Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA...

4
HOMARUL 2 Lui Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 Braşov Vineri 23 Ianuarie 19*5 «WS55SBS5MS GAZETA TRANSILVAN IE I Stataiţla ţi Administraţia WAŢA LIBHRTAŢBI BRAŞOV Telefon 226 Abonament annal 360 le! vttutru strcinătate 800 lel immtflri, reclame, după tarif, Fondata » 1888 George Barîţiu Apare de trei ori pe săptămână ............ ....... '■ >U IELH^Bi!!M !Sl!Sg.i.JJ| gBBHBBBBMBBHMBBBgWgBBBHSHBBBBBi! Prin tine însuţi, ceiă|ene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste. „DUPĂ TREI ANI. I* • • Ia articolul prim al ul- timului său număr, „Viito ral* laudă politica defiaţi- unei monetare, inaugurate de guvernul d-lui Brâtianu, pe urma cărei politici, după trei ani de cârmuire libe- rală »experienţa — spune ziarul este făcută iar y roadele se văd*. Iată şi roadele, pe cari oficiosul guvernului le vede pe urma, experienţei făcute“: „Datorită acestei politici s’au putut realiza toate îm- bunătăţirile ce se resimt azi în situaţiunea financiară şi economică a ţări. . . * înainte de a continua cu pomelnicul „îmbunătăţi- rilor* înşirate în coloanele „Tiitorulm* — să ne o- prim puţin asupra afirmaţi- unei de mai sus. Cari sunt acele „îmbu- nătăţiri* şi cui o spune a- ceasta oficiosul Brătienilor? Oamenilor din lună1?! Căci doar fiecare cetăţean al ţării româneşti se sbate în ne- norocita criză şi insuporta- bila scumpete şi mizerie, pro- vocate de politica guvernu- lui liberal. Statul nu-şi poate plăti funcţionarii şi furni- sorii. din care cauză aceştia din urmă îşi reduc lucrul ori îşi închid fabricile, arun- când pe stradă muncitori, şi sporind astfel numărul mu* ritonlor de foame. Se numeşte aceasta „ îm- bunătăţire ■* în ţira trenu- rilor hodorogite, fără gea- muri, neîncâizite şi fără lu- mină1? Ori e „îmbunătăţire* scumpirea nebună nu mai vorbim de alte articole — a pâinei, în o tară a- gricolă, ale cărei cereale se speculează de unii la export pentru ca massa poporului să le ducă dorul? trecem însă la alte „îmbunătăţiri“ realizate după cârmuirea de trei ani a li- beralilor. „Datorită acestei politici — continuă „Viitorul“ — s’a putut restabili un echi- libru şi o siguranţă în me- canismul vieţei noastre eco- nomice .. „Iar de dragul acestui „echilibru“ şi „siguranţe“, firme şi întreprinderi mari industriale cât şi comerciale tremură de groaza bancro- tului, care le bate la uşă în locul clienţilor, în buzu- narele cărora creşte şi se întiade ,, rodul politicei fi- nanciare“ a d-lui Vintilă Bră- tianu: mizeria ,... sărăcia. „Viitorul“ preamăreşte po- litica fioanciaiă a actualului guvern. La ce? Pe cetăţean puţin îl importă de-i inla- ţiune ori deflaţiune; el e sătul până în gât de amă- ciune. Şi era timpul ca după o experienţă de trei ani de zile a mult lăudatei delaţiuni inaugurate de li- berali, să putem respira — azi câtuşi de cât mai uşor. Ori e tocmai contrarul: Totul, dar totul, se scum- peşte în continuu, tot mai repede, şi în raport cu criza tot mai sugrumătoare de nu- merar. Repetăm deci vorbele „Viitorului „După trei ani de apli- caţiuue a acestei politici, txperienţa este făcută şi roa- dele se văd“. Intr’ozi de sărbătoare din toam- na anului 1923 ma plimbam singur şi îngândurat pe dinaintea bit- sericei sârbe din S*tal nou (Ju- gosievta), când observai venind dinspre garâ un grup ca-n de 25 tineri In uniforma, cu ch pîuri şi cămeşi negre, cari se opriră înaintea case! naţionale sârbe numită Savski Dom, unde fură primit! de aderenţii lor. Se ţi< nea aicea adunarea de cons i* tube a secţiei „O j iîîfr* din Sa tul nou. Aşi fi voit să văd şi cu că ce se petrece în adunare, deşi eram cetăţean român. Un tânăr ori uno ţ se îndrepta spre mine şi îmi zise: izoolite unutrOf mă lovită şt pe mine să întru în sală. Aii jo sam Rumurt, dar eu sunt Român, re- plicai eu. Nu importă, fie-care poate participa 2a adunare îmi replică el. Intrai In sală şi ocupai Joc pe o laviţa. Sala era ticsită de oameni Intre ceri mulţi Ro mâni. Primul orator, un profe- sor de liceu dlu Panciove, co- mandantul organizaţiei de a- coio, vorbi foarte frumos des- pre luptele poporului slav de Sud şi arâiă că Regatui S. H. S. are să ducă multe lupte cu duş- In chestia „Memoriului Gtoldiş” Declaraţiile d-lui Alexandru Vaida-Voevod. Un expozeu politic al d-lui luliu Maniu Cetim In „Patria*: Profitând de prezenţa în Cluj a d-lui Iuliu Meniu, conducerea organizaţiei noa- stre judeţene, a invitat pe mai mulţi prietini ai noştri din Cluj la o consfătuire în localul redacţiei ziarului „Patria“, Duminecă la orele 5 p. m. Âu participat peste 70 de aderenţi ai partidu- lui nostru. D-l Iuliu Maniu a făcut un larg şi luminos expozeu asupra situaţiei po- ! litice Iu genere, şi asupra situaţiei partidului nostru Iu special, în legătură cu ulti- mele evenimente politice. Expozeul a avut un carac- ter pur informativ. Guvernul francez şi flota Wrangel Deputatul francez Guy de Montjon, a adresat d-lui Herrioi o cerere de interpelare asupra cti tu dinei guvernului francez care persisté In a lăsa să cir- cule svonul că va preda fiola Wrangel către soviete deşi la 31 Decemvrie trecut el a dai Camerei asigurarea că nn este de ioc vorba de o asemenea hotărâre. In cererea sa, depu- tatul francez afirma că guver nul român va adresa un protest în această privinţă. Camera a aprobat cererea guvernului ca aceesiă interpelare să fie fixată pentru mat â ziu. In urma publicării îu întregi, »e a „Memoriului* atribuit d-lui G i’d's fu revista d-lui O. Gogi JJ ta Noastră“, d l Alexandru Vaida Voeood, care este vehe- ment atacat în ace! memoriu, a «roda* ziarulnl „Lupta* uo in* terview, din care reţ nem urină- ttmeie părţi ealîlcătoase: literal memorinliii. înainte de tcate mi se p* re straniu, — spune d l V«id* — că după ce d*l Goidiş, îo «treia perioar?, o ridicat in slavă — fărSndu-se paralei o critică în- temeiată pe premise neadevărate şi pe prrverdrea unor eveni- mente pe care toată opinia pe«- blică e în măsuri aă ie contro- leze — ioteiectaalii români nu au memorie atât de scurtă ca si fi uitai cele ictâmp «te, abia cu câţiva aai înainte — ca după toate acestea, tot dl ucid ş f.e ace * care iscâlcşte — Jn primul rând* — postulatei me- teor»,atah decap tarea d Iui Masiu! Dar ar fi absurd ca d-l Goldiş să fi iscăbt un fals atât de isbitor, după ce d*sa dela A.lba*Iulia şi până astăzi, fie în calitate de mi- nistru, fie în calitate de prim vicepreşedinte al par- tidului, a avut un rol ho- tărâtor în toate acţiunile partidului naţional“. — Aţi putaa domnule Vaida, să-mi comaniioîţi crnete di» aceste Acţiuni? D-i Vaida-Voevod răsfoind reviata pe care i-o pr«z«ntesexn ne-a r&spons: Tratativele cn liberalii. Se amintesc numai câte «a cazuri, în legătură cu acest me* moriu: In casă ia d-l Alexandru Cou- stautiaescs, îu prezenţa acesta«« şi a d-lui Mârzeacu, cât % ! ia prezenţa celor patra reprezen- tanţi «i partida.ai naţional, d-l Vasile Goldiş — ca unul dintre noi, — intPun expozeu admi- rabil, a arătat de ce propunerile partidului liberal, formulate ca un uitimat nu puteau şi nu tre- buiau acceptate de partidul na- ţional, pentru că pnmire* or ar fi înseninat, nu numai o sinuci- dere, ci deadreptui o trădare a intereselor specif.ce sie Ardea- lului şi in conace ntâ o crimă îm- potriva însăşi v norului ţării. Dîsvoltând d-l Gold-j pe larg punctul d sale de vedere în »• cest înţeles, noi ceilalţi repre* zentanţi prezenţi ti partidului naţional, ne-am mărginit sâ de* dzrâm că nu moi avem nimic de adăogtt faţă de această cit* sică expunere a d-lui Gol fş, care a sintetizat punctul de ve- dere al întregului partid, perfect şi deplin. D-l Mârzetcn a declarat ta rândul său că în asemenea con* dfţiuni continuarea tratativelor nu ar mti avea nici nn rest, fiind exclusă posibilitatea ut*ui acord. După toate acestei se poate vorbi despre vreun drept de re« voltă a d-lui Gokiş că tratativele cu i heraiii au eşnaf, cefiind d-sa consultat ia timp? . Ameninţările şl necuviinţele fâţâ de Coroană“. — Aţi putea sâ ne spuneţi oe-i eu „Amecinţ&nie şi necuviinţele faţa a io M ia m-mi interni şi t ebue să aibă la vedere şl acela că toate s «*- teta v?cn“ aşteaptă mimai mo mentui potrivit ca să i răpească teritorii Inlre aceste state a minţi şi România, cure voeşîe să ooupe întreg Bănatul. Vorbi apoi des- pre minorităţ', caii încă nu se împrit iiîiesc cu noua lor situa- ţie. in faţa acestor îrnpn jurărt se impune ca o de torta tine rimei ca să se organizezi pen- tru apărarea poporului sârb, cioat şi sloven. Patria acestui popor trabue apărată cu toate mijloace!'; mai întâi prin cul- tură şi unde e de lipsă ca vio- lenţă. Acest scop se poale a* junge numai prin organizaţia naţionaliştilor jugostavi ( organi- zaţia jugosiooenski nacionahsta prescurtat Or ju na). Luă cuvântul apoi un mejor hk retragere, care s’d prezintăt ta adunare in costum ţărănesc, istorisind luptele de şeepte asii ale poporului sâ.b, tatrebâadu- se care e rezultatul lor ? Nimic! Acum nu stăpânesc numai sârbi actasiâ ţari ci şl turci. Nu ne rămâne adecva de făcut de cât Siib scutul „Orjunei* să se câş- tige puterea şî stăpânirea Sârbîel. Alt orator ar® ta cu mâna spre biserica româna zicând: î i 50 uni aţi per Jut oot Sârbii biserici ooastrâ , în uiţi 50 ani ueţi perde şi pe a easia, ară- tând spre biserica sârbă, d >că nu vă veţi înscrie ca membri ta Orjunc. Preşedintele comandant pro puse cipói ca peste câteva săp- tămâni să se ţtai o altă adu- nare de constituire a secţiei Satul-aou, dar foţi se opuseră şi ceruri se se facă îndată coasiifuireö. Preşedintele pro- vocă pe cei cari nu voiau •se înscrie, să părăsească seda, dar spre surprinderea mea ni- meni nu voia părăsească sala. Eu în sâ, ca strein, făcui începutul şi după mine eşiră toţi românii. Sârbii radicali râma- seră încă în srdă şi făcură o dectaraţiune că na se înscriu la această organizaţie. Apoi pără- siră sala. Echipa Orjunei din Panciova tarminându-şi lucrările eşi din sala şi membrii săi înarmaţi cu revolvere şi bastoane de gumi de icră câteva salve de revolver în aer şi se drpărtară ia gară. Peste câteva săptămâni Sârbii radicali a’ea organizat şi ei în „Srnao*, adecă ; Srbska naaio* nalna orgonizacijo, a curei scop este intemeerea Sârbiei mari. Ambele orgamz&pî au scopuri ditarile dar şi „Orjuna" numără mulţi pansfirbi. Cro ţii au de asemenea o organizaţie, sub numele mH rm o* (Hrvatska nacionslna organiza- cija) care apără interesele spe- cifice croate şi căreia se daio- reşfe şi apărarea lui Rădici de asasini. Organizaţiile mai vechi şi secrete lucră după sistemul carbonarilor şi meffia, Orna Ruca (Mâna Neagră) şi Beia Riika (Mâna Albă;. A esta din urmă are scopul de a apăra, dinastia, având Intre ‘membrii mulţi ofiţeri. Fanatismul naţional ai . Sâr- bilor şi activitatea ior de asi- milare a altor popoară merită a d miraţi unea tuturor. Puterea aceasta de espaasiaae se atri- bue ma! cu seamă ' influinţei biserlcei sârbe, prin care a sârbizat şi alte popoare, mai cu seama pe Macedo-Români şi Românii din Montenegro, Bosnia, Dalmaţia, Croaţia, Sâr- bi» şi Banat. E fapt constatat că renegaţii sunt mai fanatici de cât mem- brii de rasă ai unui popor. A- cestui fapt se dâtoreşle şî re- zultatul obţinut de Sârbi în ten- dinţele ior expansive. P. Stoica.

Transcript of Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA...

Page 1: Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79622/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1925... · Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui Braşov

HOMARUL 2 LuiAnul nl t iX X X V U l- l» n -l 9 Braşov Vineri 23 Ianuarie 1 9 * 5«WS55SBS5MS

GAZETA TRANSILVANIEIStataiţla ţi AdministraţiaWAŢA LIBHRTAŢBI BRAŞOV

Telefon 226Abonament annal 360 le! vttutru strcinătate 800 lel immtflri, reclame, după tarif,

Fondata » 1888 George BarîţiuApare de trei ori pe săptămână

............ ....... ' ■ >UIELHBi!!M!Sl!Sg.i.JJ| gBBHBBBBMBBHMBBBgWgBBBHSHBBBBBi!

Prin tine însuţi, ceiă|ene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

„DUPĂ TREI ANI. I*• •

Ia articolul prim al ul­timului său număr, „Viito ra l* laudă politica defiaţi- unei monetare, inaugurate de guvernul d-lui Brâtianu, pe urma cărei politici, după trei ani de cârmuire libe­rală »experienţa — spune ziarul — este făcută iar

y roadele se văd*.Iată şi roadele, pe cari

oficiosul guvernului le vede pe urm a, experienţei făcute“:

„Datorită acestei politici s’au putut realiza toate îm­bunătăţirile ce se resimt azi în situaţiunea financiară şi economică a ţăr i . . . *

înainte de a continua cu pomelnicul „îmbunătăţi­rilor* înşirate în coloanele „Tiitorulm* — să ne o- prim puţin asupra afirmaţi- unei de mai sus.

Cari sunt acele „îmbu­nătăţiri* şi cui o spune a- ceasta oficiosul Brătienilor? Oamenilor din lună1?! Căci doar fiecare cetăţean al ţării româneşti se sbate în ne­norocita criză şi insuporta­bila scumpete şi mizerie, pro­vocate de politica guvernu­lui liberal. Statul nu-şi poate plăti funcţionarii şi furni- sorii. din care cauză aceştia din urmă îşi reduc lucrul ori îşi închid fabricile, arun­când pe stradă muncitori, şi sporind astfel numărul mu* ritonlor de foame.

Se numeşte aceasta „ îm­bunătăţire ■* în ţira trenu­rilor hodorogite, fără gea­muri, neîncâizite şi fără lu­mină1? Ori e „îmbunătăţire* scumpirea nebună — nu mai vorbim de alte articole— a pâinei, în o tară a- gricolă, ale cărei cereale se speculează de unii la export pentru ca massa poporului să le ducă dorul?

Sâ trecem însă la alte „îmbunătăţiri“ realizate după cârmuirea de trei ani a li­beralilor.

„Datorită acestei politici— continuă „Viitorul“ — s ’a putut restabili un echi­libru şi o siguranţă în me­canismul vieţei noastre eco­nomice . .

„Iar de dragul acestui

„echilibru“ şi „siguranţe“, firme şi întreprinderi mari industriale cât şi comerciale tremură de groaza bancro- tului, care le bate la uşă în locul clienţilor, în buzu­narele cărora creşte şi se întiade ,, rodul politicei fi- nanciare“ a d-lui Vintilă Bră- tianu: m izeria , . . . sărăcia.

„Viitorul“ preamăreşte po­litica fioanciaiă a actualului guvern. La ce? Pe cetăţean puţin îl importă de-i in la- ţiune ori deflaţiune; el e sătul până în gât de amă- ciune.

Şi era timpul ca după o experienţă de trei ani de zile a mult lăudatei delaţiuni inaugurate de li­berali, să putem respira — azi câtuşi de cât mai uşor.

Ori e tocmai contrarul:Totul, dar totul, se scum­

peşte în continuu, tot mai repede, şi în raport cu criza tot mai sugrumătoare de nu­merar.

Repetăm deci vorbele „Viitorului

„După trei ani de apli- caţiuue a acestei politici, txperienţa este făcută şi roa­dele se văd“.

Intr’ozi de sărbătoare din toam­na anului 1923 ma plimbam singur şi îngândurat pe dinaintea bit- sericei sârbe din S*tal nou (Ju- gosievta), când observai venind dinspre garâ un grup ca-n de 25 tineri In uniforma, cu ch pîuri şi cămeşi negre, cari se opriră înaintea case! naţionale sârbe numită Savski Dom, unde fură primit! de aderenţii lor. Se ţi< nea aicea adunarea de cons i* tube a secţiei „O j iîîfr* din Sa tul nou. Aşi fi voit să văd şi cu că ce se petrece în adunare, deşi eram cetăţean român.

Un tânăr ori un o ţ se îndrepta spre mine şi îmi zise: izoolite unutrOf mă lovită şt pe mine să întru în sală. Aii jo sam Rumurt, dar eu sunt Român, re­plicai eu. Nu importă, fie-care poate participa 2a adunare îmi replică el.

Intrai In sală şi ocupai Joc pe o laviţa. Sala era ticsită de oameni Intre ceri mulţi Ro mâni. Primul orator, un profe­sor de liceu dlu Panciove, co­mandantul organizaţiei de a- coio, vorbi foarte frumos des­pre luptele poporului slav de Sud şi arâiă că Regatui S. H. S. are să ducă multe lupte cu duş-

In chestia „Memoriului Gtoldiş”Declaraţiile d-lui Alexandru Vaida-Voevod.

Un expozeu politic al d-lui luliu Maniu

Cetim In „Patria*:Profitând de prezenţa în

Cluj a d-lui Iuliu Meniu, conducerea organizaţiei noa­stre judeţene, a invitat pe mai mulţi prietini ai noştri din Cluj la o consfătuire în localul redacţiei ziarului „Patria“, Duminecă la orele 5 p. m. Âu participat peste 7 0 de aderenţi ai partidu­lui nostru. D -l Iuliu Maniu a făcut un larg şi luminos expozeu asupra situaţiei po-

! litice Iu genere, şi asupra situaţiei partidului nostru Iu special, în legătură cu ulti­mele evenimente politice. Expozeul a avut un carac­ter pur informativ.

Guvernul francez şi flota W rangel

Deputatul francez Guy de Montjon, a adresat d-lui Herrioi o cerere de interpelare asupra cti tu dinei guvernului francez care persisté In a lăsa să cir­cule svonul că va preda fiola Wrangel către soviete deşi la 31 Decemvrie trecut el a dai Camerei asigurarea că nn este de ioc vorba de o asemenea hotărâre. In cererea sa, depu­tatul francez afirma că guver nul român va adresa un protest în această privinţă. Camera a aprobat cererea guvernului ca aceesiă interpelare să fie fixată pentru mat â ziu.

In urma publicării îu întregi, »e a „Memoriului* atribuit d-lui G i’d's fu revista d-lui O. Gogi J J ta Noastră“, d l Alexandru Vaida Voeood, care este vehe­ment atacat în ace! memoriu, a «roda* ziarulnl „Lupta* uo in* terview, din care reţ nem urină- ttmeie părţi ealîlcătoase:

literal memorinliii.înainte de tcate mi se p* re

straniu, — spune d l V«id* — că după ce d*l Goidiş, îo «treia perioar?, o ridicat in slavă — fărSndu-se paralei o critică în­temeiată pe premise neadevărate şi pe prrverdrea unor eveni­mente pe care toată opinia pe«- blică e în măsuri aă ie contro­leze — ioteiectaalii români nu au memorie atât de scurtă ca si fi uitai cele ictâmp «te, abia cu câţiva aai înainte — ca după toate acestea, tot dl ucid ş sâ f.e ace * care iscâlcşte — Jn primul rând* — postulatei me­teor»,atah decap tarea d Iui Masiu!

Dar ar fi absurd ca d-l Goldiş să fi iscăbt un fals atât de isbitor, după ce d*sa dela A.lba*Iulia şi până astăzi, fie în calitate de mi­nistru, fie în calitate de prim vicepreşedinte al par­tidului, a avut un rol ho­tărâtor în toate acţiunile partidului naţional“.

— Aţi putaa domnule Vaida, să-mi comaniioîţi crnete di» aceste Acţiuni?

D-i Vaida-Voevod răsfoind reviata pe care i-o pr«z«ntesexn ne-a r&spons:

Tratativele cn liberalii.Se amintesc numai câte «a

cazuri, în legătură cu acest me* moriu:

In casă ia d-l Alexandru Cou- stautiaescs, îu prezenţa acesta«« şi a d-lui Mârzeacu, cât %! ia prezenţa celor patra reprezen­tanţi «i partida.ai naţional, d-l Vasile Goldiş — ca unul dintre noi, — intPun expozeu admi­rabil, a arătat de ce propunerile partidului liberal, formulate ca un uitimat nu puteau şi nu tre­buiau acceptate de partidul na­ţional, pentru că pnmire* or ar fi înseninat, nu numai o sinuci­dere, ci deadreptui o trădare a intereselor specif.ce sie Ardea­lului şi in conace ntâ o crimă îm­potriva însăşi v norului ţării. Dîsvoltând d-l Gold-j pe larg punctul d sale de vedere în »• cest înţeles, noi ceilalţi repre* zentanţi prezenţi ti partidului naţional, ne-am mărginit sâ de* dzrâm că nu moi avem nimic de adăogtt faţă de această cit* sică expunere a d-lui Gol fş, care a sintetizat punctul de ve­dere al întregului partid, perfect şi deplin.

D-l Mârzetcn a declarat ta rândul său că în asemenea con* dfţiuni continuarea tratativelor nu ar mti avea nici nn rest, fiind exclusă posibilitatea ut*ui acord.

După toate acestei se poate vorbi despre vreun drept de re« voltă a d-lui Gokiş că tratativele cu i heraiii au eşnaf, cefiind d-sa consultat ia timp?

. Ameninţările şl necuviinţele fâţâ de Coroană“.

— Aţi putea sâ ne spuneţi oe-i eu „Amecinţ&nie şi necuviinţele faţa

a io M iam-mi interni şi t ebue să aibă la vedere şl acela că toate s «*- teta v?cn“ aşteaptă mimai mo mentui potrivit ca să i răpească teritorii

Inlre aceste state a minţi şi România, cure voeşîe să ooupe întreg Bănatul. Vorbi apoi des­pre minorităţ', caii încă nu se împrit iiîiesc cu noua lor situa­ţie. in faţa acestor îrnpn jurărt se impune ca o de torta tine rimei ca să se organizezi pen­tru apărarea poporului sârb, cioat şi sloven. Patria acestui popor trabue apărată cu toate mijloace!'; mai întâi prin cul­tură şi unde e de lipsă ca vio­lenţă. Acest scop se poale a* junge numai prin organizaţia naţionaliştilor jugostavi (organi­zaţia jugosiooenski nacionahsta prescurtat Or ju na).

Luă cuvântul apoi un mejor hk retragere, care s’d prezintăt ta adunare in costum ţărănesc, istorisind luptele de şeepte asii ale poporului sâ.b, tatrebâadu- se care e rezultatul lor ? Nimic! Acum nu stăpânesc numai sârbi actasiâ ţari ci şl turci. Nu ne rămâne adecva de făcut de cât Siib scutul „Orjunei* să se câş­tige puterea şî stăpânirea Sârbîel.

Alt orator ar® ta cu mâna spre biserica româna zicând: î i 50 uni aţi per Jut oot Sârbii biserici ooastrâ, în uiţi 50 ani ueţi perde şi pe a easia, ară­tând spre biserica sârbă, d >că nu vă veţi înscrie ca membri ta Orjunc.

Preşedintele comandant pro puse cipói ca peste câteva săp­tămâni să se ţtai o altă adu­nare de constituire a secţiei Satul-aou, dar foţi se opuseră şi ceruri se se facă îndată coasiifuireö. Preşedintele pro­vocă pe cei cari nu voiau sâ •se înscrie, să părăsească seda, dar spre surprinderea mea ni­meni nu voia să părăsească sala. Eu în sâ, ca strein, făcui începutul şi după mine eşiră toţi românii. Sârbii radicali râma­seră încă în srdă şi făcură o dectaraţiune că na se înscriu la această organizaţie. Apoi pără­siră sala.

Echipa Orjunei din Panciova tarminându-şi lucrările eşi din sala şi membrii săi înarmaţi cu revolvere şi bastoane de gumi de icră câteva salve de revolver în aer şi se drpărtară ia gară.

Peste câteva săptămâni Sârbii radicali a’ea organizat şi ei în „Srnao*, adecă ; Srbska naaio* nalna orgonizacijo, a curei scop este intemeerea Sârbiei mari. Ambele orgamz&pî au scopuri

ditarile dar şi „Orjuna" numără mulţi pansfirbi.

Cro ţii au de asemenea o organizaţie, sub numele mHrmo* (Hrvatska nacionslna organiza-cija) care apără interesele spe­cifice croate şi căreia se daio- reşfe şi apărarea lui Rădici de asasini.

Organizaţiile mai vechi şi secrete lucră după sistemul carbonarilor şi meffia, Orna Ruca (Mâna Neagră) şi Beia Riika (Mâna Albă;. A esta din urmă are scopul de a apăra, dinastia, având Intre ‘membrii mulţi ofiţeri.

Fanatismul naţional ai . Sâr­bilor şi activitatea ior de asi­milare a altor popoară merită a d miraţi unea tuturor. Puterea aceasta de espaasiaae se atri- bue ma! cu seamă ' influinţei biserlcei sârbe, prin care a sârbizat şi alte popoare, mai cu seama pe Macedo-Români şi Românii din Montenegro, Bosnia, Dalmaţia, Croaţia, Sâr­bi» şi Banat.

E fapt constatat că renegaţii sunt mai fanatici de cât mem­brii de rasă ai unui popor. A- cestui fapt se dâtoreşle şî re­zultatul obţinut de Sârbi în ten­dinţele ior expansive.

P. Stoica.

Page 2: Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79622/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1925... · Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui Braşov

*«•#8» 2 GAZETA- TRANSILVANIE! N f. 9— >925

de Coroană“, despre car! se vorbeşte tn memoriul din foaia d-loi Goga ?

— Da, ne răspunde d l Vai da după ce citi dia memoria pssi- gtai indicat de mine. Voi relata cam s-a petrecut ana din acţia- nile noastre poiiticr.

Comitetat execut v al partida* lai naţional a ţinut o şediuţă plenară ia 6 Septemvrie 1922. Obiectul prindpai al dsoţiilor l-a format chestia încoronării.

S’a primit ca unanimitate şi ca puternice aplauze, — dopâ dlssuţiani îadclang&te şi temei­nice — propunerea ca : 1. Sîae adreseze M. Sale Regelui an memorie, Sn care să se arate de ce guvernul liberal este lip sit de autoritatea morală de a face încoronarea rugând totodată pe Suveran să amâne solemni­tatea. 2. Intru cât amânarea na s»ar putea obţine, pirtidui na­ţional să se abţină dcia încoro­nare, avizând despre giceasta şi ceieiate partide din opoziţie.

Pentru redactarea memoiiclai s a ales o comfiî?ne , compusă dia d*nü Vâsl e Gu d f, Iota La* p il şi Qhiţă Pop.

Dacă acest act a conţiaat „i- mennţări şi necuv inţe* faţă de Coroană, atonei vei aimite că acel Câri afirmativ, ar fi iscălit tn frunte c i d-i Goidlş memo­rial din »Ţara Noastră*, parti­cipând ia nnammiUie îst ace« hotărâre timbrată az de necu- viinclotsâ şi ameninţătoare, şl neprotestâ.*d de atunci încoa e ca an singur cavâat — ani! soli iar vinovaţi şi co aplici îa comiterea »araeiicţirilor $t ne­cuviinţelor*.

Atu a ci însă bine înţeles d 1 Goldiş reprezeats punctai de vedere, că :a toţii îndeplinim o datorie patriotică şi cred că nu şi i a schimbat.

„Pro Domo*.— Ca aveţi ie spus In privinţa a-

t a surilor care va vizează direct?»Vád scris in falmosul me­

moriu că <?u „am făcut tura de râs îa străinătate*. Oricine ar fi autorul memoriului n am dî- câi un singur răspuns. D ; dala aceasta nu voiu înşira tot ce am realizat pentru fără, în scur­tul timp de 92 de zile cât a noi fost la guvern — ci mă mărgi­nesc sâ 1 provoc pe acei ano­nim să se adreseze d-lor Cle- raenceau. Lloy i George, Nitti, Balfour, Pi-hon, Fiilp Berthelot, lord Curzon, cât şi oricărora din reprezentanţii presei, de

orice culoare din Anglia, Franţa şl Italia.

Fresldenfla Camerei din 1919.Straniu lucru mi se pare şi

acuzaţia ce mi se aduce !n a- cest memoriu pe motivul că d l Goldiş nu a fost ales preşe­dinte al Camerei.

De mult se colportează nea­devărul că eu aş fi conspirat cu d. Iorg* contra d-lul Goldiş. Interesant este c i această acu­zaţie mi se aduce în deosebi din cercuri gogisie. Dacă cineva vrea să cunoască detaliile că­derii d Iul Goldiş, să se «?- dreseze d-lui Ştefan Meieş. (*) D-sa e un om cinsiit şi ade­rent sincer ai d-lui Iorg a, astfel în măsură de-a da toate lămu­riri ie.

I i momentul acelei alegeri eu eram bolnav şi n’am putui participa la şedinţa Camerei. D lorga refuzase, — cu ocazia primei alegeri — să i se pună candidatura; la fel d-1 Goldiş.

A doua oară d-i Goldiş a pri mit să fie candidat. Motiv.de care l-eu îndemnat pe d-1 lorga să-şi opună şi d sa candidatura, nu mă îndoesc, că le va comu­nica d. lorga singur, cui şi când va ala d? bine.

Din parte mi, numai dapă a- iegerea d-lui lorga, am tflat despre eşuarea candid aturei d-tui Goldiş.

Arabii aparţineau bocuiui. Membrii acestuia aveau dreptul de a-şi da în deplină libertate votările, iar eu, în calitate de şef al guvernului, nu aveam în­dreptăţirea să mă solidarizez mai mult cu d-i Goldiş decât cu d-1 Iorg*.

Fuziunea cn ţărăniştii.— Se inssstA îa memoria mii ales

asupra fuziunii ca ţărăaişcii. Reiese c& vina eşecului o aveţi îa deosebi d-voas ră ?

— »Fuziunea cu ţărăniştii, răspunde d. Vaida, e o ih^stie destui de importantă spre a o discuta temeinic cu alt prilej. Îmi permit totuşi să constat, că acuza ar avea h jz, dacă n’ar fi copilăroasă şi Jignitoare în acelaş timp, prin falsificarea voită şi conştientă a fapteUr.

In faţa unui număr însemnat de fruntaşi ai comitetului nos­tru, în preşeara congresului din

(♦) D. prof Ştefan Mstaş e direc­torat arhivelor statalul în Ardeal.

Iunie, d. Goidlş m citit moţiunea redactată de d sa, spre a fi supusă aorobirit congresului Timp de ore s’au depus de noi taţi stăruinţi pe lângă d. Gol­diş, ca d sa să primească a fl raportorul în congres. Dânsul însă a refuz ii categoric, stăru­ind la rândul său, ca să iau a- supra-mi această sarcioa. Pe ia orele 1 noaptea em cedat şi în ziua următoare am făcut ra­portul, fără a pronunţa o sin- gură data numele d-lui S ’* re, şi propunând, la sfârşitul expu­nerilor mele. moţiunea redai tată de d. Goldiş drept o con ciuzw firească şi îa plină or monie cu premisele discursului meu.

Dacă memoriul invinueşl* pe d. Miniu, conducerea partid iul, pe t kiştf, pe mine s u hiar pe Suveran, pe a ir u eşuarea fu­ziunii cu ţărăniştii, suntem în bună tovărăşie cu complicele nostru d. V uşile Goldiş.

Chestia confesională— In memoria «i insistă asapra

unui proces oos&sional ta Partidul Naţional ?

— »latre românii din Ardeal — răspunse d a Vaida, — lupte confesionale nfau existat şi nu au putut exista. Toleranţa con­fesională a fost impusă pe urma sbuciumărilor de veacuri, de pe vremea mişcărilor de reforma- ţiune.

In trecut ca şi astăzi elemen­tul românesc în Tran* îv rda şi Banat alcătueşte apt ox.-(nativ 59 la suta din întreaga populaţie.

Această proporţie nu se păs­trează însă ia fel în oraşe şi la sate. Din numărul total de orăşeni la 280.000 români avem peste 650 000 neromâni.

Trebue sa fie cineva nebun ori criminal spre a excita lupte confesionale tn sânul neamului nostru, considerând această mi noritâte orăşenească pe care o reprezint, m noi ron âm.

Major i t*?a faraUIltor da in­telectuali români cu rude apro­piate da ambala confesiuni. Cine şi*a bătut capul pâaă n- eura să soeoteas ă dacă clnevi e unii or neunit ?

D r n’o sa ne reîntoarcem a- cum, la timpurile da dinaintea pficei din Vesthlla (1648), în care după un război de 30 ani, s’a pus capăt pentru europeni, luptelor de subtilităţi de dogme şi credinţe.

MS larii că Iau cazul mea:Radele mele ortodoxe sunt

mu t mei numeroase decât cele unite, Intre altele până şt soţia mea e ortodoxă, la pătrat, a- parţinând, după mamă, bisericei Sf. Neculae din Şcheiuî-Braşo- vulul, Ier după tată bisericei greceşti.

in casa noastră Precîstele sfinţite oriodoxieeşte se simt foarte bine, şi ne-au adus bine­cuvântarea unei păci f miliare neturburate timp de 23 de ani. Sp r că nici memoriul acesta faimos nu ne va desbina min ţile şi inimeie. Dar im* repugiă să conţinu pe această temă pentru că ar trebui, luându mi refugiul la arhiva mea, să do- vzd^sc ce servicii am adus or­todoxismului în trecut, pe când faţă de proprî- mea confesiune, am avut o ahtudine prea Lidl ferentă ba chhr lipsită de taci.

Mă folosesc de ocazie sa fac această „MEA CULPA*.

Paternitate dubioasă.— Ia coaoluz e, domnule deputat,

— socotiţi p-t d-i Goldiş drept autor al memoriului ?

— »Pune te rog paralel dis­cursul d iui Gog ţinut ia sin­drofia dn restaurantul N w York ş! p b'ic t în numărul pre cedent ai revistei sale, cu me moriul publicat în numărul de fală ai revistei, pe care mi-6i făcut plăcerea să mi*o aduci, şi vei putea condits cu uşu­rinţă, — comp îrâad textul me moriului cu taxiul discursului d-lui. Ggga, iar apoi con parând ambele texte cu textul conferinţei d-lui Goldiş finută ia Yoik* şi publicată Intoate ziarele — vei putea zic, conaleta, împreună cu mine, că memoriul trebuie să se f i zămislit undeva în apropierea d a c e i şi nici decum la Arad.

In cazul de foţâ şi glasul şi mâna sunt ale iul E*au deia Ci«cea.

Aeeasia e Impresia mea.Lui Goldiş ii revine meritul

dbcursului, iu! Goga să i Jă săm patsrnitatea legitimă seu ilegitin?ă a memoriului din re* vist > sa.

Prea mu tă fântezie de poet se manifestează în acest me snoriu, emeitecâiîdu se în el premise necorespunzâtoare. rea­lităţii, şi substituiri de fapte in­ventate, spre a înlocui eve«i

menfele petrecute, în cât sa mă oot scutura de credinţa că pro­feţiile şi generoasele sfaturi postume de care abundă me­moriu), n’ar fi izvorâte din bo­gata fantazie a castelanul^ deia Ciucea*.

Radlo-concertele— Cântăreţii tnpetrlia iir. —

A stâ nit ia timp mare senzaţie ştirea, care anunţa perfecţionarea transmiterii prin radio a ariilor cântăreţilor de operă. Se ştie—lu­crul se publicase în toate zia­rele — că bucăţi de concert cântate In A nenea au fost as* cuitare şl destul de bine auzite in Angl*a.

Bii americanii au mers fn ul­timul ti "p atât de departe, În­cât as;* Itâ concertele de acasă din pat, sâagă c re au Instalat aparatul radio care*! pun în le­gătură cu câ îtăreţii de operă.

Frumoasă comod tate pentru cei ce pot sâ şi*o facă.

Arthttf îns?, cântăreţii de operă, se pare că nu se prea b icură de amestecai acestei Invenţium în ase kr.

La „MetroooHtan Opera Consi“ panya din New*Yo k domneşte de mult timo ceartă şl laotă din cauza aceasta. Doi cântă % ţs l ?hn Mc Cormack şi Lucrezta Bori au concertat z Iele trecute în faţa redio-perceptoruiui. A fost pri­mul c z cănd artişti ai Operei din New-Y nk au cântat pentru r«d o abona i.

Faptul a revotat pe o mare i>a te a artlştllo , cari sub con- ducer a artist dul W ba n B ady au protestat în o adunare con­tra asta f I de concerte, sub mo* tvul că in felul acesîa v;- {a şl airtcerde dv* teatru se vor m nici in scu>tâ reme.

Mc Cormack, împotriva c&rula era îndreptat prorestul a su-ţi­nut to mai contrarul. El a spus că acesb ra iio-concerte sunt ca şi nifte » iper.tjve muzi a?e*. cari vor face gust celor ce le ascultă ş* î vor îndemna să meargă la teatru pentru ca să poată şl ve­dea pe scenă, costumaţi şl mas­caţi pe artiştii a căror voce au a z't-o numai Ia aparat.

Acessta în America.F.,r ciiâ insă Ţ »ra românească,

unde — nectvand radio-aparatele americane — nu mai găsesc şl în acestea artiştii pricină de ceartă.

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIE *

Din istoria automobiluluiHaons Gotenius publicâ în revista

„Der Horrenfahrer“ care apare în Ber­lin, na articol îa oare găsim — şl tra- duosm — câteva date Interesante din Istoria automobilului.

DacS urmărim istoria desvol- tării automobilului modern şl voim s i stabilim cine a Inven­tat şi a construit primul vehicul de felul acesta, atunci trebue să facem mai întâi deosebirea în­tre automobil şl alte soiuri d ' vehicule automişcStoare. Sub au tomobll se înţelege astăzi tio vehicul mânat de motor cu ben­zină. Pe lângă acestea se cu­nosc Insă vehicule csri erau mânate de puterea aburului, — Sn anul 1822 a construit engle­zul Gordon un vehicul mânat de abur. Mal sunt apoi vehicule, a căror putere moi dea se pro­cură In diferite alte moduri, pe cale mehanicâ. In istoria auto­mobilului — dacă voim să-i cău­tăm antecesorul acestuia — vom da de sigur de această catego­rie de vehicule, deoarece în veacurile trecute nu se cunoş­teau alte modalităţi de procu­rare a forţei motrice.

încercări de a construi vehi­cule, mânate de altă forţă de­cât putere** omului sau a vile­lor, s au iacul de sigur şi îa eecollie trecute. Astfel, în seco lui ai XVI-iea a fost construit in Ch'ua un v htcwl cu vântrete (pânze ptuiru vânt), care pro­babil avea o viiez destui de însemnară. In Angda, Inventatori

I ca Iohîi Marshail (1625), D id » Raumsey şi Thomas WJdgo*>s

(1623) au luat brevete pentru vehicule automlşcăloare, cari purtau greutăţi destul de mari, f&ră ca în mersul lor sţ fie a- jutate de puterea omului sau a animalelor. Deoarece lipsesc amlauaie msi precise asu pra acestor vehicule, ş! fiindcă nu poate fi probabilă cunoaşte rea forţei aburului pe acel tim , se poate cu ele sâ fi fost mâ­nate de vre-un mechanlsm a- ranjat în interiorul lor.

In privinţi aceasta a făcut un pas mai înainte meh micul Io hann Htutsch. Ei a construit un vehicul — care după cum spun informaţii din acel timp — „merge liber şl nu are nevoie nici de cai înhămaţi nici de altceva*. Carul lui Hiutsch avea un me hantsm, care — după informa­ţiile saie — era pus în mişcare cu ajutorul unor puternice ar curi, iar — după spusele altora — de nişte copii ascunşi îa in­teriorul carului.

Trecerea deia aceste vehicule vech!, — despre a căror prac* licitate, după cum om spus, nu au răm*s dote precise şi si gure — la automobilul modera a tăcui o inginerul de orttiede franc«z Cugnot pe la finea se coiului ai XVlU-lef. Acesta, ba* zei ps îiiceicen^e făcute de N»w ton (1680), Ioha Robinsoa şi jamess Watt, u coasiruit un ve­

hicul cu abur, pe care în anal 1765 1-a prezentat principelui de Choiseu), ministru! de război de pe «lua ci el Fracţiei, recomaa- dându-il pentru trebuinţele e.r* matei. Acest vehicul, aşa zicând primul anteceaoc &! anîomobi u* iui nostru de azi, plrea, ce e drept, foarte curios şi nepractic.

Avea trei roate, şi se păs­trează şi azi ca curiozitate, în „Conservatoire des A L* el Me tiors* din Paris. In faţa voiana* mi are uu cazan greu de arama, în care s i producea aburul ne­cesar peuiru fun (ion ar ea lui. Din el conducea o ţavâ la cele două cîiiadre d - bar c ri pu­neau, direct, în mişcare roata de dinainte. Nici acest vehicul, care însemna totuşi ua progres in această privinţă, nu s-a do- ved i de practic. Era atât gr&u de cârmuit şi de înfrânat, încât ia prima călătoria de probă s-a dat îutr’un perete, aşa că a şi fost scos din circului ie, con si« derat fiind ca primejdios.

Cu toate acestea construcţia lut Cougnot a contribuit mult ta dasvoitarea vehiculelor auto mişcătoare, deoirece ea a în* drumat pe ingineri sâ continue c rceiâriie în domeniul v^hicu-

* leior cu abur. O altă putere mo toncâ, decât a aburuiu!, na se cunoştea pe aluna ; aş s că daca compiri primate îocomot vu şl vegosne atâi de greoaie cu io- comotivile moJiruî aie treau- riior accelerate şi cu iuesoiseie v gajne-Puilm mu, olana v*- ii..,'iieie cu ebur din aaea vre

construite aupâ modelul Cugnot von Cordon (1882) Hancock (1823) şi Daiice (183J),

nu mal apar atât de ciudate f iţi da automobilul de azi. Hancock .construise un mic phieton cu abur, în car«?, se spune, că s’ar L preumblat pe slrézdc Londrei, atingă il v'taza de 20 m te pa oră. ia vechile grava-i engDze se pot vedea astfel de căruţe cu ebu% în ceri lumea de elită a Londrei se preumbla odată pc mirîle alee ale parcului Hyde.

| Ifi ac<1 timp însă se făcuseră in Franţa progrese mari pentru pun rea în aplicare a ideilor lui Cugiîot. Bollé s şi firma de Dion & Bouton coastruirâ pe la anul 1870 v* Ir cuie cu abur cu muit superioare, fiiad şi mai uşoare s? mai sigure. In anul 1878 Bólé 3 întreprinse o călă­torie de durată delà Paris Ii Viens, cu o trăsura mânată de t,b k, construită de dânsu1, la care a fost pea ru primidstâ apltcat prnciptul transmisiunii forţei in felul cum se face la automobilele de azi. Iu ©nul 1880 urmă un omnibus cu abur, Iar ceva mii târziu un alt vehicul la fel, pe care inventatorul l-a nuratt „La Nouvelle- şt cu care el a parcurs distanta Paris—Bor­deaux în 89 ore şi 54 minute.

Inventatorul primului automobil cu banzină pare a fi fost, dupi * ultimele constatiri, mecanicul vi- ' enez Sígfried Márkás, care iaca în anuil875 arii întreprins câteva căiâtord reuşite pe străzile Vienei cu un iiu’o mânat de motor cu benzină.

Vre o câţiva ani mai târziu sc apucară cu frumoase suc­cese de desvo tirei şt perfec ţionarea automobilului cei doi mân inventatori germ mi G jt-

Ueb Qalmier şt Ceri Benz. Daim* Ier şi*a brevetat în 16 Decern vrie 1883 un motor uşor, eu exoloz e, iar Benz construi în 1885 un automobil cu benzmă, cu trei roate, pentru cere şî*a luat brevetul un an mai târziu, duoă ce i*a fă :ut dif<iriie schim­bări şt adaptări, la unui 1888 C «rî B jr?z, după ce făcuse tudii iu această ihastie ia Paris, a expus pentru »rima dată tu t i - p z lia din Miruh?n un an’o- mob 1 cu motor, in acfst răs­timp Dcimler îşi coustrulse încă încă în 1835 primul său auto­mobil cu benz’nâ, iar un an mai târziu a fost lansată pe < pă prima luntre cu motor „Daim- ier*, care avea o lungime da 6 metri, dispunând de un motor d« un cai putere,

Aull următori sV,u făout pro­grese uriaşe pentru p°rf«ictl- onarea automobilului în Franţa, unde în luna Iulie a anulat 1894 a avut loc prima cursă interna' ţiooolă de automobile între Pa« ris şl Rouen.

In 30 Septemvrie 1897 s’a în­fiinţat »$o :i; tdtea de automobile centrai-europeană*, iar do! ani mai târziu s’a ţinut ia Berlin prima expoziţie intern ţlonaiâ de automobile. Această expo­ziţie a comnb jît ia înflorirea tn- djsiriei germane de automobile, c.re, după câţiva ani, a putut lua concurenţa cu ceie mai Îna­intate industrii mondiale.

Cetiţi şi răspândiţi: .G a ze ta Transilvaniei"

cel tn&i vechi ziar românesc

Page 3: Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79622/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1925... · Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui Braşov

m 9«-)Q9r> QÂiiTA T iM S ftră w » » 3

Pentru Scheiui-Brasovuluii

Nu este nimeni care. ^născut crescut în Ş?hetu, de care-l

\mai leagă încă amintirile copf* űriéi 9! dragostea de poporul şcheian, să nu se umple de în« Irf stare că această parte a ora­şului Braşov, ca întotdeauna, e şl acum lăsată în părăsire. Gu­vernele cari, dala unire încoace, au avut şi timpul necesar ş! cu siguranţă şi posibilitatea mate­rială, cum a fost de pildă gu­vernul everescan şi .cum este astăzi guvernul liberal, nu s'au interesat câtuşi de puţin de nevoile populaţiei .din Şcheiu. De ce ? înainte de toate, fiiad* că oamenii cari reprezintă gu­vernul la Braşov’ prea pufii* s’au interesat de acest lucru. Preocupările lor nu trec, pre­cum se ştie, dincolo de Intere­sele de partid şi de interesele lor politice personale.

Pe cât sunt de adevărate stră­duinţele, „încercările, sforţările neîncetate ale populaţiei şche- lene, acolo unde el spera să-! fie ascultate nevoile, pe atât e de regretabilă indolenta acelora ceri sunt în stare să i satisfacă ia marginile posibilităţilor do- îesnfde şi totuşi nu o fac. Şchdul în cea mai mare parte

’Yaiu esti canalizat, cu toate că «re o poziţie favorabila pentru aceasta, nu are lum né, străzile nu sunt pretutindeni pavate, deşi locuitorii acestui cartier plătesc aceleaşi dări ca şi cei­lalţi locuitori din centrul ora* şului. Seara înnofi trecând de piaţa Prundului în intunerecul

, beznă, iar când ploui trebue să lupţi, vărsând sudori, cu no fotul străzilor.

Şi te întrebi de ce ? De ce poporul din Ş heiu să nu se bucure şi el de acel*aşi foloase

care se bucură alte cartiere ale oraşului ? De ce aceleaşi reţele de canalizare să nu se întindă mii departe şi s i cu prindă si Şch tul ? Şi din ce cauză străzile Şcheiutei să nu fie pavate, cum sunt pavate stră­zile celelalte aie oraşului ? Ce a săvârşit rău Şiheiuî, ca să fie condamnat de a piuli noaptea In întunerec, în intunerecul beznă, care constitue o prirrnj dle şi pentru siguranţa indivi duaiă.

tetă atâtea întrebări pe care ■şl le pase orice Ş :h?ian fl că­rora el na Ie poate da astâz', după şis ; ani deii unire, nici ac răspuns Inaimé \reme, sab stăpânirea maghiară explicaţia era uşoară. Uagani na a?e*u nid un interes să ridice da «paact de vedere edilitar un car­tier cu populaţie româneas că, ci »dimpotrivă «vreau tetteméiül sări |inâ pe Ioc, «â i lase fu părăsire. Astăzi pooubţi» din Ş.cheia nu mai are de laptat ce-i dreptul 4a străduia; ale ti ca o stăpânire -síre nâ, asr ce foloi, căci ea !iu-4Í vede strădui aţele încaaa- K«te de Ubâadă. Ea na mai are de laput cu stăpânirea streină, cl ceia ce-i tot aş» de gre i t cu sladoieuţa pelitlcisndor, cari nu vor să se mişte ca să ridice edilitar a:eit cartier părăsit şt oropsit.

Ca fiu al Scheiulul, undo am văzut pentru întâia oară lumina .adie! şl ml-am făcut copilăria, nu-mi pot stăpân! revolta, când «unt silit să văd Scheiul In a* ceeaşi stare, în care era acum -douăzeci de ani. Şl aceasta este o mare ruşine. Datoria de a ajuta populaţia din Scheiu^în •doleanţele ei legitime nu in­cumbă numai celor cen, năs­cuţi şi crescuţi in Scheiu, s’au împrăştiat apoi la diferite col­turi ale tőrei, cl şl acelor carf, tară să se fi născut în S.heiu sunt totuşi legaţi de el, prin faptul că şl ou flaut studiile în

Scheiu şl s’au ajutat in studiile ior, ca şcolari, din puţinul po pulaţiei scheene. Cât! şcolari, din ţinuturile Braşovului şi 'ale Făgăraşului având gazdele în Sehdii, nu s’au împărtăşii din bucalele gazdei de muife ori sărace, dar totdeauna bune, când alimentele se sfârşeau înainte de termen sau când, din cine ştie ce motive părinţii lor nu puteau aduce la vreme alte alimente. în felu! acesta Scheiu! a dat multe forte culturii romi neşti. De aceea e o datorie din partea acestor neşcheeiri să sprijine şi să ajite şi ei la ri­dicarea Sriisiulul, a populaţiei lui harnice, sârguinckme, In­teligente,

Iaaa fitmeţls.

Consiliile de conducereP9 lângă Casele cercaaîs.

Ia baza tegeî publicate în „M mitorul Oficial“ din 4 Iulie 1924, pe lângă fiecare Ca*ă Cercuală va funcţiona un con siliu de conducere compus din reprezentant* el patronilor şi iu crâtorilor în număr egal. Nu­mărul membrilor din aceste con­silii a fost fixat, conform Art. V„ prin decizie Ministerială pen tru fiecare Casă Cercuaiă, In vederea alegerii numii ii aces­tor membrii, organizaţiunfle pro fesiooaîe legal constituite de patron! sau lucrători, vor reco­manda Ministerului Muticii Co* operaţiune! şi Asigurărilor So­ciale numărul de membrii sta­bilit pentru fiecare Casă Cer cuaiă.

Organîzafiunile pro? slonale legai constituite, cari <311 au pri* mit formuiare dete Ca »a Cer­cuaiă a Asigurărilor Sociale, sunt invitate a cere asemenea formulare dela Casa Cercuaiă de care aparţin şi a ie înainta complectate cu toate datele până ia 1 Februarie 1925 cunoscând câ după aceast a dată orice reco- manete {le nu va mai fi luată în seamă.

Formularul va fi trimis Casei Cercuaie de care tparţine or* ganizţiunca.

Direcţia Generală a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale.

Convocarela adunaree generaiâ a filialei Braşov a societăţ i p ntru pro­tecţia copilăriei „Principele Mir* cec“ de sub presidenfia activă a M. Sale Regina Marja, ce se va ţine în z ua de Duminecă 1 Ftbruarie 1925 orele 3 p» m. în sala Statutul, cu următorul program.

1. Deschiderea adulării. 2. Ra­portul comitetului. 3. Raportul de cassă. 4. Raportul cenzorilor, 5. Raportul medicalul soc. Dr. Câ* liman. 6. Darea absolutoruiuî co nitetete vechi. 7. Alegerea co mit teju* usu pe alţi 2 ani. 8. Propuneri eventuale.

La această adunare generală se Invită top membrii societăţii, precum şi toţi prietiutl şi dori­torii de bine al copiilor.1—3 Comitetul.

f i n i n d bună, sănătoasă U U I O u caută loc la ocasă, lângă un copil, in- formaţium la Administra­ţia Ziarului. 9 4-4

<£*2 ua măestfu croi-0 5 v u l i lu tor la Şroaia de Arte şt Meserii din Râşnov jad. Braşov.

GB. Pap3Bă,2 —3 director.

Daruri de Crăciun pentru ucenicii orfani

şi săraciDare de seamă ţi nnltamlfă

publică.Cm ocadasesiirbăforiior Cră-

cf a sulul, Direcţiunea Ş:oiiel de «tet pentru ucenicii industriali din Braşov, tentând o listă de colectă pentru ajutorarea sce­nicilor orfani şi săraci, »a gmo de elevi ucenici industriali deia «co*ia prim. út stat or. 3 d!a l'aşovsl-vecbîij, sab conducerea d lui ;Qv!ţător 1« ftcsastâ şcoală d-1 Nicotee Ranceanu, a exe­cutat fu seara Ajuusaiui de Gâ ciun msi rarits colnde fraenoa- •e pek casele câtorva domni mai de iseamă încaiâad sume frumoase. Pentru a eif ®cop au mai biievoit a face donaţîani ia bstsl şl următorii domni oro* prietiri de prăvălit, precara şl 00. instituie finiuciare mii jos amint te $.

D-nti I. ionică, deputat şi M Popi, restaurator âte 300 lei ; d-1 dr. Nosghea 200 le ; 4-! G. Pnu 160 lei; 8 saca Marmo- rosch B ai k 150 ie; Banca „Ai- b na- , Banca Ges de Credit orgară; Banca Comercială ung. di» ^esta succrs. Braşov, Banca Românească, Btn a E:onomicI Corner iatfi „Cetatea“, Firm» H vhaimer, Firma Fenyvesi, 8 «• ca pjpor*sh #B a,oveaal*, ,j Bredicainu dir. „Albina*, ' h ir. P. Debil, preot, Maau, B >- banca, 1. Mu stesc, dr. t. Ciutei, prefect, I Mfilier şi A’. Tisieses, redactor, Csrp^H» câte lOO îri; d-nii maior P e*oSlă, C- AHes, N. Bütfl, N. Dâr*t*r, Noian câte 60 tí-I; d-nii î. Peteu, A, S ru, D. Orghidaa, Fraţi Schf z, Fri- deric Czel şi fid, N. N. D Câ pâţ oă şf Baoca ■? Bârsei câte 50 lei; N N. 4* N N. câte 40 iei; Dl I. 8?r«r, N, S ú N. N. câte 20 lei; d-1 I s-a 20 lel; d-i W. Schm dts 10 ei.

in total s’a înessat sama de Lei 3600.

A mai dăruit peatrn acest scop ta natură următorii: Firmele: G Org daa ş» Persoiu 5 m. ztîlr in va oare de 150 lei, B )* Joga comer iant, 6 batfs e (180 lei), i. Schul comerciant, 3 m. pânză (120 le), 1. Muntean, 5 as. zefir, (150 tei), Ascher, 2 ba­tiste (60 le), Tab#k 4 p. cio­rap. (100 tei), Oeitei 2 p. ciorapi, (60 lei), G. Foith & Comp. 2rkaeie, 6 p. mânaşi şi 6 cra­vate (1000 iei). Depaer st R ;th.1 p. ciorapi, 12 batiste (340 ■*•■).

D-cii: H. Tîschler, corner teist.1 oelâ (140 lei), Io*. Ré/étz,* ut wist, 2 cravate, (80 kt),

S.- succes, comerciant, 7 m. s ii (200 lei) Sletei et Como. 10 kgme mere (80 lei), W aat it Comp. comerciant 1 cămtşe (200 iei), 1 Cosms, comerciant 1 cgisiiiţt, (200 lei j, Dtzső co­rn rciaot, 3 p. corap; ()2u Binder et C^mp 3 m ttî r. (90 iei), Frez Pnüg r, comvrcUnt, 4 p. ciorapi, (120 !e), Binder V. et Com '., cum-rci*! t, 2 p. ciorapi, (80 iei). B ftehe - v. 1 r- ciánt, 3 capete, (360 ir), Verzâ* et Comp., comerciant 1 cămsşe (180 ie), Síéke y Látz é, co* «îiclaat, 80 cm. stofă,(260 k ). Pivei P. croitor, 1 capela, (100 lei), Miesz, l p. sandale, (200 lei), Sii'osy Lu i. hiânar, 1 că­ciulă, (300 tei), Fraoz Simon suc;. 2 batste, (60 le), Victor Teots h 1 bac taka, (40 iei). Sehol 2 m. zefir, (60 le.*), N. N.’ bomboane, (50 lei) N. N. l ca­pelă, 2 p. Ciorap, ( 80 le ) Sza­bó Béli, 2 câpete (300 tei). N. N., 1 p. c orapí, (5O Ui), N. N. albituri, 100 tei.

Preţul hsmeior st lucrurilor donste e de l i 5710.

D a sama dte te. 3600 colec­tat* s'«u cumpărat 1 costam de hiine, 5 m, pâazî pentru că- mâ. 1, 1 câciaia, 3 p. ciorap , i

p. ghete şi zaharicale; fir 340 iei s au dat gruoutet de ucenici, cart as executat comodele.

Mare bucarie şi adâncă rnal- turnire sufletească au avut cei 30 da ucenici orfani şi «traci, lipsiţi ds raîj osce, cărora fără deosebire de naţional tate şi con fesiane, ii ă'au impârft toate da ruriie adunata şi cumpărate, îo ziua de Crăciun în localul şcoa­te) pr.mare de Stat nr. 3 dm Bra ovul-vechia, ta prezenţa d sub patroasjai i tei părmie dr. P. D?bu care îotr’o scurtă dar lusufiejiâ cuvântare a muiţamt m*rlsiinio|iIor douihri eitra nch'k lor faptă, in iemnâad pe etevi ucenici aârwV- co 4ceste mo ieste dar de m *re valoare îae rit a urmi ei astfel, aju­

tând din prisosui lor pe Viltcr.i acefiicl.

In num sie acestor ucenic?, car; au beneficiat de atâtea daruri frumoase pe ae^.tcptate, ne ţi­nem de datormtâ ale aducemsrinimofîlor ioaatori fi pe «ceasta cale ce-e mai călduroase msiiamr, sar d iui iavâţitor Ni* colae Ruaceau, care a-a prege­tat a ie trudi şl a pregăti fra- moasrie colladc e s’a a executat îa seara ajunai«! de râc a a cagropul de acenic, pe la c**se.-e câiorta part)colan, de asemenai îi suntem malţs.nitort ş-i teici« tăria psntfu a.eastâ frumoasă Iniţiali/â, câr po«îe servi u piatra atţii ca exemplu îa vi­ilor.

Braşov, la 16 Ianuarie 1925.Gil Bierla, dtr. şîoaiei e a-

cente) jnd.

CINEMA APOLl USunt in viata noastră mo­

mente fericite ce nu se pot mia nici odată. Un asemenea mo­ment va î i pentru publicul bra­şovean reprezentarea marelui Fim »Lux film“.

P « P SOI ORLOFFfn 22—28 ianuarie ia .GillâQIS

ApOiiO* in care vor de buia Con­tesa Agnes Eizie hezy ş: HerryLiedik“.

m v . VINEICea inai frumoasa

temee din lumeIn roiul principal frumoasa

artistăLee Parry

î 126-924.fublicaţiune.

Comuna Cernatu arândează pe cale de licitaţie pubhfă, cu oferte închise birtul comunal aflător în piaţa principală a co­munelor săceiene — pe o du­rată da 3 (trei) ani începând cu 1 Februarie 1925. Licitaţia se tjne în ziua de 26 Ianuarie 1925 oarele a* m. ia primăria comunală.

Preţul de strigare este 100.000 Lei-

Vadiu 10%.Condiţiuniie mai detailate se

pot şti ia primăria comunală.Cernatu. la 2 Ianuarie 1925.

20 2—2 Primăria Comunală.

CINEMA MODERN. Cu începere de astăzi. Joi. 22 Ianuarie rulează pentru pri- maoară celebrul film franees

Steaua deta Maximîn rolul principal cu cea mai elegantă subretă italiană P» Menicheli şj cu cunoscutul co­mic Marctl Lausque,

Sujetul e o serie întreagă de situajiuni comice şi picante. In- tiarea numai pentru adulţi.

Acestui film premeig/ji o bur- lescâ în 2 acte cu „Zigottom% VINE: ViNE:

Caravana de vest.

Incorporareacontiqantului 1925.

FBBLI Cl ţ l URI .In conformitate cu ordinul M.

St. N. N. N % 9300 din 15 De­cemvrie 1924 şi în conformitate cu ordinul General derepartdie No 6000— !9M urmând ca ia 2 Februarie 1925 sase facă în­corporarea Ctg. 1925 se aduce Ia cunoştinţă următoarele:

a) întreg Ctg. 1925 recrutaţi în prezenţă, frauduioşi, o mi şi, înscrişi pe tabela clasei 1925 se vor prezenta pe ziua de 2 Fe­bruarie 19 25: toţi tinerii aparti* nători Regimentelor de infan­terie, Cavalerie şi Artilerie.

a) 1. Absenţi la recrutare, fie că au fost reorezentaţi, ori nu ia data de 20 Ianuarie 1925.

b) Pe ziua de 6 —8 Februarie 1925 sa vorprezeita toţi tinerii aparţinători altor servicii $i specialităţi.

o) La fel Călăraşii cu schim­bul se vor prezenta tot pe ziua de 20 Ianuarie 1925 cu dovada în care se va constata că şi-au procurat calul; şi cu certificat dela medicul veterinar al plâsiî, că calul cumoărat îndeplineşte condiţiuniie upui cal de cava­lerie.

d) Pe ziua de 15 Martie 1925 se vor prezenta călăraşii cu schimbul împreună cu caiL

e) Toţi tmerii vor fi bine îm­brăcaţi cu k-tine groase de iarnă pentru a nu răci pe timpul tran­sportului.

f ) Cei cari nu se vor prezenta în terminal arătat mai sus, vor fi daţi în judecată şi pedepsi cu pedeapsă a *pfâ.

Domnii ofiţeri de poliţie sunt rugaţi ca pnn personalul de care dispun să dea tot con* cursul pentru ca tinerii să nu fie împiedecaţi Ia prezentare şi încorporarea să se poată face la terminul arătat.

In cazul câ vre-un tânăr nu primeşte ordin de chemare, pre­zenta publicaţmne serveşte ord» de chemare.

Colonel Benţia m» p.Comandantai Cer ml ai de Recratarc

Braşov.

No. con. 127— 1925.Public^ţiuneo cercului de re­

crutare Braşov, privitor )• în­corporarea contingentului 925 se aduce la cunoştinţa pubhcă spre strictă conformare celor in­teresaţi.

Braşov, 15 Ianuarie 1925.34 1—1 Consiliul orăşenesc

M08ILE DE OCAZIE. 0 sufragerie de stejar masiv, nouă şi alte mo­bile cu preţul foarte eftin de vânzare. S tr. Neagră No. 20.

31 2 - 2

Comande -pentru COHtaCţlOBITOB: : de ciorapi şi întregirea lor :- i

S e p r i m e s c l a Fabrica de tricotaje

F R A N T Z G R 0 S SDepozit: Strada Porţii No. 7.

18 3—0

CUMPĂRĂM un strung a 4 metri lungimea intra kernere şi 55 c|m. spitzen- hohs la krSpfung

Ofertele se vor adresa ia „ÎNTREPRINDERILE S . F iLDERM AN- BACAU.

30 2—3

IT0JLETTE DE BALse r0(eazâ mai rePe e Şi mai frumos la EUGEN fiOLESGHfl ŞIRUL GRÂULUI 8.- i _____________________________________________ m h- vo

Page 4: Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui GAZETA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79622/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1925... · Anul nl tiX X X V U l-l» n-l 9 HOMARUL 2 Lui Braşov

Pagina 4 «À Z B T À " TPANSEVANXBl W» 9- 1925

Sin viaţa, partidelor politiceLiberalii »nemulţumiţi“ . — Defecţiunea din partidul ţărănesc.

Ora 3 d. a.

Ultime ştiriConsfătuirile conducerii Partidului Naţional Român

in ajunul deschiderii parlam entuhti au sosit Ici Bucureşit numeroşi parlam entari ş i membrii ai Co­mitetului executiv a i /*. N. R. în frunte cu d n ii Iu- hu Mazm şi AL Vaida.

k a avea loc importante consfătuiri în legătură cu ultimele evenimente politice interne şi externe.

Şefi bolşevici arestaţiBUCUREŞTI 22 laaasrie. Sigaraaţ* generală a arestat in Ca*

p'tslâ pe foitm colonel ros Ivan Groz ef. Acest colonel este soni din organizatorii mişcărilor bolşevice din Sedai Basarabiei, care s an terminat ca atacai deia Tatar-Bnoar.

S garanta a mai prins pe Matics Lerghel care era anal din­tre ştfii o>ganiz«tle! teroristo-comaafste descoperită «cam câteva zile, in calea Ş:rb*n VodU.

Deraierea unui tren de marfăEri la orele 10 a. m. a deraiat Intre staţiunile Dârsie şi Ti­

miş trenul de marfă No. 3444—II. Un vagon pornit Ia vale a stri­cat linia pe o Întindere de aproape 1000 metri. Circulaţia a fosf întreruptă până la ora 4 d. a. Victime omeneşti nu au fost.

S eu pornit cercetări pentru stabilirea răspunderii.

^ " S 'S e S a r

Bncnreşti, 20 kn. 1925.Campania ziarelor liberale,

averescane şi ţărăniste de a pre­zenta Partidul n&ţional român .în plină criză" a dat — greş Pretinsele frământări interne şi exoduri din Partidul neţioaai român trimbftete în largul lumii de săptămâni de zile cu deo sebire de oficiosul guvernului, s’flu redus la adevărata ior va* loere, dovedinduse din nou instinclul politic sănătos al mas* selor şi ai Intelectualilor arde* leni cere s’a manifestat în mod strălucit ihiar şt in cele mâi grele încercări prin care a tre­cut acest partid cu un trecut politic de aproape 80 ani. Şi nict că se putea altfel, când programul politic el Partidului naţional se confundă cu înseşi aspiraţiile românismului de pre­tutindeni, pretinzând întocmirea vieţii de stai pe bezele demo* €fi|iei naţionale sincere, a con* sîltutionaiismului real, el lega* filă fii aplicate şi a răspunderilor.

Soariea a voit ca tocmai în toiul atacurilor concentrice în* dreptate în contra Partidului na­tional, se isbucnească crize in* 4erne, cu urmări incalculabile, tocmai în sânul partidului libe­ral şi ce) ţărănesc. Nu vom co­menta deocamdată cele ce se petrec ci vom înregistra ca cro­nicari fideli faptele ce se des­făşoară sub ochit noştri şi ceri jproduc in lumea politică de*aict mare vâlvă, «

Cu toate că svonuri pornite deia unii dmirunta^n partidului boemi respandeau îndoială în privinţa apariţie! gazetei anun* |ate de mult, a ieşit de sub tipar „Răspunderea*, organul libera­lilor nemulţumiţi dm Capitală.

SpLuim din programul noului ziar următoarele rânduri cate privesc acţiunea viitoare a ne­mulţumiţilor strânşi in jurul »Răspunderii“:

„O * ereau conştiinţele celor cari timp de aproape trei ani, au dus cu perseverentă ce nu­mai în convingeri tui ale igi poate găsi reazem, o iuptă vie, dar o iuptă grea, — at cărei rost unii nu i au mţeies> iar a'pi nu eu vrut să’l înţeleagă, — lupta penlru aplicarea imegrafă

cinstită a programului parti­dului naţional-iiberal votat in congresul din 27 No cm vrie 1921.

»Nici unul dintre noi, ou a tras întâi foioase de pe urma partidului, pentru ca în urmă să-ţi descopere potiiviri de ere­dnie.

„Ni J unul dintre noi nu a Ireçut din registre de bănci în registre d i partid.

»Nici unul dintre noi, nu fi­gurează în fiţuici sau carnetele cu miraculoase efecte»

„Nici unul dinire noi nu e petiţionar de slujbe sau de alte deranitèp, obţinute prin nedem- mtate*.

Sub aceste afirmaţii se află semnăturile dlor C G Akxtanu, G. A&lan, George Corbes,u, Eu­gen PfOJOpie-Uumitrescu» An- ghel Uumiti eseu, Cicero Gorciu, dr. Anton lonescu, C. Muriolia, Istrate Mu t scu, D, P. Niculescu» dr. L Skupiewski şi D. L>. Tâ- năsescu. Toii aceştia formează comitetul de direcţie al mRăs- punderi. 0

Un grup de 17 otganizeţiuni judeţene din vechiul regat, a par ţinând partidului ţărănesc, în- Iraiíinőu-.e In Capitulă în ziua de 18 kmiarie şi discutând si­tuaţia ptecară creiată partidului de actuala iui conducere au re­dactat u-nu: torul

COMUNICAT1) Conducerea centrală a

parudumi ţărănesc a abătui, în

lea impusă de programul şi me­nirea sa;

2) A comis greşeli de tactică de aşa natură în cât a sdrun cinat şi încrederea masselor şi şi-a înstrăinat şi concursul efec­tiv al elementelor celor mai de­votate şi utile ;

3) A imprimat partidului o notă anti-naţiotială şl enti-dinasUcă, lisând să se strecoare în partid elemente cari şt prin interesele şi prin origina lor justificau sus­piciunea c& parttdu! ţărănesc nu este de cât pretextul In nu­mele căruia se oficiază o aită credinţă şi se servesc, ülte in­terese de cât cele curat roraâ* neşii ;

4) A făcut să se apese asupra partidului învinuirea de venali­tate şi kliséinkre inîen.âadu-le unei politici capitalisto b an :ir.

ia eonsîdpfâ adunarea «dta< constituită se ^solidarizează de acele elemente din conducere« partidului ^rănesc cate înţeleg să perziste lu vinovaţi lor ac» ţiune şi le consideră viitu.il* mente demise deia conducerea partidului, ca pe unele care nu mai au mei preitlgul, nici au* toritatea morală necesară.

Consideră că partidul ţâră* nesc este şi rămâne constituit numii din acela organizaţi uni, cari se desolidarizează de ele­mentele ce poartă răspunderea grelei situaţiuni in care se gă­seşte partijai şi cari implicit vor recunoaşte partidului ţărănesc caracterul nău os partid naţio­nal şi monarhic.

in numele comitetului de ini­ţiativă.

Delegaţia permanentă:C. Spâneşteanu, .deputat de

Viaşca, 57. ,Morűresőu, deputat de Prahcva, C. lonescu-Olt, a* vocit, N. Rioşianu, deputat de Dolj. *• ♦

Comunicate şi scrisori de fe­lul celor de mai sus a mai primit conducerea partidului prăcesc şi deia alţi fruntaşi jărănşH din jud«t«te Neamţ, Bacău si Bcto* şani, S e c itd ec id -i Mhdaihe va com oca de urgenţă comit*- tul executiv pentru a remedia situaţia critice, cere emeoiuţâ s& ia P'O/orpl iot mai miri.

Cm.

Deia Societatea româ­nă de vânătoare

Convocare.Mambrll Societăţii române de

vânătoare dic Br*>ov sanl ru g»ţt a lua part« la «jauar«.« ge­nerală ord1, nard, care ie va ţioe« ia 31 ianuarie &. c., ora 5 p. m. în iocaiai «octati jli („Cssioa Ro- mâuâ*) B.aşov, cu afoiâ'oare« ordine da z :

1. Prezentarea raportnlui ge­nerai al comitetului.

2. Raportul cenzorilor.3. Urcam« »aa reducerea uu-

mârulei matabnior act vi şl a celor îndreptăţiţi ia vânătoare In cadre!« Art. 5 din suiuts,

4. Fixare* taxelor de primire şi a ceior «ouăle p^tm me n<

« brl activi cât şi pecti u membrii îndreptăţii la vânătoare; stabi­lirea taxelor anuale peutrn mem brM aderenţi al societăţii.

5. Stabilirea bugetului armai.6. Îndeplinirea locunicr va-

caute ae membri în comitet şi de oeozsrî.

Conducerea Societăţii.

Q a p a n fA un taşeron, care WU bű li UI a executai lu­crări mai mari în fundamente de turbine de apa, sta y ilare de apă şi poduri.

A se adresa: întreprinderileS. Fdlderman, Bacău-

In jurul unui memoriuO revistă din Cluj publică un

memoriu despre care afirmă că e al d lui Va sile Gofdiş şi că e fost adresat d-lui luliu Maniu, prezidentul partidului naţional român.

Ştim în mod pozitiv că un astfel de memoriu nu a fost înaintat conducerii partidului nostru. După cum suntem in• formaţi, poa(e fi oarba numai despre un proect de memoriu, care urma să fie discutat de către delegaţia aleasă la con­sfătuirea dtla Sibiu.

Conţinutul absomt neccres- pun ză tor ode ocru lut ci acestui ante proect dem deşte că el a fost dut pubhctiâţil de cineoa » care n-a vod să servească cau* * za partidului naţional, nici a celui care a redactat memoriul precum nici luptei opoziţiei, ci scopurile elen destine urmărite cu perse or ranţâ şi perfidie pro­prie anumiior membri oi guver­nului şt a sateliţilor lut.Japonia si M in IratjnirtiiifsiBssfflSisi

Zlerul „Neamul Românesc* eflă urmltonrele deia iegi ţiunea jepoiM ză din Capital?, asupra ratificării iretatuici de unirea Basarabiei cu România:

,jJaponia, a semoat a- cordui interaliat prin care ia consfinţeşte cnirea Ba­sarabiei la România, - şi imperiul extrem oriental nu poate face perfidia de a nu-şi respecta semnătura. Caracterul cavaleresc şi tre­cutul rasei japoneze sunt cea mai bună dovadă de aceasta.

„Dacă ratificarea din par- te-i a tratai ului Basarabiei, nu s’a produs până acum, aceasta e fără îndoială din cauză că guvernul din To­kio, guvern al unei ţări a- tât de îndepărtat^, aşteaptă ca îutr’o chestiune care in­teresează Europa, să se pronunţe mai întâi puterile europene semnatare, şi apoi sa- şi dea şi J iponia sem* suâtura ei definitivă1*.

Societatea D A. 18. ?şî va ţinea Du njniîcâ jn 25 januarl« o a 3 în aula liceului „Andrei Şeguna“ a 2 a şezătoare ar.tialcooikâ, ia u re se înv iă pe aceas â cais tot publicul doritor de. a auzi I jcrari p ăcute şl înţelepte Ru- gârn mal cu seamă pe preoţii

de-a vesti aceasta şl ia parohietivProgramul: conferinţă, muzica şi de:iamaţiun;. Intrarea bene vo â.

Azi an îeceput pa Patinoarul Braşov!« campionatele naţionale aie României, de hotkey pe ghlaţă. Ia acest campionat par­ticipă Teacis-ciab Bucureşti ca 2 echipe, Colţea-Braşov şi Bra* şovia cu câte o echipă. Mâine, Vineri înainte şi după masă se vor disputa finalele campiona­tului, iar îupta, ce se va da peu tru câştigare* lat va fi câi se posta de interesantă.

Sâmbătă 24 şi Duminecă 25 Ianuarie vor avea loc £pe Pati­noarul Societăţii de Patinaj din Braşov coacursurile pentru caai piooftta! Lfiţicnal in patisaj fi­guri, după, urmâtorai program:

Sămbâlă dlmtueaţa ora 9-—ii figuri Impuse psntr« domni şi doamne.

Duminecă dimineaţa ora 10 12 f gări libera pentru domni, doam­ne, concurs pa perechi şl con­curs de val a.

Ia campionatul de patinaj fi­guri vor participa cti mai buni patlnorl ce avem din Braşov, Clu’ţ, Tg.-Msreş, Bucureşti şi Ceraloţi,

în legătură ce campionat«le de Pitioaj coraitetui aranjator ia conlucrare ca Societatea de Patinaf organizează ,pe Patinoa­rul de sub Tâmpa o mare se rată costumată pe ghlaţă ce va avea loc DUBÎSCGl seara deia 6 - 9 . pre ariie dc intrare la a- caaatâ aerată sunt de Lei 30, 25, 20, 10 fl 5.

Şsmpiooitele oaţleaata de schiau fost amânate dm cauza lip­sei de zspftdă pe zilele de 19, 21 şi 22 Ftbraarie a. e.

Marele indnstriaş braşovean d4 Vilhelm Scherg, împhniaă 70ani ei vieţii seie laborioase, a fost sărbătorit Sâmbătă cu o deose­bită cordiahtaie de cătră dele­gaţii Ci»merei de comerţ, ei pri­măriei, al bisiricii evanghelice» a gretiduiui comercial precum şi de cătră personalul kbricei de po tav, ai cărei ş f senior esfe.

La felicitările aduse jubilară- iui, care se bucură şi la cercu­rile româneşti de mari simpatii» ne asociem şl noi dorind d-lut W, Scherg încă mulţi ani de mancă pentru des voita rea şi în* ftorirea industriei ardeii ne.

0Din caoza tlmpalni scurt, ne-

putându-se orgasitza din toate punctele de vedere, banchetul hotărât a se da în ziua de 24 ianuarie e. o. pentru « se sâr~ befori activitatea comitetului Na­ţional şi a d*iui Panel Brătâ- şanu, se amâ- â pentru o daiăcare se va comuna ulterior.*

fieetiffcare. In coie ta ce s*afăcut pentru copii săraci ai şcoa• ‘ lei da fete Nr. 2 de stat din Sra- ’ şov, publicată in mut din 4 ia­nuarie a, c. al ziarului nostru, s’a strecurat o eroare dc tipar. Publicăm deci din nou in mod corect numele persoanelor şi su­mele colectate; d-1 colonei Poe* narîu iei 850, d l avocat Vlad lei 1180, d-şoara Martmovlci Iei 470 fî d.na Fodoreanu lei 10O.

tâârgss Boskoff, care e consta d- n ia Paris drept unui dintre ce; mai mari pianişti ai lumeţ», se află actualmente in Bucureşti ca oasps al curţii regale. Agenţiei Kiingsor i-a succes să angajeze pe acest maestru pentru un sin­gur concert la Braşov, Tehnica iui Boskoff e fabuioasâ, îndeo­sebi jocul său în octave este ceva de neînchipuit. Maestrul este unic în felul său în ce priveşte fineţeîe rik creşterilor creşterii«- sonore. El e iot atât dâ genial în puterea ca şi în gingăşia jo* oilui său la pian. Concertul va avea loc la Braşov în ziJa de 5 Februarie. Bikte ia agenţia Klîngsor. 33 1 — 1

Ua mare incendia ia laşiAlaitaeri ub mire incendiu e: izbucnii ia fabrica de lumânâri; fostă Şerbaii, dia str. Anastasie PaiîU, aciuaimcnte proorirJalea d-ioi Gh. Popovlcl. Pcgubele trne de 5 milioene îeî.9 2—3

I FEMTi-M DE EPIDEMIIîntrebuinţaţi zilnic pentru băut

numai apa minerală

| „BSHVIZ DE BORSEG" |recunoscută de autorităţile medi­cale ca mijloc preventiv în timpul

epidemiilor. M M M

ir'UGivAF), A A, MUREŞi/udU : BRANISl E & C0M9.. rlRAŞGv. Kedcidüii r..-«punasamta iO A N B R O IE 4