18% Octombrie 2020, 23% Mai 2020 Mathaus.ro – 7% Octombrie 2020, 9% Mai 2020 Bricoshop.ro – 7% Octombrie 2020, 6% Mai 2020 E-bricolaj.ro – 4% Octombrie 2020, 4% Mai 2020

Cât de importante sunt review-urile?

Review-urile au avut o și mai mare importanță în 2020 deoarece cu ajutorul lor magazinele online au putut câștiga încrederea clienților și au putut genera mai multe vânzări. 55% dintre respondenții la studiu au declarat că nu ar cumpăra de la un magazin online pentru care nu pot găsi păreri, iar 75% caută activ review-uri. Respondenții care caută activ păreri despre produsele pe care vor să le achiziționeze, urmăresc:

Dacă produsele au fost la calitatea promovată de comerciant (74%) Răspunsurile la opiniile negative (50%) Cât de reale par să fie review-urile (47%) Dacă site-urile sunt reale (41%) Comentarii legate de notele primite de produse (39%) Dacă există un mix normal de opinii pozitive și negative (36%)

66

Informații despre rapiditatea livrării (36%) Note cât mai mari (35%)

În ceea ce privește încrederea, 37% au încredere în review-uri de pe site-uri independente de magazine, 36% în părerile din Social Media și 27% în testimonialele afișate de magazinele online pe paginile proprii.

7 din 10 consumatori au lăsat un review legat de procesul de cumpărare cel puțin o dată, motivul principal fiind pentru că le-a cerut magazinul sau un serviciu terț acest lucru după procesarea comenzii sau pentru că au simțit nevoia să adauge un comentariu, fără să le fi cerut nimeni un review.

Aplicațiile de livrare – soluția salvatoare în pandemie

“Aplicațiile de livrare sunt percepute ca fiind o soluție ”de salvare”, mai ales în această perioadă pandemică deoarece răspund foarte bine nevoii de distanțare, dar și pentru că ne economisesc din timpul alocat pentru cumpărături, iar produsele sunt livrate foarte repede (mult mai repede decât în cazul achizițiilor de la magazinele online). Astfel, ne așteptăm ca aceste platforme de livrare să devină un canal de cumpărare din ce în ce mai important pentru români în perioada următoare”afirmă Andrei Cânda, Managing Partener iSense Solutions.

45% dintre respondenții studiului au folosit cel puțin o dată o aplicație de livrare pentru cumpărături sau comenzi online, iar 27% dintre aceștia folosesc aplicațiile cel puțin o dată pe săptămână.

Cât de des folosesc românii aplicațiile de livrare pentru cumpărături online:

Zilnic – 2% De câteva ori pe săptămână – 10% O dată pe săptămână – 15% O dată la 2-3 săptămâni – 22% O dată pe lună – 13% Mai rar de o dată pe lună – 38%

Românii preferă să testeze mai multe platforme de livrare, însă rămân fideli celor care se aliniază cu nevoile lor de cumpărare.

Platformele de livrare utilizate cel mai des

FoodPanda – 32% dintre respondenți o utilizează cel mai des (încercată de 56% dintre respondenți)

Glovo – 28% (încercată de 60% dintre respondenți)

67

Takeaway – 13% (încercată de 33% dintre respondenți) Bringo – 13% (încercată de 26% dintre respondenți) TAZZ by eMAG – 3% (încercată de 7% dintre respondenți)

Consumatorii își doresc o diversificare a categoriilor de produse din aplicațiile de livrare. 

Consumatorii doresc să poată cumpăra de la producători locali și din piețe tradiționale prin intermediul platformelor de livrare, deoarece le consideră mai sănătoase și de bună calitate și vor să susțină micile afaceri românești.

În ceea ce privește comenzile din super/hipermarketuri prin intermediul aplicațiilor de livrare, consumatorii își doresc îmbunătățirea și diversificarea anumitor categorii de produse.

Top 10 categorii de produse cumpărate prin intermediul aplicațiilor

1. Catering / Livrare de mâncare gătită – 72%2. FMCG – 27%3. Produse farmaceutice – 9%4. Cadouri, flori – 10%5. Cărți, reviste – 6%6. Cosmetice – 11%7. Pet shop – 12%8. Fashion – 8%9. Electrocasnice, electronice – 9%10.Computere, accesorii software – 5%

Dintre respondenții care folosesc aplicațiile de livrare, 43% își doresc să poată cumpăra mai multe produse din categoria FMCG din aplicații, 29% vor mai multe produse din categoria Produse Farmaceutice, 23% își doresc o mai mare varietate de Cărți și Reviste, iar 21% doresc mai multe produse din categoria Fashion.

Efectele pandemiei par să influențeze și deciziile de cumpărare de Black Friday pentru români, astfel că anul acesta 72% dintre cei chestionați intenționează să cumpere produse de Black Friday, 84% aleg să cumpere din magazine online și doar 36% din magazine fizice (față de 45% în anii trecuți). Conform studiului, 99% dintre respondenți intenționează să cumpere din România, iar 18% iau în considerare și magazinele online din străinătate. (răspuns multiplu)

* * *

68

Agricultura sustenabila: BASF va ajuta fermierii sa obtina o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 / tona de productie agricola Protectia plantelor 20 Noiembrie 2020

BASF isi asuma obiective clare si masurabile pentru a sustine cresterea agriculturii durabile pana in 2030. Concentrandu-se pe cele mai importante parghii care pot face agricultura durabila si pot contribui la satisfacerea celor mai presante nevoi ale societatii, compania va ajuta fermierii sa obtina o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 / tona de productie agricola. Ponderea vanzarilor solutiilor ce au o contributie substantiala la sustenabilitate va creste, de asemenea, cu 7% anual.

In plus, BASF va introduce tehnologii digitale in ferme ce insumeaza peste 400 de milioane de hectare de teren agricol si va asigura consiliere privind administrarea corecta pentru utilizarea in siguranta a produselor sale. Noile angajamente sustin implementarea Strategiei BASF in agricultura, lansata in 2019.

„Agricultura este fundamentala pentru bunastarea lumii. In deceniile urmatoare, sistemul nostru agroalimentar va trebui sa treaca printr-o transformare accelerata, pentru a oferi o cantitate suficienta de alimente sanatoase si accesibile populatiei in crestere. In acelasi timp, va trebui sa atenuam impactul asupra planetei. Aceasta transformare este determinata de necesitatea obtinerii unor productii agricole ridicate, productii obtinute prin metode recunoscute ca fiind valoroase de catre societate, care nu au impact asupra planetei si ajuta fermierii sa-si castige existenta”, a declarat Vincent Gros, presedintele BASF Agricultural Solutions. „Cu ofertele noastre inter-conectate, sprijinim fermierii din intreaga lume sa practice cea mai importanta meserie de pe pamant, pentru a crea impreuna un impact pozitiv asupra sistemului agroalimentar.”

Comentand modul in care angajamentele globale ale BASF se transpun in peisajul agricol european, Livio Tedeschi, vicepresedinte senior al diviziei BASF Agricultural Solutions din Europa, Orientul Mijlociu si Africa, a declarat: „Un sistem alimentar mai sanatos si mai durabil este o piatra de temelie a Pactului Verde European (Green Deal). Daca traseul exact si obiectivele pentru strategiile Farm to Fork si Biodiversitate sunt inca in stadii incipiente, directia este clara: fermierilor europeni li se cere sa optimizeze in continuare inputurile, sa contribuie la cresterea biodiversitatii si la atenuarea impactului schimbarilor climatice - cu accent pe digitalizare si agricultura organica.”

69

Cu peste 100 de ani de experienta in slujba fermierilor si o mare pasiune pentru inovatie, BASF accepta provocarea de a crea un sistem agroalimentar durabil. Angajamentele sale de sustenabilitate reprezinta un pas important inspre acest obiectiv comun. Tedeschi a explicat: „Desi vedem in continuare necesitatea unui dialog mai intens cu privire la elementele cheie ale strategiei Farm to Fork, sesizam, de asemenea, o oportunitate semnificativa pentru schimbari pozitive. Modelarea viitorului productiei de alimente in Europa este o transformare complexa, care necesita inovatie si colaborare, de aceea incurajam toate partile interesate sa coopereze, pentru a gasi echilibrul potrivit pentru succesul fermierilor, al agriculturii si al generatiilor viitoare.”

Agricultura smart din punct de vedere climatic

BASF va sprijini fermierii sa devina mai eficienti din punctul de vedere al emisiilor de carbon si sa faca fata conditiilor meteorologice volatile, oferind tehnologii care sporesc productiile, fac gestionarea fermelor mai eficienta si scad impactul asupra mediului. In acelasi timp, compania exploreaza modalitati de a stimula reducerea emisiilor de CO2 si de a deschide noi surse de plusvaloare pentru fermieri.

Printre produsele si solutiile care vor contribui la reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 / tona de productie agricola se numara obtinerea de soiuri de culturi cu productii ridicate, rezistente la diferite tipuri de clima si rezistente la stres, care pot reduce impactul ecologic si pot creste profitabilitatea fermei, intr-un mediu agricol cu multe provocari. Noile varietati de hibrizi de grau, de exemplu, vor aduce o crestere semnificativa a productiei si o calitate imbunatatita a cerealelor.

Solutii durabile

Obiectivul BASF este cresterea numarului de solutii durabile pe care le ofera fermierilor an de an. Prin urmare, compania investeste continuu in cercetare si dezvoltare, avand la baza criterii clare de durabilitate. Diviza de cercetare si dezvoltare BASF propune solutii care sustin utilizarea eficienta a

70

resurselor si reduc amprenta de mediu. De exemplu, solutii bazate pe fungicidul Revysol®, care asigura o crestere a productiei de grau cu 4% pe terenurile agricole existente, permitand fermierilor sa protejeze habitatul natural. Sau aplicarea tintita a solutiilor biologice, cum ar fi feromonii RAK®, care impiedica inmultirea anumitor daunatori, protejand plantele pe tot parcursul ciclului lor de viata; ca solutii complementare celor conventionale.

In plus, BASF isi evalueaza intregul portofoliu de produse in raport cu criteriile de sustenabilitate clar definite si validate de terte parti, prin metoda Sustainable Solution Steering. Divizia BASF Agricultural Solutions va contribui in mod semnificativ la obiectivul Grupului BASF de a a atinge, pana in 2025, cifra de 22 miliarde de euro din vanzari de produse din categoria “Accelerator“. Aceste produse aduc o contributie substantiala la durabilitate in lantul valoric. Divizia de solutii agricole isi propune sa isi mareasca anual ponderea solutiilor durabile in vanzari cu 7%.

 Agricultura digitala

Digitalizarea poate face agricultura mai eficienta din punct de vedere al resurselor, mai incluziva si mai durabila. Prin urmare, BASF ii va ajuta pe fermieri sa isi dezvolte profitabil afacerile cu ajutorul instrumentelor digitale, reducand in acelasi timp amprenta asupra mediului. Utilizarea tehnologiilor digitale permite fermierilor sa produca mai mult cu mai putine resurse si sa eficientizeze procesele agricole, incepand cu monitorizarea culturilor si terminand cu

71

lantul alimentar de desfacere. Solutiile agricole xarvio™ de la BASF permit aplicarea mai precisa a produselor de protectie a plantelor, gestionarea nutrientilor, calcularea automatizata a zonelor tampon si monitorizarea biodiversitatii. Instrumentele digitale au, de asemenea, capacitatea de a ajunge la un numar mare de fermieri, inclusiv la cei din tarile mai putin dezvoltate, sporind astfel cunostintele si gradul de constientizare a durabilitatii in agricultura. BASF isi propune sa asigure disponibilitatea tehnologiilor digitale pentru o suprafata de peste 400 de milioane de hectare de teren agricol cumulativ pana in 2030.

 Utilizare inteligenta

BASF ia in serios angajamentul fata de siguranta sanatatii umane si a mediului, oferind consiliere pentru o aplicare corecta a fiecarui produs, astfel incat utilizarea produselor sale sa se desfasoare in siguranta atat in ferme, cat si in proximitatea acestora. Compania ofera acces la instrumente si servicii de administrare adaptate activitatii zilnice a fiecarui fermier. Acestea includ echipamente de protectie, instruire personalizata, solutii digitale si tehnologii noi de aplicare a produselor, adaptate exigentelor viitorului. Sistemul de transfer inchis Easyconnect, de exemplu, a fost dezvoltat impreuna cu diversi parteneri si este sustinut de jucatori cheie din industria agricola, cu primele lansari pe piata preconizate in 2021/22.

Pentru a afla mai multe informatii despre angajamentele BASF privind durabilitatea in agricultura, va rugam sa vizitati site-ul web al diviziei. 

   * * *

Motive să iubești mai mult vinul românesc în emisiunea „Frați de viță” TVR.RO | Vineri, 20 Noiembrie 2020 Alături de Adrian și Cătălin Păduraru vom poposi sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 17:00 pe colinele Murfatlarului, în satul Siminoc, la

72

crama familiei Vlădoi, care duce mai departe moștenirea unei generații pasionate de vinuri. Ion Vlădoi - viticultor din tată-n fiu – propune cunoscătorilor vinuri mai ample, mai elaborate; iar Anca Maria Vlădoi, ,,moștenitoarea imperiului” care a preluat frâiele vinificației cu succes, recomandă tinerilor vinuri fresh, vioaie, cu arome explozive! Are loc apoi, o degustare la dublu: Cramele Trantu și Navigo se întrec în prezentarea vinurilor catifelate și expresive, care – pe de o parte reflectă caracterul strugurilor și al terroirului podgoriei Murfatlar - pe de altă parte te invită să descoperi, să te aventurezi, să navighezi.. .

„Credem că dvs veți iubi mai mult vinul românesc văzând ce investiții colosale se fac și câtă muncă stă în umbra lui. Prin cunoaștere și împărtășirea valorilor reale ale vinului, devenim cu toții FRAȚI DE VIȚĂ. Așa cum au devenit și creatorii vinurilor Navigo, Abstract și Noblesse, două crame vecine, două semnături distincte și o frumoasă colaborare”, spune Cătălin Păduraru.

Dacă v-ați întrebat vreodată ce-i determină pe oameni să colecționeze sticle de vin, aveți ocazia să aflați raspunsul chiar în această ediție, de la Adrian și Cătălin Păduraru.

73

Lansarea paharelor „Frați de Viță” a fost un moment important pentru cei doi, iar acest eveniment nu putea fi sărbătorit decât printr-o degustare cu totul specială.

Apoi, Adrian și Cătălin Păduraru  s-au gândit să experimenteze oenoterapia, așa că au profitat un pic de antioxidanții prezenți în licoarea lui Bachus și s-au lăsat răsfățați la un salon de remodelare corporală. Complet revigorați prin radiofrecvență și masaj endermologic cu substanțe active și resveratrol, s-au simțit pregătiți pentru următoarea degustare.

* * *

O piesă dintr-un proiect de teză realizat de Pavia Burroughs, un artist de fibre din Philadelphia.

* * *

74