Anulu 11!. BISERIC'A SI...

8
Anulu 11!. BISERIC'A SI SCÓL'A. IF'óia bisericésca, scolastica, literaria si economica. Ese o data in septemana : Duminec'a. Pretiulu abonamentului : Pentru AustroUngari'a pe anu . . ó fi.—cr. jum. anu 2 „ 50 ., Pentru Roniani'a si strainetate pe anu 7 „ — „ » » _n » J- a - ^ » ^0 il Preliuln însertiuniloru : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam lăO cuvinte 3fl.,pana la 200 cuvinte 4fl.si mai sus 5fl.v, a. Corespondintiele se se adreseze Redactiimei dela „BISERIC'A SI SCOL'A" in Aradu, la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la aecretariatulu consistoriului romanii ortodoxii din Aradu. Formarea caracterului in scól'a elementara. (Fine.) Pentru câ se potemu deprinde pre scolariu, se asculte din respectu si incredere catra invetia- toriulu seu, acesfa trebue se poseda acele cali- tăţi ale spiritului si inimei, cari lu-punu in po- sitiunea de a inspira eleviloru amóre, incredere si respectu catra densulu. Bunavointi'a. aplecarea catra elevi, pacienti'a si blandeti'a, simpati'a si seriositatea se nu-i lipsésca nici odată invetia- toriului. In ceea ce privesce procedur'a, prin carea se pota deprinde invetiatoriulu elevii sei la as- cultare, avemu se ne notàmu urmatórele : Inve- tiatoriulu se procèda cu cea mai mare precau- tiune atunci, cand porunci eleviloru sei, se nu le dea in totu momentulu porunci preste porunci; ci se conduca pre elevii sei astfeliu, incât ei insisi se recunósca.ee este bine si ce este reu. Daca este neaperatu de trebuintia a li-se porunci, se faca cutare lucra, atunci sè-se intemple cu tòta seriositatea. Invetiatoriulu se nu comandeze ni- micii eleviloru sei, cand este necajitu, séu sub pressiunea vreunui afectu. Se insiéla amara inve- tiatoriulu, care crede, prin diferite amenintiàri si pedepse deprinde pe elevi la ascultare. Ace- stea potu produce unu resultatu momentanu si la parere, nici odată inse aceea ce dorimu istim'a si apretiuirea detorintiei si vointi'a firma de a o implini. La acést'a lu-potemu conduce numai prin blandetie si seriosìtate. Orice ordinu ese din gur'a invetiatoriului, se fia scurtu, chiarii si precisi!. Neintielegerea ordinului face pe copili! se dubiteze in dreptatea invetiatoriului, ér facia de invetiatoriulu nedreptu scolariulu nu se supune nici odată biicurosu. Cand scolariulu nu are deplina incredere in in- vetiatoriului seu, se supune numai de sila. Numai prin ordinulu datu in o forma chiara si deter- minata pote preveni invetiatoriulu neintielegerea si indoielele, ce se potu nasce in elevu. Unu ordinu esprimatu in cuvinte, cari lasa unele in- doieli da copilului ansa a medita, cum se-lu oco- lésca, si a-si luâ refugiulu la mintiuna. Unu or- dinu scurtu si precisu are totdeun'a mai mare greutate. Scurtimea unei porunci, liniscea si se- riositatea, cu carea se spune, sunt'semnele ca- racteristice ale unei vointie firme, ce tientesce spre unu scopu anumitu. Multi educatori sunt deprinşi a repeti cutare ordinii datu, pe care punu unu anumitu pondu. Prin acést'a cornitu inse numai o gresiéla, p'entruca daca i-se repe- tiesce elevului in tòta diu'a unulu si acelasi lucru, elu nu mai potè fi atentu facia de cele ce-i se spumi.De aceea ordinulu sè-se spună numai odată, chiar si precis, ér dupa aceea sè-se pretindă a se esecutâ cu tòta acurateti'a. Ordinulu datu se fia nerevocabil Ceea c^ a poruncitu, séu a opriţii odată invetiatoriulu ele- viloru, se nu se mai strenui te. Ordinulu datu se fia santu, si invetiatoriulu se insiste cu tòta stric- teti'a a se esecutâ. Pe calea acést'a lu-deprin- deniu pe elevu la ascultare, si i-inspiràmu stim'a necesaria facia de lege. Eiu devine eonsciu, trebue sè-se supună neconditionatu vointii supe- riorului seu. Daca trecemu cu vederea neimpli- nirea unui ordinu, atunci lu-stricàmu noi insine, si cand venim a-i dâ unu ordinu nou, lu-facenra se créda, cà nu este serioşii, si nu este necessi- tate se-lu implinésca. Valórea unui omu in tòte impregiuràrile vieţii depinde de stim'a, ce o are facia de legile in vigóre. Ordinulu se fia rationalu, adecă se nu po- runcimu nimicu elevului, ce nu este neaperatu de trebuintia pentru ajungerea scopului educatiunei. Daca oprimu d. e. pe elevu, se nu vorbésca cu colegii sei in decursulu cât tiene instrucţiunea, o facemu din motivulu, acést'a este o datina forte urîta, din ea se nasce aplecarea de a minti, si este necompatibila cu o activitate regulata in

Transcript of Anulu 11!. BISERIC'A SI...

Anulu 11!.

BISERIC'A SI SCÓL'A. IF'óia bisericésca, scolastica, literaria si economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i : Pentru AustroUngari'a pe anu . . ó fi.—cr.

„ „ „ „ jum. anu 2 „ 50 ., Pentru Roniani'a si strainetate pe anu 7 „ — „

_» » » _n » J- a - ^ » ^0 il

Preliuln î n s e r t i u n i l o r u : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam lăO cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v, a.

Corespondintiele se se adreseze Redactiimei dela „BISERIC'A SI SCOL'A" in Aradu, la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la aecretariatulu consistoriului romanii ortodoxii

din Aradu.

Formarea carac te ru lu i in scól 'a e lementara . (Fine.)

Pentru câ se potemu deprinde pre scolariu, se asculte din respectu si incredere catra invetia-toriulu seu, aces fa trebue se poseda acele cali­tăţi ale spiritului si inimei, cari lu-punu in po-sitiunea de a inspira eleviloru amóre, incredere si respectu catra densulu. Bunavointi'a. aplecarea catra elevi, pacienti'a si blandeti'a, simpati'a si seriositatea se nu-i lipsésca nici odată invetia­toriului.

In ceea ce privesce procedur'a, prin carea se pota deprinde invetiatoriulu elevii sei la as­cultare, avemu se ne notàmu urmatórele : Inve­tiatoriulu se procèda cu cea mai mare precau-tiune atunci, cand dà porunci eleviloru sei, se nu le dea in totu momentulu porunci preste porunci; ci se conduca pre elevii sei astfeliu, incât ei insisi se recunósca.ee este bine si ce este reu. Daca este neaperatu de trebuintia a li-se porunci, se faca cutare lucra, atunci sè-se intemple cu tòta seriositatea. Invetiatoriulu se nu comandeze ni­micii eleviloru sei, cand este necajitu, séu sub pressiunea vreunui afectu. Se insiéla amara inve­tiatoriulu, care crede, cà prin diferite amenintiàri si pedepse deprinde pe elevi la ascultare. Ace­stea potu produce unu resultatu momentanu si la parere, nici odată inse aceea ce dorimu istim'a si apretiuirea detorintiei si vointi'a firma de a o implini. La acést'a lu-potemu conduce numai prin blandetie si seriosìtate.

Orice ordinu ese din gur'a invetiatoriului, se fia scurtu, chiarii si precisi!. Neintielegerea ordinului face pe copili! se dubiteze in dreptatea invetiatoriului, ér facia de invetiatoriulu nedreptu scolariulu nu se supune nici odată biicurosu. Cand scolariulu nu are deplina incredere in in­vetiatoriului seu, se supune numai de sila. Numai prin ordinulu datu in o forma chiara si deter­minata pote preveni invetiatoriulu neintielegerea

si indoielele, ce se potu nasce in elevu. Unu ordinu esprimatu in cuvinte, cari lasa unele in-doieli da copilului ansa a medita, cum se-lu oco-lésca, si a-si luâ refugiulu la mintiuna. Unu or­dinu scurtu si precisu are totdeun'a mai mare greutate. Scurtimea unei porunci, liniscea si se­riositatea, cu carea se spune, sunt'semnele ca­racteristice ale unei vointie firme, ce tientesce spre unu scopu anumitu. Multi educatori sunt deprinşi a repeti cutare ordinii datu, pe care punu unu anumitu pondu. Prin acést'a cornitu inse numai o gresiéla, p'entruca daca i-se repe-tiesce elevului in tòta diu'a unulu si acelasi lucru, elu nu mai potè fi atentu facia de cele ce-i se spumi.De aceea ordinulu sè-se spună numai odată, chiar si precis, ér dupa aceea sè-se pretindă a se esecutâ cu tòta acurateti'a.

Ordinulu datu se fia nerevocabil Ceea c^ a poruncitu, séu a opriţii odată invetiatoriulu ele­viloru, se nu se mai strenui te. Ordinulu datu se fia santu, si invetiatoriulu se insiste cu tòta stric-teti'a a se esecutâ. Pe calea acést'a lu-deprin-deniu pe elevu la ascultare, si i-inspiràmu stim'a necesaria facia de lege. Eiu devine eonsciu, cà trebue sè-se supună neconditionatu vointii supe­riorului seu. Daca trecemu cu vederea neimpli-nirea unui ordinu, atunci lu-stricàmu noi insine, si cand venim a-i dâ unu ordinu nou, lu-facenra se créda, cà nu este serioşii, si nu este necessi­tate se-lu implinésca. Valórea unui omu in tòte impregiuràrile vieţii depinde de stim'a, ce o are facia de legile in vigóre.

Ordinulu se fia rationalu, adecă se nu po-runcimu nimicu elevului, ce nu este neaperatu de trebuintia pentru ajungerea scopului educatiunei. Daca oprimu d. e. pe elevu, se nu vorbésca cu colegii sei in decursulu cât tiene instrucţiunea, o facemu din motivulu, cà acést'a este o datina forte urîta, din ea se nasce aplecarea de a minti, si este necompatibila cu o activitate regulata in

scola. Nerationalu este orice ordina, care pro-eede numai din capriciulu invetiatoriului, si prin carele nu tientimu la unu scopu anumitu. Inve-tiatoriulu trebue se fia mai departe consecinţe cu ordinele sale. Ineonsecenti'a o observa de regula şcolarii si atunci o buna disciplina in scola de-' vine impossibiia.

Cu cât inainteza elevulu in etate, cu atât tonulu, in care eda educatoriulu ordinulu, trebue j se-se schimbe. Pruncului i-poruncimu, er celui '! mai mare, junelui i-dâinu ordinulu in form'a unui | sfatu, cu scopu, câ se-se convingă insusi, câ este | necesariu a-i se supune, cu scopu ca ascultarea (

Ini se devină din di in di mai multu eflussulu j convingerii si libertăţii lui, decât supunere. Alt- i cum trecerea dela supunere necondiţionata la j stadiulu independenţii se intempla pre iute, contrastulu este pre mare, si individulu tractaţii astfel iu pote abusâ usior de libertatea sa. Cand copilulu nu se supune, atunci se intrebuintiâmn pedepsele.

Daca ingrigimu cu tota rigorea, câ elevulu se aiba in scola o portare buna, si lu-deprin-demu la stima si supunere facia ele lege si la Împlinirea detorintieloru, cu tota scumpatatea, atunci pe nesemtite i-formâmu caracteriilu. For­ţarea buna in scola este bas'a portarii bune in societate.

S.

Pemsi'a romana. Inbitiloru mei pariaţi.

„Pati femeei e n n s e i i i r d e ce este ea, si in eurend va invetiâ a ti i-nm trebue ,se tie."

Cand am ajnnsii la acelu punctu, in care bărbaţi iluştri cuprinşi de ingrigiri pentru pro-gresulu instructiunei natiunale — au sguduitu cu mani puternice prejudetiulu ce zaceâ greu si sinistru pe femei'a romana; cand strigatele: „dati-ne femei culte" au amutitu', câci nobili campioni nisueseu in faptul u dilei a gasi modulu I celu mai potrivita, prin care si femeia romana I se se impartesiesca de o edueatiuue mai ba- ! sata — cu o instrucţiune asia, cum reclama tir. - | pulu si individualitatea ci, câ se p6ta nutri si | ea credinti'a : câ este ceva, câ pricepe aceea ce j "ste. si apoi se conîucre pentru salutea ei, a fa- j miliei, si a natiunei, a cărei fica legitima este j si ea. Cand astfel iu de lucruri se suleveza, este bine se ne intrebamu seriosu : ce e femeia, si i care este missiunea ei ? |

Pe similu femeii se baseza spiritulu popo-reloru, moravurile, prejudetiele si virtuţile loru, seu mai bine disu: civilisatiunea nemului ome-nescu. Vrei se cunosci starea unui poporu, atunci întreba ce locn ocupa femeile, câci fiindu ele in o starea onorifica de cultura sunt nesce fiintie I

nobile si câ atari influînti'a lor va dâ aventu ideiloru si semtiementeloru celoru mai sublime ale barbatiloru, familiei si natiunei întregi. (Rousseau).

„Bagati de seina, dice Aimé Martin, câ ideile ce se născu in capulu feineei standu in anghiulu vetrei, barbatulu le duce in piati'a publica, in parianientu si in totu locuîu."

Nu priviţi, séu trataţi femei'a cochetandu si desmerdaudu-o, câci acest'a va desceptâ intr'ens'a numai vanitatea si iubirea propria ; dar nici nu mai faceţi ce ati facutu, adecă se-o împingeţi fara scrupulu nitarei, scusaiidu-ve cu vecinicele ruginituri : câ femei'a nu este capabila de studiu, câ sufletulu ei môle si impressionaveru aluneca usioru in. estremitâti, si câ, pentru femeia nu se potrivesce a avé cunoscintia si pricepere p ntru o oeupatiune seu chemare mai grea, câ loculu ei este langa copii, in casa, curte si tiarina.

Ei bine, daca aceste sunt adeverate, ôre de ce bărbaţi deosebiţii inteligenţi din interese ma­teriale séu altele, luandu-si socii care nu aveau pricepere pentru interesele lorii mai sânte, care nu se poteau însufleţi pentru vocatiunea séu che­marea lorii, dora inalta si plina de sublimitâti, de ce ore acei bărbaţi ieri mândri, stăpâni pe positi'a si viitoriulu loru, astadi stau plecaţi fara entusiasmu, fara resolutiune, asemenea unora fiintie idiotice?

Cine se fie metamorfosatu vigurosele loru planuri, sumetiele aventuri a-le cugetării, si apoi justele nisueli spre perfecţionare in o astfeliu de amorţire, tara viétia si sufletu?

Ei sein bine cuvintele lui Diestenveg : „traimu numai atât'a, cât suntem activi, si cine nu-si des-volta activitatea in cerculu séu direcţiunea alésa, care nu-si da concursulu la progresulu generalii, ci sta mortisiu, acel'a este unu membru mortu, la corpiilu pulsivu alu societarii.

Sein bine. si unu timpii încerca cu forei'a a scutura trandavi'a ce i-a incatusiatu. Insa prede-stinatiunea nu-i lasa mai departe, ideile loru vine si pline de tipuri sanatose nu se faptuescu ; en-tusiasmatele loru cugetări se risipescu, dupa ce fusera sdrobite de nepriceperea sociei, ce sta rece si indiferenta ca marmor'a.

Descuragiati, c'unu golii internii, si cu o to­tala părăsire ei si-uitara trecutulu, presentulu si viitoriulu, pentru care cu truda si sacrificarea multoru ani si-astrinsera sciintie si esperintie. Asia incetu-incetu, pe nesimţite si-perdura din calitâtile loru eminente, si fiindu traşi din înăl­ţimea loru morala, cadiura in abisulu tempirei, de care totdeuna se alipesce ticalosi'a.

Cine se tic fostu ôre caus'a acestei deca-dintie ? Para imloiélu femei'a. Femei'a care a cre­scuţii câ arborele sălbaticii, far'a fi cultivata de o mana dibace, femei'a, care afara de casa si

cele materiale nu-a invetiatu a cnnósce alfa, fe-mei'a, care farà picu de pregătire se făcuse so­cia, marna, membr'a unei familie, femei'a si érasi femei'a, càci este nesupuşii indoielei, cà nici o influintia nu are asia putere ca a femeii, càci numai a ei este permanenta, si se es tinde prin tote fasele si acţiunile vietiei bărbatului.

Saphir a scrisu cu pén'a lui poetica celu mai mare adeveru, cantandu :

Ein jedes Frauenherz in seinem Meinen Räume, Schlùsst vieler Zukunft Glück und Unglück ein.

Cand s'a datu esistintia femeii, atunci a da-ruit-'p provedinti'a cu o missiune speciala, ale-gandu-o a intempiná cu lumin'a ochiloru ei an-tai'a privire a copilului ; a Unisci plansulu si a-i indestulá cererea, farà vorba. Cine altulu ar si poté sta óre, dile si nopti langa elu, totu cu iu­bire tendrá, si perseverantia nesecavera ? Cine ar poté conduce copilulu cu bland'a pacientia prin labirintulu celoru d'antai trei ani ai vietii, despre care dice Jean Paul : „in ei invétia co­pilulu mai multu, cà in trei ani la universitate, càci invétia ' 'gramatica, lessiconulu linibei ma­terne, si cu ele ulm nemărginita numera de cu-noscintie si intuitiuni."

Cine s'ar petrece dara veghiandu, cá sen-tinél'a iubirei prin aurós'a copilăria, prin acele vesele jocuri improvísate, in care se sémena mo­ralitatea si religi'a, se descépta tòte facultăţile ingerminate, si se invólva armonicu dispositiele sufietesci, pentru viétia si viitoriu ?

Numai femei'a, femei'a cu semtiementele i nobile, cu abilitatea ei spre abnegatiune si sacri­ficiu, si cu inim'a ce-i destainuesce : dornlu, su-ferinti'a, progresulu sì rătăcirile altor'a.

E partea cardinala a femeii : iubirea si per-severanti'a, si acestea cá factori cu si pre langa copilu, influintiéza asia de puternicu, incât ca dupa o taina a legei naturale, elu devine copia fidela a ei, insusitu atât cu virtuţile ei, cât si cu patimile ce le are.

Età dara ce este femei'a : este modelulu, de dupa care se forméza generatiunile si popórele. Antai'a femeia este mam'a, ea ne conduce copi­lăria mai frageda, ne da direcţiunea viitoriului si influintiéza asupra caracterului, carele merge cu noi pana la mormentu. Icón'a mamei, vorbele si sfaturile ei intielepte traiescu si dupa mórtea ei, traiescu cu noi in datinole nòstre, in moravurile si acţiunile nòstre, càci nu este timpu séu eve-nimentu, care se sterga gravur'a loru din inim'a nòstra.

Età cum Razvanu,*) unu fiu alu poporului romanii, vorbesce despre mam'a lui :

*) Razeyaau si Vidra creatimi drzmatica de B. P. Hajdeu .'

„Smaranda . . . Smaranda chéma pe draguWa marna . . . Murit'a nu . . . ba nu ! 'traiesce, traiesce in cugetulu meu, Si va trai, trai pan voi frai si eu !"

Si cand o limba inaliti òsa vrù a macula santa suvenire a repausatei, ehi esclama cu tur-burare:

„Mei taci ! . . . n'atinge tierin'a mamei . . . Càci semtiescu cum intran mine sieptt dieci de nabadei ..."

Si cand totu acestu Razvanu este asupritu de furtu, elu nu scie invoca unu ce mai santu, câ amintirea ei ; elu nu scie, càci n'a cunoscutu alta fiintia, care se-i fìe spusu mai lamuritu, cu vorbe mai patriindietóre de cât ea, cà ce este pacatulu. Elu dice cu unii apelu doiosu :

„Mam'a, buna maiculitia din mormentu a r ' tresari Seiindu can peptulu meu ss misca pacatulu d'a telhari.'*

Câta misicare in aceste pucine cuvinte, esite din consciintia curata, si câta lauda pentru fe­mei'a ce sădise aceste semtieminte nobile in pep­tulu copilului ei ! Mam'a, bun'a. marna ne scu-tesce sub pavaz'a ei de velimele pacateloru, si ea tremuranda ne impreuna micele mani in ro-gatiunea : si nu ne duce in cercare, ci ne scapa de celu reu.

Si óre pana cand dnréza acestea tòte? Pana a pusu solid'a basa a moralitàtii, pana ne-a in­vetiatu totu ce a sciiitu ea, si apoi cu lacremi binecuventatóre a di su : ti-a venitu juni'a, etatea, in care universuln pare, cà si-a concentratu tòte comorile sale înaintea ochilorn tei; mergi si cauta tipulu realu ce.plutesce acum prin gândurile tale, ca geniele prin visuri.

Gl-othe era mândru pé usiorinti'a,, cu care improvisâ, caci era preeiósa ereditate a vivacei sale marne. Dar óre acea curtoasìa de inima su­rora amerei •— pe care ni me nu o canta, nime nu-o trecea in realitate ca elu, de unde a eredifo?

Poetulu adorati! '— idolulu societăţii strelu-cite recunoscea cu serih'a melancolia a betrane-tiei, cà o datoresce unei fiintie ce intalnise in junetia. si care pana la mòrte va plana ca an-gerulu ce-a sdrobitu poterea diabolica ce esiste in elu. In astu stadiu amornlu mamei indepartate lii-mangaia si povetiuesce prin amăgirile lumesei, in care-lu impinge imaginatiunea infocata, pentru a cerca unu altu amoru, amoru mai eschisivu. Elu cere ce simte, adecă partea intregitóre a lui, partea din inima, partea din elu insusi.

Si cand a aflatu femei'a destinata, si s'a fa-cutu soci'a, lui, se imparte cu ea de bucurii ne-turburate, de dilele aurite ale vietiei conjugale.

Sub influinti'a ta, dice barbatuli! multiemitu, sub influinti'a ta mi-semtu crescendi! facilitatile, ér instinctele rele disparii. Suntu dile frumóse date omului, inse si urite si triste, cu loviri, ce frangu vigòrea bărbatului. Atunci femei'a ce-si

pricepe missiunea, ea cu intrég'a ei elocintia man-gaiôsa ridica pe celu infurtunatu, dandu-i crc-dinti'a, ce nime altulu in lume nu-i o-ar fi potutu dâ, credintia si energia noua la lupta, càci a lupta este a . . . . trai.

Éta dara influinti'a femeei respandita asupra vieţii • întregi. Nu uitamu cuvintele lui Schil ler:

„Ehret die Frauen, sie -windea nnd weberi Himlische Rosen in's irdische Leben."

nu-le uitamu, caci esprima cea mai adenca stima femeii, dar nici nu apologhisàmu femei'a dicendu, cà ea stepanesce; ne marginimu in recunôscerea proverbului : delà ea vine bunulu, delà ea reulu ; cà tara ele binele nu este intregu, frumosulu duru ; cà ele potu clădi si ruina voinicosele sta-ruintie ale barbaiiloru. Si ôre prin ce ? Numai prin ace«a, ce le-a datu darnici'a provedintiei : prin iubire si influintia.

Fiindu dara influinti'a ei asia de max'e, cum se potù uita, cà femei'a fara educatiune ratiuna-la, in starea primitiva a bunei si strebunei nu pote se influinfieze nobilandu si cultivandu? Cum se mai potu pretinde delà femei'a restrensa in tôte, afara de îndeletnicirile economiei casnice si pucintelulu cetitu si scrisu, se insufletiésca pre ai sei pentru cascigarea sciintieloru, care facu pre omu aceea ce trebue se fie ? Ce potea ea dâ, cand despre tôte nu posiedea nici măcar o umbra, cand mintea ei semăna cu o tabla, pe care nu este însemnaţii nimica?

Femei'a, si cand vorbescu despre ea, intie-legu femei'a romana, ce a trecutu prin vitregi-tatea secli lom cu virtutea-i essemplara, cu one-stitatea-i admirabila, si apoi cu tesaurulu celu mai preciosu, cu neclintit'a iubire a natiunei e i ; femei'a romana, carea a avutu cea mai gré sorte din tôte sortile. Munc'a lucruriloru esterne, in care tienea rendu cu barbatulu, ingrigirea eopii-loru si a celorlalte lipse ale casei au fost par­tea ei.

Fara invetiatura, fara pieu de pregătire a fost condusa in orice impregîurare numai de firea si instinctulu sufletului ei, in care a domniţii : religiositatea si earacteristic'a ei moralitate. Doue virtuţi eminente, cu care s'ar esoperâ minuni, esploatandu-se ca conservatôre a elementului na-tianalu. „Este, a disu regretatulu Denietriu Bo-lintinénu, unu angeru la romani, care iu totde-una a statu pazitoriu la vétr'a stremosiésca. Daca o data acestu poporu va avé o limba cultivata, o literatura, o istoria, in sfersitu unu nume bravu, élu va fi datoriu acést'a numai angerului veghe-toriu : femeei romane."

Si cand vom posiede acestea ? Atunci cand femei'a romana delà ticra si orasiu, avuta séu seraca, femei'a romana fara esceptiune in rangu

séu positia, va fi emancipata din umilitórea-i stare ! a nesciintiei. cand si ea se va bucura de avan-; tagele instructiunei, ce primescu ficele eelorlalte

naţiuni din tieni; cand femei'a romana va fi pusa in viéti'a sociala pe trépt'a ce-i compete. Numai

; prin o educatinne si instrucţiune mai întinsa, va pot'- ea se-si implinésca cu înlesnire si pregnare

| missiunea grea; missiunea si datorintiele : de a-se I face motorulu a totu ce este frumosu si folosi-j toriu, modellili! virtuţii si credintiei, fiiiiti'a, care i cu siguritate va sci conduce o căsnicia mai mare ] séu mai mica, propria séu straina, care va sci ì cum se dea educatiune copiiloru câ mama, sora, I rudenia, séu institurrice de specialitate ; care-si

va presta cu demnitate loculu de socia, mama, amica séu membra a familiei si-a societàtii, pp-

| sesor'a atâtoru cunoscintie, câte se receru necon­diţionaţii pentru a pricepe viu si cu petrundere interesele barbatiloru, si apoi va fi in stare a-si da sèma de eie, si asia a forma judecata drépta despre ori ce evenimente, ce se refereseu la cul-tur'a si progresulu omenimei.

Inse pentru câ ea se le pota presta, se nu se gandésca, cà este de ajunsu a-i le insirâ din cand in caud, se nu se gandésca, cà si far'a inveti'a, va potè face ceva, nu ! càci si sufletulu ei este de o natura cu alu bărbatului, le este cu nepotintia a-si împlini o detorintia, o missiune mare, pentru care nu se pregătiră si nu inve-tiara nimica.

\ E or'a a unsprediecea, femei'a romana dela | orasiu si dela tiéra. avuta séu seraca, femei'a i romana fara esceptiune in rangu, nume, séu po­

sitia cere dreptulu ei, dreptulu a se sci pe sine si a-si cunósce cu minutiositate missiunea e i ; ea

: cere scóle ! scóle speciale de fefe. Inceputulu s'a facutu, prejudetiulu ce zăcea sinistru pe femei'a romana s'a sdrobitu de acele mani, care au infi-intiatu primele scó le ; mani nobile si ilustre, pe

i care femei'a romana depune serutulu de gratitu­dine Numai pregetaţi dara. mai cu sèma

• voi din mijlocuìu poporului, ce ati pacatuitu de ; atâtea ori dicendu: ,,nu ne trebue scóle de fete,

copilele nòstre sunt asiediate in instituţii, trei ani le da educatiune si cultura moderna, ér încât pentru tieranele nòstre, invetie sap'a si furc'a. si nu scól'a si sciintie." Numai păcătuiţi contra in-vetiaturei poporale, recunósceti-ve rătăcirea, si faceti pocaintia, la din contra cei competenti vor

' pronuncia cu urgia numele vostru, staverindu in '. judecat'a lorii cuvintele: „cine este predomnitu j de adeverii si dreptate, acel'a iubesce lumin'a si | cultur'a ; ér insielatiunea egoismulu si arbitriulu, | se temu de invetiatura. ; Deci cine consentite cu binele si interesulu ; poporului in à cărui centru este, si a cărui pane ; mănâncă, imbucurc-se de ori ce feliu de progresii

in cultura, si conlucre cu caracteru si firraitate ])entru promovarea lorii.

Lapadati-ve de invechitele datini, luaţi aven-tulu spiritului modernii, si cugetaţi, câ femei'a romana a fostu destulu uitata si umilita, cuge­taţi, câ ea face jumetate din naţiune, si câ o na­ţiune numai atunci pote deveni mare si stimata, cand ambele sesse progreseza asemenea.

Infiintiati dara scole, scole de fete, unde numai se va pote, si se potu in totu loculu, unde este voia, zelu si firmitate; scole in care fra-ged'a generatiune se primesca instrucţiune si cul­tura generala, natiunala, care se-i reguleze vo-inti'a. se-i desvolte dispositiele naturale si se-i povathiesca judecat'a, prm ce cunoscandu-si mis-siunea, in curend va invetiâ a ii asia, cum tre-bue se fie. spre ^"eouventare sieşi, familiei si naţiuni. întregi

Emilia Lungu.

Unele schit ie din Metodica. D a c a pr ivesce c ineva in imper iu lu cehi m a r e

si m i n u n a t u ahi n a t u r e i , a tunc i se po te convinge p re deplinu, câ t o t u ce es is ta in n a t u r a se desvól ta dupa o no rma s t a v e r i t a de man ' a Crea tor iu lu i , care nu se schimba i n t r u nimicu. A c e s t a no rma a es i s ta t i ! din t empur i l e cele mai vechi , si se con t inua uniformii in infinitu. A u t recu ţ i i seci i , si v o m t rece farà câ se se faca vreo eseept iune. P r e c u m corab ia ru lu afla-to r iu p r e luc iu lu mare i depa r t e de locur i le sale cu­noscute , s i -cont inua ca la to r i ' a sa p re mare p r in aju-to r iu lu busolei (compasului) , asemenea si p roduc te l e n a t u r a l e in desvo l t a rea l o m se a ju to ra p r i n norm 'a a c e s t a s t a v e r i t a inca din tempii cei mai pr imi t iv i . E a a r é t a cursulu , ce ' lu a re a-lu pe rcu rge t o t u l u in d e s v o l t a r e a sa. De la miculu ve rmule t iu p a n a la celu mai g igan t e animalu , dela p l a n t a cea mai neînsem­na ta , pana la cedrii L i b a n u l u i t o t e se — conducu in desvol ta rea lorii de norm'a àcés t ' a s t a v e r i t a de man'a Crea toru lu i . T o t u asemenea se desvól ta si omulu dupa unele legi , dupa unele norme, ce i -suntu date , câ pr in acés t 'a se a jungă la a d e v e r a t ' a sa de-s t ina t iune . Insa p e n t r a c a omulu in pr imii an i a i vie-t ie i sale este forte debilu, forte nea ju te ra tu , de aceea Proved in t i ' a ingr i j indu-se de to t i fiii sei, asfeliu s'a ingr i j i tu si de omu, câ se nu re t acésca in d rép t ' a si in s t ang ' a pre marea vie t ie i aces t i ' a . î n d a t ă dupa nascere lu- incredint iéza pă r in ţ i l o m sei, si cu deose­bire mamei sale. E a pr in s t a r a in t i e l e si îngr i j i r i l e sale, p r in a c t i v i t a t e a sa con t inua p r ivegh iandu diu 'a si nóp t ea as ia de miiltu influintiéza, i ncâ tu face din o fiintia debila, o fiintia pu te rn ica , ce Înt rece pre tò te î i int iele de p re pamentu . D a r p ă r i n ţ i i omului nu po tu se lu-condnca p a n a l a acelu gradi i de des­vo l t a re , in u rm 'a carei 'a omulu se-si po ta ajunge de-s t i n a t i u n e a sa. De aceea pă r in ţ i i lu - inc red in t i éza u n o r a barba t i , car i sun t in se rv i t iu lu educa t iune i . A t a r i b a r b a t i sun t profesorii si i nve t i a to r i i nos t r i i .

I . Inca din t impur i l e cele mai vechi s'a nascu tu

in omu n isu in t i ' a de a-si comunica si a l t o r ' a espe-r i in t i e l e si eunoscin t ie le sale, cu scopu de a scuti

p re semenii sei de pericolele , ceri le a in te rnp ina tu ehi, si astfel iu a le face aces tor 'a possibili! câ se in-tempine cu mai mare p r e c a u t i u n e eveneminte le vie­t ie i . N i su in t i ' a acés t ' a a l ua tu dimensiuni t o t u mai m a r i in p ropor t iune cu crescerea socie tă ţ i i . D u p a c e societă ţ i le s'au formaţii in s t a t e , p e n t r u c â se-i dea i n semna ta t e si mai m a r e omenii au inf i in t ia tu cu in t en t iune nisce i n s t i t u t e ce se numescu scóle séu i n s t i t u t e de educa t iune . Voindu a defini conceptulu educa t iune ne espr imâmu astfeliu : educatiunea este o influintia (cu p lanu) i n t r a d i n s u a supra pu te r i lo ru unui copilu cu scopu de a-lu perfecţ iona, séu educa t iunea nu este a l t ceva decât o luc ra re p r e c u g e t a t a , p r i n carea umili i ori mai m u l t i ómeni deja crescuţ i a ju ta desvo l ta rea a l tu i omu necreseutu . Cuven tu lu educa­t iune vine dela l a t i nu ln educo compuşii din e si duco, ducii din, séu scotìi din, conducu. E d u c a t i u n e a câ o luc ra re p r e c u g e t a t a t r ebue se a iba o t i e n t a anumi ta , spre carea se fie î n d r e p t a t a . F i i n t i ' a adeve ra t e i edu-

! ca t t imi nu potè fi a l t ' a decâ t des t ina t iunea omului. Despre educa t iune dice ah t i cu lu filosofu grecu Pi ­t a g o r a : cà este propt'a fundamentala a societăţii ome­nesc'),. Câ se po ta unu educator i i ! bunii conduce pre copilu la adeve ra t ' a des t ina t iune , t r ebue se urmeze unele regiile, unele norme, car i le a aflaţii omenimea p r in o i n d e l u n g a t a esper i in t ia . Condi t iuni le , ce se ceru dela unu educator i i ! b u n u s u n t u depuse mai p re la rg i i in Pedagog ia . Ac i voiu amin t i numai unele ind ig i t â r i , ce a re a-le observa u n u educator i i ! bunu in oper 'a sa adecă in drunrulu ce-lu pe rcu rge in pre­da rea inve t i amen tu lu i . E cunoscuţii , câ in P e d a g o g i a sun tu espuse, pr incipi i le cele mai i . . semnate, ér cur­sulu na tura l i i , ce t r ebue se-lu urmeze educator iu lu in oper 'a sa este cuprinşi i in a l t a sc i in t ia , ca re se numesce Metodica. Metodic 'a este a s i ada ra sc i in t i ' a aceea, care a r é t a cu r su lu natural i i , ce t r e b u e se 'lu-urmeze educa tor iu lu in p r e d a r e a deosibi teloru obiecte de inve t i amen tu . C u v e n t u l u Metodica vine dela cu­v e n t u l u grecescu meta si odos (dupa drumu) . Metode chiari i la unuli i si acelas i ob iec ta de i n v e t i a m e n t u sun t mai mul te , insa celu mai corespondia tor iu este acel 'a , care. ne duce mai curend si mai ns ioru la scopulu in ten ţ ionaţ i i . P a r t e a pr ima a Metodicei se ocupa de pr incipiele didact ice genera le . Aces tea t i n d u l a 3 scopuri : scopulu primii està celu formalii, ah t

I doilea este cehi mater ia l i i si a lu t r e i l ea este celu pract ici i . Voiu vorbi mai a n t a i u despre scopulu formali i :

I (Va urma).

Unu manualu de ar i tmet ica pentru scola elementara.

; A m anunc ia tu in umilii din nri i t r e cu ţ i , câ in edi-! t i u n e a l ib răr ie i romane din Bras iovu /. Tacitu a a p a r u t u ! unu m a n u a l u de „Ar i tme t i ca , cupr indieudu eserci t ie

p rac t i ce cu numer i i dela 1 p a n a la 100 dupa sis te-j mulu decadici! p e n t r u incepetor i i din anu lu a lu doilea

de Dometiu Dogariu si Ioan Dar iu, i n v e t i a t o r i in Satu-lungn ."

Aces tu m a n u a l u s'a pusu sub presa , dupace mai an t a iu s'a esaminat i ! de o comissiune de inve t i a to r i si profesori, ér r eun iunea inve t i a to r i lo ru din t ié r ' a Barse i

; s'a p ronunc ia t i ! forte favorabil i i in p r iv in t i ' a lui. I n lips 'a de manuale didact ice p e n t r u scól'a ele­

m e n t a r a sa lu tâmu si noi cu bucuria apa r in t i ' a manu-• a iului , de care vorbimu, si oredemu cà va face u n u

bunu servit i l i seóleloru nòs t re .

P e n t r u cà se se pota convinge ori cine d» valóroa acestui m a n u a l u recom mdàn iu in deosebi ta a t e n ţ i u n e t u t u r o r a ba rba t i lo ru nos t r i de scóla epistol 'a , ce o i n r eg i s t r àmu inai la vale .

Brasiovu, 27 octomvre 1879. Domnule R e d a c t o r u l In i n t e r e su lu ins t ruc t inne i

nòs t re p r imare ve rogu se Jna t i n o t i t i a in s tunab i lu lu D-Y. d iuar iu despre u r m a t ó r e a conclusiune a Venerab . Consis torni die e osa nu din Caransebes iu :

N r . scoi. 449 — Dlui Doniet iu Doga r iu , inve t ia -to r iu in Sa tu lungu .

Opulu D - T a l e si a lu D o m n u l u i i nve t i a to r iu I o a n D a r i a , „Ar i tme t i ca" , esaminandu-se si aflandu-se co-r e spund ie to r iu scopului , s'a i n t r o d u s u cà m a n u a l u in scólele nòs t re confessionale p e n t r u incepetori . . Ceea ce ve aducemu la p l a c u t ' a cunoscin t ia in acea firma spe-r a n t i a , cà D-Yós t ra vet i s t a r a i a con t inua aces tu opu in acelaşi moda si p e n t r u ce le la l te de spa r t i emin t e a le scólei poporale .

Caransebes iu , din s iedin t i ' a cons is tor ia la a sena­tu lu i scolara , t i e n u t a in 26 sep temvre 1879.

Episcopulu diecesanu : loanu Popasiu m. p .

' C u t o tu r e spec tu lu a lu D-Yós t re s t ima to r iu Ionu . C. T a c i t .

D i v e r s e . * D ó m n ' a R o m a n i e ! s'a in torsu acasa din s t re i -

n a t a t e . D u p a cele ce cetiinu in „Monitorii!" cur 'a in-t r e b u i n t i a t a a da tu cele mai bune r e s u l t a t e .

* L ir 'a r o m a n a es te t i t l u lu unu i diar iu , ce va a p a r é in Bucuresc i . E l u va cupr inde composi t iuni ori­g ina le , si va aduna tò t e cântecele vechi romanesci , avendu de devisa „Cântece le poporu lu i se ira se u i te ." P r e t ì u l u abon. 20 lei pre anu .

* ì i n p o s i ì i i lioii. In camer 'a Unga r i e i s'a sub-s t e r n u t u unu proiectai de lege, dupa care voru fi

^ob l iga ţ i a solvi o t a c sa anua la in decursu de 12 ani t o t i acei individi , ca r i din caus 'a v re unu i defectai corpora lu nei a u fost bun i de mi l i ţ ia . D e aces tu im-posi tu se voru scuti numa i cei necapaci de cascigu si seracii , car i se i n t r e t i enu pr in in s t i t u t e l e publica. Bani i incasa t i din t acs ' a , de care vorb imu se voru i n t r ebu in t i â p e n t r u aj t i tor i rea celoru deveni ţ i inva­lidi in resbele si a veduve loru si orfani loru soldat i -loru cadiu t i pe campulu de lup ta .

* Cale tor i 'a D o m n i t o r i u l u i Caro lu i n D o b r o g e a , D. min i s t ru -p res ied in te a p r i m i t n de la D. m i n i s t r u de in t e rne , M. Cogalniceanu, u r m a t ó r e a t e l e g r a m a : Oras iu lu Tu lcea este unu microcosmu, popu la t iunea s'a este o ag lomera t iune de tò te na ţ iun i le , de tò te re l ig iuni le . A l t e t i ' a S'a R e g a l a a i n t r e b u i n t i a t u o m a r e p a r t e a dilei de M a r t i spre a vis i ta t emple le rel igióse ale aces toru deosebite n a ţ i o n a l i t ă ţ i . A visi-t a t ù jbiseric 'a or todoxa romana , biser ic 'a or todoxa bu lga ra , b iser ic 'a or todoxa rus iana . biseric 'a l ipove-nésca, c a p e l a catol ica, s inagog 'a , geami ' a mare . Mane va mai v is i ta capel 'a p ro t e s t an t a , b iser ic 'a a rmèna , geami 'a cea mica, luseric 'a l ipoveni loru farà cleru. Tò te aceste edilieiuri. fiiiulu in p a r t e ru ina te , À. S. R . a promisu put incióse ajutore, Dupa dejunulu. la care au t'ostai i nv i t a t i P . S. S. episcopulu Dună re i - '

de-Josu, si mai mul t i notabi l i din Tu lcea si Sa l in 'a , A . S. R. s'a t r a n s p o r t a t a la pa la ta l i ! adminis t ra t iv i i , unde a pr i imi tu depi i ta t iuni le comuneioru r u r a l e com­puse de deosebite n a ţ i o n a l i t ă ţ i si confessami. A l t e t i a S'a Rega la le-a p r i imi tu pe to te uu 'a dupa a l t a , con-versandu cu fie-care in deosebiţ i i despre in te ressa le l o r a . D u p a aceea a v i s i t a t a deosebitele au t i r i ta ţ i i n s t a l a t e in p a l a t u l u adminis t ra t iv i i , t o t u in acea di a vi.»itatu scólele roma.ie, greca , bu lga ra , p ro t e s t an t a , a rmèna si i s ra i l i t a ; a v i s i t a tu închisor i le unde a fă­cuţii mai mu l t e g r a t i a r i ; a v i s i t a t u casármele si spi-t a l u l u m i l i t a r a si civilii si gas indu- le ne indes t i i l a tó re a ordonaţ i i g rabn ice i n d r e p t a r i . L a p r a n d i u l u de sé ra au fostn i n v i t a t i consulii P u t e r i l o r u s t r a ine din T u l ­cea si cei ven i ţ i din. Sul in 'a . Mercur i d iminét i 'a A. S. R. v a as i s ta la l i t u r g h i ' a ce se va serba de P . S. Episcopal i i Duna re i -de - Jos , in biser ic 'a bu lga ra , a lu caveia cleru, in t in ipulu aflarei A l t e t i e i Sa le Rega l e in Tulcea , a recunoscuţ i i j u r i sd i c t i unea ecle­s iás t ica r o m a n a ; dupa aceea A . S. R, va pune pé t r ' a fundamenta la la monumenta l i i ce este a se i n a l t i á la Tu l cea in a m i n t i r e a anexare i Dobrogei ca t ra Ro-mani 'a . Locu lu aces tu i monumen tu este pe o ina l t ime ce domina Tu l cea si care p o r t a numele de Munte le-Sorei . — Chius tenge , 19/31 Gctobre 1879. D u p a ce A l t e t i ' a S'a R e g a l a a pusu pé t r ' a fundamenta la l a monumen tu lu des t inaţ i i a pe rpe tua amin t i r ea ani­versa re i , amin t i r ea anexa re i Dobrogei c â t r a Roma­ni 'a, i n c u n g i u r a t u si sa lu ta ţ i i de t ò t a popula ţ i ' a Tu l -eei, s'a imbarca t i ! la 12 óre de d iminé t ia p e n t r u Cer-navod 'a , unde a sosiţ i i ieri d iminét ia in diori de di. A t â t ii la Hars iova . pe l ângă care amu t recuţ i i la mediul ii nopţ i i , cà tu si la Cerna vod'a, t o t u o ras iu lu

! a fostu t o t a i ióptea lumina ţ i i si popu la t i unea in pi- ' I cióre. L a debarca re , A. S. R, Domnulu . a fostu I im timpi na tu de clerulu ortodoxii si de hogi i o tomani ,

de a u t o r i t ă ţ i l e civile si mi l i t a re , de agen ţ i i sociata-t i i Imper ia l e -Rega le de n a v i g a t i u n e si. de onor. d. H a r r i s , d i rec to ru lu genera l i i a lu calei f e ra te de un i re a Dunăre i cu M a r e a - N e g r a ( ( ' e rnavod 'a -Chius tenge) , care venise cu t r en u lu p r i n c i a r a , decoraţ i i se rba to-resce, spre a conduce la Cons tan t i ' a pe nouln Domnu alu Dobrogei . L a 8 óre diminét i 'a , Al te t i ' a S'a R e g a l a s'a urc a t u in vagonulu p r inc i a r a , ca re , de si de ani e ra p r e g a t i t u p e n t r u Su l t anu lu , inse numa i a s t a d a t a , si p e n t r u pr im/a óra, pr imi unu Suveran i i . D u r a t ' a că lă tor ie i a t i en u tu doue óre, rlindu-eâ, a t â t u la s ta­ţ i unea Medjidiei, cà tu si la s t a t i ' a MurfatLar, corte-g iu iu a t rebui ţ i i a se opri, spre a poté popu la t iun i l e a vedé si a sa lu ta pe Suve ranu lu loru. Aces te po-pu l a t i un i , compuse de t ò t e na ţ iona l i t ă ţ i l e , de tòte* re l ig iuni le , Romani , Greci . Bulgar i , Germani , Turc i , T a t a r i , — erau tò t e i n t run i t e p r in t r ' unu s i ngu ra sen t iment i ! : dor in t i ' a de a vedé, de a sa lu ta , de a iubi pe buuulu loru Domui to r iu , pe r ep rese i i t au tu lu l i b e r t ă ţ i i , jus t i ţ i e i t o l e r an ţ i i si c ivi i isa t iunei euro­pene. L a Medjidie a n t a i u l u hoge a l a celei inai mar i moschee dia Dobrogea a c i t i t a Domni to ru lu i o ru-g a t i u n e inad insu compusa p e n t r u A l t e t i a S'a Rega la , si la care t ò t a popu la t i unea musu lmana , dupa fie-care verseti! , r e spundea p r in sute de amin . De la Cerua-vod 'a p a n a l a Chius tenge t r e n u l u a t r ecu ţ i i p r in mai mu l t e sa t e tu rcesc i si t a t a r a s c i , o d a t ă impl ini te , as-t ad i arse si s fărâmate . Din ru ine le loru inse a l e r g a u puciui i locui tor i ce au m a i reiuasn spre a zar i , spre a sa lu ta , m a c a r a in fug'a căli i fe ta te . pe S u v e r a n u l u romanu . E r ' femeile si copiii, z a r indu t r e n u l ^ in semini de respectai, se a r u n c a u la p a m e n l o . L a M d-

jidie, A l t e t i ' a S'a R e g a l a a fostu ac lan r i tu p r i n t r ' u n u imiiu na t iona ln , i n tona tu de şcolar i i r oman i si t ă t a r i din aces tu oras iu .

* Clădirea internaţionala dela Predealu. In diu'a de 4- oetobre — scrie „Rom." — s'a s e rba tu p u n e r e a primei pe t re a eladirei in te r :a t ionale p e n t r u ea le tor i , din g a r ' a P r edea lu . A u fost de facia l a aces ta ceremonia d-nii Semler, E r b e l e k ei Oehlhofer, inge-nieri-siefi ai d rumur i lo ru de feru ale Ungar ie i , sosi ţ i din Pes t ' a , d-nii ing in ie r i romani de controlu , d-nii ingenzeri ai concess ionar iului si unu numerosu pu-blicu. Cu acea ocasiune, s 'au ro s t i t u mai mul te dis­cursur i to r te s impath ice pen t ru ambele na ţ iun i vecine. E t a unele din cuvin te le di.se de d. Cornaud, i n t r e -p r ind ie to r iu lu cons t ruc t iuni i , a căre ia incepere se in­augu ra . „Facu u r ă r i , eâ g a r ' a P r e d e a l u se devin*

. unu isvoru de p rospe r i t a t e si de avu ţ i a pen t ru Ro-mani 'a , aces ta t i e r a iub i ta de Dumnedieu , ai cărei s impathic i fii ne acorda , cu a t â t a generos i t a t e > a t â t de l a r g a si nobi la osp i t a l i t a t e . Ve regu , d ioru, de a ve asocia la u r ă r i l e mele si de a r epe t a cu mine s t r i g a t u l u ce'lu dau din fundulu inimei : „Se t r a i e sca Romani ' a !"

* Intieleptiunea poporeloru in litere. Popo-r u l u i t a l i a n u ' d i c e : I n R o m a se evi ţ i p a t r u „ F " : F a m e , F reddo , F r u t t e , Femine , adecă : fomea, receTa, pomele si femeile. L a E o m ' a se se in t r ebu in t i eze t re i „T" : Tempo, Tes ta , Tesoro ; a d e c ă : t impulu , capu lu si bani i . L a Neapo lu se dice : N u sun t t r ebu in t ios i de câ t t r e i „ F " p e n t r u a fi s t ă p â n i ţ i ; F e s t a , F a r i n a , F u r c a , a d e c ă : serba tor i le , faina sau p a n e a si spanzu ra to r ea . A s t a d i insa, napo l i t an i i dicu, câ in loculu celoru t r e i „ F " au c a p a t a t u t r e i „P" : I)ina-s t i 'a savo iana are in pa jer 'a ei t re i „P" : P a u p e r , P robus , P e r t i n a x , adeoa : seracu, c ins t i tu , perseve-r a n t u ; c ler ical i i insa dicu : ou Rege le celu nou am p r imi tu a l t i t r e i , P " : p a g a t e , p a r i a t e , p i ange te , adecă : p lă t i ţ i , vorbi ţ i , p l ânge ţ i . „Resb."

* Lene neiertata. I n mii de corespondenţ ie si a r t ic l i i ci t imu, câ in pă r ţ i l e de snsu ale U n g a r i e i a m e r i n t i a f6metea. I u t r ' a c e a g u b e r n u l u u n g u r e s c u a decisu, câ popora t iune i l ips i te se'i i n t i nda din p a r t e a s t a t u l u i pre câtu se p6te mai m u l t a a jn tor iu , inse : nici cu împrumutur i de bani si nici en bucate (cerea-lii) pe credi tu . Apo i da ra cu ce'? Cu aceea, câ se dea , mai v i r tosu sexului ba rba t e scu de lucru, la cai i U r i t e , la siosele, la r e g u l a r e a l i i i r i loru. in pădur i l e s t a t u lu i si l a a l te mul te , apoi pe munca se pla-tesca omenesce. Ce se vedi inse ? In comi t a tu iu Heves in locui tor i i mai mu l to ru comune ce ru ra ajn­to r iu . N u li s'a d a t u : ci s'a pub i i ca tu in comi t a tu lu i n t r e g u , câ ori cine voiesce se câş t ige ban i se merga la c a n c e l a r i a Societat-'ei p e n t r u r e g u l a r e a Tisei , unde se ceru de acum si t o t a ern 'a vreo 6 mii de munc i to r i cu p l a t a buna. Nici 60 de omeni n ' a u me su. Cei la l ţ i siedu cu pipele i n t r e dinţ i si r ad i -m a t i pe măciuci . „ O b s e r v "

* Congresulu serbescu din Car love t iu a deli­b e r a t a p a n a acum in p r iv in t i ' a organisâr i i consisto­r ia l u i metropol i tani i , a s ena tu lu i scc la r iu na ţ iona l i i supremii , si in p r iv in t i ' a adminn- t ra t iune i aver i lo ru monast i resc i . A mai e l a b o r a t a si unu s t a t u t u p e n t r u a d m i n i s t r a t i u n e a eparchic loru . Acum se ocupa de d o t a t i u n e a episcopiloru, de a d m i n i s t r a r e a aver i lo ru na ţ iona le , de unu nor inat ivu pen t ru pensionareagfunc-t iona i loru biserieesei. si de unu r e g u l a m e n t u i n t e rnu p e n t r u afaceri le congresului .

* L i g ' a antiseinetifa» „Berl in er Bu rge r -Ze i t g . " , dela 18 oct., a n u n t i a câ in Be r l i na s'a const i tui ţ i i o l i ga in con t ra Evre i lo ru .

S t a t u t e l e l igei se po tu resuniâ in' u rmatóre le ar t icole ;

I . Scopulu Socie tă ţ i i . A r t . 1. Soc ie ta t ea cons t i tu i t a , s'ubt numirea de

l ig 'a an t i semi t i ca , se compune din b a r b a t i neevrei , si a re scopulu de a uni si de a legă s t r i n s u si intimii i n t r e sine pe t o t i Ge rman i i neevrei , de ori-ce confes-siune, p a r t i d u pol i t icu si professiune, p e n t r u câ p r i a munca , energie si se r ios i ţ a te se sa lvedie p a t r i ' a ger­m a n a de o completa evre isare s i se inlesuésca t r a i u l u

! descedent i loru s t răvech i i o m locui tor i ge rman i . | A r t , 2. Soc ie ta tea s ta ruesce pe ca lea cea mai ' l e g a l a p e n t r u r e a l i s a r e a scopului seu in acclu modu,

câ se v a opune p r i n t o t a feliiilu de mijlóce' penuisse la s t r i m t o r a r e a g e r m a n i s m u l u i de c â t r a j idovismu, v a resp inge pe E v r e i in pos i t iuni le . corespundie tóre cu numeru lu loru, v a l i be ra gc rman i smulu de in i iu in t i ' a evreiésca de care este apesa tu pe teren u l i i socialii, politicii si religioşii si va as icurâ fiiloru ge rman i de-p l inulu d rep tu la funcţ iuni si demni tă ţ i in p a t r i ' a

i ge rmana . ; A r t . 3. P e n t r u a jnngerea scopului, soc ie ta tea se

v a folosi de u rmatóre le mijlóce : . . a) Y a favorisâ concuren ţ i i neevre i pe t ò t e t e r e ­

nur i l e si afacer i le sociale.

b) V a combate si v a i n l a t u r â influènti 'a evre-ésca ce esis ta in admin i s t r a t i unea comimeloru, a s ta­tu lu i , in corpur i le l eg iu i tó re , si in tò t e classele so­c ie tă ţ i i p r in i n c u r a g i a r e a muucei , educat iui iei si p r i n l i be ra rea v ic t imeloru nenoroci te din man ' a . cămăta ­r i lor u.

c) Va combate press 'a evreesca pr in fondarea a ju to ra rea si i n c u r a g i a r e a d iuar ie loru neevreesci ; s i in fine

d) V a infiintiâ soc ie tă ţ i si c lubur i esclusive, l a . ca re evre i loru nu. le este permissa i n t r a r e a .

A r t . 4. Simbolulu socie ta t ie i e o f rundia dc s te­jari i , pe oare va figura crucea.

D u p ă acés ta u rmédia ar t ico le le , care vorbescu despre membri i si despre admin i s t r a t i unea socie tă ţ i i .

I n tine, s t a t u t e l e se t e r m i n a cu u r m ă t o r i i a r ­ticoli :

A r t . 17. Res iedin t i ' a soc ie tă ţ i i e in Ber l in . A r t . 18. Organe le societăţ i i sun t d iuar ie le cu

i t end in t i e in con t ra Evre i lo ru . („Reforni 'a .") | Ammciu. I n t i pog ra f i a diocesana din A r a d u i se pr imesce unu inve t i ace lu . Se recere se a lba eta-! t e a de 14 ani , se fia b ine desvol ta tu , "si se fi abso-

l u a t u cu bunii succesu celu pucinn soól'a e lementa ra . Dor i to r i i au a se adresa la r edac t iunea acestei foi.

* O femeia eroica. Unu faptu farà p receden te in i s t o r i a mi l i t a ră a I t a l i e i s 'au pe t recuţ i i la F lo -

I ren t i ' a . U n u soldat i ! din a l i batal ionu. de Bersag l i e r i , j n u m i t a Mar i ot t i , fibidn bo lnava de mai m u l t a t impii

si s i l i tu se nu iésa din casa, refuza cu s t a r u i n t i a de a fi condusa la sp i ta lu . I n t r ' o d iminét ia camarad i i sei lu - r id icara din pati i si-lu du ai'a la v iz i t ' a medicala . Care nu tu u imirea medicului vediendu ca soldatul.» Mar io t t i nu era de. câ tu o femeie. Sylv i ' a Mar io t t l ,

! d in t r 'o familia mimeroó.-a di;: Sar .-Ambrogio, ap rópe , de T u r i n . s'a fost a n g a i a t n i i 1866. iu moiuenta lu , ; canti I ta l i 'a se lupta cu Au>tr i 'a , p?nti 'u a pe rmi t* ; f ra te lui seu, i n s u r a t u si t a t a a siese copii, se ren iana

in famili 'a sa. î n z e s t r a t a cu o fortia r a r a (ea luc ra in minele din P iemont ) ea sciù a ins ie la , in mometu lu mobil isarei , sup raveghe rea medicului . L a Custozza p e n t r u s t r a luc i t ' a sa condotta, ea p r imi medal i ' a va-lórei mi l t a re . D u p a resboiu, ea cont inua servic iulu seu. Rege le and ind despre àcés t ' a t r imese aceste i ero­ine crucea Ordinulu i seu ; mai m u l t inca, elu ordona câ ea se fie t r imi sa i n d a t a in famili 'a sa cu o pensie de 300 l ivre .

* liatiociiliu despre veni te le si spesele Reun iune i de jocu a r ang i a t e in favorea A lumneu lu i naţ ional i i ro­manii din Timis ióra in 0 octomvre 1879. s t . n. I V e n i t e : D e l a I I . S'a, D l u Eppisc . I o a n n Met i anu 5 fi., dela fa­mili 'a S ie rbanu din B.-Comlosio 4 fl., dela domnii : J . L u c a , N . Casar iu , Ios. Vil i , P a v . R o t a r i u câ te 3 fi., dela dnulu Nic. G e r d a n u 2 fi. 20 cr., de la domnii : Mei. Dreghic iu , Vlad . Seimanu, A n ' a Popa , l o a n u T ie ranu , E m . TJngnrianu, Gr ig . Marienescu, Greorg. T r a i l a , E m . Demetrovie iu , M. Ba rbu , I . Covaceviciu, Const . Zavi -si ts , Greorg. T ra i l e scu , Vucskov, J . Kimmel , I . Schlich-t iug , St . P a r aşchie viciu, T r . L u n g u , V a s . Ignea , I . Nestorovic iu , Vas . Barbulescu . I . Teodoroviciu, C. Ma­nin, I l ie Olar iu , Aur . Popoviciu, Stef. Po ru t iu , Vict , Cernet iu , Georg A r d e l e a n a , L a z . Jov i , A lex . Chisio-dianu, N . I ena th ie , Gust . Oni t iu , Georg. S ierbanu, J o s . Mikkel , Bé la Gyer tyanrFy, Georg Cocosianu, P . R i sz to , Car . Oszwald, P e t r u Cermena, P a v . A d a m u , D r . A t . Mar ienescu , L u i s Sch lo t thauer , Georg . L i o t a câ te 2«fL, dela domnii : L u c a Calac ianu, L a z a r u Simu, N . D a r a -ban t iu , Ios . Grăd ina r iu , N . Pe t rov ic iu , I . Damsia , J . Vulcanu , Iu l . Micu, P . Milu, E u t . Ciobanu, N . Ciobanu, M. Nediciu, Vie. A d a m u , St . Cior tus , L i u b . Adamoviciu , L u d . Ulr ich, D . Sv i ra t iu , P . Anca, I . Munteanu , Lud . Szabó, Vas . Brendus iu , Dem. Tra i lescu , I o a n u l ìoma-nov, A. Buchwald , Ed . K r a m p e , T a r c z a y , Carol Te­deschi, M. Ee r sch i t z , K r a t o c h v i l l , Mor. Blau , F r i ed -mann , Ad. K r a u s z , E. J a romisz . E m . Dolwe th , D a v . Dolwe th , J . Róddig , Dere ra , 11. P a u n u , Dem. Maximu, Ales . Secosianu, P e t r u Popoviciu, Nic . Ribar iu , Mei. Miculescu, Vie. Schelegianu , 1. D o g a r i u , J a l . Tot ia , I . Dobosianu, Rud . L e i n e r t h , A. He l lne r , G. Kapdebou, I . D a r a b a n t u , N . Bussa , A les . Nadas i anu , Geiszberger , Drehe r , I . Boncia , N . Maiereanu , Dem. Chi r i t i a . Schul-mann , Nicolau Chitescu, A. Sulyok, I . Popescu, D . A t -k a r y , Mi lanu Novacoviciu, Sim. Moldovann câ te 1 fi., dela domnii : Leop. Po l lak , H . T a u b e r , Max Csermak câte 50 cr. V e n i t u 173 fi. '70. cr., spese 78 fi. 28 cr. R e m a n e ven i tu c u r a t u 95 fi. 42 cr., care suma s'a p r e d a t u comite tu lu i a lumneulu i . Man. Ungurianu not . Georgiu Traila cassar iu .

C o n e u r s e . Conform decisului a u t o r i t ă ţ i i scolar ie diecesane

gr . or. din Timisiora de d a t u l u 9/21 Oc tomvre N r u 152 I I I . se escrie concursu p e n t r u depl in i rea pos­tu lu i de inve t i a to r iu romanu in comun'a San-Nico-lan lu mare , din p a r t e a numi t a „Capu sa tu lu i " , cu t e rminu pana la 9/21 Noemvre a. cur. Sa r iu lu este 400 fi. v. a. locu in t i a cu g rad ina si lemnele nece-sar ie . R e c u r e n ţ i i au a-si adresa recurse le loru la subscrisulu.

Timisiora , in 15/27 Octomvre. Demclriu SSoSgîi, m. p. inspectorii diecesanu de scole.

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to résca dela ci. I din comun'a Pesacu, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u B -Comlosiului. co t tu lu Toron ta lu , cu t e rminu lu 4 noemvre st. v. a. c.

Emolnmin t e l e suntu : 350 fl. in bani g a t a , 2 ju-gere p a m e n t u a ra to r iu , o g r a d i n a e s t r av i l ana de \ 4

j u g . si cor te lu liberii . Dor i to r i i de a ocupa aces tu pos tu sun t av i sa t i

a-si t r a m i t e recurse le loru i n s t r u a t e conformu dispit-se t iun i lo ru s t a t u t u l u i org. bis. si ad re sa t e comi t e tu lu i pa roch ia ln dlui insp. de scóle V incen t i u S ie rbanu in B.-Comlosiu, avendu a-se p r e s e n t a in vr 'o dumineca séu se rba tóre in s t ' a biser ica , spre a-si a r e t â des ter i -t a t e a in c a n t a r e si t ipieu. Cei cu classe vor fi pre­ferit i .

P e s a c u in 5 oc tomvre 1879.

Comitetulu parochialn. In contielegere cu dlu insp. cercualu de scóle.

P r i n decisulu cons i s to r ia la de d t to 20 Septem­vr ie a. c. N r o 2039/465 scolara , n imic indu-se a legerea de inve t i a to r iu l a c lassa I I I - a din Sieitinu ţ i n u t a la 26 A u g u s t u / 6 Sep temvre cu aces ta se deschide de nou concursu pe 18/30 Noemvre st. v. a. c. in care di se va t i ene si a l ege rea .

E m o l n m i n t e l e s u n t u in ban i 100 fl. v. a. p e n t r u 6 orgi i de lemne, 60 fl. v. a., p e n t r u cua r t i r u 40 fl. v. a., s c r ip tu r i s t i c a 6 fl. v. a. si 15 j u g e r e p a m e n t u es t rav i l anu , p e n t r u inca ld i tu lu scólei comun'a sepa ra t i ! se ingr i jesce.

Dor i to r i i car i vaescu a fi alesi, au a-si t r imi te r eeu r su r i l e i n s t r u i t e cu documen te l e prescr ise in Sta-t u t u l u organicu , se fie de pr inş i b inisoru in l imba mag ia ra , ad re sa t e comi te tu lu i p a r o d i , sele t r i m i t ă subsemna tu lu i I n s p e c t o r u l in Siet inu, p a n a in 15 27 Noemvre , dupa t r e c e r e a t e rminu ln i r ecursur i l e nu voru fi p r i m i t e ; in decursu lu publ icăr i i in vreo Dumineca , s'au se rba tó re ase p r e s e n t a in s ta b i se r ica de a-si a r e t a p r a c s a in c a n t a r i si t ip icu. •—

Datu in Siei t inu 16/28 Octomvre 1879. Comitetulu parochialn.

Cu stiria mea: Teodorii Popoviciu paroch. si inspect. de se

P e n t r u depl in i rea pos tu lu i de inve t i a to r iu la scol 'a gr . or. confessinnala din Dubesc/, se escrie con­cursu cu te rminu de a legere pe diu 'a de 25 noemvre a. c.

Emolumin te l e s u n t u : 300 fl. v. a., 2 l an t i e de pamen tu fenetia, l / 2 l an t i u g r ad ina , p e n t r u confe-r in t i e 10 fl., paus ia lu 5 fl. si locuint ia l ibera .

A s p i r a n ţ i i l a aces tu pos tu si-voru t r a m i t e re­cursele i n s t r u i t e conform dişpuse t iun i loru s t a t u t u l u i organicu, si ad re sa t e r e spec t ivu lu i comi te tu paro-chia lu c a t r a pă r in t e l e protopopi i si inspec toru t r a c -t u a l u Georgiu Cra t iunescu in Be l in t iu pe r Kisze to : avendu fiecare r e c u r e n t u in vr 'o Dumineca seu sar-ba to re a se p re sen t â in biser ic 'a d 'acolo, spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i si t i p i cu lu biser icescu.

Dubesci , 21 octomvre 1879.

Comitetulu parochialn. In contielegere cu mine ti, Cratiusiescu prot, si insp. de scdle.