Anul LXIV Arad, 7 Iulie 1940 Nr. 28

BISERICA şi ŞCOALA REVISTA O F I C I A L A A E P I S C O P I E I ARADULUI

Redacţia şi Administraţia:

ARAD, STRADA EMINESCU 18 A P A R E D U M ' . N E C A

Redactor: Pr. I lar ion V . Felea

A B O N A M E N T E :

Pentru 1 an 300 Lei; 6 luni 150 Lei

S F Â N T A E P I S C O P I E O R T O D O X A R O M Â N A A A R A D U L U I

Nr. 3 io6/ i94o .

Ordin

)

către toţi P. C. Preoţi din Eparhia Aradului,

Religia creştină are clarul de a mângâia sufletul omenesc în toate împrejurările. M a i mult ca oricând, P. C. Preoţi sunt datori în aceste zile de încercare

sufletească pentru neamul nostru de a deschide vistieria mângăerilor, prin rugăciuni şi cuvântări potrivite, pentru sufletele doritoare de a li se tâlcui înţelesul vremurilor.

Dreptce dispunem ca P. C. Preoţ i : a) L a toate serviciile divine, până la potolirea vremurilor, să rostească

ectenii speciale pentru: izbăvirea ţării de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, precum şi pen­tru convertirea celor ce ne urăsc şi duşmănesc pe noi.

b) In cuvântările ce le vor ţine în acest timp vor vorbi despre: î . încrederea în Dumnezeu şi în Biserica lui Hristos, care birue vremurile; 2 . Dreptatea Iui Dum­nezeu şi provedinţa divină, care guvernează lumea; 3. încercarea credinţei, ca foc curăţitor de păcate; 4. Rostul suferinţei şi al lacrimilor, pentru a ne face sâ dorim cele neperitoare; 5. Puterea răbdării , cale spre desăvârşire.

Arad în 1 Iulie i94o. f A N D R E I

E p i s c o p

Jalea în bucurie se va întoarce Dela 28 Iun ie 1940 t r ă i m zi le de dol iu na*

ţ ional . B a s a r a b i a şi nordul B u c o v i n e i n e - a u fost

din nou r ă p i t e ; d in nou d rep tu l s fân t a t r e b u i t să se î n c o v o a i e în f a ţ a fo r ţ e i b r u t a l e .

Câmpi i l e B a s a r a b i e i ş i g r ă d i n a B u c o v i n e i , ţ ă r i ş o a r e cu n u m e e v o c a t o a r e de g lor ie , s a t e ş i o r a ş e Cu adânc i r e z o n a n ţ e i s t o r i c e , a ş e z ă m i n t e c u l t u r a l e c a r e au i n t r a t de mul t în p a t r i m o n i u l omeni r i i , două mi t ropo l i i , două ep iscopi i , două f acu l t ă ţ i de teologie , b i s e r i c i i s t o r i c e , m ă n ă s t i r i şi c e t ă ţ i voeyoda le , cu p e s t e două m i l i o a n e su ­f le te de Roman i , — sun t a s t ă z i p r a d ă a r m a ­t e l o r lui A n t i h r i s t .

I s t o r i a s e r e p e t ă . T i r a n i a ş i l ă c o m i a lui A h a b şi I s a b e l e i au r ăp i t v i a lui Nabot , p ă i .

muind dreptul ş i s u g r u m â n d strigătul lui prâ* t e s t â t a r : ,<Nu-ţi v â n d m o ş t e n i r e a l ă s a t ă de la p ă r i n ţ i i m e i " . vJ'"

P e n t r u r ă p i r e a v ie i ş i p e n t r u c r i m a ' U c i ­der i i lui Nabot a u r m a t b l e s t e m u l ş i b ă t a i a l u i D u m n e z e u :

— „Pe locu l în c a r e c â i n i i au l i n s sângele! lui Nabot , s ă l i ngă Câ in i i ş i s ânge l e v o s t r u 1" — a v e s t i t p r o r o c u l I l i e t i r a n i l o r l a c o m i ş i uc iga ş i ;

Ş i p ro fe ţ i a s 'a împ l in i t (vezi C a r t e a R e g i ­l o r : I I I . 2 1 , i _ 2 0 ; 2 2 „ 8 - 3 8 Şl I V . 9,30-37).

T r u p u l R o m â n i e i a s u f e r i t o g r e a ş i d u . r e r o a s ă a m p u t a r e , — d a r nu de m o a r t e . Su f l e tu l ei a r ă m a s în t r eg ş i n e î n v i n s .

Cu to t t r i bu tu l c e a m fos t s i l i ţ i să-1 dăm, în i n i m i l e n o a s t r e î n s â n g e r a t e h a r t a R o m â n i e i

r ă m â n e î n t r e a g ă ş i i n d e s t r u c t i b i l ă . O p u r t ă m în noi cu to ţ i i — v ie — c a pe un odor s c u m p , c a pe o i c o a n ă s f ân t ă , c a pe o m o ş t e n i r e i n v i ­o l a b i l ă r ă m a s ă de l a m o ş i - s t r ă m o ş i , c a v i a lui Nabot de la p ă r i n ţ i .

L a r ă s c r u c e a v r e m i i n o a s t r e , c u v â n t u l c e l v e ş n i c a l E v a n g h e l i e i n e s t r i g ă ş i n e î m b ă r ­b ă t e a z ă :

— „Nu v ă t e m e ţ i de ce i c e uc id t rupul , i a r su f le tu l nu pot să-1 uc idă , c i t e m e ţ i - v ă m a i v â r t o s de ce l c e p o a t e s ă p i a r d ă ş i t rupu l ş i su f le tu l în g h e e n a " ( M a t e i 1 0 , 2 8 ) . Nu v ă t e m e ţ i n i c i de v i t r e g i a des t inu lu i , n i c i de m o a r t e a t ru­pului , c i m a i de g r a b ă p r i v e g h i a ţ i s ă nu s e fu­r i ş e z e d u ş m a n i i în c e t a t e a suf le tu lu i v o s t r u . T e m e ţ i - v ă de f ă r ăde l eg i . C â t ă v r e m e a l t a r e l e l a c a r e v ă î n c h i n a ţ i ş i s l u j i ţ i : B i s e r i c a , P a t r i a ş i f ami l i a , c u t a i n e l e ş i v i r t u ţ i l e lo r , cu po run­c i l e ş i l eg i le l o r dumnezeeş t i , r ă m â n în f a ţ a ş i în i n i m a n o a s t r ă s f i n t e ş i f ă r ă p r i h a n ă , s ă nu ne t e m e m , c ă c i D u m n e z e u e s t e c u noi . Ş i d a c ă D u m n e z e u e s t e cu noi , c i n e e s t e î m p o t r i v a n o a s t r ă ? . . . ( R o m . 8, s l ) .

Când suf le tu l e cu r a t , j e r t f a t rupu lu i î i s p o r e ş t e s f i n ţ e n i a ş i - i a s i g u r ă n e m u r i r e a . Când suf le tu l ţ ă r i i e s ă n ă t o s , o î n c e r c a r e t e m p o r a l ă î i s p o r e ş t e v i t a l i t a t e a , î i o ţ e l e ş t e v i r t u ţ i l e ş i - i g a r a n t e a z ă m ă r i r e a v i i t o a r e .

D e două mi i de ani , c â t e v r e m u r i v i j e l i ­o a s e , c â t e s e r i i de b a r b a r i au n ă v ă l i t p e s t e noi ? . . . Ca fu r tun i l e n e . a u îngroz i t ş i c a puhoa ie l e s ' au s c u r s , i a r noi , to t pe l oc a m r ă m a s — c a p i e -t r i l e s p ă l a t e de v a l u r i l e ape lo r c u r g ă t o a r e — pur i f i ca ţ i ş i f o r t i f i c a ţ i în v o i n ţ a de a s u p r a ­v i e ţu i v r ă j m a ş i l o r a supr i to r i . . . T o t d e a u n a după î n t u n e r i c u r m e a z ă l u m i n ă ş i după s u f e r i n ţ ă b u ­c u r i e . Do ine l e de j a l e s e î n t o r c ş i s f â r ş e s c în c â n t e c e de v i t e j i e ş i de v e s e l i e .

P reo ţ i i : ş i poporen i i B i s e r i c i i ş t iu c ă pe

c i n e i u b e ş t e D o m n u l î i c e a r t ă ; ş t i u c ă s u f e r i n ţ a e s t e i zvor de p u t e r e c r e a t o a r e , c a l e s p r e d e s ă v â r ş i r e ş i m i j l oc de s f i n ţ i r e . ( P e n t r u m e d i t a ţ i ş i m â n g ă e r e a s e c i t i c ap . 11—12 din e p i s t o l a c ă t r e E v r e i ) .

C r u c e a e s t e p u t e r e a lui Dumnezeu c a r e în n e p u t i n ţ e s e a r a t ă ; c r u c e a e s t e i s p ă ş i t o a r e de p ă c a t e ş i i z b ă v i t o a r e de su f le te . Din d u r e r e a s u f e r i t ă pe a l t a r u l c r u c i i s e n a ş t e b i r u i n ţ a ş i b u c u r i a î nv i e r i i .

Nu e x i s t ă m o a r t e p e n t r u p u r t ă t o r i i de c r u c e . C e a m a i s l a b ă o a s t e d in l u m e a fost în s t a r e s ă c u c e r e a s c ă o m e n i r e a p r i n p u t e r e a c r u c i i r ă s c o l i t o a r e ş i î n t ă r i t o a r e de su f l e t e .

— I a t ă ce t r e b u e s ă ne l egăm de i n i m ă în a c e s t e zi le i s t o r i c e . Nicio t u l b u r a r e , n i c i o ş o v ă . i a l ă ş i n i c i o d e s c u r a j a r e . T o t u l t r e b u e p r i v i t p r in s e m n u l c r u c i i i s p ă ş i t o a r e ş i p r i n p u t e r e a c r e d i n ţ e i m â n t u i t o a r e .

P r e o ţ i c o n d u c ă t o r i a i poporu lu i ş i voi t i­n e r i f ă u r i t o r i a i v i i t o ru lu i R o m â n i e i , a s c u l t a ţ i g lasu l D o m n u l u i :

— „Ave ţ i c r e d i n ţ ă în Dumnezeu , c ă c i , a m i n g r ă i e s c vouă , c ă ce l c e a r z i ce m u n t e l u i a c e s ­t u i a : R i d i c ă . t e ş i a r u n c ă - t e în m a r e ş i nu s e v a îndoi în i n i m a sa , c i v a c i e d e c ă c e l e ce z i ce v o r fi, v a fi lui o r i c e va z i c e " ( M a r c u 1 1 , 2 S _ 2 3 ) .

L o z i n c a v i e ţ i i ş i o b i e c t u l c r e d i n ţ e i ş i s p e ­r a n ţ e i n o a s t r e e s t e : m u t a r e a m u n t e l u i - m o n -s t r u c a r e s ' a p r ă v ă l i t p e s t e no i .

F a p t u l a c e s t a nu va cons t i t u i c e a d in t â i m i n u n e a R o m â n i l o r . C r e d i n ţ a c r e ş t i n ă a R o ­m â n i l o r a m a i m u t a t m u n ţ i ş i a m a i s e c a t r â ­ur i c a r e d e s p ă r ţ e a u f r a ţ i i de a c e e a ş i e g e ş i de a c e l a ş sânge .

P r i n da ru l lu i D u m n e z e u ş i p r i n c r e d i n ţ a suf le tu lu i n o s t r u d r e p t a t e a v a î nv inge ş i j a l e a în b u c u r i e s e va î n t o a r c e .

S u s i n i m i l e ! ! . . .

Slujbele dumnezeeşti publice Am a ră t a t a l tădată , c ă în t re rugăciunile sin­

guraticului şi în t re slujbele dumnezeeşti obşteş t i este o s t rânsă legătură. O r i c â t ai f i de singur, o r i câ t a i fi de ascuns, nu poţi face să nu t r ec i cu gândul rugăciuni i şi la alţ i i şi în aceeaş vreme simţi t rebuinţa ca şi alţii să se roage, a lă turea de t ine.

Adevăru l aces ta este sădi t în f i rea noas t ră omenească. In grăd ina raiului a fost aşezat cel d intâ i om, Adâm, singur. E r a pus să s tăpânească peste toa te făpturile şi bogăţi i le pământului. Omul însă nu era , nu putea să f ie fe r ic i t . F e r i c i r e a ne­împărţ i tă cu alţii se p resch imbă într 'un pustiu sufletesc.

Intr 'una din rugăciunile b i ser ic i i noas t re se

spune: „S tăpâne Dumnezeule cel Sfânt . . . aşa â plăcut s lavei tale, să nu fie omul singur pe pă ' mânt..." Aceas t a înseamnă, că omul nu şt ie şi nu poate să fie singur. Suntem legaţi unii de alţii , legături le t r e c peste hotare , peste mări şi ţ ă r i şi nu este chip să poată fi rupte.

Pen t ru aceas tă t rebuin ţă suf letească a în toc­mit B i s e r i c a noas t ră slujbele dumnezeeşti obşteş t i , la c a r i cheamă pe toţ i fi i i săi .

S ă vedem ca re sunt slujbele dumnezeeşti pu­bl ice în B i s e r i c a noas t ră şi c a re este însămnăta-tea f i ecăre ia . Slujba cea mare şi mai însemnată este, b ine înţe­les s fân ta L i tu rgh ie . A f a r ă de aceas ta însă, sau ca pregăt i re pentru ea, avem aşa numitele laude.

fLle sunt şapte la număr şi poar tă numirea de cele şapte laude biser iceş t i . Luându-le în ordinea cum urmează unele după altele le înş i răm as t fe l : 1. Cea­sul al IX- l ea , 2. V e c e r n i a , 3. Pavece rn i ţ a , 4. Lauda din miezul nopţii sau miezonoptica, 5. Slujba de dimineaţa sau utrenia, cu ceasul întâi , 6. Ceasul al treilea şi 7. Ceasul al şaselea.

1. Ceasul al nouălea, este slujba ca re se f ace în acest ceas, cum se numărau la Romani . E s t e al nouălea ceas din zi, socot i t de dimineaţă. Corăs -punde la ceasul al trei lea după cum numărăm azi orele. E s t e deci timpul în ca re Hr i s tos Domnul, fiind răs t ign i t pe c ruce şi-a dat sufletul. Psalmii şi toate rugăciunile ce se c i t esc la ceasul al no­uălea sunt în legătură cu patimile Domnului. Culmea gândului o dă t roparu l : „Cela ce în cea­sul al nouălea cu trupul moar tea ai gustat, omoară cugetul trupului nostru, Hr is toase Dumnezeule şi ne mântueşte pe noi".

2. V e c e r n i a slujba anume în tocmită , ca să ne aducă aminte de f ace rea lumii şi a tuturor frumuseţilor şi bogăţi i lor din ea, de căderea în păcat , de pur tarea de gri je pe ca re o are Dum­nezeu de toa te făpturi le sale, mai ales de om, că­ruia i-a t r imis mântu i tor pe Fiul său. A c e s t a este gândul rugăciuni lor şi cân tă r i lo r , începând cu PsaJmjil, (1Q3) despre, facerea lumii, t r ecând la suspinul din c â n t a r e a „Doamne str igat-am c ă t r e tine, auzi-mă", ca să c o v â r ş e a s c ă în rugăciunea „Acum slobozeşti pe robul tău, Stăpâne. . ."

3. Pavece rn i ţ a este lauda pentru încheierea zilei şi ce re rea pentru liniştea nopţii. T o a t e cân­tări le şi rugăciunile sunt alese în aces t scop şi gân­dul cuprins în ele se dă în chip minunat pr in ru­găciunea : „Şi ne dă nouă, S t ăpâne celor ce mer­gem spre somn, odihnă trupului şi sufletului..." şi mai ales în cân t a r ea „Nădejdea mea este T a t ă l , scăparea mea este Fiul, acoperemântul meu este Duhul s f â n t ; T re ime s fân tă măr i re Ţ i e " .

4. Miezonop t i ca se face ab ia în unele mă­năst i r i . E s t e slujba ca re aduce aminte de înger i i ca r i ne înce ta t c â n t ă c â n t ă r i de laudă lui Dum­nezeu, apoi de a doua ven i re a lui Hr is tos , c a r e nu ştim când va fi, precum şi de morţi. In aces t fel sunt şi rugăciuni le şi cân tă r i l e , culminând în cân ta rea „Ia tă , mirele v ine în miezul nopţii şi fe­r i c i t ă este sluga, pe ca re o va găsi priveghind.. ."

5. U t r en i a este slujba de dimineaţa. F i i n d c ă dimineaţa înseamnă începutul lucră r i i de peste zi şi i v i r ea soarelui, e cel mai po t r iv i t t imp să ne aducem aminte de începutul creştinismului prin naşterea Domnului şi prin înv ie rea lui din morţi . Slujba ceasului în tâ i se împreună cu utrenia, fă-cându-se în ora primă din zi. N u greşim spunând că gândul ce t rece prin toa te cântăr i le , rugăciu­nile şi c i t i r i le utreniei şi a ceasului în tâ i culmi­

nează în asemănarea dimineţii şi a răsăr i tului cu Hr is tos şi cu iv i rea creştinismului, sau precum spune rugăciunea a c e a s t a : „Hris toase lumina cea adevă ra t ă , ca re luminezi şi sf inţeşt i pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feţei tale, ca într ' însa să vedem lumina cea nea­propiată.. ."

6. Slujba ceasului al t rei lea, este în t ru po­menirea a două în tâmplăr i : a ) sfatul j idovi lor de a omorî pe Hr i s tos şi b ) pogorîrea Duhului S f â n t Pen t ru aceas ta şi rugăciunile sunt deoparte ale celui înconjurat de duşmani : „Auzi, Doamne , drepta tea mea, ia aminte ce re rea mea..." D e al tă par te e pentru Duhul S f â n t : „Doamne, cel ce pe preasfântul tău Duh în ceasul al t rei lea l-ai t r imis apostolilor tăi , pe acela, bunule, nu-1 lua dela noi , c i ne înnoieşte pe noi, ce i ce ne rugăm ţ ie" .

7. Ceasul al şaselea, ca re corăspunde orelor douăsprezece din zi, a re slujbă întru amin t i rea răs t ign i r i i lui Iisus Hr is tos . Pen t ru aceas tă , ru­găciunile sunt ca ale omului în sufer inţa cu nă­dejdea mântuir i i . E le c o v â r ş e s c în cân ta rea : „Cela ce în ziua şi în ceasul al şaselea pe c ruce a i pi­ron i t păcatul cel cu îndrăzneală făcu t de Adam în raiu, şi zapisul greşalelor noas t re rupe-1, Hri­stoase Dumnezeule şi ne mântueşte-ne pe noi.

P recum am spus aces te Ş4pte slujbe sau lau­de sunt numai p regă t i re pentru slujbă sf in te i L i ­turghii , în ca re toa te momentele, toa te gânduri le se repeţesc, dar într 'un chip s ă rbă to r e sc şi de bucurie.

S'au aşezat pe timpurile a r ă t a t e din zi f i ind: că la aces te ore făceau rugăciuni şi apostolii . As t fe l Pogor î rea Duhului sfânt , la ora nouă cum numărăm azi, a găsi t pe apostoli la rugăciune. Oameni i ca r i chemau pe Pe t ru să boteze pe su-taşul Corneliu, l-au af la t la amiazi la rugăciune. L a ora t re i după amiazi găsim c ă se duceau la rugăciune. (Fap t 3, 1.) P a vel f i ind în închisoare se ruga la miezul nopţi i (16,28) ia r Isus pe t recea adesea toa tă noaptea în rugăciuni . Numărul lor de şapte este pentru cuvintele psalmistului: „De şapte or i în zi te-am lăudat pentru judecăţ i le dreptăţ i i tale".

In vechime creş t in i i par t ic ipau la aces te slujbe, f ă r ă ca pa r t i c ipa rea să f i fost obl igator ie , cum este la s fân ta L i tu rgh ie . E r a u însă îndemnuri şi îndemnurile erau ascul ta te , după putinţă. T o ţ i ţi­neau însă să vie c â t mai des. Gândul care- i a-ducea şi la aces te slujbe pregă t i toare era tot uni­ta tea , în temeiată pe cuvintele Domnulu i : „Cine. nu este cu mine, este împotr iva mea şi c ine nu adună cu mine, împrăşt ie" .

A z i ? P r ea şunt puţini ce i c a r i v in la aces te rugăciuni prea puţini şi la s fân ta Li turghie . A v e m însă şi azi un frumos număr de credincioş i carij

i n t r ă şi peste săp tămână la slujbele ce se f a c pentru c â t e v a minute, pentru o rugăciune, dar e un semn de credin ţă , că din a tâ tea înda tor i r i puse de vieaţă , găsesc c â t e v a minute.

T r ă i m zile de grea înce rca re . D a r n ic i pu­tere f izică, n ic i putere sufletească, n ic i mângâie re nu vom găsi n ică i r i , decâ t în rugăciunile şi cân­tăr i le l iniş t i toare şi î nv io ră toa re ale sfintei noas t re B i se r i c i . S ă ne rugăm şi să cân tăm Domnului, ca să nu fim ce rce t a ţ i după păcate le noastre , c i du­pă nemărgini ta lui milă. Amin.

F . C.

Ideea religioasă rusă (După N. Berdiaef)

VII.

Sărbătoarea cea mare a Bisericii ortodoxe este a Paştilor, a învierii luminoase a lui Hristos. Creştinismul occidental nu cunoaşte această bucurie din noaptea Paştilor. Există o diferenţă evidentă atât în ceeace priveşte Liturghia cât şi ritul. In ortodoxie figura lui Hristos este exprimată cu mai multă putere; ortodoxia are o preferinţă deosebită pentru taina sfântă a învierii. Sărbătoarea Paştilor nu-i numai învierea lui Hristos, adâncită şi trăită, ci şi presen­timentul învierii cosmice, învierea şi luminarea creaţiunii înainte de toate. In catolicism figura lui Hristos cel cru­cificat se impune cu mai multă putere. Intrând intr'o biserică catolică, observăm imediat figura lui Hristos crucificat, ea se impune cu mai multă tărie; — în Bise-rica ortodoxă figura lui Hristos cel înviat din morţi, te ^zbeşte în primul rănd. In Biserica catolică crucea este aceea care-ţi atrage atenţia. Biserica ortodoxă este mai umilă; ea n'aspiră la dominarea şi glorificarea lumii acesteia; ea nu-i numai religia crucificării, ci şi a în­vierii ; ea este îndreptată spre învierea întregii creaturi. Creştinismul occidental pare să fie uitat apariţia viitoare a lui Hristos. In intimităţile profunde ale ortodoxiei, ea s'a îndreptat spre lumina Aceluia care va veni; spre sosirea viitoare a lui Hristos. Tendinţa viziunii lui Hristos cel care va veni este strânsă de ideea glorificării şi transfigurării lumii. Hristos a adus cu sine glorificarea, transfigurarea şi învierea, adică împlinirea împărăţiei lui Dumnezeu. Transformarea lumii nu-i o evoluţie, sau un progres istoric, ci este un miracol, o catastrofă mon dială, după care ceriul vechiu şi pământul vechiu vor dis­pare şi un nou cer şi un nou pământ se vor arăta. In adâncul spiritului rus totdeauna a existat această aştep­tare a transformării lumii, chiar şi acolo unde conştiinţa religioasă s'a întunecat. In omul rus se manifestă con­ştiinţa că desvoltarea istorică, drumul istoriei nu duce la împărăţia lui Dumnezeu, la schimbarea lumii, la mântuire.

Un sentiment de nemulţumire îndreptat spre ci­vilizaţie, este o trăsătură caracteristică la oamenii de

cultură din Rusia. Omul rus doreşte să aprindă un foc mondial, să distrugă lumea înainte de toate şi să ope­reze o revoluţie cosmică, şi astfel toate valorile vieţii se prăbuşesc. Ideea apocaliptică rusă conţine in sine un pericol interior. Nihilismul rus a invins apocalipsa rusă şi aceasta este tragedia Rusiei.

O trăsătură caracteristică a spiritului rusesc este aspiraţia la binele general, a poporului cât şi a umani­tăţii. Mila rusească stă la baza acestei aspiraţiuni.

Dostoiewski a exprimat bine ideea rusă, spunând, că toţi sunt responsabili, unii pentru alţii. Occidentul îşi apără sufletul creind valorile obiective: ştiinţa, arta, viaţa socială. Rusul nu se mulţumeşte cu creiarea va­lorilor, el caută mântuirea. Dar nu mântuirea individuală, ci cea generală.

întreaga literatură rusă este penetrată de suferinţă şi de sbuciumul poporului, a umanităţii, a lumii in­terioare; vedem o dorinţă vie de eliberare şi de mân­tuire. Gogol, Dostoiewski, Tolstoi, sunt chinuiţi de destinul uman, ei caută mântuirea. Gândirea şi cunoş­tinţa rusă n'au fost niciodată o contemplaţie obiectivă, o cercetare a cunoştinţelor abstracte; ea totdeauna a fost îndreptată spre vocile mântuirii. Astfel au fost Tchardaieff, slavofilii Solowieff, Leotieff, Fedoroff e t c şi tot aşa şi'n tabăra cealaltă ateii şi revoluţionarii: Bielinsky, Hersen, Tchermichewsky, Bakunin, Mikhai-lowsky etc, sub forma secularizării căutau mântuirea poporului şi a umanităţii, eliberarea şi mântuirea. Eli­berarea trebuia să vină pentru popor, şi nu pentru in­dividul singuratic. Individualismul a fost strein popo­rului rus. Şi asta înseamnă că nu un singur individ, ci sufletul unui întreg popor aspiră spre Dumnezeu. Bi­serica nu-i o autoritate ierarhică externă, nici o insti-tuţiune şi o organizare pentru treburile mântuirii, ci pentru intreg poporul creştin, pentru umanitatea creş­tină. Ruşii astfel s'au ocupat de planul mântuirii po­porului, a umanităţii şi a adevărului; - ei au uitat de propriile lor suflete şi de necesitatea unei îmbunătăţiri şi transfigurări. Sentimentul responsabilităţii personale a rămas slab.

VIII. Atmosfera apocaliptică — proprie Rusiei — este o

atmosferă periculoasă. Aceasta are un dublu sens : fi-gura lui Hristos se confundă cu a lui Antihrist. Râul se arată sub trăsăturile binelui, Satan sub forma înge­rului.

Poporul rus a fost sedus şi a trăit sub camuflajul adevărului. Dostoiewski a arătat cum mila poate deve­ni cruzime, iar libertatea infinită se transformă in des­potism nelimitat.

Prin caracterul său poporul rus este un popor periculos; materii explosive sunt latente in el. Şi dacă Rusul a început să creadă in ştiinţă, el a transformat-o in idol; dacă a crezut in socialism, acesta 1-a înlocuit pe Dumnezeu. El nu înţelege locul şi valorile ierarhiei. El înţelege greu valorile relative. Lumea Occidentului

t fixat valorile ierarhiei, le-a justificat în viaţă. Şi de aceea lumea Occidentului a creiat o civilizaţie. Peste tot, popoarele latine au avut geniul formei. La Ruşi manifestarea cea mai caracteristică a culturii se exprimă printr'o apocalipsă a culturii.

O nouă religie nu mai poate exista, fiindcă creş­tinismul este o religie eternă şi absolută. Dar se poate începe o eră nouă in creştinism. Şi ideea religioasă rusă, înrădăcinată în solul istoric al ortodoxiei, este un nou creştinism, creştinismul apocaliptic al sfântului Ioan, creştinismul libertăţii şi a dragostei, creştinismul unui ceriu şi unui pământ nou, creştinismul transfigu­rării generale. Nu este un creştinism uşor şi optimist, este un creştinism tragic, fiindcă libertatea şi spiritul provoacă tragedia.

Există un Orient, o Asie, contra cărora noi trebue să ducem un război spiritual. E O.ientul monstruos, Asia necreştină, care deneagă omul. Orientul necreştin se va uni cu Occidentul necreştin şi această unire va provoca unirea Orientului şi a Occidentului creştin.

Ideea religioasă rusă este o idee de unire a Orientu-lui cu Occidentul intr'o lume creştină. Unirea spirituală a creştinismului din Orient cu Occidentul poate să opună for-(elor puternice necreştine o forţă nouă şi nebiruită.

Trebue să se nască un cosmos spiritual nou, — când unanitatea spirituală se va renaşte.

Noi trăim intr'o epocă trecătoare a decăderilor şi a catastrofelor, o epocă lugubră care precedeazâ apariţia unei noui epoce religioase.

(Sfârşit) Prof. C. Rudneanu

Sumarele Sesiunii ordinare din anul 1940 a Adu­nării Eparhiale ţinută în 26-27 Maiu 1940.

Ş E D I N Ţ A a I l I - a ,

ţinută la 2 7 M a i u i94o, cu începere la ora 12 a. m., în sala festivă a Academiei Teologice din Arad.

Prezidează: P. S. Sa Părintele Episcop Dr. Andrei Magieru.

Secre ta r : Dr. Ilarion V. Felea. 25. D l . Dr . Sever Ispravnic — iunior ci­

teşte şi Adunarea Eparh ia lă aprobă fără nici o modificare procesele verbale ale şedinţelor I-II.

26. Comisia economică prin raportorul ei Prot. Petru Marş ieu propune şi

Adunarea Eparh ia lă aprobă ca deputaţilor eparhiali din p rov inc ie să li se plă tească diurna pe t re i zile â 300 L e i plus spesele e fec t ive de t ransport , i a r celor din A r a d pe 2 zile,

27. Comisia economică prin raportorul ei Prot. P. Marş ieu refereazâ asupra ra­portului general al V e n . Consiliu Eparhial , secţia economică, Nr . 2 8 2 8 / 1 9 4 o , referitor la gestiunea anului i939 şi la activitatea desfăşurată de aceeaşi secţie, şi propune, iar

Adunarea Eparh ia lă hotăreş te : A v â n d în vedere că raportul general este t ipăr i t şi a fost dis t r ibui t f iecărui membru ^1 Adunăr i i Eparhia le , î n c â t a luat cunoştinţă de el f i ecare membru, îl cons ideră c i t i t şi se va t ipăr i ca a n e x ă Ia acte le şi desbateri le Adunăr i i Eparh ia le ( A n e x a : E ) .

28. Referi tor la cele raportate sub p. 1, — din raportul general al secţiei eco­nomice a Consiliului Eparhia l Nr. 2 3 2 8 / i 9 4 o despre biserici, paraclise, case parohiale, edificii de şcoală fostă confesională, case culturale, pământuri bisericeşti, pământuri şcolare, fundaţionale şi alte imobile, mobi­lier bisericesc, şcolar-cultural, capitale, fon­duri, fundaţiuni bisericeşti şi şcolare în valoare de Lei 9 2 , 8 2 3 . 3 o 2 pentru Eparh ia Arad şi Le i i 2 7 . 9 2 7 , o 6 8 cedate Eparhiei Timişoarei, comisiunea economică propune şi

Adunarea Eparh ia l ă ia la cunoşt inţă cele rapor ta te , cu cons ta ta rea , c ă prin înfiin­ţarea Epa rh ie i Timişoarei , .Eparhia Aradului, r ămâne în t r 'o situaţie mater ia lă să racă , tre­când la noua Epa rh i e 5 7 % din ave rea totală a parohiilor.

29. Referi tor la cele cuprinse în ra­portul secţiei economice a Consiliului Epar­hial Nr. 2 3 2 8 / 1 9 4 0 sub p. 2 , despre buge­tele parohiale şi protopopeşti şi la p. 3 , despre conturile de gestiune ale parohiilor şi oficiilor protopopeşti, comisiunea econo­mică propune şi

Adunarea Eparh ia lă ia la cunoşt inţă cu mulţumită şi cu vie plăcere cele rapor ta te şi s tăruinţele depuse în scopul de a pune ordine deplină în gestiunile economico-finan-

^ciare a parohii lor şi protopopiatelor, ce se cons ta t ă prin aceea că toa te bugetele şi con­turile de gestiune ale parohi i lor ş i protopo­piatelor au fost la timp îna in ta te şi aprobate.

30. Referi tor la cele cuprinse în ra­portul secţiei economice a Consiliului Eparhia l Nr . 2 3 2 8 / i 9 4 o sub p. 4, despre fonduri şi fundaţiuni parohiale în valoare de Le i 14 .384,369, din care au rămas Epar­hiei Arad fonduri parohiale în valoare de Lei 5 .433 ,192, trecând la Eparh ia Timi­şoarei fonduri parohiale în valoare de Lei 8 .95i ,177, comisiunea economică pro­pune şi

Adunarea Eparh ia lă ia la cunoşt inţă cele rapor ta te .

31. Referi tor la cele cuprinse în raportul secţiei economice Nr. 2 3 2 8 / 1 9 4 0 a Consi­liului Eparhial sub p. 5 , despre fondul de bucate în valoare de Le i 537.766 pen­tru Arad, Lei 55 .383 trecute la Timişoara, cu 1366 HI şi 9 2 1. grâu pentru Eparh ia Arad şi 57 HI şi 3 i 1. pentru Eparhia T i ­mişoarei şi cu 2 2 6 7 HI porumb rămase Eparhiei Arad, comisiunea economică pro­pune şi

Adunarea Eparh ia l ă le ia la cunoştinţă. 32. Referi tor la cele "cuprinse în ra­

portul general al secţiei economice a Con­siliului Eparhia l Nr. 2 3 2 8 / i 9 4 o sub p. 6, despre starea fondului milelor din parohii cu sumele rămase Eparhiei Arad de Lei 5 5 2 . 2 8 8 şi a celor trecute la Eparhia T i ­mişoarei în suma de Lei 3 4 2 . i57, rezultând un spor de Lei 45 . 579 , comisiunea pro­pune şi

Adunarea Eparh ia lă ia la cunoşt inţă cele rapor ta te . 33. Referi tor la cele cuprinse în ra­

portul secţiei economice a Consiliului Epar­hial Nr . 2 3 2 8 / i 9 4 o sub p. 7, despre capi­talurile investite în imobile în suma de Lei 3 . 5 9 2 , 6 c . 6 , comisiunea propune şi

Adunarea Eparh ia l ă ia la cunoşt inţă cele ' rapor ta te . 34. Referi tor la cele cuprinse în ra­

portul secţiei economice a Consiliului Epar ­hial Nr . 2 3 2 8 / 1 9 4 o la p. 8 , în care se cere aprobarea Regulamentului de administrare a „Fundaţiunii culturale şi de binefacere Aurelia Flor ica E . Novacu", comisiunea propune şi

Adunarea Eparh ia lă aprobă Regulamentul de adminis t rare al „Fundaţiunii culturale şi de b ine face re Aurel ia F lo r i ca E . Novacu" .

( V a urma)

Informafiuni # T e d e u m p e n t r u v r e m e de războ iu . Du­

minecă după sf. L i tu rgh ie P. S. S. Episcopul Andre i a se rv i t în Ca tedra la Aradului o D o x o -logie c ă t r e bunul Dumnezeu pentru apărarea pa­t r ie i şi r is ipirea vrăjmaşi lor ei. Pent ru mângăerea şi în tă r i rea credincioşi lor P. S. Sa a ros t i t o fru­moasă predică despre focul înce rcă r i lo r şi puterea credinţe i mântui toare , despre rău ta tea oamenilor şi dreptatea lui Dumnezeu, încheind prin cuvin­tele c â n t ă d i s f i n t e :

Cu noi este Dumnezeu... # M ă r t u r i s i r e i s t o r i c ă . D-l Gh. Tă t ă r e scu ,

consil ier regal şi preşedintele consiliului de mi­niştr i , a r ă t ând în şedinţa comisiei de a facer i s t ră ine a Parlamentului român motivele cedăr i i Basa ra ­biei şi Bucov ine i de Nord , precum şi noua orien­

ta re a poli t icei ex t e rne a Românie i , a spus : — „Dec la r ac i , în faţa Parlamentului şi a

Ţ ă r i i : am ho tă r î t evacua rea B a s a r a b i e i şi a B U T covinei de Sus, pentru a putea salva azi f i inţa Statului Român şi pentru a nu pune în primejdie vi i torul românismului. D e c l a r ac i , c ă am luat a-ceas ta ho tă r î r e sub presiunea forţei , într 'unul din cele mai grele momente ale is tor ie i noastre.. ."

0 D-l prof . A . C. Cuza, octogenarul consi­lier regal şi luptător antisemit , a făcu t cu prilejuţ răpi r i i suferi te de ţ a r a noas t ră , următoarea pre­z icere :

— „Pământul Moldove i , răşluit astăzi , va in t ra în s tăpânirea naţ iei româneşt i , ch ia r în cursul generaţ ie i noas t re" .

0 G u v e r n nou. Guvernul d-lui Gh. Tă tă rescu-a demisionat. M . S. Regele a numit pe, dl ing. I . . Gigur tu prim-ministru şi preşedinte al par t idului ; naţiunii şi pe dl gen. Gh. M i h a i l v icepreşedin te al consiliului; miniş tr i pe d-nii M . Mano i l e scu la ex te rne , S t a n Ghiţescu la. muncă, I . M a c o v e i la comunicaţ i i , Gh. L e o n l a economia naţ ională şi ad-.: inter im la f inanţe, agr icul tură şi comerţul ex t e r io r , gen. C. Niculescu la apăra rea naţională, gen. D . Po- \ pescuia interne, N . Pa iş la aer şi marină, Hor ia S ima la culte, M . Pr ibo ianu la înzes t rarea armatei , V . Gomoiu la sănă ta te , N ich i fo r C r a i n i c la propa­gandă, H. O t t o R o t h la minori tă ţ i , D . Caracostea.-, la educaţ ia naţională, V . Noveanu la inventarul avuţ i i lor publice, I. V . Gruia la justi ţ ie, — şi sub­sec re t a r i pe d-nii V . ' S t o i c a la propagandă, I. D . Enescu la finanţe, D . V . T o n i }a educaţ ia naţio­nală, gen. A . Dic iu lescu la aer şi marină, P . L o - 1 gadi la interne, I . S imionescu la oc ro t i r i sociale, | Aug. Bid ianu la f inanţe, N . Cre ţu la educaţ ia na- \ ţ ională, P. Nemoianu la ag r ic . şi domenii, G. S t r a t ! la economia naţională şi D . Topciu la domenii j şi agr icul tură . \

% P l a n u r i m a r i . L a sediul episcopiei timi­şorene s'a ţinut în 20 şi 27 Iunie c. în t runi rea preoţilor delegaţi din protopopiatele eparhiei , sub preşedinţia părintelui consi l ier D r . Ş t . Cioroianu, pentru a se schiţa programul şi organiza ac t iv i ­ta tea culturală-religioasă în centrul eparhiei . ".

L a propunerea părintelui Cioroianu s'a ho­t ă r î t să se consti tue „Asociaţ ia scr i i tor i lor bise­r i ceş t i din eparhia ort . rom. a Timişor i i" , c a re va avea de înfăptuit următorul p r o g r a m :

1. Publ icarea unei rev i s te de cultură teolo­g ică , „B i se r i ca B ă n ă ţ e a n ă " cu ar t ico le de fond asupra tuturor manifes tăr i lor din B a n a t şi din ţ a r ă ; probleme omiletice, ca tehe t ice , isto­r i ce , folclor, t ea t ru religios, informaţiuni şi bi­bl iograf ie . 2. E d i t a r e a unui săptămânal popular, înt i tulat „Ochiul" , cii a r t icole pentru popor, a l inăr i pentru bolnavi şi deţinuţi, îndrumări pentru elevi şi munci tor i , fotograf i i le ţă rani lor dist inşi şi infor­maţiuni. 3. Confer in ţe religioase, cu savanţ i din ţ a ră şi s t ră ină ta te . 4. E d i t a r e a unei b ib l io tec i rel igioase pentru popor. Comitetele de redacţ ie a r ev i s t e i teologice şi a gazetei populare s'au const i tui t pre­cum u rmează : L a rev i s ta „B i se r i c a B ă n ă ţ e a n ă " : D i r e c t o r D r . Ş t . Cioroianu, s ec re t a r de redac­ţie D r . E . Grădinar iu , r edac to r P r . V . Vlădu-ceanu şi un comitet de 10 preoţi . L a săptămâ­nalul „ O c h i u l " : D i r e c t o r Ş t . Cioroianu, r e d a c t o r P r , Gh. Coman şi un comite t de 8 preo'^i,

O S p e r a n ţ e î n ş e l a t e . D l Luc ian Blaga , prof. universi tar , membru al Academie i Române , mare poet şi filosof, de ca re filosofía românească a le­gat mari speranţe, a publicat de curând o lucrare despre „Diferenţ ia le le divine", în ca re af i rmă des­pre Dumnezeu şi sufet lucruri uluitoare şi neaş tepta t de hulitoare. După D s a suflet nu ex i s t ă şi Dum­nezeu „ M a r e l e Anon im" a r f i o f i inţă egoistă -cam în felul concepţ iei vechilor ' e re t i c i gnost ic i — care duce o luptă neconteni tă cu elementele ema­nate din el, pentru a nu-1 detrona.

Cel dintâiu teolog şi cuge tă to r ob iec t iv ca re a luat at i tudine con t ra aces te i fi losofii surprin­zător de subiect ive , a fos t părintele r e c t o r D . Stăni loae dela Sibiu , urmat de păr . prof . I . To -doran dela Academia Teologică din Cluj. Ar t i co ­lele Sf inţ i i lor L o r publicate în „Telegraful R o m â n " şi în „ R e n a ş t e r e a " a r a t ă contradic ţ i i le ce le cu­prinde mitul cosmologic al dlui B laga şi subliniază bizarer ia şi zăpăceala ce ca rac te r izează gândirea sa metaf iz ică .

Urmăr i l e aces tor cons ta t ă r i sunt în t re i t de dureroase : pentru B i s e r i c ă , pentru neam şi pentru Dsa . B i s e r i c a o r todoxă şi-a pierdut încrederea în autorul „Spaţiului mior i t ic" , neamul şi satul ro­mânesc pe ca re D s a 1-a elogiat în discursul de recepţie dela Academie nu-şi poate urma fiul ră­tăci t , ia r D s a autorul ne fe r ic i t inspira te i opere luciferiene (mai mult mitologică decâ t metaf iz ică) ne-a a ră t a t c â t este de mic şi de s ă r a c şi de gol în fa ţa marelui Dumnezeu.

U n lucru totuşi a reuşi t D l Blaga prin di­ferenţialele D s a l e : să ne convingă , cum se dis­creditează. . . f i losofía.

0 Concurs pentru preoţi militari. In ziua de 25 Septembrie a. -c. se va ţinea în localul Şcoalei de Apli­caţii din Bucureşti, strada Isvor 137, concursul pentru ocuparea a 21 locuri vacante de preoţi militari activi cu gradul de căpitan.

Locurile sunt repartizate astfel: 12 locuri pentru ortodoxi; 4 pentru greco-catolici; 3 pentru romano-catolici şi 2 pentru reformaţi.

Concursul va avea loc in faţa unei comisiunisub preşedinţia P. S. Dr. Partenie Ciopron, Episcopul Ar­matei şi va consta dintr'o probă scrisă şi una orală. Proba scrisă va consta dintr'o serie de cinci chestiuni de ordin religios şi general-cultural, hotărite de către Comisiune iar proba orală va fi asupra cunoştinţelor din teologie, istoria şi geografia României, literatura limbei române, higiena şi noţiuni despre organizarea armatei, precum şi o dizertaţie orală cu subiect religios.

Candidaţii vor înainta la Inspectoratul Clerului Militar din Alba-Iulia cel mai târziu până la 20 Sept. a. c. cererile însoţite de următoarele acte:

1. Extrasul de naştere prin care să se constate că vârsta candidatului nu este mai mare de 35 de ani; 2. Actul de studii prin care candidatul să facă dovada că posedă licenţa sau doctoratul în teologie sau Acad. Teologică; 3. Certificatul eliberat de Chiriarhul respec­tiv prin care să se constate că are o practică pastorală de cel puţin 3 ani şi că are o purtare bună ; 4. Decla­raţia autentificată de Tribunal, prin care se obligă a servi în armată ca preot militar activ, timp de 9 ani neîntrerupţi; 5. Certificatul de naţionalitate şi 6. Ref i-

pisa administraţiei financiare prin care s i se constate că a depus suma de lei una mie pe.seama Inspectora­tului Clerului Militar ca taxă de examen.

Orice înformaţiuni se pot cere dela Inspectaratul Clerului Militar din Alba-Iulia.

£ R ă s p u n s . L a în t r eba rea C. Pă r . N . S. comu­nicăm : Ec ten i i l e şi rugăciunile pentru „ izbăvirea ţ ă r i i " se află în ca r t ea de Tedeum, la pag. 89 şi următoarele .

% R u g ă m pe Cuce rn ic i i p r eo ţ i s ă î n d r u m e ap icu l to r i i dîn paroh i i s ă ne v â n d ă nouă c e a r a de a lb ine . — D i e c e z a n a A r a d .

Comunicate Nr. 2090/1940.

Având în vedere, că în urma negligenţei unor preoţi, care nu înţeleg sau nu voesc să-şi aranjeze sin­guri datoriile faţă de creditorii lor şi să plătească impo­zitele, ci se lasă sechestraţi, s'a înmulţit foarte lucrul funcţionarilor dela Consiliul Eparhial, în anul 1939 s'a executat dispoziţia Noastră, pusă in vedere anterior, de a reţine dela preoţii sechestraţi, pentru sumele reţinute, 1 0 % spese de administrare,

Aceasta dispoziţie, durere, nu şi-a ajuns scopul, deoarece numărul sechestrelor in loc să scadă, creşte vertiginos.

Pentru a pune capăt acestei stări anormale, invităm din nou şi cu toată insistenţa preoţii, care au sechestre, sâ-şi aranjeze singuri şi necondiţionat toate datoriile lor până la 31 August a. c. deoarece in caz contrar, pentru spese de administrare vom reţine nu J 0 % ci 2 5 % .

Arad, la 28 Maiu 1943. f Andrei Tr. S. Seculin Episcop consilier ref. eparhial.

Nr. 2908/1940 Comunicăm in copie adresa Consiliului Central

Bisericesc referitor la procurarea de ceară necesară fabricaţiunei lumânărilor trebuincioase cultului nostru ortodox, pentru a fi studiată. Copie. Consiliul Central Bisericesc Nr. 6423/1940. Prea Sfinţiei Sale Prea Sfinţitului Episcop al Aradului. Prea Sfinţite. In urma adresei Nr 732/1940 a Sf. Sinod şi după o minuţioasă cercetare a problemei importului de ceară pentru fabricaţiunea lumânărilor necesare cultului nostru ortodox, am ajuns la constatarea că găsirea can­tităţii de ceară curata trebuincioasă tuturor eparhiilor în vremurile actuale nu poate fi rezolvată prin import căci statul călăuzit de interesele sale superioare nu admite importul de ceară curată. Aşa stând lucrurile, socotim că singura soluţie ce se impune este de a sfătui, eventual chiar a obliga atât preoţimea rurală, dar mai ale monahii şi monahiile să se ocupe cu apicultura pe o scară cât mai mare, Eventual să fie folosiţi preoţii din toate eparhiile pentru a strânge dela enoriaşii lor ceară curată pe care să o predea eparhiei respective, acordându-se şi lor o cotă drept plată oste­nelilor şi muncii pe care o depun. Când vremurile se vor schimba şi se va da liber la import socotim că spre înlesnirea tuturor eparhiilor s'ar putea face impor­tul direct de Patriarhie, obţinând eventual scutiri de taxe, reduceri de transport pe C. F, R. şi altele care să dea Bisericii noastre posibilitatea să pună in vânzare

lumânări de ceară curată şi pe un preţ cât mai redus; până atunci va trebui ca fiecare eparhie în parte să-şi stimuleze preoţimea şi monahii pentru procurarea de ceară, precum am precorizat mai sus. Primiţi Vă rugăm, Prea Sfinţite, ale Noastre intru Hri­stos frăţeşti îmbrâţişeri. Bucureşti 20 Iunie 1940. L. S. ss. Nicodim Preşedinte Patriarh, Consilier referent: ss. Pr. A. Nicoreanu.

Consiliul Eparhial.

Nr. 2702/1940 Sfânta Episcopie a Bucovinei comunică : Proto-

sincelul Dosoftei Tincu dela Sfânta Mănăstire Suceava a fost indepărtat din <pirhia Bucovinei, peantru abateri dela disciplina monahală.

Consiliul Eparhial.

Concursuri Nr . 2730/1940.

Pent ru îndeplinirea parohiei v a c a n t ă din Arad-Micălaca, protopopiatul Arad , se publică con­curs cu termen de 30 zile. Parohia este de -clasa primă.

Venituri: 1. Ses ia parohială, 32 jugh. cad. 2. Casa parohială, c a re este în construcţ ie . 3. Stolele legale. 4. Birul parohial legal. 5. î n t r eg i rea salarului dela S ta t . Preotul va plăti toa te impozitele cuveni te

după venituri le sale preoţeşt i şi va împlini toate îndator i r i le legate de aces t post.

C e i c e doresc a ref lec ta la acest post, v o r cere aprobarea P. S. Pă r in t e Ep i scop Andrei , ia r cerer i le însoţi te de documentele necesare le vor înainta Consiliului Eparhial .

Arad , din şedinţa Consiliului Eparh ia l dela 27 Iunie 1940. 1—3 Consiliul Eparhial

Nr . 3122/1940. Pent ru în t regi rea parohiei Galşa I. protopo­

piatul Siria, se publică concurs cu termen de 30 zile. Pa roh ia este de cl. I.

Venituri: 1. Ses ia paroh ia lă : 32 jugh. cad. 2. Folosinţa casei parohiale şi a intravilanului. 3. Birul parohial uzitat. 4. Stolele legale. 5. Competinţa de păşune şi pădurea urba-

r ia lă legală. 6. Salarul dela S ta t , Preotul va plăti toate impozitele după bene­

ficiul său preoţesc şi va îndeplini toate îndato­r ir i le legate de aces t post.

Ce ice doresc a ref lec ta la aces t post vor ce re aprobarea P rea Sf in ţ ie i Sale Păr intelui Epjs-cop Andre i , iar cerer i le însoţi te de documentele necesare le vo r înainta Consiliului Eparhia l ,

Arad , din şedinţa Cons. Eparh ia l dela 27 Iunie 1940. 1^3 Consiliul Eparhial

Diecezana

Nr . 2173/1940. Pent ru îndeplinirea parohiei v a c a n t ă TinU

şeşti, protopopiatul Radna , se publică concurs ca termen de 30 zile. Parohia este de cl. II.

Venituri : 1. Sesiunea parohială în estensiunea ei de azi

c i r c a 14 jug. 2. Stolele legale. 3. Birul parohial legal. 4. Salarul dela S ta t . Preotul va plăti toa te imoozitele după v

niţele sale preoţeşt i şi va îndeplini toate îndato r ir i le legate de acest post.

Ce ice doresc a re f lec ta la aces t post, vo cere aprobarea P rea Sf in ţ ie i Sale Păr in te lu i Ep i s cop Andrei , ia r cerer i le însoţile de documentel necesare le vor înainta Consiliului Eparhia l .

Arad , din şedinţa Consiliului Eparh ia l del 27 Iunie 1940. 1—3 Consiliul Eparhia

Nr . 3119/1940. Pentru îndeplinirea parohiei v a c a n t e Baia,

protopopiatul Radna , se publică concurs cu terme de 30 zile. Parohia este de cl. II.

Venituri: 1. Sesiunea parohială de c i r c a 33 jugh. fâna

şi păşune. 2. Folosinţa alor 2 in t ravi lane c i r c a 3 jugh.

şi 16 drepturi de păşune din pădurea urbar ia lă . 3. Stolele legale. 4. B i ru l legal. 5. î n t r eg i r ea salarului dela S t a t . Preotul va plăti toate impozitele după ve­

nitul său preoţesc şi va îndeplini toa te îndatori­rile legate de acest post.

Ce ice doresc a ref lec ta la aces t post vo r cere aprobarea P rea Sf inţ ie i Sale Păr in te lu i Epis ­cop Andre i , ia r cerer i le însoţi te de documentele necesare le vor înainta Consiliului Eparh ia l .

Arad , din şedinţa Cons. Eparh ia l dela 27 Junie 1940. 1—3 Consiliul Eparhial

Nr. 3120/1930. Pent ru îndeplinirea parohiei vacan te Va{d

de Sus cu filia Căzăneşt i , protopopiatul Hălmagiu, se publică concurs cu termen de 30 zile. Pa roh ia este de cl. II.

Venituri! 1, Stolele legale. 2, Birul parohial uzitat. 3, î n t r eg i r ea salarului dela S ta t . Ce ice doresc a ref lec ta la aces t post> voi*

ce re aprobarea P rea Sf in ţ ie i Sale Păr intelui Epis­cop Andre i , i a r cerer i le însoţite de documentele necesare le vor înainta Consiliului Eparhia l .

A r a d din şedinţa Cons. Eparh ia l dela 27 Iunie 1940. 1—3 Consiliul Eparhial

Arad .