Anul XI. Gherla, 15 Decemvrie 1929 Nr. 24

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL DIECEZEI DE GHERLA.

CU UN ADAOS NEOFICIAL e s s s s

Abonamentul pe un an 2 0 0 Le i . Apare de 2 or i pe lună. Inserţ iuni se pr imesc după învoia la

Parte? c±icia-la,_

P A S T O R A L Ă D E N A Ş T E R E A D O M N U L U I 1929.

1 U L I U din îndurarea lui Dumnezeu şi graţia Sfântului Scaun Apostolic

al Iţomei Episcop Iţomân unit. Veneratului Cler şi iubitului popor credincios Dar şi Binecuvântare dela

Dumnezeu şi Mântuitorul Nostru Isus Hristos!

Veneraţi Fraţi şi Preaiubiţi Fii!

„Hr is tos se naşte, mări ţ i -L; Hr is tos din ceruri, în t impina ţ i -L ; H r i s t o s pe pământ, înăl ţaţ i-Vă".

Plină de cerească bucurie sfânta Maică Biserică, în luminatul praznic al Naşterii D o m n u l u i , chiamă pe fiii săi să preamărească pe Hris tos Fiul lui Dumnezeu celui viu; „carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântu i re ' s'a pogorî t din ceruri, şi s'a întrupat dela Spiritul Sfânt şi dinj Măria Fecioară şi s'a făcut o m " .

Preamăr i tă în tâmpinare Celui ce vine întru numele Domnului , împăratul păcii şi Mântu i to ru l sufletelor noastre.

T o a t e puterile sufletului nostru să se închine Lui şi din adâncuri le inimii să se înalţe preamărire lui Hris tos , pogor î t pe pământ pentru a ne aşeza întru pacea lui Dumnezeu. „Hristos pe pământ, înălţaţi-Vă", „Cântaţi Domnului tot pământul, şi cu veselie lâudaţi-L, câ s'a preamărit".

Aşa ne îndeamnă Biserica să preamărim Naşterea Domnulu i cu cântare şi laudăŞSplină de veselie, pentrucă astăzi mântui re s'a făcut la toa tă lumea. „Iâtăgvă vestesc vouă bucurie mare, care va fi la tot n o r o d u l ; Că s'a născut vouă Mântu i to r" ; grăieşte îngerul Domnu lu i cătră păstori . Bucu r i e m a r e : îm­păcarea neamului omenesc cu Dumnezeu . Mântu i rea lui întru această împăcare prin I su c Hr i s tos D o m n u l nostru.

Neamul omenesc străbătea lunga cărare a veacurilor pur tând sarcina înfricoşată a păcatului, chinuit de setea nestinsă a păcii p ierdute . Orbeca pierdut întru întuneric întru umbra morţii , suspinând venirea izbăvirei.

La plinirea vremii poporul ce stătea întru întuneric şi întru u m b r a

Pag. 206 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 24 .

morţii a văzut lumină mare, cum spune prorocul. Lumină lumii s'a pogorât , Fiul lui Dumnezeu pe pământ, despicând întunericul şi umbra morţii, luminând

tot omul ce întră în lume, deschizând calea vieţii cătră Dumnezeu, adunând ilii lui Dumnezeu împrăştiaţ i şi rătăciţi, în temeind pe pământ împărăţia lui Dumnezeu, Biserica sa, şi reaşezând pe fiii lui Dumnezeu, întru moştenirea Tatălui ceresc: întru pacea Lui.

Această împărăţ ie alui Dumnezeu nu este mâncare şi beutură, ci cum atât de l impede şi la înţelesul tu turor ne spune sfântul Apostol Pavel, este „dreptate, bucurie sufletească şi pace" .

Această împărăţ ie alui Dumnezeu a venit Domnul să o întemeieze pe pământ . Pentru a reaşeza omenirea întru moştenirea pierdută prin , păcat, care este pacea lui Dumnezeu.

Aceasta-i bunavest i re pogorâ tă de Domnul din cerur i ; pace lumii, Jpaee sufletului nostru învrăjbit cu Dumnezeu prin păcat.

Cântarea cetelor îngereşti din Viflaimul Iudeii revarsă fericirea acestei păci dumnezeeş t i : „Măr i re întru cele de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace între oamenii de bunăvoire" . Această pace a vestit-o şi a întemeiat-o Domnul , dela leagănul sărăcăcios al ieslei din Viflaim până la crucea înfricoşată a mun­telui Căpăţinilor. Pacea este Evanghelia împărăţiei cerurilor şi ea este moşte­nirea scumpă lăsată nouă de D o m n u l : „Pacea mea v-o las vouă, pacea mea v-o dau vouă, nu pe cum lumea dă, eu vă dau vouău.

Acest dar de izbăvire !-a adus pruncul Isus neamului omenesc : pacea. O d i h n a sufletelor în braţele Părintelui ceresc. Venit în lumea plină de

durere şi suferinţă, omenirea a auzit glas dumnezeiesc de chiemare, qum nu s'a mai auzit : „Veniţi la mine toţi cei întristaţi şi împovoraţi şi eu vă voi Odihni pe voi". Mat. XI. 28 .

Toţi fără deosebire de neam, toţi cei rătăciţi departe de Păr inte le ceresc, toţii fiii lui Dumnezeu- ră tăc i ţ i dela cărarea vieţii, toţi cei chinuiţi de neodihna învrăjbirii cu Dumnezeu, toţi ce se hrănesc de durere şi se adapă cu lacrimile suferinţei, toţi aceştia sunt chiemaţi de Domnul , care arată puterea dumnezeiască z icând: „Toate îmi sunt date mie dela Tatăl m e u " . „Veniţi la mine toţi şi eu Vă voi odihni pe voi" .

Calea de a ajunge la această odihnă este luarea jugului lui Hr i s tos . Jugul Cuvântului lui Dumnezeu, al împlinirei voinţei sale sfinte. Jugul lăpădat prin călcarea voinţei lui Dumnezeu. Luaţi jugul meu peste voi, zice Dom­nul, şi Vă învăţaţi dela mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi afla odihnă sufletelor voastre*. Mat. XI . 29. Cu această pildă a blândeţei şi zmereniei inimei bine a voit Domnul a întră în lume. „învăţaţi dela mine că sunt blând şi zmerit cu inima! Blând şi zmerit se aşează Fiul lui Dumnezeu în ieslea Viflaimujui pentru a ne deschide calea împăcării şi a odihnei sufle­tului nostru. -

„Luaţi jugul meu şi veţi afla od ihna sufletelor voas t re" . Iată cărarea păcii şi a odihnei sufletelor noastre. Jugul porunci lor lui Dumnezeu , despre care Domnu l to t acolo ne spune, că: „Jugul meu este bun şi sarcina mea uşokră\ Mat. XI. 30.

24. C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 207 .

Glasul de chiemare la od ihnă sufletească străbate veacurile până la noi . Biserica Domnulu i chiamă, întru numele Domnulu i . Ea a primit cuvântul î m ­păcării pentru a-1 duce până la sfârşitul veacurilor. „Nouă ni s'a dat cuvân­tul împăcării" zice marele Apostol al neamurilor. Fiinţa Bisericii este această lucrare, prin darul lui Dumnezeu , a împăcării neamului omenesc . Preamări rea Iui Dumnezeu întru împăcarea sufletelor. Rostul Bisericii este statornicirea îm­părăţiei lui Dumnezeu pe p ă m â n t : a dreptăţii , a bucuriei sufleteşti şi a păcii.

Ea chiamă la Domnu l sufletele întristate şi împovora te pentru a afla od ihnă şi pace. Cei ascultători,-.cari ieau asupra lor jugul lui Hristos, u rmând cărarea luminată de cuvintele Domnulu i , cari sunt suflet şi viaţă, află od ihna însetată şi înaintează pe cărarea vieţii biruitori .

Dar câţi sunt cari poartă numele de creştin şi totuşi sunt atât de în­străinaţi de învăţătura Dumnulu i şi de pi lda vieţii Lui. N u ! azi lumea nu-i b lândă şi nu-i zmerită cu inima ş i fpentru aceasta nu-şi află od ihnă sufletului chinuit . Dure roasă şi înfricoşată nelinişte în familii, în sa te şi oraşe, în ţări mari şi mici, pentrucă trăiesc înstrăinaţi de Domnu l .

Jugul blând şi sarcina uşoară alui Hr is tos surit lepădate şi pacea nu domneş te întru ei. Şi totuşi altă cale nu este pentru a ajunge la bucurţe sufle­tească şi la pace, decât calea luminată de Domnul .

Azi din ieslea Viflaimului ne chiamă s tărui tor : „Veniţi la mine toţi cei întristaţi şi împovoraţ i şi eu Vă voi odihni pe v o i " . Câtă întristare în valea aceasta a plângerilor şi câtă povoară pentru bietul muri tor! Veniţi la D o m n u l . Gustaţi şi vedeţi că bun este D o m n u l . Primiţi azi pe D o m n u l întru sfântă în­văţătura lui şi înălţaţi sufletele voastre spre ceruri de unde ne-a venit mântuirea .

In primul rând duceţi pruncii voştrii la pruncul lsus, care ni s'a născut şi ni s'a dat nouă, dupăcum spune prorocul, pentrucă şi azi îi chiamă cu glas dumnezeesc : „lăsaţi pruncii să vină la mine". Duceţi-i la ieslea Viflaimului să-i facă cunoştinţa, duceţi-i să iea sufletul lor plăpând icoana Fiului lui D u m ­nezeu aşezat prunc în leagănul sărăcăcios al ieslei, în cr.re bjne a voit a se aşeza Mântui torul lumii pentru noi şi pentru a noastră mântuire, pent iu ei, lumina ochilor voştri şi pentru a lor mântuire, şi aceasta icoană a Mân tu i to ­rului lor, luată ca prunci în suflet, o vor pur ta o viaţă întreagă neştearsă şi le va fi lor ocrot i toare în vreme de ispite grele în lupta amară a vieţii. Vă vor binecuvânta recunoscători , că i-aţi făcut să cunoască pe Domnul .

Duceţi pruncii la Domnul şi învăţaţi-i să se închine Dumnezeului lor făcut prunc, coborâ t din cer pentru iubirea ce ne-o poartă, pentru dragostea ce , le-o poartă prunci lor voştri . Să înţeleagă ei de acum cuvântul : „Aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unul -născu t Fiu al său 1-a dat, ca tot cel ce crede într ' însul să nu piară, ci să aibă viaţă de veci" . Adăpaţi-i la izvorul credinţei şi dacă-i iubiţi, precum îi iubiţi, cu tot sufletul, încredinţaţi-i dragostei Domnulu i lsus, încredinţaţi-i azi pruncului lsus. El îi va păzi sănătoşi în suflet şi în t rup El îi va ocroti de toată primejdia acestui veac rău şi păcătos , D o m n u l le va fi tăria lor şi scutitorul lor şi atunci de cine se vor teme. A lor este împărăţ ia rucerilor, „unora ca acestora e s t e împărăţia cerurilor" zice Domnul , pe ei să,

Pag- 2 0 8 . C U I E R U L CR ŞTIN Nr. 24.

nu-i smintească nimenea, pentrucă îngerii lor pururea văd faţa Tatălui din ceruri. Ei sunt fraţii mai mici ai Domnulu i , cum plin de iubire îi chiamă. Văzând această dragoste şi această grije a Domnulu i pentru ei, duceţi-i la Domnul perttruca să-şi cunoască din ziua naşterii frăţiorul, şi să -L iubească, pentruca crescuţi mari să -L slujească cu credinţă, umblând întru voia Domnulu i şi să întemeieze ei împărăţ ia cerului în Biserica Domnu lu i , căci ei sunt năde j ­dea învierii Bisericii.

Aşa închinaţ i Domnului , vor fi sufletul sănătos al Bisericii, şi izvor de renaştere sufletească a neamului . împliniţ i cuvântul D o m n u l u i şi lăsaţi pruncii să meargă la D o m n u l . Duceţi voi veneraţi Fraţi, preoţi ai Domnulu i şi voi părinţi creştini pruncii la Hristo>, frângeţi-le pâinea cuvântului Domnulu i Iuaţi-i în braţele voastre preoţeşti şi duceţi-i. la Domnul să-i binecuvinteze^să-i sfinţească cu dreapta sa dumnezeiască. Prin ei să v.ărsăm viaţă nouă în Biserica lui Dumnezeu, vie şi însufleţită, prin ei mai ales să dăm sănătatea sufletească neamului .

Prin ei mai ales renaşterea Bisericii şi renaşterea neamului . Naşterea lui Hr is tos să ne fie tu turor de folos sufletesc, la mic 'ş i mare,

renăscuţi întru Isus Hr is tos Domnul nostru. In lumina credinţei să s t răbatem veacurile şi plecând genunchi i inimei

să aducem închinarea sufletului nostru, împreunând cântarea noastră cu a ce­telor îngereşti, feliciţi să ros t im: „Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu şi pe pămân t pace între oamenii de bunăvoi re" . Amin .

„Darul Domnului nostru Isus Hristos şi iubirea lui Dumnezeu

Tatăl şi împărtăşirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toţi".

Dragostea mea cu voi cu toţi întru Hristos Isus. Amin.

Gherla, Ia Naşterea după t rup a Domnulu i nostru Isus Hris tos 1929.

Episcop Dr. luliu Hossu

Aceasta pastorală se va ceti' din partea Onora t Frăţiilor Voastre p o p o ­rului credincios în pr ima zi de Crăciun, iar în filii în ziua a doua . U n d e sunt mai mul te filii, se va ceti şi a treia zi de sărbătoare.

Gherla, la 2 5 Decemvrie 1929.

Nr . 6 7 7 6 / 1 9 2 9 . Episcop luliu

Nr. 24 . C U R I E R U L C R E Ş T I N P a g . 2 0 9 .

£3Zirotoxiire. In ziua de 6 Decemvr ie a. c. Săr­

bătoarea Sfântului Nicolae au fost hi­rotoniţ i întru ipodiaconi şi diaconi, iar Duminecă în 8 Decemvrie a. c. întru preoţi următor i i clerici d iecezan i : Teofil Băl ibanu , George Costin, Vasile Enghiş , Nechita Fejer şi George Savu.

Gherla, la 10 Decemv. 1929. N r . 6672

Concurs la posturile de învăţători a şcoalei de aplicaţie depe lângă şc. norm. diecezană de băeţi.

Se publică concurs la două posturi de învăţători la şcoala de aplicaţie depe lângă şcoala normală diecezană de băieţi din Gher la .

Candidaţ i i dori tor i de a ocupa aceste posturi vor adresa cererile Prea-veneratului Ord inar ia t de G h e r l a . p â n ă în ziua de 31 Decemvrie 1929, anexând la cerere:

a) Certificat dela direcţia şcoalei normale cu media notelor examenului de capacitate.

6) Certificat dela inspectorul regio­nal cu media notelor ob ţ inute la exa­menul de definitivat;

c) Recomandarea directorului şcoalei normale unde a învăţa t ;

d) Certificat dela inspectorul regio­nal de notele ob ţ inu te Ia inspecţii le organelor de control în t impul funcţio­nării în învăţământ .

Din şed. conz. 10 Decemv. 1929. Nr. 6 7 5 3

Episcop Dr. Iuliu Hossu

3

Pag. 210 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 24 .

Partea neoficiala.

Amvonul din Viflaim Meditaţii pentru seara de Crăciun. —

Să plecăm cu spiritul nostru spre depărtatul Orient, unde în lăcaşul sărac dela marginea Viflaimului vom afla în iesle, pe Mântui torul lumii. Să ne opr im, ca odin ioară Magi i , să adorăm pe Isus, apoi ocupând Ioc lângă ieslea Lui, să ascultăm ce ne vorbeşte aceea despre întruparea Domnulu i pe care Sf. Pavel o n u m e ş t e : „ m a g n u m pietatis mis ter ium".

Acest amvon puternic, ieslea din Viflaim, ne vorbeşte nouă despre mă­rirea lui Dumnezeu . Această m ă n r e în cursul mai mul tor mif de ani a fost răpită din partea oamenilor, căci precum ne spune cartea înţelepciunii c 13, v. 1—9 „focul sau spiritul... au cuge­tat,- că sunt dumneze i " şi acestora le-au dat cinstea ce se cuv ine t să se dea Domnului- Sa umplu t însă şi pa­haru l nemărginitei răbdări . A sosit pli­nirea vremii. S'a început restabilirea ordinei primitive. Aceasta este munca răscumpărăr i i , la care omul nu s'a pu tu t angaja. Mărirea lui Dumnezeu răpită, despre care Dumnezeu a spus că nimănui nu o va da, numai D u m ­nezeu a putut-o restitui.

Mare lucru a fost. S'au porni t la muncă adorabilele puteri divine. Atot­puternicia sa în elipsa creării nu a lucrat cu mai mare putere, decât aici la ieslea din Viflaim. A putut crea o lume mult mai frumoasă, însă ceva mai bun, mai frumos, mai mare şi divin, nu a putut pune înaintea ochi­lor lumii , decât Pruncul dumnezeesc din iesle. P r e c u m spune Sf. Augus t in , 4

Dumnezeu nu a pu tu t face mai mare

Iminune decât aceas ta! „Ut Deum ho minem faceret, et hominem D e u m " .

„Făcut -a putere cu braţul său Domnu l ! " La creare prin cuvântul „să fie" a p rodus to:ite. Aici însă p u n e în acţiune puterea nemărgini tă a braţului său. Nimic nu arată mai lămuri t in­tervenţia atotputerniciei Sale, decât faptul, că precum la realizarea oricărui lucru mare, astfel şi aici, cele mai ne­însemnate mijloace le foloseşte. Pe Moise cu o vergea îl t r imite împotr iva ui Faraon, pe David cu praştie îm­potriva lui Goliat. Aici un prunc ru­şinează lumea. Sărăcia sa ruşinează bogăţ ia iar neaj jnsur i le sale, luxul.

Paiele reci din peştera delăsată foarte mult, ne vorbesc despre îndura­rea şi iubirea Iui Dumnezeu.

U n d e apare într 'un mod mai stră­lucitor îndurarea şi iubirea lui D u m ­nezeu, decât în r ă scumpăra re? Ce a dat Dumnezeu oameni lor la C r ă c i u n ? Paradis ca-şi lui Adam? Pămân t şi animale ca-si lui A v r a m ? împărăţi i puternice ca-şi lui D a v i d ? înţelepciune caşi lui S o l o m o n ? Mai mult decât acestea; neasămânat mai mult . Căci aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe unul născut Fiu al său I'a dat pentru ea. L'a dat pentrucă pe om să-1 răs­cumpere din servitutea păcatului să-i deslege conşt i inţa pătată prin ofenza adusă Maiestăţi i divine, să-i arate calea spre fericire, să-1 î ndemne spre virtute prin cuvinte şi pildă. Spre virtute sun­tem îndemnaţi prin cuvinte şi exemle, dar exemplul cuiva, precum şi cuvin­tele lui ne îndeamnă spre virtute cu

N o . 24 . C U R I E R U L C R E Ş T I N P a g k Zll

atât mai eficace cu cu cât se posede despre bunătatea lui o părere mai firmă; despre bunătatea unui om însă părere infalibilă nu se poate avea. Pentru aceea, precum z i ce Sf. Augus t in , „ H o m o sequens non erat qui vicieri potera t ; Deus sequendus erat qui vi-deri non poterat : ut ergo enhiberetur homini et qui videretur ab homine, et quem h o m o sequeretur , „ D e u s factus" est h o m o " . Pe acest Deus et h o m o are să-l u rmeze omul ca să ajungă la Acela în care doreşte să se odihnească inima Iui.

Ieslea din Viflaim ne vorbeşte des­pre ridicarea omului la demnita tea lui de o m .

Ne-a creat Dumnezeu după chipul şi asăfnânarea Sa. Ne-a îmbrăcat în

cămaşa fiului Iui Dumnezen . A venit însă spiritul răutăţii. A stricat chipul, a desfigurat asemănarea, semnele dob i ­toacelor şi animalelor, s 'au ivit pe el. Când însă Dumnezeu i n în t rupare a luat natura omenească, atunci a şi im­primat în fiinţa omului semnele dem­nităţii divine. Dispară de pe frunţi şi din inimi semnele animal ice; doar am devenit fii lui Dumnezeu, fraţii lai Hris tos .

O m u l e recunoaşte-ţi demnitatea t a ! Ascultă cuvintele vestite ţie în această seară de pe amvonul din Viflaim! Inţelege-le, păs t rează- le în inimă şi urmează-le ca bucuria de Crăciun să-ţi fie deplină.

loan St-plecan paroh în Re teag .

Desfăşurarea congresului de consti­tuire a Asociaţiei Generale a Români­

lor Uniţi, la Blaj. C o n g r e s u i pomeni t al A G R U - l u i ,

s'a ţ inut . Ne găs im în faţa u n u i act împlinit Ideea alcătuir i i unei asociaţii a mireni lor — s'a întruchipaţ i A G R U . azi este o reali tate palpabilă. Porneşt i i la d r u m încărcat cu m u l t e u ră r i sin­cere de fericită călătorie, însoţit de mul te şi învioră toare nădejdi de r e u ­şita. T r e b u e însă adaos şi sub l in i a t : în tovărăşi t de speran ţe şi mai vâr tos de şanse de reuş i tă . D a ! ş anse pen­t rucă purcede la m u n c ă , sub imboldul unu i gând de cerească inspiraţ ie , în ogorul D o m n u l u i . Vrea adică, sfinţi­rea, p reamăr i rea T a t ă l u i ceresc, veni­rea împărăţiei Lu i , împlinirea voinţei Lu i preasfânte .

Şi cine se îndoieşte, că tot ce. se în t repr inde în n u m e l e Tatălui din ce­r iu, ar pu tea să nu fie sfinţit de b ine­cuvântarea lui pro tegui toare şi astfel să nu a jungă la i zbânda intenţ ionată?

Ziua l-a 23 Noemvrie.

La ceasurile 9 a. m . toţi delegaţii au participat la sf. Li turghie , celebrată în capela Semina ru lu i teologic de P . S. Sa Episcopul A l e x a n d r u - N i c o l e s c u al l u g o j u l u i asistat de păr. canon ic Dr. Nicolae Brânzeu .

La ceasur i le 10 a. m. s'a ţ inu t şedinţa de deschidere a congresu lu i , în sala festivă a liceului Sf. Vasi le din Blaj . Au fost de faţă o m u l ţ i m e de inleiectuali , medici , advocaţ i , p r o ­fesori, preoţi , funcţ ionar i super ior i , de pe în t reg cupr insu l provinciei m e ­tropoli tane şi din vechiul Regat, din Bucureş t i (fostul minis t ru Gh, Cipă-ianu, Ştefan P o p , directorul liceului sf. Sava etc). o delegaţie de s tuden ţ i dela Cluj , ma i mul ţ i ţă rani ch iabur i etc. Deschizând şedinţa , preşedinte le comi te tu lu i de iniţiativă d. dr. Vaier

Pag. 2 1 2 C U R I E R U L CREŞTIN Nr. 24 .

P o p , în prealabil u rează bun sosi t congresiş t i lor şi le expr imă m u l ţ u m i ­rea profundă ce-o s imte văzându- i so­siţi în n u m ă r atât de f rumos . Biser ica trece prin m o m e n t e de grea încercare . R ă s p u n z â n d apelul nos t ru aţi r ă spuns u n u i semn de a la rmă. E datoria noa­stră a fiilor ei să o a p ă r ă m prin m u n c ă cons t ruc t ivă pe toate terenele vieţii publice. Şi să o a p ă r ă m cu forţe uni te căci numai a tunci t ruda noas t ră va aduce rezul ta tu l dorit. Cu acest g â n d a m alcătuit „Asoc ia ţ i a" . Scopul ei este întreit, mai b ine . zise, scopul ei are trei feţe. I a t ă - l e : 1. Adâncirea vieţii sufleteşti în m o d individual a fiecărui m e m b r u şi intensificarea edu­caţiei religioase în scoale.

2 . Punerea în practică a princi­piilor Evangel ice în viaţa socială şi combaterea curente lor adverse .

3. Călăuzirea vieţii publice şi pri­va te după adevărur i le eterne p ropovă­duite de biserică lui I sus Hris tos .

Vom lupta cu ho tă râ re dâ rză ca viaţa _ par t iculară , familiară şi publică să fie insuflate de adevărur i le veşnice ale Mântu i to ru lu i . Aşezând pe temelii so­lide viaţa individuală, e ne îndoios , că v o m re'torma radical pe cea publică.

Ori-ce politică de part id va fi exclusă din sânu l Asociaţ iei . Toţ i cei de b u n ă credinţă fără considerare la culoarea polit ică pot fi înşiruiţi sub s t eagu l nos t ru .

V r e m să apă răm biserica noas t ră de or i -ce atacuri dar noi nu vom provoca lup te confesionale. „Sun t em convinş i că cele două biserici su ror i po t găs i dacă nu o cale c o m u n ă de m u n c ă în orice caz două căi paralele cari ne în t â ln indu-se va fi exclusa orice învrăjbire orice îneinţelegere. Se va jace chiar apel so lemn de conlucrare către fraţii din cealaltă s t rană.

Cons t a t ând prezenţa u n u i m a r e n u m ă r de congresiş t i , declară şedinţa deschisă . Discursul prezidenţial a fost calificat p r in t r 'un p re lung ropot de frenetice ap lauze .

D u p ă sfârşitul d iscursului d-lui Vaier P o p (mai bine zis a ap lauzelor

p blicului) , prin unanimi ta te con­gresul încredinţează comi te tu lu i de iniţiativa conducerea desbateri lor până ce se va alege aşa zisul comitet central.

La discuţia principială (în genere) a s ta tutelor , au part ic ipat : D. pro topop al Clujului , Dr. llie Dă ianu , care în t r 'o cuvân ta re ades f ragmentată de aplauzele putern ice ale auditoriului a arăta t pr intr 'o privire re t rospect ivă ro­lul din t recut al bisericii u n i l e ; vred­niciile ei câş t igate prin neîntreruptă plină de j e r t t e şi înţeleaptă m u n c ă pe teren na ţ ional : cul tural şi politic, în decurs de două sute de ani în Ar­dealul sub juga t şi opr imat de străini . Arată apoi chemarea de edificate m o ­rala şi prin aceas ta deunificare na­ţională, ce-i î n c u m b ă în aceste vre­mur i , de desagregare sufletească şi apos - -tazie .

D. G h e o r g h e G p ă i a n u , fost m i ­n is t ru , l uând cuvântu l declară că s imte o mare m u l ţ u m i r e sufleteasca văzând a tmosfera cu adevărat creşt inească a acestui congres . Se b u c u r ă în d e o ­sebi, că tocmai în t impul când din altă parte biserica r o m â n ă uni tă a fost a tâ t de vehemen t atacată, la aces t congres s'a subl in ia t nevoia a r m o n i ­zării intereselor celor două bisericii naţ ionale . A u mai cuvân ta t :

D. Valeriu R o m a n care insistă a sup ra importenţei colaborării d intre clerici şi laici pe teren rel igioso-na-ţional. To ţ i , unu ca altul, sun t em da ­tori să ne alipim din tot sufletul de Biserică căci privită din a m â n d o u ă puncte le de v e d e r e : religios şi na­ţ ional , cons t i tue pentru individul izolat ca şi pent ru omeni re o co­moa ră nepreţui tă . Ea dă viaţă şi ener­gie sufletească, ne descă tuşează din robia animali tăţ i i şi ne as igură de a s e - > meni conservarea fiinţei noas t re n a ­ţ ionale . Ne oferă o fericire super ioară aici pe p ă m â n t şi ne oferă u n a netre­cătoare şi n e a s e m ă n a t ă , în o altă î m ­părăţie, în cea cerească.

Cele două biserici au aceeaş ţintă-' sat isfacerea sen t imente lo r rel igioase şi a l imentarea celui naţ ional , păs t rarea

No. 2 4 . C U R I E R U L C R E Ş T I N F a g . 2 1 3

limbei şi a datinei în r i tu l ei şi de aceea e reprobabil orice disacord dintre ele. Faptul că iniţiatorii Agru-lui nu ş i -au p r o p u s să u m b r e a s c ă b i ­serica or todoxă dovedeş te o largă în­ţelegere a spiri tului evangelic şi o deosebită înăl ţ ime morală . Dsale aceasta îi p rocură o adâncă satisfacţie.

D. Alexandru Fân t âna ru (Nădlac) se opreş te la datoria omulu i de a ,̂i îngrij i sufletul şi de a rezista prin forţe î n m â n u n c h i a t e şi a rmoniza te în vederea combateri i curen te lor ce sapă la temelia credinţei noastre s t r ăbune .

Reverendis imul canonic Dr. loan Bălan , îşi manifestă în cuvin te pline de că ldură , bucur ia ce i-o s tâ rnesc în suflet, declaraţiile de fidelitate ale mi­renilor noaştrii faţă de Biserică, ocro­ti toarea şi r eazămul Omenir i i . Arată că răul e răspândi t , d u ş m a n u l pe care t rebue sâ-1 comba tem e puternic şi boalele mul te şi g rave , de aceea ne t r ebuesc energii cât mai n u m e r o a s e . Face apel către congresiş t i să se î n ­scrie ei înşişi cu toţii şi să câşt ige şi nou i lucrătorii în agrul D o m n u l u i Vor arăta prin aceasta că adez iunea lor faţa de lucrarea în t repr insă izvo-reş te din in imă.

îna in te de Înch ide rea şedinţei acesteia pr ime a vorbit cu mul tă în­sufleţire şi mul t talent ora tor ic t â n ă ­rul v ic i r al Năsăudu lu i , Reve rend i s m u l Dr. T i t u s Mălaiu.

In discursul său Rev. vicar, preco­n izează uni rea tu tu ro r fiilor neamulu i în lupta contra primejdiei externe s p r e . a cont raba lansa acţ iuni le Buda­pestei şi pent ru a comba te pe aceia cari dis t rug neamul prin p ropagande subvers ive . Noi creştinii, uniţii şi o r t o ­doxii deopotr ivă, avem datoria să afir­m ă m „ s u s şi tare*', că n J ne lepă­dăm de Hr is tos şi de Evange l ia sa. A s o ­ciaţia Români lo r Uniţi vrea să înscău­neze etica creşt ină în legitima ei pre­roga t ivă de că lăuză a vieţii publice şi private, vrea să servească în chipul acesta Biserica şi N e a m u l românesc .

D u p ă d iscursul păr intelui vicar, s ' au ales d o u ă comis iun i , u n a de c a n -

didare şi cealaltă pent ru înscrierea de membri i şi încasarea cotizaţiilor.

Şedinţa a doua a Agru- lu i , s 'a ţi­n u t în aceeaş a tmosferă caldă şi îm­păciui toare, în care s'a ţ inut şedinţa primă. A 'fost prezidată tot de dl. ad­vocat dela Cluj, dr. Valeriu P o p , prezent fiind de asemeni acelaş nu­măr î n semna t de congres iş t i . S'au discuta t în această şedinţă şi s 'au sta­bilit în a m ă n u n ţ i m i , s tatutele , lămu-r indu-se posibilităţile de in terpretare dena tura tă şi pretextelede atac.

A jungând în discuţie articolul rela­tiv la scopul asociaţiei a u luat cuvân t d-nii Vaier R o m a n şi Gh. Cipă ianu , p rezen tând unele a m e n d a m e n t e .

A vorbit apoi . păr in te le Ion Agâr-b iceanu , ta lenta tul scriitor dela Cluj , în e s e n ţ ă ' cam următoare le : Asociaţ ia Generelă a Români lo r Uniţ i , a cărei peatră de temel ie s'a pus a c u m doi ani şi care azi ia fiinţă şi mânecă la d r u m , cu m a t u r ă hotărâre , pregăti tă , p rovăzu tă cu în semna te forţe m o r a l e şi materiale, ins t i tue a c u m operă de pri­meni re morală în sânul Români lo r uniţ i . Din aceas tă pr imenire va profita d u p ă Biserică, Neamul . In m o d u l acesta Agru-1 e dest inat a j u c a un rol apreciabil în Istoria bisericii şi a n e a ­mulu i . Am .ti n e s p u s de mu l ţumi ţ i dacă în calea în care pornim nu ni s 'ar p u n e piedeci de reacredinţă de către cei din afară a r c u l u i nos t ru şi dacă pat imile omeneş t i n'ar vâra z i -zanie în această tovărăş ie , desacord care şt irbind a r m o n i a in ter ioară , opera în t repr insă , evident, ar suferi.

O în t repr indere s imilară , iniţ iată de biserica or todoxă ar î n semna p e n t r u noi u n foarte preţ ios ajutor.

După păr inte le Agârb iceanu a luat cuvân t d. Tiber iu V o r n i c : N ' a r ti ne­obişnuit , cu atât mai puţin imposibi l dacă s'ar ascu l ta şi În făp tu i , r e c o m a n -daţia părintelui Agârb iceanu . In t recut doar , cine n u ştie, bisericile su ror i din Ar dea l , au conlucra t în direcţie n a ţ i o ­nală, cu acelaş zel . Dovadă c o n v i n g ă ­toare e prezidenţ ia „As t re i " , pe care

Pag. 214 . C U R I E R U L C R E Ş T I N . Nr. 2 4 .

o de ţ ineau al ternativ, fii de ai bisericii un i te şi ai celei o r todoxe .

Au m a i luat c u v â n t : d-nii Lauren ­ţiu Moldovan , pro topopul Clu ju lu i Dr. E. Dâian, canonicul Dr. Ion Bălan, d. Emil L o b o n ţ i u etc.

Sfâ rş indu-se deliberările a sup ra sco­pulu i , d. preşedin te face declaraţ ia săr­bă torească , i ndusă în procesul verbal, că Agru-1 nu are de scop să ia o a t i tudine agres ivă tăţă de biserica or­todoxă , ci b ine in ten ţ iona t e călăuzi t de cele mai sincere sen t imente frăţeşti.

Celelalte articole ale s tatutelor s 'au votat cu unele rectificări indicate şi cerute de d - n i i : Boilă R o m u l u s , păr . canon ic Roş ianu, păr. prot. Dăianu, Nicolae Marcu şi de comite tu l de ini­ţ ia t ivă.

Din cler, m e m b r i i de drept în c o ­mite tu l central ca reprezentanţ i ar a r -hidîecezei şi ai episcopii lor s u l r a g a n e , vor fi designaţ i de ordinariatele res­pect ive şi nu din partea capitulelor pen t ru a se da posibil i tate de a fi aleşi şi alţi clerici vrednici în afară de membr i i capitulelor.

Dupăce s 'au de te rmina t s ta tu te le , comi te tu l de iniţiativă ş i -a d e p u s m a n d a t u l şi prezidenţ ia şedinţelor o preia I lustri tatea Sa Iacob Radu , prelat papal , prepozitul diecezei O r â z i i - M a r i . D. Emil Bir tolon, rapor toru l comisiei delegate cu înscrierea membr i lo r noui , re la tează că L I S. S. Metropoli tul Vasile Suc iu , s ' i ^ î n s c r i s ca m e m b r u fondator donând s u m a de 50 .000 . De a s e m e n e a Prea-sfinţiţii Episcopi Dr. lul iu H o s s u al Gherlei şi Dr. Alexandru Nicolescu al Lugo ju lu i s 'au înscr is dă ru ind aceeaş s u m ă , câte 50 .000 lei. P . S. S. Episcopul Orăzii , Dr. Valeriu T r a i a n Fren ţ iu , a donat s u m a de 100.000 lei.

S'au mai înscris 29 membri i fon­datori , 27 pe viaţă şi numeroş i m e m ­brii activi. Totalul contr ibuţ i i lor celor înscrişi formează s u m a de 4 3 2 . 0 0 0 lei.

După citirea te legramelor de ade­ren ţă sos i te din diferite părţi ale p r o ­vinciei mi t ropol i tane , s'a p u r c e s la

a legerea preşedintelui . Gândur i le t u t u ­ror e rau îndreptate s p r e in imosul şi neos teni tu l d. Vaier P o p .

Spre aceasta a luat cuvân t Rev canonic Dr. Ion Bălan. In vorbirea ce-a ţ inu t -o , Dsa revelează că ideea unei asociaţii de mireni în slujba ide­alului Bisericii cum şi pregătirea tere­nulu i pen t ru înfăptuire, p ropaganda înt insă, se datoreşte unui adevăra t oşti an de a lui Hr is tos , care ş i-a p u s tot sufletul pentru izbânda ideii p re ­coniza te şi acesta este d. dr. Vaier Pop . Elogiază în dânsul pe creşt inul ales care pă t runde cu adevărat c reş t i ­n i smul şi capabil de curagioase şi d e -sinteresate iniţiative îl păzeş te prin faptele sale. Meri tul de-a fi iniţ iat şi munci t pent ru Agru şi faptul că n u e înregimenta t în nici un partid pol i­tic îl de s ignează ca cel mai legitim preşedinte al „Asociaţ ie i" .

Ales fiind preşedintele în persoana d-lui Vaier Pop, J lustr is imul Iacob R a d u dela Oradea , subl iniează impor ­tanţa acestei alegeri şi salută cu căl­dură pe noul preşedinte.

In tens emoţionat , noul ales răs ­punde m u l ţ u m i n d pentru încrederea manifes ta tă faţă de dânsul şi declară că alegerea nu o socoteş te ca o s implă conces iune a unui titlu onor i ­fic ci ca pe o chemare la muncă intensivă, îndrumătoare şi construc­tivă. S'au ales apoi pr in . ac lamare , de membri i ai comi te tu lu i u r m ă t o r i i :

Vicepreşedinţi; Ioan Boier, lu l iu Ha ţ i eganu , Florent in Mihali, Ge lu Egri , Tra ian S ima şi Ti tu Mălaiu.

Secretar general: Augus t in Popa . Cassier general: Emil Birtolon. Membrii în comitet: Ioan Băr-

descu, Livia Boilă, G h e o r g h e C i p ă i a n u , Ioan Coltor, Nico lae Drâgan , Elie Dă ianu , Victor G h e r m a n , Leon Maior, Victor Maior, Gavril Os ian , Victor Onişor , Iosif Orga , E u g e n i a C . P o p , Petre Poru ţ , Valentin Poru ţ , Corne l Pop , Mihai P o p , Vaier R o m a n , Au­gus t in Raţ iu , Emil Socaciu, E u g e n Tătar , Ludov ic T ă u t u , E u g e n Tru ţ ia .

Nr 24 C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 2 1 5 .

Cenzori: Aurel Rusu , M a r i u s Pe-culea . Ştefan Pop, Iust in CI. Iuga , Dumi t ru Marian şi Vaier Pop.

După ce a fost ales comitetul , dl. protopop Dăianu, a făcut p ropunerea ca viitorul c o n g r e s să se ţ ină la Cluj . I s 'a a ; ; e p t a t p opunerea . La orele 8 seara s 'a ridicat şedinţa

Ziua a ll-a 24 Nov. In z iua a doua a congresu lu i , ser­

viciul divin a fost pontificat de P . S Sa Eoisx>pul Vale r iu Tra ian F ren ţ iu al Orazi i , ia capela „Ins t i tu tului Re­cunoş t in ţe i " , in decursu l sfintei Liturgii P . S. Sa Episcopul Alexandru Nico-lescu a rostit o f rumoasă predică, tra­tând despre curente le ant icreş t ine şi dator ia noas t ră de a lupta contra lor.

După serviciul divin a avut loc la ceasuri le 11 şedinţa festivă în sala cea m a r e a liceului.

I. P. S . S. Mitropolitul Vasile Suc iu desch izând şedinţa , arată im­por tan ţa Blajului în viaţa noas t ră na­ţ ională sub aspectul politic şi cul tu­ral. A d r e s â n d u - s e congresişt i lor, le zice:

„Voi credeţi că veţi ferici societatea aplicând principiile eticei creşt ine, să ştiţi că veţi izbut i" . . . „ N u m a i împlinirea voinţe i lui D u m n e z e u duce la adevă­rata fericire".. . „Iubim pe fraţii noş t r i de un sânge , u r m â n d pilda lui I sus In sânu l Asociaţiei noas t re nu este ură ci n u m a i d ragas te de frate". . .

„Vreţi să îndrumaţ i viaţa publică? Faceţ i -o în n u m e l e lui I sus Hr is tos şi a tunci , roadele munc i i voas t re vor fi cele mai nobi le" .

D u p ă înţeleptul d i scurs al I. P. S. S, Mitropo' i tul s'a decis ca să se emită t e legrame omagia le către M. S . Regele, Preafericitul Pă r in t e P a p a P i u , înaltei Regenţe şi P r i m - m i n i s t r u l u i Iuliu Man iu . In t e l eg rama t r imisă înaltei Regenţe , Asoc ia ţ ia p romi te că va propovădui d ragos tea între, fraţii de acelaş sânge , lucrând pentru p r o s -perarea bisericii şi neamulu i .

Ca reprezentan t al t iner imei un i ­

versi tare r o m â n e uni te dela Un ive r s i ­tatea din Cluj , vorbeşte d, Ioan So-caciu, făcând o consideraţ ie sintet ică a s u p r a t recu tu lu i Bisericii lui Hr is tos conc ludând a supra eşecului t u t u r o r tentat ivelor de a nimici biserica şi a discredita ideea lui D u m n e z e u şi a vieţii de d u p ă moar te .

D n a Marta Iepure , cuvântă în nu­mele femeilor române uni te a s igu rând Asocia ţ ia de binevoitorul lor concurs .

Dl. Emil Precup. directorul l iceu­lui „ P e t r u Maior" din Gherla , vorbeş te în n u m e l e credincioşilor din Gher la . \

D. Demet r iu Kiss , în n u m e l e cre­dincioşilor Orăz i i .

A u r m a t apoi d iscursul d-lui prof. univ. Iuliu Haţ ieganu, pe care îl r e ­p roducem mai j o s .

Consider CE O dator ie să depun înaintea scaunului apostolic al Excelenţei şi Ilustri-tăţilor Voastre alipirea noastră neclintită şi profundă către sfânta biserică precum şi dorinţa, ca acest congres să marcheze i n -liativa unei munci intenzive, ca e dela în­ceput să brăzdeze pentru credincioşi linia de condui tă în conservarea acelui tesaur, care este religia.

O r g i n i z a r e a Români lo r uniţi într 'o aso­ciaţie are o impor tan ţă deosebi tă . Edificiul acestei organizaţi i t rebuie clădit pe funda­mentul de piatra al credinţei adevărate. Credinţa, care în toate t impur i le a fost cel mai puternic moto r de acţ iune şi creaţ ie , să lumineze mai putenic, să încălzească m a i mult ca până acum prin aceasta asociaţie şi să contr ibuie , ca in locul vorbelor să avem cât mai multe fapte, căci fără fapte credinţa moar tă este. Numai sub pro tec ţ ia credinţei se poate păstra curăţenia sufle­tului .

Azi trăim epoca de aur a tehnicei şi ştiinţei. Facem descoper i r i ne închipui te , ascultăm cu aparate mici opera din New-York, sburăm în 21 zile în jurul pământu lu i , şi totuşi fiinţa noas t ră este nemul ţumi ta ; ea cere încă ceva, şi acel ceva este sănă­tatea, care numai atunci este a rmonică şi perfectă, dacă este o sănătate integrală a trupului şi a sufletului. Această sănătate qua non a binelui pe acest pământ Numai sufletească şi t rupească este condiţ ia sine

I

P a g . 216 . C U R I E R U L C R E Ş T I N No. 2A.

atunci avem echil ibrul vieţii, dacă t rupul e sănătos şi sufletul este curat. La lumina şi focul sacru al religiei încolţesc cele mai nobi le calităţi : iubirea, speranţa, încrede­rea, umi l in ţa , , compăt imirea , respectul şi abnegaţ ia , calităţi, cari ele, şi numai ele s ingure , asigură propăşirea colectivităţilor. Azi, când se vorbeşte de c r i ză : criză poli­tică, criză universitară, criză socialăr criza familiei, criza t ineretului , numai religia poa te să scoată societatea din aceste crize multiple. Condiţ ia însă este să existe orga nizarea puternică a re l ig ie i : astăzi, când, s t ă p â n i m t impul şi spaţiul să ne nizuim din < toate puterile, să ajungem şi la stăpânirea sufletului.

Este o p rob lemă grea — care se poate însă soluţ iona — având un ajutor sigur, al lui Dumnezeu . Soarele e«te dătătorul de v ia ţă ; la arşiţa soarelui dispare linţoliul de zăpadă şi resar florile, înverzesc pădur i le . De sus vine şi puterea, care întăreşte şi v indecă sufletele. Iar această putere de sus, această putere moral izatoare nu o poate exercita aecât biserica. S ingură ea, biserica, poate soluţ iona azi cele mai impor tante p rob leme sociale : criza familiei şi criza ti neretului . Iar familia echi l ibrată şi t inere­tului îndrumat , sunt pietrile ungh iu la re ale marelui edificiu naţional şi social. Therapia crizelor sociale nu poate fi căutată decât în idealismul pozitiv alui lsus. Azi şi me­dicina admite , că credinţa vindecă. Ps iho­terapia şi psihonafiza sunt azi cei mai m o ­derni agenţi therapeutici .

Părerea mea modestă, a unui munci tor şi mai modes t pe ogoru l ştiinţei, este, că politica cea bună este politica crucii — căci numai ea asigură o viaţă socială li­niştită. Sunt convins, că numai un d rum duce în fericire comple tă şi acesta este d r u m u l udat cu sânge al crucii.

BacCilii indiferentismului şi ai e g o i s m u ­lui au penetrat ' şi în societatea noastră cultă românească . Pătura aşa zisă „ incul tă" , ţă­rănimea noastră, arată şi azi după râs-boiu o înţelegere adâncă a vieţii reli­gioase. Această constatare este un s imptom patologic , căci scăderea moralităţii claselor d i r igui toare sub nivelul celor dir igui te — este un semn al decadenţei. A sosit vre­mea, ca să ne aducem aminte, că suntem t rup şi suflet şi avem o dator ie să le dăm îngrijirea egală şi cuvenită . Ba chiar se impune să fortifiăm, să intensificăm viaţa religioasă, creiând o conşti inţă rel igioasă solidă.

Este o datorie, să formăm aceasta con­ştiinţă rel igioasă catolică prin cunoaşterea legilor, formalităţilor, semnificaţiilor cultului şi prin înţelegerea dogmelor , căci numai cunoscând aceste ne vom convinge , ce puternică este biserica ş i 'numai atunci vom

înţelege rolul important , pe care 1-a avu t biserica în istoria culturală şi socială a omenimei şi a neamului nostru.

Gustave Lebon zice, că «nici o civili­zaţie nu poate trăi fără morală — aceasta fiind o necesitate i m p e r i o a s ă — , iar această morală nu se poate zidi, decât pe funda­mentul solid şi etern al rel igiei". Civiliza­ţia noastră actuală arată în chipul Cel mai strălucit acest a d e v ă r ; tradiţia noastră are la bază religia. Să respectăm deci această tradiţie, fără de care nici un popo r nu poate trăi, ci se c o n d a m n ă singur la moarte .

Idealul societăţii r omâne de azi t rebuie să fie sănătatea întregului . Această sănătate integrală t rebuie să fie busola, care să con­du a cărările vieţii noastre, ştiind că numai la flacăra credinţei se poate încălzi mintea creatoare şi numai s u b protecţia religiei poate să meargă un pas înainte societatea. '

In aceste momente , când ne hotărîm să devenim fii activi ai bisericii r omâne unite cu Roma, suntem datori cu o declaraţ ie frăţească: Suntem cei mai înverşunaţi susţinători ai păcii inter confesionale. Trebuie să ne c o m p o r t ă m în acest punct cum se compor tă un adevărat catolic El nu atacă niciodată, el numai se apără. Această apărare este însă conştientă, lu­minată şi dârză. Suntem deci pentru cea mai depl ină pace între confesiuni şi ne bucurăm de tot ce este bun şi la alte re­ligii. O singuză dor inţă a v e m : mai ales conducerea politică a ţării să nu facă g re ­şeli, din care noi să suferim.

Să ştie toată lumea românească , că conştiinţa religioasă catolică nu pericli­tează pacea, căci aceasta conştiinţă este pătrunsă de drepta te şi adevăr. Iar de drepta te şi de adevăr să nu se teamă n i ­meni . Cu cât v o m fi mai conştienţi cato­lici cu atât vom fi mai utili fii ai patriei noastre. Patria are nevoie de cetăţeni p ro ­ductivi şi mai ales, sănătoşi t rupeş 'e şi sufleteşte, iar asociaţia noastră aceasta o urmăreş te . Biserica noastră t rebuie să ocupe locul meri tat în cadrul curentelor rel igioase, culturale şi spiri tuale ale nouei Românii . Reprezentând pacea, servim — prin iubire prin fapta şi prin perfecţionarea calităţilor cuprinse în învăţătura lui lsus Hristos — în aceeaş măsură biserica şi patria.

O 'Conne l . peregr in catolic din Irlanda, a murit , în d rumul său spre Roma eternă, la Milano. A lăsat un t e s t a m e n t : „Trupul meu Irlandei, inima mea Romei, sufletul meu lui Dumnezeu" . Legământu l , pe care- t facem noi azi p romi te t rupul şi toată viaţa pământească patriei noastre scumpe, inima noastră şi sufletul nostru prin Roma, lui lsus şi Dumnezeu.

Cu Dumnezeu înainte pentru binele bi­sericii şi pentru fericirea ţării şi a neamului l

N o . 2 4 . C U R I E R U L C R E Ş T I N F a g . 2 1 7

Deasemenea reproducem strălucitul d i scurs al iniţ iatorului Agru- lu i , a d-lui Vaier Pop.

„Sociectatea umană se prezintă per turbtă şi adânc zduncinată după uriaşul cataclism al marelui râsboiu, în sarcina căruia cu uşurinţa ne place să aruncăm toată vina unor s imptoame de evidenţă dezagregare şi decade iţă. Na uriaşul râsboiu, sau nu răsboiul în sine este însă or ig ina perturba-ţiunii. Cauza este mai îndepărta tă şi mai adâncă. Oricât de m i U s t r â şi aparent im-petreabilâ ar fi ţesătura mistificării şi a inducerii în eroare, adevărul o s t r iba te şi în lumina lui s t ră!a ; i toare ni-se' arată rătă­cirile t recutulu şi d rumul drept al vii toru­lui izbăviior.

Adevărul , mărturisit tot mai des şi stă­rui tor în alte p ir ţi, să-i rostim cu tărie şi n o i : Omenirea are un singur aşezământ veşnic nebiruit şi indestructibil: Biserica. Isus Hristos a întemeiat biserica sa pe Petru, stâncă de etern \ dăinuire, pe care nici puterile iadului nu o vor p j t e a surpa vre-o dată : Mântuitorul a făgăduit biseri-cci sale că va fi cu ea până la sfârşitul veacurilor.

Toate instituţiile omeneşt i cari au la te­melie biserica lui Hris tos şi sunt pătrunse de adevăruri le eterne ale credinţei - ace astă comoară nesecată de bunur i spiri tuale şi morale - stau pe bază tare, so l idă : au împrumuta t ceva din veşnicia bisericei Mântui torului . Instituţiile omeneşti ce se leapădă de biserică, ce tratează cu dis­preţ credinţa sau cred că se pot dis­pensa de comandamentele etice şi mo­rale ale credinţei, sunt şubrede şi se sortesc singure peirei.

Nimeni nu este mai conştiu de aceste adevărur i eterne decât geniul răului. Tri­umful răului se poate asigura numai prin dâ r imsrea bisericii lui Hristos şi dacă ace­asta ţintă nu poate fi atinsă niciodată — şi cu adevărat nu poate fi atinsă cel puţ in un triumf vremelnic se poate o b ţ i n ; prin îndepăr tarea omenir i i dela credinţă, prin ruperea sistematică a legături lor dintre oameni şi biserică. Numai eliminarea credinţei din viaţa individuală, familiară şi publică poate face din individ o fiară, poate desfiinţa minunata celulă a so cietăţii umane : familia poate anarhiza şi răsturna cea mai superioară formă de organizare omenească : statul!

Toate teoriile, curente le şi ^cţiunile des-agregant" , subversive şi anarhizante au lovit întâiu în biserică. Ajunge s impla lor

nidicare pentru a face d o v a d a : ereziile, re­forma, l ibercugetarea, francmasoneria, mal terialismul istoric, pozit ivismul, social ismu-şi mai pe u rmă bolşevismul. Unele s'au mulţumit cu mai puţin : ruperea unităţii credinţei prin tăgădui rea adevărur i lor d o g ­matice ale bisericei lui Hr i s tos ; altele au pretins fără înconjur de a ferici pe oameni fără Dumnezeu şi , ă r i credinţă. Statul nu le-a închis- calea de pă t rundere : l ibertatea acordată „idei lor" s'a putut t ransforma fără greuta te într 'o licenţă desfrânată. Societatea — curioasă sau inertă — nu le-a repudia t categoric Toţi au uitat, că fără credinţă şi fără morala isvorîtă din credinţă nu există prosperitate, nfci măcar de ordin material.

*

Ce ne-au dat aceste concepţi i „filoso­fice", sociale, aceste curente şi acţiuni ra­dicale şi moderne , cari promiteau fericirea pământeană în afară de c r e d i n ţ ă ? ! In loc de a rmonizare şi ierarhizare, fără de cari nu S Î ooate concepe piosper i ta tea mora lă şi materială a omenir i i , ele ne-au dat ura şi lupta fără cruţare între indivizi, clase şi naţiuni, anarhi-zarea în toate domeni i le . Aceste sunt rezultatele, unei lupte date s u b diferite forme împotr iva credinţei . • Am t o ­lerat să se semene vânt, — recol tam fur­tună !

Biserica însă fiind vecinică şi nebi­ruită, ea singură numai şi numai prin forţele ei proprii, dumnezeşti, va înfrunta toate valurile furioase şi va supune toate pornirile vrăjmaşe. Minunata re în­viere a bisericii în Fran ţa jacobină, t r ium­ful măreţ al credinţei în Italia f rancmasonă şi apropiata renaştere miraculoas a bise­ricei în Rusia bolşevică, sunt tot atâtea confirmării strălucite ale acestui adevăr .

Dar noi fii al acestei dumnezeeş t i b i se ­rici, maică ocrot i toare şi mântui toare a noastră a tuturor, suntem oare ţinuţi să păstrăm o at i tudine pas iva? Nu ne incum­bă nici o dator ie? Nepăsarea, sau laşitatea, o putem duce i tât de depa r t e , încât sâ nu învăţăm nimic d in trecut, să nu ne r idicăm contra unel t i r i lor ce se pun la cale, con t ra experienţelor sinistre ee se încearcă pe spinarea omenir i i , cont ra otrăvirii mora le a societăţii u m a n e ; să to lerăm, fără c râc-nire, bătaia de joc cu cele mai subl ime bunur i spir i tuale?

Nr. 24. C U R I E R U L C R E Ş T I N P a g . 218

Este de datoria noastră a tuturor Românilor credincioşi, chiar a tuturor indiferenţilor de bună credinţă, să cru­ţăm neamului nostru acest sbucium sterp şi otrăvitor de suflete, să ne apărăm biserica şi să contribuim din toate pute­rile noastre la accelerarea biruinţei de­finitive a credinţei-

O putem face. Nu în g rupu r i răsleţe, sau prin acţiuni individuale. O putem face un indu-ne cu toţii, î n t r o >astâ şi puternică asociaţ iune. Strâns uniţi în jurul bisericii :

, Să adâncim viaţa sufletească ; să inten­sificăm educaţia religioasă a tineretului; să combatem curentele cu caracter sec­tant, destructiv şi anticreştmesc; să în­drumăm viaţa publică şi privată potri­vit eticei creştine, în sentimentul iu­birii de neam şi de patrie!

lată crezul ce stă la baza acţiunei n o a s t r e !

Vom aşeza deci la temelia vieţii in­dividului, a familiei românoşti şi a sta­tului nostru naţional: Biserica lui Hris­tos. Vom stărui din toate puterile, ca în­t reaga noastră existenţă individuală şi co­lectivă să se pă t rundă de adevărur i ' e eterne ale credinţei . Dac'- aceasta se poate numi politică, vom fi făcut politică în înţele­sul înalt şi sublim al cuvântului, singura politică admisibilă şi compatibilă cu ca­racterul AORU-lui nostru. Dar politica de partid ? Vrem să fim sîmbol al bunei înţ legeri, al armoniei , al unirii : la masa noastră trebuie să domnească pacea, pacea lui Hristos. Vrem să fim un loc de întâlnire pentru toţi cei cu gândul curat, pentru toţi cei demni şi bine intenţionaţi , indiferent din t e organizaţie polit ică fac parte . Deci politica de partid nu are ce căuta în mijlocul nostru i

* Ţinem la Roma. Ne mândr im cu unirea

făcută cu Roma, leagăn al credinţei noastre s t răbune şi al fiinţei noastre naţ ionale .

Dor im cu toată căldura inimei noastre româneş t i şi creştineşti refacerea unităţii de credinţa a neamului românesc şi credem cu statornicie, că aceasta se va înfăptui, p recum se va înfăptui unitatea întregii biserici creştine : odată va fi o singură turmă şi un singur păstor!

Refacerea unităţii noastre de credinţă însă nu poate fi operă pur omenească- Ea nu se poate realiza prin ură, învrăjbire sau cucerire. Lupta confesională nu ne va apropia cu nici un pas de acea-tă subli­mă ţintă. Acţiunea de proselitism sapă o prăpast ie de netrecut între cele două bise­rici surori, întârzie apropierea şi amână inevitabila lor unire. Unirea bisericească se va face prin mila şi din voinţa Atot­puternicului, precum îndurarea sa nea-

dat unirea naţională, răscumpărată cu grele sacrificii şi seculare suferinţe.

Asociaţ iunea generală a Românilor uniţi — ca şi biserica română unită cu Roma — repudiază lupta confesională, se deszice de orice acţiune de ură, învrăjbire sau prose­litism. AGRU-1 nu este un instrument de învrăjbire a fraţilor de acelaş sânge şi mai puţin un factor de slăbire a solida­rităţii naţionale.

O g o r u l vieţii morale şi spirituale e în-ţelenit. Creşte buru iană pe câmpiile fru­moase ale vieţii individuale, familiare şi publ ice în ţara întregită cu imense jertfe. Ne pândesc duşmani neînduraţ i la toate hotarele, şi lupii intraţi în stână fac ravagi i înspăimântătoare . Ce teren vast, nemăsura t şi încă aproape necâlcat pentru o muncă serioasa, moralizatoare, constructivă şi în­d rumătoa re ! Ne aşteaptă pe toţi opera de retacere morală a unui neam şi a unui stat de curând închiegat. Rănile adânci rămase m sufletul şi pe t rupu l nostru colectiv de neam nu pot fi v inde­cate decât pe cale spirituală

Iată un minunat teren de muncă pen­tru cel» două biserici naţionale Pe acest teren nu ne desparte nimic, ci totul ne uneşte La această operă nu putem fi decât fraţi cu râvnă egală de a mări pe Dumnezeu şi a ne servi patria.

Mai e nevoie şi de concurenţa nobilă şi folositoare ? S ă ne măsurăm în binele ce-1 vom fi realizat şi să nu cântărească • decât râul ce-1 vom fi e'iminat

Acestea sunt principiile noastre călău­zitoare ; le vom pune în practică cu toată sinceritatea şi cu toath lealitatea.

Fraţii or todocşi să facă la fe l! Const i ­tuirea lor într 'o asoţiaţie generală nu ne va supă ra ; d impot r ivă ne va pricinui o mare şi sinceră bucur ie . Noi le întindem de pe acum mâna, frăţeşte şi româneşte. Suntem gata a lucra paralel pe teren m o ­ral şi naţional făra nici un gând ascuns. Coordona rea activităţit celor doua asoci-aţiuni animate de aceleaşi sentimente creştineşti şi româneşti nu va întâm­pina nici o dificultate. Să se ştie odată pentru totdeauna : Biserica unită are o singură mândrie; de-a fi fost factorul determinant al renaşterii noastre spiri­tuale şi naţionale; o singură ambiţie pentru viitor: de a da o largă şi desin-teresatâ contribuţie la refacerea morală şi consolidarea naţională a ţârii.

A O R U ! Agru, o g o r sfânt al credinţei şi fiinţei noa=tre naţ ionale I Tu eşti în aşteptarea înfrigurată ajharnicului gospodar , care să te cultive cu râvnă evlavioasă! Să nu-ţi fie zadarnică aşteptare», să nu ţi-se irosească nădejdea dătătoare de viaţă. Tăia-vom brazde adânci pe în t reg cuprinsul

Nr . 24 . C U R I E R U L CREŞTIN' Pag. 2 1 9 .

suprafeţei tale şi un brazde arunca-vom se-mânţii multă şi bună. Iar din brazdele în-semânţate cu grijă, va răsări ca mâine belşugul hoidelor de aur, dând rod însutit, la seceriş.

Asociaţiunea genera lă a români lo r uniiţ a luat fiinţă întru mărirea Iui Dumnezeu şi în slujba neamului românesc.:

Aşa să ne ajute cerescul Părinte !

încheierea seriei vorbirilor, o face P . S. Sa Episcopul Iuliu H o s s u , a ră ­tând prin vorbirea sa lapidară şi con­cent ra ta câ interesul b i s e r i c e i ^ e s t e domnia : dreptăţii , a bucur ie i şi a păcii, în rândur i le ' c red inc ioş i lor . îşi expr imă bucur ia pentru fidelitatea credincioşi­lor faţă de Maica Biserică şi doreşte ca năzuin ţe lor lor D o m n u l să le hără­zească o cât mai deplină izbândire .

După ce Prea Sfinţitul îşi i sprăveş te cuvânta rea , congresişti i în a n s a m b l u in tonează cu întrar ipată cucernicie im­nul „Cuvine-se cu adevăra t " .

I. P. S. Ş. Mit ropol i tu l Suc iu în­chide şedinţa la orele 1 p. m.

La recepţia din castelul mitropoli­tan, dna Dros ida I^aicu din Sibiu a adresat u n că lduros cuvân t omagial în numele femeilor r o m â n e uni te .

1. P . S. S. Mitropolitul a oferit o masă , după recepţie, la care au luat parte pe rsoane dist inse, clerici şi m i ­reni şi la care s 'au ţ inu t mai mu l t e toas tur i , în onoarea înal ţ i lor Arhierei şi a vrednieilor laici promotor i ai Aso-ciaţiunii.

Dorim tuturor cetitorilor noştri Sărbători vesele şi fericite.

Diverse. Desvelirea monumentului ridicat

Regelui Ferdinand I. la Orăştie. D e s ­velirea m o n u m e n t u l u i mare lu i Rege , făuri tor al unităţi i noas t re naţ ionale

ridicat lă Orăşt ie , a avut loc în 17 Noemvrie — cu m a r e so lemni ta te . La serbare part icipat toţi membr i i fa­miliei regale în frunte cu M. S. Re­gina Măria . M . S. Regele Miha i a lipsit. Au ma i participat apoi : înaltul Regent Sâre ţeanuj reprezentând înalta Regenţă , d. p r im-min is t ru Iuliu JVIaniu cu alţi membri i din guvern , mul ţ i par lamentar i printre cari şi prezidenţi i corpuri lor legiuitoare, un m a i e n u m ă r de intelectuali şi ţ ă rani din satele din ' împrejurimi.

Mitropolitul Bă lan dela Sibiu a celebrat un serviciu divin şi a ţ i n u t apoi o cuvântare . După cuvân ta rea Metropoli tului au u r m a t vorbirea unui colonel care a prezidat comitetul de iniţiativă a m o n u m e n t u l u i . I-au u r m a t pr imaru l Orăş t ie i , minis trul Cihosk i , min is t ru l Vlad, dl Al. Lapeda tu câ delegat al Academiei , d-rul L u p u şi N. N. Saveanu . După vorbiri a defilat un l u n g şi frumos cor tegiu c o m p u s din elevii şcolilor p r i m a r e ' si s ecun­dare, g rupe de ţărani în hainele pito­reşti ale satelor lor, cară alegq^kre reprezentând toate branşe le industr ia le din juc'eţul Hunedoa ra . La u r m ă au defilat în frunte cu d. general Mihă-escu din 'S ibiu , a rma ta dând onorur i le . La primărie s'a oferit, după încheierea serbărilor un banche t la ca te a u toas ta t dd. Iuliu Man iu , Ştefan C. P o p şi genera lu l Mihăiescu.

Binecuvântarea bisericii din Nuşeni. La 10 Noemvrie a. c. P rea Sfinţia Sa tiind la Bâ r sana în M a r a m u r e ş , actul binecuvântăr i i bisericii renovată din Nuşeni a fost săvârşi t de Reverendi-s imul părinte canonic Dioniziu Vaida. La această serbare bisericească a u lua t parte în t reg clerul, mulţ i intelectuali , şi foarte n u m e r o ş i credincioşi din satele învecinate. Pă r in t e l e p ro topop Bo teanu . parohul N u ş e n i l o r şi credincioşii săi ,

Pag . 220 C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr, 24.

plini de râvnă creşt inească, sun t vred­nici de toată lauda pentru sacrificiile t ăcu te în s t răduin ţa de a mări f rumu-seţa şi b u n ă cuviinţa casei D o m n u l u i . Păr inte le canonic a rosti t t r u m o a s e sfaturi de s tatornicie şi alipire faţă de credinţa creşt ină catolică. La banche tu l ţ inut d. Dr. Valeriu R o m a n prin cu­vântarea sa a tăcu t p ropagandă pentru congresu l AGRU- lu i .

Câteva date despre Lourdes. R e ­producem din rubr ica „Ştirilor mă­r u n t e " a foii ecclesiastice „Unirea" un f ragment edificator: „Câteva date despre Loudres în 1928".

„ D u p ă datele publicate în Bulet inul oficial al sanc tuaru lu i din Lourdes , n u m ă r u l peregrini lor din anul t recut 1928 a t inge cifra de 6 5 4 000 , între cari peste 6 0 . 0 0 0 din s t ră inăta te . .Clerul înalt f igurează între aceşti peregrini la picioarele Maicii D o m n u l u i cu 5 car­dinali, 20 arhiepiscopi şi l l l episcopi , iar l i turghii le ce s ' au celebrat la s a n ­c tuaru l peşteri trece de 70 .000 . Bol­navii cari s 'au apropiat de aces t loc miracu los au fost la 150 .000 , iar doctorii cari au s tudiat cazuri le de vindecăr i (între cari pent ru anii 1926 şi 1927 se înregis t rează 12 ca adevă-tate miracole) se cifrează la 874 . D e boa le mai uşoa re au scăpat cu totul 87 pe r soane" .

Misiuni poporale. In zilele de 6 — 7 — 8 şi 9 Decemvr ie c. s'au ţ inut în paro­hia Sânmărghi ta , misiuni popora le în legătură cu anu l jubilar, pentru ob ţ i - • nerea indilginţei plenare concese cu acest prilel. Misiunile au fost conduse de Clars. păr. Dr. George Bob p ro ­fesor la Academia Teologică. Ţ inând seamă de faptul că n 'au luat parte şi comunele învecinate din cauza vremii nefavorabile, numărul celor ce s'au mărturisi t şi împărtăşi t cu sf. Euharist ie fiind 250 , arată că roadele muncii slu­j i tor i lor Domnulu i , au răspuns aşteptă­rilor.

Aviz: C u m p ă r ă m din biblioteca „Semănă to ru l " cu preţ dublu N - i i : 1, 3 , ' 8 ; 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 2 1 , 49, 51 — 54. Librăria Diecezană Arad . str. Eminescu 18.

IN TIPOGRAFIA DIECEZANĂ se e fep tuesc to t felul d e i m p r i m a t e , n e c e s a r e cance la r i i l o r . C u p l ă c e r e luăm la t ipa r : O p u r i , B r o ş : n , Bi lanţe şi A n u n ţ u r i funebra le , d e l o ­g o d n ă şi d e c u n u n i e , C i r c u l a r e , Invi tăr i , e tc . tot felul d e luc ră r i ce se ţ ine d e a r ta t i pog ra f i că .

D E C R E T E L E C o n c i l i i l o r P r o v i n c i a l i I. şi II se află de vânzarea la L i b r ă r i a Decezană

Gher la . — P i a ţ a Unir i i 13. Preţul unui exemplar 100 Lei, plus

por to postai.

LA LIBRĂRIA DIECEZANĂ, Gherla se află de vânzare

Teologia Dogmatică volumul I. şi volu­mul II. de I. P. S. Sa

Dr. Vasile Suciu. Preţul unui volum 2 5 0 Lei, plus

porto postai, şi Teologia Dogmat ică Sbe-cială voi. I. Pre ţu l 3 0 0 L plus por to şi vo lumul II. Preţul 360 Lei.

Asor t iment boga t de tot felul de rechizite cancelariale necesare pen t ru Oficiile protopopeşt i şi parohiale.

Protocol exhibitor, legat în pânză 2 8 0 r Lei .

Matricula Botezaţilor, Cununaţilor, Morţilor, legată în p â n z ă 2 8 0 Lei. P ro toco l pentru Raţiuni 280 Lei. Protocol pent ru Liturgii, predici

carte poştală,-protocol de şedinţe 180 L. T o t felul de t ipări turi — ex t ra ­

se matriculari , informaţ iuni periodice, diplome pentru cantor i , coaie pen t ru raţiuni, statul activ şi pasiv etc. — toate în ediţie n o u ă ; hârtie fină, cer­neală, peniţe, creioane, t amponur i , etc. în preţ r e d u s şi calitatea cea mai b u n ă .

Furn izăm sigile şi ş tampile pen t ru Of i c i i ! Toa te comenzi le se execu tă p rompt şi c r reîntoarcerea poştei.