Anul XII. Gherla, 1 August 1930 No. 15.

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL DIECEZEI DE GHERLA.

CU UN ADAOS NEOFICIAL.

Abonamentul pe un an 2 0 0 Lei. Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după învoială

F a r t e e b±ic iSLlsu , '

Convocarea Conzistorului Plenar.

In numele Domnu lu i am aflat de bine să convocam şi prin aceasta şi convocam Conzis tor plenar pentru ziua de 12 Augus t a. c. orele 8 dimineaţa, pentru considerarea chest iuni lor vitale referitor la noua aşezare a Eparhiei.

Invităm în urmare cu toată căldura pe toţi Fraţi i : Vicari foranei episcopali ,

Pro topopi tractuali, a s e so r i Conz i s to -riali, P- C Sa Egumenul sfintei M ă ­năstiri a Bicsadului, să participe la acest Conzistor , binevoind a-şi întocmi cu toţii .astfel sosirea la Gherla, ca să poată lua parte la slujba pontificală la ora 8 în biserica Catedrală.

Cu arhierească binecuvântare. Gherla, din Reşedinţa noastră episcopală, la 12 Iulie anul D o m n u l u i

una mie nouă sute treizeci, al Episcopatului nost ru anul al XHl-lea.

Episcop lutiu Nr. 42i>0. ' • •

Peregrinaj la Sfânta Mănăstire dela Nicula.

Aducem la cunoşt inţa Veneratului Cler şi poporul credincios, că la săr­bătoarea Adormirei Prea Sfintei Născă­toare de Dumnezeu (Sf. Mărie Mare), Hramul Sfintei Mănăst ir i dela Nicula, precum în toţi anii, aşa şi în anul acesta, vom servii cu ajutorul Iui D u m ­nezeu, Sfânta Li turghie Arhierească şi vom ţine cuvân ta re poporu lu i credin­cios aduna t Ja aceea Mănăs t i re . T o t a tunci vom face cu a ju torul D o m n u ­lui şi sfinţire de preoţi .

Onora t Frăţiile Voastre, vestind a-ceasta credincioşilor, să-i îudemnaţ i ' ca să alerge în număr cât mai mare şi cu-aceasta ocaziune la sfânta Măns t i r ea N i -culei, pentruca acolo să c ins teasăpe Prea­curata Fecioară Măria şi priu rugăciunile Ei să se poată împărtăşi de harul Atot­puternicului în. acest sfânt lăcaş de închinare. Aştept cu drag credincioşii din întreagă eparhia pentru 15 Augus t la sf. Mănăst i re dela Nicula, ca to t ­deauna, dar mai ales în anul acesta pentru sfântă îmbrăţ işare sufletească.

Gherla, la 22 Iulie 1930. Nr. 428; .

Chemare la hirotonire. In ziua^ de 13 Augus t a. c vom

face hirotonire de diaconi, iar în .ziua de 15 Augus t a. c. sărbătoarea Ador ­mirei P rea Curatei Vergure Măria, hi rotonire întru preoţi.

Pentru această dată chemăm la hirotonire pe toţi clericii, absolvenţi ai diecezei noastre, cari sunt pregătiţi pentru primirea sfintei Hirotonir i ,

Lăsăm tu turor . Onoraţ i lor Fraţi preoţi, să aducă această la cunoş t in ţa clericilor diecezani, originari din paro­hia lor şi ca pentru aceasta dată s a s e prezinte la sfânta Hiro toni re .

Cei ce doresc a se hirotoni, se vor-prezenta Ia Reşedinţa episcopală în ziua de ' 7 Augus t a. c., la orele 9 dimineaţa, aducând cu sine extras din matricula botezaţilor şi dacă sunt că­sătoriţi, extrqs de cununie, precum şi certificat dela Oficiul parohial despre purtarea lor morală şi socială dela ieşirea din Seminar .

Gherla, la 2 2 Iulie 1930. Nr. 4284.

P a g . 1 1 8 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 15.

Am aflat de bine în

Mul t Onora tu l Ioan Coste, p ro topop tr. Gherlei, paroh în Gherla , de arhi-diacon onorar.

Nr. 4123. Mult Onoratul Iacob Marga, proto­

p o p tr. Câţcăului, paroh în Dej , de arhiciacon onorar .

Nr. 4127" Mult Onoratul Aurel Dragoş , pro­

t o p o p tr. Sătmarului , paroh în Sa tu-Mare, de arhidiacon onorar .

Nr. 4130. Mult Onoratul Ioan Anca, p ro topop

tr. Băii-Sprii , paroh în Baia Şprie, de arhidiacon onorar

Nr. 2124. Mult Onoratul Alexandru Breban

p ro topop tr. Băii-Mari, paroh în Baia Mare , de arhidiacon onorar .

Nr. 4131.

Mult Onora tu l Traian Trufaşiu, p ro­t o p o p tr. Bredului, paroh în Zălau, de arhidiacon onorar.

Nr. 4129. Mult Onoratul Alimpiu Coste, pro­

t o p o p tr. Valcăului paroh în Ceheiu, de arhidiacon onorar .

Nr. 4123. Mult Onoratul Ioan P o p , p ro topop

tr. Budacului paroh în Mărişel, de ar-hidiacorf onorar .

Nr. 4133 Mult Onoratul Vasile Pătcaşiu, pro­

t o p o p on . -paroh în Hotoan , (D. Sără-uadului) de arhidiacon onorar .

Nr. 4134. M u l t Onoratul Mihail Pop , p r o t o ­

pop tr. Noţ igului -paroh în Uuceu, de arhidiacon onorar.

Nr. 4132. Mult Onora tu l Pavel Saivan, admi­

nistrator p ro topopesc al tr. Sânmăr-ghitei, de p ro topop actual al aceluiaş tract.

Nr. 4017 . Mul t Onoratul Ioan Eetringel, ad­

ministrator p ro topopesc al tr. Bistriţei, de p r o t o p o p actual, al aceluiaş tract.

Nr . 4 0 2 0 .

Domnul a numi pe

Mult Onora t a l Gavril Marţian, ad­ministrator p ro topopesc al tr. Reteagu-lui, de p r o t o p o p actual, al aceluiaş tract.

Nr. 4019 . Mult Onoratul Emil Osta te , admi­

nistrator protopopesc, al tr. Ipului de p ro topop actual al aceluiaş tract.

Nr. 4 0 2 1 . Mult Onora tu l 11ie Călăuz, adminis­

trator pro topopesc al tr. Oarţei de pro­topop actual, al aceluiaş tract.

Nr . 4016 . Mult Onoratul Alexandru Achim,

administrator pro topopesc al tr, Băseş-tilor de p ro topop actual a aceluiaş tract.

' Nr . 4 0 1 5 . Mul t Onoratul Alexandru Chezan

adminis t ra tor p ro topopesc al tr. Lăpu-şului, de p r o t o p o p actual, a aceluiaş tract. Nr. 4 0 1 8 .

Mul t Onora tu l August in Budu, ad­ministrator pro topopesc al tr. Vadului de p ro topop actual al aceluiaş tract

Nr. 4014 . Mult Onoratul şi Clarisimul Dr.

Alexandru Ciplea, profesor de teologie în Gherla, de asesor conzistoriai.

Nr. 4029 . Mul t Onora tu l şi C la c i s imul Dr.

George Bob , profesor de teologie în Gherla, de asesor conzistoriai .

Nr. 4 0 2 7 . Mult Onoratul şi Clarisimul Dr.

Dumitru Mânu, profesor de teologie în Gherla, de asesor conzistoriai .

Nr. 4026 . Mul t Onora tu l şi Clarisimul Dr.

Gregoriu Strîmbu, profesor de teologie în Gherla, de asesor conzistoriai .

Nr. 4 0 2 8 . P rea Cuvioşia Sa Atanasiu Maxim,

egumen al Mănăstir i i Bicsadului, de asesor conzistoriai .

Nr . 4 0 4 1 . Mult O n o r a t u l George F o r n a

contabil diecezan în Gherla, de asesor conzistoriai .

Nr. 4 0 2 5 .

Nr. 15. C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 119.

Mult Onoratul David Deac, casier la Administraţia Capitulară în Gherla, de asesor conzistorial.

Nr. 4 0 3 0 . Mult Onoratul Aurel Dragoş , pro­

t o p o p în Satu Mare , de asesor con­zistorial.

Nr. 4 0 4 4 . Mult Onoratul Alimpiu Coste, p r o ­

t o p o p în Ceheiu, de asesor conzistorial. Nr. 4049 .

Mult Onora tu l Domiţ ian Cupşa p ro topop în Tăşnad, de asesor conzis­torial.

Nr. 4045 . Mult Onora tu l loan Doboşi, p ro to­

p o p în Gherţa mică, de asesor conzis­torial.

N r . 4 0 4 3 . Mul t Onora tu l Iacob Marga, p ro ­

t o p o p în Dej, de asesor conzistorial . Nr. 4024 .

Mul t Onoratul Ambroz iu Piaian, p r o t o p o p în Surduc, de asesor conzis­torial. •

Nr. 4036 . Mult Onoratul Demetriu Rusu, pro­

topop în Sânicoară, de asesor con­zistorial.

Nr. 4 0 3 5 . Mult Onoratul Ştefan Papp, proto-

po > în Apşa de jos, de asesor con- , zistorial.

Nr. 4 0 4 0 . Mult Onora tu l Artemiu Anderco,

p ro topop în leud, de asesor conzistorial. Nr. 4 0 4 3 .

Mult Onora tu l Iosif Sângeorgean, p r e i o p c o în Iclod, de asesor conzistorial.

Nr. ^ 0 3 4 . Mult Onoratul Valentin Copos, pro­

t o p o p în B o b o t a , de asesor conzistorial . Nr. 4046-

. Mult Onora tu l loan Petringel, p ro­t o p o p în Bistriţa, de asesor conzistorial .

Nr. 4 0 3 3 .

Mul t Onora tu l Pavel Saivan, pro­t o p o p în Sânmărghita, de asesor con­zistorial.

Nr. 4 0 2 3 .

Mult Onoratul Gavril Marţian, pro­topop în Căşeiu, de asesor conzistorial.

Nr. 4 0 3 9 .

Mult Onoratul Emil Ostate, proto­pop în Măierişte, de asesor conzistorial.

Nr. 4032 . Mul t Onoratul IIie Călăuz, p ro to ­

p o p în Cehul Silvaniei, de asesor con­zistorial. '

Nr. 4 0 4 8 . Mul t Onoratul Alexandru Achim,

p ro topop în Băseşti, de asesor con­zistorial.

Nr. 4047 . Mul t Onoratul Alexandru Chezan,

p ro topop în Târgul Lâpuşului , de ase­sor conzistorial .

N r . ' 4 0 3 8 . Mul t Onoratul August in Bud, p ro ­

t o p o p , în Hăşmaş , de asesor conzis­torial .

Nr . 4037 . Mult Onoratul Ştefan Buzilă, p ro ­

topop onorar în Poiana Ilvei, de ase­sor conzistorial .

Nr. 4 0 3 1 . Ciarisunul Dr. Dumitru Mânu,

profesor de teologie în Gherla, de pro­t o p o p onorar.

Nr. 4 1 2 6 . Onora tu l G h e o r g h e Forna, contabil

diecezan în Gherla, de p r o t o p o p onorar . Nr. 4 1 2 8 .

Onora tu l Alimpiu B o r o ş profesor d e Religie în Baia Mare, de p r o t o p o p onorar .

N r 4 0 5 2 . Onora tu l Emanoi l Pioraş, profesor

de Religie în Gherla, de p r o t o p o p on. Nr. 4 0 5 6 .

Onoratul Vasile Herman, profesor de Religie în Satu Mare, de prot. on-

Nr. 4 0 5 4 .

Onoratul George Pteancu, profesor de Religie în Năsăud, de prot. onorar.

Nr. 4 0 5 5 .

Onoratul Lazar Caba, paroh în Şoi -muş, de p ro topop onorar .

Nr. 4 0 7 4 . '

P a g 120. C U R I E R U L CREŞTIN. Nr. 15.

Onoratul Ioan Chintăuan, paroh în Aluniş .de p ro topop onorar .

Nr. 4 0 9 1 . Onora tu l Augus t in Plaian, paroh în

Lac, de p r o t o p o p onorar . N. 4C92.

Onoratul Grigor iu Murăşan, paroh în Floreşti, de p r o t o p o p onorar.

Nr. 4 0 9 8 . Onora tu l Nicolae Pop, paroh în

Groşi, de p ro topop onorar . Nr. 4 0 9 7 .

Onoratul Simion P. Ş imon, paroh în Dobrocina , de p ro topop onorar .

Nr . 4 0 9 5 . Onora tu l Ioan Ciur Jărean, paroh în

Luşca, de fpro topop onorar. Nr . 4 0 8 7 .

Onoratul August in Carşai, paroh în Petreşti, de p ro topop onorar.

Nr. 4 1 0 7 . , Onora tu l Ioan Vereş, paroh în O r -

man, de p ro topop onorar . Nr. 4 1 1 0 .

Onora tu l George Maior, paroh în Tămăşeşt i , de p r o t o p o p onorar .

Nr. 4 0 7 6 . Onora tu l Eugen Dredean, paroh în

Târşolţ , de p r o t o p o p onorar. Nr. 4070 .

Onora tu l Ioan Andrieca, paroh în Ulmeni , de p r o t o p o p onorar.

Nr. 4 0 7 5 . Onoratul S igh ismund Lengyel, preot

II. în Baia Mare, de p r o t o p o p onorar. Nr . 4 0 6 8 .

Onora tu l Aurel Bilţiu, paroh în Rus, de p r o t o p o p onorar .

Nr. 4094 . Onoratul Dănilă Oltean, paroh în

Măhal, de p r o t o p o p onorar . Nr. 4090 .

Onora tu l Alexandru Şimon paroh în Copalnic , de p ro topop onorar

Nr. 4050 . Onora tu l Ioan Pasca, paroh în

Câţcău, de p ro topop onorar . Nr. 4 1 0 5 .

Onoratul Gavril Berinde, paroh în Po tău , de p ro topop onorar.

Nr. 4064."

Onoratul Teodor Oltean, paroh în Ardan, de p ro topop onorar .

Nr. 4084 . Onora tu l Nichifor Buta, paroh în

Lunca, de p r o t o p o p onorar. Nr. 4082 .

Onora tu l Ioan 3elciug, paroh în Şintereag, de p ro topop onorar.

Nr . 4100 . . Onoratul T e o d o r Brehariu, p a r o h

în Cuzdrio^ra, de pro t . onorar Nr . 4 1 0 4 .

Onoratul Iuliu Cjorceriu, paroh în Ilva mare Sat, de p ro topop onorar.

Nr. 4 0 8 8 . . Onora tu l Grigoriu Ciuntereiu, paroh

în Prislop, de p r o t o p o o onorar . Nr. 4 0 8 3 .

Onora tu l Ioan. Hoţea, paroh $în Turţ, pe p r o t o p o p onorar .

Nr. 4060 ; . Onoratul Vasile Sabo, paroh în

O c n a Şugatag, de p r o t o p o p onorar . Nr. 4 0 5 9 .

Onoratul Tit Pop , paroh în Bătar-ciu, de p ro topop onorar.

Nr. 4062 . Onoratul Ioan Butean, paroh în Zal-

noc, de p r o t o p o p onorar. Nr. 4 0 7 2 .

Onora tu l Pante l imon Zagrai , paroh în Bistriţa Bârgăului, de prot . onorar.

Nr. 4089 . Onora tu l Ilie Blaga, paroh în Chetiu,

de p ro topop onorar . Nr. 4 0 9 3 .

Onoratul Ciril Dumbravă, paroh în Ruşii Munţi, de prot. onorar.

Nr. 4 0 8 5 . Onoratul Ilarie Gael, paroh în

Craidorolţ, de p r o t o p o p onorar . N r . ' 4 0 7 7 .

Onoratul Emil Meruţnj , paroh în Ciceu Cristur, de prot. onorar .

Nr . 4 1 0 2 Onoratul Emil Sigartău, paroh în

Agrîeş, de p r o t o p o p onorar . Nr. 4 1 0 3 .

Onora tu l Iosîf Stan, paroh în Borşa, beneficiul inf. de p r o t o p o p onorar .

Nr. 4 0 5 7 .

Nr. 15. C U R I E R U L CREŞTIN Pag. 121 .

Onora tu l Pompi l iu Tămaş , paroh în Botiz, de p ro topop onorar.

Nr. 4 0 6 3 . Onoratul Darie Vlad, preot II. în

Sighet, de p r o t o p o p onorar . Nr . 4 0 5 8 .

Onoratul Vasile Pogăciaş, paroh în Tăuţii de jos, de prot. ono ran

Nr. 4066 . Onoratul Teotil Bocoş , paroh în

Şieu OJo ihe iu , de prot . onorar . Nr. 4099 .

Onoratul Emil Murăşan , paroh în Bârşăul mare, de prot. onorar .

Nr. 4 1 0 6 . Onoratul Gavrii Rebrean, pa oh în

Somcu tu l Mic, de prot. onorar. Nr. 4096 .

Onoratul Ioan Lobonţiu, paroh în Silvaş. de p ro topop onorar .

N r . 4 0 7 3 . Onoratul G e o r g e Tohă tan , paroh în

llba, de p ro topop onorar. Nr. 4 0 6 5 ,

Onora tu l Octavian Bulbuc, paroh în Mintiul Român, de p ro t -ono ra r .

Nr. 4 1 0 ' . Onoratul Ioan Lemenyi, paroh în

Şirioara, de p r o t o p o p onorar. Nr . 4 0 8 1 .

Onoratul August in Caba , paroh în Someş Guruslău, de prot. onorar .

Nr. 4080 . Onoratul Ioan Oltean, paroh "în

Criştelec, de p ro topop onorar . Nr. 4 0 7 8 .

Onoratul Pompeiu Vlăduţiu, paroh în Fizesul Gherlei, de p ro topop ono r : r .

Nr 4109 . Onoratul Ioan Bârlea, prof. de

religie în Sighet, de prot. on. Nr. 4 0 5 3 .

Onoratul Ioan Coetin, paroh în Firiza, de pro topop onorar .

Nr. 4067 . Onora tu l George Anderco , paroh

în Bixad, de p ro topop onorar. Nr. 4 0 7 1 .

Onora tu l Vasile Ciplea, prof. de religie în Sighet, de prot. onorar.

Nr. 4 0 5 1 .

Onoratul Virgil Şurani, paroh "în Şurdeşti , de p r o t o p o p onorar .

Nr. 4 0 6 9 . Onoratul Paul Fetti, paroh în Iadăra,

de p r o t o p o p onorar . Nr. 4079 .

Onoratul Vasile Câmpean , paroh în Măluţiu, de p ro topop onorar .

Nr. 4 1 0 8 . Onora tu l Atanasiu Doroş , paroh în

Târna Mare, de prot , onorar. Nr. 4 0 6 1 .

Onora tu l Simion Pop , paroh în ' Rodna.^pe p r o t o p o p onorar .

Nr. 4086 .

Sunt numiţi parohi Onoraţii adminstratori locali:

Alexandru Sima, Periceiu, Nr. 3 9 9 5 . Ştefan Sabo, Drighiu , Nr. 3 9 9 6 . Alexandru Şimon, Copalnic . Nr. 4002 . Alexandru Cheresteşiu, Bungard.

Nr. 4120 . Tit Trif, Mineu. Nr. 4 1 1 9 . Victor Cristea, Horva t Pe tenia .

Nr. 3997 . Ioan Lemenyi, Şirioara. Nr. 4014 . P o m p e i u Vlăduţiu, Fizeşul Gherlei.

Nr. 4 1 3 5 . Ioan Chişiu, Apa. Nr. 3 9 8 1 . Vasile Erdos, Leehinţa. Nr. 3 9 8 8 . Alexandru Darabant, Vama. Nr. 3 9 8 5 . Valentin Onighi , Mălin. Nr. 3964 . George Jurca, Breb. Nr. 3974 . Alexandru Pop, Băbăşeşti . Nr. 4 1 2 1 . Ioan Buşiţ ia , Rugăşeşti- Nr. 4122 . Teodor Bindea, Sânt ioana. Nr. 4 0 0 8 . . Valentin Pintea, S a t u - L u n g Nr. 400(1 Florian Găvrilaş, Sâg. Nr . 3 9 9 4 . Iuliu Şurani , . Jur te lecul Hododulu i .

Nr. 3 9 9 3 . Nicolae Hatos, Moigrad . Nr, 3992., August in Bob Hangea, Chechiş .

Nr. 3983 . Emil Boca, Corneni . Nr, 3 9 6 9 . T e o d o r Macrea, Budacul de sus.

Nr. 4010 . Găvrilă Găvrilaş, Cheud. Nr . 4 0 0 3 . Victor Banciu, Mireş. Nr. 3967 . Ghindaş Teodor, Dobricul Lăpuşului .

Nr . 3 9 6 2 .

Pag. 122. C C R I E R U L CREŞTIN Nr. 15.

.loan G ă z d a c , Săcel. Nr. 3 9 7 8 . Alexiu Ber inde, Someşeni. Nr. 3980 . loan Bancoş, Urminiş . Nr. 3990 . Aurel Butean, Săeălăşeni. Nr . 3993-loan Medan, Măgureni. Nr. 4 0 0 1 . Ştefan Botha, Lemniu. Nr. 4 0 0 5 . Gheras im Căpâlnea, Zalha. Nr. 4 0 1 3 . Anchidim Drăgan, Poieni le Zăgrii .

Nr. 4012 . T o m a Bulea, Zagra . N r . ' 4 0 1 1 . loan Pop, Gîedin. Nr. 4 0 0 9 . S imion Negrea, Ruş t io r . Nr. 4006 . Gheorghe Ştrenc, Groşi . Nr. 3977. Augus t in Bud, Preluci . Nr. 3 9 6 1 . Minai 1 Manciu, Tăure. Nr. 3963-Liviu Hales, Spermezeu. Nr. 3 9 o 5 . Nicolae Costin, Satul nou de jos.

Nr. 3 9 8 2 Alexandru Lazar, Buciumi. Nr. 3999 . Patr iciu Bârlea, Călineşti. Nr. 3Q76. Mihaiu Raţiu, Leleşti. Nr. 3966 . George Tabără , Ceaba. Nr. 3 9 6 3 . Augus t in Boldor, j ichişul de jos.

Nr. 3 9 7 1 . Flaviu Serbac , Pir. Nr. 3972 . Tit Berinde, Văleni. Nr. 3 9 7 5 . loan Doboşi , Halmeu. Nr. 3979 . O v i d i u Lupan, Tur . Nr. 3986 . Valeriu Cueşdean, Domneşt i . Nr. 4007 . Teofil Pop , Chelinţa . . Nr. 4004. Iuliu Cheresteşiu, Ortelec. Nr . 3 9 9 1 . Ceorge Gavriş, Corni . Nr. 3989 . Romul Cionte, Dumbrăvi ţa . Nr. 3984 . loan Pop, Pinticul român. Nr. 3970 . Ştefan Cherecheş, Şaieu. Nr. 3 9 7 3 .

Din şed. conz. 12 Iulie 1930.

Onoratul Dr. Augustin ri aloş, 'preot-spir i tual la Institulul Corector şi profesor la Şcoala Normală diecezană de băieţi este numi t protopop onorar.

Din şed. conz. 22 Iulie 1930. Nr. 4282.

Onoratul Ştefan Mureşan, preot în Batin este numit adminis t ra tor local la parohia Sânmărtin.

Din şed. conz. 15 Iulie 1930 . Nr. 4136.

Onoratul Gherasim Câpălnea, preot în Zalha, este numi t paroh la parohia Şimişna (D. Vadului) .

Din şed. conz. 15 Inlia 1930 . No. 4136.

Onoratul Ştefa Vaida preot-capelan în Lozna. este numit admist ra tor local la Lozna (D. Surducului,)

Din şed. conz- 22 Iulie 1930 No. 4^83.

H i r o t o n i r e . In ziua de 18 Iulie a. c au fost

hirotoniţi întru ipodiaconi şi diaconi, iar în ziua de 20 Iulie a. c sărbătoarea Sf. Profet IIie întru preoţi, următorii clerici d iecezani : Vasile Pop, loan Rob şi George Chişiu.

Gherla, la 21 Iulie 1930. Nr. 3Q3 .

întregirea Forului delegat de l a instanţă Lăpuş.

For.ul delegat de 1-a instanţă al tractelor Lăpuş şi Copaln ic-Mănâş tur se întregeşte în modul următor :

Mult O nor a tu l Alexandru Chezan ' p r o t o p o p tr. Lăpuşului paroh în Târgul Lăpuşului , este numi t , preşedinte • Onoratu l Niculae Nechita din Lăpuşu l român asesor ordinar; iar Onoratul llie Man din Boereni, asesor suplent

Din şed. cdnz 15 Iulie 1930. Nr. JS04.

Colectă pentru ajutorarea populaţiei creştine din Borsa.

S 9

O n . Directorat Ministerial din Cluj ne trimite u rmătoarea adresă prin care. solicită deschiderea unei colecte pentru ajutorarea populaţiei creştine din Borşa Maramureşu lu i :

Prea Sfinte Părinte.

Credem, că şi Prea Sfinţia Voast ră are cunoşt inţă de situaţia precară în care se sbate popula ţ ia judeţului Ma­ramureş şi în special locuitorii comu­nei Bofşa. Mizeria şi foamea care bân-tue în acel ţ inut sunt a se atribui în bună parte, recentele întâmplări din B o r ş a .

No. 15. C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 128.

Pentru a veni în ajutorul populaţ iei înfometate şi a aduce puţ ină alinare şi mângâiere sufletelor desnădăjduite, Vă rugăm să binevoiţi a dispune, ca în câteva Dumineci consecut ive şă se facă în toate bisericile din Eparhie, colectă pentru ajutorarea populaţiei creştine din Borşa.

Sumele rezultate din colectă rugăm a Ie înainta acestui Direc tora t Minis­terial u rmând â se cumpăra p o r u m b şi al imente pentru a fi distribuite între populaţ ia ereştmă.

Mul ţumindu-vă^pen t ru binevoitorul concurs, primiţi V ă ; r u g ă m Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei noastre conside-raţiuni. .

Cluj, Ia 18 Iulie 1930.

p. Director Ministerial: Indescifrabil.

Şeful Serv. Internelor: Indescifrabil.

î n d e m n ă m în consecinţă Ven. Cler să îmbrăţ işeze cu tot interesul soarta tristă a populaţiei în multe feluri în­cercată, din aceea c o m u n ă şi să des­chidă colectă în favorul lor în proximele două Dumineci d u p ă primirea acestui ordin . Banii se vor înainta On. A d m i ­nistraţii Capitulare sub titlul „Pent ru sinistraţii creştini din Borşa" .

Din şed. conz. 19 Iulie 1930 . Nr. 4184.

X T e c r o l o g 1

Cu durere anun ţăm Veneratului Cler, că Onora tu l Ioan c. Rus preot jubi lar , fost paroh în Sânmartin (D. •Şicului), a repausa t în D o m n u l în z iua

de 2 4 Maiu a. c. în anu l 77 al vieţii şi 5 4 al preoţiei.

Din şed. conz. 12 Iulie 1930. Nr. 3768—1930.

C u durere a n u n ţ ă m Venera tu lu i Cler, că Mul t Onora tu l Siwion c. Petricea preot iubilar , a fost paroh în Simişna şi p ro topop al distr ictului Vadului , a r epausa t în D o m n u l în z iua de 6 Maiu a. c. în anu l 87 al vieţii şi 57 al preoţiei.

Onora t Frăţiile Voas t re să aduceţi la altarul Domnulu i rugăciunile pii în­dat inate pentru o d i h n a sufletelor ador ­miţilor în Hr is tos Fraţi .

Din şed. conz . 4 Iunie 1930 .

No. : 979.

Concurs la parohii.

Postu l de al 111 leu preot din pa­rohia Năsăud se curentează cu terme­nul de 31 Augus t a. c.

Din şed. conz. 19 Iulie 1930. No. 4143.

Pos tu l de al 111-lea preot din parohia Bistriţă se curentează cu ter­menul de 31 August a. c.

Din şed. conz. 19 Iulie 1930. Nr. 4375

Doritori i dea dobândi unul din aceste beneficii , eparhial , să-şi înainteze rugările la Ordinariatul ep i scopa l în termenul concurstial - pe calea oficiu lui protopopesc competent, — provăzute cu următoarele documente :

1. Absolutor i i i t eo log i c . 2 . Atestat de s trv ic iu dela oficiul p r o t o p o p e s c . 3 . Extras autentic din protocolul şco lar despre

catehizarea e levi lor şcolari , în anul sco last ic Q29 iQ la caz, că şcoa la în anul sco last ic trecut n'a fu ncţ io -nat atestat of ic ios că pruncii totuşi au fost catehezaţ i ,

4. Extras autentic din protoco lu l predic i lor d e pe un an,care se termină la data când s e îna intează rugare^r

- La rugările înaintate fără aceste d o c u m e n t e , — dintre cari cele de s u b 3 şi 4 trebue să fie vizate ş i autentificate de cătră of ic iul p r o t o p o p e s c , — nu s e va reflecta.

Episcop Or. Iul iu Hossu

P a g . ' T 2 4 . C U R I E R U L C R E Ş T I N . Nr. 15.

Conflictul din Malta Pentru importanţa principală a chesti­

unii şi pentru interesul cu care a fost ur­mărită aceasta din partea Clerului, credem bine venit să publicăm în întregime în cele ce urmează, articolul apărut în N £ 8 K c-al marelui cotidian din Bucureşti „Curen­tul" asupra conflictului ivit'între naţiona­lismul catolic din Malta şi guvernul britwric:

„Roma, 8. — In ultima Alocuţiune Con­sistorială, Papa Piu al XI a pus în evi­denţă «cauza malteză" reconfirmând în mod solemn „marea importanţă" ce această chestiune o prezintă pentru pacea spiritelor şi interesele superioare ale religiunei.

După ce a arătat în ce consistă con­flictul din Malta, Marele Pontif a reamintit «Cartea Albă" a Vaticanului în care se face o expunere oficială, documentată, a acestei chestiuni.

In rândurile poporului maltez, profund catolic, domnea de vreme îndelungata 6 pace religioasă pe care deplina armonie de raporturi între autorităţile eclesiastice şi civile o făceau tot mai fecundă şi bine­făcătoare.

Lord Strickland, — şeful „partidului con­

stituţional", şi preşedintele consiliului de miniştrii maltez, a rupt această armonie.

In alocaţiunea sa, Pontiful a ţinut să declare că „furtuna din Malta nu a putut fi provocată nici de Sf. Scaun, nici de Episcopatul Maltez".

Cartea Albă expune cauzele cari au dus la situaţiunea de astăzi, a cărei vină ar cădea în întregime asupra lordului Strick­land. Acesta, prin discursuri agresive, prin primirea făcută celor trei episcopi protes­tanţi, veniţi la Malta să ţie conferinţe, şi prin campania lui sistematică contra religiei catolice, — a turburat adânc viaţa paşni­cului popor maltez.

In faţa acestei situaţiuni, însuşi guver­nul brit?nic a recunoscut necesitatea unei cercetări din pai tea Sf. Scaun printr'un vizitator apostolic. In acest scop a fost în­sărcinat cu consimţământul chiar al guver­nului britanic, Monseniorul Bobinson, — irlandez, şi Nunţiu Papal în Australia.

Rezultatele acestei anchete ale Monseni­orului Robinson au fost expuse într'un ra­port către Sf. Scaun, publicat în a doua parte a „Cârtii Albe" şi din care extragem părţile cele mai interesante :

Documentul XII Raportul Monseniorului Pasquale Robinson către Secretariatul de Stat

(16 Iunie 1929).

Numeroasele incidente, cari în tre­cutul apropiat au fost cauza de tulbu­rare pentru pacea religioasă şi civilă a paşnicului popor maltez, sunt rezultatul natural şi inevitabil al alegerilor cari au avut loc în August 1927, când era la putere Lordul Stickland, în calitate de prim-ministru.

îmi repugnă să vorbesc în mod ne­favorabil de caracterul şi conduita lui Strickland. cu atât mai mult cu cât mi-a arătat cea mai mare prevenire în timpul recentei mele şederi în Malta; dar, din modul cum s'a comportat în trecut, se poate deduce că este foarte îndoelnic să se ajungă la oarecare pace şi linişte în

Malta, cât timp d-sa va rămâne la cârmă. Pentru o mai bună lămurire se poate aminti, că în cursul celor 40 ani de viaţă politică, Strickland, care este acum în vârstă de 68 ani, a încercat totul şi peste tot, ori unde a fost, şi a trebuit întotdeauna să fie rechemat sau înde­părtat.

In 1889 a devenit secretar şef al Maltei, dar s'a arătat atât de odios în noua sa sarcină încât a fost scos din serciu cu votul aproape unanim al con­siliului guvernului fiind silit să pără­sească insula în mijlocul huiduelilor, aruncându-i-se pietre în ,tot parcursul până la vapor.Dupâ aceia a fost „înaintat

P a r t e a n e o i i c i a l â , .

Nr 15. C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 125.

guvernator pe rând al insulelor Leeward, al Tasmaniei, al Australiei Occidentale şi al Galliei Nouă de Sud; şi, în fiecare din aceste posturi, lipsa sa de twt a devenit evidentă, cum a observat ziarul The Times din Londra (13 Sept 1917), când a părăsit ultimul post de guver­nator.

La urmă s'a întors la Malta, înteme­iat aşa zisul „partid constituţional" şi după ce a condus opoziţia timp de şase am, a devenit prim-mimstru în August 1921, cum am mai spus Din acel moment a aruncat insula în aceiaşi stare de fră­mântări, ce caracterizează primul său regim, ca secretar-şef.

Cine este Lord Strickland

Stickland este fără îndoială un om cu caracter dominativ, dotat cu abilitate, ini­ţiativă şi curaj; dar chiar amicii săi remarcă felul său stângaci de a lucra, şi imprudenţa sa care de atâtea ori s'a' manifestat prin cuvinte şi acţiuni.

Neîncrezător în toţi, cu excepţia per­soanei sale, Strickland nu vrea să ştie de sfaturile altuia, şi hotăreşte totul dela sine, refuzând să discute sau să cedeze în ceva •

Mişel şi fără scrupule, este fără nici o consideraţie pentru drepturile şi sentimen­tele altua, şi ar sacrifica pe orice persoană, ori ce politică sau principiu pentru dra­gostea de putere, care e unica şi înalta lui ambiţie. Aceasta e cel puţin opinia expri­mată în general în Malta de toţi aceea cari sunt mai bine informaţi de cât mine asupra lui.

E destul, pentru a dovedi aceasta, să menţionez legea introdusă în curând de el, care scoate limba italiană din scoale şi din tribunalele, unde a fost totdeauna recunos­cută ca limba oficială. Această lege a fost un proiect scump lui Strickland, care a luptat patruzeci de ani, căutând orice oca­zie pentru stârpirea limbei italiene din insulă.

De fapt, dela începutul vieţii sale pu­blice a demonstrat o tendinţă foarte anti-clericală, chiar anticatolică cu privire la anumite chestiuni, de exemplu, cu privire la confiscarea bunurilor;

Anticatolicismul lordului

Deşi s'a .lăudat mereu de respectul ce-1 are pentru autorităţile bisericeşti, Strickland, le-a expus în ridicol în con­tinuu, publicului.

Ar fi destul de lung şi dureros ca Bă cităm seria întreagă de lovituri, câte odată subtile şi delicate, altă dată săl­

batice şi brutale, pe cari Striekland după ce a fost ales prim-ministru le-a îndreptat contra celor mai sacre insti-tuţiuni din Malta, necruţând nici pe ve­neraţii episeopi diecezani şi ai ţârei, neezitând chiar să invectiveze religia însăşi.

Această nefastă campanie a devenit făţiş mai acută în Iulie 1928, cu ocazia unei demonstraţii publice anticlericale, organizată de Strickland. Se poate spuhe că a atins punctul culminant în Ianuarie 1929, când în ciuda autorităţilor biseri­ceşti competente, a refuzat să-i permită plecarea din Malta părintelui Ouido Micaleff. Conventual (călugăr).

Ancheta papală

In urma amestecului său fără rost în exerciţiul jurisdicţiunei eclesiastice, Strick­land a fost ameninţat de a fi controlat de Parlamentul maltez şi a reuşit să scape de o înfrângere propunând ca uii vizitator apostolic să fie chemat pentru o anchetă asupra tuturor divergenţelor ce se referă Ia relaţiunile dintre Biserică şi Statul din" Malta. De abia Sfântul Scaun a acceptat cererea lui Strickland şi el s'a gândit să utilizeze misiunea delegatului în aşa mod încât să avantajeze planurile sale politice şi în această privinţă, prezintă Parlamentul la 6 Martie un „Act pentru a conferi anumite puteri delegatului apostolic spre a ancheta cu privire la anumite lucruri din Malta".

La sosirea mea în Malta (3 Aprilie) pri-miam un exemplar al acestei legi împreună cu o comunicare din partea lordului Strick­land, în care se spunea că pot să fac o asemenea anchetă publică în aşa fel ca prestigiul Sf. Scaun să fie enorm de mărit şi succesul misiunei Delegatului asigurat.

In ziua următoare (4 Aprilie^, am in­format pe lordul Strickland, de faţă fiind toţi miniştrii, că consider actul (legea) men­ţionat şi inutil şi inoportun ; şi că dacă ar fi să devină lege sau nu (fusese numai ap­robat de Adunarea deputaţilor, nu însă şi de Senat), eu hu înţelegeam să fac uz de el.

Refuzul meu de a fi încătuşat, în orice mod, de o dispoziţie abilă din partea Lor­dului Strickland a fost pentru dânsul o de­zamăgire, pentru că ei făcuse cunoscută intenţia sa de a cita înaintea delegatului pe aceia cari, în orice chip, se arătaseră contra sau criticaseră politica şi conduita ministerului său.şi ar fi dat în judecată şi arestat ca sperjuri pe toţi aceia, a căror mărturisire ar fi fo^t contestabilă. De altfel pregătise chiar o sală mare şi-şi adusese stenografi, poliiţişti şi soldaţi pentru a asista la acest fel de Curte Marţială politico-re-

Pag. 126. C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 15.

gioasă inventată de dânsul. Când la urmă a fost convins că Delegatul apos to l i nu poate fi constrâns şi silit să urmeze ase­menea metode, Strickland cu brutalitate ho­tărî; să retragă din parlament Actul, înainte ca să fie adus în desbaterile Senatului.

Sabotarea Nunţiului După aceasta se pare că el pierduse orice

încredere în opera Delegatului, îar în 6 Mai spuse în public, în prezenţa unor canonic", că dânsul ignoră raţiunea venirii delegatului în Malta şi ceeace face acesta din urmă.

Totuşi 1 Strickland profită de prezenţa Delegatului la Malta pentru a redacta câteva „no'e pentru un concordat", etc.

Un examen superficial al acestor note ajunge pentru a înţelege mentalitatea lui Strickland, care voieşte,, cu toate mijloa­cele să aservească Biserica Statului şi să reducă pe Episcopi şi pe preoţi Ia simpli impiegaţi ai Guvernului.

Strickland ştie că poporul din Malta are mare stimă pentru preoţi, — şi mare res­pect pentru părerilor lor, chiar în chestiuni ce nu sunt pur spirituale. Cu toate acestea a încercat, pe timpul ultimelor alegeri, (1927) să aibă ajutorul clerului.

înţelegând că nu poate avea ajutorul clerului în alegerile proxime şi văzând c i

atâta timp cât clerul îşi va menţine influ­enţa, va fi contra lui, Strickland a Pri­ceput atunci prin mijloacele cele mai per-' fide să convingă norodul- că el a fost veş­nic ţinut de cler în ignorată, şi în miserie-exploâtându-1. Ziarele lui Sfrickland şi ne-' numărate afişe murdare scrise în limba populară erau pline de asemenea minciuni grosolane, de insulte vulgare de insinuări josnice, de expresii necuviincioase aruncate contra celor mai demni membrii ai clerului şi contra autorităţilor supreme eclesiastice ale ţării. In modul acesta Strickland spera să distrugă influenţa clerului asupra popo­rului şi astfel să obţie o largă majoritate la alegerile proxime.

Politica lui Strickland este cu atât mai periculoasă cu cât scopurile :sale anticleri-cale nu sunt cunoscute de majoritatea par­tizanilor săi.

Strickland caută să împrăştia toate bă-nuelile de antagonism contra Bisericei, — şi şi ascunde atitudinea faţă de ea, spunând că porneşte contra clerului în interesul re­ligiei şi al, Bisericei: dându-şi aerul că protejează pe catolicii din Malta contra intrigilor şi imixtiunilor nepermîse ale ecle-•siasticilor din afară : un pretext care se aseamănă îndestul cu aserţiunile lui Luther în timpul aşa zisei Reforme.

Teroarea Nu este exagerat să spunem că Malta

este în prezent supusă unui regim de te roare şi de despotism închiziţional, unde opoziţia este dezarmată şi ziarelor sale s'a pus căluş. Curţile ameninţate, justiţia sus­pendată, Constituţia în pericol. Ţara în fierbere, Biserica şi Religia atacate pe faţă.

Din nenorocire politica anticlericalâ a lui Strickland n'a fost' combătută la timp. Dar poporul din Malta, ori cari ar fi ideile sale naţionale, iste înck în realitate un sin­gur suflet şi o ' singură inimă în tot ce atinge credinţa sa catolică şi devoţiunea sa pentru Sf. Scaun.

Totuşi aş fi de părere, şalvo semper meliori judioio, să dacă Sfântul Scaun ar face cunoscut în mod public ca desaprobă atitudinea luată de Strickland către autori­tăţile eclesiastice, este cu neputinţă să nu producă efectul aşteptat

Şi âr. .fi necesară o dovadă de desapro-bare pentru a convinge pe Maltezi că Strickland nu este persona grata a Vatica­nului cum pretinde el, - şi cum se crede. Orice demonstraţie pozitivă prin care Sf. Scaun ar aproba acţiunea episcopUor de Malta şi de Gezo, dezaprobând politica şi atitudinea lui Strickland către Biserică, este necesară pentru a contrapalansa ascenden­tul periculos şi influenţa ce se sforţează s'o

obţii.ă prin el însuşi prin propaganda sa şi succesul său.

Cele mai bune elemente din Malta aşteaptă ca o astfel de declaraţiune să fie considerată ca o urmare a reîntoarcerei la Roma a Delegatului apostolic.

Până atunci, în afară de o declaraţie, care s'a suggerat, să se facă un demers pe cale diplomatică pe lângă guvernul englez pentru a-1 face să înţeleagă limpede că deşi Strickland ia poziţie de campion al imperia­lismului, încercând să ţie vie ura de clasă în Insulă, va ajunge la demoralizarea şi exasperarea ţărănimii; că, prin înfruntarea autorităţilor bisericeşti îi va învăţa să în­frunte şi autorităţile civile că o asemenea politică distrugătoare a şi nimicit liniştea şi pacea Bisericei, ca şi a poporului.

Dacă aceste adevăruri atât de simple ar fi expuse noului ministru al Coloniilor din Londra, el va înţelege uşor răul pe care Strickland îl pricinueşte prestigiului şi po­pularităţii Angliei în Malta, şi pentru acest motiv, dacă nu şi pentru altele el ar putea declina orice răspundere pentru politica urmată de Strickland, fie constrângându-I să o modifice, fie, dacă nu se poate aceasta, să găsească un mod spre a-1 elimina, în linişte, de pe arena politică a Maltei.

No. 15 . . C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 127.

Adunarea generală a Reuniunei Mariane

— Raportul Secretarului general. —

In 24 Iunie a. c. ş i -a ţ inut adu­narea g e n e r a l ă „Uniunea Sf. Măria a Femeilor Romane Unite" din Gherla, s u b prez id iu l n e o b o s i t e i pre-z i d e n t e , Ilustra D o a m n ă Roza Vaida, part ic ipând aproape toa te m e m b r e l e U n i u n i i . D i n v a s t u l program de zi al

•celor pertractate şi al dărilor de s e a m ă , r e p r o d u c e m — ca o o g l i n d ă a fru­m o a s e i activităţi d e s f ă ş u r a t ă de U n i ­u n e şi m e m b r e l e ei în s c u r t u l t i m p dela înf i inţare — raportul genera l al D lu i secretar al U n i u n i i , Dr. Augustin TaloŞ, preot profesor , care în faţa adunăr i i g e n e r a l e s p u n e u r m ă t o a r e l e :

Dându-mi-se prilejul ca să fiu eu cel dintâiu raportor al activităţii tinerei noastre asociaţiuni religioase, care este „Uniunea sf. Măria a F. R U.» din Gherla, daţi-mi voie să vă aduc la cunoştinţă următoarele:

E lucru preacunoscut dev toată omeni­rea şi consfinţit chiar într'un proverb bă­trân şi înţelept, că în lumea aceasta : „Tot începutul este greu". Acest adevăr se ve­rifică cu privire la toate lucrurile omeneşti şi de sub fâtala-i stăpânire n'a putut scăpa nici Uniunea noastră. Datorită acestui fapt, deşi — dupâcum am să arăt mai la vale — muncă s'a depus, totuşi nu s'a putut realiza întru toate ceeace s'ar fi dorit.

Societatea religioasă „Uniunea sf. Măria a F. R. U." din Gherla în felul cum se prezintă azi, este de-o dată recentă, avân-du-şi şedinţa de constituire la 20 Oct. 1929, dela care dată începe a funcţiona ca societate legal constituită, având persona­litate juridică Raportul meu începe dela aceasta dată cu toate că ţin să notez, că în Gherla a mai existat o societate Mariană şi înainte de data menţionată mai sus, care a funcţionat în baza statutelor „Reu­niunei femeilor gr. cat. rom. din dieceza Gherla: Cununa Preacuratei", azi însă des­fiinţată.

Şi acum trecând „în mediaş res", cu onoare prezint datele următoare :

Dela constituire şi până azi, Comitetul

a ţinut 8 şedinţe, Ia cari Dnele membre au participai după putinţa regulat.

Activitatea propriuzisă a Uniunei în acest interval — dupăcum reiese din pro­cesele verbale, — se rezumă în următoarele:

In scopul colectării sumelor necesare pentru aranjarea Pomului de Crăciun şi îmbVâcarea copiilor necăjiţi, s'au angajat Dnele Roza Vaida, Flavia Dr. Macavei, Eleonora luga, Iuliana Suciu, Măria Dr. Carian, Măria cupşa, Esterina Pop şi Elena Dr. Dragoş cari în frunte cu merituoasa noastră Dna. prezidentă, punând la o parte oboseala şi trecând peste inconvenientele împreunate cu colectările, au muncit pentru idealul sfânt: ajutorarea celor lipsiţi, reali, zând suma frumoasă d e : 24534 Lei, din care sumă : 10000 Lei este donaţia Prea Sfinţitului Domn Episcop Diecezan, Patro­nul şi Preşedintele de onoare al Uniunei noastre.

In ziua de 28 Dec. a aranjat Uniunea cu concursul studenţilor someşeni dela Universitatea din Cluj, un festival artistic urmat de dans, al cărui venit a fost d e : 7577 Lei, realizându-se aceasta sumă mai vârtos din bufetul oferit de membrele Uni­unei şi pentru aranjarea căruia şi vinde­rea alimentelor s'au angajat D n e l e : Ana Măhălean, Esterina Pop, Paulina Horgoş şi Măria Bunea. Din suma realizată până acuma, care este de : 32161 Lei, s'au săvâr­şit următoarele opere caritative: 1. De Crăciun s'au îmbrăcat 68 băeţi săraci. 2. S'a îmbrăcat un băiat mare din Inst. Corector, care fiind eliberat nu avea nici vesminte, nici ghete. J . S'au împărţit aju­toare săracilor în bănişi alimente, în suma d e : 8600 Lei. Se dau ajutoare permanente lunar 100 şi 200 Lei văduvelor Berceanu şi Lorinţ. 5 S'au mai dat alte ajutoare mai mici, cari apar din registrele de cassă. 6. De Paşti s'au distribuit 22 pâini a 3 kg. la 23 femei sărace.

Uniunea a mai aranjat cu concursul studenţilor dela Academia teologică a doua zi de Rusalii, un festival artistic, urmat de

Pag. 128. CURIERUL CREŞTIN Nr. 15.

dans, care fiind insă chiar în toiul exame­nelor, sub aspect material n'a prea reuşit, aşa că venitul curat abia se urcă la suma de : J000 Lei.

Averea Uniunei dupâcum apare din raportul Dşoarei casiere — este de : J9ţ)&4 Lei capital, depus la banca „Ţăranul" din loc şi 1078 Lei bani în cassă.

Membrele Uniunei au luat parte la mi­siunile ţinute în biserica catedrală în zi­lele de 18 —20 Nov., precum şi la exer­ciţiile spirituale ale A. O. R. U.-lui, când s'au mărturisit cele mai multe şi la Florii s'au cuminecat, dând prin aceasta creştini­lor gherleni o pildă vrednică de toată lauda.

Pentru înfrumseţarea bise.ricei încă s'a făcut puţin s- a. Dna. v. prezid«ntă Măria Dr. Carian a pregătit funda pentru toiagul Preasfinţiei Sale, iar la Rusalii biserica s'a decorat frumos.

Uniunea noastră a avut contactul nece sar cu asociaţiile similare, fiind reprezentată la adunarea generală a A. O. R. U.-lui prin Dna. prez. Roza Vaida, precum şi la toate adunările asociaţiei locale ale A. Q. R. U.-lui.

Aceasta ar fi pe scurt activitatea celor 8 luni de existenţă "a Uniunei F. R. din Gherla, despre care ca încheiere nu pot zice altceva, decât că deşi drumul apucat e greu şi reclamă muncă fără răsplată în bani, totuşi luând în considerare faptul că în noi pe lângă animalitate care singură iubeşte banul mai este şi o scânteie dzeiască, a cărei patrie nu e aceasta lume şi care su­fere de-@ nostalgie sfântă, pe urma căreia reîntorcându-se la Vecinicul Stăpân, dacă a lucrat conform eternelor Lui porunci, — se va bucura de răsplata cea vecinică.

Aceste gânduri şi altele asemănătoare jor, să fie motivul de încurajare şi lozinca conducătoare pentru oricare membră a Uniunei sf. Măria, ca astfel săvârşind fap­tele îndurării creştineşti, să aveţi mângăere pe pământ şi răsplată eternă în ceriuri.

A. Taloş secretar.

D i v e r s e i

La Băile Sovata se va deschide pe ziua de 15 Iunie 1930 Căminul Sf. Iosif al Congregaţ ie i arhidiecezane de Surori a N . De D-zeu şi P . V. Măria- Căminul Sf Iosif (fosta vila Prager) e situat în centrul Băilor, în' loc deschis, liniştit şi foarte uşor acce­sibil, — faţă în faţă cu biserica gr. cat. care se zideşte acum, pe un teren larg, cu bogată plantaţie de brad şi cu un foarte frumos parc în' faţă.

Căminul Sf. Iosif va fi servit şi îngrijit de membre de ale Congregaţiei . In el vor fi primiţi cu preferinţă preoţi respective familii de preoţi gr. cat. şi, întru cât va fi Ioc, şi alte persoane şi familii, care îşi caută sănă­tatea la aceste băi, preferind să petreacă aci într 'o atmosferă de linişte bine­făcătoare.

Şe va servi pensiune întreagă (cuartir, serviciu şi vipt) cu preţuri obişnuite.

LA LIBRĂRIA DIECEZANĂ, Gherla

se află de vânzare

S t r o p i de R o u ă de Dr. Alexandru Nicolescu, Episcopul

Lugojului. — Preful 100 Lei.

M i n u n i l e L u i I s u s Explicate în omilii, trad. de Dr. George

Fireza. — Preţul 120.

Istoria unui Suflet editura sf. Unire. — Preţul 100 Lei

Momente din Viaţa Biserici unite în ultimi zece ani

de / . Georgescu. — Preţul 100 Lei.

Tipografia Diecezană, Gherla 1930. Pentru partea neoficială răspunde: Dr. Virgil Bălibanu