Anul

IIII|LJH

V 1 H I ^

t i 1 1 11 IL H

il|il|il|11 1 I li lt 1 1 1 I

lll 1

1

|||| T

bullijlll i i r V

bull

ii 1

I1 j ILI LI

$ il ll lll

25 Februarie 1907 iiir i

I1 I 1 li II I Iih Ui I I1 I II -l bull lli

i i l i | f -ii l

11-

H1

IHI

Nr 9

mm 1 1

ilWliiMiiiliiiniii

bull i bull bull ii bull1 j bull M 1 J ii

I- i | rn i 1

I - - A - -ii i

l bdquo- |i i

i W i

i 111 i i iiii i lui

i n II I

in

R E D Ă M bull I l i

i jiivlaquo )i

bull i i i 1 in 1 I bdquoL I

llhillll1

l l 1 1

Lll11

IH ILLI li ll

ltiiCiinji

bull

bullti

bull I I

i i i

V i |

ii

Ml I1

bull ii i

C U P R I N S U L Octavian Qoga Carte 135 Oh T Cacircntecul lui Marcu 137 N Garoiu Proiect de tovărăşie pentru asigurarea vitelor 138 Ce să macircncăm 142 i Boalele şi dujmanii viilor 145 Chipurile noastre 146 Ştiri 146

icircnştiinţare Rugăm pe toţi cacircţi aii binevoit să primească această

foaie să grăbească iu trimiterea plăţii de abonament Administraţia foii bdquoŢARA NOASTRĂ

Cetitorilor

Pe toţi cărora le ajunge icircn macircni această foaie li rugăm să o cetească şi dacă o socot de potrivită trebuinţelor ţărănimii să o răspacircndească icircntre oashymenii noştri dela sate

Foaia apare săptămacircnal şi o vor primi cetitorii Dumineca

Abonamentul e pe an 4 cor JPe jumătate de au 2 bdquo JPe trei luni 1 bdquo

Banii să se trimită la Administraţia revistei bdquoŢara noastrăSibiiu mdash Nagyszeben Asociaţiune

Toţi cărturarii noştri mai ales cei icircn atingere apropiată cu ţărănimea mdash preoţii şi icircnvăţătorii mdash sacircnt rugaţi a trimite acestei reviste articole şi ştiri cari sacircnt icircn legătură cu trebile ţăshyrănimii icircndeosebi primim bucuros articole cu poveţe economice

mdash precum şi snoave poezii poporale etc Scriitorii articoshylelor sunt rugaţi a se folosi de un grai icircnţeles de popor ca să nu fim siliţi a supune schimbării icircn redacţie arshyticolele

Pentru articolele bune dăm şi o cuvenită răsshyplată bănească

Anul ( 25 Februarie 1907 Nr 9

T A R A N O A S T R Ă R e v i s t a p o p o r a l ă

a bdquoAsociaţiunii p t i u literatura rom şi cultura poprulni rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe n jumacirc-tate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo Pentru Romacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCTAVIAN GOGA

C A R T E

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

Vremea schimbă icircnţelepciunea lumii Sau dus zilele de demult cu povaţa lor măsurată

cu tihna domoală a traiului bun şi uşor Altă trudă cere vremea nouă Alte necazuri sapă norocul omului astăzi Alte trebuinţe cer icircmplinire

Nu mai sacircnt rosturile de-odinioară Bătracircnii cari şi-au legănat tinereţele icircn zilele de

demult stau nedumeriţi icircn faţa vremii schimbate mişcă jelnic din capul cărunt şi icircşi trag seama că sacircnt tot mai străini pe lumea asta

Pare-că-1 aud pe cutare moş dus pe gacircnduri laquoAltcum eră domnule altcum Şi vinul era altul şi oamenii alţii Şi naveam carte domnule Ştiam din ciaslov cari ştiam Nu se ducea icircnvăţătura noastră mai departe Şi trăiam aşa icircnainte Ş-aveam bou aveam vacă Şi era bine De-atunci sau schimbat toate Sau icircnmulţit oamenii şi-au slăbit băierile pămacircntului Şi ni sau aşezat pe cap străini icircmbrăcaţi nemţeşte Şi ne-au biruit cu maşinile lor Şi-au venit jidovi şi ne-au otrăvit beutura Şi ne-au ispitit să punem degetul pe cruce icircn chip de iscălitură şi ne-am trezit că ni se vinde livada Şi azi ni se duc feciorii la America şi se prăpădesc acolo şi noi bătracircni aşteptăm să ne vie ciasul să icircnchidem ochii Pe semne-am-fost proşti domnuleraquo

Aşa-i aşa-i moş bătracircn şi de omenie Sa schimbat lumea icircnţelepciunea bucoavnei şi povaţa duioasă a cia-slovului nu mai pot supune meşteşugul iscusit al zilelor noastre Sau icircnmulţit oamenii sau sporit necazurile

136

Azi numai din munca pricepută se mai poate alege roadă Azi se icircncrucişează mai multe gacircnduri se ispiteşte mai multă icircnvăţătură Azi e goană păgacircnă după trai după bucătura de pacircne Azi cere viaţa război cumplit Azi nu-i milă nu-i durere Azi e lupta minţilor ascuţite

Şi cum să nu fiţi astăzi străini icircn lumea asta voi moşnegi cinstiţi cu manile şi cu sufletul curat al vre-milor de demult Unde să găsiţi adăpost Zidul vostru de apărare sa sfărmat Cum să mai duceţi lupta Săshygeţile voastre dau greş şi nu mai prind

icircn vălmăşagul aprins al acestei războiri sa făurit o armă pe care voi no cunoaşteţi Cartea cu icircndemshynurile şi poveţele ei icircncuiate icircntre slovele mărunte e arma vremii nouă

Cartea hotăreşte războiul aprig al vieţii astăzi Slova e judeţul mare al zilelor noastre Numai mintea icircnfrăshyţită cu slova se poate ridică biruitoare de-asupra Numai această minte mai poate strivi ispitele celor răi şi icircnvershyşunarea celor fără durere icircn suflet

De aceea cinstiţi cartea cu cinstea ce se cuvine evangheliei care apără şi macircntuieşte de rău Dela marshyginea vieţii voastre trudite lăsaţi moştenire nepoţilor această cinste şi ei vor binecuvacircnta mai tacircrziu ţăricircna unde hodiniţi

Mă poartă gacircndul la satele noastre Mă gacircndesc la aceea căsuţă cu umerii gacircrbovi cu

acoperişul slăbănogit cu grinzile macircncate de cari Printre fereştile icircnguste se prelinge o rază de soare şi cade pe chipul tras al unui tacircnăr care spune din carte celor şepte-zeci de copii Cacirct de jalnică şi cacirct de frumoasă e poshyvestea acestui tacircnăr cu faţa ostenită Cuvacircntul lui de dascăl sărac şi năcăjit dă minţilor plăpacircnde botezul icircnshyţelepciunii Cacircnd icircl vom perde pe el atunci am icircngropat credinţa noastră de mai bine Atunci nu mai este duh icircntre păreţii icircmbătracircniţi ai acelei căsuţe A mai rămas o hurubă bună de foc

Atunci nu mai sămănăm sămacircnţă şi nu mai putem aşshytepta seceriş

Atunci ne-a biruit războiul bdquo ^ Octavian Goga

ŢARA NOASTRĂ 137

La cetatea păgacircneascacirc Bate Marcu să răzbiască Dar Turcii de veste-i luă La Marcu acasă-mi veniacirc Şi cetatea i-o prăda Pe Anghelina i-o luă Pe mumă-sa mi-o călca Cu copita calului Pe laţa obrazului

Marcu acasă cacircnd veniacirc Şi toate pradă-şi găsiacirc De năcaz la pat cădea Boierii la el veniacirc Şi din grai aşa-i grăia mdash Marcule voinicule Marcule Viteazule Murcule nu te lăsă Că şi noi- te-om ajută Marcule din ce-om putea Meşteri mari că ţi-om aduce Şi cetatea ţi-om direge Doftori mari ţi-om căpătă Pe mumăta om vindecă Nevastă ţi-i căpăta

Marcu aşa cacircnd auziacirc Din pat că mi-se sculă Haine domneşti lăpădacirc Călugăreşti icircmbrăcă Punga cu galbini umplea Şi călare icircncăleca Şi la Ţarigrad plecă Şi la Paşa-mi ajungea Unde nevasta-i eră Iar Paşa cacircnd mi-1 zăriacirc Paşa calu-1 cunoştea Şi din grai aşa-mi grăia mdash Dalei Moş cacirclugăraş Dalei voinic călăraş

Calul ăsta dela tine Par car mai n fost la mine Dar Marcu din grai zicea mdash Dalei Ago Turcule Turcule Viteazule Calul ăsta dela mine Poate-o mai fi fost Ia tine Căstai calul Marcului Marcului Voinicului Dar Marcu de supărat A vent moartea şi la luat Iară eu lam icircngropat Calul mie mi-Pa dat Paşa din grai icircmi grăia mdash Dalei moş călugăraş Dalei voinic călăraş Calu n şopru să-1 băgăm Şi facircn şi ovăs să-i dăm Noi icircn casă să icircntrăm Să bem să ne ospătăm Şi pe Marcu să-1 uităm Că Marcu daco fi mort Frică nam la ce să port Uite şi nevasta mea Cacirct e ziua şi noaptea Tot de Maieu se jeleşte Tot pe Marcu-1 pomeneşte Dar noi să bem şi ospătăm Şi de Marcu să uităm Iar Marcu din grai grăia mdash Tu nevasta Marcului Ibovnica Turcului Spune-mi mie adevărat Trai mai bun unde-a-i aflat Ori la Marcu Ori la Turcu Nevasta din grai grăia mdash De-aş trăi cacirct e lumea Pe Marcu nu-1 pot uită Pe Turcu nu-1 pot vedea ţ

C Acirc N T E C U L L U I M A R C U

138 ŢARA NOASTRĂ

Turcu-o palmă că-i trăgea Nevasta sta şi placircngea Iar Marcu cacircnd o vedea Pacircnă icircn inimă-1 junghiacirc Dar Turcu din grai grăia mdash Hai să bem să ospătăm Şi de joc să ne-apucăm Iar Marcu din grai zicea mdash Noi Ago ne-am ospăta Şi de joc ne-am apuck Dară noi cacirclugăraşii Cacircnd auzim ceteraşii Şi jucăm doi cacircte doi Fug Turcii cu toţi de noi

Marcu n joc mi saruncacirc Şi cum juca şi săriacirc Paşa armele-i zăriă mdash Marcule voinicule Marcule viteazule Lasă-mă cu zilele Că-ţi dau oate-averile Nici vorba nu-şi isprăviii Capul cacirct colo-i zbura Pe Anglielina şi-o luă Şi din Ţarigrad pleca Turcii de veste-i luă Toţi de spaimă sascundea

Cules de Gh T

P R O I E C T D E T O V Ă R Ă Ş I E P E N T R U A S I G U R A R E A V I T E L O R

1 Pe temeiul sect-lui 62 din Legea comercială articolul 37 din anul 1875 subscrişii icircnfiinţăm icircn comuna Zerneşti sub firma bdquoTovărăşia de asigurare ocazională a vitelor cornute din Zerneşti o icircnsoţire ocazională de asigurarea vitelor pe timp nehotărit

2 Membru al acestei tovărăşii poate fi fiecare locuitor romacircn din Zerneşti care ca proprietar de vite cornute sa icircnshyştiinţat la direcţiunea sau la comitetul administrativ al icircnsoţirii spre a fi primit icircn tovărăşie şi care a subscris acest contract

3 Fiecare membru este dator a-şi icircnştiinţa şi asigura toate vitele albe şi negre (vaci şi bivoliţe mdash drigane) cacircte le are precum boi vaci junei viţele de orice rasă cari sacircnt pe deplin sănătoase

4 Cercul de lucrare al tovărăşiei se estinde asupra coshymunei şi a icircntregului hotar al comunei Zerneşti

Pentru icircntacircmplări nenorociri şi perirea de vite afară de hotarul comunei tovărăşia nu e răspunzătoare )

5 Tovărăşia icircşi icircncepe lucrarea icircndatăce sau icircnştiinţat şi

) Se mai poate luacirc răspunderea şi afară de hotarul comunei pe unele drumuri umblate mai dee de locuitorii comunei de pildă la unele tacircrguri şi oraşe

de

Nico lae Garoiu

din apropiere

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

Anul ( 25 Februarie 1907 Nr 9

T A R A N O A S T R Ă R e v i s t a p o p o r a l ă

a bdquoAsociaţiunii p t i u literatura rom şi cultura poprulni rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe n jumacirc-tate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo Pentru Romacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCTAVIAN GOGA

C A R T E

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

Vremea schimbă icircnţelepciunea lumii Sau dus zilele de demult cu povaţa lor măsurată

cu tihna domoală a traiului bun şi uşor Altă trudă cere vremea nouă Alte necazuri sapă norocul omului astăzi Alte trebuinţe cer icircmplinire

Nu mai sacircnt rosturile de-odinioară Bătracircnii cari şi-au legănat tinereţele icircn zilele de

demult stau nedumeriţi icircn faţa vremii schimbate mişcă jelnic din capul cărunt şi icircşi trag seama că sacircnt tot mai străini pe lumea asta

Pare-că-1 aud pe cutare moş dus pe gacircnduri laquoAltcum eră domnule altcum Şi vinul era altul şi oamenii alţii Şi naveam carte domnule Ştiam din ciaslov cari ştiam Nu se ducea icircnvăţătura noastră mai departe Şi trăiam aşa icircnainte Ş-aveam bou aveam vacă Şi era bine De-atunci sau schimbat toate Sau icircnmulţit oamenii şi-au slăbit băierile pămacircntului Şi ni sau aşezat pe cap străini icircmbrăcaţi nemţeşte Şi ne-au biruit cu maşinile lor Şi-au venit jidovi şi ne-au otrăvit beutura Şi ne-au ispitit să punem degetul pe cruce icircn chip de iscălitură şi ne-am trezit că ni se vinde livada Şi azi ni se duc feciorii la America şi se prăpădesc acolo şi noi bătracircni aşteptăm să ne vie ciasul să icircnchidem ochii Pe semne-am-fost proşti domnuleraquo

Aşa-i aşa-i moş bătracircn şi de omenie Sa schimbat lumea icircnţelepciunea bucoavnei şi povaţa duioasă a cia-slovului nu mai pot supune meşteşugul iscusit al zilelor noastre Sau icircnmulţit oamenii sau sporit necazurile

136

Azi numai din munca pricepută se mai poate alege roadă Azi se icircncrucişează mai multe gacircnduri se ispiteşte mai multă icircnvăţătură Azi e goană păgacircnă după trai după bucătura de pacircne Azi cere viaţa război cumplit Azi nu-i milă nu-i durere Azi e lupta minţilor ascuţite

Şi cum să nu fiţi astăzi străini icircn lumea asta voi moşnegi cinstiţi cu manile şi cu sufletul curat al vre-milor de demult Unde să găsiţi adăpost Zidul vostru de apărare sa sfărmat Cum să mai duceţi lupta Săshygeţile voastre dau greş şi nu mai prind

icircn vălmăşagul aprins al acestei războiri sa făurit o armă pe care voi no cunoaşteţi Cartea cu icircndemshynurile şi poveţele ei icircncuiate icircntre slovele mărunte e arma vremii nouă

Cartea hotăreşte războiul aprig al vieţii astăzi Slova e judeţul mare al zilelor noastre Numai mintea icircnfrăshyţită cu slova se poate ridică biruitoare de-asupra Numai această minte mai poate strivi ispitele celor răi şi icircnvershyşunarea celor fără durere icircn suflet

De aceea cinstiţi cartea cu cinstea ce se cuvine evangheliei care apără şi macircntuieşte de rău Dela marshyginea vieţii voastre trudite lăsaţi moştenire nepoţilor această cinste şi ei vor binecuvacircnta mai tacircrziu ţăricircna unde hodiniţi

Mă poartă gacircndul la satele noastre Mă gacircndesc la aceea căsuţă cu umerii gacircrbovi cu

acoperişul slăbănogit cu grinzile macircncate de cari Printre fereştile icircnguste se prelinge o rază de soare şi cade pe chipul tras al unui tacircnăr care spune din carte celor şepte-zeci de copii Cacirct de jalnică şi cacirct de frumoasă e poshyvestea acestui tacircnăr cu faţa ostenită Cuvacircntul lui de dascăl sărac şi năcăjit dă minţilor plăpacircnde botezul icircnshyţelepciunii Cacircnd icircl vom perde pe el atunci am icircngropat credinţa noastră de mai bine Atunci nu mai este duh icircntre păreţii icircmbătracircniţi ai acelei căsuţe A mai rămas o hurubă bună de foc

Atunci nu mai sămănăm sămacircnţă şi nu mai putem aşshytepta seceriş

Atunci ne-a biruit războiul bdquo ^ Octavian Goga

ŢARA NOASTRĂ 137

La cetatea păgacircneascacirc Bate Marcu să răzbiască Dar Turcii de veste-i luă La Marcu acasă-mi veniacirc Şi cetatea i-o prăda Pe Anghelina i-o luă Pe mumă-sa mi-o călca Cu copita calului Pe laţa obrazului

Marcu acasă cacircnd veniacirc Şi toate pradă-şi găsiacirc De năcaz la pat cădea Boierii la el veniacirc Şi din grai aşa-i grăia mdash Marcule voinicule Marcule Viteazule Murcule nu te lăsă Că şi noi- te-om ajută Marcule din ce-om putea Meşteri mari că ţi-om aduce Şi cetatea ţi-om direge Doftori mari ţi-om căpătă Pe mumăta om vindecă Nevastă ţi-i căpăta

Marcu aşa cacircnd auziacirc Din pat că mi-se sculă Haine domneşti lăpădacirc Călugăreşti icircmbrăcă Punga cu galbini umplea Şi călare icircncăleca Şi la Ţarigrad plecă Şi la Paşa-mi ajungea Unde nevasta-i eră Iar Paşa cacircnd mi-1 zăriacirc Paşa calu-1 cunoştea Şi din grai aşa-mi grăia mdash Dalei Moş cacirclugăraş Dalei voinic călăraş

Calul ăsta dela tine Par car mai n fost la mine Dar Marcu din grai zicea mdash Dalei Ago Turcule Turcule Viteazule Calul ăsta dela mine Poate-o mai fi fost Ia tine Căstai calul Marcului Marcului Voinicului Dar Marcu de supărat A vent moartea şi la luat Iară eu lam icircngropat Calul mie mi-Pa dat Paşa din grai icircmi grăia mdash Dalei moş călugăraş Dalei voinic călăraş Calu n şopru să-1 băgăm Şi facircn şi ovăs să-i dăm Noi icircn casă să icircntrăm Să bem să ne ospătăm Şi pe Marcu să-1 uităm Că Marcu daco fi mort Frică nam la ce să port Uite şi nevasta mea Cacirct e ziua şi noaptea Tot de Maieu se jeleşte Tot pe Marcu-1 pomeneşte Dar noi să bem şi ospătăm Şi de Marcu să uităm Iar Marcu din grai grăia mdash Tu nevasta Marcului Ibovnica Turcului Spune-mi mie adevărat Trai mai bun unde-a-i aflat Ori la Marcu Ori la Turcu Nevasta din grai grăia mdash De-aş trăi cacirct e lumea Pe Marcu nu-1 pot uită Pe Turcu nu-1 pot vedea ţ

C Acirc N T E C U L L U I M A R C U

138 ŢARA NOASTRĂ

Turcu-o palmă că-i trăgea Nevasta sta şi placircngea Iar Marcu cacircnd o vedea Pacircnă icircn inimă-1 junghiacirc Dar Turcu din grai grăia mdash Hai să bem să ospătăm Şi de joc să ne-apucăm Iar Marcu din grai zicea mdash Noi Ago ne-am ospăta Şi de joc ne-am apuck Dară noi cacirclugăraşii Cacircnd auzim ceteraşii Şi jucăm doi cacircte doi Fug Turcii cu toţi de noi

Marcu n joc mi saruncacirc Şi cum juca şi săriacirc Paşa armele-i zăriă mdash Marcule voinicule Marcule viteazule Lasă-mă cu zilele Că-ţi dau oate-averile Nici vorba nu-şi isprăviii Capul cacirct colo-i zbura Pe Anglielina şi-o luă Şi din Ţarigrad pleca Turcii de veste-i luă Toţi de spaimă sascundea

Cules de Gh T

P R O I E C T D E T O V Ă R Ă Ş I E P E N T R U A S I G U R A R E A V I T E L O R

1 Pe temeiul sect-lui 62 din Legea comercială articolul 37 din anul 1875 subscrişii icircnfiinţăm icircn comuna Zerneşti sub firma bdquoTovărăşia de asigurare ocazională a vitelor cornute din Zerneşti o icircnsoţire ocazională de asigurarea vitelor pe timp nehotărit

2 Membru al acestei tovărăşii poate fi fiecare locuitor romacircn din Zerneşti care ca proprietar de vite cornute sa icircnshyştiinţat la direcţiunea sau la comitetul administrativ al icircnsoţirii spre a fi primit icircn tovărăşie şi care a subscris acest contract

3 Fiecare membru este dator a-şi icircnştiinţa şi asigura toate vitele albe şi negre (vaci şi bivoliţe mdash drigane) cacircte le are precum boi vaci junei viţele de orice rasă cari sacircnt pe deplin sănătoase

4 Cercul de lucrare al tovărăşiei se estinde asupra coshymunei şi a icircntregului hotar al comunei Zerneşti

Pentru icircntacircmplări nenorociri şi perirea de vite afară de hotarul comunei tovărăşia nu e răspunzătoare )

5 Tovărăşia icircşi icircncepe lucrarea icircndatăce sau icircnştiinţat şi

) Se mai poate luacirc răspunderea şi afară de hotarul comunei pe unele drumuri umblate mai dee de locuitorii comunei de pildă la unele tacircrguri şi oraşe

de

Nico lae Garoiu

din apropiere

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

136

Azi numai din munca pricepută se mai poate alege roadă Azi se icircncrucişează mai multe gacircnduri se ispiteşte mai multă icircnvăţătură Azi e goană păgacircnă după trai după bucătura de pacircne Azi cere viaţa război cumplit Azi nu-i milă nu-i durere Azi e lupta minţilor ascuţite

Şi cum să nu fiţi astăzi străini icircn lumea asta voi moşnegi cinstiţi cu manile şi cu sufletul curat al vre-milor de demult Unde să găsiţi adăpost Zidul vostru de apărare sa sfărmat Cum să mai duceţi lupta Săshygeţile voastre dau greş şi nu mai prind

icircn vălmăşagul aprins al acestei războiri sa făurit o armă pe care voi no cunoaşteţi Cartea cu icircndemshynurile şi poveţele ei icircncuiate icircntre slovele mărunte e arma vremii nouă

Cartea hotăreşte războiul aprig al vieţii astăzi Slova e judeţul mare al zilelor noastre Numai mintea icircnfrăshyţită cu slova se poate ridică biruitoare de-asupra Numai această minte mai poate strivi ispitele celor răi şi icircnvershyşunarea celor fără durere icircn suflet

De aceea cinstiţi cartea cu cinstea ce se cuvine evangheliei care apără şi macircntuieşte de rău Dela marshyginea vieţii voastre trudite lăsaţi moştenire nepoţilor această cinste şi ei vor binecuvacircnta mai tacircrziu ţăricircna unde hodiniţi

Mă poartă gacircndul la satele noastre Mă gacircndesc la aceea căsuţă cu umerii gacircrbovi cu

acoperişul slăbănogit cu grinzile macircncate de cari Printre fereştile icircnguste se prelinge o rază de soare şi cade pe chipul tras al unui tacircnăr care spune din carte celor şepte-zeci de copii Cacirct de jalnică şi cacirct de frumoasă e poshyvestea acestui tacircnăr cu faţa ostenită Cuvacircntul lui de dascăl sărac şi năcăjit dă minţilor plăpacircnde botezul icircnshyţelepciunii Cacircnd icircl vom perde pe el atunci am icircngropat credinţa noastră de mai bine Atunci nu mai este duh icircntre păreţii icircmbătracircniţi ai acelei căsuţe A mai rămas o hurubă bună de foc

Atunci nu mai sămănăm sămacircnţă şi nu mai putem aşshytepta seceriş

Atunci ne-a biruit războiul bdquo ^ Octavian Goga

ŢARA NOASTRĂ 137

La cetatea păgacircneascacirc Bate Marcu să răzbiască Dar Turcii de veste-i luă La Marcu acasă-mi veniacirc Şi cetatea i-o prăda Pe Anghelina i-o luă Pe mumă-sa mi-o călca Cu copita calului Pe laţa obrazului

Marcu acasă cacircnd veniacirc Şi toate pradă-şi găsiacirc De năcaz la pat cădea Boierii la el veniacirc Şi din grai aşa-i grăia mdash Marcule voinicule Marcule Viteazule Murcule nu te lăsă Că şi noi- te-om ajută Marcule din ce-om putea Meşteri mari că ţi-om aduce Şi cetatea ţi-om direge Doftori mari ţi-om căpătă Pe mumăta om vindecă Nevastă ţi-i căpăta

Marcu aşa cacircnd auziacirc Din pat că mi-se sculă Haine domneşti lăpădacirc Călugăreşti icircmbrăcă Punga cu galbini umplea Şi călare icircncăleca Şi la Ţarigrad plecă Şi la Paşa-mi ajungea Unde nevasta-i eră Iar Paşa cacircnd mi-1 zăriacirc Paşa calu-1 cunoştea Şi din grai aşa-mi grăia mdash Dalei Moş cacirclugăraş Dalei voinic călăraş

Calul ăsta dela tine Par car mai n fost la mine Dar Marcu din grai zicea mdash Dalei Ago Turcule Turcule Viteazule Calul ăsta dela mine Poate-o mai fi fost Ia tine Căstai calul Marcului Marcului Voinicului Dar Marcu de supărat A vent moartea şi la luat Iară eu lam icircngropat Calul mie mi-Pa dat Paşa din grai icircmi grăia mdash Dalei moş călugăraş Dalei voinic călăraş Calu n şopru să-1 băgăm Şi facircn şi ovăs să-i dăm Noi icircn casă să icircntrăm Să bem să ne ospătăm Şi pe Marcu să-1 uităm Că Marcu daco fi mort Frică nam la ce să port Uite şi nevasta mea Cacirct e ziua şi noaptea Tot de Maieu se jeleşte Tot pe Marcu-1 pomeneşte Dar noi să bem şi ospătăm Şi de Marcu să uităm Iar Marcu din grai grăia mdash Tu nevasta Marcului Ibovnica Turcului Spune-mi mie adevărat Trai mai bun unde-a-i aflat Ori la Marcu Ori la Turcu Nevasta din grai grăia mdash De-aş trăi cacirct e lumea Pe Marcu nu-1 pot uită Pe Turcu nu-1 pot vedea ţ

C Acirc N T E C U L L U I M A R C U

138 ŢARA NOASTRĂ

Turcu-o palmă că-i trăgea Nevasta sta şi placircngea Iar Marcu cacircnd o vedea Pacircnă icircn inimă-1 junghiacirc Dar Turcu din grai grăia mdash Hai să bem să ospătăm Şi de joc să ne-apucăm Iar Marcu din grai zicea mdash Noi Ago ne-am ospăta Şi de joc ne-am apuck Dară noi cacirclugăraşii Cacircnd auzim ceteraşii Şi jucăm doi cacircte doi Fug Turcii cu toţi de noi

Marcu n joc mi saruncacirc Şi cum juca şi săriacirc Paşa armele-i zăriă mdash Marcule voinicule Marcule viteazule Lasă-mă cu zilele Că-ţi dau oate-averile Nici vorba nu-şi isprăviii Capul cacirct colo-i zbura Pe Anglielina şi-o luă Şi din Ţarigrad pleca Turcii de veste-i luă Toţi de spaimă sascundea

Cules de Gh T

P R O I E C T D E T O V Ă R Ă Ş I E P E N T R U A S I G U R A R E A V I T E L O R

1 Pe temeiul sect-lui 62 din Legea comercială articolul 37 din anul 1875 subscrişii icircnfiinţăm icircn comuna Zerneşti sub firma bdquoTovărăşia de asigurare ocazională a vitelor cornute din Zerneşti o icircnsoţire ocazională de asigurarea vitelor pe timp nehotărit

2 Membru al acestei tovărăşii poate fi fiecare locuitor romacircn din Zerneşti care ca proprietar de vite cornute sa icircnshyştiinţat la direcţiunea sau la comitetul administrativ al icircnsoţirii spre a fi primit icircn tovărăşie şi care a subscris acest contract

3 Fiecare membru este dator a-şi icircnştiinţa şi asigura toate vitele albe şi negre (vaci şi bivoliţe mdash drigane) cacircte le are precum boi vaci junei viţele de orice rasă cari sacircnt pe deplin sănătoase

4 Cercul de lucrare al tovărăşiei se estinde asupra coshymunei şi a icircntregului hotar al comunei Zerneşti

Pentru icircntacircmplări nenorociri şi perirea de vite afară de hotarul comunei tovărăşia nu e răspunzătoare )

5 Tovărăşia icircşi icircncepe lucrarea icircndatăce sau icircnştiinţat şi

) Se mai poate luacirc răspunderea şi afară de hotarul comunei pe unele drumuri umblate mai dee de locuitorii comunei de pildă la unele tacircrguri şi oraşe

de

Nico lae Garoiu

din apropiere

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

ŢARA NOASTRĂ 137

La cetatea păgacircneascacirc Bate Marcu să răzbiască Dar Turcii de veste-i luă La Marcu acasă-mi veniacirc Şi cetatea i-o prăda Pe Anghelina i-o luă Pe mumă-sa mi-o călca Cu copita calului Pe laţa obrazului

Marcu acasă cacircnd veniacirc Şi toate pradă-şi găsiacirc De năcaz la pat cădea Boierii la el veniacirc Şi din grai aşa-i grăia mdash Marcule voinicule Marcule Viteazule Murcule nu te lăsă Că şi noi- te-om ajută Marcule din ce-om putea Meşteri mari că ţi-om aduce Şi cetatea ţi-om direge Doftori mari ţi-om căpătă Pe mumăta om vindecă Nevastă ţi-i căpăta

Marcu aşa cacircnd auziacirc Din pat că mi-se sculă Haine domneşti lăpădacirc Călugăreşti icircmbrăcă Punga cu galbini umplea Şi călare icircncăleca Şi la Ţarigrad plecă Şi la Paşa-mi ajungea Unde nevasta-i eră Iar Paşa cacircnd mi-1 zăriacirc Paşa calu-1 cunoştea Şi din grai aşa-mi grăia mdash Dalei Moş cacirclugăraş Dalei voinic călăraş

Calul ăsta dela tine Par car mai n fost la mine Dar Marcu din grai zicea mdash Dalei Ago Turcule Turcule Viteazule Calul ăsta dela mine Poate-o mai fi fost Ia tine Căstai calul Marcului Marcului Voinicului Dar Marcu de supărat A vent moartea şi la luat Iară eu lam icircngropat Calul mie mi-Pa dat Paşa din grai icircmi grăia mdash Dalei moş călugăraş Dalei voinic călăraş Calu n şopru să-1 băgăm Şi facircn şi ovăs să-i dăm Noi icircn casă să icircntrăm Să bem să ne ospătăm Şi pe Marcu să-1 uităm Că Marcu daco fi mort Frică nam la ce să port Uite şi nevasta mea Cacirct e ziua şi noaptea Tot de Maieu se jeleşte Tot pe Marcu-1 pomeneşte Dar noi să bem şi ospătăm Şi de Marcu să uităm Iar Marcu din grai grăia mdash Tu nevasta Marcului Ibovnica Turcului Spune-mi mie adevărat Trai mai bun unde-a-i aflat Ori la Marcu Ori la Turcu Nevasta din grai grăia mdash De-aş trăi cacirct e lumea Pe Marcu nu-1 pot uită Pe Turcu nu-1 pot vedea ţ

C Acirc N T E C U L L U I M A R C U

138 ŢARA NOASTRĂ

Turcu-o palmă că-i trăgea Nevasta sta şi placircngea Iar Marcu cacircnd o vedea Pacircnă icircn inimă-1 junghiacirc Dar Turcu din grai grăia mdash Hai să bem să ospătăm Şi de joc să ne-apucăm Iar Marcu din grai zicea mdash Noi Ago ne-am ospăta Şi de joc ne-am apuck Dară noi cacirclugăraşii Cacircnd auzim ceteraşii Şi jucăm doi cacircte doi Fug Turcii cu toţi de noi

Marcu n joc mi saruncacirc Şi cum juca şi săriacirc Paşa armele-i zăriă mdash Marcule voinicule Marcule viteazule Lasă-mă cu zilele Că-ţi dau oate-averile Nici vorba nu-şi isprăviii Capul cacirct colo-i zbura Pe Anglielina şi-o luă Şi din Ţarigrad pleca Turcii de veste-i luă Toţi de spaimă sascundea

Cules de Gh T

P R O I E C T D E T O V Ă R Ă Ş I E P E N T R U A S I G U R A R E A V I T E L O R

1 Pe temeiul sect-lui 62 din Legea comercială articolul 37 din anul 1875 subscrişii icircnfiinţăm icircn comuna Zerneşti sub firma bdquoTovărăşia de asigurare ocazională a vitelor cornute din Zerneşti o icircnsoţire ocazională de asigurarea vitelor pe timp nehotărit

2 Membru al acestei tovărăşii poate fi fiecare locuitor romacircn din Zerneşti care ca proprietar de vite cornute sa icircnshyştiinţat la direcţiunea sau la comitetul administrativ al icircnsoţirii spre a fi primit icircn tovărăşie şi care a subscris acest contract

3 Fiecare membru este dator a-şi icircnştiinţa şi asigura toate vitele albe şi negre (vaci şi bivoliţe mdash drigane) cacircte le are precum boi vaci junei viţele de orice rasă cari sacircnt pe deplin sănătoase

4 Cercul de lucrare al tovărăşiei se estinde asupra coshymunei şi a icircntregului hotar al comunei Zerneşti

Pentru icircntacircmplări nenorociri şi perirea de vite afară de hotarul comunei tovărăşia nu e răspunzătoare )

5 Tovărăşia icircşi icircncepe lucrarea icircndatăce sau icircnştiinţat şi

) Se mai poate luacirc răspunderea şi afară de hotarul comunei pe unele drumuri umblate mai dee de locuitorii comunei de pildă la unele tacircrguri şi oraşe

de

Nico lae Garoiu

din apropiere

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

138 ŢARA NOASTRĂ

Turcu-o palmă că-i trăgea Nevasta sta şi placircngea Iar Marcu cacircnd o vedea Pacircnă icircn inimă-1 junghiacirc Dar Turcu din grai grăia mdash Hai să bem să ospătăm Şi de joc să ne-apucăm Iar Marcu din grai zicea mdash Noi Ago ne-am ospăta Şi de joc ne-am apuck Dară noi cacirclugăraşii Cacircnd auzim ceteraşii Şi jucăm doi cacircte doi Fug Turcii cu toţi de noi

Marcu n joc mi saruncacirc Şi cum juca şi săriacirc Paşa armele-i zăriă mdash Marcule voinicule Marcule viteazule Lasă-mă cu zilele Că-ţi dau oate-averile Nici vorba nu-şi isprăviii Capul cacirct colo-i zbura Pe Anglielina şi-o luă Şi din Ţarigrad pleca Turcii de veste-i luă Toţi de spaimă sascundea

Cules de Gh T

P R O I E C T D E T O V Ă R Ă Ş I E P E N T R U A S I G U R A R E A V I T E L O R

1 Pe temeiul sect-lui 62 din Legea comercială articolul 37 din anul 1875 subscrişii icircnfiinţăm icircn comuna Zerneşti sub firma bdquoTovărăşia de asigurare ocazională a vitelor cornute din Zerneşti o icircnsoţire ocazională de asigurarea vitelor pe timp nehotărit

2 Membru al acestei tovărăşii poate fi fiecare locuitor romacircn din Zerneşti care ca proprietar de vite cornute sa icircnshyştiinţat la direcţiunea sau la comitetul administrativ al icircnsoţirii spre a fi primit icircn tovărăşie şi care a subscris acest contract

3 Fiecare membru este dator a-şi icircnştiinţa şi asigura toate vitele albe şi negre (vaci şi bivoliţe mdash drigane) cacircte le are precum boi vaci junei viţele de orice rasă cari sacircnt pe deplin sănătoase

4 Cercul de lucrare al tovărăşiei se estinde asupra coshymunei şi a icircntregului hotar al comunei Zerneşti

Pentru icircntacircmplări nenorociri şi perirea de vite afară de hotarul comunei tovărăşia nu e răspunzătoare )

5 Tovărăşia icircşi icircncepe lucrarea icircndatăce sau icircnştiinţat şi

) Se mai poate luacirc răspunderea şi afară de hotarul comunei pe unele drumuri umblate mai dee de locuitorii comunei de pildă la unele tacircrguri şi oraşe

de

Nico lae Garoiu

din apropiere

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

rigorescu Car cu merinde icircn războiu deia 187

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

140 ŢARA NOASTRĂ

primit de membri proprietari cari icircmpreună au vite icircn pret de 100000 coroane

6 Ca temeiu al aruncului ocazional se ia suma preţului tuturor vitelor asigurate icircn sumă rotundă de 100 200 300 400 şi 500 mii coroane

7 Ca temeiu la despăgubire se iau preţurile statorite ale singuratecelor vite asigurate icircn sumă rotundă de 100 150 200 250 300 350 400 450 şi 500 coroane 1)

8 Ajungacircnd preţul vitelor asigurate la sumă de 500 mii coroane tovărăşia va icircncepe o altă tovărăşie tovărăşia Nr 2 sau altă secţie 3)

9 Pe temeiul sumelor sau unităţilor din punctele 6 şi 7 se statoreşte (icircn procente) următoarea contribuire la despăgubire sau următorul arunc

a) la 100000 coroane 1bdquo (la miie) b) 200000 bdquo Vraquo c) 300000 y 3o 0 0 ă) 400000 gt e) 500000 VeVoD) bdquo 1) In comuna Zerneşti se pot lua ca temeiu preţurile din punctele 6 şi

7 pentruca icircn această comună sacircnt vite icircn preţ de 300 | 500 mii coroane iar singuraticele vite au preţ dela 100mdash500 coroane

In comune icircnsă unde se afiă vite mai puţine precum dela 50mdash250 mii coroane se poate lua ca temeiu din punct 6 50 100 150 200 250 mii coshyroane iar preţul vitelor din punctul 7 cu 50 100 150 mdash500 coroane)

2) In comune unde temeiul din punct 6 se icircncepe cu 50 mii se forshymează tovărăşii nouă sau alte secţii cacircnd aiunge la suma de 250 mii coroane

deg) Sau mai la icircnţeles acel proprietar care are vite asigurate de 1000 coroane dacă sa prăpădit o vită de 100 coroane are să plătească la această despăgubire de 100 cor cu l deg 0 0 = 1 coroană iar cei cu asigurări sub 1000 cor in următorul mod

dela 1000 coroane plăteşte ldegoo = K l - mdash 222 raquo raquo raquo2ipound 222 raquo 2trade 700 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 070 raquo pound00 bdquo bdquo bdquo bdquo 0-60 bdquo 500 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0 50 raquo SE degAdegn

25 raquo raquo raquo raquoo so raquo 200 bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo 0-20 100 bdquo bdquo bdquo bdquo 010

de aici se vede că cel care are vite asigurate icircn preţ de 1000 cor plăteşte la o daună de 100 cor 1 cor iar cel care are asigurată numai o vită de 100 cor plăteşte 10 fileri la o daună de 100 cor

icircntors cacirct au să plătească la dauna de 1000 cor eei asiguraţi cu vite de 1000mdash100 cor Cel asigurat cu 1000 plăteşte la daună de 1000 coroane

cu de 10 X 1 c degr = 10 cor cel asigurat cu 900 de 10 X 90 = K 9

bdquo 800 bdquo 1 0 X 8 0 = K 8 bdquo bdquo 700 bdquo 1 0 X 7 0 = K 7 bdquo bullbdquo 600 bdquo 1 0 X 6 0 = K 6

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

141

10 După suma preţului vitelor asigurate dela 100 mii pacircnă la 200 mii se icircncasează tot cacircte 1 0 cacircnd suma asigurată va ajunge la 200 300 400 500 mii se va icircncassacirc cacircte V a o Vsdegooraquo Vioi V s o Şi tot i n această măsură şi după sumele intercashylare (adecă dela 100 mii pacircnă la 200 mii dela 200mdash300 mii dela 300mdash400 mii şi dela 400mdash500 mii)

11 icircntreg prisosul icircncassat după sumele intercalare icircntră icircn cassa tovărăşiei şi formează fondul general al aceleia

12 Fiecare membru supoartă 5 din daună din cari se formează fondul de rezervă

13 Fiecare membru contribue cu cacircte 20 fii de fiecare vită asigurată icircndată la icircnscriere din cari se cumpără tipăriturile şi cărţile de lipsă pentru socoteli

14 Contractul de tovărăşie original se subscrie de fiecare membru şi se păstrează icircn cassă el se va tipări şi fiecărui membru i se va da cacircte o cărticică icircn care se induc contractul vitele asigurate cu descrierea lor amănunţită preţul de asigurare a fiecărei vite schimbările ce vin icircnainte icircn decursul timpului şi icircn care se adevereşte şi plătirea aruncului pentru fiecare caz de nenorocire

15 Banii gata ai fondului general şi de rezervă se depun la o bancă pe numele tovărăşiei (Va urma)

cel asigurat cu 500 bdquo 10 X 50 = K 5 bdquo 400 bdquo 10 X 40 = K 4 bdquo 300 bdquo 1 0 X 3 0 = K 3 200 bdquo 1 0 X 2 0 = K 2

n raquo raquo 100 bdquo 1 0 X 1 0 = K 1 O pilda Un proprietar de vite asigurate cu 500 cor are sacirc plătească

pen t ru o daună de 300 cor de 5 X 10 fi = 50 til X 3 = 1 cor 50 fii Suma tio plată cum se vede se află mai uşor dacă icircnmulţim preţul asigurării cu suma daunei şi icircmpărţim cu 1000 adecă 500 X 3degdeg = 150000 = 1 cor 50 fii

Pildele de pană acum sacircnt tăcute de temeiul sumei din punctul 9 a ) adecă cacircnd sacircnt vite asigurate pacircnă la 100000 coroane Indatăce o societate ajunge la sumele de sub b) c) d) e) se schimbă plătirile dela 2 Vsdegoo adecă dacă s uma vitelor asigurate a ajuns s p la 500 mii cor asiguraţii vor plăti numai gt6 parte

adecă cel cu 1000 cor plăteşte 0-20 fii bdquo bdquo bdquo 500 bdquo bdquo 010 fii bdquo bdquo bdquo 100 bdquo bdquo 0-02 fii

la daună de 1000 plăteşte cel asigurat cu 1000 cor numai K 2 - mdash

bdquo bdquo 60fr bdquo bdquo bdquo l - mdash bdquo bdquo 100 bdquo bdquo bdquo 0-20 fii

se icircnţelege că fiind numărul vilelor asigurate mare daunele vin mai des tovarăşii plătesc mai puţin dar mai des la număr mic de vite asigurate plăshytesc mai rar dar mai mult icircnsă socoteala de plată este dreaptă şi asemenea pentru toţi părtaşii şi pentru toate icircntacircmplările de daună

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

ŢARA NOASTRĂ

Albuşoase Grăsimi Făinoase-Zăhăr

105 gr

1 1 0 5 X 4 - 1 =430-6

56 gr

58 X 9-3 = 520 8

500 gr

500 X 4-1 = 2 0 5 0

= cu totul = 3001 3 calorii

Pacircnă aici au ţinut sămădaşurile | Acuma ar urmă să ne apucăm să luăm toate macircncările pe

racircnd apoi icircmpreunate să le socotim puterea de căldură ca să vedem ce ar putea macircnca ce ar trebuicirc să mănacircnce omul icircn fiecare zi ca sacirc-şi capete trupul măsura de 3000 (trei mii) de unimi de căldură pe zi şi noapte

Insă fiindcă asta l-ar ţinea prea mult icircncordat pe cetitor căci ar dacirc neşte socoteli nesfacircrşite las pe seama fiecăruia să-şi

) Dr R Tigerstedt Lehrbuch des Physiologie des Meuschen ed IU Leipzig 1905 voi I pg 109

2J Sub unime de căldură (o bdquoCalorie) se icircnţelege cacirctimea (le căldură trebuincioasă pentru a spori căldura unui litru (chilogram) de apă cu un grad Celsian

B) După Rubner ) După Voit

142

CE S A M Acirc N C Ă M (Urmare)

[Anume vreau să vă arăt mdash şi asta numai prin numeri se poate mdash ce-au aflat icircnvăţaţii cei mari despre mulţimea de căldură ce-i trebue trupului pentruca să aibă puterea să lucre

Aici e locul să spun un lucru care sar părea de necrezut Printro mulţime de probe iscusite sa dovedit că materiile de hrană răspacircndesc o cacircldură chiar aşa de mare icircn trup ca şi cacircnd le-am arde afară de trup)

Un lucrător de mijloc adecă un bărbat bine făcut care lucră pe zi opt pacircnăn zece ciasuri de lucru nici prea greu nici prea uşor trebue să-i deie trupului pe-o zi şi o noapte cam 3000 (trei mii) de unimi dc căldură a

Un gram (cacirct un grăunte) de Albuşoase ne dă i şi ceva (4 1) unimi de căldură n H ii ii ii ii Grăstmi bdquo bdquo 9 bdquo bdquo (9 3) bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo bdquo Zăh-Făinoase 4bdquo bdquo ( t i ) bdquo bdquo bdquo raquo )

Din toate astea urmează că pentruca să ne icircndestulim trupul trebue să băgăm zilnic icircn racircnză 1 )

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

ŢARA NOASTRĂ 143

facă socoteala asta după trebuinţe ceeace nu va fi prea greu după ce ştim acum cacirctă căldără cere trupul şi după ce vom şti din partea din urmă a scrisorii ăsteia cacirctă căldură este icircn stare să dea ficirceştecare macircncare ce o avem la icircndemacircnă

Voi da insă totuş şi aici adecă pe icircnnainte mdash o pildă de hrănire care mi se pare foarte potrivită

Un doftor de-ai noştri din Bucureşti unul dintre cei mai cu icircnvăţătură oameni din lume Doctorul Babeş după ce a cercat şi chibzuit icircn fel şi formă a scos de curacircnd un catechizm a sănătăţii icircn care ne spune că i sa arătat cumcă tot Romacircnul ar putea fi voinic şi frumos dacă ar putea macircnca tot omul mare (vezi bine copiii mai puţin) icircn fiecare zi atacircta macircncare 800 grame mămăligă (cam cacirct ai lua de 6 ori cu palmele icircmpreunate) 200 bdquo Fasole mazăre) (cam cacirct ai lua odată şi jum cu palmele icircmpreunate) 50 bdquo Bracircnză (cacirct icirci greutatea unui ou mijlociu) s t litru Lapte (o jumătate de cupă bună)

100 grame Pefte1) cacirct două ouă)

IV

La noi icircnsă ce mancă oamenii De bună seamă că icircn Arshydeal şi Ţara-Ungurească nu stăm mai bine ca bdquoicircn ţară icircn Roshymacircnia Iar despre macircncarea ţăranului de-acolo iată ce zice un icircnvăţat doftor romacircn

bdquoAşadară introduce un om icircntro zi 2550 gr din cari aproape jumătate (1165 gr) zamă de varză (curechiu) borş şi alte feshyluri de apă acrită şi numai foarte puţine materii hrănitoare 3)

Iar alt icircnvăţat romacircn Doctorul N Manolescu ne poveshysteşte icircntre multe altele şi pilda asta de nutrire rea

Ion Stelian din comuna Vizureşti de 62 de ani femeia de 50 de ani trei feciori de 28 18 şi 12 ani şi o fată de 18 ani mănacircncă

In Postul Crăciunului Varză acră şi fiartă in zama ei cu ceapă cam un sfert pacircnă la trei sferturi dintro camppătină de cushyrechiu pentru toţi murături şi fasole cam mdash 3 4 oca (ar fi cam un sfert de mierţă) pentru toţi icircn 24 de ciasuri (o zi şi o noapte) Uneori dovleci (bostani mdash bolovani munteneşti) copţi sau fierţi3)

) Dr Victor Babeş icircn Buletinul Direcţiei generale a Serviciului F H -nitar anul XVI Nr 13 14 pg 269 Citat după Dr N Lupu bdquoAlimentaţia Ţăranului bdquoViaţa Romacircnească Nr 2 din 1906

a) In aceeaş scrisoare a Doctorului N Lupu s) Dr Manolescu bdquoIgiena Ţăranului Bucureşti pg 317

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

144 ŢARA NOASTRĂ

Se va afla poate cineva icircntre dumniavoastră care să zică Iacă cutare lucră toată ziua macircncacircnd nimica toată şi tot trăieşte La asta răspund E drept că vieţuieşte dar cum şi pacircnă cacircnd Trăieşte chinuit şi-şi macircnca mulţi ani din vieaţă

Pentrucă din icircnfundarea racircnzii cu o mulţime de macircncări nehrănitoare ştiţi ce urmează Toate măruntaiele şi mai ales racircnza omului se zbuciumă şi se chinue să poată răzbi şi răpune atacircta bazaconie de macircncare fără vlagă care de lucru icirci dă prea mult iar folos prea puţin ori de loc nu-i aduce Dela o vreme peliţa lunecoasă se vatămă apoi se obracircnteşte şi dintrasta se nasc apoi atacirctea văietări de racircnză atacirctea leşinări de dimishyneaţa dureri de lingurea de inimă rea jigărăi arsuri de racircnză şi alte slăbiciuni şi boale

Eu gacircndesc că tot am putea să nu ne lăsăm chiar aşa răului cu macircncarea Ar trebui numai să grijim să nu ne răpească străinul pe un preţ de nimic ce avem mai bun la casă să nu dăm ouăle pe covrigi pe dulceţuri pe ace de cari ai putea căshypătă de 2 3 bănuţi mdash cacirct e de obiceiu preţul unui ou mdash 20 şi şi mai multe ace de toată mărimea să nu dăm ouăle pe toate nimicurile jidanului Să facem cum putem şi să ne icircntocmim gospodăria aşacirc ca să nu luăm laptele mdash sănătatea mdash dela gura copilaşilor noştri ouăle laptele untul bracircnza puii raţele gacircştele chiar aşa-s făcute pentru ţăran ca ţi bdquopentru domni

Iar acum icircnainte de-a trece la hotăricircrea puterii de hrană a tuturor macircncărilor cari se află la casa Romacircnului nu pot să nu vă mai amintesc odată măsura aceia potrivită de macircncări pe care ne-a dat-o Doctorul Babeş şi pe care cine va ţinea-o bun lucru va face

Vezi bine macircncările icircnşirate icircn ea se pot suplini cu altele ca bunăoară dacă lipseşte peştele luăm bracircnză mai multă ori dacă se poate carne şi aşa mai departe Numai se băgăm bine de seamă să le ştim suplini după puterea hrănitoare ce zace icircn ele 1) Ceea-ce cred că-o va şti tot cel ce a cetit şi ceteşte pănăn capăt scrisoarea asta

) Ar tace lucru prost cine ar vrea spre pildă să icircnlocuiască ouăle pe cari le-a vacircndut prin varză (ciircchiu) Căci precum veţi putea vedea mai la vale pentrucă să icircnlocuieati un siugur ou ar trebui să mănacircnci vre-o 3 4 căpăţini de curechiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

ŢARA ANOASTRAcirc 145

B O A L E L E Ş I D U J M A N I I V I I L O R (Urmare)

Buretele acesta primejdios pentru vii e foarte mic şi se icircnmulţeşte in măsură foarte mare din sporii ernatici şi din sporii văratici Bureţii dimpreună cu sămacircnţa de sporire stau peste iarnă ascunşi pe sub coaja dela trupinile viţelor şi icircn frunzele viţelor căzute pe pămacircnt Primăvara cătiacirc sfacircrşitul lui Maiu sămacircnţa sau sporii bureţilor cu ajutorul vacircntului se ridică icircn sus şi se aşază pe părţile cele verzi ale viţei şi mai cu seamă icircn dosul frunzelor pe lacircngă vinele cele groase unde se poate vedea ea nişte pete albe ca praful de zăhar

Petele acestea se fac tot mai mari adecă se sporesc Praful acesta de sămacircnţă sau sporii văratici ajutaţi de vacircnt se icircmprăshyştie peste toate părţile verzi ale viţei dacă are destulă căldură şi dacă pe frunze sau pe struguri află picături de apă sau rouă icircn curacircnd le fac de se uscă şi apoi cad pe pămacircnt

Boala aceasta primejdioasă sau pacircrlitura ţine de primăvara şi pacircnă toamna aproape de cules

In primacircverile şi verile mai răcoroase ori secetoase nu se sporeşte aşa tare prin urmare şi pagubele pricinuite de ea sunt mai mici

Ca tuturor bureţilor aşa şi peronosporei icirci place căldura şi umezala

In potriva acestei boale oamenii au aflat un leac anume o amestecătură de peatră vacircnătă var şi apă care se numeşte materia Bordo (Bordeaux) după numele aceluia care a aflat-o

Cu această amestecătură stropim toate părţile cele verzi ale viţelor Sporii peronosporei cari cu ajiutorul vacircntului ajung pe frunze pe struguri ori pe lugeri icircnainte de a putea să le uşte mdash dau de peatra vacircnătă care numai decacirct icirci omoară

In felul acesta viile rămacircn verzi strugurii adăpostiţi sub frunzele cari şi ele le dau hrana de lipsă şi viierii veselii că după osteneala lor pot să aibă un cules icircmbelşugat

Umblacircnd vierii noştri prin vii vor fi văzut pe la viţe cacircte una sau mai multe frunze cari icircn partea de deasupra au nişte ridicaturi bulbucate iară in dosul acestora nişte pete albe murshydare Acestea icircncă sunt nişte bureţi şi se socotesc icircntre boa-lele viilor dar nu sunt primejdioşi Nu cumva vierii noştri să creadă că petele acele uricircte dela frunzele bulbucate ar fi semshynele peronosporei sau pacircrliturei

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

146 ŢARA NOASTRĂ

0 altă boală care se numeşte roauă de faină este tot un fel de burete şi se poate cunoaşte de pe următoarele semne In partea de deasupra a frunzei se vede ca un fel de ţăsătură făcută icircn frunză iară in dosul ţăsăturei se vede ca un praf de făină urită sau murdară Aceste doauă feluri de bureţi samănă icircntru cacirctva eu buretele numit peronospora dar nu sunt aşa primejdioşi

In iernile mai aspre mai friguroase se icircntacircmplă că viile se strică adecă degera Lucrul acesta se icircntacircmplă cacircnd lemnul nu e destul de copt

Lemnul numai atunci nu se coace cacircnd e atins de pacircrli-tură Stropind viile lemnul se va coace şi icircn mare parte viile vor fi scutite şi de ger

Omida de struguri păduchele de frunze şi gacircndacul viilor se numără intre dujmanii viilor Insectele sau goangele acestea fac şi ele pagube prin vii dar nu icircn măsură mare Totuş e bine dacă putem să le stacircrpim sau cel puţin să le icircmpuţinăm

Cel mai mare dujman al viilor noastre este filoxera o goangă foarte mică care abia se poate vedea Ea trăieşte mai cu seamă icircn pămacircnt la rădăcinile viţei suge hrana din ea şi otrăveşte şi viţa nemai avacircnd hrana de lipsă se uscă Astfel lasă pe viieri lipsiţi de izvorul de cacircştig şi de traiu

Toate icircncercările oamenilor de a o prăpădi au rămas zashydarnice Numai prenoirea viilor cu viţă americană altoită cu viţă de-a noastră sa dovedit a fi folositoare

Cum să se pregătească materia pentru stropitul viilor şi despre filoxeră vom mai vorbi in alt număr

C H I P U R I L E N O A S T R E Măiestrul zugrav Grigorescu a icircnfăţişat pe o pacircnză un car

cu boi care duce de macircncare soldaţilor de pe cacircmpul războiului de Ia Plevna

Alte vremi umblau atunci zile de cinste zile de f a l ă

Ş T I E I Din despărţăminte mdash D-1 Auxentiu Murăşianu directorul

despărţămacircntului Mociu a trimis raportul general asupra hărnishyciei acelui despărţămacircnt icircn cursul anului trecut D-1 A Murăşianu spune cu multă amărăciune că bdquoicircn lipsa de sprijin şi icircnsufleţire nu sa făcut aproape nimic pentru bdquocultura poporului romacircn

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

147

din acele părţi Comitetul cercual icircn cursul anului trecut a ţinut o singură şedinţă Adunarea cercuală a avut loc icircn comuna Şermaş unde sa ţinut o prelegere pentru popor bdquoDespre orishygina neamului

In o şedinţă mai nouă comitetul cercual al acestui desshypărţămacircnt a abonat zece foi din bdquoŢara noastră pentru zece comune icircn cari se găsesc membri ai bdquoAsociaţiunii Totodată a hotăricirct să ceară dela comitetul central să le trimită conferenshyţiari cari să vorbească poporului cum se icircngrijeşte pămacircntul cum se cresc vitele apoi despre pomărit vierit şi stupărit Coshymitetul icircntrucacirct icirci va sta icircn putere va şi icircmplini cererea acestui despărţămacircnt Nădăjduim icircnsă că şi cărturărimea acelui ţinut se va icircndură de soărtea amăricirctă a bietului popor şi-i va sări icircn ajutor cu sfatul şi cu fapta

mdash D-l paroh George Babeş directorul despărţămacircntului Bran din prilejul icircndrumării ce-a dat-o comitetul central de a se ţinea icircn toate despărţămintele prelegeri economice atrage luarea aminte asupra unor stări de lucruri destul de dureroase cari dovedesc icircnapoierea şi nepriceperea noastră de a ne croi o soarte mai bună Pilda asta de bună seamă că-şi va găsi toshyvarăşe destule prin cele mai multe comune romacircneşti Vom stărui asupra ei ca să slujească de icircnvăţătură şi de icircndemn la muncă şi pentru alţii

D-l părinte Babeş ne spune că poporul bracircnean care tră-eşte răslăţit pe văile şi pe coastele dela poalele Buceciului se ocupă cu creşterea vitelor cu agricultura şi mai ales cu pomă-ritul Mai cu seamă locuitorii de prin văi au grădini de poame foarte roditoare Sacircnt comune cum e Sohodolul care singură vinde la an poame icircn preţ de 20mdash40000 coroane Cei mai mulţi oameni sănt siliţi icircnsă sacirc-şi vacircndă poamele pe-un preţ de nimic fiindcă nu se pricep cum să scoată bani mai mulţi pentru sudoarea feţii lor Vin ovreii precupeţi dela Braşov şi din alte părţi şi cumpără pe-un preţ de racircs poamele nu cu mierţa sau hectolitru ci mdash grădina icircntreagă

icircşi poate icircnchipui oricine ce tacirclhărie e asta Precupeţii cashypătă preţuri icircnzecite la oraşe

Tot aşa se icircntacircmplă şi cu laptele Precupeţii cutrieră sashytele adună laptele dela vacile oamenilor pe care sau icircl vacircnd mai departe cu preţ icircndoit sau il prefac icircn caş icircn unt cacircştishygacircnd iarăş icircnzecit

Dar cine-i de vină dacă Romacircnul nu ştie trăi Vorba băshytracircnească bdquoTot omul cum icircşi aşterne aşa doarme

D-l părinte Babeş a cerut comitetului central să trimită un om cu pricepere care să lumineze poporul să facă icircn Bran două icircnsoţiri una pentru vinderea poamelor alta pentru vinshyderea laptelui

Comitetul central a şi rugat pe d-l Vasile C Osvadă să

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

148 ŢARA NOASTRĂ

meargă la faţa locului icircnsoţit de-un om al Asociaţiunii şi să dea flintă acestor două icircnsoţiri

Comitetul central va icircnştiinţa prin această foaie şi prin dishyrectorul acelui despărţămacircnt poporul din Bran cacircnd se va ţinea adunarea icircn care se vor icircnfiinţa cele două icircnsoţiri

Dacă fruntaşii poporului nostru sar ocupă mai cu dinadinsul de soartea acestuia dacă directorii despărtămintelor şi-ar icircnţeshylege pe deplin sfacircnta lor chemare şi ar căută să icircntrebuinţeze toate mijloacele ce le stau la icircndemacircnă pentru a croi ţăranului o altă vieaţă mai vrednică mdash alta ar fi puterea noastră ca popor şi alte nădejdile viitorului nostru

Vestim despărţămintele cari ar dori să icircnfiinţeze icircnsoţiri pe sate să ne scrie ca să le dăm toate icircndrumările de lipsă dacă simt trebuinţa lor şi să le trimitem şi un om priceput care să le pună la cale

Fondul cultural al băncilor noastre mdash Atacirct icircn anul trecut cacirct şi icircn cel de faţă banca bdquoSătmăreana din Seini a dăruit pentru Fondul cultural al băncilor noastre chivernisit de bdquoAsociaţiune cacircte 100 coroane laolaltă 200 coroane faptă frumoasă care o poshymenim aici cu laudă

Ce e adecă acest fond cultural şi ce se are cu el icircn veshydere iată c e

Se ştie că toate cele peste 100 bănci romacircneşti dăruesc an de an din prisosul lor sume mai mari sau mai miei fie pentru scoale fie pentru biserici fie ca ajutoare cu altă menire Şi toate aceste ajutoare sacircnt bune şi prind bine Dar se chibzuise aici la bdquoAsociaţiune că mult mai bine ar fi dacă toate băncile ar dăruicirc an de an din prisosurile lor fiecare cacirct poate pentruca să se facă un fond mare şi din acest fond să se ajute mai cu putere odată icircntrun loc altădată icircntraltul sau şi mai bine să se poată lucră eu nădejde de izbacircndă icircn toate părţile fie s p pe calea prelegerilor pentru popor fie pentru punerea la cale a tovărăşiilor economice la sate fie pentru icircnfiinţarea de biblioteci la sate ş a multe

Glasul bdquoAsociaţiunii nu a avut răsunetul dorit Iată ce sume au intrat pentru formarea acestui fond

bdquo bdquoDoina Cacircmpeni 60 mdash mdash mdash bdquo bdquoSacirctmacircreana Seini mdash mdash 100 100 bdquo vSebeşanau Sebeş 100 mdash mdash mdash

Aşadară laolaltă 490 coroane Măcar de ar face băncile pe viitor ceeace au scăpat din

vedere pacircnă acum

copy

Dela bdquoAurăr ia Abrud 1904 50

1905 50

1906 30

1907

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu