Apa Lacuri Ape Menajere

CUPRINS

I. Introducere............................................................................................................................5

II. Resursele de apă...................................................................................................................5

2.1 Resursele de apă teoretice şi tehnice utilizabile în ABA Jiu….......................................5

2.2 Prelevări de apă..................................................................................................................1

III. Starea râurilor interioare................................................................................................14

3.1 Calitatea apelor din punctul de vedere al indicatorilor fizico-chimici..........................14

IV. Lacurile şi principalele lor caracteristici........................................................................14

V. Apele uzate..........................................................................................................................14

5.1 Prezentarea principalelor surse de ape uzate din bazinul hidrografic Jiu...................14

5.2 Prezentarea principalelor surse de ape uzate din bazinul hidrografic Dunărea..........14

5.2.1 Impactul apelor uzate asupra resurselor de apă.......................................................14

5.2.2 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi a celor subterane................14

Concluzii..................................................................................................................................15

Bibliografie .............................................................................................................................15

1

PRINCIPALELE ASPECTE ALE CALITĂŢII APELOR ÎN JUDEŢUL DOLJ

I. IntroducereImpactul încălzirii globale asupra mediului este tot mai acut. Încălzirea globală

acţionează deja asupra mediului, modificând ecosistemele marine şi terestre, migrarea animalelor şi numărul speciilor ameninţate cu dispariţia sunt fenomene tot mai frecvente.

Agenţia Europeană de Mediu a avertizat că Europa se va confrunta cu împuţinarea resurselor de apă şi cu secete tot mai severe şi mai frecvente. România nu este ocolită de problemele identificate la nivel global şi european, confruntându-se cu secetă, caniculă şi aridizare.

Cauzele care duc la împuţinarea resurselor de apă sunt complexe, dar cea mai acută este cea care ţine de schimbarea climei, mai ales pentru sudul Europei, unde există o tendinţă de diminuare a precipitaţiilor, precipitaţii care conduc la formarea de resurse de apă. Experimentele cu modele climatice arată că această stare se va agrava în viitor. În sud şi sud-estul Europei, deficitul de precipitaţii va fi din ce în ce mai accentuat, odată cu fenomenul de încălzire globală.

Promovarea utilizării durabile a apelor în totalitatea lor (subterane şi de suprafaţă) a impus elaborarea unor măsuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene prin adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei. Inovaţia pe care o aduce acest document este ca resursa de apă să fie gestionată pe întregul bazin hidrografic, privit ca unitate naturală geografică şi hidrologică, cu caracteristici bine definite şi cu trăsături specifice.

Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cu concentraţiile poluanţilor pe care acestea le conţin. În cazul evacuării apelor uzate în lacuri trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului au şi un caracter cumulativ, acumulându-se în timp. Evacuarea de ape uzate în receptorii naturali poate conduce la degradarea faunei şi/sau florei receptorului având efecte negative asupra organismelor ecosistermului acestuia şi asupra fenomenului de epurare naturală. Aceasta poate favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului (intoxicare, eutrofizare).

Apa sub multiplele ei forme, reprezinta unul dintre cele mai importante elemente atât pentru utilizarea directa de catre om, cât si pentru activitatea normala a biosferei, fiind, evident, indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Pâna la începutul secolului XX, cererea de apa, calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei pareau probleme de importanta secundara. Însa, în a doua jumatate a secolului XX, apa dulce a devenit o materie prima critica.

Poluantii sunt elemente care ajung în apa si îi schimba în rau caracteristicile fizice si chimice.

Poluarea apei reprezinta procesul de modificare fizica, chimica sau biologica a compozitiei apei care o fac improprie folosintei.

2

Sursele de poluare ale apei le împartim în 2 grupe si anume: surse organizate si surse neorganizate.

Sursele organizate sunt cunoscute si acceptate si contra lor se pot lua masuri de protectie astfel încât sa nu fie degradate.

Sursele neorganizate sunt surse întâmplatoare, necunoscute, si ca atare imposibil de intervenit în protectia apei. Aceste surse de obicei ridica cele mai multe probleme.

Poluantii principali ai apei sunt reprezentati de germeni patogeni, substante chimice potential toxice, substante radioactive, suspensii diverse etc. Dar apa, ca si aerul, cunoaste un fenomen de autopurificare, care se realizeaza prin procese fizice si fizico-chimice si procese biologice si biochimice.

Procesele fizice si fizico-chimice de autopurificare constau în sedimentarea suspensiilor mai grele, sedimentare care este influentata de temperatura apei (se depun mai repede în apa calda), viteza de curgere a apei (depunerea se face mai bine în apele cu curgere lenta si uniforma, fara cascade), prin dilutie în masa apei, care se realizeaza cu atât mai repede cu cât raportul de debite între apa primitoare (râu, fluviu) si apa care se varsa (apa poluata) este mai mare; prin actiunea radiatiilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene, dar care având o putere mica de penetratie nu actioneaza eficient decât în cazul apelor curate, limpezi si nu prea adânci; prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc între substantele chimice din apa si cele din apa poluata care se varsa si chiar numai între substantele chimice din aceasta din urma.

Procesele biologice si biochimice constau în primul rând în concurenta sau antagonismuldintre flora proprie apei si flora poluanta patrunsa în apa. Astfel, germenii proprii apei, germenii saprofiti, elibereaza în apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, atât saprofiti cât mai ales patogeni, ducând în cele din urma la distrugerea germenilor patogeni. În plus, diferite organisme din apa sunt bacterivore, se hranesc cu germeni atât din flora proprie apei cât si cu cei din flora supraadaugata. Dar numarul germenilor proprii apei nu scade, caci ei se dezvolta la 20°C, pe cât a vreme cei patogeni au nevoie de o temperatura de 37°C ceea ce nu g asesc în apa si ca atare numarul lor scade treptat. În fine, prezenta bacteriofagilor în apa face prin fenomenul de liza sa distruga germenii patogeni, fapt contestat de unii autori, dar confirmat de faptul ca bacteriofagii din apa se pot dezvolta chiar fara îmbogatire pe germenele omolog. Toate aceste fenomene conduc la autopurificarea apei de flora patogena. În plus, tot germenii proprii apei iau parte activa la procesele de degradare, de descompunere a substantelor organice din apa,fenomen denumit din aceasta cauza biodegradare, care de asemenea contribuie activ la autopurificarea apei si la disparitia suportului nutritiv (de hrana) a eventualilor germeni patogeni patrunsi prin poluare.

Dar si în acest caz, ca si în cel al aerului, autopurificarea a reprezentat în trecut un proces important de reducere naturala a poluarii si pastrarea calitatii surselor naturale de

3

apa. Astazi însa, din cauza cantitatilor mari de poluanti ajunsi în apa chiar prin poluari intricate astfel încât nu ajunge apa naturala sa se autopurifice când o noua poluare se produce, nu mai putem conta pe autopurificare, care trebuie înlocuita cu protectia calitatii apei.

Apa în natura se gaseste într-un circuit permanent. Astfel, apa râurilor, marilor si oceanelor se evapora dând nastere apei atmosferice (vapori de apa din aer). Aceasta circula fiind purtata de curentii de aer pâna când ajunge într-o zona mai rece unde se condenseaza si cade la suprafata solului sub forma de apa meteorica (ploaie, zapada). Ajunsa pe sol, apa meteorica, daca întâlneste un strat permeabil, îl strabate pâna ajunge la unul impermeabil si formeaza apa subterana. Daca însa întâlneste un strat impermeabil, ramâne la suprafata unde împreuna cu apa subterana ajunsa la suprafata (izvoare) formeaza apa de suprafata. Desigur, omul se poate aproviziona cu apa din toate formele sub care se gaseste apa în natura, dar apa atmosferica si chiar cea meteorica nu sunt utilizate pentru aprovizionarea cu apa decât în mod exceptional (Sahara, Arabia etc.); de cele mai multe ori se foloseste apa subterana si cea de suprafata.

Apa subterana are o calitate foarte buna, caci se filtreaza prin sol, dar este în general în cantitate mica si nu poate servi decât pentru micile colectivitati; în plus are o foarte mica capacitate de autopurificare.

Apa de suprafata este în cantitate mare si este folosita mai ales de marile colectivitati, dar având debite variabile se preconizeaza folosirea lacurilor de acumulare unde se aduna apa si unde sufera si un fenomen de autopurificare (se limpezeste), însa, nefiind în nici un fel protejata, este considerata apriori poluata; de aceea, este interzis a folosi apa de suprafata ca atare, ea trebuie purificata (tratata) înainte de a fi distribuita populatiei.

Resursele de apă ale judeţului Dolj sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane.

II. Resursele de apă

2.1 Resursele de apă teoretice şi tehnice utilizabile în ABA Jiu

În tabelul 1 sunt prezentate resursele de apă ale judeţuli Dolj, de suprafaţă şi din subteran, împărţite în două categorii: valori teoretice şi valori utilizabile.Tabelul 1

JUDEŢUL DOLJ

Resurse de suprafaţămii mc

Resurse din subteranmii mc

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă2 047 000 156 341,171 545 000 13 277,415

4

Resurse de suprafaţă

Resurse din sub-teran

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000 2047000

156341.171

545000

13277.415

Resursele de apă teoretice şi tehnice utilizabile în ABA Jiu

Teoretică

Utilizabilă

mii mc

Fig.1 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

2.2 Prelevări de apă

În tabelele 2 şi 3 este prezentată evoluţia repartiţiei în timp a volumelor de apă captate pe destinatii din bazinul hidrografic Jiu (tabel 2) şi din bazinul hidrografic al Dunării (tabel 3), în perioada 2006-2009.

Deşi cea mai mare parte din apa captată din b.h. Jiu, din sursa de suprafaţă este utilizată în termocentrale, se constată o scădere în timp a volumelor utilizate, de la 89 684 mii m³ în 2006 la 62 236 mii m³ în 2009.

Volume mari de apă din b.h. Jiu sunt utilizate si în unităţile de gospodărire comunală (populaţie), cele mai mari valori înregistrându-se în anul 2006 din surse din subteran, iar cele mai mici valori în anul 2007, tot din surse din subteran (Fig. 2). Volumele de apă captate pentru unităţile de gospodărire comunală din b.h. al Dunării înregistrează cele mai mari valori în anul 2010, atât din subteran cât şi direct din Dunăre(fig. 3).

O altă destinaţie a volumelor mari captate o reprezintă unităţile industriale, cea mai mare parte provenind din surse de suprafaţă din bh Jiu (fig 6) si direct din Dunăre (fig.7).

Volume mari captate direct din Dunăre sunt folosite în irigaţii, în anul 2009 înregistrându-se cea mai mare valori (Fig.5).

5

Realizarea volumelor captate pe destinaţii, în judeţul Dolj pe bazinul hidrografic Jiu Tabelul 2

Nr.crt.

Destinaţia Volume realizate (mii m³)2006 2007 2008 2009

1. Unităţi industriale 13230 13029 13281,90 7782,682. Unităţi de gospodărire comunală – pt

industrii5330 4589 5928 5800

3. Termocentrale 89684 86711 59766 622364. Irigaţii - 507 818.72 537,705. Alte activităţi - 12 - -6. Unităţi de gospodărire comunală (pt

populaţie)15992 16460 17787 17402

SURSA DE SUPRAFAŢĂ 147448 121308 97603,602 93757,681. Unităţi industriale 2339 1385 1260.48 1059,062. Unităţi de construcţii montaj 213 40 49.28 28,863. Unităţi agrozootehnice de tip

industrial52 193 91.48 92,62

4. Unităţi de gospodărire comunală – pt industrii

6841 1640 2187.75 1951

5. Alte activităţi 327 57 26.71 30,296. Unităţi de gospodărire comunală (pt

populaţie)20543 5104 7049.52 6541,43

7. Irigaţii - 67 25.86 31,398. Servicii - 152 234.43 193,049. Transporturi - 6 11.08 5,8510. Termocentrale 21 - - -SURSA DIN SUBTERAN 30527 8644 10936.59 9933,36

Realizarea volumelor captate pe destinaţii, în judeţul Dolj pe bazinul hidrografic Dunărea

Tabelul 3Nr.crt.

Destinaţia Volume realizate (mii m³)2006 2007 2008 2009 2010

1. Unităţi industriale 101 75 90,53 86,834 80,592. Unităţi agrozootehnice de tip industr 32 69 6,38 23,811 57,843. Transporturi - 17 23,71 12,559 10,834. Alte activităţi 133 153 105,51 115,29 16,375. Unităţi de gospodărire comunală (pt

populaţie)1172 1477 1810,96 2719,726 3329,60

6. Irigaţii - 29 40,23 59,936 98,577. Păstrăvării - - 204,74 200,95 200,968. Servicii - 2 20,13 23,999 23,85

SURSA DIN SUBTERAN 1477 1822 2302,19 3243,105 3818,611. Unităţi industriale 306 356 330.64 76,67 67,072. Unităţi de gospodărire comunală – pt

industrii256 372 - - -

3. Termocentrale 236 174 144 82,4 -4. Irigaţii 3555 28426 27157,06 59350 253135. Unităţi de gospodărire comunală (pt

populaţie)1684 1504 1842,15 2221,8 1930,11

DIRECT DIN FLUVIUL DUNĂREA 6037 30832 29473,85 61730,87 27340,18Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

6

Sursa de suprafaţă Sursa din subteran0

5000

10000

15000

20000

25000

15992

20543

16460

5104

17787

7049

17402

6541

Realizarea volumelor captate pentru unităţi de gospodărire comunală (populaţie) în judeţul Dolj, pe

BH Jiu în anii 2006-2009

2006200720082009

mii mc


Sursa din subteran Direct din Dunăre0

5001000150020002500300035004000

1172

168418221504

3243.105

2221

3818.61

3329

Realizarea volumelor captate pentru unităţi de gospodărire comunală (populaţie) în judeţul Dolj, pe

BH Dunărea în anii 2006-2010

20062007200820092010

mii mc

Fig. 3 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Sursa de suprafaţă Sursa de subteran0

200

400

600

800

1000

507

65

818

26

537

31

Realizarea volumelor captate pentru irigaţii, în judeţul Dolj pe BH Jiu, în anii 2007-2009

200720082009

mii mc


7

Sursa din subteran Direct din Dunăre0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

0 355529

28426

40

27157

60

59350

98

25313

Realizarea volumelor captate pentru irigaţii, în judeţul Dolj pe BH Dunărea, în anii 2006-2010

20062007200820092010

mii mc


Sursa de suprafaţă Sursa din subteran0

2000400060008000

100001200014000

13230

2339

13029

1385

13281

1260

7782

1059

Realizarea volumelor captate pentru unităţi industriale, în judeţul Dolj pe BH Jiu, în anii 2006-2009

2006200720082009

mii mc


Sursa din subteran Direct din Dunăre

050

100150200250300350400

101

306

75

356

90.5

330.6

86.8 76.680.5 67

Realizarea volumelor captate, pentru unităţi industriale, în judeţul Dolj pe BH Dunărea

în anii 2006-2010

2006

2007

2008

2009

2010

mii mc


8

III. Starea râurilor interioare

Pe teritoriul judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150 km) şi Jiul (140 km). Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui, Ciutura (afluenţi al Dunării), Amaradia, Cârneşti, Plosca, Raznic, Mereţel şi Mascot (afluenţi ai râului Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al râului Olt.

Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km) Tabelul 4

În România În judeţul Dolj

Dunărea 1075 150Jiu 339 140

Amaradia 103 34Desnăţui 95 84

Teslui 92 73

Calitatea globala a apelor din bazinul hidrografic Jiu a fost monitorizata in sectiuni situate pe raul Jiu si afluentii săi. Rezultatele activitatii de monitoring desfasurate pe parcursul anilor 2004-2009 sunt concretizate în tabelul 5, unde sunt trecute cursul de apa, sectiunile si categoriile de calitate corespunzatoare celor 6 grupe de incadrare: Regim Oxigen., Nutrienti, Salinitate, Metale, Micropoluanti anorganici şi organici şi Generala.

În tabelul 6 sunt prezentate rezultatele activităţii de monitoring a apelor din bazinul hidrografic al Dunării.

Încadrarea secţiunilor de supraveghere din bazinul hidrografic Jiu pe clase de calitate, conform Ord. 161/2006

Tabelul 5

Cursul de apă Jiu Amaradia Raznic

Secţiunea de supraveghere

Răcari Podari MaluMare

Zăval Negoieşti Albeşti Breasta

Categor

R.O.

2004 II II II II II II II2005 I II II II II II I2006 I - II II - - I2007 I II II II - - I2008 I I II I I - I2009 I I I I - - I

Nutri-2004 I III III III II IV II2005 I I II II I II I

9

ia

de

calitate

enţi 2006 II - II II - - I2007 II II II II - - II2008 II II II I II - II2009 II I III I - - II

Salini- tate

2004 I I II II III III I2005 II II III III II III I2006 I - II II - - II2007 I I II II - - II2008 I I I I II - II2009 II III III III - - II

Metale2004 II I III III II II II2005 II II III III II II II2006 - - - - - - -2007 I I II I - - -2008 - - - I - - -2009 II III III III - - III

Micropolu-anţi

anorg şi org.

2004 I I I I I I I2005 I I I I I I I2006 I - II I - - I2007 I II II I - - I2008 - - - II - - -2009 I I I I I I I

Gene-rală

2004 II III III III III IV II2005 II II III III II III II2006 I - II II - - II2007 II II II II - - II2008 I II II II II - II2009 II III III III - - III

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Încadrarea secţiunilor de supraveghere din bazimul hidrografic Dunărea pe clase de calitate, conform Ord. 161/2006

Tabelul 6

Cursul de apă Dunărea Balasan Desnăţui Ciutura

Secţiunea de supraveghere

Pristol Calafat Moţăţei AvalBăileşti

Radovan Amonte Ciutura

R.O. 2005 - I I II II I2006 - I I II II -2007 I I I II II I2008 I I I II II I2009 I I I II II I2005 - I II III I I

10

Nutri-enţi

2006 - I II III II -2007 I I II IV II II2008 II I III IV II II2009 I I II IV II II

Salini- tate

2005 - II II II II I2006 - III III II I -2007 I II II II II II2008 I I I III II II2009 I I I I I I

Metale2005 - II III II II I2006 - II III II II -2007 I I I I I I2008 II I I I I I2009 III I I I I I

Micropolu-anţi

anorg şi org.

2005 - I I I I I2006 - I I I I -2007 I II I II I I2008 II - - - - -2009 II - - - - -

Gene-rală

2005 - III III III II I2006 - III III III II -2007 I II II IV II II2008 II I III IV II II2009 III I II IV II II


3.1 Calitatea apelor din punctul de vedere al indicatorilor fizico-chimici

În tabelul 7 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la regimul de oxigen, în perioada 2005-2009, din b.h Jiu.

La râul Jiu (Fig.7), pentru unele sectoare, se constată în timp schimbarea încadrării în clasa de calitate. Astfel, pentru sectorul Bâlteni – Răcari se modifică clasa de calitate de la I în anul 2007 la clasa II în 2008, menţinându-se la fel şi în anul 2009.

În schimb, sectorul Malu Mare –Zăval după menţinerea la clasa de calitate II în anii 2006, 2007, 2008, ajunge la clasa I în anul 2009, iar sectorul Răcari – Podari se menţine pe toată perioada în clasa I.

Evoluţia în timp a încadrării în diferite clase de calitate a râului Amaradia este prezentată în Fig. 8. Daca în anul 2006, cea mai mare parte a râului era cuprinsă în clasa de calitate I, în anii 2007 şi 2008, 34 km din totalul de 69 km, sectorul situat în aval de localitatea Negoieşi este cuprins în clasa de calitate II, pentru ca ăn anul 2009, întregul curs al Amaradiei să fie încadrat în clasa de calitate I.

11

Râu Mascot, cu excepţia anului 2006, este cuprins pe cea mai mare parte a sa în clasa de calitate II.

În tabelul 8 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la regimul de oxigen, în perioada 2005-2008, din b.h al Dunării.

În perioada 2005-2008, cea mai mare parte a fluviului Dunărea, pe teritoriul judeţului Dolj, este cuprinsă în clasa de calitate I (Fig. 9).

Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Jiu - Regimul de Oxigen

Tabel 7Râul Tronson Tot.

kmClase de calitate

2005 2006 2007 2008 2009

Jiu

I II I II I II I II I IIConfl. Dunăre

339 233 106 - - 116 81 52 145 - -

Bâlteni-Răcari

69 - - - - 69 - - 69 - 69

Răcari-Podari

47 - -53 -

47 47 - 47 -

Podari-Malu Mare

6 - - 6 - 6 6 -

Malu Mare-Zăval

70 - - - 70 70 - 70 70 -

Zăval-Conf 5 - - - 5 5 5 - 5 -Amaradia

Confl. Jiu 106 104 2 106 - 72 34 72 34 106 -

Izvor-Albeşti

104 104 - 72 - 72 72 - 72 -

Albeşti-Confl. Jiu

2 - 2 34 - 34 - 34 34 -

Plosca Izvor-Confl. Amaradia

35 35 - 35 - 35 35 - 35 -

Raznic Izvor-Confl. Jiu

58 58 - 58 - 58 - 58 58 -

Mereţel Izvor-Con-fl. Raznic

42 - 42 42 - 42 42 - 42 -

Mascot Confl. Raznic

20 - 20 20 2 18 2 18 2 18

Izvor-Am Gropanele

2 - - - - 2 2 2 -

Am Grop/Confl Raznic

18 - - - - - 18 18 18


12

Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Dunărea - Regimul de Oxigen

Tabel 8Râul Tronson Total

kmClase de calitate

2005 2006 2007 2008 2009

Dunărea

I II I II I II I II III

IV I II

Av. Tr. Severin-Olteniţa

511 511 - - - - - - - - - - -

Olteniţa - - - - - 182 136 46 - - - -Pristol-Calafat

- - - 46 - 46 - 46 - - - -

Calafat-Olteniţa

- - - 136 - 136 - 136 - - - - -

Balasan Confluenţă Dunărea

51 17 34 26 25 26 25 26 25 - -

Izvor-Am. Motăţei

17 17 - 26 - 26 26 - - - - -

Am. Motăţei-Aval Băil.

- - - - - - - - - - -

Aval Băileşti- Confl Dun.

34 - 34 - 25 25 - 25 - - - -

Desnăţui Confluenţă Dunărea

115 62 53 115 - 62 53 62 53 - - - -

Izvor-Radovan

62 62 - 62 62 62 - - - - -

Radovan- Confluenţă Dunărea

53 - 53 53 - - 53 - 53 - - - -

Ciutura Izv -Confluenţă Desnăţui

12 12 - 12 12 12 - - - -


13

2005 2006 2007 20080

50100150200250300350400

233

53116

272

106

7581

92

Lungimea tronsoanelor râului Jiu în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul OXIGEN în perioada

2005-2009

Clasa de calitate IIClasa de calitate I

km


2005 2006 2007 2008 20090

20

40

60

80

100

120

104 10672 72

106

2 034 34

Lungimea tronsoanelor râului Amaradia în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul OXIGEN în perioada

2005-2009

Clasa de calitate II

Clasa de calitate I

km


2005 2006 2007 20080

100

200

300

400

500

600

511

182

364272

0

25

092

Lungimea tronsoanelor fluviului Dunărea în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul OXIGEN în perioada

2005-2008


km


14

În tabelul 9 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la regimul de nutrienţi, în perioada 2005-2009, din b.h Jiu.

Pentru râul Jiu, (Fig.10), cea mai mare parte din lungime este încadrată îe parcursul perioadei analizate în clasa de calitate II. Excepţie fac sectoarele Răcari- Podari, în anul 2005, Răcari-Malu Mare, în anul 2006, Podari – Malu Mare (6 km) şi de la Zăval până la confluenţa cu Dunărea (5 km) în 2009.

În ceea ce priveşte regimul de nutrienţi, sectorul Amaradiei aval de Negoieşti se încadrează în clasa de calitate III, în anii 2008 şi 2009 (Fig.11).

Râu Plosca, trece de la clasa de calitate I în anii 2005 şi 2006 la clasa de calitate II cea mai mare parte din lungimea sa (33 km din 35) în 2008 şi 2009.

În tabelul 8 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la regimul de nutrienţi, în perioada 2005-2008, din b.h al Dunării.

Sectorul Pristol – Calafat se menţine în clasa de calitate I în anii 2006 şi 2007 şi trece în clasa de calitate II în anul 2008 (Fig. 12).

Sectorul Calafat – Oteniţa trece de la clasa de calitate I în 2006 la clasa a II-a în 2007, pentru ca în 2008 să se încadreze în clasa de calitate I. (fig12).

Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Jiu - Regimul de Nutrienţi

Tabel 9Râul Tronson Tot

kmClase de calitate

2005 2006 2007 2008 2009

Jiu

I II I II I II III I II I II

Confl. Dunăre 339 158 181 - - - 197 - 197 - -

Bâlteni-Răcari73 - 73 - - - 69 - - 69 - 69

Răcari-Podari 50

47 - 53 - - 47 - - 47 - 47

Podari-Malu Mare 6 - - 6 6 -

Malu Mare-Zăval 75 - 75 - 70 - 70 - - 70 - 70

Zăval-Conf 5 5 - - 5 5 -

Amara-dia

Confl. Jiu 106 106 72 34 72 - 34 72 34 72 34

Izv.-Negoiesti 72 - 72 - - 72 - 72 -

15

AlbeştiNegoiesti/AlbeştConfl. Jiu

- 34 - - 34 - 34 - 34

Plosca Confl. Amaradia 35 35 35 - 2 33 - 35 - 2 33Izvor-Am. Obârşia

2 2 - - - 2 - - 2 - 2 -

Am. Obârşia-Confl Am.

33 33 - - - - 33 - 33 - - 33

Raznic Confl. Jiu 58 55 - 58 - 55 3 - 55 3 55 3Izvor-Breasta 55 55 - - 55 55 55Breasta-Confl Jiu 3 3 - - - - 3 - - 3 - 3

Mere-ţel

Izvor-Confl. Raznic

42 42 - 42 - - - - 42 - 42 -

Mas-cot

Confl. Raznic 20 20 - 20 - 20 - - 20 - 2 18

Izvor-Am Gropanele

2 2 - - - 2 - - 2 - 2 -

Am Gropa-nele-Confl

18 18 - - - 18 - - 18 - - 18


Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Dunărea - Regimul de Nutrienţi

Tabel 10Râul Tronson Total

kmClase de calitate

2005 2006 2007 2008

Dunărea

I II III I II IV I II III I II III IVPristol-Am confl cu Ag

425 425 - - - - - - - - - - - -

Av. Tr. Sev-Olteniţa

- - - - - - - - -

Olteniţa 182 - - 46 136 136 46 - -Pristol-Calaf 46 46 - 46 - 46 - -Calafat-Olten 136 136 - - - 136 - 136 - - -

Balasan Confluenţă 51 10 7 34 3 23 25 3 48 - 3 - 2 25

16

Dunărea 3Izvor-Am. Motăţei

23 - 7 - 3 - - 3 - - 3 - - -

Am. Motăţei-Aval Băileşti

23 10 - - - 23 - 48 - - - 23 -

Aval Băileşti- Confl Dun.

25 - - 34 - 25 - - - - - - 25


115 91 24 - 62 53 62 53 62 53 - -

Izvor-RadovIzv/Cerat

62 81 - 62 - - 62 - - 62 - - -

Radov-Dunare/Cerat/Bistret

53 - - 24 - 53 - - 53 - - 53 - -

Bistret/Dun. - 10 - - - - - - - - - - - -Ciutura Confluenţă

Desnăţui12 12 - - 5 7 - 5 7 - 5 7 -

Izvor-Am. Ciutura

5 - - - 5 - - 5 - - 5 - - -

Confl Desnăţui

7 - - - - 7 - - 7 - 7 - -


2005 2006 2007 2008 20090

50100150200250300350

158

530 0 11

181

75 197 197 186

Lungimea tronsoanelor râului Jiu în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul NUTRIENŢI, în perioada

2005-2009


km


17

2005 2006 2007 2008 20090

20406080

100120

10672 72 72 72

034

034 34

Lungimea tronsoanelor râului Amaradia în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul NUTRIENŢI în perioada

2005-2009

Clasa de calitate IIIClasa de calitate IIClasa de calitate I

km


2005 2006 2007 20080

50100150200250300350400450

425

18246

136

0

0136

46

Lungimea tronsoanelor fluviului Dunărea în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul NUTRIENŢI

în perioada 2005-2008


Clasa de calitate I

km


În tabelul 11 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la salinitate, în perioada 2005-2009, din b.h Jiu.

Sectorul Bâlteni – Răcari oscilează între clasa de calitate I în anii 2007 şi 2009 şi în clasa de calitate II în anii 2005 şi 2008 (Fig. 13). În schimb, sectoarele Răcari-Podari, Malu Mare – Zăval şi secorul situat în aval de Zăval în toată periada analizată sunt încadrate la clasa de calitate I.

Pentru râul Amaradia, în anul 2005, sectorul situal în aval de localitatea Albeşti se încadrează la clasa de calitate III. Aceeasi situaţie se întâlneşte şi în anul 2008, pentru sectorul situat în aval de localitatea Negoieşti. (Fig. 14)

În tabelul 12 este prezentată lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu calitatea înregistrată la salinitate, în perioada 2005-2008, din b.h al Dunării.

În anul 2005, sectorul Calafat-Bechet se încadrează în clasa de calitate III.(Fig. 15).

18

Sectorul Calafat-Olteniţa oscilează de la clasa de calitate I în anul 2006 la clasa a II-a în 2007, pentru ca în 2007 să revină la clasa de calitate I, iar sectorul Pristol – Calafat, pentru anii 2006, 2007, 2008 se menţine în clasa de calitate I.

Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Jiu – Ioni generali - Salinitate

Tabel 11Râul Tronson Tot

kmClase de calitate

2005 2006 2007 2008 2009

Jiu

I II III I II I II III I II I II IIIConfl. Dunăre 339 269 70 - - - 127 70 - 197 197 -Bâlteni-Răcari - - 73 - - - 69 - - - 69 69 -Răcari-Podari - - - - 53 - 47 - - - 47 - 47 -

Podari/Izvor-Malu Mare

264 264 - - - 6 - - - 6 - 6 -

Malu Mare-Zăval

70 - 70 - - 70 - 70 - - 70 70 -

Zăval-Confl 5 5 - - 5 - 5 - - - 5 - 5 -

Amara-dia

Confl. Jiu 106 30 74 2 72 34 72 - 34 72 34 72 34

Izvor-Negoiesti/Hurezani

30 - - - 72 - 72 - - 72 - - 72 -

Hurezani-Alb. 74 - 74 - - - - - - - - - -- -Negoiesti/Albest/Confl. Jiu

2 - - 2 - 34 - - 34 - 34 - - 34

Plosca Confl. Amaradia

35 35 - 35 - 2 33 - 35 - - 2 33

Izvor-Am. Obârşia

- - - - - - 4 - - 2 - - 2 -

Am. Obârşia-Confl Am.

- - - - - - - 33 - 33 - - - 33

Raznic Confl. Jiu 58 58 - - 58 - 55 3 - 55 3 - 55 3Izvor-Breasta - - - 55 - - 55 - - 55Breasta-Cf Jiu - - - - - - - 3 - - 3 - - 3

Mere-ţel

Izvor-Confl. Raznic

42 - 42 - 42 - 42 - - 42 - - 42 -

Mascot Confl. Razn 20 20 - - 20 - 20 - - 20 - - - 18Izvor-Am Grop 2 2 - - - - 2 - - 2 - - 2 -

Am Grop/ Confl 18 18 - - - - 18 - - 18 - - - 18 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

19

Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea inregistratã la grupa de indicatori in bazinul hidrografic Dunărea – Ioni generali - Salinitate

Tabel 12Râul Tronson To-

tal km

Clase de calitate

2005 2006 2007 2008

Dunărea

I II III I II I II IV I II IIIAv. Tr. Severin-Olteniţa/Calafat

132 132 - - - - - - - - --

Olteniţa 182 - - - 182 - 46 136 - 182 - --

Pristol-CalafatCalafat-Bechet

115

- -

115

46 - 46 - - 46 - --

Calafat-OlteniţaBechet-Conf. Ag

264

-

264

- 136 - - 136 - 136 - --

Balasan Confluenţă Dunărea

51 - 44 7 3 48 3 48 - - 23 25

Izvor-Am. Motăţei/Am. Băileşti

7- -

73 - 3 - - - - -

Am. Motăţei-Aval Băileşti

- - - - - 23 - 23 - - 23 -

Aval Băileşti/Am. Băilesti- Confl Dunăre

44-

44- - 25 - 25 - - - 25


115 81 34 62 53 62 53 - 62 53 --

Izvor-RadovanIzv/Cerat 81 81

- - 62 - 62 - - 62 - --

Radov-Dunare/Cerat/Confl. Dun 34

-34

- - 53

- 53 - - 53 --

Ciutura Confluenţă Desnăţui

12 12 - - 5 7 5 7 - 5 - 7 -

Izvor-Am. Ciutura

5 5 - - 5 - 5 - - 5 - - -

Confl Desnăţui 7 7 - - - 7 - 7 - - - 7 -


20

2005 2006 2007 2008 20090

50100150200250300350

269

56127

197 197

70

70

700 0

Lungimea tronsoanelor râului Jiu în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul SALINITATE în perioada

2005-2009


km


2005 2006 2007 2008 20090

20

40

60

80

100

120

30

72 72 72 72

74

340

34 342 0

340 0

Lungimea tronsoanelor râului Amaradia în raposrt cu calitatea întregistrată la indicatorul SALINITATE în

perioada 2004-2009

Clasa de calitate III


Clasa de calitate I

km


2005 2006 2007 20080

50

100

150

200

250

132182

46

182

115 0 0 0

Lungimea tronsoanelor fluviului Dunărea în raport cu calitatea înregistrată la indicatorul SALINITATE în perioada

2005-2008

Clasa de calitate III


Clasa de calitate I

km


21

IV. Lacurile şi principalele lor caracteristici

Cel mai important lac din judeţul Dolj este lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum de 28 milioane de m3. Alte lacuri mai mici sunt Işalniţa (lac de acumulare), Rast şi Maglavit, Fântanele, Caraula, Victoria Geormane etc.

Acumularea Işalniţa s-a creat ca urmare a construirii prizei de apă cu barare pe râul Jiu pentru asigurarea alimentării cu apă brută pentru alimentarea cu apă a municipiului Craiova şi a platformei industriale Işalniţa. Acumularea este de tip B,cu baraj de derivaţie permanentă, cu aport din bazin propriu, lacul de acumulare fiind situat între ambele maluri ale râului Jiu.

Acumularea este situată în extremitatea sudică a Piemontului Getic, în apropierea contactului morfologic cu Câmpia Olteniei.

Geologic, bazinul de recepţie al acumulării este reprezentat prin pietrişuri, nisipuri şi argile cuaternare.

Climatul secetos face ca evapotranspiraţia să fie intensă, ce favorizeză secarea râurilor.

Caracteristici tehnice constructive: Barajul este constituit din şase deschideri curente şi o deschidere de spălare, având o lungime totală de 129,1m.

Lacul Işalniţa conform datelor fizico chimice se încadrează la grupele indicatorilor regim de oxigen în starea moderata, la nutrienţi în starea moderata, salinitate starea moderată, metale starea moderată şi micropoluanţi anorganici şi organici starea moderată.

Lacul Victoria Geormane Este o acumulare naturala de apa situată la 25 km aval de municipilu Craiova, pe

versantul stâng al Văii Jiului, pe podul terasei inferioare la contactul cui terasa superioară.Lacul are lungimea maximă de 1100 m, iar adâncimea maximă de 2 m, suprafaţa

lacului la niveluri medii este de 59 ha.Alimentarea cu apă a lacului se realizează din apele subterane ce sunt drenate din

terasa superioară şi din precipitaţiiÎn timpul verii apele lacului scad simţitor datorită evapotranspiraţiei ridicate.La niveluri mari apele lacului se descarcă într-un lac mai mic şi de aici în râul Jiu.Lacul Victoria Geormane conform datelor fizico chimice se încadrează la grupele

indicatorilor regim de oxigen în starea moderata, la nutrienţi în starea moderata , salinitate starea moderata, metale starea moderata şi micropoluanţi anorganici şi organici starea moderata.

22

Lacul de acumulare Fântânele Suprafaţa bazinului de recepţie: 441 kmp, nivel normal de retenţie: 94.80 mdM,

suprafaţa 322 ha.Lacul Fântânele conform datelor fizico chimice se încadrează la grupele

indicatorilor regim de oxigen în starea moderata, la nutrienţi în starea moderata , salinitate starea moderata, metale starea moderata şi micropoluanţi anorganici şi organici starea moderata.

Acumularea Cornu Este amplasată în zona localităţii Orodel, pe pârâul Baboia, amonte de drumul

judeţean Craiova-Cetate, fiind constituită dintr-o cuvetă mărginită de versanţii naturali ai văii.

Barajul este de greutate, din pământ cu mască din beton armat. A fost construit în scopul irigării şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii.

Barajul are lungimea de 235 m, lăţimea de 6 m, iar înălţimea de 11 m.Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1973.Suprafaţa acumulării la nivelul normal de detenţie este de 64ha.Volumul total-2,61 mil. mc

Acumularea Caraula Este amplasată în zona localităţii Caraula, pe pârâul Baboia, fiind constituită dintr-

o cuvetă mărginită de versanţii naturali ai văii.Barajul este de greutate, din pamănt cu mască din beton armat. A fost construit în

scopul irigării şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii.Barajul are lungimea de 451 m, lăţimea de 6 m, iar înălţimea de 6 m.Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1971.Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 72 ha.Volumul total - 2,2 mil. mc Acumularea BistreţEste amplasata în zona localitatii Cârna, pe pârâul Desnatui, fiind constituita dintr-

o cuveta marginita de un dig de contur cu lungimea de 2, 4 km, latimea la coronament 3,5 m, iar înaltimea de 6 m.

A fost construit în scopul piscicol si pentru atenuarea undei de viitura în caz de inundatii.

Anul punerii în functiune a acumularii a fost 1972.Suprafata acumularii la nivelul normal de detentie este de 2050 ha.Volumul total: 82,2 mil. mcVolumul atenuare viitura: 12,9 mil. mcConform analizelor fizico-chimice efectuate în acumularea Bistret anexate în

Volumul II, anexa II, apa lacului se încadreaza în clasa a III-a de calitate conform Ordinului nr.161/2006.

23

Lacul Bistret se încadreaza în clasa a II-a de calitate la grupele de indicatori Regim de Oxigen, Salinitate si NutrientiDin punct de vedere al biomasei fitoplanctonice acumularea Bistret este un lac hipertrof, cu exceptia sectiunii Baraj unde se observa tendinte de eutrofie. Procesul de eutrofizare a fost înregistrat în perioada de vara, în luna august, datorita evapotranspiratiei ridicate din lac si a scaderii concentratiei oxigenului numarul algelor din lac crescând excesiv.

Balta TarovaÎn anul 2009, pe balta Tarova (ROLN02) au fost efectuate patru recoltari de

biologice în lunile martie, iunie, august si octombrie.Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice balta Tarova este un lac mezotrof.Procesul de eutrofizare a fost înregistrat în perioada de vara si toamna, în lunile

iunie – octombrie, si s-a datorat evapotranspiratiei ridicate din lac si a scaderii concentratiei oxigenului, numarul algelor (înflorire algala) din lac crescând excesiv.

Balta LatăÎn anul 2009 pe balta Lata au fost efectuate 2 recoltari de probe biologice în lunile

aprilie si iunie, lacul natural fiind de asemenea inundat în urma viiturilor din cursul anului 2006.

Bratul Dunărea VecheÎn anul 2009 pe lacul natural Brat Dunarea Veche (ROLN02) au fost efectuate

patru recoltari de probe biologice în lunile martie, iulie, august si octombrie.Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice Bratul Dunarea Veche este un lac

eutrof.

24

Tabel .nr. – principalele caracteristici ale calitatii lacurilor din judetul DoljSursa: Agentia pentru Protectia mediului

Lacul A

nul

2003 2005 2006 2008 2010

ISALNITA Caracterizarea fizico-chimică clasa I de

calitateclasa I de calitate clasa I de calitate se încadreaza în

clasa I de calitate

se încadrează la grupele indicatorilor: -regim de oxigen în starea moderata, -la nutrienţi în starea moderata -salinitate starea moderată- metale starea moderată-micropoluanţi anorganici şi organici starea moderată.

Caracterizarea saprobiologică

oligotrof oligotrofd.f.: 180000-320000 ex/l

mezotrofd.f.: 775.000 ex/l

oligotrofd.f.: 1108333 ex/l

-lac oligotrof-densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 180000-320000 ex/l

FANTANELE

Caracterizarea fizico-chimică

-regim de oxigen în clas.II-nutrienþi în clasa a-II-a-salinitate clasa II-metale clasa a-II-a-micropoluanti anorganici si organici a I-a .

clasa III de calitate Prezintã depasiri la grupa regimului de oxigen si nutrienti.

clasa a II a de calitate datorita grupei de indicatori:regim de oxigen si nutrienti.

-regim de oxigen în starea moderata-nutrienţi în starea moderata -salinitate starea moderata-metale starea moderata -micropoluanţi anorganici şi organici starea moderata.


mezotrof mezotrofd.f.: 220000-930000 ex/l

mezotrofd.f.: 500.000 ex/l

hipertrofd.f.: 1776125 ex/l

lac mezotrofd.f.: 220000-930000 ex/l

BISTRET Caracterizarea fizico-chimică

-regim de oxigen -clasa II -nutrienþi în clasa a-II-a-salinitate clasa II-metaleclasa a-II-a -micropoluanti anorganici si organici a I-a

- clasa a II-a de calitate -clasa a III-a de calitate-clasa a II-a de calitate la grupele de indicatori:regim de oxigen, salinitate si nutrienti

Caracterizarea mezotrof - mezotrof hipertrof

25

saprobiologică

d.f.: 180000-440000 ex/l

CARAULA Caracterizarea fizico-chimică

- - -


lac mezotrofd.f.: 180000-440000 ex/l

mezotrofd.f.: 180.000 ex/l d.f.: 1137500 ex/l,

mezotrof d.f.: 180000-440000 ex/l

LACUL VICTORIAGEORMANE

Caracterizarea fizico-chimică

în clasa I de calitate clasa II de calitate clasa II de calitate -regim de oxigen în starea moderata-nutrienţi în starea moderata -salinitate starea moderata-metale starea moderata-micropoluanţi anorganici şi organici starea moderata.


lac natural mezotrofd.f.: 330000-2790000 ex/l,

mezotrof cu tendinte de eutrofizared.f.: 56.667 ex/l

lac mezotrofd.f.: 614 063 ex/l

lac natural mezotrofd.f.: 330000-2790000 ex/l

Din analiza datelor privind calitatea apelor lacurilor din judetul Dolj, pe perioada analizata se constata ca, in general acestea si-au mentinut indicii de calitate constanti, fara mari modificari. Astfel lacul Isalnita (pentru perioada analizata 2003-2010) se incadeaza in clasa I de calitate, la grupele indicatorilor: regim de oxigen în starea moderata, la nutrienţi în starea moderata, salinitate starea moderată, metale starea moderată, micropoluanţi anorganici şi organici starea moderată. In ceea ce priveste caracterizarea saprobiologica, din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice este un lac oligotrof, cu exceptia anului 2006, cand este mezotrof, densitatea fitoplanctonică avand valori de 775.000 ex/l. Lacul Fantanele – in ce priveste caracterizarea fizico-chimică se incadeaza in clasa a II-a de calitate, iar pentru anul 2006 prezintã depasiri la grupa regimului de oxigen si nutrienti, incadrandu-se la clasa a III-a de calitate. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice este un lac mezotrof si hipertrof in anul 2008. Lacul Bistret prezinta modificari de-a lungul perioadei analizate incadrandu-se in clasa a II –a de calitate la grupele de indicatori: regim de oxigen, salinitate si nutrienti, iar pentru 2010 se incadreaza la clasa a III-a de calitate pentru restul indicatorilor. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice valorile se modifica in perioada analizata, din lac mezotrof devenind, incepand cu 2010 lac hipertrof. Lacul Victoria Geormane – pentru perioada analizata se constata modificari ale clasei de calitate astfel: daca pana in anul 2006 se incadra clasa I de calitate, incepand cu acest an se incadeaza in clasa a II-a de calitate. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice este un lac mezotrof.

26

V. Apele uzate

5.1. Prezentarea principalelor surselor de ape uzate (surse de poluare) bazinul hidrografic Jiu

In poluarea apei râului Jiu o mare pondere o au exploatarile miniere, si preparatia de carbune Coroesti.

Termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire contribuie la cresterea temperaturii apei cu peste 10 grade Celsius peste temperatura normala. Aceasta situatie creeaza probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa de racire a termocentralei Isalnita precum si a S.N.P. Petrom, sucursala Doljchim Craiova râului Jiu.

În zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala Isalnita, Doljchim Craiova, oras Craiova, precum si apele uzate de pe platforma Podari.

2005 2006 2007 2008 2009

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

suspensii reziduu fix cloruri

t / an

Fig.17 - Substante poluante deversate in raul Jiu in perioada 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

amoniu CB 05 azotati

t/an

Fig.18 - Substante poluante deversate in raul Jiu in perioada 2005-2009

27

Din analiza tab.nr… şi a graficelor …… rezultă că Doljchim Craiova si R.A. Apa Craiova sunt unitati cu pondere mare în poluarea râului Jiu, ceea ce face ca apa râului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati sa fie de categoria a III-a de calitate, deşi până in anul 2006 aceasta era incadrata la categoria a II-a de calitate.

Totodata se observa, în general reducerea cantităţilor de poluanţi deversaţi în bazinul Jiului dupa anul 2006, cand s-au inregistrat cele mai ridicate valori la reziduu fix, suspensii şi cloruri.

Azotaţii au o valoare oscilantă de-a lungul perioadei analizate, cu cele mai mari valori înregistrate in anul 2007.

La amoniu şi azotaţi se constată, însă o crestere continuă a valorilor înregistrate, pana in anul 2008, după care, valorile incep să scadă.

5.2. Prezentarea principalelor surselor de ape uzate din bazinul hidrografic Dunărea

În urma controalelor efectuate la folosintele de apa aferente b.h. Dunarea, s-a constatat la majoritatea agentilor economici din judetul Dolj o diminuare a debitelor evacuate fata de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrângerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect principalii agenti economici nu au avut permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate fata de limitele admise din actele de reglementare de gospodarire a apelor.

Situatii deosebite cu depasiri semnificative la unii indicatori de calitate fata de limitele admise au fost: S.C.G.C.L. Calafat, si Servicii Publice Bailesti.

a) S.C.G.C.L. CalafatUnitatea din subordinea primariei are ca profil de activitate prestari servicii apa-

canal pentru populatia si industria din orasul Calafat.Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa de suprafata - fluviul Dunarea, prin

intermediul a 3 criburi din beton si statia de pompare echipata cu 4 electropompe (în prezent nu functioneaza).

De la captare apa este transportata printr-o conducta cu diametru de 1000 mm, pâna la decantor cu o capacitate de 3700 mc.

Calitatea apei pe baza datelor rezultate din sectiunile de supraveghere este de clasa a I-a de calitate. Modul de functionare a statiei de tratare este corespunzator.

Epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti:Apele uzate orasenesti sunt epurate, incepand cu anul 2007 prin intermediul statiei

automatizate de epurare mecano-biologica de tip Bicom Biwater, dupa care sunt evacuate în fluviul Dunarea. Pana in acest an apele uzate menajere orãşeneşti erau evacuate în canalizarea oraşului, care deverseazã direct în fluviul Dunãrea prin 2 guri de evacuare

28

deoarece staţia de epurare a municipiului era în construcţie. Pana in anul 2007 cantitatile de nocivităţi nu au fost monitorizate.

Incepand cu acest an se constată (tabelul. , graficul ….)scaderea cantitaţilor de suspensii, CBO5 şi CCOCr deversate în Dunăre dar şi depăşiri ale limitelor reglementate la suspensii şi la CBO5 pentru anul 2007 . Cantitatea de amoniu s-a redus în perioada analizată, de la 31,88 t, la valori sub 1 tona. Pentru reziduu fix se inregistreaza valori ridicate, care rămân constante în perioada 2007-2009, valori ce nu depăşesc limita admisă.

2007 2008 2009

0

100

200

300

400

500

600

700

286

.82

21.7

1

29.9

479.6

2

34.3

7

31.3

196

.39

84.7

1

74.4

5

31.8

8

0.53

6

0.75

7000

0000

0000

1

601.

99 644.

64

643.

3499

9999

9999

suspensii CBO5 CCOCr amoniu reziduu fix

t/an

Fig. 19 - Substante poluante deversate in Dunare in perioada 2007-2009

b) Sector Servicii Publice BailestiUnitatea de prestari servicii este în subordinea primariei.Apele industriale si menajere ale orasului Bailesti se evacueaza neepurate în pâraul

Balasan, ceea ce face ca pârâul Balasan sa se încadreze în clasa a II-a de calitate.În anul 2009, în pârâul Balasan au fost evacuate mai multe cantitati de nocivitati

(ta.nr……)Pana in anul 2009 nu sunt monitorizări ale substantelor nocive evacuate în pârâul

Balasan. Din anul 2005 si pana in 2008, conform Agentiei pentru Protectia Mediului, pârâul Balasan se încadreză în categoria a II-a de calitate, iar in anul 2008, acesta se incadrează în categoria a IV-a de calitate.

În anul 2009, cand cantităţile de substanţe deversate au fost monitorizate, se observă depaşiri ale limitei reglementate la amoniu si suspensii.

Apele pluviale se evacueaza separat prin retele stradale tot în Balasan în mai multe puncte.

Executia investitiilor privind statiile de epurare ale unitatilor se va realiza în functie de fondurile alocate.

5.2.1 Impactul apelor uzate asupra resurselor de apă

29

În judetul Dolj, s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuat debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrîngerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect, principalii agenti economici nu au avut permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate, fata de limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor.

Statiile de epurare se afla într-un grad avansat de uzura fizica si morala, având capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele mai multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversând în cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile directe de ape neepurate datorita lipsei statiilor de epurare.

Cauzele functionarii necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura fizica a instalatiilor si a neglijentei în exploatare.

5.2.2 Zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si a celor subterane

Cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este zona Breasta-Craiova, în care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5 fronturi de captaresi trimise în statia de deferizare Breasta, dupa care se foloseau în alimentarea cu apa a orasului Craiova. Prezenta fierului bivalent în apele freatice este in situ astfel încât eliminarea acestuia este realizata în statia de deferizare.

Analizând datele din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de apa prelevate din apele de suprafata, din apele râului Jiu (baraj Isalnita) si din forajele Statiei hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, constatam ca apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric în râul Jiu si pârâul Amaradia nu mai au încarcarile mari din anii anteriori. În schimb, apele din precipitatiile care cad pe suprafata batalului de ape fosfo-amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului în apele freatice, antrenând mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc în forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.

Aceste considerente ne determina sa consideram zona Isalnita-Breasta o zona criticadin punct de vedere al calitatii apelor freatice din b.h. Jiu.

Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii apelor freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona învecinata acestora are apele freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si la reziduu fix si pH.

30

Tabelul nr. – Cantitati de substante poluante deversate in raul Jiu in perioada 2005-2009Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului

Sursa de pluare Anul

2005 2006 2007 2008 2009

Termocentrala Isalnita

- 46,646 t/an suspensii- 322,182 t/an reziduu fix- 23,838 t/an cloruri- 0,220 t/an amoniu

-143610,246 t/an suspensii-157237,496 t/an reziduu fix- 9613,949 t/an cloruri- 89,85 t/an amoniu- 628,6075 t/an azotaþi

- 6888,393 t/an suspensii- 6952,236 t/an reziduu fix- 1435,318 t/an cloruri- 16,493 t/an amoniu- 595,754 t/an nitrati

- 1619,83 t/an suspensii- 12396,82 t/an reziduu fix- 926,788 t/an cloruri- 11,265 t/an amoniu- 249,474 t/an nitrati

- 1285.627 t/an suspensii- 5791.835 t/an reziduu fix- 272.718 t/an CBO5- 431.076 t/an cloruri- 5.412 t/an amoniu

S.N.P. PETROM (OMV) -Sucursala DOLJCHIM Craiova

- 76,16 t/an CBO5- 134,01 t/an suspensii- 2483,9 t/an reziduu fix- 18,43 t/an amoniu- 682,56 t/an azotati

- 27.225 t/an CBO5- 47,850 t/an suspensii- 491,7016 t/an reziduu fix- 4,7025 t/an amoniu- 20.13007 t/an azotaþi



- 18.207 t/an CBO5- 37.375 t/an suspensii- 408.625 t/an reziduu fix- 5.256 t/an amoniu- 21.869 t/an azotati

R.A. Apa Craiova, fara statie de epurare

- 973,716 t/an CBO5- 7348,848 t/an suspensii- 25645,047 t/an reziduu fix- 4175,199 t/an cloruri- 618,8 t/an amoniu- 1511,167 t/an azotaþi

- 1186,48686 t/an CBO5- 4048,7571 t/an suspensii- 25148,276 t/an reziduu fix- 2662,64 t/an cloruri- 876,95128 t/an amoniu

- 1407,743 t/an CBO5- 3680,783 t/an suspensii- 3164,832 t/an reziduu fix- 3332,962 t/an cloruri- 1069,570 t/an amoniu- 1260,636 t/an azotati

- 2813,950 t/an CBO5- 6377,719 t/an suspensii- 30043,871 t/an reziduu fix- 3121,120 t/an cloruri- 2183,293 t/an amoniu- 341,973 t/an azotati

- 2398.788 t/an CBO5- 7795.497 t/an suspensii- 28202.155 t/an reziduu fix- 3225.816 t/an cloruri- 1832.665 t/an amoniu- 665.602 t/an azotati

Totalsubstante poluante

- 7529,504 t/an suspensii- 28451,129 t/an reziduu fix- 4199,037 t/an cloruri- 637,45 t/an amoniu- 1049,876 t/an CBO5- 2193,727 t/an azotati

- 147706,84 t/an suspensii- 182877,466 t/an reziduu fix- 12276,58 t/an cloruri- 971,5035 t/an amoniu- 1213,7 t/an CBO5- 648,73 t/an azotati

- 10842,37 t/an suspensii- 13381,13 t/an reziduu fix- 4768,27 t/an cloruri- 1127,82 t/an amoniu- 1522,42 t/an CBO5- 2527,92 t/an azotati- 595,754 t/an nitrati

- 8238,91 t/an suspensii- 45774,09 t/an reziduu fix- 4047,9 t/an cloruri-2213,36 t/an amoniu- 2986,98 t/an CBO5- 472,06 t/an azotati- 249,474 t/an nitrati

- 9118,48 t/an suspensii- 34402,6 t/an reziduu fix- 3656,88 t/an cloruri- 1843,32 t/an amoniu- 2689,69 t/an CBO5

- 687,46 t/an azotati

Apa râului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati cu pondere mare în poluarea râului Jiu (Doljchim Craiova si R.A. Apa Craiova) este de categoria a II-a de calitate.

Apa râului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati cu pondere mare în poluarea râului Jiu (Doljchim Craiova si R.A. Apa Craiova) este de categoria a II-a de calitate.

Apa râului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati cu pondere mare în poluarea râului Jiu (Doljchim Craiova si R.A. Apa Craiova) este de categoria a III-a de calitate.

31

Tabelul nr. – Cantitati de substante poluante deversate in bazinul Dunarii in perioada 2005-2009Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului


2005 2006 2007 2008 2009

Cantitati de substante

nocive evacuate

-apele uzate menajere orãºeneºti sunt evacuate în canalizarea oraºului, caredeverseazã direct în fluviul Dunãrea prin 2 guri de evacuare deoarece staþia de epurare amunicipiului este în construcþie.

- apele uzate menajere orãºeneºti sunt evacuate în canalizarea oraºului, caredeverseazã direct în fluviul Dunãrea prin 2 guri de evacuare deoarece staþia de epurare amunicipiului este în construcþie.

- 286,829 t/an suspensii- 79,624 t/an CBO5- 196,395 t/an CCOCr- 31,887 t/an amoniu- 601,996 t/an rezidu fix

- 21,719 t/an suspensii- 34,373 t/an CBO5- 84,715 t/an CCOCr- 0,536 t/an amoniu- 644,647 t/an reziduu fix

- suspensii 29,945 t/an;- CBO5 31,300 t/an;- CCOCr 74,453 t/an;- amoniu 0,725 t/an;- reziduu fix 643,354 t/an.

Limitele reglementate sunt::- suspensii 56,910 t/an;- CBO5 40,650 t/an;- CCOCr 203,250 t/an;- amoniu 3,252 t/an;- reziduu fix 3252,00 t/anTabelul nr. – Cantitati de substante poluante deversate in pârâul Balasan in perioada 2005-2009Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului


2005 2006 2007 2008 2009

Cantitati de substante

nocive evacuate

Apele industriale şi menajere ale oraşului Bãileşti se evacueazã neepurate în pârâul Balasan, ceea ce face ca pârâul Balasan sã se încadreze în categoria a II-a de calitate.



Apele industriale si menajere ale orasului Bailesti se evacueaza neepurate în pârâulBalasan, ceea ce face ca pârâul Balasan sa se încadreze în categoria a IV-a de calitate

- suspensii 111,02 t/an;- CBO5 28,335 t/an;- CCOCr 67,853 t/an;- amoniu 17,022/an;- substante extractibile 22,636 t/an.

- apele pluviale

32

Concluzii

În vederea îmbunatatirii calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu se impune ca toate lucrarile la statiile si instalatiile de epurare sa fie finalizate si sa functioneze la capacitate cu realizarea eficientei maxime de epurare a apelor uzate.

Obiective si măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării si supraexploatării

- Îmbunatatirea Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor, a dotarii Directiei Apelor Jiu;

- Desfasurarea de activitati de control al agentilor economici utilizatori de apa si potential poluatori ai apelor de suprafata sau subteran si de îndrumare în scopul prevenirii si combaterii poluarii apelor;

- Realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apa abilitati pentru control în domeniul apelor, pentru pregatirea continua si specializare pe plan legislativ;

- Instituirea unui regim de supraveghere speciala a activitatii de epurare a apelor uzate desfasurata de agentii economici ce reprezinta mari surse de poluare a apelor din bazinul hidrografic Jiu.

- Se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, substantelor poluante ce depasesc concentratiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoaca depuneri de materii si suspensii sedimentabile, a cresterii turbiditatii, schimbarea culorii, gustului si mirosului apei receptorului fata de starea naturala.

- Se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care contin pesticide, a apelor uzate continând patogeni sau virusi, provenind de la spitale, unitati zootehnice, abatoare si a afluentilor statiilor de epurare orasenesti.

- Statiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, trebuie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de ape uzate evacuate si amenajate pentru prelevarea de probe de apa pentru analiza, sau sa fie dotate cu sisteme automate de determinare a calitatii apelor uzate evacuate.

Bibliografie

*** Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului www.arpmdj.ro*** Ministerul Mediului şi Pădurilor www.anpm.ro

33

Apa Lacuri Ape Menajere

Documents

Transcript of Apa Lacuri Ape Menajere