ANUNŢ PUBLIC privind dezbaterea publica - : CNADNRsitevechi.cnadnr.ro/docs/anunturi/2_anunt...

ANUNŢ PUBLIC privind dezbaterea publica

COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN

ROMÂNIA anunţă publicul interesat asupra depunerii raportului privind impactul asupra mediului

pentru proiectul PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 - Centura Bucuresti-Domnesti, propus a fi

amplasat in municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.

Tipul deciziei posibile luate de A.P.M. Bucuresti poate fi emiterea sau respingerea acordului

de mediu.

Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul PASAJ SUPRATERAN PE DJ

602 - Centura Bucuresti-Domnesti poate fi consultat la sediul autoritatii competente: A.P.M

Bucuresti, din Aleea Lacul Morii, nr.1, sector 6, in zilele de luni - vineri, intre orele 8.30 - 12.00 si

la sediul C.N.A.D.N.R., in zilele de luni - vineri, intre orele 8.00 - 12.00.

Documentul mentionat este disponibil si la urmatoarele adrese de internet:

http://apmbuc.anpm; www.cnadnr.ro.

Dezbaterea publica a raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la sediul A.P.M.

Bucuresti din Aleea Lacul Morii, nr.1, sector 6, in data de 30.06.2015, incepand cu orele 15.00.

Publicul interesat poate transmite in scris comentarii/opinii/observatii privind documentele

mentionate la sediul autoritatii competente pentru protectia mediului A.P.M. Bucuresti, din Aleea

Lacul Morii, nr.1, sector 6."

1

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,

Bucuresti (010505), Romania

+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Raport privind impactul asupra mediului

pentru proiectul

“PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 CENTURA BUCURESTI - DOMNESTI"

Iunie 2015

2

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Colectiv de elaborare:

Chim. Gabiela Musat

Ing. Ecaterina Calina

Verificat si aprobat:

Ing. Gheorghe Stoian

3

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Cuprins

I. INTRODUCERE ..................................................................................................................................................................7

II. LEGISLATIE APLICABILA ....................................................................................................................................................9

III. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................................11

III.1. Informatii despre titularul proiectului ............................................................................................................................11

III.2. Proiectantul lucrarilor .....................................................................................................................................................11

III.3.Informatii despre autorul atestat al raportului privind evaluarea impactului asupra mediului ......................................11

III.4. Denumirea proiectului ....................................................................................................................................................11

IV. DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................12

IV.1 Situatia existenta .............................................................................................................................................................12

IV.1 Solutia propusa ................................................................................................................................................................12

IV.2 Suprastructura si infrastructura ......................................................................................................................................13

IV.3. Profil transversal .............................................................................................................................................................19

IV.4. Relocari retele existente .................................................................................................................................................20

IV.5. Intersectii la nivel cu alte cai de comunicatii ..................................................................................................................20

IV.6. Sisteme pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ................................................................................................20

IV.7. Semnalizare si marcaje ...................................................................................................................................................21

IV.8 Parapeti protectie ............................................................................................................................................................22

IV.9 Iluminarea .......................................................................................................................................................................22

IV.11 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la stare initiala a terenului .............................................................22

V. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ............................................................................................................................23

VI. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE .....................................................25

VII. INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE .........................................................28

VIII. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATE DE ACTIVITATEA PROPUSA ................................................................................................................................................................................29

VIII.1 Caracteristi ale poluarii de fond existente in zona de amplasare a pasajului ...............................................................32

VIII.2. Sursele de zgomot si vibratii, impactul prognozat in perioada de executie si operare a pasajului ..............................32

VIII.2. 1. Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie, prognoza impactului generat ..............................................32

VIII.2.2 Sursele de zgomot si vibratiilor in perioada de executie si impactul prognozat ........................................................35

IX. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA .....................................................................................................37

X. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE ...................................................................................................................................................37

XI. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE DE PROIECT ....48

XI.1. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara etc. ............................................................48

XII. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ...................................................................................................49

XIII. INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA .................50

4

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XIV. PROCESELE TEHNOLOGICE .........................................................................................................................................51

XV. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE .....................................................................................................................................58

XVI. DESEURI ......................................................................................................................................................................59

XVI.1 Deseuri generate in perioada de executie ....................................................................................................................59

XVI. 2 Deseuri generate in perioada de operare ....................................................................................................................59

XVI. 3 Managementul deseurilor ............................................................................................................................................60

XVII. GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE ...............................................................................................65

XVII.1 Perioada de executie ....................................................................................................................................................65

XVII.2 Perioada de Operare ....................................................................................................................................................65

XVIII. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTORA ....................................................................................................................................................65

XVIII.1. APA .............................................................................................................................................................................66

XVIII.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ......................................................................................................66

XVIII.1.2. Starea apelor subterane ..........................................................................................................................................67

XVIII.1.3. Alimentarea cu apa.................................................................................................................................................68

XVIII.1.3. Managementul apelor uzate ...................................................................................................................................68

XVIII.1.4. Cantitati si caracteristici ale apelor uzate care se vor evacua .................................................................................69

XVIII.1.5. Prognoza impactului asupra apelor .........................................................................................................................70

XVIII.1.5.1. Prognoza impactului asupra apelor in perioada de executie ..............................................................................70

XVIII.1.5.2. Prognoza impactului asupra apelor in perioada de operare ................................................................................70

XVIII.1.6. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor ...................................................................................................71

XVIII.1.6.1 Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie ..................................................................................71

XVIII.1.6.2 Masuri de diminuare a impactului in perioada de operare ...................................................................................71

XVIII.2. AERUL .........................................................................................................................................................................71

XVIII.2.1 Date generale privind clima si conditiile meteorologice ..........................................................................................71

XVIII.2.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare existente in zona...................................................................................72

XVIII.2.3 Surse si poluanti generati .........................................................................................................................................74

XVIII.2.3.1 Surse si poluanti generate in perioada de executie ..............................................................................................74

XVIII.2.3.2 Surse si poluanti generate in perioada de operare ...............................................................................................75

XVIII.2.4.Prognoza impactului .................................................................................................................................................75

XVIII.2.4.1 Prognoza impactului in perioada de executie .......................................................................................................75

XVIII.2.4.2 Debite masice si concentratii de substante poluante in aer in perioada de executie...........................................76

XVIII.2.4.3. Incadrarea emislor rezultate in activitatea de executie in valorile limita maxima adimise la nivel national .......77

XVIII.2.5. Prognoza impactului in perioada de operare ..........................................................................................................78

XVIII.2.5.2 Debite masice si concentratii de substante poluante in aer in perioada de operare ...........................................78

XVIII.2.5.3. Incadrarea acestor emisii in valorile limita maxima adimise la nivel national .....................................................79

XVIII.2.6. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului ..................................................................................................79


5

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.3. SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................................................................................................................81

XVIII.3.1 Caracterizarea solului si subsolul in zona amplasamentului ...................................................................................81

In zona studiata solurile intalnite se intalnesc urmatoarele categori de soluri: .....................................................................81

XVIII.3.2 Categorii de folosinta a terenului in zona proiectului ..............................................................................................82

XVIII.3.3. Calitatea solului in zona proiectului ........................................................................................................................83

XVII.3.4. Surse de poluare a solului si subsolului ....................................................................................................................83

XVII.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie ..........................................................................83

XVIII.3.2.2. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de operare ..........................................................................83

XVIII.3.5. Prognozarea impactului ..........................................................................................................................................84

XVIII.3.5.1. Prognozarea impactului in perioada de executie .................................................................................................84

XVII.3.5.2. Prognozarea impactulu in perioada de operare ....................................................................................................84

XVIII.3.6. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului ...............................................................................85


XVIII.3.6.2 Masuri de diminuare a impactului in perioada de operare ...................................................................................86

XVIII.4. BIODIVERSITATEA .......................................................................................................................................................86

XVIII.4.1. Caraterizarea biodiversitatii locale ..........................................................................................................................86

XVIII.4.2. Impactul prognozat .................................................................................................................................................87

XVIII.4.2.1 Impactul prognoz in perioada de executie ............................................................................................................87

XVIII.4.2.2 Impactul prognoz in perioada de operare .............................................................................................................87

XVIII.4.3. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii ........................................................................................88

XVIII.4.3.1 Masuri de diminuare in perioada de executie ......................................................................................................88

XVIII.4.3.2 Masuri de diminuare in perioada de operare .......................................................................................................88

XVIII.5 PEISAJUL ......................................................................................................................................................................88

XVIII.5.1. Caracterizarea peisajului din regiunea amplasamentului studiat ...........................................................................88

XVIII.5.2. Impactul prognozat asupra peisajului local .............................................................................................................89

XVIII.5.2.1. Impactul progozat in perioada de executie ..........................................................................................................89

XVIII.5.2.2. Impactul prognozat in perioada de operare ........................................................................................................89

XVIII.5.3. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................................................................89

XVIII.6 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ....................................................................................................................................89

XVIII.6.1. Date generale ..........................................................................................................................................................89

XVIII.6.2. Impactul prognozat asupra mediului social si economic.........................................................................................91

XVIII.6.3. Masuri de diminuare a impactului generat asupra mediului economic si social ....................................................92

XVIII.6.3.1 Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie .................................................................................92

XVIII.6.3.2 Masuri de diminuare a impactului in perioada de operare ..................................................................................92

XVIII.7 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL .......................................................................................92

XVIII.7.1. Date generale ..........................................................................................................................................................92

XVIII.7.2. Prognoza impactului ................................................................................................................................................92

6

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.7.3. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................................................................93

XIX. ANALIZA ALTERNATIVELOR ..............................................................................................................................................94

XX.MONITORIZAREA MEDIULUI ..............................................................................................................................................97

XXI.SITUATII DE RISC ...............................................................................................................................................................99

XXII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...................................................................................................................................... 103

XXII.1. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului ...................................................................... 103

XXIII.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................................................................ 106

XXIV.ANEXE .......................................................................................................................................................................... 108

XXV. Bibliografie .................................................................................................................................................................. 109

7

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

I. INTRODUCERE

Municipiul Bucuresti este situat la intersectia a doua Coridoare Trans-Europene de Transport IV si IX si are un rol major in reteaua principalelor trasee rutiere romanesti .

Dezvoltarea pe orizontala a orasului, cresterea de proportii a numarului mijloacelor de transport, capacitatea scazuta a arterelor de circulatie in preluarea traficului sunt cateva din motivele care au condus in luarea deciziei de dezvoltare a retelei de transport aceasta implicand si dezvoltarea acceselor „inspre” si „dinspre” Bucuresti.

In contextul necesitatii fluidizarii traficului pe centura municipiului Bucuresti, construirea pasajului a aparut ca o necesitate obiectiva pentru descongestionarea circulatiei la intersectia centurii rutiere si a liniei CF de centura cu strada Prelungirea Ghencea si DJ 602. In zona intersectiei sunt amplasate numeroase constructii avand multiple destinatii: unitate militara, locuinte, depozite, cladiri industriale, etc.

Realizarea obiectivului va facilita accesul agentilor economici si a populatiei din cartierele rezidentiale din zona, va fluidiza traficul pe centura rutiera a municipiului Bucuresti care preia volumul mare de trafic preponderent greu ce o tranziteaza si traficul generat de dezvoltarea periurbana a capitalei, degrevandu-se astfel strazile din interiorul municipiului.

In prezent traversarea caii ferate se realizeaza printr-un pasaj la nivel in zona km CF 64+825, la intrare in comuna Domnesti. Centura rutiera este dispusa paralel cu calea ferata, la circa 5,00 m, distanta interax.

Intersectia dintre DJ 602 si centura rutiera a municipiului Bucuresti respectiv linia CF nefiind amenajata conduce la ambuteiaje, in special cand barierele caii ferate sunt inchise.

Platforma soselei de centura are 9,00 m latime si este constituita dintr-o parte carosabila de 7,0 m si acostamente de 1,00 m latime.

Prin realizarea acestei investitii se urmareste:

sporirea capacitatii de circulatie, prin marirea fluentei traficului ;

decongestionarea traficului din intersectia dintre Centura Bucuresti si DJ 602;

fluidizarea circulatiei pe Soseaua de Centura (legatura mai rapida intre autostrada A1 si autostrada A2, luandu-se in considerare si lucrarile de extindere la 4 benzi de circulatie a Soselei de Centura)

marirea confortului participantilor la trafic;

marirea sigurantei circulatiei;

reducerea numarului de accidente;

imbunatatirea mediului inconjurator din localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore.

Urmare a solicitarii CNADNR SA de eliberare a acordului de mediu, inregistrata la APM Bucuresti, cu nr. 14605/28.08.2014, a parcurgerii etapei de incadrare, APM Bucuresti a luat decizia de efectuare a impactului asupra mediului fara evaluare adecvata pentru proiectul „Pasaj Supratern pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti”.

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 CENTURA BUCURESTI – DOMNESTI” a fost realizat de catre S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L. Bucuresti, societate inscrisa in registrul elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, conform Ordinului nr. 1026/2009, pentru elaborarea de rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecvata si rapoarte de securitate, la pozitia 567.

8

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Raportului privind impactul asupra mediului s-a realizat cu si in baza indrumarului transmis de APM Bucuresti prin adresa cu nr. 14605/11.05.2015, a prevederilor HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului (art. 11 si 13 ) si ordinului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

9

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

II. LEGISLATIE APLICABILA

Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorita, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizarii lor fac obiectul unei solicitari de aprobare de dezvoltare si a unei evaluari a impactului asupra mediului inaintea emiterii acestei aprobari.

Pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului este obligatorie solicitarea si obtinerea acordului de mediu, conform art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz, masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate pentru realizarea unui proiect.

In cele ce urmeaza este prezentata pe scurt legislatia aplicabila:

Directiva Habitate - Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale ti a florei ti faunei salbatice;

Directiva Pasari - Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice;

Directiva EIA - Directiva 2011/92/UE din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului cu toate modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. Aceasta hotarare cuprinde lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului (Anexa 1) si lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii impactului asupra mediului (Anexa II);

Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

HG nr. 887/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul;

HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental;

HG nr. 674/2007 pentru modificarea si completarea Hotararii nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental;

Legea nr. 107/1996 – legea apelor cu modificari din Legea 310/2004;

HG nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile - REPUBLICARE*);

HG nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase;

OUG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;

10

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant – republicata;

Ordinul nr. 1044/2005 pentru aprobarea procedurii privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor;

Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu toate modificarile si completarile ulterioare.

11

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

III. INFORMATII GENERALE

III.1. Informatii despre titularul proiectului

Numele titularului: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu nr.38, sector 1, Bucuresti Nr. de telefon: 021.264.32.00 Nr. de fax: 021.312.09.84 e-mail: [email protected] Adresa paginii de internet: www.cnadnr.ro Persoana de contact: Ecaterina Muscalu; e-mail: [email protected]

III.2. Proiectantul lucrarilor

Proiectant General: Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara – Serviciul Proiectare Proiectant de specialitate: S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L. Bucuresti

Adresa: Str. Polona, nr 68-72, etaj 2, sector 1, Bucuresti, Nr. tel: 021/3161163, Nr. fax: 021/3161168,

III.3.Informatii despre autorul atestat al raportului privind evaluarea impactului asupra mediului

Prezentul raport este elaborat de SC AECOM INGENIERIA SRL, BUCURESTI, in vederea obtinerii actului de reglementare privind protectia mediului inconjurator, act ce va fi emis de catre Agentia de Protectia Mediului Bucuresti.

AECOM Ingenieria este o companie inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, conform Ordinului nr. 1026/2009, pentru elaborarea de rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecvata si rapoarte de securitate, la pozitia 567.

III.4. Denumirea proiectului

„PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 - CENTURA BUCURESTI-DOMNESTI„

12

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

IV. DESCRIEREA PROIECTULUI

IV.1 Situatia existenta

Prelungirea Ghencea este amplasata in partea de sud-vest a municipiului Bucuresti si face legatura intre zona centrala a orasului si Comuna Domnesti, prin Calea 13 Septembrie, Bulevardul Ghencea si Drumul Judetean DJ 602.

Traseul strazii Prelungirea Ghencea este in general in aliniament, avand declivitati in profil longitudinal de maxim 0,3%. In profil transversal partea carosabila are latimea variabila de 7,00-9,00 m fiind marginita de trotuare si spatii verzi.

Drumul judetean DJ 602 are o parte carosabila de 7,00 m latime, incadrata de acostamente de 1,00 m latime, rezultand o platforma a drumului de 9,00 m.

In prezent traversarea caii ferate se realizeaza printr-un pasaj la nivel in zona km CF 64+825, la intrare in comuna Domnesti. Centura rutiera este dispusa paralel cu calea ferata, la circa 5,00 m, distanta interax.

Intersectia dintre DJ 602 si centura rutiera a municipiului Bucuresti respectiv linia CF nefiind amenajata conduce la ambuteiaje, in special cand barierele caii ferate sunt inchise.

Platforma soselei de centura are 9,00 m latime si este constituita dintr-o parte carosabila de 7,0 m si acostamente de 1,00 m latime Centura rutiera este dispusa paralele cu calea ferata, la circa 5.00m, distanta intre ax.

IV.1 Solutia propusa

Lucrarile proiectate sunt situate in partea de sud-vest a municipiului Bucuresti, apartinand de unitatile administrativ teritoriale ale municipiului Bucuresti si judetului Ilfov.

Prezentul proiect porneste de la intersectia dintre Prelungirea Ghencea care se continua cu DJ 602 si Centura Bucuresti. La intersectia celor doua artere, pentru fluidizarea traficului, si tinand cont ca paralel cu linia de centura a municipiului Bucuresti este o cale ferata, s-a propus realizarea unui pasaj suprateran sub forma de intersectie giratorie amplasat exact la confluenta celor doua artere.

Prelungirea Ghencea este amplasata in partea de sud-vest a municipiului Bucuresti si face legatura intre zona centrala a orasului si comuna Domnesti, prin Calea 13 Septembrie, bulevardul Ghencea si DJ 602.

Aceasta este delimitata spre est de intersectia dintre bulevardul Ghencea si strada Brasov, iar spre vest de intersectia cu calea ferata si soseaua de centura a municipiului, fiind continuata de DJ 602 .

Pe zona in care se realizeaza aceasta lucrare Prelungirea Ghencea respectiv DJ602 se va largi, avand 2 benzi pe sens, extinderea facundu-se simetric fata de ax, astfel ca atat rampele cat si pasajul de pe aceaste artere ce acced in pasajul de intersectie giratorie denivelat au la fel doua benzi.

Pe zona de pe Centura Bucuresti, aceasta artera se va largi la doua benzi de circulatie pe fiecare sens, benzi se vor mentine la nivelul actual si vor trece pe sub pasajul sub forma de intersectie giratorie, permitand ca circulatia pe aceasta portiune sa fie fluidizata. Pentru accesul in pasajul sub forma de intersectie giratorie, s-a creat o bretea suplimentara atat pentru urcare cat si pentru coborare, respectiv A1 si DN6.

Pentru prezentul proiect, Consiliul Judetean Ilfov a intocmit in anul 2011 un studiu de fezabilitate, iar solutia si indicatorii tehnico-economici au fost aprobati prin Hotararea CJ Ilfov nr.19/06.02.2012. Tinand cont ca solutia tehnica a pasajului a fost agreata de autoritatile locale, se recomanda mentinerea de principiu a solutiei, constand in traversarea denivelata a liniei CF si a soselei de centura a municipiului Bucuresti printr-un pasaj amplasat pe traseul existent al strazii Prelungirea Ghencea respectiv DJ 602 si amenajarea unui sens giratoriu in palier, pe pasaj.

13

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Lucrarile de arta propuse in cadrul proiectului s-au grupat in trei mari categorii:

1. Pasaj suprateran peste Centura rutiera a municipiului Bucuresti si CF pe strada Prelungirea Ghencea si DJ 602;

2. Pasaje pe Soseaua de Centura pe bretele de urcare/coborare la intersectia giratorie denivelata;

3. Intersectie giratorie denivelata propriu-zisa.

Conform propunerii orientative se realieaza urmatorul bilant teritorial:

Tabelul nr 1 – Bilant teritorial

Elementele propuse Suprafata (mp) Procent (%)

Pasajul suprateran 31.697,64 33,77%

Platforme carosabile si pietonale 40.310,27 42,95%

Spatii verzi 21.851,11 23,28%

TOTAL 93.859,02 100%

IV.2 Suprastructura si infrastructura

In cele ce urmeaza sunt prezentate tipurile de suprastructura si infrastructura pe cele trei lucrari de arta.

Pasaj suprateran peste Centura rutiera a municipiului Bucuresti si CF pe strada Prelungirea Ghencea si DJ 602 - Suprastructura

Suprastructura

Prelungirea Ghencea / Drumul Judeten 602 supratraverseaza perpendicular CF de centura si Soseaua de Centura prin intermediul unui pasaj format din doua tabliere alaturate, avand 10 deschideri de 41,00m fiecare, executate in sistem “grinda continua” pe cate cinci deschideri. Pasajul se dezvolta in plan pe o succesiune de aliniamente si curbe.

Pasajul consta in doua tabliere din grinzi metalice cu inima plina si dale de beton prefabricate, executate alaturat la o distanta ce variaza de la 0,40 m la 5,50 m. Prima grinda continua se dispune intre culeea Bucuresti si giratia denivelata pe cinci deschideri de 41,00 m si are o lungime de 205,0 m. Dupa giratie se dispune a doua grinda continua de 5x41,00 m catre culeea Domnesti. Pasajul are pe ambele sensuri o lungime totala de 414,80m (inclusiv zidurile intoarse).

Suprastructura este alcatuita din doua tabliere alaturate, executate din cate trei grinzi metalice “inima plina” de 1,80 m inaltime dispuse la 3,60 m interax.

In sens transversal grinzile sunt solidarizate atat la talpa superioara cat si la talpa inferioara cu contravantuiri orizontale si cu antretoaze metalice dispuse la 5,00 m distanta una de alta. Longitudinal inimile grinzilor metalice sunt prevazute cu rigidizari executate pentru prevenirea efectelor de “voalare” a inimii grinzilor.

La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat C35/45 de minim 30 cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este proiectata astfel incat:

Pe primele trei deschideri dinspre culeea Bucuresti, pe fiecare tablier latimea placii este de 9,60 m asigurand o parte carosabila de 7,00 m latime, marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directioanal de 0,80 m latime;

14

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe ultimele doua deschideri ale grinzilor continue, catre intersectia giratorie denivelata, placa de suprabetonare se evazeaza diferit pe cele doua sensuri de mers. Astfel pe sensul de urcare Bucuresti – Domnesti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 10,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 8,00 m, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni. Pe sensul de coborare Domnesti – Bucuresti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 11,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 9,00 m, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni.

De la giratia denivelata inspre culeea Domnesti placa se executa in oglinda, cu evazarea de placa de suprabetonare de la 9,60 m la 10,60 m pe sensul de urcare Domnesti – Bucuresti si evazarea de la 9,60 m la 11,60 m pe sensul de coborare Bucuresti - Domnesti.

In sectiune transversala dala prefabricata, indiferent de latime, va asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dala prefabricata va fi protejata la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de minim 2 cm de protectie din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru a se reduce lucrarile ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia astfel executata va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.

Peste protectia hidroizolatiei pe partea carosabila se va asterne un strat de baza de 5 cm grosime din beton asfaltic tip BAP16 peste care se va executa un strat de uzura de 5 cm grosime din mixtura asfaltica stabilizata tip MAS16.

Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B. Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie pe ultimele doua deschideri dinspre giratie.

Pentru un raspuns eficient al tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor, se vor executa dispozitive antiseismice.

Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate trei pentru fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

Infrastructura

Infrastructura pasajului pe DJ602 este formata, pe fiecare sens de circulatie din doua culei (culeea Bucuresti si culeea Domnesti) si zece pile(infrastructuri intermediare).

Culeele pasajului pe DJ602 peste CF de centura si Soseaua de Centura sunt culei masive tip „perete vertical” cu zid de garda si ziduri intoarse cu console pentru trotuare si sunt executate din beton armat. Dimensiunile zidului de garda si ale banchetei de rezemare a culeelor vor fi alese asa incat sa permita liftarea ulterioara a tablierului in vederea inlocuirii aparatelor de reazem.

Elevatia culeelor este masiva si executata din beton armat monolit de clasa C30/37.

Culeele se vor funda indirect in terenul natural, prin intermediul a sase piloti forati de diametru mare ф=1.20m, executati din beton armat monolit de clasa C25/30.

Pilotii forati se vor solidariza la partea superioara prin radiere independente din beton armat executate monolit din beton de clasa C25/30, avand sectiunea de 7.70,.8.00m x 5.00m si 2.00m inaltime, pentru a

15

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

sustine elevatiile si suprastructura si a transmite terenului incarcarile din trafic si greutatea proprie a acestora.

Pilele pasajului pe DJ602 au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat de clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor unor banchete(rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect in sol, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare ф=1.20m care sunt executati din beton armat de clasa C25/30. Fiecare pila va rezema pe un grup de sase piloti forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat de clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7.70 m x 5.00m si inaltimea de 2.00m.

Racordari cu terasamentele

Pentru evitarea tasarilor diferentiate dintre umplutura de pamant din spatele culeelor si terasamentul drumului, pasajul se va racorda in plan vertical cu rampele de acces prin intermediul dalelor de racordare din beton armat si a grinzilor de rezemare.

In plan orizontal pasajul se racordeaza cu rampele prin intermediul zidurilor de sprijin din beton armat care se vor executa de la capatul zidurilor intoarse ale culeelor pana la o inaltime de aproximativ 1.00m a terasamentului.

Zidurile de sprijin se vor funda indirect pe piloti forati pe zonele unde elevatia zidului depaseste 5.00m, pe restul lungimii zidurilor fundarea acestora realizandu-se indirect.

Pasaje pe Soseaua de Centura pe bretelele de urcare /coborare la intersectia giratorie denivelata

Suprastructura

Centura Bucuresti si CF sunt supratraversate perpendicular prin intermediul unui pasaj pe Bulevardul Prelungirea Ghencea, respectiv Drumul Judetean 602.

Pentru asigurarea tuturor legaturilor de transport inspre/dinspre Centura Bucuresti si DJ 602/ Prelungirea Ghencea s-au prevazut bretele de urcare/coborare in intersectia giratorie denivelata amenajata pe pasajul suprateran pe DJ602.

Bretelele de urcare, respectiv coborare intersecteaza giratia denivelata cu ajutorul unor pasaje supraterane,dupa cum urmeaza:

Pe sensul de circulatie Autostrada A2/DN6 spre Autostrada A1 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, se desprinde pe partea dreapta la km.51+720 o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.52+720.

Pe sensul de mers Autostrada A1 spre Autostrada A2/DN6 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, se desprinde pe partea dreapta la km.52+855 o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.51+530.

Pe sensul A2-A1 se executa un pasaj pe 9 deschideri dispuse intr-o schema statica de trei grinzi “continue” pe cate trei deschideri fiecare(3x41,00 m), doua grinzi continue pe breteaua de acces(pana in giratia denivelata) si o grinda continua pe trei deschideri pe breteaua de coborare.

16

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pasajul are o lungime totala de374,00 m (2x2,00 m+5x0,20+3x3x41,00 m) masurata intre capetele zidurilor intoarse.

Situatia se repeta in “oglinda” pe sensul A1-A2 unde se executa acelasi tip de pasaj pe 9 deschideri.

Suprastructura pasajelor pe bretele este alcatuita din doua tabliere , executate din cate doua grinzi metalice “inima plina” de 1,80 m inaltime dispuse la 3,60 m interax.


La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat C35/45 de minim 30 cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este prevazuta sa fie de 8,10 m asigurand o parte carosabila de 5,50 m latime marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directional de 0,80 m latime.

In sectiune transversala dalele prefabricate, vor asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dalele prefabricate vor fi protejate la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de minim 2 cm de protectie din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.

Peste protectia hidroizolatiei pe partea carosabila se va asterne un strat de baza de 5 cm grosime din beton asfaltic tip BAP16 peste care se va executa un strat de uzura de 5cm grosime din mixtura asfaltica stabilizata tip MAS16.

Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B .

Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

Pentru un raspuns eficient al grinzilor tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor se vor executa dispozitive antiseismice.

Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate doua pe fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

Infrastructura pasajelor de pe bretele este formata, pe fiecare sens de circulatie din doua culei (culeea A2/DN6 si culeea A1) si noua pile(infrastructuri intermediare).

Culeele pasajelor sunt culei masive tip „perete vertical” cu zid de garda si ziduri intoarse cu console pentru trotuare si sunt executate din beton armat. Dimensiunile zidului de garda si ale banchetei de rezemare a culeelor vor fi alese asa incat sa permita liftarea ulterioara a tablierului in vederea inlocuirii aparatelor de reazem.

Elevatia culeelor este masiva si executata din beton armat monolit de clasa C30/37. La proiectarea elevatiilor infrastructurilor s-a asigurat distanta necesara dintre acestea si calea ferata de centura, in acord cu normativele aflate in vigoare, privind gabaritele de circulatie in zona cailor ferate.

Culeele se vor funda indirect in terenul natural, prin intermediul a sase piloti forati de diametru mare ф=1.20m, executati din beton armat monolit de clasa C25/30.

17

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pilotii forati se vor solidariza la partea superioara prin radiere independente din beton armat executate monolit din beton de clasa C25/30, avand sectiunea de 7.70m x 5.00m si 2.00m inaltime, pentru a sustine elevatiile si suprastructura si a transmite terenului incarcarile din trafic si greutatea proprie a acestora.

Pilele pasajelor de pe bretele au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat de clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor unor banchete(rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect in sol, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare avand ф=1.20m care sunt executati din beton armat de clasa C25/20. Fiecare pila va rezema pe un grup de sase piloti forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat de clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7.70m x 5.00m si inaltimea de 2.00m.


Pentru evitarea tasarilor diferentiate dintre umplutura de pamant din spatele culeelor si terasamentul drumului, pasajele se vor racorda in plan vertical cu rampele de acces prin intermediul dalelor de racordare din beton armat si a grinzilor de rezemare.

In plan orizontal pasajele se racordeaza cu rampele prin intermediul zidurilor de sprijin din beton armat care se vor executa de la capatul zidurilor intoarse ale culeelor pana la o inaltime de aproximativ 1.00m a terasamentului.

Zidurile de sprijin se vor funda indirect pe piloti forati pe zonele unde elevatia zidului depaseste 5.00m, pe restul lungimii zidurilor fundarea acestora realizandu-se indirect.

Intersectia giratorie denivelata

Suprastructura

Pasajul pe DJ602 peste Centura Bucuresti, respectiv CF se intersecteaza la nivel cu pasajele pe bretelele soselei de centura intr-un sens giratoriu denivelat, amenajat pe un pasaj suprateran pe 10 deschideri.

In plan orizontal giratia denivelata, are o geometrie “ovoidala” axul giratiei fiind compus din doua arce(jumatati) de cerc avand raza R=37,80 m (dispuse in dreptul acceselor dintre DJ602 si Prelungirea Ghencea) si doua aliniamente de 10,00 m lungime care unesc arcele de cerc, aliniamente dispuse in dreptul acceselor de pe bretelele soselei de centura.

In plan vertical giratia este in palier, atat ea cat si zonele aflate pe o lungime de cca 15,00m pe toate relatiile confluente in giratie. Schema statica a “pasajului-giratie” este “grinda continua” pe 10 deschideri.

Pasajul are o lungime totala de 257,49 m. Distantele masurate intre axele de rezemare sunt 25,06 m+2x24,37 m+2x25,49 m+25,05 m+2x26,72 m+2x27,11 m.

Suprastructura giratiei consta dintr-un tablier mixt metal-beton, care are in sens transversal trei grinzi metalice “inima plina” continue pe zece deschideri care sunt solidarizate la partea superioara de o dala prefabricata din beton de clasa C35/45. Grinzile metalice au 1,80 m inaltime si sunt dispuse transversal la 4,30 m.


La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat, precomprimat C35/45 de minim 30cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor

18

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este prevazuta de 13,60 m asigurand astfel in giratie o parte carosabila de 11,00 m latime, marginita pe partea dreapta de un trotuar de 1,80 m latime si pe partea stanga de o grinda de fixare a parapetelor de siguranta de 0,80 m latime.

In sectiune transversala dalele precomprimate, vor asigura o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dalele prefabricate precomprimate vor fi protejate la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de protectie de minim 2 cm din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.


Pe toata lungimea pasajului sub forma de sens giratoriu, la marginea partii carosabile, se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B.

Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3 cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

Pentru un raspuns eficient al tablierului la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare se vor executa dispozitive antiseismice. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate trei pe fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor. Toate componentele metalice ale tablierului mixt se vor curata, degresa si grundui dupa care li se aplica doua straturi de vopsea fiind astfel protejate anticoroziv.

In vederea traversarii pietonale a caii ferate s-au prevazut de o parte si de alta a a soselei de centura doua scari metalice identice. Pozitionarea acestor scari este sub pasajul de pe Prelungirea Ghencea si DJ602, iar la partea superioara sunt amplasate in consola facilitand astfel accesul pietonilor in trotuarul prevazut pe pasaj.

Scarile au o inaltime totala de 10m si sunt proiectate in 2 rampe cu podeste intermediare la cotele +2.58, +5.00, +7.24 si au 58 de contratrepte de 28x17.3cm.

Sunt realizate pe o fundatie din beton armat si au suprastructura din stalpi din profile metalice HEA200 ranforsati cu contravantuiri si vanguri din profile UNP200 protejate anticoroziv prin zincare termica.

Treptele sunt realizate din gratare metalice cu dimensiunea de 30x3cm prinse cu suruburi de inalta rezistenta de vangurile laterale, iar pe latimea de 1.00m se va amenaja o rampa pentru handicapati.

Balustrada este de asemenea din profile metalice protejate anticoroziv si are o inaltime de 1.10m.

Infrastructura

Infrastructura giratiei denivelate este formata, din zece pile(infrastructuri intermediare).

Pilele pasajelor de pe bretele au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat de clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor unor banchete(rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare avand ф=1.20m care sunt executati din beton armat de clasa C25/30. Fiecare pila va rezema pe un grup de 9(noua) piloti

19

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat de clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7.70m x7.70m si inaltimea de 2.00m.

IV.3. Profil transversal

Caracteristicile tehnice in profil transversal ale obiectivului de investitii sunt urmatoarele:

a). Centura Bucuresti

lungimea traseului proiectat: 1,300 km;

lungimea echivalenta la 2 benzi : 2,600 km;

latimea partii carosabile: 14,80 m (4 x 3,50 m);

latimea platformei: 18,40 m;

latimea acostamentelor: 2 x 1,00 m;

separator fizic de fluxuri de circulatie: 1,60 m;

structura rutiera: supla, realizata prin extinderea drumului de la doua la patru benzi de circulatie.

Pe rostul dintre partea carosabila existenta si largire, pentru evitarea transmiterii fisurilor in straturile rutiere , pe 1,0 latime se va asterne un element (geocompozit).

b). DJ 602 Domnesti si strada Prelungirea Ghencea

lungimea traseului proiectat: 1,155 km;

lungimea echivalenta la 2 benzi : 2,310 km;

latimea partii carosabile: 14,00 m (4 x 3,50 m);

latimea platformei: 16,00 m;

latimea acostamentelor: 2 x 1,00 m;

latime zona mediana: 2,00 m;

latime trotuare : 2x 1,50 m;

structura rutiera: supla, realizata prin extinderea drumului de la doua la patru benzi de circulatie

c). Pasaj suprateran sub forma de sens giratoriu avand:

latime cale inelara : 11,00 m;

latime trotuar partea dreapta: 1,80 m;

grinda de fixare a parapetelui de siguranta: 0,80 m

d). Bretele colectoare

lungimea reala: 1.530 m

latime platforma: 5,00 m

latime trotuar pe exterior 2,00 m

20

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

IV.4. Relocari retele existente

In zona de amplasare a proiectului propus exista o serie de retele utilitati care necesita deviere/relocarea si protejarea acestora, dupa cum urmeaza:

relocarea traseului fibrei optice – Orange

deviere traseului conductei de gaz TransGaz Magistrala Energie

deviere si protejare retele telefonie RomTelecom

deviere si protejarea conductei de gaz natural detinuta de Distrigaz Retele GDZ SUEZ

devierea si protejarea a doua conducte de produse petroliere aflate in conservare din zona suprateversarii Centurii si a DJ602 , care sunt in proprietatea Ministerul de Finante si sunt administrate de Ministerul Economiei – Departamentul Energie

Toate retele utilitati subterane existente pe traseul drumului studiat, vor fi locate/deviate/protejate conform proiectelor tehnice intocmite de firme specializate si avizate de detinatorii/proprietarii retelelor

IV.5. Intersectii la nivel cu alte cai de comunicatii

Avand in vedere faptul ca in zona intersectiei sunt amplasate numeroase constructii avand multiple destinatii, pentru accesul riveranilor si agentilor economici pe ambele parti ale strazii Prelungirea Ghencea, respectiv DJ 602, s-au prevazut bretele colectoare la nivelul terenului, care vor trece pe sub pasajul propus si vor inconjura rampele Bucuresti, respectiv Domnesti.

Accesul la bretelele colectoare se va realiza prin doua sensuri giratorii cu raza interioara de 10 m si calea inelara de 11 m latime, amplasate la aproximativ 125 m de inceputul rampei Bucuresti, respectiv de 75 m de inceputul rampei Domnesti.

Insulele separatoare din zona sensurilor giratorii s-au proiectat cu bordura denivelata, fiind completate cu pavaj din elemente prefabricate,

IV.6. Sisteme pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale

Proiectul prevede realizarea unui retele de canalizare pentru apa pluviala colectata din zona pasajului si de pe bretelele acestuia.

Apele pluviale de pe pasaj vor fi preluate prin intermediul a cate 3 guri de scurgere amplasate pe fiecare parte la inceputul rampei pasajului. Fiecare gura de scurgere va prelua un debit de 30 l/s si vor fi echipate cu gratar carosabil. Racordarea gurii de scurgere la canalizare pluviala proiectata Dn 300 mm se va face prin intermediul unei tevi de PVC SN8 Dn 200 mm.

Apele pluviale de pe bretelele pasajului vor fi preluate prin intermediul gurilor de scurgere Tip A2 conform STAS 6701-82. Racordarea gurii de scurgere la canalizarea pluviala proiectata Dn 300 mm se va face prin intermediul unei tevi de PVC SN8 Dn 200 mm.

Canalizarea pluviala se va monta sub adancimea de inghet. Conductele se vor amplasa in spatiul dintre breteaua colectoare si rampa pasajului. Conducta de canalizare pluviala va fi din PVC SN8 Dn 300 mm. Apele pluviale vor fi colectate si trecute prin decantoare si separatoare de hidrocarburi apoi pompate prin intermediul unei statii de pompare in viitoarea canalizare. Pe traseul conductei de canalizare pluviala au fost prevazute camine de vizitare Dn 1000 mm conform STAS 2448-82.

Subtraversarea bretelelor cu canalizarea pluviala se va face in tub de protectie din otel cu diametrul 406x10 mm. Fiecare subtraversarea a fost prevazuta cu camine de vizitare la capete si cu cate un camin de

21

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

observatie Dn 800 mm in aval de subtraversare, legarea tubului de protectie la caminul de observatie facandu-se printr-o conducte de otel cu diametrul de 50 mm.

Separatorul de hidrocarburi si statia de pompare vor prelua un debit de 120 l/s si se vor amplasa in spatiul dintre breteaua colectoare si rampa pasajului.

Caracteristicile conductei de refulare vor fi PEID PE 100 SDR 27.6 PN 6 De 315x11.4 mm. Subtraversarea bretelei cu conducta de refulare se va face in tub de protectie cu diametrul de 406x10 mm. Pentru izolarea subtraversarii in caz de avarie s-a prevazut in amonte un camin de vane si in aval un camin de vane si golire. S-a prevazut un camin de observatie Dn 800 mm in aval de subtraversare, legarea tubului de protectie la caminul de observatie facandu-se printr-o conducta de otel cu diametrul de 50 mm. Conducta de refulare se va conecta la viitoare retea de canalizare.

Pana la realizarea retelei de canalizare oraseneasca in zona, proiectul a prevazut o solutie provizorie pentru colectarea apelor pluviale. Solutia provizorie pe care adoptata consta in descarcarea apelor pluviale epurate in 4 bazine de retentie (V= 535 m3 fiecare), amplasate pe terenurile aflate in administreaea CNADNR, in spatiile dintre bretelele colectoare si rampele pasajului, astfel:

km 4+380-> 4+400 atat pe stanga cat si pe dreapta;

km 5+200-> 5+220 atat pe stanga cat si pe dreapta.

Dupa epurarea apelor apelor meteorice prin decantor si separatorul de hidrocarburi se prevede o conducta de canalizare pluviala din PVC SN8 Dn 300 mm ce descarca in bazinul de retentie.

Bazinele de retentie au forma trapezoidala si sunt dimensionate pentru stocarea volumului de apa fara a se deversa in cazul preaplinului, deoarece volumul bazinului de retentie este superior volumui de apa meteorica.

La descarcarea conductei in bazinul de retentie se va realiza un pereu din beton cu panta de 2:3, iar la baza acestuia un pinten din beton si o saltea din piatra bruta, atat pe fundul bazinului cat si pe taluzul (panta 2:3) opus intrarii conductei.

Taluzurile, cu exceptia taluzului opus intrarii conductei, sunt alcatuite dintr-un strat de pamant vegetal asezat pe un pat de balast si geotextil si cu o panta de 2:3.

Trebuie precizat ca pe conturul bazinului se va prevedea un parapet de protectie

IV.7. Semnalizare si marcaje

Dupa terminarea lucrarilor prevazute in proiect, se va executa marcajul rutier. Pentru marcaje se vor utiliza materiale speciale care vor asigura vizibilitatea marcajului pe timp de ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios, conform SR 1848/7-2004 „ Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere”. Prin executia marcajului rutier, siguranta de exploatare ca creste, creandu-se conditii de circulatie superioare celor existente.

Ca urmare a amenajerii intersectiilor sub forma de sensuri giratorii, se va realiza semnalizarea verticala superioada, conform SR 1848/1.2-2011

In cadrul proiectul au fost prevazute indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de intarziere sau restrictie, de obligare, de orientare, de informare si panouri aditionale. Montarea indicatoareleor se va face pe stalpi sau pe console, acolo unde acest lucru impune. Indicatoarele rutiere sunt alcatuite din panouri de hotel sau aluminiu, protejate impotriva coroziunii, pe fata carora se aplica folie retro-reflectorizanta.

Lucrarile de marcaj vor asigura dirijarea traficului atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte precum si presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitari de gabarit).

Marcajele longitudinale se vor executa astfel:

22

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

pentru delimitarea zonei mediene pe profilul pasajului si a partii carosabole cu linie continua simpla;

pentru delimitarea benzilor pe acelasi sens cu line discontinua simpla

Marcajele traversale se vor executa pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter special.

Marcajele diverse reprezenta sagetile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a elemetelor verticale ale infrastructurii alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.

IV.8 Parapeti protectie

Pentru siguranta participantilor la trafic, la marginea partii carosabile s-au prevazut parapeti metalici zincati, iar pe zona mediana s-au prevazut parapeti de siguranta din beton ciment (tip New Jersey). Alegerea tipului de parapeti s-a facut conform AND 593/2012 –„ Normativ pentru siste de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi”.

IV.9 Iluminarea

Toate lucrarile de arta vor fi iluminate pe toata lungimea lor conform NP062/200.2. Sistemul de iluminare popus va tine seama de vecinatatea proiectului cu calea ferata si de restrictiile impuse de aceasta in acest sens.

IV.11 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la stare initiala a terenului

Se vor efectua lucrari de refacere a zonelor afectate de lucrari de constructie astfel incat ele sa fie nivelate pentru a se incadra in zonele limitrofe in ce priveste forma si cotele terenului natural.

Totodata se va reface un strat de acoperire cu sol vegetal pentru reinierbarea naturala cu speciile native din zona.

Se propune de asemenea inierbarea insulelor centrale sensurilor giratorii.

23

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

V. Durata etapei de functionare

Durata de executie a lucrarilor specificie acestui proiect este de 24 de luni, lucrarile realizandu-se conform graficului de executie propus.

Grafic de executie propus

AN I II

SEMESTRU 1 2 1 2

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ACTIVITATE

ORGANIZARE DE TANTIER

AMENAJAREA TERENULUI

TERASAMENTE

SUPRASTRUCTURA DRUM PRELUNGIREA GHENCEA

SUPRASTRUCTURA DRUM RAMPE PASAJ CENTURA

SUPRASTRUCTURA DRUM BRETELE COLECTOARE PRELUNGIREA GHENCEA

INTERSECTII GIRATORII

DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUAREA APELOR

PARAPETE DE SIGURANTA

TROTUAR

SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE

24

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

AN I II

SEMESTRU 1 2 1 2

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

PASAJ SUPRATERAN PESTE CENTURA CF SI TOSEAUA DE CENTURA PE PRELUNGIREA GHENCEA SI DJ 602

PASAJE PE TOSEAUA DE CENTURA PE BRETELELE DE URCARE/COBORARE LA INTERSECTIA GIRATORIE DENIVELATA

INTERSECTIA GIRATORIE DENIVELATA

LUCRARI DE CONSOLIDARI TERASAMENTE

SCARA ACCES PASAJ DENIVELAT DJ 602 SI PRELUNGIREA GHENCEA

25

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Durata de functionare a pasajului suprateran propus nu poate fi estimata, se considera ca el va fi functional timp indelungat, in conditiile in care se vor realize periodic lucrarile specific pentru intretinere si de reparatii.

Durata medie de viata a componentelor de infrastructura pe grupuri component este:

Tabelul nr 2. - Durata medie de viata a componentelor de infrastructura

Componenta Durata medie de viata (ani)

Terasamente 30

Suprastructuri 20

Amenajari protectia mediului 20

Poduri/Pasaje 30

Sursa: Analiza Cost-Beneficiu , Proiectant Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara –Serviciul Proiectare

VI. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite

La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale (mixtura asfaltica, beton asfaltic, balast, agregate etc), conform cu reglementarile nationale si europene in vigoare, aprovizionate de la bazele autorizate.

Cantitatile de materii prime si resurse necesare au fost estimate tinand cont de structura rutiera propusa pentru fiecare categorie de lucrari, acestea sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr 3 - Informatii privind productia sui necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea Denumire Cantitatea anuala Furnizor

Mixtura asfaltica

44200 mp

Bitum

Bitum modificat

Aditivi

Materiale granulare (criblura, nisip de concasare, filer)

Apa

*)

**)

Carburant pentru functionarea statiei de mixturi asfaltice

***)

Statii/depozite locale

Emulsie cationica pentru amorsare

132450 mp

***)

**)

Borduri prefaricate 355 m **

)

Material geotextil 44200 mp

**)

Beton asfaltic 2800 t Ciment ***

) **

)

26

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea Denumire Cantitatea anuala Furnizor

Pietris

Nisip

Energie Electrica

Apa

Anrobat bituminos 8500 t

Nisip natural

Nisip de concasare

Pietris

Filer

***)

**)

Agregate naturale stabilizate cu ciment

10100 mc Agregate naturale

Ciment

***)

**)

Balast 27700 mc **

)

Nisip 650 mc **

)

Ciment 608 mc **

)

Beton 39500 mc

Ciment

Pietris

Nisip

Energie Electrica

Apa

***)

**)

Functionarea utilajelor

144000 l/an Carburant (motorina)

Consum mediu lunar 400 l/luna/utilaj


Statii mobile

Transportul materialelor

109200 l/an Carburant (motorina)

Consum mediu lunar 350 l/luna/utilaj


*)Compozitia mixturii asfaltice (cantitate si tip materiale) se vor stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice ale proiectului.

**) Furnizorul va fi stabilit de Antreprenorul desemnat pentru realizarea lucrarilor de constructie tinand cont de criterii de calitate si pret si aprobat de CNADNR .

***) Consumul de carburant/ energie poate varia in funtie de capacitatea de productie a statiei mixturi asflatice/de betoane folosita

Sursa: Deviz privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 - CENTURA BUCURETTI - DOMNETTI.

Potentiale surse de materilale necesare proiectului

Pentru realizarea proeictului, in zona de implementare a acestuia sunt intalnite urmatoarele tipuri de soluri ce pot fi folosite pe perioada de executie a lucrarilor:

Argile comune

27

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Zacamantul Pantelimon: In imediata apropiere a comunei Pantelimon, langa soseaua Bucuresti – Branesti, aproximativ pe linia de centura a municipiului Bucuresti, se gasesc argile loessoide. Exploatarea se face la zi, in conditii foarte bune. Argilele sunt folosite in exclusivitate la fabricarea caramizilor de diverse tipuri. Rezervele sunt mari.

Zacamantul Buftea: La circa 2 km sud de localitatea Buftea se gasesc argile si loessuri cuaternare, galbui-vafenii, care la partea superioare prezinta, pe alocuri, numeroase papusi de carbonat de calciu. Desi continutul de CaCO3 este ridicat, totusi acesta nu impiedica folosirea argilelor prafoase in scopuri industrial. In ansamblu prezinta calitati tehnologice bune pentru industria ceramic bruta si semifinal. Exploatarea se face in conditii favorabile, iar rezervele sunt mari.

Nisipuri si pietrisuri

In judetul Ilfov, potentiale surse de nisip si pietris se gasesc in zona localitatilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie - com. 1 Decembrie (baza piscicola si de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copaceni – com. Copaceni, Cornetu (lac Mihailesti) – com. Cornetu, Domnesti - com. Domnesti, Dumitrana - com. Magurele

Pentru realizarea lucrarilor vor fi necesare si o serie de materiale semifabricate si prefabricate cum ar fi :

Stalpi de ghidare

Stalpi metalici pentru indicatoare

Panouri indicatoare

Panouri de protectie

Conducte PVC si PIED

Borduri prefabricate

Tablier metalic

28

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

VII. INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE

Materiile prime si substantele sau preparatele chimice folosite in lucrarile de constructie drumuri sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.4 – Materii prime/preparate chimice folosite

Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/existentat in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor chimixe sau preparatelor chimice

Categorie – Periculoase/Nepericuloase (P/N)

Periculozitate*)

Fraze de risc

*)

Aditivi pentru mixture asfaltice

**))

Compozitia mixturii asfaltice (cantitate si tip materiale) se vor stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice ale proiectului

P H3B;H6 Toxic Inflamabil

Bitum pentru prepararea mixturilor asfaltice

**))

P H3B;H6 Toxic Inflamabil

Emulsie cationica pentru amorsare

132450 mp P

Beton asflatic 2800 t N

Beton 131 mc N - -

Agregatenaturale 10100 mc N - -

Balast 27700 mc N - -

Carburant folosit pentru utilaje

Carburant folosit pentru vehicule transport materiale

110 000 l/an

36 000 l/an

P H3B Toxic Inflamabill

Uleiuri de motor 400 l P H3B Toxic Inflamabil,

Vopsea marcaje rutiere

1500 kg P - Inflamabil, toxic

*) Conform prevederilor HG nr 1408/2008 privind clasificarea , ambalarea, etichetarea substantelor chimice

periculoase. ( anexele 1-6)

**)Materii prime folosite

in statiile de prepare betone/mixture asfaltice ale furnizorilor

29

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

VIII. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATE DE ACTIVITATEA PROPUSA

Informatii detaliate privind surselor de poluare si impactul produs asupra factorilor de mediu atat pentru perioada de executie, cat si pentru perioada de exploatare sunt prezentate in cap. XVIII.

In perioada de executie a proiectului principala forma de poluare fizica indentifica este reprezentata de zgomotul si vibratiile generate de functionarea utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport .

In perioada de operare a pasajului principala forma de poluare fizica indentificata este reprezentata de zgomotul si produs de vehiculele in miscare, de utilajele si echipamentele utilizate pentru lucrarile de intretinere si reparatii curente.

Activitatile ce se vor desfasura pentru construirea pasajului si activitatile ce se vor desfasura in perioada de operare nu reprezinta o sursa de poluare microbiologica

In tabelul urmator se prezinta sintetizat informatii privind principalele surse de poluare fizica identificate in perioada de executie si in perioada de operare a pasajului.

30

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor de poluare

Poluare maxima permisa (limita

maxima admisa)

Poluare de fond

Poluarea produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiele,de recreere

sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond Masuri eliminare

/reducere a poluarii

Pe zona

obiectivului

Pe zone de protectie/restrictie

aferente obiectivului,

conform

in vigoare

Fara masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/reducere a poluarii

Poluarea fizica - zgomot si vibratii

Etapa de constructie

Functionarea statiilor de betoane/mixture asflatice

In functie de numarul de statii folosite ( se estimeaza ca vor fi folosite: 1 statie de mixturi asfaltice si 1 statie de betoane)

Se vor respecta conditiile impuse prin autorizatia de mediu

In functie de locatia acestora si dotarile tehnice



Se vor respecta masurile impuse prin autorizatia de mediu

Functionarea utilajelor/vehiculelor de transport materiale

In functie de numarul de utilaje/vehicule folosite

(se estimeaza ca in perioada de executie vor fi folosite 30 de utilaje de diverse categorii si 26 de mijloace de transport)

Se vor respecta limitele maxime admise prin STAS -ul10009/1988

HG nr. 1756 /2006

Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatie

Traficul rutier de pe arterele deschise ciculatiei

Traficul feroviar

Activitatile industriale

Posibile depasiri ale valorilor limita admise

Emisiile se vor incadra in valorile limta admisa

Posibile depasiri ale

Emisiile se vor incadra in valorile limita admise

Masurile propuse sunt detalitate in capitolul XVIII.3.

Tabelul nr.5 - Principalele surse de poluare fizica identificate in perioada de executie si in perioada de operare

31

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Etapa de operare

Traficul rutier

Conform estimarilor din Studiul de Trafic

Se vor respecta limitele maxime admise prin:

STAS -ul10009/1988

Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatie

HG 321/2005 modificari in evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant

Cu toate modificarile ulterioare

Traficul feroviar

Lucrari de constructie a unor noi obiective

Posibile depasiri ale limitei

CMA

Emisiile se vor incadra in CMA

Posibile depasiri ale limitei maxime admise ca urmare cresterii volumui de trafic

Emisiile se vor incadra in CMA

Monitorizarea periodica a zgomotului iar daca se constata depasiri se vor adopta masuri de reducere a nivelului de zgomot (montarea de panouri fonoabsorbante )

32

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

VIII.1 Caracteristi ale poluarii de fond existente in zona de amplasare a pasajului

La nivel national, ca urmare a prevederilor Directivei nr 2002/49/EC a Parlamentului si Consiliului European, transpusa in legislatia nationala prin HG nr 321/2005 privind evaluarea ai gestionarea zgomotului ambiant cu toate completarile sale este necesara realizarea unor harti strategice de zgomot, dupa cum urmeaza:

incepand cu anul 2007 a fost demarat procesul de realizarea a hartilor pentru aglomerarile cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale care au un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule pe an, caile ferate principale care au un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an, aeroporturile civile care au un trafic mai mare de 50.000 de miscariri de aeronave pe an si porturi aflate in aglomerari cu mai mult de 250.000 de locuitori;

incepand cu anul 2012 a inceput realizarea acestor hartile pentru toate aglomerarile, inclusiv pentru aeroporturile si porturile situate in interiorul acestora, precum si pentru drumurile principale si caile ferate principale.

Realizarea hartilor strategice pentru infrastructura de transport este in sarcina unitatilor aflate in subordinea sau sub autoritatea autoritoritatii publice centrale pentru transporturi, care au in administrare infrastructuri rutiere, feroviare, aeroportuare si portuare aflate in administrarea lor. In baza informatiilor obtinute din aceste hartile de zgomot se elaboreaza planurile de actiune care includ masurile de reducere si gestionare a zgomotului. Aceste documente se revizuiesc o data la 5 ani.

Pentru Centura Bucuresti, CNADNR a realizat in 2012 harta strategica de zgomot, nivelul de zgomot in zona de intersectie cu DJ602 , pe sectorul km 49+050 si Km 52+521 . Corespunzator atributiilor CNADNR referitoare la zona administrata si urmare a analizei hartilor strategice de zgomot si a hartilor de conflict nu au fost constatate in zonele locuintelor depasiri ale zgomotului admis care sa

necesite in aceasta etapa adoptarea de masuri pentru reducerea zgomotului.1.

“Strategia de zgomot ambientala a Primariei municipiului Bucuresti”, realizata de EnviroConsult, mentioneaza ca in urma analizei hartilor de zgomot privind traficul rutier in regim Lzsn si Lnoapte, in conformitate cu valorile limita maxime permise , in zona Prelungirii Ghencea s-a observant atingerea pragului limita de 70 dB pentru Lzsn respectiv 60 dB pentru Lnoapte, in axul strazii 2. Nivelul de zgomot ridicat este datorat in principal traficului rutier, Prelungirea Ghencea fiind prima alternativa pentru traficul greu de intrare/iesire in oras, in conditiile in care Bulevardul Iuliu Maniu (continuarea autostrazii A1 in Bucuresti) este extrem de aglomerat.

VIII.2. Sursele de zgomot si vibratii, impactul prognozat in perioada de executie si operare a pasajului

VIII.2. 1. Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie, prognoza impactului generat

Sursele de zgomot si vibratii in perioada de executie sunt reprezentate de:

Functionarea utilajelor de constructie in zona fronturilor de lucru si circulatia mijloacelor de transport de mare tonaj utilizate pentru transportul materialelor pe traseele furnizor –organizare de santier – front de lucru, pot genera zgomot creand disconfort muncitorilor,

1 http://213.177.10.50:5555/zgomotrutier/2012.htm

2 http://www4.pmb.ro

http://213.177.10.50:5555/zgomotrutier/2012.htm

http://www4.pmb.ro/

33

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

populatiei din zona chiar si faunei care stationeaza sau se depleaza pe terenurile aflate in vecintatea punctelor de lucru;

Functionarea statiilor de betoane/mixture asflatice;

Lucrarile pentru excavare, demolare, functionarea utilajelor si traficul mijloacelor de transport de mare tonaj pot genera vibratii perturband activitatilor din vecinatatea sursei de vibratii, creand disconfort pentru populatie, uneori producand deteriorarea fatadelor si/sau structurile cladirilor.

La aceste surse de zgomot si vibratii se mai adauga:

traficul rutier desfasurat in zona pe artere de drum ramase deschise circulatiei.

traficul feroviar;

eventuale activitati insdustriale desfasurate in zonele adiacente.

Propagarea zgomotului depunde insa de urmatorii factorii3:

Tipul sursei (punctiforme – utilajele in functiune sau mobile – mijloacele de transport, autobetonierele);

Starea tehnica a utilajelor si mijloacelor de transport;

Performanta tehnologica a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport;

Distanta sursa-receptor (in zona de amplasarea a proiectului se gasesc locuinte si diverse centre comerciale – distanta fata de acestea pe intreg traseul proiectului variaza intre 200-500 m)

Condiile meteolorogice: viteza si directia vantului, temperatura si gradientul de temperatura,

Absorbtia terenului: caracteristicile de porozitate a solului:

Obstacolele si barierele intalnite pe traiectoria sunetului.

Nivelul de zgomot al utilajelor si echipamentelor destinate utilizarii in exterior cladirilor trebuie sa respecte prevederile Hotararii Guvernamentale nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.

Conform acestei hotarari nivelul de putere acustica admis in dB/1 pW4 a principalelor utilaje folosite sunt: Tabelul nr.6 - Nivelul de putere acustica admis in db/1 pw a principalelor utilaje

Tipul echipamentului

Puterea neta instalata P

(in kW) Puterea electrica P(el)(1) in kW m masa in kg Latimea de taiere L in cm

Nivelul de putere acustica admis in dB/1 pW

Etapa I De la 3.01.2005

Etapa II De la 1.01.2007

Buldozere, incarcatoare, incarcatoare P <= 55 106 103(2)

3 Monitorizarea mediului si controlul poluarii – Suport Curs Postuniveristar Evaluarea Impactului asupa

Mediului, ing. Sanda Manescu, ing. Mircea Manescu, iunie 2008

4 Nivelul de putere acustică L(wa): nivelul de putere acustică ponderat A, în dB, raportat la 1 pW, conform

definiţiei din standardele SR EN ISO 3744: 1997 şi SR EN ISO 3746: 1998;

34

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Tipul echipamentului

Puterea neta instalata P

(in kW) Puterea electrica P(el)(1) in kW m masa in kg Latimea de taiere L in cm

Nivelul de putere acustica admis in dB/1 pW

Etapa I De la 3.01.2005

Etapa II De la 1.01.2007

- excavator pe senile P > 55 87 + 11 lg P 84 + 11 lg P(2)

Buldozere, incarcatoare, incarcatoare-excavator pe pneuri, Gredere, Compactoare pentru gropi de gunoi de tip incarcator, Automacarale actionate de motor cu combustie interna, cu contragreutate, Macarale mobile, Finisoare de pavaj

P <= 55 104 101(2)(3)

P > 55 85 + 11 lg P 82 + 11 lg P(2)(3)

Excavatoare P <= 15 96 93

P > 15 83 + 11 lg P 80 + 11 lg P

Macarale turn

98 + lg P 96 + lg P

Grupuri electrogene

P(el) <= 2 97 + lg P(el) 95 + lg P(el)

2 < P(el) <= 10 98 + lg P(el) 96 + lg P(el)

P(el) > 10 97 + lg P(el) 95 + lg P(el)

(1)P(el) pentru generatoarele de sudura: curentul conventional de sudura multiplicat cu tensiunea conventionala de incarcare, la valoarea cea mai scazuta a duratei active indicata de producator.

(2)Cifrele pentru etapa a II-a sunt numai orientative pentru urmatoarele tipuri de echipament

(3)Pentru macaralele mobile cu un motor cifrele din etapa I continua sa se aplice pana la 3 ianuarie 2008. Dupa aceasta data se aplica cifrele din etapa a II-a.

Nivelul de putere acustica admis se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg (mai mic de 0,5 la numarul inferior, mai mare sau egal cu 0,5 la numarul superior).

Nivelul de zgomot echivalent produs de utilaje folosite pentru realizarea lucrarilor poate sa sa ajunga la valori aproximative de 103 db(A).

Este de asteptat ca nivelul de zgomot produs de traficul rutier care se va desfasura pe arterele de circulatie ramase deschise sa depaseasca valorile admise deoarece pe fondul vitezelor de deplasare scazute, a stationarii in trafic si formarii de cozi, participantii la trafic ar putea folosi in mod exagerat si avertizoarele sonore.

Ordin nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei prevede ca in perioada zilei, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (AeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m inaltime fata de sol, sa nu depaseasca 55 dB si curba de zgomot Cz 50.

In prezent, conform HG 321/2005, valorile limita maxime premise pentru traficul rutier potrivit prevederilor art.7, alin. (3) li b) din hotarare sunt: Trafic Rutier: Lzsn = 70dB(A) si Lnoapte = 60dB(A)

Impactul generat in perioada de executie de aceste sursele de zgomot si vibratii este redus daca se va respacta masurile de diminuare a impactului prezentate in capitolul urmator. Impactul va fi unul

35

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

discontinuu, se manifesta local si are un caracter temporar (durata lucrarilor de executie va fi de 24 de luni conform unui program de executie clar definit, lucrarile propuse nu se vor executa toate in acelasi timp ci etapizat conform graficului de executie, utilajele nu vor functiona toate in acelasi timp).

VIII.2.2 Sursele de zgomot si vibratiilor in perioada de executie si impactul prognozat

Sursele de zgomot si vibratii in perioada de operare sunt reprezentate de:

Traficul rutier - Zgomotul rutier generat de traficul poate crea disconfort pentru populatia care locuieste in vecinatatea pasajului;

In general vibratiile produse ca urmare a circulatiei vehiculelor pe pasaj si obiectivele aferente nu pot fi perceptibile pentru structura constructiilor amplasate in apropierea pasajului avand in vedere ca prin proiect se va asigura imbunatatirea considerabila a structurii rutiere.

Conform Studiului de trafic, volumul de trafic va creste in perioada 2014-2035 in urma realizarii pasajului acest lucru ar putea determina cresterea nivelului de zgomot peste valorile limita admisa. De aceea se recomanda ca in zona pasajului sa se realizeze periodic masuratori ale nivelului de zgomot si in functie de rezultate sa se propune masuri pentru reducrea zgomotului.

VIII.3. Masuri propuse pentru diminuarea nivelului de zgomot

VIII.3.1 . Masuri propuse pentru diminuarea nivelului de zgomot in perioada de operare

Pentru protectia impotriva zgomotului si a vribratiilor se recomanda urmatoarele:

monitorizarea periodica a vibratiilor si zgomotului (aceste masuritori se vor realiza prin intermediul laboratorelore acreditate RENAR, utilizand echipamente specifice).

evaluarea continua a riscurilor care apar in timpul executarii lucrarilor, eliminarea sau reducerea cat mai mult posibil a acestora;

prevederea de masuri de protectie antifonica in zona de lucru (de exemplu amplasarea de panouri fonoabsorbante), unde se constata cresterea nivelului de zgomot;

stabilirea programului de lucru (ore pe zi) in care se vor desfasura activitatile de constructie, respectarea programului de odihna a localnicilor;

verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor si mijloacelor de transport;

se vor folosi doar statii de mixturi asfaltice si betoane care detin autorizatii de mediu;

antreprenorul desemnat pentru realizarea lucrarilor de executie va trebui sa intocmeasca si sa respecte Planul de management de trafic conform cerintele Ordinului comun nr. 1.112/411 din 2000 al Ministrului de Interne si al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituirea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si / sau pentru protejarea drumului.

antreprenorul trebuie sa ia masurile necesare pentru reducerea impactul activitatilor de constructie asupra circulatiei pe drumuri publice si la punctele de acces catre organizarea de santier.

VIII.3.2 . Masuri propuse pentru diminuarea nivelului de zgomot in perioada de operare

In perioada de operare se recomanda monitorizarea periodica traficului si a nivelurilor de zgomot in zona. In cazul depasirii limitei de zgomot, vor fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restrictii de viteza.

36

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Ordin nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei prevede ca in perioada zilei, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (AeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m inaltime fata de sol, sa nu depaseasca 55 dB si curba de zgomot Cz 50.

Conform HG 321/2005, valorile limita maxime premise pentru traficul rutier potrivit prevederilor art.7, alin. (3) li b) sunt: Lzsn = 70dB(A) si Lnoapte = 60dB(A)

37

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

IX. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA

Nu este cazul.

X. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

Pentru prezentul proiect au fost luate in considerare doua alternative, respectiv alternativa fara proiect si alternativa cu proiect. Pentru varianta cu proiect au fost analizate 2 varinate constructive pentru structura si infrastructura.

Alternativa fara proiect nu reprezinta o alternativa fezabila, fiind eliminata din start, avand in vedere faptul ca in zona propusa pentru dezvoltarea prezentului proiect este nevoie de masuri privind atat imbunatatirea standardelor drumului, care nu corespunde unui drum european, cat si de fluidizare a traficului, imbunatatirea conditiilor de mediu ale zonei.

Alternativa cu proiect a fost atent analizata, astfel ca pentru stabilirea solutiei finale, au fost luate in condsiderare de catre proiectant 2 variante pentru lucrarile de infrastructura si suprastructura (care se deosebesc din punct de vedere al perioadei si tehnologiei de executie). Varientele analizate prezentate in cele ce urmeaza.

Celelalte categorii de lucrari pentru realizarea sistemului de canalizare ape pluviale, lucrari de iluminare, lucrari de semanalizare si marcaje sunt similare, ele fiind descrise la capitolul IV.

Varianta 1 – Suprastructura din beton cu grinzi prefabricate, pretensionate si caseta din beton armat executata monolit

1. Pasaj suprateran peste Centura rutiera a municipiului Bucurestisi si CF pe strada Prelungirea Ghencea si DJ 602

Bulevardul Prelungirea Ghencea / Drumul Judeten 602 supratraverseaza perpendicular CF si Soseaua de Centura prin intermediul unui pasaj format din doua tabliere alaturate, avand 10 deschideri de 41,00 m fiecare, executate in sistem “grinda continua” pe cate cinci deschideri. Pasajul se dezvolta in plan pe o succesiune de aliniamente si curbe.

Pasajul consta in doua tabliere din grinzi prefabricate, executate alaturat la o distanta ce variaza de la 0,40m la 5,50m. Prima grinda continua se dispune intre culea Bucuresti si giratia denivelata pe cinci deschideri de 41,00m si are o lungime de 205,00 m. Dupa giratie se dispune a doua grinda continua de 5x41,00 m catre culeea Domnesti. Pasajul are pe ambele sensuri o lungime totala de 414,80 m (inclusiv zidurile intoarse).

Suprastructura

Suprastructura este alcatuita din doua tabliere alaturate, executate din cate cinci grinzi prefabricate, precomprimate, pretensionate de 40,00 m lungime si 1,90m inaltime dispuse la 2,00/2,20/2,40m interax functie de deschiderea pe care sunt amplasate. La talpa superioara a grinzilor se executa o placa de suprabetonare monolita din beton armat C35/45 de 25cm grosime legata prin conectori de grinzile prefabricate, astfel asigurandu-se un raspuns unitar si distribuit al fiecarei grinzi la sarcinile date de trafic si greutatea proprie. Latimea totala a placii de suprabetonare proiectate este:

Pe primele trei deschideri dinspre culeea Bucuresti, pe fiecare tablier latimea placii este de 9,60 m, asigurand o parte carosabila de 7,00 m latime, marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directioanal de 0,80 m latime;

38

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe ultimele doua deschideri ale grinzilor continue, catre intersectia giratorie denivelata, placa de suprabetonare se evazeaza diferit pe cele doua sensuri de mers. Astfel pe sensul de urcare Bucuresti – Domnesti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 10,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 8,00 m latime, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni. Pe sensul de coborare Domnesti – Bucuresti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 11,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 9,00 m latime, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni.


In sectiune transversala placa de suprabetonare, indiferent de latime, va asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Placa de suprabetonare va fi protejata la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de minim 2cm de protectie din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia astfel executata va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.

Peste protectia hidroizolatiei pe partea carosabila se va asterne un strat de baza de 5cm grosime din beton asfatic tip BAP16 peste care se va executa un strat de uzura de 5cm grosime din mixtura asfaltica stabilizata tip MAS16.

Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie, se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B. Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie pe ultimele doua deschideri dinspre giratie.

Pentru un raspuns eficient al grinzilor tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor, se vor executa antretoaze monolite din beton armat iar pe banchetele infrastructurilor se vor executa dispozitive antiseismice. In dreptul infrastructurilor intermediare (pile) suprastructura se continua la nivelul grinzilor si placii de suprabetonare cu antretoaze monolite din beton armat clasa C35/45 de min.1,00 m latime. Aceste antretoaze ajuta la rezemarea suprastructurii pe infrastructuri, elimina prezenta dispozitivelor etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie intermediare (practic rosturile de dilatatie se monteaza numai pe culei si la intersectia dintre grinzile continue pe cinci deschideri si intersectia giratorie denivelata) si reduce numarul de aparate de reazem pe fiecare infrastructura. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate doua pentru fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

Infrastructura

Infrastructura pasajului pe DJ602 este formata, pe fiecare sens de circulatie din doua culei (culeea Bucuresti si culeea Domnesti) si zece pile(infrastructuri intermediare).

Culeele pasajului pe DJ602 peste CF de centura si Centura Bucuresti sunt culei masive tip „perete vertical” cu zid de garda si ziduri intoarse cu console pentru trotuare si sunt executate din beton

39

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

armat. Dimensiunile zidului de garda si ale banchetei de rezemare a culeelor vor fi alese astfel incat sa permita liftarea ulterioara a tablierului in vederea inlocuirii aparatelor de reazem.

Elevatia culeelor este masiva si executata din beton armat monolit clasa C30/37.

Culeele se vor funda indirect in terenul natural, prin intermediul a sase piloti forati de diametru mare ф=1,20 m, executati din beton armat monolit de clasa C25/30.

Pilotii forati se vor solidariza la partea superioara prin radiere independente din beton armat executate monolit din beton clasa C25/30, avand sectiunea de 7,70 8,00 m x 5,00 m si 2,00 m inaltime, pentru a sustine elevatiile si suprastructura si a transmite terenului incarcarile din trafic si greutatea proprie a acestora.

Pilele pasajului pe DJ 602 au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor banchete (rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect in sol, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare ф=1,20 m care sunt executati din beton armat clasa C25/30. Fiecare pila va rezema pe un grup de sase piloti forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7,70 m x 5,00 m si inaltimea de 2,00 m.


Pentru evitarea tasarilor diferentiate dintre umplutura de pamant din spatele culeelor si terasamentul drumului, pasajul se va racorda in plan vertical cu rampele de acces prin intermediul dalelor de racordare din beton armat si a grinzilor de rezemare. In plan orizontal pasajul se racordeaza cu rampele prin intermediul zidurilor de sprijin din beton armat care se vor executa de la capatul zidurilor intoarse ale culeelor pana la o inaltime de aproximativ 1,00 m a terasamentului.

Zidurile de sprijin se vor funda indirect pe piloti forati pe zonele unde elevatia zidului depaseste 5,00 m, pe restul lungimii zidurilor fundarea acestora realizandu-se indirect.

2. Pasaje pe Soseaua de centura pe bretelele de urcare /coborare la intersectia giratorie denivelata.

Soseaua de Centura si CF sunt supratraversate perpendicular prin intermediul unui pasaj pe Bulevardul Prelungirea Ghencea / Drumul Judeten 602.

Pentru asigurarea tuturor legaturilor de transport inspre/dinspre Soseaua de Centura si DJ 602 Prelungirea Ghencea s-au proiectat bretele de urcare/coborare din soseaua de centura in intersectia giratorie denivelata amenajata pe pasajul suprateran pe DJ602.

Bretelele intersecteaza giratia denivelata cu ajutorul unor pasaje supraterane executate pe bretele de intrare si de iesire dupa cum urmeaza:

Pe sensul de mers Autostrada A2/DN6 spre Autostrada A1 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, la km.51+720 partea dreapta se desprinde o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.52+720.

40

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe sensul de mers Autostrada A1 spre Autostrada A2/DN6 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, la km.52+855 partea dreapta se desprinde o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.51+530.

Pe sensul A2-A1 se executa un pasaj pe 9 deschideri dispuse intr-o schema statica de trei grinzi “continue” pe cate trei deschideri fiecare (3x41,00 m), doua grinzi continue pe breteaua de acces (pana in giratia denivelata) si o grinda continua pe trei deschideri pe breteaua de iesire.

Pasajul are o lungime totala de 374,00m (2x2,00 m+5x0,20+3x3x41,00 m) distanta masurata intre capetele zidurilor intoarse.

Situatia se repeta in anti-simetric pe sensul A1-A2 unde se executa acelasi tip de pasaj pe 9 deschideri.

Suprastructura

Suprastructura pasajelor este alcatuita din tabliere executate din cate patru grinzi prefabricate, precomprimate, pretensionate de 40,00 m lungime si 1,90 m inaltime dispuse la 2,00 m interax, continuizate prin antretoaze monolite in dreptul infrastructurilor intermediare(pile) pe cate trei deschideri. La talpa superioara a grinzilor se executa o placa de suprabetonare monolita din beton armat C35/45 de 25cm grosime legata prin conectori de grinzile prefabricate, astfel asigurandu-se un raspuns unitar si distribuit al fiecarei grinzi la sarcinile date de trafic si greutatea proprie.

Latimea totala a placii de suprabetonare proiectate este de 8,10 m asigurand o parte carosabila de 5,50 m latime marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directional de 0,80 m latime.

In sectiune transversala placa de suprabetonare, va asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Placa de suprabetonare va fi protejata la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de protectie de minim 2 cm din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru a reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.


Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie, se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B. Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

Pentru un raspuns eficient al grinzilor tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor, se vor executa antretoaze monolite din beton armat iar pe banchetele infrastructurilor se vor executa dispozitive antiseismice. In dreptul infrastructurilor intermediare (pile) suprastructura se continua la nivelul grinzilor si placii de suprabetonare cu antretoaze monolite din beton armat clasa C35/45 de min.1,00 m latime. Aceste antretoaze ajuta la rezemarea suprastructurii pe infrastructuri, elimina prezenta dispozitivelor etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie intermediare (practic rosturile de dilatatie

41

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

se monteaza numai pe culei si la intersectia dintre grinzile continue pe cinci deschideri si intersectia giratorie denivelata) si reduce numarul de aparate de reazem pe fiecare infrastructura. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate doua pentru fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

Infrastructura

Infrastructura pasajelor de pe bretele este formata, pe fiecare sens de circulatie din doua culei (culeea A2/DN6 si culeea A1) si 9 pile (infrastructuri intermediare).

Culeele pasajelor sunt culei masive tip „perete vertical” cu zid de garda si ziduri intoarse cu console pentru trotuare si sunt executate din beton armat. Dimensiunile zidului de garda si ale banchetei de rezemare a culeelor vor fi alese astfel incat sa permita liftarea ulterioara a tablierului in vederea inlocuirii aparatelor de reazem.

Elevatia culeelor este masiva si executata din beton armat monolit clasa C30/37. La proiectarea elevatiilor infrastructurilor s-a asigurat distanta necesara dintre acestea si calea ferata de centura, in acord cu normativele aflate in vigoare, privind gabaritele de circulatie in zona cailor ferate.

Culeele se vor funda indirect in terenul natural, prin intermediul a sase piloti forati de diametru mare ф=1,20 m, executati din beton armat monolit clasa C25/30.

Pilotii forati se vor solidariza la partea superioara prin radiere independente din beton armat executate monolit din beton clasa C25/30, avand sectiunea de 7,70 m x 5,00 m si 2,00 m inaltime, pentru a sustine elevatiile si suprastructura si a transmite terenului incarcarile din trafic si greutatea proprie a acestora.

Pilele pasajelor de pe bretele au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor banchete (rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect in sol, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare ф=1,20 m care sunt executati din beton armat clasa C25/30. Fiecare pila va rezema pe un grup de sase piloti forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7,70 m x 5,00 m si inaltimea de 2,00 m.


Pentru evitarea tasarilor diferentiate dintre umplutura de pamant din spatele culeelor si terasamentul drumului, pasajele se vor racorda in plan vertical cu rampele de acces prin intermediul dalelor de racordare din beton armat si a grinzilor de rezemare.

In plan orizontal pasajele se racordeaza cu rampele prin intermediul zidurilor de sprijin din beton armat care se vor executa de la capatul zidurilor intoarse ale culeelor pana la o inaltime de aproximativ 1,00 m a terasamentului.

Zidurile de sprijin se vor funda indirect pe piloti forati pe zonele unde elevatia zidului depaseste 5,00 m, pe restul lungimii zidurilor fundarea acestora realizandu-se indirect.

3. Intersectia giratorie denivelata

42

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pasajul pe DJ 602 peste Centura Bucuresti/CF de centura se intersecteaza la nivel cu pasajele pe bretelele soselei de centura intr-un sens giratoriu denivelat,amenajat pe un pasaj suprateran pe 10 deschideri.

In plan orizontal giratia denivelata, are o geometrie “ovoidala” axul giratiei fiind compus din doua arce (jumatati) de cerc avand raza R=37,80 m (dispuse in dreptul acceselor din DJ 602 si Prelungirea Ghencea) si doua aliniamente de 10,00 m lungime care unesc arcele de cerc, aliniamente dispuse in dreptul acceselor de pe bretelele soselei de centura.

In profil longitudinal giratia este in palier, atat ea cat si zonele aflate pe o lungime de cca 15,00 m pe toate relatiile confluente in giratie. Schema statica a “pasajului-giratie” este “grinda continua” pe 10 deschideri.


Suprastructura

Suprastructura giratiei va fi executata dintr-o caseta de beton armat executata monolit din beton clasa C35/45. La exteriorul casetei, pe partea dreapta in sensul de mers caseta are o consola de aproximativ 1,95 m pentru executia trotuarelor pietonale.

Talpa inferioara are 9,30 m latime, iar talpa superioara a casetei are o latime de 13,60 m asigurand astfel in giratie o parte carosabila de 11,00 m latime, marginita pe partea dreapta de un trotuar de 1,80 m latime si pe partea stanga de o grinda de fixare a parapetelor de siguranta de 0,80 m latime.

In sectiune transversala talpa superioara a casetei, va asigura o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Talpa superioara a casetei va fi protejata la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de protectie de minim 2cm din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru a reduce lucrarile ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.


Pe toata lungimea giratiei, la marginea partii carosabile, se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B. Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

Pentru un raspuns eficient al grinzilor tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare, se vor executa antretoaze monolite din beton armat iar pe banchetele infrastructurilor se vor executa dispozitive antiseismice. Aceste antretoaze ajuta la rezemarea suprastructurii pe infrastructuri, elimina prezenta dispozitivelor etante de acoperire a rosturilor de dilatatie intermediare si reduce numarul de aparate de reazem pe fiecare infrastructura. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate doua pe fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

Infrastructura

43

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Infrastructura giratiei denivelate este formata, din 10 pile(infrastructuri intermediare).

Pilele pasajelor de pe bretele au elevatii masive, lamelare executate monolit din beton armat clasa C30/37. La partea superioara elevatiile se evazeaza curbiliniu pentru a facilita realizarea unor unor banchete (rigle) din beton armat menite sa sustina suprastructura pasajului. Pe banchetele pilelor se vor executa cate doi cuzineti care impreuna cu aparatele de reazem vor asigura rezemarea grinzilor continue pe infrastructuri. Fiecare din riglele pilelor vor fi prevazute cu dispozitive antiseismice din metal pentru a contracara efectele actiunilor seismice.

Pilele pasajului se vor funda indirect, prin intermediul pilotilor forati de diametru mare avand ф=1,20 m care sunt executati din beton armat clasa C25/30. Fiecare pila va rezema pe un grup de 9 piloti forati solidarizati la partea superioara cu un radier de beton armat executat monolit din beton armat clasa C25/30. Radierele pilelor au sectiunea de 7,70 m x7,70 m si inaltimea de 2,00 m.

Varianta 2 – Suprastructura mixta otel-beton din grinzi metalice cu inima plina continue si dale din beton armat prefabricate, precomprimate, solidarizate monolit de grinzile metalice

Varianta 2 din punct de vedere al infrastructurilor va fi aceeasi cu cea de la Varinta 1. Toate lucrarile de arta (pasaj pe DJ602, pasaje pe bretele de urcare/coborare ale centurii, giratia denivelata) au aceleasi tipuri de infrastructuri cu aceleasi dimensiuni si aceeasi pozitionare in plan. Vor diferi pentru cele doua solutii doar prin cantitatea de metal (armatura) inglobate in ele. In cele ce urmeaza vor fi prezentate tipurile de suprastructura pe cele trei lucrari de arta care difera pe cele trei obiecte.

1. Pasaj suprateran peste Centura rutiera a municipiului Bucuresti si CF pe strada Prelungirea Ghencea si DJ 602 - Suprastructura

Bulevardul Prelungirea Ghencea / Drumul Judeten 602 supratraverseaza perpendicular CF de centura si Soseaua de Centura prin intermediul unui pasaj format din doua tabliere alaturate, avand 10 deschideri de 41,00m fiecare, executate in sistem “grinda continua” pe cate cinci deschideri. Pasajul se dezvolta in plan pe o succesiune de aliniamente si curbe.

Pasajul consta in doua tabliere din grinzi metalice cu inima plina si dale de beton prefabricate, executate alaturat la o distanta ce variaza de la 0,40 m la 5,50 m. Prima grinda continua se dispune intre culeea Bucuresti si giratia denivelata pe cinci deschideri de 41,00 m si are o lungime de 205,0 m. Dupa giratie se dispune a doua grinda continua de 5x41,00 m catre culeea Domnesti. Pasajul are pe ambele sensuri o lungime totala de 414,80m (inclusiv zidurile intoarse).

Suprastructura

Suprastructura este alcatuita din doua tabliere alaturate, executate din cate trei grinzi metalice “inima plina” de 1,80 m inaltime dispuse la 3,60 m interax.


La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat C35/45 de minim 30 cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este proiectata astfel incat:

Pe primele trei deschideri dinspre culeea Bucuresti, pe fiecare tablier latimea placii este de 9,60 m asigurand o parte carosabila de 7,00 m latime, marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directioanal de 0,80 m latime;

44

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe ultimele doua deschideri ale grinzilor continue, catre intersectia giratorie denivelata, placa de suprabetonare se evazeaza diferit pe cele doua sensuri de mers. Astfel pe sensul de urcare Bucuresti – Domnesti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 10,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 8,00 m, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni. Pe sensul de coborare Domnesti – Bucuresti placa de suprabetonare se evazeaza de la 9,60 m la 11,60 m (latimea totala a placii de suprabetonare la rostul de dilatatie dintre pasaj si giratia denivelata) , partea carosabila marindu-se de la 7,00 m la 9,00 m, iar trotuarul si grinda de fixare a parapetelor de siguranta ramanand la aceleasi dimensiuni.


In sectiune transversala dala prefabricata, indiferent de latime, va asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dala prefabricata va fi protejata la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de minim 2 cm de protectie din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru a se reduce lucrarile ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia astfel executata va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.


Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B. Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie pe ultimele doua deschideri dinspre giratie.

Pentru un raspuns eficient al tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor, se vor executa dispozitive antiseismice. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate trei pentru fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

2. Pasaje pe Soseaua de Centura pe bretelele de urcare /coborare la intersectia giratorie denivelata

Suprastructura

Centura Bucuresti si CF sunt supratraversate perpendicular prin intermediul unui pasaj pe Bulevardul Prelungirea Ghencea, respectiv Drumul Judetean 602.

Pentru asigurarea tuturor legaturilor de transport inspre/dinspre Centura Bucuresti si DJ 602/ Prelungirea Ghencea s-au prevazut bretele de urcare/coborare in intersectia giratorie denivelata amenajata pe pasajul suprateran pe DJ602.

Bretelele de urcare, respectiv coborare intersecteaza giratia denivelata cu ajutorul unor pasaje supraterane,dupa cum urmeaza:

45

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe sensul de circulatie Autostrada A2/DN6 spre Autostrada A1 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, se desprinde pe partea dreapta la km.51+720 o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.52+720.

Pe sensul de mers Autostrada A1 spre Autostrada A2/DN6 din Soseaua de centura a Bucurestiului, care conform proiectului are in acesta sectiune cate doua benzi de circulatie pe sens si parapet de siguranta tip ‘New Jersey”, se desprinde pe partea dreapta la km.52+855 o bretea de urcare in sensul giratoriu care se continua cu o bretea de coborare din giratie care se racordeaza la Soseaua de centura la km.51+530.

Pe sensul A2-A1 se executa un pasaj pe 9 deschideri dispuse intr-o schema statica de trei grinzi “continue” pe cate trei deschideri fiecare(3x41,00 m), doua grinzi continue pe breteaua de acces(pana in giratia denivelata) si o grinda continua pe trei deschideri pe breteaua de coborare.

Pasajul are o lungime totala de374,00 m (2x2,00 m+5x0,20+3x3x41,00 m) masurata intre capetele zidurilor intoarse.

Situatia se repeta in “oglinda” pe sensul A1-A2 unde se executa acelasi tip de pasaj pe 9 deschideri.

Suprastructura pasajelor pe bretele este alcatuita din doua tabliere , executate din cate doua grinzi metalice “inima plina” de 1,80 m inaltime dispuse la 3,60 m interax.


La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat C35/45 de minim 30 cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este prevazuta sa fie de 8,10 m asigurand o parte carosabila de 5,50 m latime marginita pe partea dreapta a sensului de mers de un trotuar de 1,80 m latime, iar pe partea stanga de o lisa de fixare a parapetului directional de 0,80 m latime.

In sectiune transversala dalele prefabricate, vor asigura pe ambele sensuri de circulatie o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dalele prefabricate vor fi protejate la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de minim 2 cm de protectie din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.

Peste protectia hidroizolatiei pe partea carosabila se va asterne un strat de baza de 5 cm grosime din beton asfaltic tip BAP16 peste care se va executa un strat de uzura de 5cm grosime din mixtura asfaltica stabilizata tip MAS16.

Pe toata lungimea pasajului, la marginea partii carosabile, pe ambele sensuri de circulatie se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B .

Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

46

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pentru un raspuns eficient al grinzilor tablierelor la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare a grinzilor se vor executa dispozitive antiseismice. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate doua pe fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor.

3. Intersectia giratorie denivelata - suprastructura

Pasajul pe DJ602 peste Centura Bucuresti, respectiv CF se intersecteaza la nivel cu pasajele pe bretelele soselei de centura intr-un sens giratoriu denivelat, amenajat pe un pasaj suprateran pe 10 deschideri.

In plan orizontal giratia denivelata, are o geometrie “ovoidala” axul giratiei fiind compus din doua arce(jumatati) de cerc avand raza R=37,80 m (dispuse in dreptul acceselor dintre DJ602 si Prelungirea Ghencea) si doua aliniamente de 10,00 m lungime care unesc arcele de cerc, aliniamente dispuse in dreptul acceselor de pe bretelele soselei de centura.

In plan vertical giratia este in palier, atat ea cat si zonele aflate pe o lungime de cca 15,00m pe toate relatiile confluente in giratie. Schema statica a “pasajului-giratie” este “grinda continua” pe 10 deschideri.


Suprastructura

Suprastructura giratiei consta dintr-un tablier mixt metal-beton, care are in sens transversal trei grinzi metalice “inima plina” continue pe zece deschideri care sunt solidarizate la partea superioara de o dala prefabricata din beton de clasa C35/45. Grinzile metalice au 1,80 m inaltime si sunt dispuse transversal la 4,30 m.


La talpa superioara a grinzilor metalice se monteaza dale monolite din beton armat prefabricat, precomprimat C35/45 de minim 30cm grosime prevazute cu goluri tehnologice in dreptul conectorilor metalici (gujoane). Latimea totala a dalelor prefabricate este prevazuta de 13,60 m asigurand astfel in giratie o parte carosabila de 11,00 m latime, marginita pe partea dreapta de un trotuar de 1,80 m latime si pe partea stanga de o grinda de fixare a parapetelor de siguranta de 0,80 m latime.

In sectiune transversala dalele precomprimate, vor asigura o panta transversala unica de 2,5% catre trotuar, pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale catre gurile de scurgere.

Dalele prefabricate precomprimate vor fi protejate la partea superioara de o hidroizolatie performanta, tip “membrana” peste care se va executa un strat de protectie de minim 2 cm din BA8. Protectia hidroizolatiei se va colora in contrast cu straturile imbracamintei bituminoase pentru reducerea lucrarilor ulterioare de intretinere/reabilitare. Hidroizolatia va asigura “etansarea” suprastructurii fata de actiunea apelor pluviale.


47

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pe toata lungimea pasajului sub forma de sens giratoriu, la marginea partii carosabile, se monteaza borduri prefabricate si parapete de siguranta deformabile cu nivel de protectie foarte ridicata H4B.

Umplutura la trotuar se va executa din beton clasa C16/20, care va fi protejat cu un strat de 3 cm de BA8. La exteriorul trotuarelor se vor monta parapete pietonale pe toata lungimea si panouri din plasa de sarma pentru protectie.

Pentru un raspuns eficient al tablierului la incarcari provenite din seism, pe fiecare din infrastructurile pasajului, in dreptul axelor de rezemare se vor executa dispozitive antiseismice. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se asigura cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat, cate trei pe fiecare infrastructura si dispuse pe cuzinetii infrastructurilor in dreptul antretoazelor. Toate componentele metalice ale tablierului mixt se vor curata, degresa si grundui dupa care li se aplica doua straturi de vopsea fiind astfel protejate anticoroziv.

In vederea traversarii pietonale a caii ferate s-au prevazut de o parte si de alta a a soselei de centura doua scari metalice identice. Pozitionarea acestor scari este sub pasajul de pe Prelungirea Ghencea si DJ602, iar la partea superioara sunt amplasate in consola facilitand astfel accesul pietonilor in trotuarul prevazut pe pasaj.

Scarile au o inaltime totala de 10m si sunt proiectate in 2 rampe cu podeste intermediare la cotele +2.58, +5.00, +7.24 si au 58 de contratrepte de 28x17.3cm.

Sunt realizate pe o fundatie din beton armat si au suprastructura din stalpi din profile metalice HEA200 ranforsati cu contravantuiri si vanguri din profile UNP200 protejate anticoroziv prin zincare termica.

Treptele sunt realizate din gratare metalice cu dimensiunea de 30x3cm prinse cu suruburi de inalta rezistenta de vangurile laterale, iar pe latimea de 1.00m se va amenaja o rampa pentru handicapati.

Balustrada este de asemenea din profile metalice protejate anticoroziv si are o inaltime de 1.10m.

Cele doua solutii tehnice prezentate mai sus pentru lucrarile de arta prezinta atat dezavantaje cat si si avantaje privind:

Costul total al investitiei;

Durata necesara de timp pentru executie;

Cheltuieli de mentenanta;

Impactul asupra mediului inconjurator si vietii locuitorilor riverani.

Astfel, luand in considerare aspectele prezentate, a fost aleasa, ca si solutie constructiva, Varianta 2.

48

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XI. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE DE PROIECT

Nu au fost analizate alternative de amplasament pentru proiecul propus.

Lucrarile proiectate sunt situate in partea de Sud a municipiului Bucuresti, pe teritoriile administrative ale municipiului Bucuresti si judetului Ilfov, respectiv pe terenurile amplasate in:

intravilanul Municipiului Bucuresti domeniul public aflat in administratea Administratiei Strazilor Bucuresti si CNADNR

intravilanul localitatilor Domnesti, Clinceni si Bragadiru - proprietate de stat administrate de CNADNR, MApN, CNCFR, domeniul public al Consiliului Judetean Ilfov (DJ602) si proprietati particulare

Din punct de vedere geografic Municipiul Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov, inclusiv zona vizata de proiect, sunt situate in Campia Vlasiei, parte componenta a Campiei Romane.

XI.1. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara etc.

Folosinta actuala a terenului pe care se va realiza proiectul propus este: drum public si zona aferenta drumului public, zone comerciale, constructii ( in suprafata de 1926 mp), teren arabil.

In zona vizata de proiect nu au fost identificate arii naturale protejate, zona de protectie sanitara sau zone cu valoare naturala, culturala sau arheologica.

49

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XII. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Realizarea proiectului "Pasaj suprateran pe DJ 602 - Centura Bucuresti-Domnesti" face parte din cadrul general al politicii Guvernului de asigurare si sustinere a unei infrastructuri adecvate dezvoltarii si administrarii eficiente a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numarului de autostrazi, modernizarea si largirea drumurilor existente, a podurilor si a tuturor facilitatilor aferente.

Realizarea proiectului se va face cu respectarea conditiilor de siguranta si protectie fata de obiectivele sensibile existente in zona, in conformitate normativele tehnice si legislatiei in vigoare.

Realizarea pasajului este necesara in conditiile in care starea actuala a carosabilului nu corespunde standardelor unui drum european. In prezent circulatia in zona se desfasoara cu dificultate in conditiile unui volum de trafic ridicat si a unei starii ridicate de uzura a sistemului rutier, profilul actual al drumului afecteaza siguranta participantilor la trafic.

Prin realizarea proiectului se vor imbunatatii conditiile de trafic si siguranta care vor corespunde normelor si standardelor romanesti si europene in vigoare, se vor reduce emisiilor de gaze poluante in atmosfera provenite din traficului rutier si nivelul de zgomotul.

Pentru proiectul propus au fost emise urmatoarele certificate de urbanism:

certificatul de urbanism nr. 33 din 08.07.2014 emis Consiliul Judetean Ilfov

certificatul de Urbanism nr. 358 din 18.08.2014, emis de Primaria Municipiului Bucuresti

Realizarea pasajului, respectiv profilul transversal al pasajului denivelat superior pe Prelungirea Ghencea peste Centura Bucuresti si calea ferata, au fost stabilite prin PUZ-ul Coordonator sector 6, aprobat cu Hotararea CGMB nr 293 si 278 din 2013 si prin PUZ –ul aprobat de CJ Ilfov.

La stabilirea zonei de amplasare a proiectului au fost luate in considerare rezultatele studiului de trafic si dezvoltariile viitoarele ale zonei, respectiv:

Planul de Mobilitate Urbana Durabila pentru zona Bucuresti - Ilfov la Primaria Bucuresti, beneficiar Ministerul Dezvoltarii, finantat de BERD. Proiectul este curs de realizare de catre firma Avensa. Planul de Mobilitate Urbana Durabila vizeaza crearea unui sistem de transport urban durabil prin:

o Facilitarea accesului tuturor la locurile de munca ti la servicii; o Imbunatatirea sigurantei si securitatii; o Reducerea poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si a consumului de energie; o Cresterea eficientei si a eficacitatii costurilor pentru o Transportul de persoane si marfuri;

o Cresterea atractivitatii si a calitatii mediului urban.

o Completarea si revitalizarea inelelor de circulatie auto+feroviar

Lucrarile de largire a strazii Prelungirea Ghencea-Domnesti, proiect dezvoltat de Primaria Municipiului Bucuresti. Acest proiect propune largirea strazii la doua Benzi de circulatie pe fiecare sens, trotuare pietonale de 1.5 m si piste pentru biciclisti pe ambele sensuri. Primaria Muncipiului Bucuresti va largi artera intre Strada Brasov si limita administrativ-teritoriala a Municipiului Bucuresti, iar Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) bucatica ramasa si pasajul rutier ce supratraverseaza Soseaua de centura si calea ferata;

50

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Largire la 4 benzi a Centurii de Sud Bucuresti – proiect dezvoltat de CNADNR, in curs de derulare;

Al doilea inel a Centurii de Sud Bucuresti – proiect propus prin Master Planul General de Transport a se realizapana la sfarsitul anului 2020.

Penetratiei Bulevardului Timitoara – proiect dezvoltat de Primaria Municipiului Bucuresti.

XIII. INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

Proiectul propune traversarea caii ferate de centura si a soselei de centura printr-un pasaj suprateran pe directia Prelungirea Ghencea – Domnesti si amenajarea unei intersectii giratorii denivelate, care sa permita prin intermediul unor bretele de intrare si iesire rezolvarea tuturor legaturilor dintre Soseaua de Centura(si deci autostrazile A1 si A2), Prelungirea Ghencea si comuna Domnesti.

S-a avut in vedere totodata si largirea la patru benzi (cate doua pe fiecare sens de circulatie) a Prelungirii Ghencea de la intersectia Bd-ul Ghencea – Strada Brasov.

51

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XIV. PROCESELE TEHNOLOGICE

Constructia si operarea “Pasajului suprateran pe DJ602 – Centura Bucuresti – Domensti” implica realizarea urmatoarele categori de activitati:

Tabelul nr. 7 - Categorii de activitati

Activitati premergatoare fazei de

constructie

Activitati specifice pentru amenajarea organizarii de

santier

Activitati specifice executiei sistemului rutier si lucrarilor

de arta

Activitati in perioada de

operare

- investigatii calitate sol,

- studii topografice,

- studii geotehnice,

- studii hidrologice

- Activitati pentru nivelare, indepartarea solului vegetal in vederea pregatirii suprafetei pentru amplasarea organizarii de santier;

- Realizarea imprejmuirii incintei organizarii de santier;

- Amplasarea facilitatilora aferente;

- Montarea instalatiilor si echipamentelor necesare lucrarilor de constructii;

- Asigurarea utilitatilor

- Refacera terenului ocupat temporar de organizarea de santier

- Curatarea suprafetei de teren prin mijloace mecanice

- Lucrari de dezfectare cladiri

- Realizarea lucrarilor de deviere/relocare retele utilitati

- Excavari si umpluturi

- Utilitati

- Realizare terasamente

- Realizarea fundatiilor

- Asternerea imbracamintii rutiere

- Realizarea sistemului de colectare al apelor pluviale

- Montarea parapetilor de siguranta

- Realizarea lucrarilor de semnalizare si marcajelor

- Lucrari pentru refacerea cadrului natural si inierbare insulelo centrale ale sensurilor giratorii

- Traficul rutier

- Activitati pentru managementul/intretinrerea pasajului

Activitati specifice pentru amenajarea organziarii de santier

Tinand cont de dimensiunea proiectului se estimeaza ca pentru realizarea acestor lucrari de constructie este necesara o organizarea de santier. De obicei, suprafata ocupata de o organizare de santier pentru lucrarile de drumuri poate ocupa o suprafata cuprinsa intre 5000 - 10000 mp.

Nu se cunoaste inca locatia unde va fi amplasata organizarea de santier. La stabilirea locatiei organizarii de santier se evita pe cat posibil zonele rezidentiale, zonele impadurite, cursurile de apa sau alte zone sensibile .

Limita santierului va fi imprejmuita pentru a se asigura protectia si paza obiectivului.

Facilitatile aferene organizarii de santier pot include fara a se limita la: spatii birouri, laboratoare teste, ateliere reparatii, grupuri sanitare/toalete ecologice, sisteme de colectarea si epurarea a

52

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

apelor uzate menajere si a apelor pluviale, spatii vestiare, depozite materiale, depozite deseuri, parcare utilaje, statie distributie carburanti pentru alimentarea utilajelor.

Asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier:

Alimentare cu apa

In perioada de constructie consumul de apa potabila va fi asigurat de antreprenor din comert (recipienti din plastic tip PET).

Apa necesara stropiri drumurilor de acces si ale zonelor de lucru se va asigura cu ajutorul autocisternelor.

Apa menajare necesara personalului implicat in lucrarile de executie va fi asigurata din reteaua de alimentare cu apa din vecinatatea pe baza unui contract semnat cu firma detinatoare– necesarul de apa pentru uz menajer se estimeaza ca fiind aproximativ 3 m3/zi pentru 50 de persoane.

Apa necesara umectarii drumului in zona de lucru si spalararii utilajelor va fi sigurata prin intermediul autocisternelor de la retelele de apa din apropiere pe baza unui contract semnat cu firma detinatoare.

Evacuare ape uzate menajere

In perioada de constructie, in zona organizarii de santier vor fi montate toalete ecologice pentru personalul care va realiza lucrarile. Acestea vor fi vidanjate periodic prin intermediul firmelor autorizate.

Alimentare cu energie electrica

In perioada de constructie necesarul de energie electrica pentru activitatile din cadru organizarii de santiera fi asigrat cu ajutorul generatoarelor electrice si prin racordarea la retele de energie electrica din zona.

Amplasarea organizarii de santier si asigurare utilitatilor necesare cade in sarcina Antreprenorului.

Alimentare cu carburant

Pentru desfasurarea activitatilor si implicit functionarea utilajelor/mijloacelor de transport va fi necesara o utilizarea unei cantitati mari de carburant (motorina).

Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face de la statia de distributie carburanti mobila detinuta de antreprenor iar alimentarea cu carburant a vehiculelor de transport se va realiza de la statiile de distributie carburanti locale

Nu sunt disponibile informatii privind tipul utilajelor/echipamente/mijloace de transport folosite de Antreprenor. Se estimeaza ca in perioada de executie vor fi necesare cel putin urmatoarele utilaje, echipamente si vehicule:

Statie preparare mixturi asfaltice – 1 buc;

Statie beton – 2 buc;

Autobetoniera 9 mc – 4 buc;

Repartizator finisor mixturi asfaltice – 2 buc;

Freza cu latime de 2.0m – 1 buc;

Freza cu latime de 1.0m – 1 buc;

Perie mecanica – 2 buc;

53

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Gudronator (echipament dispersare emulsie bituminoasa) – 2 buc;

Compactor pneuri – 2 buc;

Compactor lis – 2 buc ;

Compactor lis spatii inguste – 1 buc;

Autogreder – 2 buc;

Excavator – 2 buc;

Incarcator frontal – 2 buc;

Buldozer – 2 buc;

Buldoexcavator – 2 buc;

Echipament transport utilaje (Trailer) – 2 buc;

Autobasculanta – 20 buc;

Instalatie forat coloane diamentru 1500 – 1 buc;

Macara min. 30t – 2 buc.

Activitati specifice executiei sistemului rutier si lucrarilor de arta

- Lucrari de pregatire a terenului

Inainte de inceperea lucrarilor sunt necesare lucrari de dezafectare ti curatare a suprafetei de teren (inlaturarea solului vegetal, a vegetatiei) prin mijloace mecanice, incarcarea ti transportul materialelor rezultate prin intermediul firmelor abilitate.

Se estimeaza ca vor fi necesare lucrarile de curatare a vegetatiei existente in zona (tufisuri si arbusti) pe o suprafata de 26 280 mp.

- Lucrarile de dezafectare a cladirilor si anexe canton CFR

Vor fi dezafectate 11 cladiri cu suprafata la sol de aproximativ 1.650 mp si anexele cantonului CFR cu o suprafata de 276 mp. Lucrarile se vor realiza mecanizat si partial manual.

- Lucrari de deviere si relocare utilitati

Pentru realizarea pasajului suprateran si a obiectivelor aferente vor fi necesare si lucrari pentru devierea/relocarea unor retele de utiltiati (retele de telefonie, retele de gaz natural, conducte de proudese petroliere). Aceste lucrari se vor realiaza conform proiectelor tehnice avizate de detinatorii de utilitati, prin intermediul firmelor abilitate.

- Lucrari de excavare si umpluturi

Excavatiile vor fi realizate cu atat prin mijloace mecanizate cat si mijloace manuale.

Pentru excavatii se vor folosi ca utilaje de tip buldoexcavatoare. Aceste tip de utiliaje se vor folosi si pentru transportul materialului excavat in zona de depozitare temporara din cadrul organizarii de santier. Materialul excavat va putea fi folosit pentru umpluturi, iar cel care nu corespunde cerintelor tehnice va fi eliminate prin intermediul firmelor autorizate pentru colectarea si transportul deseurilor.

Volumul estimativ de lucrari este prezentatat in tabelul urmator:

54

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Tabel nr. 8 - Volumul estimativ de lucrari

Lucrari de excavare si umpluturi prevazute Volume estimative (mc)

PASAJ SUPRATERAN PESTE CENTURA CF TI TOSEAUA DE CENTURA PE PRELUNGIREA GHENCEA TI DJ 602

Excavatii pentru fundatii pana la adancimea de 4.00 m 3326

PASAJE PE TOSEAUA DE CENTURA PE BRETELELE DE URCARE/COBORARE LA INTERSECTIA GIRATORIE DENIVELATA


LUCRARI CONSOLIDARE TERASAMENTE


SCARA ACCES PASAJ DENIVELAT DJ 602 TI PRELUNGIREA GHENCEA

Excavarea terenului deschisa prin mijloace mecanice 80 %, inclusiv transport.

43

Excavarea terenului deschisa prin mijloace manuale 20 %, inclusiv transport.

11

Umplutura de pamant din sapatura locala compactata in straturi, inclusiv transport.

9

TERASAMENTE

Decaparea si depozitarea pamantului vegetal, inclusiv transportul in depozitul exterior.

21,023.00

Sapatura de pamant inclusiv incarcarea si transportul pamantului in depozitul exterior. 13 140

Umplutura de pamant, inclusiv incarcarea si transportul pamantului din depozitul exterior. 28 710

Sursa: Deviz PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 - CENTURA BUCURETTI - DOMNEsTI, Proiectant de specialtiate AECOM INGENIERIA

- Lucrari pentru realizarea terasamentelor

Antreprenorul desemnat pentru realizarea lucrarilor va realiza o serie de investigatii (inclusiv teste la adancime) pentru a stabili masurile de executie adecvate si pentru a asigura stabilitatea terasametelor.

Volumele de sapaturi si excavatii estimate a fi necesare pentru realizarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul anterior.

55

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pentru evitarea tasarilor diferentiate dintre umplutura de pamant din spatele culeelor si terasamentul drumului, pasajul se va racorda in plan vertical cu rampele de acces prin intermediul dalelor de racordare din beton armat si a grinzilor de rezemare.

In plan orizontal pasajul se racordeaza cu rampele prin intermediul zidurilor de sprijin din beton armat care se vor executa de la capatul zidurilor intoarse ale culeelor pana la o inaltime de aproximativ 1,00 m a terasamentului.

Zidurile de sprijin vor fi fundate indirect pe piloti forjati pe zonele unde elevatia zidului depaseste 5,00m, pe restul lungimii zidurilor fundarea acestora realizandu-se indirect.

- Lucrari pentru realizarea structurii rutiere

Structura rutiera adoptata pe Centura municipiului Bucuresti, inclusiv pe rampele pasajelor este conform proiectului avizat de catre C.N.A.D.N.R. S.A.si anume:

4 cm strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata tip MAS 16;

5 cm strat de legatura din beton asfaltic deschis tip BAD 20;

8 cm strat de baza din anrobat bituminos tip AB 31,5;

20 cm strat de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment;

30 cm strat de balast;

20 cm strat de forma din balast.

De asemenea s-a adoptat aceeasi structura si pe bretelele colectoare si sensurile giratorii mici.

Principale etape ale procesului tehnologic de realizare a structurii rutiere sunt:

Descarcarea balastului din autobasculante, asternerea lui in zona de lucru, nivelarea si compactarea acestuia;

Asternerea stratului de agregate stabilizate cu ciment/mixturi asfaltice/beton (aceste tipuri amestecuri se prepara in statii de betoane ale Antreprenorului) in functie de cerinte, nivelarea si compactarea;

Protejarea suprafetelor cu emulsie cationica de rupere.

Volumul necesar de materiale a fost prezentat in capitolul VI.

- Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor

Elementele constructive ale sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 9 - Elementele constructive ale sistemului de colectare si evacuare apelor pluviale

Elementele constructive ale sistemului de colectare si evacuare apelor pluviale

Nr. bucati

Camine de observatie Dn 800 mm cf82 12.00

Camine de refulare 8.00

Guri de scurgere Tip A2 28.00

Gura de scurgere Q=25 l/s cu gratar carosabil 12.00

Racorduri PVC Dn 200 mm 340.00

Statie de pompare Q=120 l/s 4.00

Bazine de retententie, V= 535 mc 4.00

Separator de hidrocarburi Q=120 l/s 4.00

56

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Sursa: Deviz PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 - CENTURA BUCURETTI - DOMNETTI, Proiecta de Specialtiate AECOM INGENIERIA

Canalizarea pluviala se va monta sub adancimea de inghet. Conductele se vor amplasa in spatiul dintre breteaua colectoare si rampa pasajului. Conducta de canalizare pluviala va fi din PVC SN8 Dn 300 mm. Apele pluviale vor fi colectate si trecute prin decantoare si separatoare de hidrocarburi apoi pompate prin intermediul unei statii de pompare in viitoarea canalizare. Pe traseul conductei de canalizare pluviala au fost prevazute camine de vizitare Dn 1000 mm conform STAS 2448-82.

Subtraversarea bretelelor cu canalizarea pluviala se va face in tub de protectie din otel cu diametrul 406x10 mm. Fiecare subtraversarea a fost prevazuta cu camine de vizitare la capete si cu cate un camin de observatie Dn 800 mm in aval de subtraversare, legarea tubului de protectie la caminul de observatie facandu-se printr-o conducte de otel cu diametrul de 50 mm.

Separatorul de hidrocarburi si statia de pompare vor prelua un debit de 120 l/s si se vor amplasa in spatiul dintre breteaua colectoare si rampa pasajului.

Caracteristicile conductei de refulare vor fi PEID PE 100 SDR 27.6 PN 6 De 315x11.4 mm. Subtraversarea bretelei cu conducta de refulare se va face in tub de protectie cu diametrul de 406x10 mm. Pentru izolarea subtraversarii in caz de avarie s-a prevazut in amonte un camin de vane si in aval un camin de vane si golire. S-a prevazut un camin de observatie Dn 800 mm in aval de subtraversare, legarea tubului de protectie la caminul de observatie facandu-se printr-o conducta de otel cu diametrul de 50 mm. Conducta de refulare se va conecta la viitoare retea de canalizare.

Intrucat proiectele de canalizare la care sistemul de canalizare va fi racordat atat la partea dinspre Bucuresti cat si la partea dinspre Domnesti, au benficiari diferiti fata de cel din cadrul proiectului de realizare a pasajului, iart termenul de incepere al lucrarilor de canalizare nu este cunoscut, pentru colectarea apelor pluviale s-a prevazut o solutie provizorie.

Solutia provizorie adoptata consta in descarcarea apelor pluviale epurate in 4 bazine de retentie (V=535 m3 fiecare), amplasate pe terenurile aflate in administreaea CNADNR, in spatiile dintre bretelele colectoare si rampele pasajului, astfel:





La descarcarea conductei in bazinul de retentie se va realiza un pereu din beton cu panta de 2:3, iar la baza acestuia un pinten din beton si o saltea din piatra bruta, atat pe fundul bazinului cat si pe taluzul (panta 2:3) opus intrarii conductei.

Taluzurile, cu exceptia taluzului opus intrarii conductei, sunt alcatuite dintr-un strat de pamant vegetal asezat pe un pat de balast si geotextil si cu o panta de 2:3.

Conturul bazinului se va prevedea un parapet de protectie.

- Lucrari pentru mutarea si protejarea retelelor utilitati

Toate instalatiile (conducte de gaz, apa, canal, cabluri de telecomunicatii, etc.) subterane intersectate ce exista in zona proiectului propus, vor fi relocate sau protejate conform proiectelor intocmite de firme specializate si aprobate de detinatorii/beneficiarii retelelor , iar executarea se va realiza de catre specialisti subcontractanti.

57

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

- Lucrari pentru semnalizare si marcaje

Dupa terminarea lucrarilor prevazute in proiect, se va executa marcajul rutier constituit numai cu materiale din doi componenti sau materiale termoplastice, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios, conform SR 1848/7 – 2004 “Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere”. Prin executia marcajului rutier, siguranta in exploatare creste simtitor, creandu-se conditii de circulatie superioare celor existente.

Ca urmare a amenajarii intersectiilor sub forma de sensuri giratorii , se va realiza semnalizarea verticala conform SR 1848/1,2-2011 .

In timpul executiei lucrarilor, reglementarea circulatiei se va realiza in conformitate cu normativele si standardele in vigoare, cu o atentie deosebita ca pentru siguranta si fluidizarea traficului sa fie prevazuta o presemnalizare corespunzatoare.

- Lucrari pentru refacerea cadrului natural si inerbarea si inierbare insule centrale sensuri giratorii

La finalizarea lucrarilor de reabilitare zonele afectate se vor evacua toate deseurile rezultate prin intermediul firmelor autorizate, vor fi acoperite cu sol vegetal si insamantate cu gazon toate terenurile adiacente, afectate de lucrari.

Se vor realiza de asemenea lucrari pentru inerbarea insulelor centrale ale sensurilor giratorii, aceste insule vor fi acoperite cu sol vegetal si inierbate.

Pentru realizarea lucrarilor vor fi necesare o serie de materiale in stare bruta, dar si materiale semifabricate sau prefabricate. Aceste materiele vor fi transportate in zona de lucru prin intermediul mijloacelor de transport detinute de Antreprenor.

58

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XV. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Asa cum s-a precizat si in capitolele anterioare, suprafetele ocupate de lucrarile prevazute pentru obiectivul “Pasajul suprateran pe DJ 602 – Centrua Bucuresti-Domnesti” depasesc zona drumului existent.

Vor fi necesare expropieri de terenuri private avand suprafata de 44338 mp si 11 cladiri cu suprafata la sol de aproximativ 1.650 mp si o suprafata de 276 mp reprezentand anexele cantonului CFR.

Cele 11 cladiri si anexele cantonului CFR vor fi dezafectate.

Vor fi necesare si lucrari pentru devierea/relocarea unor retele de utiltiati (retele de telefonie, retele de gaz natural, conducte de proudese petroliere). Aceste lucrari se vor realiaza conform proiectelor tehnice avizate de detinatorii de utilitati prin intermediul firmelor abilitate.

Perioda de functionare a pasajului va fi nelimitata, nu se prevad lucrari de dezafectarea ale acestuia.

59

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVI. DESEURI

In cele ce urmeaza sunt prezentate tipurile de desuri generate in perioada de executie si in perioada de operare, precum si modalitatea propuse de gestionare a acestora.

XVI.1 Deseuri generate in perioada de executie

Principalele surse de deseuri in perioada de executie sunt:

Procesele tehnologice aferente amenajarii organizarii de santier si construirii pasajului

Activitatile din cadrul organizarii de santier

Activitatile de dezafectare si demolare a cladirilor

Activitatile de intretinere a utilajelor, echipamentelor si vehiculelor utilizate

Activitatile de birou din cadrul organizarilor de santier

Categorile deseuri care pot rezulta in activitatile specifice construirii pasajului, precum si din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier sunt urmatoarele:

amestecuri de deseuri de la constructii si demolari;

amestec de pamant, piatra, resturi vegetale provenite din activitatea de curatare a terenului si decopertare;

deseuri de amestecuri metalice;

deseuri de materiale plastice;

deseuri ambalaje – provenite de la materialele utilizate pentru constructie;

hartie si carton provenite din activitatea de birou;

deseuri provenite de la intretinerea echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport:

o anvelope uzate provenite de la mijloacele de transport;

o baterii si acumulatori;

o uleiuri uzate;

deseuri provenite de la separatoare de hidrocarburi

deseuri menajere si asimilabil menajere provenite de la personalul implicat in activitatile de constructie;

deseuri provenite de utilizarea vopselelor pentru marcaje.

XVI. 2 Deseuri generate in perioada de operare

Principalele surse de deseuri in perioada de operare sunt:

paricipantii la traficul rutier;

activitatile de intretinere si reparatii curente ale structurii rutiere;

activitatile pentru dezapezire din perioada iernii ;

activitatile de intretinere ale sistemului de canalizare ape pluviale;

60

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

activitatile de intretire a spatiilor verzi din zona sensului giratoriu;

Principalele categori de deseuri care ar putea fi generate in parioada de operare sunt:

Deseuri menajere si asimilabile provenite de la participantii la trafic;

Deseuri rezultate din activitatea de intretinere a sistemului de canalizare ape pluviale si separatoare de hidrocarburi (de tipul namolurilor);

Deseuri rezultate de la lucrarile de intretinere a pasajului si obiectivele aferente (vopsea, deseuri provenite din demolari, resturi de materiale utilizate pentru inlaturarea zapezii );

Deseuri vegetale rezultate de la activitatile de intretinere a insulelor centrale din sensul giratoriu.

XVI. 3 Managementul deseurilor

Managementul propus pentru gestionarea deseurilor provenite din activitatea de executie include:

Masuri de prevenirea sau reducerea a generarii deseurilor- incepe de la faza de proiectare, continua cu alegerea si achizitionarea materialelor/materiilor prime si constructia propriu-zisa a pasajului. Masurile de prevenire si reducre a generarii deseurilor implica:

o calcularea cat mai exacta a necesarului de materiale;

o alegerea unor solutii de executie care sa permita recuperarea si valorificarea unor deseuri rezultate din demolari si constructii precum lemnul, caramizile, tamplaria, resturi de betoane, piatra sparta etc;

o depozitare si manipulare atenta a materialelor pe santier;

Masuri pentru reutilizarea deseurilor -materiale care nu au devenit deseuri pot fi utilizate din nou in acelasi scop pentru care au fost concepute;

Masuri pentru valorificarea deseurilor- o parte deseuri rezultate din activitatea de demolare si constructie pot fi utilizate in lucrarile de terasament si pentru umpluturi cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc.;

Eliminarea deseurilor ramase prin depozitare.

Cantitatile de deseuri generate in perioada de executie depind in mare masura si de tehnologia adoptata de constructor, de accea in acest stadiu al proiectului este dificil de facut o estimare exacta.

Cantitatile de deseuri generate in perioada de operare a pasajului depind de numarul participantilor la trafic, de numarul interventiilor pentru reparatii si intretinere a infrastructurii rutiere respectiv pentru amenajarea spatiilor verzi din zona sensului giratoriu.

In tabelul urmator sunt prezentate estimari ale cantitatilor de deseuri ce pot fi generate in perioada de executie:

Tabelul nr.10 - Estimari cantitati deseuri generate in perioada de executie

Denumire deseu

Cantitate

prevazuta

a fi

Stare fizica

Cod

deseu*

Managementul deseurilor

- cantitate prevazuta a fi

generata

61

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

generata Valorificata

Eliminata Ramasa

in stoc

Perioada de executie

Amestecuri de deseuri de la constructii si demolari

Nu poate fi estimata in acest stadiu al proiectului

Solid

17 09 04

17 01 01

17 01 02

17 01 03

17 05 04

17.04.11

Amestec de pamant, piatra, resturi vegetale provenite din activitatea de curatare a terenului si decapare

47311 mc/intreg proiectul

Solid 17 05 04 Partial Partial

Deseuri ambalaje

Depinde de tipul materialelor folosite pentru constructive si de furnizorul ales

Solide

15.01.01;

15.01.02 15.01.03

Integral

Deseuri de amestecuri metalice

Nu poate fi estimata in acest stadiu al proiectului

Solida 16.01.17 Integral

Deseuri de material plastice 10 kg/luna Solid 17 02 03 Integral

Hartie si carton 10 kg/luna Solid 20 01 01 Integral

Anvelope uzate 40 buc/an 16 01 03 Integral

Baterii si acumulatori 20 buc/lunar 16.06.05 Integral

Deseuri menajere si asimilabil menajere

1350 kg/luna (calculat pentru un numar de 50 de persoane)

Solid 20.03.01 Integral

Uleiuri uzate 20 l/ luna Lichid 13 07 01* Integral

Deseuri provenite de la separatoarele de hidrocarburi

Nu se poate estima in acest stadiu al proiectului

Semisolid 20.03.06 Integral

Deseuri provenite de la utilizarea vopselelor pentru marcaje

Nu se poate estima in acest stadiul al proiectului

Lichid 08.01.11 Integral

Perioada de operare


Depinde de numarul participantilor la trafic

20.03.01 Integral

62

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Denumire deseu

Cantitate

prevazuta

a fi

generata

Stare fizica

Cod

deseu*


- cantitate prevazuta a fi

generata

Valorificata

Eliminata Ramasa

in stoc

Deseuri rezultate din activitatea de intretinere a sistemului de canalizare ape pluviale si separatoare de hidrocarburi (de tipul namolurilor)

Depinde de numarul lucrarilor pentru intretinerea sistemului de canalizare ape pluviale

Semisolid 20.03.06 Integral

Deseuri rezultate de la lucrarile de intretinere a pasajului si obiectivele aferente (vopsea, deseuri provenite din reparatii curente – beton, balast, resturi metalice, cabluri; resturi de materiale utilizate pentru inlaturarea zapezii )

Depinde de numarul lucrarilor pentru intretinere si reparatii

Solid

Lichid

17 09 04

17 01 01

17 01 02

17 01 03

17 05 04

17.05.08

17.04.11

Partial Partial

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusive deseurile periculoase.

Antreprenorul va avea obligatia, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, sa asigure evidenta lunara a gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu generat, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind “Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprizand deseurile, inclusive deseurile periculoase’”si sa o transmita anual agentiei pentru protectia mediul.

Antreprenorul va avea obligatia sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri rezultate din activitatile specifice organizarii de santier:

Deseuri de hartie si carton

Deseuri metalice

Deseuri de ambalaje

Tabelul nr.11 - Modul de gospodarire a deseurilor

Denumire deseu Mod de colectatare/eliminare Observatii


Amestecuri de deseuri de la constructii si demolari

Deseurile de beton, caramizi, sticla si materiale ceramic, cabluri provenite de la dezafectarea celor 11 cladiri si aexelor depoului CFR vor fi colectate selectiv si se vor depozita temporar pe suprafete betonate, vor transportate si valorificate prin intermediul operatorilor economici autoirzati.

Deseurile metalice se vor valorifica prin intermediul operatorilor economici autorizati.

Se va pastra evidenta lunara pe tip de deseuri conform HG 856/2002

63

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax


Deseurile provenite de la materialele de cosntructii care au devenit rebuturi ca urmare a nerespectarii tehnologiei de lucru vor fi depozitate pe categorii in spatii special amenajate in incinta organizarii de santier si vor fi ulterior valorificate prin intermediul operatorilor economici autorizati

Amestec de pamant, piatra, resturi vegetale provenite din activitatea de curatare a terenului si decapare

Pamantul si pietrisul rezultat se va folosi la umpluturi pentru lucrarile de terasamente acolo unde va fi posibil. Cantitatea ramasa se va elimina prin intermediul firmelor autorizate


Deseuri ambalaje

Acolo unde este posibil se vor returna la producatori

Cele care nu se pot returna se vor colecta separat (ambalaje hartie, ambalaje plastic, ambalaje metalice, ambalaje lemn) si se vor preda unitatilor autorizate pentru activitatea de colectare/valorificare.

Se va pastra lunar evidenta ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Deseuri de material plastic Antreprenorul va amenaja in incinta organizarii de santier un spatiu destinat colectarii acestor categorii de deseuri, prevazut cu pubele pentru fiecare categorie de deseu in parte, inscriptionate corespunzator.


Hartie si carton

Resturi metalice Aceste deseuri se vor colecta temporar in incinta organizarii de santier si se vor valorifica integral prin intermediul operatorilor economici autorizati

Anvelope uzate

Se vor colecta temporar in spatii special amenajate cu platforma betonata. Se vor preda persoanelor juridice care comercializeaza anvelope noi si/sau anvelope uzate destinate reutilizarii ori persoanelor juridice autorizate sa le colecteze si/sau sa le valorifice.

Se va pastra evidenta lunara a acestora

Baterii si acumulatori

Se vor colecta temporar in spatii special amenajate cu platforma betonata, imprejmuite pentru a evita scurgerea electrolitilor pe sol si se vor preda unui operator autorizat pentru colectarea/tratarea acestora.



Se vor colecta temporar in containere tip pubele si se vor eliminarea la depozitele de deseuri municipale locale prin intermediul firmelor specializate.


Uleiuri uzate Se vor colecta separat pe tip de ulei, in repienti etansi, inscriptionati, in spatii special amenajate si se vor preda la unitatile autorizate pentru

Se va asigure colectarea separata a intregii cantitati de uleiuri uzate

64

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax


colecatere/valorificare generate si se va pastra evidenta evidenta privind cantitatea, provenienta si inregistrarea stocarii si predarii uleiurilor uzate

Deseuri provenite de la utilizarea vopselelor pentru marcaje

Se vor corecta in spatii special amenajate si se vor preda la unitatile autorizate pentru colecatere/eliminarea acestora.


Perioada de operare


Se vor colecta in pubele amplasate la marginea drumului rutier

Beneficiarul/Administratorul pasajului si obiectivelor aferente va incheia contract cu operatori de salubrizare si va asigura preluarea periodica a deseurilor generate in perioada de operare.

Deseuri rezultate din activitatea de intretinere a sistemului de canalizare ape pluviale si separatoare de hidrocarburi (de tipul namolurilor)

Acestea vor fi colectate de serviciul tehnic care asigura intretinerea sistemului de canalizare si eliminate prin intermediul operatorilor economici autorizati.

Planul de operare si intretinere va cuprinde masuri pentru gestionarea deseruiror conform cerintelor legislative in vigoare.

Beneficiarul/Administratorul pasajului are obligatia sa tina evidenta lunara a cantitatii de deseurii produse din activitatile de intretinere si repartatii curente, cantitatii de deseuri stocate, transportate, valorificate deseurilor conform HG 856/2002

Deseuri rezultate de la lucrarile de intretinere a pasajului si obiectivele aferente (vopsea, deseuri provenite din reparatii curente – beton, balast, resturi metalice, cabluri; resturi de materiale utilizate pentru inlaturarea zapezii )

Acestea vor fi colectate de serviciul tehnic care asigura intretinerea sistemului de canalizare si eliminate prin intermediul operatorilor economici autorizati.

65

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVII. GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

XVII.1 Perioada de executie

Substantele toxice si periculoase utilizate in perioada de executie sunt:

Carburantul (motorina, benzina) utilizat pentru functionarea utilajelor si mijloacelor de transport;

Uleiurile pentru motor/lubrefianti;

Vopsele, diluanti – pentru marcaje rutiere.

Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face de la statia de distributie carburanti mobila detinuta de antreprenor, iar alimentarea cu carburant a vehiculelor de transport se va realiza de la statiile de distributie carburanti locale.

Se recomanda ca activitatile de intretinere a utilajelor (rectiv reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) sa se desfasoare in spatiile special amenajate din incinta oraganizarii de santier, spatii care trebuie prevazute cu platforme betonate si decantoare pentru retinerea pierderilor de carburant/uleiuri.

Uleiurile, vopselele, diluantii se vor depozita in spatii special amenajate (spatii inchise, semnalizate, care respecta normele PSI) in incinta organizarii de santier. Manipularea, depozitarea, transportul acestora , se va face realiza in conformitate cu fiselor de securitate. Personalul antreprenorului trebuie instruit in ceea ce priveste normele specifice de lucru si de protectia muncii pentru desfasurarea in siguranta deplina a operatiilor care necesita lucru cu astfel de substante.

Recipientii in care au fost stocate uleiurile, vopsele si siluantii vor fi stocati tempor in incinta organizarii de santier si eliminate prin intermediul operatorilor economici autorizati pentru colectarea/transportul si eliminarea deseurilor periculoase.

Utilajele implicate in activitatile de constructie vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnic la zi si schimburile de lubrifianti.

XVII.2 Perioada de Operare

In perioada de operare pentru lucrarile de intretinere a pasajului se vor folosi urmatoarele materiale/materii prime cu continut substante toxice periculoase:

vopsele, diluantii pentru marcaje rutiere

Personalul angajat al serviciului tehnic care realizeaza lucrarile de intretinre trebuie sa respecte normele specifice de lucru pentru desfasurarea in conditii de siguranta deplina a operatiilor respective. Recipientii in care au fost stocate/stocati vopselele/diluantii trebuie recuperati si valorificati prin intermediul operatorilor economici autorizati.

Substantele utilizate pentru dezapezirea drumurilor (clorura de calciu, clorura de magnaziu) nu intra in categoria substantelor toxice si periculoase.

XVIII. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTORA

Proiectul nu se supune prevederilor mentionate in Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, adoptata la ESPOO la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea 22/2001.

Zona de amplasare a proiectului se afla o distanta mai mare de 60 km de linia de frontiera.

66

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.1. Apa

XVIII.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere hidrologic, amplasamentul proiectului se afla in Bazinul Hidrografic al Raului Arges.

Cele mai apropiate cursuri de apa indentificate in zona de dezvoltare a proiectului sunt:

Raul Ciorogarla (cod cadastral X.8) , L= 57 Km, suprafata bazinului hidrografic = 149 km2 – aflat la o distanta mai mare de 5 km de limita amplasamentului proiectului propus;

Raul Sabar (cod castral X.24), L= 174 km, suprafata bazinului hidrografic = 1346 km2 – aflat la o distanta mai mare de 7 km de limita amplasamentului proiectului propus;

Raul Sabar si Raul Ciorogarla sunt aflenti ai raului Arges (cod cadastral X). Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau nastere raului Arges5.

Tabelul nr.12 - Caracteristicile regimului hidrologic al principalelor rauri indentificate in zona de dezvoltare a proiectului

Raul Statia hidrologica Debitul multianual (m3/s)

Debitul lunar(m3/s)

80% 90% 95%

Sabar Poenari 2294 0.4 0.32 0.26

Vidra 8443 0.368 0.14 0.084

Arges Cateasca 34.761 9.5 8 7.2

Gradinari 21.786 10 8.5 7.9

Ciorogarla - - - - -

Sursa: Planul de management al Bazinului Hidrografic Arges-Vedea

Starea ecologica si chimica a acestori rauri conform monitorizarilor realizate la nivelul anului 2012 se prezenta in felul urmator:

Tabelul nr.13 - Starea ecologica si chimica a raurilor

Corp Apa Sectiunea monitorizata

Elemente biologice Elemente dizico-chimice

Poluanti specifici Starea chimica

Arges Amonte priza Crivina

Stare ecologica moderata



Proasta

Sabar Tantava” Stare ecologica buna

Stare ecologica buna Stare ecologica foarte buna

Buna

Ciorogarla Amonte conf. Sabar

Stare ecologica buna



Buna

Vidra Stare ecologica buna

Stare ecologica buna Stare ecologica buna

Buna

Sursa: Sinteza calitate apa anul 2012, studiu realizat de Administratia Bazinala de Apa Arges-Deva, disponibil la adresa http://www.rowater.ro/daarges

5 Planul de management Bazinul Hidrografic Arges-Vedea

http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-%20vol.%20I.pdf

67

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Avand in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/an), acesta dispune si de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/an

Tabelul nr.14 - Resurse de apa disponibile in bazinul hidrografic Arges

Bazinul hidrografic Arges Resurse teoretice

(mil.m3/an)

Resurse utilizabile potrivit gradului de asigurare al bazinului hidrografic

(mil.m3/an)

Ape de suprafata 1960,000 1671,654

Ape subterane 696,000 536,112

Total 2656,000 2207,766

Sursa: Sinteza calitate apa anul 2012, studiu realizat de Administratia Bazinala de Apa Arges-Deva, disponibil la adresa http://www.rowater.ro/daarges

XVIII.1.2. Starea apelor subterane

Din punct de vedere al apelor subterane, zona de dezvoltare a proiectului se afla in aria corpului de apa subterana ROGWAG 1090050. Corpul de apa subterana este de tip poros permebil si se dezvolta in depozitele de varsta cuaternara din lunca si terasele raului Arges.

Conform informatii prezentate in Raport privind starea mediului in Judetul Ilfov, realizat de APM Ilfov, in anul 2013, pentru corpul de apa subterana ROAG05 calitatea apei a fost monitorizata printr-un numar de 3 foraje de observatie [indicatorii Azotati (NO3

- ), Amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-), Sulfati

(SO42-), Azotiti (NO2-) si ortofosfati (PO43-)]. Corpul de apa subterana ca fiind in stare calitativa

(chimica) slaba.

Tabel nr.15 - Starea chimica a corpurilor de apa

Denumire corp de apa subterana

Codul corpului de apa

Nr. foraje

Starea chimica in anul 2011

(conf. Ord. 137/2009)

Lunca si terasele raului Arges ROGWAG1090050 3 Slaba

(depasiri ale valorile prag stabilite pentru indicatorul

cloruri)

Sursa: Raport privind starea mediului in Judetul Ilfov, realizat de APM Ilfov, anul 2013

Din punct de vedere hidrologic, structura permeabila a subteranului, prezinta interes prin cantonarea unor resurse acvifere, valorificabile diferentiat prin foraje de captare de apa potabila si caracterizate dupa cum urmeaza6:

Apa freatica este cantonata in stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide, constituind asa-numitul “acvifer de tip Colentina” (nisipuri cu pietrisuri), identificat si captat prin puturi forate sau sapate la 6-12 m adnacime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent intre 8-10m adancime;

Complexul acvifer de medie adancime este cantonat in sturctura de tip “multistrat” a depozitelor argiloase – nisipoase, cunoscuta prin identificarea si captarea prin foraje pe

6 Sudiul Geotehic “Pasaj suprateran DJ602-Centura Bucuresti Domnesti” , faza Studiu de Fezabilitate,

realizat de AECOM, anul 2014

68

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

intervalul 23-70 m adnacime a “nisipurilor acvifere de Mostistea”, caracterizat printr-un debit captat de 2-5 l/s.

In urma executarii forajelor geotehnice cu ocazia realizarii Studiului Geotehnic pentru pasajul suprateran, nivelul hydrostatic a fost interceptat in toate forajele executate, la diferite adancimi:

F1 – NH = - 8.70 m;

F2 – NH = - 8.70 m;

F3 – NH = - 5.20 m;

F4 – NH = - 7.00 m

Din punct de vedere al analizei chimice conform CP 012/2007, apa subterana interceptata, corespunde clasei XA1; Clasa XA2 corespunde unui mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.

XVIII.1.3. Alimentarea cu apa

In perioada de executie, apa necesara pentru desfasurarea activitatilor va fi asigurata astfel:

Apa potabila necesara personalului implicat in lucrarile de exectie va fi asigurat de antreprenor din comert (recipienti din plastic tip PET) – se estimeaza ca este necesar maxim 125 l/zi (pentru aproximativ 50 de persoane);

Apa menajara necesara personalului implicat in lucrarile de executie va fi asigurata din reteaua de alimentare cu apa din vecinatatea pe baza unui contract semnat cu firma detinatoare– necesarul de apa pentru uz menajer se estimeaza ca fiind aproximativ 3 m3/zi pentru 50 de persoane;

Apa necesara umectarii drumului in zona de lucru si spalararii utilajelor va fi sigurata prin intermediul autocisternelor de la retelele de apa din apropiere pe baza unui contract semnat cu firma detinatoare.

Betoanele si mixturile asfaltice vor fi preparate in statii deja operabile ale antreprenorului, statii autorizate din punct de vedere al mediului si vor fi aduse in zona de lucru cu ajutorul autobetonierelor. Asigurarea necesarului de apa pentru prepararea betoanelor si mixturilor asfaltice cade in sarcina detinatorului acestora, fiind asigurata din surse de apa disponibile in zona de amplasare a acestora.

Organizarea de santier va fi dotata cu toalete ecologice.

In perioada de operare a pasajului nu este necesara alimentarea cu apa.

XVIII.1.3. Managementul apelor uzate

In perioada de executie a lucrarilor de construire a pasajului nu vor rezulta ape tehnologice uzate. Betoanele si mixturile asfaltice vor fi preparate in statii deja operabile ale antreprenorului, statii autorizate din punct de vedere al mediului si vor fi aduse in zona de lucru cu ajutorul autobetonierelor.

Apa uzata menajera provenita de la personalul implicat in activitatile de santier, in absenta retelelor de canalizare, va fi colectata in bazine etanse vidanjabile. Bazinele vor fi vidanjate periodic iar apele uzate menajere vor putea fi preluate pe baza de contract de catre o firma autorizata si transportate la o statie de epurare locala autorizata.

Apele pluviale de pe platformele parcarilor amenajate in incinta organizarii de santier si din zona de amplasare a statiei de distributie carburanti mobila, precum si apa provenita de la spalarea utilajelor

69

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

se recomanda a fi colectate prin intermediul unui sistem de canalizare si trecute printr-un proces de prepurare prin decantoare si separatoare de hidrocarburi. Dupa preepurare apele vor fi evacuate pe baza de contract de pe amplasament prin intermediul firmelor autorizata si transportata la o statie de epurare locala autorizata.

In perioada de operare, pentru evacuarea apelor pluviale de pe partea carosabila a strazii Prelungirea Ghencea, respectiv DJ 602 s-a prevazut printr-un sistem de canalizare cu guri de scurgere situate la marginea partii carosabile.

Apele pluviale, colectate prin intermediul gurilor de scurgere, vor fi trecute printr-un proces preepurate prin intermediul a 4 separatoare de hidrocarburi amplasate in aproprierea sensurilor giratorii mici.

De asemenea, evacuarea apelor pluviale de pe bretelele de acces la Centura rutiera a municipiului Bucuresti, in corelare cu proiectul de largire a 4 benzi a centurii rutiere avizat de catre C.N.A:DNR SA, s-a prevazut printr-un sistem de canalizare cu guri de scurgere situate la marginea partii carosabile.

In zona proiectul, nu exista inca retele de canalizare care sa permita evacuarea apelor pluviale provenite de la pasaj. Pana la realizarea acestora s-a optat pentru urmatoarera solutie provizorie:

- Descarcarea apelor pluviale epurate in 4 bazine de retentie (V=535 m3 fiecare), amplasate pe terenurile aflate in administreaea CNADNR, in spatiile dintre bretelele colectoare si rampele pasajului, astfel:





La descarcarea conductei in bazinul de retentie se va realiza un pereu din beton cu panta de 2:3, iar la baza acestuia un pinten din beton si o saltea din piatra bruta, atat pe fundul bazinului cat si pe taluzul (panta 2:3) opus intrarii conductei. Pe conturul bazinului se va prevedea un parapet de protectie.

XVIII.1.4. Cantitati si caracteristici ale apelor uzate care se vor evacua

Aple pluviale provenite din zona platformelor betonate din organizarea de santier, zona de amplasare a statiei de distributie carburanti sau din zonele de depozitare a materialelor, de la spalarea utiolajelor pot contine materii in suspensie si hidrocarburi.

Apele uzate manajere provenite de la personalul implicat in activitatile de santier pot contine materii in suspenise de natura minerala si/sau organice, detergenti sintetici, substante extractibile in solventi organici (grasimi). Concentratia poluantilor evacuati in apele uzate depinde de debitul mediu al apei evacuate si numarul persoanelor prezente in organizarea de santier. La evacuare apele uzate menajare trebuie sa se incadreze in limitele impuse prin NTPA 002/2005 - Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

In perioada de operare, debitele estimate de ape pluviale care pot cadea in zona de pasajului au fost calculate conform prevederilor legale in vigoare si sunt prezentate breviarul de calcul anexa la acest raport.

70

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Poluantii antrenati in apele pluviale de pe platforma drumului rutier sunt : materii in suspensie, hidrocarburi, metale grele. Concentratia acestor poluanti in apa pluviala depinde de intervalul de timp scurs de la ultima ploaie, volum de trafic, categoriile de vehicule, tipul carburantului folosit, intensitatea si durata ploii. Concentratia poluanti antrenati de apa pluviala este mai mare in prima faza de scurgere a apei pe drumul rutier (prima spalare).

XVIII.1.5. Prognoza impactului asupra apelor

XVIII.1.5.1. Prognoza impactului asupra apelor in perioada de executie

Lucrarile prevazute pentru realizarea pasajului suprateran nu constituie surse cu impact potential semnificativ asupra calitatii apelor subterane si de suprafata, avand in vedere urmatoarele aspecte:

lucrarile pentru executia pasajului si obiectivelor aferente se desfasoara intr-o zona in care apele de suprafata sunt slab reprezentate (cele mai apropiat curs de apa se afla situat la distanta mai mare de 5 km de limita amplasamentului) iar freaticul se gaseste la o adancime considerabila.

in zona de dezvoltarea a proiectului si in vecinatatea acesteia nu exista zone de protectie hidrogeologica sau zone de protectie sanitara.

au fost prevazute masuri pentru gestionarea apelor uzate rezultate din activitatile de santier conform cerintelor legislative in vigoare.

Un potential impact asupra apelor poate sa apara doar in situatii accidentale, de exemplu:

scurgeri accidentale de produse petroliere in timpul alimentarii cu carburant al utilajelor;

pierderi accidentale de uleiuri si carburant pe sol provenite de la mijloacele de transport si utilaje utilizate;

gestionarea necorespunzatoare a materialor/materiilor prime utilizate pentru activitatea de constructie;

Pentru prevenirea si reducera semnificativa a probabilitatii de aparitie a acestor situatii s-au avut in vedere stabilirea unui set de masuri sunt prezentate in capitolul XVII.1.6.

In cazul in care s-a produs o poluare accidentala, Antreprenorul este obligat sa ia masuri imediate pentru inlaturarea cauzelor, pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora si sa informeze imediat autoritatile competente pentru protectia mediului asupra acestei poluari

XVIII.1.5.2. Prognoza impactului asupra apelor in perioada de operare

Pentru perioada de functionare a pasajului nu au fost identificate surse cu impact potential asupra calitatii apelor subterane si de suprafata, pentru colectarea apelor pluviale care spala platforma strazii a fost prevazut un sistem de canalizare prevazut cu decantoare, separatoare de hidrocarburi si bazine de retentie.

In perioada de functionare a pasajului, un potential impact semnificativ asupra calitatii apei ar putea aparea doar in situatia producerii unor accidente rutiere in care sunt implicate vehiculele care transporta marfuri periculoase/substante periculoase (avaria/coliziunea acestor vehicule poate conduce la imprastierea substantelor periculoase pe sol) .

71

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.1.6. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor

XVIII.1.6.1 Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie

In etapa de executie a lucrarilor aferente proiectului analizat, pentru prevenirea si reducerea potentialului impactului asupra apelor se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

Depozitarea materiale, care pot fi spalate de apele pluviale pe platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda. Aceste santuri vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea lor. Zonele de depozitare a materialelor de granulatie fina se vor ingradi si acoperi.

Intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu dseparatoare de hidrocarburi pentru retinerea pierderilor).

Deseurile rezultate vor fi colectate selectiv in spatii special amenajate si vor fi evacuate de pe amplasat in vedere valoricarii/eliminarii prin intermediul firmelor autorizate.

Se va verifica periodic starea tehica a vehiculelor, utilajelor si echipamentelor care vor fi utilizate la realizara lucrarilor.

Instruire a periodica a personalui implicat in activitatile de constructie.

Realizarea un sistem de colectare a apelor menejere, apelor pluviale asa cum a fost descris in capitolul XVIII.1.3. - Managementul apelor uzate si intretinerea corespunzatoare a acestuia.

Realizarea unui Plan de prevenire a poluarilor accidentale si respectarea masurilor propuse in acest plan.

XVIII.1.6.2 Masuri de diminuare a impactului in perioada de operare

In perioada de operare a pasajului pentru prevenirea si reducerea potentialului impact asupra calitatii apelor se vor avea in vedere urmatoarele:

proiectarea unui sistem de canalizare pentru colectarea apelor pluviale care spala platforma rutiera si apele provenite de la spalarea utilajelor prevazut cu decantoare, separatoare de hidrocarburi si bazine de retentie, asa cum a fost descris in capitolul XVII.1.3 - Managementul apelor uzate si intretinerea corespunzatoare a acestuia;

deseurile rezultate din activitatile de intretinere, reparatii a sistemului rutier vor fi valoricate/eliminate prin intermediul firmelor autorizate;

dezapezirea se va realiza numai cu materiale ecologice, fara continut de substante periculoase;

pentru evitarea posibilelor accidente rutiere au fost prevazute masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier (semnalizare si marcaje, iluminare, parapeti de siguranta).

XVIII.2. Aerul

XVIII.2.1 Date generale privind clima si conditiile meteorologice

Din punct de vedere climatic, amplasamentul proiectului se situeaza intr-un sector cu climat continental, de padure, cu etaj topoclimatic de campie, cu arii topoclimatice de adapost: inversiuni de temperatura (localizat in depresiuni).

Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, zona studiata are valori medii multianuale de 600 mm, in luna iunie (luna cea mai ploioasa) inregistrandu-se valori de 90 mm, iar in luna februarie

72

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

(luna cea mai secetoasa), inregistrandu-se valori de 30 mm. Numarul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineata (nebulozitate medie anuala) etse intre 5-6/10 (5-6 zile din 10), durata medie de stralucire a soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.

Temperatura anului prezinta medii multianuale de ordinal a 10o – 11o C. Temperatura medie a lunii ianuarie este intre -5Co si -3Co. Temperatura medie a lunii iulie este intre 20o si 23o C.

Din punct de vedere al fecventei medie a zilelor tropicale, zona studiata se situeaza in aria regiunilor celor maicalde (peste 30 zile). Frecventa medie a zilelor de iarna, in care temperature maxima de sub 0o C este de 30 – 40 zile.

Amplasamentul studiat, se afla intr-o zona in care exista vanturi dominante din sectorul estic si Nordic (E, NE, SE, N).

In vederea proiectarii de noi constructii sau a conservarii celor existente, se va avea in vedere reglementarea tehnica “Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului” indicative NP – 082 – 04, care cuprinde elementele si datele de baza necesare pentru proiectarea la vant a constructiilor si structurilor curente in Romania. Presiunea de referinta a vantului pentru zona Bucuresti, mediate pe 10 min, avand 50 interval mediu de recurenta este de 0.5 kPA.

Zona studiata se incadreaza, confrom STAS 6050-77 „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Teritoriului Romaniei”, intr-o zona in care adancimea de inghet, masurata de la nivelul solului, este cuprins intre 80-90 cm.

XVIII.2.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare existente in zona

Poluarea aerului in Municipiul Bucuresti are un caracter specific datorita, in primul rand, amplasarii zonelor rezidentiale in apropierea zonelor industriale si a traficului din Municipiul Bucuresti, (judetul Ilfov preluand prin dispersie si emisiile de aici), apoi existenta unor surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acestor surse7.

In zona amplasamentului analizat principalele surse locale importante de impurificare ale aerului sunt reprezentate de:

traficului rutier ce se desfasoara pe DJ602, Centura Bucuresti si Prelungirea Ghencea;

activitati industriale (zone industriale amplasate in general de-a lungul Soselei de Centura a Capitalei, si in partea de nord a amplasamentului din zona cartierului Militari);

santiere si statii betoane - ponderea activitatilor de constructii a mai scazut fata de anii precedenti, dar se estimeza ca prezenta santierelor si a betonierelor pot reprezenta surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi;

surse difuze de combustie - numeroasele centrale termice pentru incalzirea spatiilor, locuintelor, din care, multe functioneaza pe carburant lichid sau solid.

Calea ferata din zona este cu linie dubla electrifica, se considera ca nu are o contributie la poluare atmosferica.

Calitatea aerului in zona Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov este monitorizata prin masuratori continue realizate in cadrul urmatoarelor statiilor de monitorizare a calitatii aerului:

Judetul Ilfov: statie de fond regional – Balotesti; - statie de fond suburban – Magurele;

7 Raport privind starea mediului municipiul Bucuresti, anul 2013 realizat de APM Bucuresti

73

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Municipiul Bucuresti: - statie de fond urban – Crangasi (APM Bucuresti); - 2 statii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National; - 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni. Punctele de informare pentru cetateni sunt in numar de sase si sunt compuse din: - 3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, la Primaria Municipiului Bucuresti si la A.P.M. Bucuresti.

Aceste statii sunt sunt parte integranta din Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) si permit realizeaza masuratori continue pentru dioxid de sulf (SO2), ), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule in suspensie (PM10 si PM2,5).

Dintre aceste statii, cele mai apropiate de zona de amplasare a proiectului propus sunt:

Statia de fond suburban Magurele;

Statiile instrustriale Drumul Taberei.

La nivelul anului 2013, concentratiile anuale estimate pentru indicatorii monitorizati in aceste statii de monitorizare, respectiv cele mai apropiate de zona de amplasare a proiectului sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 16 - Concentratii anuale estimate in statiile de monitorizare

Statia de monitorizare Indicator monitorizate Concentratia anuala estimata

Statia industriala Drumul Taberei SO2 6.08 µg/mc

Statia de fond suburban Magurele PM10

Pb

Cd

31 µg/mc

0.011 µg/mc

0.8 ng/mc

Sursa: Raport privind starea mediului municipiul Bucuresti, anul 2013 realizat de APM Bucuresti; Raport privind starea mediului judetul Ilfov, anul 2013, realizat de APM Ilfov

Conform rezultatelor monitorizarilor asupra calitatii aerului inregistrate in aceste statii se constata ca nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita anuale admise la nivel national.

Nu sunt disponibile informatii privind contributia traficului rutier desfasurat in prezent in zona propusa pentru amplasarea proiectului asupra calitatii aerului.

Conform Studiului de trafic realizate pentru „Pasajul Suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti” realizat in anul 2014 de catre Costescu Gabriela Inteprindere Individuala, caracteristicile intersectiei functie de valorile de trafic si emisiile de CO, HC, NOX in g calculate teoretic pentru volum de trafic contorizat sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 17 - Caracteristicile intersectiei functie de valorile de trafic si emisiile de co, hc, no x in g calculate teoretic pentru volum de trafic contorizat

An referinta Consum de combustibil (l)

Intarzieri medii (ore)

Emisii de CO (g)

Emisii de HC (g)

Emisii de NOx

Lungimea maxim observata a cozilor de pe CEntrua (m)

Viteze medii (km/h)

2014 99 55 5416 165 532 892 11

Precizare: Emisiile de poluanti sunt zilnice

74

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Este important de amintit faptul ca Primaria Muncipiului Bucuresti a initiat in data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calitatii aerului datorita depasirilor ale valorilor limita in anii 2006 si 2007 pentru indicatorii: NO2, PM 10, CO.

Principalele surse de poluare identificate au fost:

Surse de NO2 - procese de combustie - trafic si producere energie;

Surse PM 10 - trafic, constructii,industrie;

Surse CO - ardere incompleta - traficul rutier (benzina).

Acest programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnica infiintata la nivelul Municipiului Bucuresti si a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnica a fost aprobata prin Ordin de Prefect si are in componenta reprezentanti ai Agentiei Locale si Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Garzii Nationale de Mediu, Primaria Municipiului Bucuresti, Primariile de Sector, Administratia Nationala de Meteorologie, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Municipiului Bucuresti, Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti, Registrul Auto Roman, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Prin acest program au fost stabilite un set de masuri menite sa actioneze atat la sursa emisiilor, dar si sa imbunatateasca sistemul de control sau sa promoveze transportul nepoluant. Masurile propuse in cadrul acestui program vizeaza in special reducerea poluarii cauzata de autovehicule, cresterea suprafetelor de spatii verzi, controlul santierelor de constructii, salubrizarea corespunzatoare a strazilor etc.

Programul de gestionare a calitatii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.

XVIII.2.3 Surse si poluanti generati

XVIII.2.3.1 Surse si poluanti generate in perioada de executie

In perioada de executie, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:

Tabel nr.18 - Clasificarea surselor de poluare a aerului

Clasificarea surselor de poluare Poluanti generati

Surse fixe

eroziunea eoliana a suprafetelor de lucru;

activitatile de decopertare a solului fertil, sapaturi/exavatii, umplutiri, nivelari; manipularea materiale de constructie si deseuri provenite din constructii si demolari.

activitati de executie a structurii rutiere

Particule materiale.

statii mixturi asfaltice

statii betoane

grupul eletrogen care ar putea fi folosit pentru furnizarea energiei electrice

NOx, CO, COV, SO2, particule materiale

stocarea carburantului pe amplasament (statia de distributie carburanti utilizata pentru alimentarea utilajelor)

ompusi organici volatili

Surse mobile traficul mijloacele de transport,

functionarea echipamentelor si utilaje utilizate

NOx, SOx, CO, compusi organici volatili, particule cu continut de metale grele

75

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Sursele de poluare ale aerului in perioada de constructie se incadreaza in categoria surselor de suprafata, fiind considerate a fi surse libere si deschise. Aceste surse vor avea o influenta temporara asupra calitatii aerului, doar pe perioada de executie a lucrarilor care este estimata la 24 de luni.

Se mentioneaza ca lucrarile nu vor fi realizate toate in acelasi timp, functionarea utilajelor si echipamentelor nu va fi continua. Lucrarile se vor realiza etapizat conform graficului de executie a lucrarilor.

La aceste surse se vor adauga cele provenite de la activitatile care se desfasura in zona in paralel cu lucrarile de executie in perioada de construire, repsectiv:

traficul rutier pe arterele care raman deschise circulatiei;

activitatile desfasurate de obiectivele industriale.

XVIII.2.3.2 Surse si poluanti generate in perioada de operare

In perioada de operare principala sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de traficul rutier in zona pasajului si pe arterele rutiere din apropiere.

Poluantii emisi in atmosfera, proveniti de la functionarea motoarelor mijloacelor de transport pot fi reprezentati de un complex de substante anorganice si organice sub forma de gaze si de particule, printre care se numara si:

oxizii de azot (NO, NO2, N2O),

oxizii de carbon (CO, CO2),

oxizii de sulf (SOx),

metanul,

amoniacul;

compusii organici volatili nonmetanici (COVNM)

particulele incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn);

O contributie la emisiile in atmosfera in zona de operare a pasajului o vor avea si activitatile industriale desfasurate pe platforma industriala Militari si in lungul centurii Bucuresti, precum si eventualele lucrari de constructii (santierele) care se vor desfasura pentru extinderea zonelor rezidentiale si comerciale in lungul drumului, largirea Centurii Bucuresti, penetratia Bulevardului Timisoara.

XVIII.2.4.Prognoza impactului

XVIII.2.4.1 Prognoza impactului in perioada de executie

Se apreciaza ca impactul asupra calitatii aerului generat ca urmare a activitatiilor specifice lucrarilor de executie se manifesta local (aria de manifestare in zona frontului de lucru si vecinatatea acestuia pe o raza de circa 20 m in lateral).

Impactul va fi unul nesemnificativ manifestandu-se temporar si discontinuu, ca urmare a modificarii pozitiei frontului de lucru precum si a faptului ca utilajele nu vor functiona toate in acelasi timp sau continuu pe toata durata zilei.

Tipurile de lucrari prevazute se vor desfasura etapizat, conform unui grafic de executie prestabilit.

76

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Este de asteptat ca emisiile de poluanti in atmosfera si de particule sa variaze de la o zi la alta. Concentratii poluantilor in atmosfera depind de o serie de factori cum ar fi:

tipul de activitatilor care se desfasoara,

specificul operatiei,

numarul utilajelor implicate,

tehnologia de lucru folosita,

perioada de functionare al utilajelor,

performanta motoarelor

conditiile meteorologice.

consumul de carburant

starea tehnica si vechimea utilajului/mijlocului de transport

caracteristicile zonei unde se desfasoara aceste activitati de executie

XVIII.2.4.2 Debite masice si concentratii de substante poluante in aer in perioada de executie

In aceasta faza a proiectului nu sunt disponibile informatii privind tipul echipamentelor/utilajelor folosite si tehnologiile de functionare ale acestora (respectiv tipul motorului si consumurile exacte de carburant).

Pentru evaluarea emisiilor generate in atmosfera in timpul realizarii lucrarilor pentru constructia pasajului s-a luat in considerare un maxim de 30 de utilaje/ 26 de mijloace de transport asa cum au fost ele prezentate in capitolul XIV.

Estimari ale cantitatilor de poluanti in atmosfera au fost realizate pentru sursele mobile (utilaje/mijloace de transport) pe baza consumului mediu de carburant, tinand cont de volum de lucrari care se vor realizare.

Pentru fiecare utilaj (compactor, buldozer, buldoexcavator, incarcator frontal, instalatie forare, gudronator, macara etc) a fost luat in calcul un consum mediu de 400 l/luna iar pentru fiecare mijloc de transport un consum mediu de 300 l/luna.

Consumurile anuale de carburant estimate sunt prezentate in tabelul urmator. Tipul combustibilului considerat: diesel (motorina).

Tabelul nr. 19 - Consumurile anuale de carburant estimate

Categoria surselor mobile

Consum carburant estimat

Mijloace de transport 109 200 l/an 89544 kg/an

Utilaje 144 000 l/an 118080 kg/an

Total 253200 l/an 207624 k/an

Nota: carburant considerat: motorina, densitatea motorina la 15OC = 820 kg/mc

8

Debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera provenite de la mijloacele de transport s-au determinat cu ajutorul metodologiei „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2013” –

8 http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/19-diesel/19-calitate-motorina-diesel.html

77

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

metoda 1, utilizand factorii de emisie medii specifici tipului de autovehicul (vehicule grele), tipului de carburant (carburant), consumul de carburant estimat.

Debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera din surse stationare s-a determinat cu ajutorul metodologiei din US -EPA - AP – 429.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 20 - Debite masice substante poluante

Debite masice substante poluante kg/zi

Poluant Mijloace de

transport Utilaje Total

CO 1,85 7,02 8.88

NMCOV 0,47 1,72 2.19

NOx 8,83 11,02 19.21

PM 0,23 0,882 1.11

N2O 0,01 0,26 0.27

Betoanele si mixturile asfaltice vor fi preparate in statii deja operabile ale antreprenorului, statii autorizate din punct de vedere al mediului si vor fi aduse in zona de lucru cu ajutorul autobetonierelor. In calculul debitelor masice de substante poluante au fost luat in considerare si consumurile de carburanti necesare acestor autobetoniere.

In perioada de executie, la emisiile provenite de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport materiale utilizate si se mai adauga emisiile provenite de la traficul rutier care se va desfasura in zona pe arterele deschise circulatiei.

Conform Studiului de trafic realizat pentru „Pasajul Suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti”, in anul 2014 de catre Costescu Gabriela Inteprindere Individuala, emisiile de CO, HC, NOX in g calculate teoretic pentru volum de trafic contorizat sunt urmatoarele:

Tabelul nr.21 - Emisiile de CO, HC, NOx in g calculate teoretic pentru volum de trafic contorizat

An referinta

Consum de combustibil (l)

Emisii de CO (g)

Emisii de HC (g)

Emisii de NOx

2014 99 5416 165 532

XVIII.2.4.3. Incadrarea emislor rezultate in activitatea de executie in valorile limita maxima adimise la nivel national

Legislatia nationala nu prevede limite pentru sursele mobile. Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia sa asigure incadrarea in limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si sa le supuna inspectiilor tehnice periodice pe toata durata utilizarii lor.

Pentru statiile de betoane si mixturi asfaltice, detinatorii au obligatia de respecta limitele valorilor maxime admise prin Autorizatia de Mediu , Legea 104/2011 privind calitata aerului inconjurator si Ord. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare,

9 http://www.epa.gov/ttnchie1/ap42/

78

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, cu modificarile ulterioare.

XVIII.2.5. Prognoza impactului in perioada de operare

Prin realizarea pasajului, se asteapta o imbunatatire considerabila a conditiilor de transport ceea ce va permite o reducere a timpului de stationare in trafic, cresterea vitezei medie de deplasare (km/h), reducerea consumului de carburant si implicit reducerea emisiilor de poluanti/vehicul/km parcurs.

Pe de alta parte prin realizarea lucrarilor de largire a strazii Prelungirea Ghencea-Domnesti, proiect dezvoltat de Primaria Municipiului Bucuresti, de largire la 4 benzi a Centurii de Sud Bucuresti – proiect dezvoltat de CNADNR si realizarea celui de al doilea inel a Centurii de Sud Bucuresti, se estimeaza ca traficul in zona va creste, ceea ce va determina per global cresterea nivelului emisiilor in atmosfera.

Concentratia poluantilor emisii in atmosfera depinde in pricipal de urmatorii factori cum ar fi:

volumul de trafic;

compozitia traficului;

tipul motoarelor mijloacelor de transport;

viteza medie de deplasare (km/h);

tipul carburantilor folositi;

conditiile meteorogice din zona.

Estimarile privind emisiile rezultate din traficul rutier desfasurat in zona situatia proiect si fara proiect sunt prezentate in capitolul urmator.

XVIII.2.5.2 Debite masice si concentratii de substante poluante in aer in perioada de operare

Pentru estimarile privind emisiile de poluanti in aer in perioada de operare s-a plecat de la rezultatele studiului de trafic realizat in 2014 pentru volumul de trafic ce va rezulta in zona dupa realizarea pasajului.

Vehiculele fizice au fost transformate in vehicule etalon de tip „autoturism” conform Normativului pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice „indicativ PD – 189-200”.

Coeficientii de echivalare sunt prezentati in tabelul urmator:

Tabelul nr. 22 - Coeficienti de echivalare

Grupa de vehicule Coeficient de echivalere in vehicule etalon

Autoturisme, micorbuze, autocamioane cu sau fara remorca 1,0

Autocamioane si derivate cu 2 osii 2,5

Autocamioane si derivate cu 3-4 osii 2,5

Autovehicule articulate 3,5

Autobuze 2,5

Tractoare si vehicule speciale 3,5

Tren rutier 4

79

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Sursa: Studiului de trafic realizate pentru „Pasajul Suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti” realizat in anul 2014 de catre Costescu Gabriela

Inteprindere Individuala

Pentru determinarea evolutiei in perspectiva a traficului s-au folosit coeficientii si ratele medii anuale de evolutie a traficului pentru perioada 2010-2035 pentru ansamblul de drumuri publice de catre CNADNR-CESTRIN si prin analogie coeficientii de crestere aferenti anului in care a fost facut recenzarea, anul 2014. Coeficienti sunt prezentati in Studiul de trafic – pag 11, iar volumul de trafic estimat este prezentat in Studiu de trafic – Anexa 4 a acestui raport.

Conform Studiului de trafic realizat pentru „Pasajul Suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti” in anul 2014 de catre Costescu Gabriela Inteprindere Individuala, emisiile de CO, HC, NOX in g calculate teoretic pentru volum de trafic contorizat sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 23 - Emisii de poluanti rezultati din traficul rutier – perioada de operare a pasajului

An referint

a

Consum de carburant (l)

Emisii de CO (g) Emisii de HC (g) Emisii de NOx (g)

Vitezii medii

(km/h)

Cu pasaj Fara pasaj

Cu pasaj

Fara pasaj

Cu pasaj

Fara pasaj

Cu pasaj

Fara pasaj

Cu pasaj

Fara pasaj

2016 71 108 12755 6128 252 210 802 606 35 9

2035 172 232 18273 7853 400 271 1046 593 15 5

Precizare: Emisiile sunt considerate a fi zilnice

Aceste rezultate ne permit sa tragem urmatoarele concluzii:

prin imbunatatirea conditiilor de trafic se va creste viteza medie de deplasare si va scadea consumul de carburant per vehicul;

emisiile de poluanti in atmosfera per vehicul per km parcurs vor scadea insa prin imbunatirea conditiilor de trafic si crearea proiectelor complementare respectiv a largirea strazii Prelungirea Ghencea-Domnesti, largirea la 4 benzi a Centurii de Sud Bucuresti si de realizare celui de al doilea inel a Centurii de Sud Bucuresti volumul de trafic ca creste ceea ce va determina si o crestere a emisiilor de poluanti in atmosfera in zona.

XVIII.2.5.3. Incadrarea acestor emisii in valorile limita maxima adimise la nivel national

Legislatia nationala nu prevede limite pentru sursele mobile, ordinul 462/1993 prevede limite pentru sursele stationare. Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.

XVIII.2.6. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului


In vederea diminuarii potentialului impact asupra factorului de mediu aer, respectiv reducerea emisiilor poluanti in atmosfera se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor masuri:

verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor si mijloacelor de transport utilizate;

lucrari de manevrare a maselor de pamant in sezonul cald si cu vant sa se realizeze doar dupa umectarea materialului;

80

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

alimentarea utilajelor se va realiza doar in organizarea de santiar, in zona special amenajata pentru statia de distributie carburanti;

acoperirea materialelor granulare fine pentru a evita dispersia acestora;

utilizarea statilor de mixturi asfaltice si betoane bazate pe tehnologii moderne, prevazute cu sisteme de reducerea emisiilor in atmosfera si care detin autorizati de mediu;

colectarea deseurilor din demolari si constructii in containere inchise si/sau transportul acestora cu mijloacele de transport speciale (acoperite);

antreprenorul desemnat pentru realizarea lucrarilor de executie va trebui sa intocmeasca si sa respecte Planul de management de trafic conform cerintele Ordinului comun nr. 1.112/411 din 2000 al ministrului de interne si al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituirea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si / sau pentru protejarea drumului;

antreprenorul trebuie sa ia masurile necesare pentru reducerea impactul activitatilor de constructie asupra circulatiei pe drumuri publice si la punctele de acces catre organizarea de santier.


In perioada de operare, asa cum s-a precizat si in capitolele anterioare principala sursa de poluare este traficul rutier.

Masurile care se impun pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt mai de graba de natura economica si tehnica si nu depind doar de titularul proiectului.

O masura pentru diminurea impactului este imbunatatirea conditiilor de transport care sa permita decongestionarea traficului in zona, reducerea timpilor de stationare, cresterea vitezelor medii de deplasare si implicit reducerea consumului de carburant. Totusi acest lucru nu este suficient pentru reducerea emisiilor in atmosfera provenite din traficul rutier.

Influenta variatiei emisiilor de poluanti in atmosfera poate fi influentata considerabil si de:

facilitarea introducerii pe piata a carburantilor alternativi si a vehiculelor care sa permia utilizarea acestor combustibili;

dezvoltarea facilitatior care sa permite alimentarea cu combustibil alternativ a vehiculelor;

dezvoltarea economica la nivel municipal si regional;

combustibilii utilizati si starea tehnica a vehiculelor;

cererea si oferta de vehicule performante mai putin poluante;

taxele/ impozitul perceput pentru vehicule;

taxele pentru poluare;

necesitatea de mobilitate individuala;

imbunatatirea tehnologica a vehiculelor;

comportamentul participantilor la trafic;

ineficienta sau lipsa serviciilor publice de transport in comun in zona.

81

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.3. Solul si subsolul

XVIII.3.1 Caracterizarea solului si subsolul in zona amplasamentului

Cele mai raspandite soluri in municipiul Bucuresti si judetul Ilfov sunt argiluvisolurile de tipul solurilor brun-roscate, dupa care urmeaza molisolurile si solurile neevoluate10.

In zona studiata solurile intalnite se intalnesc urmatoarele categori de soluri:

cernoziomuri levigate freatic umede;

soluri silvestre brune – roscate;

Solul in zona proiectului a fost puternic modificat antropic ca urmare a extinderii si dezvoltarii zonei urbane.

Din punct de vedere stratigrafic, zona municipiului Bucuresti se afla situate in Platforma Valaha. Depozitele cuaternare din subsolul Capitalei si din zonele limitrofe insumeaza grosimi de 250-300m, ele fiind representative din punct de vedere litologic, prin alternante de pietrisuri, nisipuri, argile si depozite loessoide. Stratigrafia cuaternarului cuprinde urmatoarele complexe caracteristice:

Stratele de Fratesti (pleistocen inferior), care reprezinta o importnata hidrostuructura, cu potentiale mari de debitare;

Complexul argilos marnos de varsta Pleistocen mediu;

Nisipurile de Mosistea de varsta pleistocen superior;

Pietrisurile de Colentina, de varsta pliestocen superior.

Zona studiata se incadreaza in Platforma Valaha, care prezinta o morfologie cu caratcter de campie, corespunzand in mare parte cu ceea ce in geografia fizica se cunoaste sub numele de Campia Romana. Relieful este neted si prezinta o slaba inclinare spre E-SE, sens in care cotele scad de la 170 m la 120 m.

Zona Bucurestiului se inscrie in nivelul de campie, caracterizandu-se printr-o stratificatie normala, fara accidente majore (tip gropi umplute). Caracteristic acestui nivel de campie este existenta in suprafata pana la adancimi de 2.50 – 3.50 m a argilelor de contractie (categoria PUCM – pamanturi cu umflari si contractii mari). Dupa aceste adancimi, urmeaza un pachet gros de pamanturi sensibile la umezire, cu dezvoltare pana la adancimi de 8-11 m.

In zona proiectului, pe baza rezultatelor analizelor de laborator si a investigatiilor geotehnice, stratificatia intalnita de-a lungul zonei investigate, a fost impartita in urmatoarele orizonturi cu proprietati fizico-mecanice. Stratificatia a fost impartita astfel:

Formatiuni Acoperitoare: depozite deluviale – proluviale

o Orizontul A1 - constituit din pamanturi coezive: argile si argile prafoase;

o Orizontul A2 - constituit din pamanturi slab coezive: nisipuri prafoase si nisipuri argiloase;

o Orizontul A3 - constituit din pamanturi necoezive: nisipuri cu pietrisuri, nisipuri prafoase cu pietrisuri si pietrisuri cu nisipuri.

Formatiuni de baza:

10

Harta solurilor Romania, N. Florea si M.Parichi, Atlasul Romaniei, 1978

82

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

o Orizontul B - constituit din pamanturi coezive: argile grase, argile ti argile prafoase.

In cadrul investigatiilor geotehnice realizate s-au intalnit terenuri dificile reprezentate prin pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM). Conform NP 126-2010 aceste argile se incadreaza in pamanturi cu umflari si contractii mari active.

Referitor la incadrarea in zone de risc natural, la nivel de macrozonare a ariei pe care se desfasoara zona studiata, aceasta se face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noimebrie 2001: Lege privind aporbarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a: zone de risc natural si GT006-97 “Ghid privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea prevenirii si reducerii efectelor acestora, pentru siguranta in exploatare a constructiilor, refacerea si protectia mediului. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.

cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada de revenire de cca. 50 ani;

inundatii: aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii de 150 – 200 mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa;

alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a alunecarilor scazut, cu probabilitate de alunecare practic zero.

XVIII.3.2 Categorii de folosinta a terenului in zona proiectului

Functiunea predominanta a zonei este de functiune mixta.

Prin urmare, noul ansamblu propus nu intra in disfunctie cu vecinatatile, dimpotriva, completeaza nevoile populatiei.

Conform cu reglementarile PUG-urilor in vigoare, aferent terenului pe care se propune realizarea pasajul suprateran, situatia zonificarii functionale se prezinta conform cu urmatorul bilant teritorial:

Tabelul nr. 24 – Situatia zonificarii functionale

FUNCTIUNE mp %

Zona cu destinatie speciala 7131,74 7,60%

Zona cu functiuni industriale, servicii si depozitare 2692,98 2,87%

Zona fasiilor plantate de protectie sanitara si fata de infrastructura tehnica majora

3851,70 4,10%

Zona mixta locuire+comert+servicii 8535,24 9,09%

Zona de unitati cu functiuni complexe de interes public + zona industriala cu impact redus asupra mediului

29629,71 31,57%

Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 1016,62 1,08%

Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 41001,03 43,69%

TOTAL 93859,02 100%

83

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Terenurile ocupate de lucrarile prevazute pentru obiectivul“ Pasaj suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti – Domnesti” depasesc zona drumului existent, fiind necesare exproprieri de terenuri private avand suprafata de 44.338 mp.

Terenurile pe care se vor executa lucrarile proiectate au o suprafata de aproximativ 93859,02 m2 dintre care, 44.338 m2 sunt terenuri private.

XVIII.3.3. Calitatea solului in zona proiectului

In anul 2008 a fost aprobata lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole, lista care a fost publicata in Ordinul 1552/2008 – pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

Conform informatiilor disponibile in Raportele privind starea mediului Bucuresti si Jud. Ilfov din anii 2010-2013, in zona de desfasurare a proiectului nu au fost inregistrate poluarii accidentatele.

Nu sunt disponibile informatii privind calitatea solului in lungul drumului care se extinde.

XVII.3.4. Surse de poluare a solului si subsolului

XVII.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie

Pe perioada de executie, potentialele surse de poluare a solului si subsolului sunt reprezentate de:

scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri minerale de la utilaje sau mijloacele de transport in timpul fuctionarii;

scurgeri accidentale de carburanti in timpul manevrelor de alimentare a utilajelor;

gestionarea necorespunzatoare a apelelor uzate menajere si a apelor pluviale din zona organizarii de santier;

gestionarea neadecvata a deseurilor rezultate din activitatile de constructii si demolari respectiv a materialelor utilizate pentru constructie;

scurgeri accidentatele de lapte de ciment si suspensii in zone in care utilizeaza betoanele/mixturile asfalti;

lucrarile care implica decopertari/excavatii/sapaturi prin producerea unor eventuale modificari in structura si profilul solului.

emisiile de poluanti in atmosfera provenite de la functionarea mijloacelor de transport, utilajelor care se pot depune pe sol

Poluantii care pot afecta calitatea solului in perioada de executie sunt reprezentanti in principal de : hidrocarburile din produsele petroliere, metalele grele, substante tensioactive.

XVIII.3.2.2. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de operare

Pe perioada de operare, potentialele surse de poluare a solului si subsolului sunt reprezentate de:

gestionarea necorespunzatoare a apelor pluviale care spala platforma drumului/pasajului;

depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din activitatile de intretinere si reparatii curente ale pasajului si drumului.

scurgeri accidentale de substante chimice utilizate in perioada de iarna pentru dezapezirea pasajului si drumului.

84

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

imprastirea de substante poluante ca urmare a accidentelor rutiere sau defectiunilor vehiculelor care transporta marfuri periculoase.

Poluantii care pot afecta calitatea solului in perioada de executie sunt reprezentanti in principal de: hidrocarburile din produsele petroliere, metalele grele, sarurile (de tipul clorurilor provenite de la substantele utilizate pentru dezapezire), alte substante lichide/solide care pot fi transportate de vehiculele ce trec pe pasaj/drum.

XVIII.3.5. Prognozarea impactului

XVIII.3.5.1. Prognozarea impactului in perioada de executie

In perioada de exectutie se pot manifesta urmatoarele tipuri de impact asupra solului si subsolului:

Impact direct

o Impact generat de ocuparea unor suprafete de teren - Realizarea lucrarilor de executie a pasajului si a obiectivelor aferente vor determina modificari ale gradului de ocupare al terenului atat temporar prin organizarea de santier. Suprafata ocupata de organizarea de santier si a facilitatilor aferente poate varia de 5000 – 10000 mp. Se considerea ca impactul este nesemnificativ, la finalizarea lucrarilor zonele ocupate vor fi ecologizate si aduse la folosinta initiala.

o Impact asupra stratului de sol fertil – Decopertarea si indepartarea solului vegetal, compactarea solurilor , eroziunea solului pot conduce la degradarea solului in zona sapaturilor. Pentru realizarea lucrarilor vor fi necesare lucrari de decopertare a solului fertil, volumul estimat ar putea ajunge la 47311 mc. O parte din acest sol ar putea fi folosit pentru realizarea umpluturilor terasamentelor si eventual la refacerea cadrului natural al suprafetelor afectate de organizarea de santier.

o Impact generat de poluari accidentale – Dimensiunea acestui impact nu poate fi estimat, depinde de substanta care a produs poluarea accidentala, suprafata afectata si de cat de repede se intervine in zona pentru opri extinderea poluarii. Modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor pot aparea in urma producerii unor poluari accidentale cauzate de functionarea defectoase a utilajelor si mijloacelor de transport, alimentarii cu carburanti a utilajelor, manipularii materialor utitilizate in executie, gestionarii necorespunzatoare a deseurilor , apelor uzate si pluviale in incinta organizarii de santier.

Impact indirect

o Impactul produs asupra altor factori de mediu – de exemplu asupra aerului . Modificari in ceea ce priveste calitatea solului pot fi cauzate de emisiile de poluanti in atmosfera provenite in principal de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport . Poluanti precum NOx, SO2 si metale grele pot ajunge pe sol prin precipitatiile care spala atmosfera.

Impactul generat se manifesta temporar, are extindere locale si se consider a fi nesemnificativ in conditiile respectarii masurilor de diminuare propuse si descrise in capitolul XVIII.3.6.

XVII.3.5.2. Prognozarea impactulu in perioada de operare

In perioada de exectutie se pot manifesta urmatoarele tipuri de impact asupra solului si subsolului:

Impact direct

85

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

o Impact generat de ocuparea unor suprafete de teren. Realizarea lucrarilor de executie a pasajului si a obiectivelor aferente vor determina modificari ale gradului de ocupare al terenului permanent de catre bretelele pasajului si largirea drumului. Conform propunerii tehnice realizata la nivel de Studiu de Fezabilitate suprafetele de teren ocupate vor fi:

Tabelul nr. 25 - Suprafete de teren ocupate permanent de elementele constructive ale pasajului

Elemente constructive Suprafata (mp) Procent (%)

Ocupat de constructii (pasajul suprateran) 31.697,64 33,77%

Ocupat de platforme carosabile si pietonale 40.310,27 42,95%

Spatii verzi 21.851,11 23,28%

TOTAL 93.859,02 100%

o Impactul generat de de poluari accidentale – Modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor pot aparea in urma producerii unor poluari accidentale ca urmare a defectiunii/coliziunii vehiculelor care transporta marfuri periculoase sau ca urmare a scurgerii de substante utilizate pentru dezapezirea pasajului. Dimensiunea acestui impact nu poate fi estimata depinde de substanta care a produs poluarea accidentala, suprafata afectata si de cat de repede se intervine in zona pentru opri extinderea poluarii.

Impact indirect

o Impactul produs asupra altor factori de mediu – de exemplu asupra aerului . Modificari in ceea ce priveste calitatea solului pot fi cauzate de emisiile de poluanti in atmosfera provenite in principal de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport . Poluanti precum NOx, SO2 si metale grele pot ajunge pe sol prin precipitatiile care spala atmosfera.

Impactul generat se considera a fi nesemnificativ in conditiile respectarii masurilor de diminuare propuse si descrise in capitolul XVIII.3.6.

XVIII.3.6. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului


In perioada de realizare a lucrarilor se recomanda respectarea urmatoarelor masuri:

Limitarea pe cat posibil a suprafetelor ocupate de organizarea de santier;

Instruirea periodica a personalului angajat in vederea intampinarii aparitiei unor situatii care ar putea genera poluari accidentale (cunoasterea tehnologiilor de lucru, a modului de manipulare/utilizare a diverselor materiale, modului de gestionare a deseurilor si apelor uzate manajere);

Inspectii tehnice perioade a utilajelor si mijloacelor de transport;

Respectarea masurilor propuse pentru managementul apelor uzate si apelor pluviale prezentate in capitolul XVIII.1.6 ;

Accesul utilajelor si vehiculelor in incinta organizarii de santier se va realize in baza unui program clar stabilit printr-un Plan de management de trafic, evitand astfel aparitia unor accidente;

Realizarea si respectarea Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale;

86

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Statia de distributie carburanti va fi amplasata pe suprafata betonata si va fi prevazuta cu cuva de retentie pentru retinerea eventualelor scurgeri accidentale;

Utilajele si mijlocele de transport vor stationa in incinta organizarii de santier pe platforme betonate sau impermeabilizate;

Depozitarea si eliminarea controlata a deseurile rezultate intimpul lucrarilor de constructie si demolare prin intermediul operatorilor economici autorizati;

Depozitarea materialelor se va face in spatii special amenajate evitandu-se contactul direct cu solul;

In situatia aparitiei unor poluari accidentate in timpul lucrarilor de executie, antreprenorii vor notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului si va prezenta propunrea pentru masurile de remediere a prejudiciului produs;

La finalizarea lucrarilor terenurile ocupate de organizarea de santier si cele afectate in zona de lucru vor fi evacuate toate deseurile rezultate, terenul va fi nivelat si redat folosintei initiale.


In perioada de operare a pasajului , se recomanda respectarea urmatoarelor masuri:

Prevederea unui sistemul de colectare si preepurare a apelor pluviale si intretinerea corespunzatoare a acestuia;

Eliminarea controlata a deseurilor rezultate de la curatoarea separatoarelor de hidrocarburi si din lucrarile de intretinere si reparatii la pasaj prin intermediul operatorilor economici autorizati;

Utilizarea substantelor/materialelor fara continut de substante periculoase in procesul de dezapezirea;

Intretinerea corespunzatoare a sistemului de semnalizarea si a marcajelor pentru a evita producerea unor accidente rutiere.

XVIII.4. Biodiversitatea

XVIII.4.1. Caraterizarea biodiversitatii locale

In zona de amplasare a proiectului biodiversitatea este slab reprezentata, zona fiind puternic antropizata ca urmare a dezvoltarii si extinderii zonei urbane.

In zona exista doar vegetatie ruderala si diversi arbusti ornamentali, nu au fost indentificate specii protejate. Plantele care alcatuiesc vegetatia ruderala sunt in cea mai mare parte anuale.

Sub aspectul faunei, predomina ca numar animalele domestice (in special cainii fara stapan, pisici) si pasari salbatice comune (cel mai des intalnite fiind vrabia, gugustucul, porumbelul).

Cele mai apropiat curs de apa de suprafata se afla la o distanta mai mare de 5 km (raul Ciorogarla).

In zona de amplasare a proiectului nu au fost identificate arii naturale protejate din reteau Natura 2000 sau protejate prin diverse programe locale sau regionale. Cea mai apropiata arie protejata Natura 2000 se afla la o distanta mai mare de 10 km de limita sud-vestica a zonei de proiect (este vorba despre ROSPA0138 Padurea Bolintin).

87

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.4.2. Impactul prognozat

XVIII.4.2.1 Impactul prognoz in perioada de executie

In perioada de executie impactul asupra biodiversitetii este cauzat in special de:

Lucrarilor de inlaturare a vegetatiei si decopertare a solului fertil din zona de largire a drumului existent si de executie a pasajului, din zona de amplasare a organizarii de santier.

Emisiile de poluanti in atmosfera provenite de la utilajele si vehiculele de transport in functiune; Principalul poluanti care pot afecta vegetatia si fauna sunt: pulberiile materiale, metale grele, NOx si SO2. Acesti poluanti pot conduce la moartea tesuturilor planteri reducerea ritmului de crestere a plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si la conditiile climatice excesivi, reducerea imunitatii animalelor.

Nivelul de zgomot ridicat produs de utilajele si vehiculele de transport in functiune poate crea un disconfort speciilor de fauna semnalate in zona;

Depozitarea necontrolata a materialelor utilizate pentru executia lucrarilor, depozitarea si eliminarea necontrolata a deseurilor rezultate din constructii si demolari – pot afecta suprafete de teren acoperite cu vegetatie ;

Gestiunea necorespunzatoare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale impurificate cu produse petroliere;

Producerea unor poluari accidentale (defectiuni ale utilajelor si mijloacelor de transport utilizate si scurgeri accidentale de produse petroliere , scurgeri accidentale de produse petroliere in timpul alimentarii cu carburanti a utilajelor etc);

Avand in vedere faptul ca in zona nu au fost indetificate specii de flora si fauna protejete, biodiversitatea fiind foarte slab reprezentata in zona, nu sunt necesare lucrari pentru traversarea cursurilor de apa, iar prin proiect s-au propus o serie de masuri pentru reducerea factorilor de mediu sol,aer, apa, zgomot, gestiunea deseurilor pentru perioada de executie se considerea ca impactul asupra biodiversitatii in perioada de executie este nesemnficativ, se manifesta temporar si local .

XVIII.4.2.2 Impactul prognoz in perioada de operare

In perioada de executie impactul asupra biodiversitetii este cauzat in special de:

Emisiile de poluanti in atmosfera provenite de la traficul rutier. Principali poluanti care pot afecta vegetatia si fauna sunt: pulberiile materiale, metale grele, NOx si SO2. Acesti poluanti pot conduce la moartea tesuturilor planteri reducerea ritmului de crestere a plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si la conditiile climatice excesivi, reducerea imunitatii animalelor.

Nivelul de zgomot produs vehiculele de transport in miscare si iluminarul pe timp de noapte pot crea un disconfort speciilor de fauna din zona;

Deversarea apelor pluviale impurificate cu produse petrolire in emisar naturali fara o preepurare in prealabila – poluarea cu produse petrolire poate determinarea distrugerea ecosistemelor acvatice;

Depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din lucrarile de intretinere si reparatii la infrastructura rutiera si intretinerea separatoarelor de hidrocarburi – pot pot afecta suprafete de teren acoperite cu vegetatie ;

Modificari calitative ale solului si implicit a vegetatiei sub influenta poluantilor pot aparea in urma producerii unor poluari accidentale ca urmare a defectiunii/coliziunii vehiculelor care transporta marfuri periculoase.

88

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Realizarea proiectului nu va conduce la fragmentari de habitate si schimbari in ceea ce priveste densitatea populatiei de specii de fauna si flora din zona In zona biodiversitatea este foarte slab reprezentata.

Avand in vedere faptul ca in zona nu au fost indetificate specii de flora si fauna protejete, biodiversitatea fiind foarte slab reprezentata in zona iar prin proiect s-au propus o serie de masuri pentru reducerea facotorilor de mediu sol,aer, apa, zgomot, gestiunea deseurilor pentru perioada de operare se considerea ca impactul asupra biodiversitatii in perioada este redus, la o scara spatiala limitata, manifestandu-se doar in vecintatea drumului/pasajului.

XVIII.4.3. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

XVIII.4.3.1 Masuri de diminuare in perioada de executie

Masurile de protectie si diminuare a impactului asupra biodiversitatii in faza de executie recomandate sunt:

La stabilirea locatiei organizarii de santier se vor evita zonele impadurite si malurile cursurilor de apa;

Limitarea pe cat posibil a suprafetelor ocupate temporar;

Se vor respecta masurile propuse pentru factorul de mediu apa, aer , zgomot si sol prezentate in cadrul acestui raport;

Depozitarea si eliminarea controlata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie si demolare;

Traficul in santier si inspre zona de lucru se va realize in baza unui program bine definit, respectand Planul de Management de Trafic;

Imprejmuirea organizarii de santier cu gard de protectie.

Refacerea cadrului natural pe suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier (eliminarea deseurilor, nivelarea terenului afectat, inierbarea suprafetei de teren afectata) si redarea folosintei initiale.

XVIII.4.3.2 Masuri de diminuare in perioada de operare

Masurile de protectie si diminuare a impactului asupra biodiversitatii in faza de operare recomandate sunt:

Se vor respecta masurile destinate atenuarii efectelor directe si indirecte asupra apelor, solului, calitatii aerului si zgomotului (conform celor mentionate in cadrul acestui raport);

Se vor realize periodic lucrari de intretinere pentru sistemului de colectare a apelor pluvialre si a separatoarele hidrocarburi pentru a evita colmatarea si deversarea accidentala de apa potential impurificata cu produse petroliere.

XVIII.5 PEISAJUL

XVIII.5.1. Caracterizarea peisajului din regiunea amplasamentului studiat

Lucrarile proiectate sunt situate in partea de Sud-Vest a municipiului Bucuresti, pe teritoriile administrative ale municipiului Bucuresti si judetului Ilfov (respectiv pe terenurile amplasate in intravilanul localitatilor Domnesti, Clinceni si Bragadiru).

89

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Prelungirea Ghencea este amplasata in partea de sud-vest a municipiului Bucuresti si face legatura intre zona central a orasului si Comuna Domnesti, prin Calea 13 Septembrie, Bulevardul Ghencea si Drumul Judetean DJ 602.

Zona vizata pentru dezvoltarea proiectului nu prezinta valoare peisajista importanta, peisajul fiind unul specific zonelor urbane.

In zona proiectului nu au fost identificate zone naturale protejate sau cu valoare arhitectonica ridicata.

XVIII.5.2. Impactul prognozat asupra peisajului local

XVIII.5.2.1. Impactul progozat in perioada de executie

In perioada de executie, in zona ar putea exista un impact vizual neplacut, cauzat indeosebi de ocuparea temporara a unor suprafete de teren pentru amplasarea organizarii de santier, decopertarea solului vegetal si inlaturarea vegetatiei in zonele de lucru, precum si prezenta muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport in organizarea de santier respectiv in frontul de lucru.

Se considera ca impactul asupra peisajului in perioada de realizare a lucrarilor este nesemnificativ. Activitatea de executie are durata limitata (24 de luni), iar la incheierea lucrarilor peisajul va fi revenit la starea initiala prin lucrari de ecologizare si refacerea cadrului natural afectat.

XVIII.5.2.2. Impactul prognozat in perioada de operare

In perioada de exploatare nu va exista un impact vizual semnificativ asupra peisajului, proiectul fiind propus intr-o zona deja urbana, antropizata.

Realizarea proiectului va determina modificarea peisajului existent, prin ocuparea unor noi suprafete de teren ca urmare a largirii drumului existent, realizarea sensului giratoriu, ale bretelelor de acces pe pasaj si demolarea unor cladiri.

Suprafata de teren totala ocupata de proiectul propus este de 93859,02 mp.

XVIII.5.3. Masuri de diminuare a impactului

Se vor efectua lucrari de refacere a zonelor afectate de lucrari de constructie si organizarea de santier astfel incat ele sa fie nivelate pentru a se incadra in zonele limitrofe in ce priveste forma si cotele terenului natural. Totodata se va reface un strat de acoperire cu sol vegetal pentru reinierbarea naturala cu speciile native din zona.

Se propune de asemenea inerbarea insulelor centrale sensurilor giratori. Din suprata totala a propiectului propus se propune ameneajarea unei suprafate de 23,28% spatiu verde.

XVIII.6 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

XVIII.6.1. Date generale

Proiectul analizat este amplasat pe teritoriile administrative ale municipiului Bucuresti (sectorul 6, cartierul Drumul Taberei zona Ghencea) si judetului Ilfov (respectiv pe terenurile amplasate in intravilanul localitatilor Domnesti, Clinceni si Bragadiru).

Caracteristicile demografice si economice al zonele vizate pentru dezvoltarea proiectului sunt:

Populatia stabila pe teitoriul administrativ al localitatilor din judetului Ilfov in care se desfasoara proiectul, la 1 iulie 201311 este:

11

Raport starea mediului judetul Ilfov, anul 2013, realizar de APM Ilfov

90

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Localitatea

Populatia stabila

- persoane -

Suprafata

(kmp)

Densitatea

(loc/kmp)

Total Masculin Feminin

Bragadiru 13948 6790 7158 22 634,0

Clinceni 5724 2772 2952 24 238,5

Domnesti 7458 3705 3753 38 196,3

Nota: Date provizorii. Populatia stabila a Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2013 a fost calculata prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migratia externa. Aceste surse nu acopera intregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigratiei. Ca atare, exista o subevaluare severa a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populatiei Romaniei. Datele prezentate au caracter provizoriu, urmand ca numarul populatiei stabile sa fie recalculat dupa definitivarea rezultatelor definitive ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011.

Nu exista informatii disponibile cu privire la numarului locuitorilor din zona de influenta a proiectului. Se cunoaste faptul ca populatia sectorului 6 este de 376.480 locuitori, fiind al doilea sector al Capitalei din punct de vedere al numarului de locuitori. Din punct de vedere a structurii populatiei pe grupe de varsta, in Sectorul 6 numarul de locuitori cel mai mare se afla intre 14 si 54 ani. Populatia activadin punct de vedere economic (sau forta de munca) este structurata astfel:

o Populatie active: 161.361

o Populatia ocupata:149.972

o Someri:11.393

o Populatie totala inactiva:215.115

o Pensionari:96.370

Potentialul si structurile economice sunt diferentiate intre judet si municipiu: agricultura are o prezenta dominanta in economia judetului Ilfov, iar economia capitalei este caracterizata de dezvoltarea sectoarelor de servicii.

Principalela activitati economice desfasurate pe terioriile administrative al localitatilor si cartierului Drumul Taberei – zona Ghencea, pe raza carora se dezvolta proiectul propus sunt reprezentate de:

o Activitati comerciale

o Transport

o Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii (localitatea Bragadiru)

o Fabricarea mobilei (localitatea Bragadiru)

o Fabricarea hartei si cartonului (localitatea Clinceni)

o Fabricarea maselor plastice (localitatile Clinceni si Bragadiru)

In ultimii ani, in zona Ghencea au fost dezvoltate o serie de proiecte rezidentiale si comerciale care au condus totodata si la intensificarea considerabila a traficului rutier.

Intensificarea traficului contribuie la poluarea locala a aerului si cresterea nivelului de zgomot pe artera de circulatie la iesire din Muncipiu Bucuresti spre Centura Bucuresti si totodata si cresterea riscului de producere a unor accidente rutiere. Sanatatea populatiei poate fi afectata de poluarea mediului inconjurator, iar calitatea necorespunzatoare a aerului duce la aparitia bolilor respiratorii si a afectiunilor cardiovasculare iar poluarea fonica

91

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

poate poate agrava anumite afectiuni (hipoacuzie, boli psihice, afectiuni cardiovasculare,boli endocrine)

In anul 2013 la Autoritatea de Sanatate Publica Ilfov si Bucuresti nu au fost raportate cazuri de imbolnaviri datorate poluarii aerului in localitatile aflate pe teritoriul judetului Ilfov si in muncipiul Bucuresti.

XVIII.6.2. Impactul prognozat asupra mediului social si economic

Produs de proiectul propus poate genera aparitia urmataarele efecte asupra mediului social si economic:

Efecte negative generate de:

o prezenta organizarilor de santier care poate crea un disconfort populatiei pe fondul zgomotului si a emisiilor in atmosfera, poate ingreuna desfasurarea traficului pe arterele ce raman deschise circulatiei marind durata de deplasare si stationare in trafic.

o intensificarea traficului in perioada de operare care urmarea a imbunatatirii conditiilor de circulatie si facilitarea intrarii/iesirii din municipiu Bucuresti – care ar putea determina si cresterea nivelul emisiilor in atmosfera si a nivelului de zgomot la nivel sub aspect global.

o schimbari in utilizarea terenului – exproprieri de terenuri proprietate privata si demolari unor cladiri ca urmare a largirii drumului, crearii intersectiei giratorii si a bretelor de acces pe pasaj (ar putea crea conflicte in randul populatiei nemultumita de plati compensatorii primite pentru terenuri vor fi expropriate). Terenurile ocupate de lucrarile prevazute pentru obiectivul“ Pasaj suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti – Domnesti” depasesc zona drumului existent, fiind necesare exproprieri de terenuri private avand suprafata de 44.338 mp.

Efecte pozitive

o crearea unor noi locuri de munca in perioada de realizare proiectului (posibil ca antreprenorul desemnat pentru realizarea lucrarilor de constructie sa apeleze la forta de munca locale pentru reducerea costurilor);

o imbunatatirii conditiilor de circulatie si facilitarea intrarii/iesirii din municipiu Bucuresti ar putea determina dezvoltarea economica si sociala a zonei si implicit crearea unor noi locuri de munca , contribui la cresterea veniturilor colectate la nivelul bugetului local;

o cu toate ca intensificarea traficului poate generea cresterea emisilor de poluanti in atmosfera la nivel global totusi este de asteptat ca se produca o reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera/vehicul/km parcurs ca urmare a maririi vitezei de deplasarea si reducerea timpilor de stationarea, reducerea consumului de comstibil;

o reducerea riscurilor de producere a accidentelor rutiere;

o avantantaje de ordin economic pentru participantii la trafic prin reducerea consumului de carburanti, reducrea timpului de deplasare si stationare.

92

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.6.3. Masuri de diminuare a impactului generat asupra mediului economic si social


In perioda de executie, pentru reducerea la minim a impactului asupra mediului social si economic se recomanda luarea urmatoarelor masuri:

Semnalizarea limitei de siguranta a organizarii de santier si a zonelor de lucru;

Sa se interzica accesului in zonele de lucru si in organizarea de santier a persoanele neautorizate;

Informarea populatiei cu privire la programul de excutie a lucrarilor si cu privire la modificarile ce pot fi produse in ceea ce priveste desfasurarea traficului rutier pe arterele de circulatie ramase deschise traficului;

Instruirea personalului in ceea ce priveste normele desecuritate si protectie in munca precum si cu privire la normele de protectie a mediului

Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport utilizate pentru executia lucarilor

Respectarea masurilor propuse pentru factorii mediu aer, apa, sol, zgomot, peisaj si managementul deseurilor prezentate in capitolele anterioare ale acestui raport

Realizarea si respectarea cu stricte a Planului de Management a traficului pentru evitarea ingreunarii considerabile a traficului pe arterele ramase deschise circulatiei rutiere publice.


In perioada de operare in vederea minimizarii pe cat posibil a efectelor asupra populatie recomanda urmatoarele:

Intretinerea corespunzatoare a drumului si a pasajului

Asigurarea sigurantei rutiere (semnalizare, marcarje, parapetii de protectie)

Monitorizarea traficului si nivelului de zgomot generat de traficul pe pasaj si in cazul in care se constata ca sunt depasiri ale limitei maxime admise luarea masurilor necesare pentru diminuarea efectolor produse (amplasarea de panouri fonoabsorbante).

XVIII.7 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

XVIII.7.1. Date generale

Lucrarile pentru constructie a pasajului se realizeaza pe un traseu deja existent, intr-o zona antropizata si cu trafic intens. In zona de desfasurare a proiectului nu au fost indentificate situri arheologice sau monumente istorice.

In apropierea zonei in care se realizeaza lucrarile un Cimitir (Cimitirul Ghencea), acesta insa nu are statut de monument istoric.

XVIII.7.2. Prognoza impactului

Elementele noi aduse proiectului nu vor avea impact aupra siturilor arhelogice si monumentelor istorice avand in vedere ca in zonele analizate nu au fost semnalate obiective istorice si culturale.

Pentru realizarea acestui proiect nu sunt necesare lucrari pentru dezafectarea unor obiective de interes cultural sau istoric.

93

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XVIII.7.3. Masuri de diminuare a impactului

in situatia in care, pe parcursul lucrarilor se vor descoperi complexe arheologice ce necesita conservare „in-situ”, poate aparea necesitatea adaptarii proiectului la situatia descoperita.

Avand in vedere ca lucrarile propuse implica largirea drumului existent si implica sapaturi si excavatii, in timpul realizarii lucrailor de executie poate aparea riscul descoperirii unor obiective de patrimoniul arheologic necunoscute la momentul inceperii lucrarilor. In aceasta situatia , se vor lua masuri de conservare si protectie in zona.

94

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XIX. Analiza alternativelor

Alternativele analizate in vederea luarii deciziei pentru realizarea investetiei prezentate in acest raport sunt:

Alternativa zero - fara proiect

Alternativa cu proiect care a analizat doua variate de construtie pentru infrastructura si suprastructura

Alternativele studiate au fost descrise in cadrul capitolului X a acestui raport. Analiza comparativa a alternativelor studiate este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul nr. 26 - Analiza alternativelor studiate

Alternativa zero – fara proiect Alternativa cu proiect

Criterii de selectie

Avantaje Dezvantaje Avantaje Dezavantaje

Capacitate de circulatie

Nu exista

Capacitatea de circulatie a intersectiei Centura Bucuresti – DJ602 – Prelungirea Ghencea este depasita inca din prezent (formarea coziilor, durata lunga de stationare, viteze mici de deplasare)

Largirea Prelungirii Ghencea si realizarea pasajul va permite descongestionarea traficului, va oferi o buna alternativa pentru traficul greu de intrare/iesire in oras

Micsorarea cozilor de asteptare si a timpul de deplasare

Realizarea proiectului va permite descongestionarea traficului si fluidizarea circulatiei

Nu exista

Siguranta transport

Nu exista

Risc ridicat de producere a accidentelor rutiere din cauza conducatorilor care forteaza traversarea intersectiei fara a tine cont de semnificatia indicatoarelor rutiere

Prin imbunatatirea infrastructurii rutiere a largirii drumului cu noi benzi pe sens va scadea riscul de producere a unor accidete rutiere

Nu exista

Criteriul

Economic Nu exista

Costuri ridicate pentru intretinere

Consturi ridicate pentru participantii la trafic (consum ridicat de combustibil, timp pierdut in trafic – intarziari in furnizarea anumitor produse)

Reducerea timpilor de stationare si a consumului de carburant

Imbunatatirea conditiilor de transport va favoriza dezvoltarea sociala si economica a zonei- cresterea contributiilor la bugetul local

Costuri ridicate pentru relizarea investitei

Protectia mediului

Nu exista

Emisii ridicate de poluanti in atmosfera atat la nivel local cat si global

Poluare fonica ridicata

Imbunatatirea mediului inconjurator din localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore

Intensificarea traficului va conduce la o crestere a

95

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Alternativa zero – fara proiect Alternativa cu proiect

Criterii de selectie

Avantaje Dezvantaje Avantaje Dezavantaje

Disconfortul populatiei

Consumul scazut de combustibil ca urmare a reducerii timpilor de stationare in trafic si cresterii vitezelor de deplasare vor conduce la o reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera per vehicul per km parcurs

emisiilor de poluanti in atmosfera la nivel global – acest lucru poate fi insa controlat doar prin aplicarea unor masuri alternative care au descrise in capitolul XVIII.2.6.2

Cele doua variante de constructie studiate pentru lucrarile de arta aferente obiectivului “Pasaj suprateran pe D.J. 602 – Centura Bucuresti – Domnesti” implica pentru Beneficiar avantaje si dezavantaje privind urmatoarele aspecte:

Aspectul financiar adica costurile totale ale investitiei;

Durata necesara de timp pentru executie in fiecare solutie;

Cheltuieli in timp impuse de activitatile de intretinere/mentenanta a lucrarilor de arta;

Impactul asupra mediului inconjurator si vietii locuitorilor riverani lucrarilor in perioadele de pre-executie(pregatirea lucrarilor) si executie propriu-zisa

A. Din punct de vedere financiar Solutia 1 “Suprastructura din beton cu grinzi prefabricate, pretensionate si caseta din beton armat executata monolit” prezinta clar un avantaj dat fiind pretul sensibil redus fata de Solutia 2 “Suprastructura mixta otel-beton din grinzi metalice cu inima plina continue si dale din beton armat prefabricate, precomprimate, solidarizate monolit de grinzile metalice”.

B. Din punct de vedere al timpului de executie Solutia 2 este solutia fezabila deoarece prezinta un grad mai mare de “prefabricare”, “tipizare”, “repetabilitate a operatiilor tehnologice”(tablierele metalice sau sectiunile acestora se pot realiza in fabrica, transporta “in situ” si monta la fel ca si dalele prefabricate). Solutia 1 implica un numar mare de operatiuni “in situ” mai ales in ceea ce priveste realizarea esafodajelor si sprijinirilor pentru grinzile continue in zona rezemarilor si giratia denivelata(caseta de beton armat executata monolit). Proiectantul estimeaza o diferenta de circa 1 an intre duratele de realizare a celor doua solutii (30...36 luni pentru solutia 1 si 18...24 luni pentru solutia 2). Acest aspect prezinta o importanta deosebita dat fiind situatia din prezent cu ambuteiaje zilnice, timp de asteptare foarte mare pentru traversarea intersectiei si blocarile de trafic la orele de varf ale circulatiei.

C. Din punct de vedere al cheltuielilor pentru intretinere proiectantul considera ca Solutia 1 este mai avantajoasa, necesitand cheltuieli mai mici de intretinere.

96

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

D. Din punct de vedere al impactului asupra mediului si vietii oamenilor proiectantul considera ca Solutia 2 primeaza, avandu-se in vedere timpul mai scurt de executie si spatiul amenajat necesar executiei, montajului si depozitarii mai mic.

Avand in vedere avantajele/dezavantajele prezentate mai sus precum si scopurile urmarite de beneficiar prezentate care pun accent pe “descongestionarea traficului”, “fluidizarea circulatiei”, “imbunatatirea mediului inconjurator din localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore” proiectantul recomanda pentru aprobare Beneficiarului realizarea lucrarilor aferente obiectivului “ Pasaj suprateran pe D.J. 602 – Centura Bucuresti – Domnesti” in Solutia 2 cu “Suprastructura mixta otel-beton din grinzi metalice cu inima plina continue si dale din beton armat prefabricate, precomprimate, solidarizate monolit de grinzile metalice”.

97

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XX.MONITORIZAREA MEDIULUI

Se recomanda realizarea periodica a masuratorilor privind incadrara activitatilor organizarilor de santier in limitele de poluare admise privind concentratiile de substante poluante in atmosfera, aer, sol, nivel de zgomot si gestiunea de deurilor.

Monitorizarea componentelor de mediu, atat in perioada de executie, cat si in perioada de operare a pasajului va avea drept scop aplicarea de masuri suplimentare, care sa conduca la reducerea impactului asupra mediului inconjurator, populatiei si asezarilor umane.

Monitorizarea componentelor de mediu se va realiza prin intermediul laboratoarele acreditate RENAR, cu echipamente de prelevare si analiza etalonate, folosind metodele de analiza prevazute in standardele in vigoare.

Tabelul nr. 27 - Plan de monitorizare propus

Componenta de mediu

Perioada de executie Perioada de operare

Parametrii monitorizati Periodicitate Parametrii monitorizati Periodicitate


Se va tine evidenta cantitatii de deseuri produsa, transporta, valorificata si eliminata in perioada de constructie si demolare conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile inclusiv deseuri nepericuloase

Lunara cu raportare anuala

Beneficiarul/Administratorul pasajului are obligatia sa tina evidenta lunara a cantitatii de deseurii produse din activitatile de intretinere si repartatii curente, cantitatii de deseuri stocate, transportate, valorificate deseurilor conform HG 856/2002.

Lunara cu raportare anuala

Apa

Monitorizarea concentratiilor produse petroliere apele pluviale impurificate prin antrenarea poluantiilor depusi pe in zona organizarii de santier

Inainte de evacuarea finala

Monitorizarea concentratiilor produse petriliere apele pluviale impurificate prin antrenarea poluantiilor depusi pe in zona platformei rutiere a pasajului

Inainte de evacuarea finala

Aer

CO, NO, SO2, COV, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile

In zona fronturilor de lucru, organizarea de santier, statia de alimentare carburanti.

In zona de amplasare a statiilor de betoane si mixturi asfaltice monitorizarea se va realiza conform reglementarilor din autorizatia de mediu

Trimestrial - -

98

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Componenta de mediu

Perioada de executie Perioada de operare

Parametrii monitorizati Periodicitate Parametrii monitorizati Periodicitate

Sol

Produse petroliere

Metale grele

In zona fronturilor de lucru si in zona organizarilor de santier

In zona de amplasare a statiilor de betoane si mixturi asfaltice monitorizarea se va realiza conform reglementarilor din autorizatia de mediu.

Trimestrial - -

Zgomot

Nivelul de zgomot (dB)

In zona frontului de lucru si in zona organizarii de santier

In zona de amplasare a statiilor de betoane si mixturi asfaltice monitorizarea se va realiza conform reglementarilor din autorizatia de mediu

Trimestrial In zona pasajului si a obiectivelor aferente

Anual

Rezultatele monitorizarilor din timpul perioadei de executie si operare se vor sintetiza intr-un raport anul care se va inainta Autoritatilor Competente de Mediu.

Se recomanda ca pe pe durata executiei proiectului se va tine evidenta incidentelor de mediu, a reclamatiilor, precum si a masurilor de inerventie imediata pentru remedierea pagubelor produse de acestea/diminuarea efectelor generate.

In perioada de executie, se recomanda verificarea periodica a starii tehnice a echipamentelor de lucru/utilajelor si mijloacelor de transport utilizate.

Se recomanda ca Antreprenorul se realizeze un plan de management de mediu ca sa cuprinda informatii referitoarele la:

Masurile propuse pentru protectia mediului si reducerea impactului generat de activitatile de constructie si a responsabililor desemnati pentru indeplinirea acestora;

Modul in care va asigurarea conformarea activitatilor pe care le desfasora cu prevederile legislative in vigoare;

Modul de asigurarea a resurse necesare pentru indeplinirea obligatiilor ce ii revin prin acordul de mediu;

Modul in care va verificarea performantelor de mediu pe parcusul desfasurarii activitatiilor specifice executiei pasajului;

Raspuns la evenimente neprevazute si masurile propuse pentru gestionarea acestora;

Asigurare imbunatatirii continua a performantei de mediu.

99

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XXI.SITUATII DE RISC

Este foarte important sa se identifice, analizeze, prioritizeze si controleze riscurile ce pot aparea pe perioada executiei proiectului, in cadrul unui proces continuu asa cum este prezentat in diagrama de mai jos.

Importanta riscului (R) identificat depinde direct proportional de probabilitatea aparitiei (P) si de consecintele sale (C), R=PxC, pentru a putea fi apoi prioritizate si propuse masuri de contracarare a acestora.

Pentru a evalua Probabilitatea aparitiei s-a utilizat o scara de la 1 la 4 avand urmatoarea semnificatie:

1- improbabil

2- putin probabil

3- probabil

4- cert

Pentru a evalua severitatea impactului s-a utilizat o scara de la 1 la 4 avand urmatoarea semnificatie:

5- impact foarte mic

6- moderat

7- impact mare

8- impact foarte mare

In functie de scorul obtinut riscurile pot fi clasificate astfel:

Pentru un scor de la 1…4, impactul riscului asupra proiectului este mic

Pentru un scor de la 5…10, impactul riscului asupra proiectului este mediu

Pentru un scor de la 11…16, impactul riscului asupra proiectului este major

Analiza/controlul riscurilor pe toată perioada proiectului

100

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Pentru proiectul propus in perioada de executie au fost identificate urmatoarele categorii de riscuri:

Riscuri naturale: inundatii, alunecari de teren, cutremure

Riscurii producerii unor accidente de munca

Riscuri de natura organizatorica cauzate de urmatoarele evenimente:

Riscuri aparitiei unor poluari accidentale

In perioada de operare, categorile de riscuri care pot aparea sunt:

Riscuri de producerea unor accidente rutiere

Riscurile de aparitei a unor poluari accidentale

101

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Zona in care poate sa apara Eveniment Probabilitatea

de aparitie Severitatea

impactului/Consecinte

Caracterizarea riscului si masurile necesare pentru

reducerea aparitiei lui


Intreg amplasamentul

Inundatii, alunecari de teren, cutremure

Putin probabil

Severitate: Impact mare

Consecinte: Pagube materiale,

Ranirea/decesul personalului implicat in executia lucrarilor

Risc: Mic

Zona in care se vor realiza sapaturi si excavatii

Zona de alimentare cu carburanti a utilajelor

Zona unde exista utilaje si mijloace de transport in miscare

Zona de manipulare a materiilor prime

Zona electrogeneratorului utilizat pentru producerea energiei electrice

Surparea malurilor zonei excavate

Explozii/Incendii

Scurgerii accidentatele de produse petroliere

Accidentarea personalului

Defectiunea utilajelor

Probabil

Severitatea:Moderat

Consecinte: Pagube materiale

Imbolnavirea/Ranirea/decesul personalului implicat in executia lucrarilor

Risc: Mediu

Se va avea in vedere respectarea masurilor recomandate in cadrul acestui raport

La nivel de proiect

Intarzieri in furnizarea materialelor necesare realizarii lucrarilor

Intarziari in efectuarea platilor

Putin probabil


Consecinte: Sistarea temporara a lucrarilor de executie

Risc: Mediu

Masuri: Stabilirea clara a programului de lucru si necesarului de materiale

Respectarea graficului de executie a lucrarilor

102

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Zona in care poate sa apara Eveniment Probabilitatea

de aparitie Severitatea

impactului/Consecinte

Caracterizarea riscului si masurile necesare pentru

reducerea aparitiei lui

Organizarea de santier

Frontul de lucru

Scurgeri de produse petroliere ca urmare a unor defectiuni ale utilajelor si mijloacelor de transporti

Scurgeri de produse petroliere in timpul alimentarii cu combustibil a utilajelor

Scurgeri accidentale in timpul punerii in opera a betonelor si asternerii mixturilor asfaltice

Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor

Putin probabil

Severitate: Impact moderat

Consecinte: Poluarea solului si apelor

Risc: Mediu

Masuri: Respectarea masurilor recomandate pentru comentele de mediu apa, sol, gestiunea deseurilor in cadrul acestui raport

Realizarea si respectara Planului de prevenire si control al poluarilor accidentale

In perioada de operare

In zona ocupata de proiectul propus

Accidente rutiere Probabil


Consecite: pierderea de vieti omesti, pagube materiale

Risc: Mediu

Masuri: Asigurarea semnalizarii, iluminarii; Asigurarea sistemului se siguranta (parapeti de protectie)

In zona de amplasare a bazinelor de retentie si a sepratoarelor de hidrocarburi

Defectarea sistemului de colectare a apelor pluviale

Depozitarea necorespunzatoare a namolului rezultat de la separatoarea de hidrocarburi

Putin Probabil

Severitate: Impact moderata

Consecinte: poluarea locala a solului si a apelor

Risc: Mic

Masuri: Realizarea periodica a lucrarilor de intretinere si curatare a sistemului de colectare a apelor pluviale

103

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XXII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Dificultatile intampinate pe parcursul procesului de realizare a evaluarii impactului asupra mediului sunt urmatoarele:

Lipsa informatiilor de detaliu cu privire la conditiile de mediu existente in zona de amplasare a pasajului (calitatea apei freatice, solului si a aerului).

Lipsa informatiilor de detaliu legate cu privire la locatia, facilitatile, dotarile, utilitatilor organizarii de santier.

Lipsa datelor cantitativesi spatiale privind contributia actuala a transportului rutier la impactul asupra mediului si sanatatii umane in zana de influenta a proiectului.

Lipsa informatiilor de natura tehnica pentru proiectele propuse sa se desfasoare in vecintatea zonei de amplasare a pasajului.

XXII.1. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

Datele de intrare pentru realizarea unei evaluari de impact sunt:

Identificarea componentelor mediului si aspectelor care sunt relevante pentru realizarea unei evaluari asupra mediului;

Caracteristicile actuale ale mediului in zona de interes;

Caracteristicile proiectului care pot avea un potential impact asupra mediului;

Caracteristicile mediului care se pot schimba prin realizarea obiectivelor propuse prin proiect.

In prima etapa evaluarea impactului asupra mediului a constat in identificarea componentelor si aspectelor de mediu relevante pentru o evaluare cat mai complexa a impactului asupra mediului si analizarea starii actuale a mediului in zona vizata de dezvoltarea propusa.

Componetele de mediu care luate in considerare sunt: aer, apa, sol, biodiversitate, mediul social si economic, peisajul, patrimonial cultural, gestiunea deseurilor , gestiunea substantelor periculoase, zgomotul.

Pentru stabilirea starii actuale a mediului in zona vizata de dezvoltarea propusa a fost constultate informatiile disponibile la nivelul Agentiei pentru Protectia Mediului, Autoritatile de Gospodarire a Apelor; au fost analizate hartiilor existente si alte studii realizate in zona etc.

Analiza starii actuale a mediului a contribuit la stabilirea fondului de poluare existent in zona .

Pentru identificarea posibilitatii ca dezvoltarea propusa sa aiba efecte asupra mediului s-au avut in vedere urmatoarele:

daca aceste lucrarile propuse vor implica actiuni care vor creea schimbari in zona, cum ar fi de exemplu:

a) schimbarea permanenta sau temporara a folosintei terenului;

b) creearea de noi folosinte ale terenului;

c) realizarea de lucrari de constructie noi (constructii la suprafata, constructii subterane);

d) lucrari de demolare;

104

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

e) lucrari de defrisare;

f) utilizarea de resurse naturale;

g) pierdere de habitate naturale;

h) aflux permanent sau temporar de populatie;

i) depozitarea, transportul sau producerea de materiale/deseuri;

j) generarea de emisii poluante in apa, aer, sol care vor modifica calitatea acestora ;

k) cresterea nivelului de zgomot si vibratii;

l) pot produce accidente ecologice sau pot afecta sanatatea umana, produce schimbari sociale, etc.

daca aceste proiectul propus poate avea efecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate in zona;

daca aceste obiective pot constitui un precedent pentru dezvoltari viitoare in zona.

Atat identificarea efectelor asupra mediului (analiza modului in care influenteaza calitatea componentelor) cat si propunerea de masuri au avut in vedere toate etapele specifice unei proiect (de la punerea in opera/constructie pana la etapa functionarii, etapa de dezafectare)

In figura de mai jos se prezinta metodologia abordata in realizarea activitatii de elaborare a studiului de impact asupra mediului.

105

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

Metodologia de evaluarea impactului asupra mediului

Raportul privin impactului asupra mediului

Identificarea

componetelor de mediu

relevante pentru

evaluarea impactului

Analiza starii actuale a

mediului in zona

Analiza caracteristicilor

obiectivelor propuse

Stabilirea fondului de

poluare existent

Identificarea potentialului efect asupra mediului

Modul in care influenteaza

calitatea factorilor de mediu

Propunerea de masuri in vederea diminuarii

impactului/compensarii impactului

106

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XXIII.Rezumat fara caracter tehnic

Urmare a solicitarii CNADNR SA de eliberare a acordului de mediu, inregistrata la APM Bucuresti, cu nr. 14605/28.08.2014, a parcurgerii etapei de incadrare, APM Bucuresti a luat decizia de efectuare a impactului asupra mediului fara evaluare adecvata pentru proiectul „Pasaj Supraterna pe DJ 602 – Centura Bucuresti-Domnesti”.

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “PASAJ SUPRATERAN PE DJ 602 CENTURA BUCURESTI – DOMNESTI” este realizat de catre S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L. Bucuresti, societate inscrisa in registrul elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, conform Ordinului nr. 1026/2009, pentru elaborarea de rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecvata si rapoarte de securitate, la pozitia 567.

Raportului privind impactul asupra mediului s-a realizat cu ajutorul si in baza indrumarului emis de APM Bucuresti, a prevederilor HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului (art. 11 si 13 ) si ordinului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Prezentul proiect propune realizarea unui pasaj supratran peste Centura rutiera a Municipiului Bucuresti si calea ferata (km 64+825), din directia Prelungirea Ghencea spre DJ 602.

Amplasamentul unde se doreste reamenajarea nodului de intersectie se afla din punct de vedere administrativ situat pe terenuri apartinand Municipiului Bucuresti, Comunei Domnesti, Comunei Clinceni si Orasului Bragadiru.

Folosinta actuala a terenului pe care se va realiza proiectul propus este: drum public si zona aferenta drumului public, zone comerciale, constructii ( in suprafata de 1926 mp), teren arabil.

Terenurile ocupate de lucrarile prevazute pentru obiectivul “Pasaj suprateran pe DJ 602 – Centura Bucuresti – Domnesti” depasesc zona drumului existent, fiind necesare exproprieri de terenuri private avand suprafata de 44.338 mp.

Suprafata ocupata de proiectul propus este de 93.859,02 mp din care 33,77% este suprafata ocupat de pasajul suprateran, 42,95% este suprafata ocupata de platfmorme carosabile si pietonale, 23,28% este suprafata ocupata de spatii verzi (amanajarea insulelor din sensul giratoriu)

Terenurile analizate se afla in partea de sud - vest a judetului Ilfov si este marcat de axa est-vest- (DN6) si de axa nord-sud: Centura Municipiului Bucuresti. In partea de est se invecineaza cu Municipiul Bucuresti, in nord - vest cu comuna Clinceni. In ultima perioada, in teritoriu s-au dezvoltat zone de servicii si ansambluri rezidentiale, atat de locuinte individuale, cat si colective, factorul determinant si favorizant fiind proximitatea capitalei.

Traseul bulevardului Prelungirea Ghencea este in general in aliniament, avand declivitati in profil longitudinal de maxim 0,3%. In profil transversal partea carosabila are latimea variabila de 7,00-9,00 m, fiind marginita de trotuare si spatii verzi.

Drumul judetean DJ 602 are o parte carosabila de 7,00 m latime, incadrata de acostamente de 1,00 m latime, rezultand o platforma a drumului de 9,00 m.

Date fiind conditionarile si constrangerile rezultate din prezenta caii ferate de centura, apropierea acesteia de soseaua de centura si existenta unui proiect de largire a soselei de centura la patru benzi, solutia studiata consta in traversarea caii ferate si a Centurii Bucuresti printr-un pasaj suprateran pe directia Prelungirea Ghencea – Domnesti si amenajarea unei intersectii giratorii

107

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

denivelate, care sa permita prin intermediul unor bretele de intrare, respectiv iesire rezolvarea tuturor legaturilor dintre Soseaua de Centura, Prelungirea Ghencea si comuna Domnesti.

Impactul cumulat asupra mediului cauzat de lucrarile necesare se manifesta temporar (doar in perioada de executie) si local (in special in zona frontului de lucru). Aceste lucrari nu se vor realizeaza in acelasi timp si in acelasi loc.

Nu se estimeaza o extindere a impactului asupra mediului ca urmare a realizarii proiectului cu toatele componentele sale. Lucrarile urmeaza traseul intr-o zona deja antropizata.

In perioada de exploatare a obiectivelor proiectate prin comparatie cu situatia actuala, impactul asupra mediului nu va fi unul de amploare, durata si frecventa depind de structura, marimea si tipul traficului rutier.

Prin respectarea masurilor de protectie a mediului prevazute se estimeaza ca atat in perioada de realizare cat si in perioada de exploatare probabilitatea de manifestare a impactului este foarte redusa.

La finalizarea lucrarilor, constructorul are obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. In acest sens o atentie speciala se va acorda zonelor ocupate temporar pentru organizarea de santier.

Prezentul proiect propus va avea efecte indirecte pozitive asupra mediului prin:

fluidizarea traficului in zona proiectului ceea ce duce implicit la o reducerea emisiilor de poluati in atmosfera si o reducerea a zgomotului in zona urbana;

prin realizarea proiectului se va obtine o imbunatatire a indicatorilor de trafic si se vor realiza conditii de siguranta in trafic care vor imbunati confortul rularii autovehiculelor, va reduce consumul de carburant si va contribui la reducerea numarului de accidente.

108

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XXIV.Anexe

Anexa 1 - Certificat intregistrare Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

Anexa 2 - Exproprieri proprietate privata

Anexa 3 - Exproprieri proprietate publica

Anexa 4 - Studiu de trafic, Costrescu Gabriela – intreprindere individuala, 2014;

Anexa 5 - Studiu geotehnic, Aecom Ingenieria, 2014;

Anexa 6 - Certificat de Urbanism, avize si acorduri

Anexa 7 - Breviar de calcul

Anexa 8 - Planuri

109

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

XXV. Bibliografie

www.pmb.ro

www.rowater.ro

www.anpm.ro

http://www.mmediu.ro/

http://www.cnadnr.ro/

http://prefecturadambovita.ro/uploadfiles/1.pdf

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap42/

http://www.worldbank.org/en/news/feature/2012/08/14/urban-transport-and-climate-change

Studiu geotehnic, Aecom Ingenieria, 2014;

Studiu de trafic, Costrescu Gabriela – intreprindere individuala, 2014;

Raport starea mediului in jud Ilfov si muncipiul Bucuresti, 2013;

Raport Național Privind Starea Mediului, Bucuresti 2013;

Planul de management al Bazinului Hidrografic Arges-Vedea;

Master Plan General de Transport pentru România, Raport de Mediu, 2015;

Strategia de zgomot ambientala a Primariei municipiului Bucuresti, Enviroconsult;

“REDUCETI EXPUNEREA LA ZGOMOT!” Simpozion tehnico-stiintific, Oradea, 18-20 octombrie 2005, Prof. univ. dr.Vasile BARA , Şef lucr. fiz. drd. Olimpia BUZAŞIU , Şef lucr. fiz. drd. Monica COSTEA;

Monitorizarea mediului si controlul poluarii – Suport Curs Postuniveristar Evaluarea Impactului asupa Mediului, ing. Sanda Manescu, ing. Mircea Manescu, iunie 2008;

Ghiduri sectoriale pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru proiecte de constructie de autostrazi si drumuri, Jaspers, Romania;

GT006-97 “Ghid privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea prevenirii si reducerii efectelor acestora, pentru siguranta in exploatare a constructiilor, refacerea si protectia mediului”

The revision of the French method for road traffic noise prediction, G. Dutilleux, J. Defrance B. Gauvreau and F. Besnard;

Road noise prediction 2 - Noise propagation computation method including meteorological effects (NMPB 2008);

EMEP/EEA emission inventory guidebook, 2013;

Environmental management manual, New Brunswick Department of Transportation, January 2010;

STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (sereferă la zgomotul exterior).

http://www.rowater.ro/

http://www.anpm.ro/

http://www.cnadnr.ro/

http://prefecturadambovita.ro/uploadfiles/1.pdf

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap42/

http://www.worldbank.org/en/news/feature/2012/08/14/urban-transport-and-climate-change

110

AECOM

Str.Polona 68 - 72,

Etaj 2, Sector 1,


+40 21 316 11 63 tel

+40 21 316 11 68 fax

+40 21 230 34 97 fax

ANUNŢ PUBLIC privind dezbaterea publica - : CNADNRsitevechi.cnadnr.ro/docs/anunturi/2_anunt...

Documents

Transcript of ANUNŢ PUBLIC privind dezbaterea publica - : CNADNRsitevechi.cnadnr.ro/docs/anunturi/2_anunt...