Anul LXIV Arad, 14 Ianuarie 1940 Nr. 3

BISERICA şi ŞCOALA R E V I S T A O F I C I A L A A E P I S C O P I E I A R A D U L U I

Redacfia şi Administraţia: A P A R E D U M I N E C A A B O N A M E N T E :

ARAD, STRADA EMINESCU 1 8 Redactor: Pr. Ilarion V . Felea Pentru 1 an 300 Lei; 6 luni 150 Lei

Sărbători creştin» Poporul românesc a trăit cu prilejul mari­

lor praznice ale Naşterii Domnului, Anului nou şi Bobotezei clipe de rară înălţare sufletească şi de justificată mândrie naţională.

M. S. Regele Carol II, urmând glasul unei profunde convingeri creştine şi a unei străvechi tradijii voevodale, şi-a petrecut sărbătorile Cră­ciunului, Anului nou şi Bobotezei în mijlocul soldaţilor cari stau de pez8, cu arma la picior, la fruntariile ţării.

După ce în ajunul Naşterii a primit în Pa­latul Regal din Capitală colindătorii, îngerii ve­stitori ai Naşterii Domnului şi le-a ascultat fru­moasele colinde, a plecat el insuşi să-şi colinde tara şi să ducă soldaţilor săi dela hotare bu­curia marilor sărbători creştine.

In ziua de Crăciun la Oradea şi Cluj, în ziua de Anul nou Ia Constanţa şi la Bobotează în Chişinăul Basarabiei. Pretutindeni Mejestatea Sa a dus daruri şi cuvinte regale de bucurie, pace, unire şi bunăvoire; pretutindeni a luat parte la serviciile divine şi a dat îndemnuri la rugăciune curată către Dumnezeu; pretutindeni a luat masa împreună cu trupa, la aceeaş masă şi In aceeaş sobrietate în care trăesc iubiţii noştri soldaţi concentraţi pe zonele de apărare ale t^rii.

Şi a mai avut vreme M. S. Regele Străjer ca în noaptea Anului nou să adreseze (arii prin radio o caldă urare de pace, sănătate, solidaritate şi prosperitate.

— „Urarea mea cea mai fierbinte pentru anul ce vine este, â vorbit M. Sa: ca ţara Mea să fie ferită de urgie şi să prospereze cât mai mult în desvoltarea ei paşnică;, dar în acelaş timp, această unire sfântă a conştiinţelor ro­mâneşti, să ne dea puterea trebuincioasă de a apăra ce este sfântul nostru drept strămoşesc.

„Să ne rugăm Celui Atotputernic, să ne dăruiască nouă şi lumii întregi pacea şi buna înţelegere între popoare".

) şi fapte regale Faptele aceste regale, adânc grăitoare şi

pilduitoare, au avut în sufletul poporului român un impresionant ecou. Ţara întreagă a tresăltat de bucurie şi de mândrie, când a văzut în Re­gele ei atâta credinjă creştină şi atâta dragoste părintească faţă de vitejii ei apărători, încât să-şi părăsească odihna şi liniştea Palatului Regal ca să prăznuiască, împreună cu Măria Sa Marele Voevod Mihai, sărbătorile vacanţei Crăciunului la frontiere, în mijlocul soldaţilor.

Şi nu numai Regele, dar şi sfetnicii săi, miniştrii şi generalii au făcut acelaş gest de mişcător răsunet moral, petrecându şi sărbăto­rile în diferite garnizoane din cuprinsul ţării.

Totul pare că s'a petrecut ca în legendele cu Feti-Frumoşi şi cu eroi, sau ca în istorisi­rile despre apostoli şi misionari, cari şi-au pus viaţa — până la jertfă — în serviciul binelui comun.

In acesle vremuri de zbucium şi de nesi­guranţă, când peste capetele noastre şi mai ales peste hotarele ţărilor şi continentelor se încrucişează atâtea fulgere şi se deslănţue atâ­tea furtuni şi cataclisme, la noi în ţară dom­neşte calmul, încrederea în forjele proprii şi în ajutorul lui Dumnezeu. Nu e mare lucru să constatăm că secretul acestor virtuţi stă în în­ţelepciunea Regelui şi a sfetnicilor săi luminaţi, cari ştiu să conducă corabia tarii, peste valuri şi volburi primejdioase, cu mână tare şi cu braţ înalt spre limanul mântuirii şi al propăşirii.

Cronicarii vremii, maeştri cântăreţi ai în­tâmplărilor mari din istoria poporului român, au prilejul să însemne la răboj fapte demne de prestigiul Monarhiei care prezidează astăzi destinele României şi priveghează cu trezvie ne­clintită la hotarele ei sfinte.

Glorie Regelui şi sfetnicilor săil Glorie României I . . .

Savonarola: Meditaţii II.

Şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fără­delegea mea.

Milos t i v i r ea ta, Doamne, stă în mulţimea în­durări lor tale, când pr iveş t i cu milă la ce i t i că ­loşi. Indurarea ta e fapta milost ivir i i tale.

Căzut-a la picioarele tale, bunule lisuse, M ă r i a Magda lena , !e-a spălat cu lacrimile sale, cu părul său le-a ş ters şi tu i-ai dat i e r t a re şi a i slobozit-o cu pace. I a t ă , Doamne , fapta milosti­v i r i i tale. Tu ai p r iv i t la el şi el a plâns cu amar. T u l-ai ie r ta t , l-ai în tă r i t cor i feu al apostolilor. Ia tă , Doamne, fapta milost ivir i i tale. Tâlharul pe cruce printr 'un cuvân t al tău s'a mântuit . Pa vel, chemat când te prigonea cu înfocare , deodată se umplu de Duh S fân t . Aces t ea sunt, Doamne , faptele milost ivir i i tale şi o r i câ t ă vreme, a r fi tot prea puţină, de-aş vrea să le soan pe toate, de vreme ce câ ţ i drepţi sunt, a tâ tea sunt faptele milost ivir i i taîe. Nimeni nu se poate lăuda întru sine. S ă vie toţ i drepţi i de pe păraânt şi din cer , să-i în t rebăm înaintea feţei tale, oare din a lor putere s'au mântui t ? Cu o inimă şi într 'un glas vo r răspunde: Nu nouă, Doamne, nu nouă, c i nu­melui tău dăm s lavă pentru milost ivirea şi pentru dreptatea ta. Pen t rucă nu cu sabia lor au birui t ei pământul şi nu cu braţul lor i-a slobozit, c i dreapta ţa şi braţul tău, lumina feţei tale, c ă c i i-ai birui t pe e i : adecă nu prin v redn ic ia / lo r , nu prin, faptele lor s'au mântuit , ca n ic i unul să nu se laude, c i pent rucă aşa a fost p lăcerea ta. Aşa zice proorocul despre tine, D o a m n e : m'a scăpat , f i indcă m'a iubit .

D e vreme ce eşt i acelaş Dumnezeu, la ca re nu este schimbare n ic i umbra celor t r ecă toa re , i a r noi suntem făpturile tale ca păr inţ i i noştr i c a r i asemenea au fost păcă toş i ca noi şi unul este mij loci tor in t re Dumnezeu şi om, l isus Hr is tos , c a r e r ămâne în veac , cam nu ai vă r s a t şi oeste noi faptele milost ivir i i tale, precum ai făcu t pă­r inţ i lor noştr i ? Ne-ai uitat, oare , pe noi ? O a r e singuri noi suntem păcă toş i ? O a r e pentru noi n'a murit H r i s t o s ? S ă nu mai f ie oare al tă î ndu ra r e? Doamne Dumnezeul meu, rogu-te şi mă cuceresc ţie, ş terge fărădelegea mea după mulţimea îndu­ră r i lo r tale, c ă c i multe sunt, ch ia r nenumărate . După aceas tă mulţime ş terge fărădelegea mea, t rage-mă la t ine, r id ică-mă, sfinţeşte-mă cu harul tău cel sfânt , precum ai t r as nenumăraţ i păcă toş i şi i-ai r id ica t şi i-ai sf inţ i t . Ş t e r g e dar după mul­ţimea îndurăr i lor tale fă răde legea mea, curăţeş-te-mi inima, ca s tâ rp ind nelegiuirea, alungând ne-curăţ ia , foaie a lbă să-mi f ie inima, pe ca re de­getul lui Dumnezeu să scr ie legea iubir i i sale, a lă turea de ca re n ic i o nelegiuire nu poate să steie.

O problemă pentru intelectualii creştini

In zilele noastre de zbucium şi desorientan în toate domeniile vieţii, un creştinism adevărat şi a c ­tiv a devenit o necesitate absolută şi pentru aceia, cari au fost până acum indiferenţi fa(ă de el.

Chiar acum putem să observăm cum se formează aceasta nouă şi convinsă intelectualitatea creştină. Dar e necesar, ca această ' forjă publică în facere să nu se pulverizeze, să nu se topească, să nu se amor­ţească în lipsă de activitate şi de utilizare.

Foarte uşor poate să se întâmple astfel. Pen­trucă în viata publică — bisericeasca, mai ales — sunt mulfi de aceia, cari nu ştiu să contribue cu folos şi ei cu forjele lor pentru Biserică, cu toate că tere­nul este bogat.

Cine poste afirma, că în viaja bisericească a zilelor noastre e suficient ca singur clerul să fie un element activ? Binefacerea, pedagogia creşiină, lite­ratura creştină, publicistica, arta, progresul social, toate aceste cer participarea şi colaborarea largă a tuturor forjelor societăţii.

Astfel, înaintea intelectualilor noştri stă prolema de a introduce pecetea creştinătăţii în toate domeniile viejii, de a deveni apologeţii creştini cari operează pe teren

Biserica, în baza spiritului său, nu doreşte şi nici nu pretinde îngrădirea libertăţii ştiinjei, nu împiedecă cercetările ei nici înlr'un domeniu. Chiar însaş ştiinja e bazată pe căutarea adevărului începută de religie şi pe iubirea pentru el.

Sunt multe domenii ale ştiinjei înrudite sau apro­piate cu religia. Acolo s e cere o apropiere de adevăr cu duhul creştin, adecă cercetarea adevărului să fie obiectivă şi împreunată cu bună voinjă,

Trecând Ia nevoile apologeticei creştine obser­văm cum apologetica de astăzi e imposibilă fără con­tact strâns cu ştiinţele nu numai umanitare, dar şi cu cele naturale.

Din capul locului putem să afirmăm că în ge­neral ştiinja nu e materialistă Teologii, chiar la atin­gerea cea mai îndepărtată cu ştiinja, găsesc în ea a-deseori nu tezaur apologetic nepreţuit. Dar folosirea acestui material pentru ei formează o greutate. Şi de fapt cum va putea un teolog trata, dacă el e numai ca etare, „regula de patru", „natura atomilor", „ma­terialismul economic" dacă e ştiinjiiic sau nu, diferenţa intre lumea fizică şi psihică, ideia scopului în biologie ?...

Afară de aceea, cugetare ştiinţifică trece pe baze de experienje, atunci apologetul teolog e silit să fo­losească numai sistemul rationalist în dovezile sa l e ; să aplice metoda scolastică Iar ceeace priveşte ştiin­ţele materiale-experimentale, acolo e silit să se măr­ginească Ia afirmajiile indirecte, ce e drept sigure, protocólate, dar prea generale, cum e : „majoritatea oamenilor de ştiinja au fost credincioşi convinşi, iar mulji cu credinfa profundă, puternică"...

Toate acestea ne grăesc că activitatea din zilele noastre împune intelectualităţii creştine o problema nouă, dar foarte importantă şi onorabilă: studierea aprofundată a credinţei religioase şi participarea a c ­tivă la încreştinarea vieţii în general şi la încreştinarea ştiinjei în special.

Pr. Â, Cuznefov

momee

înrudirea spirituală Din consideraţiuni de înaltă etică morală, Bise­

rica creştina din primele veacuri ala existent''! sale a consfinţit prin practică îndelungată idila înrudirii spirituale ce sa nsşta ia botez între naş şi fin şi des­cendenţii unuia precum şi mama ascet d¿ntá şi descen­denţii celuilalt.

Plecând dela principiul b'blic că prin sf. botez, copilul sau cei ce se bDtasză se renaşta sufleteşte din apă şi din Duh spre o iegsturâ insolub iâ cu Hrisîos, atunci naşul care asista l a această renaştere şi reîno-ira spirituali, se c o i s d -ră ca tată sufletesc al finului său.

F:indca cele spirituale sunt cons'derate totdeauna mai mult decât ceie trupeşti şi cele cereşti nul nre-sus de ceie pământeşti, de aceea şi naşui, tată sufle­tesc, este socotit mai mult decât tităl trupesc ai co­pilului botezat.

Din aceste conslderaţiun', luând naştere înrudirea spirituala, s'a gjuns la altă ordine de norme cañonee ce decurg din această înrudire, numite impedimente de căsătorie, stabilindu.se până la care gred căsăto­ria este oprită între rudeni'le spirlfuale.

Mântuitorul nostru lisus Hristos a conturat în linii generale principii e de organizare ale Bisericii sale. Roiul de perfect onare a acestor principii de organi­zare în detail, a fost încredinţată Sf. Apostoli şi Pă­rinţi, ca să le fixeze în sinoade la timpul oportun. La începutul erei creştine, regule sau norme scrise privitoare la înrudirea spirituală n'au existat. Aceste regule s'au stabilit prin tradiţie apostolică în Biserică, cari cu timpul prin uz şi practică îndelungata au de­venit Sege.

Ţinând seamă de această practică canonică, împăratul Iustinian, marele legiuitor şi coordonator al legilor civilo-blsericeşti, în legea din 1 Octomvrie 530 a trecut o dispoziţie şi cu ptlvire la înrudirea spiritu­ală că naşul nu poate încheia căsătorie cu fina sa.

In primele sinoade ecumenice această chestiune n'a fost obiect de discuţie, deoarece nu s'a ivit nfei o contraversă în cauză; iar când s 'au observat aba­teri dela vechea practică bisericească în unele locuri Biserica a intervenit cu toată autoritatea sa stabilind o unică normă de drept pentru întreagă comunitatea ei.

Astfel în sinodul Trulan dela 6 9 1 - 6 9 2 prin ca­nonul 53 se consfinţeşte şi complectează ceeace a legi­ferat impiratui Iustinian şi anume:

„Deoarece rudenia spirituală este mai presus decât legătura cea dupa trup, iar noi am cunoscut că în oarecare locuri unii, primind copil din sfântul şi mântuitorul botez, şi dupñ aceasta intră în comuni­une da căsătorie cu mamele (lor) rămase văduve, ho­tărâm ca de acum înainte să nu se mai întâmple a-ceasta. I ar dacă s'ar prinde cineva făcând aceasta după (ce s'a emis) canonul de faţă, aceştia întâiu să renunţe la acea împreunare nelegiuită, iar apoi să se supună epitimiilor pentru desfrânaţi".

Legiuirea lui Iustinian se mărgineşte numai la impedimente de căsătorie între naş şi fin (grad I) , sinodul Tru'an merge mai departe, extinzând impedi­mentele în sensul că naşul n'are voie a se căsători cu mama rămasă văduvă a finului său (gradul II). Pe baza ideilor cari stau la temelia inrudlrii spirituale, impedimentele de căsătorie s'au ridicat până la nive­

lul impedimentelor înrudirii de sânga, — în legile ci­vile greşeşti până Ia gradul al VII l*a, fără a se ge­neraliza. Mirele canonist a Bisericii ortodoxa, Matei Vlăstare, stabileşte o normă prin doctrină canonică în această privinţă când zice : „Prch biţia se extinde numai asuorâ acelor feţe, care se susţin în canon".

Astăzi ca norms generală, în Biserica ortodoxa, impedimentele de câsâtorîe, în privinţa înrudirii spi­rituale se urcă numai până la gradul al IlI-lea.

Dacă între naş şi fin la botez ia naştere înru­direa spiritual?, între naş şi fini la cununie nu se pro­duce nici un fel de înrudire şi prin urmare nici impe­dimente de căsătorie în cauză. Acest fapt se confirmă în următoarele:

„Naşul care schimbă inelele la logodnă şi cunu. nile h cununie nu este în nici o rudenie cu feţele pe care le-a logodit şi le-a cununat; deci când se vă du-veşte vreuna din aceste feţe, o poate lua". (Pidalion, pag. 492).

Impedimentele ce se nasc din înrudirea Spirituală redate în mod practic, după Compendiul lui Şaguna, se prezintă astfel:

1. Naşul nu poate lua în căsătorie pe fină-sa.

naş O

 Hnă 2. Naşul nu poale lua în căsătorie pe mama ră­

masă văduvă a finului său.* naş • A mama finului

fina

# fină 3. Copilul naşului nu poate lua în căsătorie pe

tatălui său, nici pe mama finei şi nici pe fata finei. ^ mama finei

naş ,

fină naş

copilul naşului fină

naş r opilul naşului

— - A fină

£ A fiica finei 4. Doi fini parte barbâteas:â şi femeiască bote­

zaţi de acelaş naş nu se pot căsători, fiind fraţi spirituali.

® naş

fin # Â fină 5. Este oprită căsătoria între fratele spiritual şi

soţia fratelui spiritual decedat, precum şi invers.

* Punctele mai mari reprezintă înrudirea de sânge; cele mai mici şi liniutele cea spirituală şi crucile rudenia decedată.

naş #

fin # 4" »"n A soţia finului

6. Asemenea ginerele nu va lua in căsătorie pa fina socrului său.

î fina

girerele Q 4 1 fiica i decedată a naşului naşului

Aceste sunt cazurile de înrudire spirituală ce tre-buesc respectate in viaţa noastră bisericească, fiind norme fundamentale de orientare.

In cazurile când credincioşii totuşi insistă a se încheia căsătorii prohibta de Biserică, numai cu dis-penăs şi înaltă binecuvântare arhierească se pot să­vârşi şi se poate face abatere dela aceste reguie.

Pr. Dr. R. Popa Bonţeşti

"Probleme canonice"

Agape In primile începuturi de viată creştină, dragostea

creştinilor era mai puternică. S e manifesta cu o in-tensitate mai mare. Adunările creştinilor indiferent de forma locului de închinăciune, aveau ca scop prăz-nuirea ,Cinei Domnului", participarea la Sf. Euharistie. Era Liturghia propriu zisă, căci Ia aceasta se mărginea.

Dar, după participarea la „Cina Domnului*, chiar în acel Ioc, se făceau diferite mese, pe cari creştinii le făceau, rând pe rând, şi la cari participau toţi creştinii, indiferent de clase sociale.

Primele agape. Cu timpul, fie din cauza creşterii prea mare a numărului creştinilor, fie din cauza că, prin ele, se voia a se face o comemorare, o amin­tire in memoria cuiva, agapele au început a avea Ioc şi în alte locuri şi timpuri. S e Jineau de obiceiu în cimitire şi mai ales imediat după moartea vreunui creştin, sau la un timp anumit după moartea lui, întru amintirea lui. Aşa a fost în trecut, aproape aşa se fac şi în zilele noastre.

Nu intenţionăm să aducem aci vreun caz de a-cuzare acelor creştini care, azi mai cu osebire, pen­tru orice lucru de minimă importantă, fac banchete in cinstea lumeştilor evenimente, sau a unor persoane în viată.

Voim numai să atragem luarea aminte, că ban­chetele zilelor noastre, fiind departe de scopul aga­pelor dintru început, nu pot fi considerate asemenea. Banchetele neluând caracter creştin — deşi sunt fă­cute de creştini — nu pot fi socotite agape.

Agapele zilelor noastre se rezumă la mesele dedicate săracilor, Ia, praznicile zilelor mari în care se face văzută prezenta numelui Domnului, şi mai ales la pomeni.

Atât Sf. Scriptură 1 cât şi canoanele 2 în repetate rânduri vorbesc despre agape.

Şi fiind omul supus păcatului iar abuzul o ca­racteristică a lui, nici aceste bune începuturi, aceste agape, n'au putut rămâne departe de răutatea ome­nească. Au început abuzurile. Au degenerat. Şi, în la|a acestor abuzuri. Apostolul Neamurilor ceartă pe cei din Corint, deoarece au transformat şi îndepărtat scopul agapelor 3 .

Canoanele ocupându se mai mult de forma a-cestor agape, de locurile în care se Jineau, aduc ho­tărâre : „Nu se cuvine în casele domneşti, sau biserici, să se facă aşa numitele agape sau a mânca în casă, sau a aşterne paturi Iar îndrăznind a face cineva astfel, sau să înceteze, sau să se afurisească 4 .

Azi, cu adevărat, agapele nu mai au loc nici în biserici şi nici în casele domneşti. Din acest punct de vedere, deci, respectarea canonului se face.

Dar ceiace azi este aşa de rar, sunt mesele date pentru săraci. Şi să nu uităm că acestea au fost sco­purile iniţiale ale agapelor.

Deci, creştine, din belşugul tău, dă şi aceluia ce n 'are; prin aceasta voia Domnului împlineşti.

Prof. Gh Coman

Femeia şi căsnicia (Urmare)

Dar nu-i deaj uns ca o mamă numai să nască fiii, ci trebuie să-i şi crească. Să-i dea Bisericii şi Ţării. „Copilul e un înger care are lipsă de ajutorul oame­nilor" zice filosoful J. de Maistre.

Şi ştiinţa pedagogică a făcut socoteală, că in ma­joritate, în primii douăzeci de ani, copilul — care e dat până la vârsta aceasta, când în grija familiei, când în a Bisericii ori a şcoalei — trăieşte

1.500 de ore în biserică, 8.000 „ „ „ şcoala primară, 1.500 •„ „ „ şcoala de adulţi,

100.000 „ „ „ familie, 65.000 „ „ „ fiind consacrate repausului. La cantitatea orelor petrecute în familie se mai

adaugă şi calitatea. Adecă clipele petrecute in familie sunt mai potrivite pentru educaţie decât cele petrecute în biserică ori şcoală.6

Dacă am face apoi socoteala, câte din aceste o sută mii de ore le petrece copilul împreună cu mama lui, rezultatul ar fi iarăşi foarte concludent.

Mama e aceea, care are mai des prilejul de a da învăţătură copilului. Clipa alăptatului, a spălatului, a îmbrăcatului şi adormitului; toate pot fi preţioase şi potrivite pentru o mamă pentru darea învăţăturii. De­altfel, o mamă conştiincioasă le şi face lucrările acestea povăţuind ori gângurind ceva copilului.

Ea îşi cunoaşte mai bine copiii. Ca una căreia işi destâinuiesc ei mai repede tainele şi grijile. Tot ea are şi sufletul mai înclinat ca bărbatul spre a sădi în su-

1 F a p t . Apos to l i lor I I , 4b; V I , i — 5 ; X X , 7 — i i . 2 C a n , 4 9 C a r t a g i n a , C a n . î i G a n y r a , s7 , 2 8 L a o d i c e a , C a n .

74, 76, 97 T r u l a n . 5 C o r . X ! , i 7 — 4 8 . 4 C a a . 4 7 T r u l a n . 5 J. Philippe: Cours de pedagogie familiale, Paris, Lethiel-

leux"p.],12.

fletul lor sentimentele cele mai duioase. Ce trebuie să înveţe o mamă pe copii? înainte de a i învâţe ceva, trebuie să aibă ea însăşi o

purtare, care să nu scandalizeze ori să înfigă îndoiala în sufletul lor. „Mama nu-i un profesor de morală: e mai mult decât atât; departe de orice formă sistematică, lăsând la o parte orice pedantism, il introduce pe copil în viaţa pe care ea însăşi o trăieşte; ii arată mişcările sufletului şi-1 face să se folosească de ele; ii pune pe buze binele, spre a-i deprinde gustul cu el, întocmai ca şi cu mâncarea."1

Să înveţe prin pilda vieţii. Căci vai aceluia ce „sminteşte pe unul dintr'aceştia mici" (Mat. XVIII, 6).

Apoi vine învăţătura şi povâţuirea propriu zisă. O mamă trebuie să le ştie toate şi să le poată toate pentru fiul ei. Mai întâiu îl va face să înţeleagă pe copil, că există un Tată ceresc, care, întocmai ca şi pă­rinţii, se bucură de fapta bună şi se întristează de cea rea. II va obişnui să-şi cinstească şţ să-şi ajute cama­razii. In măsura în care va creşte şi va pricepe, il va convinge, că pe lângă datoria ce o are de a deveni om cinstit şi folositor, o are şi pe aceea de a fi un fiu credincios al Bisericii strămoşeşti şi apărător al Patriei.

De mic apoi să-1 deprindă cu rugăciunile. întâi cu acelea orânduite de Biserică, apoi şi cu altele pe cari Ie va putea întocmi chiar éa, însă în aşa fel să fie întocmite, ca ele întotdeauna să fie o com­plectate a micilor învăţături pe cari i le dă. Mai ales să cuprindă aceste rugăciuni, cereri de iertare pentru greşalele şi neascultările zilei; cereri de daruri sufleteşti şi făgăduinţe de bună purtare.

Cunosc din Sfânta Scriptură o mamă: Riţpa, care a veghiat lângă fiii ei ucişi de duşmani, de pe vremea secerişului până ce a dat Dumnezeu ploaie din cer, când au fost îngropaţi; şi n'a lăsat să se atingă de ei pasările cerului şi fiarele câmpului. Erau numai nişte trupuri moarte şi cum le apăra de stricăciune! Dar tu mamă creştină, cu cât mai vârtos va trebui să le aperi de „pasările şi fiarele" creşterii rele, pe micile fiinţe vii, de cari ţin o atât de însemnată socoteală îngerii din cer!!

Pr. Gh. Perva.

Reviste de abonat: „Revista Teologică" — „Viaţa Ilustrată"

„ G â n d i r e a " , „ M i s i o n a r u l " .

L.tre revistele cele mai bune ce apar Sa noi cu regularitate şi cu prestigiu unanim recunoscut se nu­mără Revista Teologic?, Viaţa Ilustrată, Gândirea şi Misionarul.

In „Biserica şi Ş:oala" am făcut adeseori elo­giul lor şi am îndemnat stăruitor pe iubiţii noştri ce­titori să le aboneze, să Ie ispitească. Acum, în Dragul unui an nou, ne facem o datorie de conştiinţă fâcân-du-!e o nouă prezentare, un nou şi binevoitor îndemn.

„Revista Teologică", întemeiată de I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae ai Sibiului şi redactată astăzi de părintele profesor Dr. Grigorie T. Marcu, reprezintă „ştiinţa şi viata" noastră bisericeasca. Dupl numele şi autoritatea înalţilor noştri Ierarh', ea este cei din-tâiu şi cel mai bun bilet de prezentare în faţa oame-

1 Sertillanges, op. cit. p. 213

nilor; este oglinda clerului din Mitropolia Ardealului. Din cuprinsul ei luăm cunoştinţă de problemele care frământă viata veacului nostru, lămurite la lumina ştiinţei sacre a teologiei. După un tre:ut de trei de­cenii ea vine în casele noastre cu un nume consacrat şi cu un cuprins imperios necesar prestigiului nostru cultural, în srlvmbul unul abonament de 260 Lei anual.

„Viata Ilustrata", condus! personal de P. S. S . Eoiscopul"Nicolae al Clujului, este singura noastră re­vistă creştină de familie. împodobită în felul Lucea­fărului de odinioară cu icoane alese şi scrisă frumos de oameni competenţi, ne aduce în casă desfătare pentru ochi şl lumină* pentru suflet, în schimbul unui abonament anual de 200 Lei.

„Gândirea* este — după 19 ani de apariţie — cea mai bună revistă de apologetică ortodoxă şi de literatură română. Şi cea mat ieftină. După cum ne informează distinsul ei redactor, profesorul de Dogmatică şi Aoologetică dela Facultatea de Teologie din Bucureşti, dl Nichlfor Crainic, tiparul ei „costă exact de 3 ori mai mu't decât preţul scris pa copertă. Şl anume : costul unui exemplar e 45 de Lei, iar preţul de vânzare — s unui exemplar — e 20 de Lei, dintre care 5 Lei aparţin vânzătorului. Astfel fiecare exemplar din revistă în­semnează o pagubă da 30 Lei pentru administraţie şi o favoare egală pentru cetitor". Transformată în carte de format obişnuit ar da un volum de aproape 300 pagini; pa deasupra mai e tipărită elegant, ilustrata artistic şi pe hârtie de lux. Nu mai vorbim de cu­prinsul ei Ia care colaborează teologii şi scriitorii — poa{i şi prozîtori — cei mai de vază ai României contimporane, cum sunt, pe lângă dl Crainic: Părin­tele D. Stăniloae, Lucian B'aga, Va sile Bâncilă, 1. Co-man, Aron Cotruş, Radu G y , P. P- lonescu, Victor Papiiian, I. P^trovici, I. Pillat, V. Voicuîescu şi alţii. In cuprinsul studiilor, poeziilor, eseuri or, nuvelelor şi cronicelor lor, sunt îngemănate gândirea adâncă or­todox! cu avântul artei poetice. — Abonamentul, 200 Lei anual, se trimite pe adresa administraţiei, strada Domn'ţa Anastasia 16, Bucureşti I.

Despre „Misionarul" scriem mai Ia vale. Facem Iubiţilor cetitori călduroase recomandări

pentru abonarea acestor reviste — măcar a unora — din mai multe pricini:

întâi de toate pentru prestigiul cultural al preo­tului. Cu cât cineva e mai cultivat prin carte, cu atât impune mai mult respset şl nimeni nu inspiră mai mu't respect decât preotul cult. Unealta cea mai bucă a cu'furii e cartea şi sinteza cărţilor, revista. Nimeni niciodată nu a păgubit, nici nu s'a ruinat din pricina lecturii. Din conlră, prin ea dobân­dim cu toţii informaţiunl tot mai bogate, învăţaturi folositoare, idei alese, sentimente r o b i e , uşurinţă în exprimarea gândurilor, bucurii duhovniceşti, obişnuinţa* scrierii corecte — ortografice şi alte bunuii spirituale de cel mai mare folos pentru orice om şi mai ales pentru preot.

Nimic mai ruşinos decât un act oficial sau per­sonal scris incorect, cu greşeli 'ortografice şi de ex­primare. Cetitul cu atenţie ne învaţă să ne corectăm greşelile de orice natură ar fi ele şi sâ ne îmbogăţim zestrea sufletului care singură contează în fata ju­decăţii Iui Dumnezeu.

Sunt oameni, destul, care s'au ridicat din situaţii foarte modeste Ia roiuri foarte importante în viata publică, mulţumită pasiunii cetitului, care e pe cât ae plăcută pe atât de sigur râsplătitoare.

Se invocă de reguiâ chestia materială oridaeâfe-ori e vorba de lururi idealiste, care de regulă nu aduc imediat câştiguri materiaie, cum sunt ş< cărţile sau abonamentele pentru reviste. Referindu-ne la preoţi trtbue să mărturisim ca, cu ioa-te puţine excepţii, p obl.ma este uşor de rezoiv-î. In b getul parohei se iau oficial 2—3—4 revista oficiale Mai actniga si preotul, pe cont proprii', 1—2—3 şi lucrai bun s'a făcut. Unde sunt 2—3 preoţi înîr'o parohie chestia se rezolva şi mai uşor.

Dacă pentru cele nuteriale şi trecătoare jertfim atâta energia şi avere, oare nu e firesc şi dumne­zeiesc lucru să jertfim şi pentru cele spirituale ?...

Căci nu numai cu pâhe trăejta omu'...

Cârti şi Reviste R e v i s t a „ M I S I O N A R U L " organul misiei o r i e

doxe române, deia l Ianuarie 1940 intra în al XII-ea an de apar {ie şi continuă să apară sub conducerea Secţiei Cu turale a Consiliului Eparhial din Ch şinău.

Programul revistei e s te : a) Studiul critic şi combaterea sectelor, curente­

lor anticreştine, entibisericeşti şi p ;eudo-misîice (ate­ismul contemporan, libîr-cugetaree, curente e filosofice raţionaliste şi materialiste ostile creştinismu ui şi tot feiul de alte rătăciri);

b) Tratarea apologetică a diferitelor chestiuni şi adevăruri creştine, atacate de sectanţi, liber-cugetâtori şi atei;

c) Metoda şi experienţa misionară (realzărf,con­statări, observări, propuneri şi refsexiuni);

d) Problema educaţiei re igioase, morale şi patro-tice a t neretului, care formează astăzi un mare şi important capitol în ordinea preocupărilor misionare;

e ) Comunicări, cronică m sonoră interna şi ex­ternă, informaţii cu p; ivire la mşcarea sectară şi la acţiunea forţelor ostile Bisericii;

f) Bibliografii, recensii, informaţii din domeniul literaturii misionare, sectare, anticreştine, şi cu privire la orice noutăţi literare, care se referă la acţiunea şi prob emele misionare, pastorale şi educative.

Abonamentul anus): în ţară — 200 Iei; în strâ-in5tite — 2 dolar!; abon. de încurajare — 500 lei.

P U B L I C A Ţ I U N I F O L O S I T O A R E pentru tine­retul str?jeresc şi premii tar apar în cadrul „BIBLIO­TECII TINERETULUI CREŞT.N", Ediţia Secţiei Cultu rale a Consiliului Eparh di Ch şinău.

Au apăiut broşurile: Nr. 1.: „Pr'măvara vieţii", Nr. 2 . : „Spre zările fericim", N \ 3 . : „Puterea ru­găciunii".

P/im a seria vj ct prinde 15 broşuri cu subiecte frumoase şi variate. Abonamentul pentru o serie 150 iei Preţul unul singur exemp'ar 10 Iei. Pentru comenzi mai mari sa acordă rabat 20%>

Depozitul ganeral: Secţia Culturală, Consiliul Epjrhlal, Chişinău.

Pr. Ah Scvoznicov, misionar eparhial: STUDIU ANALITIC ASUPRA CAUZELOR ŞI FONDULUI Ml SCĂRII SECTARE. O cane de actualitate şi de ioics real pentru orice preot şi orice intelectual creştin, cuprinzând şi o serie de sî- turi practice pentru cu­

noaşterea, prevenirea şi combaterea sectelor şi alte rătăciri pâgub toare.

Preţul unui exemplar este da 40 lei. — Pentru comenzi mai mari (de ce! puţin 10 exemp'are) se a-cordâ un rabit de 25%- A se adresa la Secţia Cul­turală a Consiliului Eoarha?, Chişinău. Red.

Tr. Mager: M O N O G R A F I A I S T O R I C Ă A Ţ I ­N U T U L U I H Ă L M A G I U , 4 volume. Arad. Tip. Die­cezana.

A apărut şi voi. IV, care încheie această lucrare. Voi. IV apărut acum se întitulează „Contribu-

ţiuni la Istoria U.iirif, 1818 — 19". Tratează evenimen­tele de p« cursu! superior al Cnşului Aib (Zârandui), inclusiv Corpul Voluntarilor Horia şi ofensiva Divi­ziei 2 Vânători pornită ia 16 Aprilie 1919, dm regiu­nea Haim-g'ului. Se întinde pe 252 pagini tipărite, având şi o hartă în trei culori, apoi 8 pagni docu­mente fotografice.

Voi IV costă Lei 150, ioste patru volumele Lei 550 şi se pot procura la autor :Tr. Mager, Arad, str-Cicio Pop 2.

Ven. Consiliu al Eparh ei Arad a recomandat pro urarea acestei lu.rari prin decizia Nr. 2683/938. M.

Informatiuni $ Şedinţă plenară. Ven. Consiliu Epar­

hial a ţinut sub preşedinţia P. S. S. Episcopului Andrei Joi 12 Ian. 1940 şedinţă plenară. S'au adus următoarele hotărîri: S'a luat act de or­ganizarea Episcopiei Timişoarei; s'a împărţit Episcopia Aradului în 20 circumscripţii electo rale în vederea reconstituirii Adunării Eparhiale şi s'a fixat data alegerilor eparhiale, pe la sfâr­şitul lunei Februarie şi începutul lunei Martie c. care se va aduce Ia cunoştinţă generală printr'o circulară apropiată; s'a hotărît în prin­cipiu să se înfiinţeze patru protopopiate noui; să se ceară dela Ministerul Cultelor înain­tarea în grad a funcţionarilor eparhiali rămaşi în urmă cu avansările şi s'a subscris la împru­mutul de înzestrare a armatei două milioane Lei din partea Episcopiei Aradului, iar din partea funcţionarilor Ven. Consiliu Eparhia!, a profesorilor dela Academia Teologică şi a preoţilor eparhiali un milion douăsute de mii Lei, care sumă echivalează cu salarul lor de pe o lună. Suma se avansează din partea Ven Consiliu Eparhial şi se retrage lunar din salar.

Prin sumele acestea Episcopia Aradului şi clerul ei au dat cea mai frumoasă dovadă de patriotism activ, arătat în înţelegerea nevoilor ţării şi în jertfa făcută pentru satisfacerea lor.

O B o b o t e a z ă l a A r a d s'a sărbătorit după ve­chile noastre rândueli creştineşti şi datini sîrămoşeşti. Sf. Liturgie a servit-o P. C. S . păr. prof. C. Turicu asistat de 4 preoţi şi un diacon. După Liturghie a ur­mat procesiunea şi sfinţirea apei in Piaţa Catedralei

de cefre P. S S. Episcopul Andrei înconjurat de 12 preoţi ş 1 3 diaconi. Răspunsurile le a dat corul Armo­nia condus de dl prof. I. Lipovan.

A participat poporul drepcredincios, un public nu meros, armata şi autorităţile civile şi militare în frunte cu dl general Dregalina, dl prefect Stmghe, dl genera Al. Vlad primarul Aradului etc.

După slujba sfinţirii a urmat stropirea armatei şi a.poporului cu aghiasmă, apoi defilarea.

• t N ico lae M i c l u ţ i a . In zorile zilei de Mier­curi 10 Ianuarie s'a stins din viată preotul pensionat Nicolae Micluţia din Cerneteaz la plinirea alor 73 atf.

A fost pensionat după o păstorire de 34 ani, dintre cari 4 în Parţa şi 30 în Cerneteaz. Model de preot între fraţi, păstor înţelept şi cumpătat al turmei sale, care 1-a iubit şi stimat ca pe un adevărat părinte.

Pentru meritele sale a fost distins cu brâu roşu şi cu „Coroana României" în grad de cavaler. Pentru parohia din Cerneteaz a lăsat un fond de 100 000 — (una sută mi) Lei, pe lângă alte muite dăruiri.

S'a aşezat spre veşnică odihnă lângă soţia sa în Cerneteaz, Vineri în 12 I. c. deplâns de mulţimea nepoţilor.

Dormi în pace suflet bun, venit din Rişculiţa fal­nicului Zârand. (D)

O In ş e d i n ţ a s e c ţ i e i a d m i n i s t r a t i v e a Ven. Consiliu Epaihiai ţinuta joi în 12 Ian. c. s'a aprobat transferarea preotului Iile Susan dela parohia Trăuaş la parohia Pârneşti şi s'a numit la parohia Dumbrava candidatul da preot dl Cornel Caceu.

• O dan ie p i ldu i toa re . De Naşterea Domnului biserica din comuna Laz a primit din partea d lui maior Bodea — fiul decedatului preot Bodea al acelei c o ­mune, o icoană a Sfntei Treimi şi 12 icoane a Sfin­ţilor Apostoli pentru iconostas. Dsa a venit în satul co­pilăriei ca un Moş Crăciun încărcat de daruri pentru biserica părinţilor săi.

Icoanele pictate în uleiu pe pânză cu gingăşie artistică de d-na maior Bodea, au fost sfinţite în ajunul Naşterii, cu care prilej venerabilul preot al Buhaniului a mulţumit dăruitorilor rosh'ndule între altele şi urmă­toarele cuvinte: „Să nu credeţi că prin această artă aţi biruit biruit biserica, ci ea v'a câştigat pe D-voastră ca să va arălaţi dragostea iată de Dumnezeu, de bi­serică şi fiii săi, în mijlocul cărora aţi crescut".

• S f a r m ă - p i a t r ă reapare dela Crăciun în se­rie nouă sub direcţia eminentului publicist Al. Grego­rian asociat cu o seamă de scriitori talentaţi. Ziarul apare săptămânal ca organ de luptă şi doctrină ro­mânească. Se constată cu regret absenţa d-lui Nichi-for Crainic dintre vechii Iui colaboratori.

• B i s e r i c a în U. R . S. S. deşi este prigonită oficial de către autorităţile sovietice şi martirizată, nu poate îi desfiinţată. Mai nou aflsm că deşi e despăr­ţită da stat, ea şi-a găsit o nouă temelie de subsl-stentâ materială în co hozuri (cooparativele agricole ale stalului). Mulţi creştini din aceste colhozuri îşi dâruesc salarul din unele ore de lucru pentru întreţinerea bi­sericilor. Constituţia lui Stalin le admite acest lucru.

De asemenea numărul tinerilor, cari după ce îm­plinesc vârsta de 18 ani se dedică studiului teologic şi slujirii Bisericii, esta în continuă creştere. învaţă limbi streine, trăesc foarte modest, îşi procură cărţi bune de cetit şi mai ales se dedică muzicei şi coru­rilor religioase.

Populaţia îi iub?.şte pentru cultura lor suparloară preoţilor dinainte de razboiu şi pentru spiritul lor de jertfa pilduitoare.

• M u l ţ u m i t ă . Comuna bisericească din Toracul-mare (Iugoslavia) mulţumeşte pe această cale tuturor acelora, cari au sprijinit şt răspuns după cum se cu­vine ia apelul pentru repararea exterioară a sfintei biserici şi împodobirea el.

Spre îndepiinlrea acestui scop s'a cerut comunei politica votarea unui sjutor de 100.000 Dinari.

Prin bunăvoinţa primarului Panta Bandu şi a consiliului comunal s'a votat şi aprobat de autorităţile administrative superioare suma de 75.000 Dinari.

Ulterior primăria din loc a mai oferit 5 jugăre cad. dla izlazul comunal, pentru acoperirea bisericii cu şindrilă nouă.

Credinciosul Pavel Todor a donst un prapor de cu'oara roşie în valoare de 1700 Dinari. Sora lui Ca-tiţa Ghilezan a donat şi ea un prapor de culoare al­bastra, tot în valoare de 1700 Dinari. Todor Ianu, Ion Ianu şi Catiţa Unu un prapor cu 620 Dinar!. Pr. b a n Parca un apostol şi 3 cărţi de ritual în valoare de 200 Dinari. Pr. Ioan Frişcan 2 s thare în valoare de 200 Dinari. Petru Zelcu un chilim pe Sf. Prestol ru 500 Dinari. Măria Izgherian un acoperemânt pe Sf. Prestol în valoare de 170 Dinari. Măria Aibu, An-ghiţa Lelea, Câtiţa Raşa şi Cătiţi Giulvezan câte un acoperemânt pe analoghion a 100 Dinari.

Dumnezeu să le răsplătească! Pr, Ioan Farca

cond. of. parohial

• M u l ţ u m i t ă . Consiliul parohial orf. rom. din Agriş mulţumeşte şi pe această cale Primăriei comu­nei Agriş care la stăruinţa Inimosului şi bunului fiu al bisericii Ioan Petrişor notar, a dăruit pe seama sfintei biserici suma de Lei 1 0 0 0 0 .

9 M u l ţ u m i r i . Paroh'a ort. rom. din Cicir aduce călduroase mulţum'.ri d-lui î wâţâlor-direclor M haij I. S^nduţ din loc pentru preţiosul dar făcut Sf. noastre biserici prin cumpărarea a doui perdele la uşile Sf. altar, precum şi domnului Gh. Conta funcţionar în Satul Mare originar din Cicir pentru dăruirea sumei da Lei 1200. Damnezsu să primească aceste daruri în jertfelnicul său cel mai presus de ceriuri. (M. M..)

A V I Z , La numărul prezent al revistei „Bise­rica şi Şcoala" anexăm şi cuprinsul ei din anul 1939. P. C preoţi îl vor, lega la sfârşitul colecţiei anului trecut.

Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Timişoarei

No. 17/1940.

Comunicat In Circulara Nr. 156/1939 pentru al gerile Ia

Adunarea Eparhială a Timişoarei, în urma unei erori de tipar a fost omisă parohia Târgovişte din pro. topopiatul Balinţ.

PSQ. 24 BISERICA SI SCÔALÂ Nr. 3 : 14 Ianuarie lÇj4ô

Facem cuvenita rectificare, pe lângă înştiinţarea că parohia Târgovişte, jad. Severin, aparţine cir­cumscripţiei electorale Balinţ.

Arad. în 8 Ianuarie 1940. t ANDREI

Episcopul Ar«dului, ca Episcop locţiitor al Timişoaiei.

Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Timişoarei Sediul Arad.

No. 20/1940. P. C. părinţi din Episcopia Timişoarei snnî în-

viiaţi să aboneze pentru oficiul parohiai respective par­ticular, publiceţiunea „Brazde Bănăţene", redactată de preotul Calus Pascu din Topolovăţul mic, protopopia­tul Recaş .

Aceste periodice cu apariţie lunară conţin ma­terial de arhive culturale, istorice, literare şi artistice, cu referire la istoricul bisericii Banalului. Preoţii pot să le utilizeze în misiunea lor pastorală şi didactică

Abonamentul anual pentru parohii şi preoţi este redus Ia 50 Lei. Redacţia „Brazde Bănăţene", Topo-lovăjul mic, jud. Timiş.

Arad, 9 Ianuarie 1940. Pro!. Caius Turicu

consilier referent eparhial

Concursuri Nr. 7812/1939.

Pentru întregirea prin alegere a parohiei Camna, protopopiatul Siria se publică concurs cu termen de 30 z i le delà prima publicare în organul oficios «Bi­serica şi Şcoala", di venită vacantă prin transferarea titularului, preot Aurel Lucea la altă parohie.

Venitele parohiei sunt: 1. Sesie parohială constatatoare din 32 jug. cad.

pământ, parte ara tor, parte fânaţ şi 16 jug. pământ arator primit din ref. agrară ca răscumpărare a bi­rului preoţesc

2. Casă parohială cu supraedtficate şi intravilan de 800 st. pătraţi.

3. Stolele legale. 4. 16 (şasesprezece) drepturi de lemne, corrpu­

tinţă din pădurea urbarlală şi drept de păşunat. 5. întregirea dotaţiei delà Stat. Alesul va suporta toate impozitele după benefi­

ciul său, va predica îa fiecare Duminecă şi Sărbătoare şi va cati hi za la Şcoala primară, fără altă remuneraţie.

Parohia este de c l . L , dar în lipsă de ci. I., se admit şi recurenţi de c l . a I l - a .

Concurenţi vor cere aprobarea Prea Sfinţiei Sale Episcopului Andrei, pentru a putea candida, iar cererile de concurs însoţite de actele necesare, Ie vor adresa Adunării Parohiale din Camna şi le vor înainta Vene­ratului Consiliu Eparhial.

Concurenţii, cu încuviinţarea protopopului şi cu respectarea dispoziţîi'or regulamentului pentru parohii, se vor prezenta în Sf. Biserică, spre a şi arăta dexte­ritatea în cele rituale şi oratorie şi pentru a face cu­noştinţa alegători or.

In înţelegere cu Aurel Adamovicîu crotopop. Consiliul Parohial

3 - 3

Nr. 7821/1939.

Pentru îndeplinirea prin alegere a parohiei de c l . 2 -a (doua ) T r a i a n ( Ineu -Co lon ie ) , protopopiatul Ineu, d. venită vacanta prin transferarea preotului Te o-fan Harbei la altă parohie, se publică concurs, cu ter­men da 30 zi le , deia prima publicare în organul ofi­cial „Biserica şi Şcoala*.

Venitele parohiei sunt: 1. Uzufructul sesiei parohiale, 32 jug. cad. pă­

mânt arabil dat prin reforma agrară. 2. Uzufructul unui intravilan de 400 st. pătraţi. 3. Birul îndatinat. 4. Stolele legale. 5. Dotaţia deia Stat. Alesul va suporta toate impozitele după benefi­

ciul parohial, va predica în Dumineci şi Sărbători, va provedea învăţământul catihetic la şcoala primari, fără nici o remuneraţie.

Concurenţii vor cere aprobarea Prea Sfinţiei Sale Părintelui Episcop Andrei, pentru a putea candida, iar cererile de concurs, însoţite de actele necesare, le vor adresa Adunării parohiale din comuna Traian (Ineu-Colonie) şl le vor înainta Veneratului Consiliu Eparhal.

Concurenţii cu încuviinţarea protopopului şi tu respectarea dispoziţiilor regulamentului pentru paroh'i, se vor prezenta în Sf. Biserică spre a-şi arăta dexte­ritatea în cele rituale şi oratorie şi pentru a face cu­noştinţa alegătorilor.

Traian, (Ineu-Colonie), Ia 21 Noemvrle 1939, In înţelegere cu Mihai Cosma protopop.

Consiliul Parohial 3—3 Nr. 7183/1939.

Pentru întregirea prin alegere a postului de p r e o t a j u to r cu drept de succesiune, pe lângă pa­rohul Nio lae Vulpe, din J a d a n i , protopopiatul Vinga, se publică concurs cu termen de 30 zi le, socotite de>a prima publicare în organul oficial „Biserica şi Şcoala".

Venitele împreunate cu acest post sunt: 1. Jumătate din sesiunea parch ala. 2. Jumătate din stolele legale. 3. jumătate din birul parohial. 4. Folosinţa în întregime a casei parohiale. Parohia este de clasa I-a rurală. Alesul ajutor de preot va îndeplini toate funcţiile

preoţeşti, în şi afară de biserică, va catehiza toţi elevii, va conduce oficiu! parohial şi va plâti din al său im­pozitele după beneficiul său preoţesc.

Concurenţii cu binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale Părintelui Episcop Andrei, se vor prezenta în Sfânta Biserică din Jidani, în termenul concursual spre a-şi arăta destoinicia în ctla rituale şi oratorie, confor­mând u-se strict paragrafului 33 din Regulamentul pentru paroh i, iar cererile de concurs, cu anexele ne­cesare, adresate Adunării Parohiale din Jadani, le vor înainta în termenul concursual Consiliului Eparhial din Arad.

In înţelegere cu Alexandru Bocşianu, protopop. Consiliul Parohial

3 - 3

Cuprinsul revistei

BISERICA şi ŞCOALA din anul 1939.

(Cifrele arată paginile).

I. Cuvinte a l e se :

Bălan II. PP SS Nicolae şi Alexandru Ni:olescu mitropolit!: Chemare către clerul şi poporul românesc din Ardeal, Banat, Cnşana şi Maramureş 65—66.

Bălan I. P. S. S. Nico/ae; Cuvânt la Îngropăciunea patriarhului Miron 9 7 - 9 8 . Cuvântare la alegerea I. P. S. S. patriarhului Nicodim 2 ^ 9 - 2 3 0 .

Criveanu I. P. S. S. Nifon: Din cuvântarea dela investire 4 3 4 - 4 3 5 . |

Carol II. M. S. Regele: Cuvântare la învestirea P. S, Vasile Stan 2. Cuvântare la învestirea I. P. S. S. pa­triarhului Nicodim 243—244. Din cuvântarea dela în­vestirea U. PP. SS. mitrOpoliţi Irineu şi Nifon 435.

Magieru P. S. S. Andrei: Cuvântare la adunarea F. R. N. din Timişoara 26—27. Pastorala cu prilejul concentrărilor 107—108. Cuvântare la înmormântarea lui Dr. I. Suciu 112. Pastorala de-Sf. Paşti 1 2 1 - 1 2 4 . Cuvântare la deschiderea Adunării eparhiale 157—159. Cuvânt de rămas bun dela iubita-i mamă 304, Cuvân-

.tare la inaugurarea cursurilor dela Academia Teologică 347—348. Pastorala de îndemn la ajutorarea populaţiu-nii 367—368. Cuvântare la sfinţirea Catedralei din Arad 3 8 4 - 3 8 5 . Pastorala la Naşterea Domnului 4 3 2 - 4 3 3 .

Mihai M S. Marele Voevod: Cuvântare la procla­marea de senator de drept 407.

Mihălcescu I. P. S. S. Ineu: Din cuvântarea dela investire 343.

Munteanu I. P. S. S. Nhodim : Cuvântare la ale­gerea de Patriarh 230. Cuvâitare la învestirea dela Pa­latul Regal 421-423. Cuvântare la deschiderea cursurilor Universităţii din Bucureşti 375.

Stan P. S. S. Vasile: Cuvântare la învestire 1. -Z'gre Nicolae: Cuvântare la sfinţirea Catedralei

din Arad 3 8 4 - 3 8 5 .

Ii. Studii, articole, probleme, poezii. A.: Mai aşteptăm o Alba-Iulia 7 3 - 7 4 . O carte

foarte bună 408. O acţiune lăudabilă 4 1 5 - 4 1 6 . Ageu I.: De ce iubim ortodoxia 256-258; 264-265. B. Presviter: Câteva observaţii pe marginea predi­

cii noastre 169 -170 . O carte necesară 2 0 8 - 2 0 9 . Preo­tul şi Străjeria 3 5 9 - 3 6 0 . Preoţimea şi Serviciul Social 3 1 7 - 3 1 8 .

Boldor P.: Pacea confesională 4 3 - 4 4 . C : La moartea lui A. Călinescu 331—332 C. A.: Disciplina clerului 3 7 1 - 3 7 2 , Cimpoeş N.: Pensionarii 167. 1

Ciuhandu Gh.: Baptismul iarăşi se mişcă 3 - 4 . Instrucţiuni 13—14. In slujba adevăratei educaţii naţio­

nale 17—18. Arhipresviterul mitrofor Dr. V. Gheorghiu 19. Cuvânt de actuaalitate despre cântare şi corurile bisericeşti 33--34. Dumineca ortodoxiei şi o nouă Alba-Iulia 6 6 - 6 9 . De Dumineca ortodoxiei 6 6 - 6 9 . A murit patriarhul Miron 89—91. funeraliile Patriarhului nostru 98—99. Mirenii în Biserică 141 — 143. Adunările epar­hiale 149—150. După adunarea eparhială 159—60. O experienţă rel gioasă ortodoxă cu şcolarii 185. Disciplina rugăciunii 23 i— 32.

C. Protopresviterul: Gesturile în predică 216. Cereanţ Gh.: Biserica şi Şcoala 234. Codreanu Viorea : La incheierea anului şcolar 206i

Cuvânt despre sinucidere 245—46. Fcmeea în familie 2 7 4 - 7 5 . Binecuvântarea 2 9 2 - 9 3 .

Coman Gh:- Probleme canonice 251. Revizuirea şî legiferarea legislaţiei bisericeşti 267. Revenirea în ca-nonicitate 276—77. Salutul creştinesc 291—92. Profesoare de religie 298. Uciderea aproapelui în râsboiu 305. Preotul ostaş în râsboiu 3 1 8 - 1 9 . Netrâirea vieţii cre­ştine 369—70 Eternitate şi vremelnicie 379. Pângărirea crucii 4 4 3 - 4 4 . . . . . . . .\ . . .

Cuzneţov A : De anul nou 2-^-3. Necesitatea şi în­semnătatea disciplinei în cler 19—20. Rfg'raul bolşevic şi intelectualii 37. Spovedirea şi împărtăşirea soldaţilor 41—42. Preotul în raport cu protopopul şi Cons. epar­hial 117—18. Religia in Rusia Sovietică 255—56.

Coraş Florian: De ce iubim ortodoxia 306—307 ; 3 2 4 - 2 5 ; 342.

Deheleanu P.: A plecat un om 311. A scris ceva Mântuitorul ? 3 4 9 - 3 5 1 . Cărţile Sf. Scripturi sunt inspi-pirate de Dumnez u 370—371. Importanţa şi modul dişcifrării hieroglifelor 394—395. Magii şi steaua minu­nată 435—437, Canonul cărţilor Test. nou 4 1 5 - 4 1 7 ,

Felea II. V.: Doamne ajută 181 - 8 2 . Ortodoxie şi românism 184—85. Tinerii în faţa căsătoriei 201—205.' Alegerea şi investirea Prea Fer. Nicodim Munteanu de Pa-triah 2 2 9 - 2 3 1 . De ce iubim ortodoxia 255. Bisericile dela graniţa de Vest 271, Impresii pe marginea unor memorii 2 7 9 - 2 8 0 . Cronica parohiei 2 8 9 - 9 0 . Secta stre-leţilor 2 9 5 - 9 6 Ana Magieru 3 0 3 - 3 0 5 Din biobiblio­grafia Păr. Gh Ciuhandu 314—15. O lucrare capitală 339. Decalogul F. R. N. 362. înfiinţarea Episcopiei Ti­mişoarei 383. Ortodoxia luptătoare şi biruitoare 391. Biserica şi Şcoala 3 9 6 - 9 7 . Cum me'ge catehizaţia 399— 400. M. S. Marele Voevod Mih.i senator de drept 407. Cei doi M'.tropoliţi 423. Organizarea Episcopiei Timi­şoarei 424.

Filimon Petre : Creştinismul in concepţia apuseană şi cea răsăriteană 152.

Gâvănescu Ed. I.: Un neobosit cercetător istoric păr. Gh. Ciuhandu 3 1 4 - 1 5 .

Gornic D . : De ce iubim ortodoxia 280-82; 288-89.

Guşti D.: Caracterul creştin al Serviciului So­cial 332.

Herbeiu T.: Pe vechi făgaşuri 234. Promovarea eli­telor 419.

1. P.: Reglementarea cântării bisericeşti 25—26. Ecouri la alegerea noului papă 109.

Iancu Cornel: Originea, istoria şi situaţia juridică a sesiunilor urbariale preoţeşti şi invâţătoreşti ortodoxe-române din Banat şi Crişana 7 8 - 8 9 ; 9 4 - 9 5 ; 104- 105; 1 1 6 - 1 1 7 ; 136 ; 1 4 4 - 4 5 ; 1 5 2 - 5 3 ; 1 6 0 - 6 1 .

Işa 1.: Munca pastorală în timpul verii 297. Liliac: Dar unde e Biserica? 276. Lucaciu Ştefan: Monahismul pe creasta credinţii şi

a vieţii noastre naţionale 415 — 16. Lungu Ştefan: Doleanţele protoiereilor ortodoxi

din Ardeal 275—76. Conferinţă misionară eparhială 283. Răsboiu şt pace 2 6 3 - 6 4 .

Lupşa Gh.: Sectarii se demască 250—51. Marşeu I.: Atenţie la mesagiul preş. Roosevelt 46. Magoş Traian: Cultul nostru 2 7 3 - 7 4 . Perva Gh.: Ortodoxia şi impotrivitorii ei 165—66,

Femeea în lumina creştinismului 3 9 3 - 2 4 ; 401—402. Domnul Hristos şi femeile din Evanghelie 409—410. Femenismul 417—19. Femeea şi căsnicia 427—443.

Popa R.: O nouă decizie ministeriali pt. regle­mentarea sectelor 259—60. Modificări aduse legii pen­siilor 342—43. Tămâia jertfă bine plăcută 388—89.

Popescu Vintilă: Educaţia religioasă in şcoala de stat engleză 287. Educaţia ca factor social 341.

Popescu V ' N. : Elogiul preotului bătrân 273 Popoviciu Gh.: Un idol modern: sportul 207-208. Radu Romulus: Sf. Mărturisire la elevii de şcoală

primară i ' 5—16. Cw suri de vară pentru preoţi 2^9. Mai mult control şi disciplină 327.

Rudneanu C. : Concepţia creştină a Sf. Treimi şi filosof ia vieţii 27—29. misterul învierii 127. Pentru or­todoxie 166—168 . Rugăciunea 214. Ps'hologia sectarilor 250. Falsificarea adevărului religios 277—78. Manifestă­rile religioase ale timpurilor noastre 380.

Sărac T.: Prin Tine 5. Luptă 15. Nădejdea toată 84. Secan P.: Da ce iubim ortodoxii 1377—379. Stanca S.: Casa clerului din Bucureşti 353—56. Siniteanu Al.'. Educaţia morală în şcoală şi reli­

gia 4 9 - 5 0 . Şiclovan Simeon: O lege nouă 206—2^7. Sărbătoa­

rea Crăciunului 438—39. Şuteu Teodor: De ce iubim ortodoxia 3 5 1 - 3 5 3 . Tripon Aurel: Speranţe indreptăţite 315—16. După

şase decade 363. Triponescu I.: Seara mare 337. Colind 440. Tudor Demian: Ortodoxie şi renaştere naţională

6 9 - 7 0 . Pătimire şi înviere 1 2 7 - 2 8 . Răsboiul 2 1 3 - 1 4 . Turicu Caius: Carnetul duhovnicesc 35. Cântarea

bisericească 81. Preoţii martiri din Şimand 133-134 . Pensionarii 151. Merinde pentru cale 313. Concentră­rile noastre 325 - 26. Femeea ortodoxă 354. Prescuri şi piţărăi 4 3 9 - 4 4 0 .

Universul: Căsătoriile mixte 14—15. Wieder Mihai: Ceva despre sfinţii din Pateric şi

învăţătura lor 10—11; 2 6 - 2 8 , Concepţie mesianică la Evreii din timpul lui Hristos şi la cei de azi 7 4 - 7 7 .

Zotta L. Ioan: Datini de Crăciun 4 4 1 - 4 4 2 .

III. Predici, cuvântări, meditaţii, schiţe de predici, texte biblice.

Bogdan P.: La ridicarea pavilionului 4—5. Text biblic 3 7 - 3 8 . Text biblic 45-46 . Predică pentru Du­mineca Tomei 1 2 4 - 1 2 5 . Restauraţia 1 8 9 - 1 9 0 . Căutaţi mai întâi împărăţia 196. L-au rugat să treacă de hota­rele lor 2 1 6 - 2 1 7 .

B. Presviter: Umblarea la Biserică 335. Iertarea 3 4 3 - 3 4 4 . Text biblic 355. Despre Rugăciune 364. Fa­ceţi indată ce aveţi de făcut 272 Iubirea de adevăr 379—380 Pareneză de ziua Marelui Voevod Mihai 380— 381. Pareneză pentru 1 Decemvrie 403—404.

Corpadea Şt : Dragostea lui Dumnezeu 10—12. Codreanu FI.: Alegerea Apostolilor 186. Idealul

in unitate 193—194. Chipul şi asemănarea lui Dumnezeu in noi 223—224. Cuvânt despre moarte 2 3 2 - 2 3 3 Intre valuri 258—59. Urechile acului 282 —83. Semnul Crucii 296—97. Cuvânt la prohodul văduvei Ana Magieru 303—304. Aşternutul picioarelor Lui 305—6. înţelesul duhovnicesc al Crucii 316—17. Precum voiţi 325. Hri­stos şi tinerii 333—44. Semănătorii zilelor noastre 340— 41 Un tămăduit 3 5 4 - 3 5 5 La picioarele Domnului 361. Bogaţii şi săracii 369. ]ertfa binefacerii 376 Multe bu­nătăţi 387—88. Intre Iudaism şi Creştinism 400— 1. Sâm­băta şi Dumineca 4 0 8 - 4 0 9 . Caitea neamului 426.

C. Protopresviterul: Datornicul nemilos 2 7 2 - 2 7 3 . C. ; Tălmăciri din alte limbi 291, 319, 420. Catihetul: Ascultarea in Şcoală 3 1 8 - 3 2 0 . Lauda

sârguinţei 327—328.. Cuzneţov A.: După botezul Domnului 9—10. Să

ne rugăm 293—94. Naşterea Domnului şi păstoiii 440, Floruţiu T.: Adevărata rugăciune 410. Guzu, V. •• Şoaptele Crucii 9 5 - 9 6 . Stârue in ru­

găciune 104. Gânduri de actualitate ] 1F—115. Domnul meu şi Dumnezeul meu 137. Ai om! 143-44 . Iată şi apa 150—51. Vrei să faci minuni ' 267—68. Vrei să cu­noşti pe Dumnezeu? 223 -284. Curăţenia inimei—Cu­răţenia Jertfei 263—64. Cum sunt ruşinaţi necredin­cioşii 411. Se apropie ;;f Naştere- 427.

Herbei T.: Din faţa altarului 3. Mihuţiu V.: Sf. I. Botezătorul 5 - 6 Dumineca după

Botez 6. Dumineca 29 după Rusalii 21—22. Dumineca Vameşului şi Fariseului 30—31. Sf. Ierarhi Vasile, Gri-gore şi Ioan 30—31. întâmpinarea Domnului 38. Du­mineca Fiului risipitor 39—39. Dumineca lăsatului de carne 46—47. Dumineca lăsitului de brânză 53. Du­mineca 2 din post 72. Duminica 3 din posr 83 Du­mineca 4 din post 8 3 - 8 4 Buna-Vestire 105 Dumi­neca 5 din posjţ 105 Dumineca Floriilor 118-19 . Du­mineca Tomei '131. Dumineca Mironosiţelor 137. Du­mineca slăbănogului 145 -146 . Dumineca Samarinencet 146. Dumineca Orbului 153 -54 . înălţarea Domnului 1 6 1 - 6 2 . Dumineca Sf. Părinţi la Sinodul I. ecumenic 162. Lunea Rusaliilor 171. Ale Tale Sunt ceriurile 4 2 : -426 Legea Ta Doamne este nestrămutată 442.

Marşieu I.: Naşterea Născătoarei de Dumnezeu 298. Nany A.: De Dumnezeu Născătoarea 27. O Preoteasă tineră : Al doilea ecou 70. Perva Gh. Nici odată 278. Drum drept 312 Cu­

vinte greu de pronunţat Ce vi se pare de Hristos? 29. Glas de înger şi Paşti de sfinţi 34. Răspuns bun la înfricoşatul judeţ 42 -43 . De unde mă cunoşti ? 7 0 -71. Numai semnul lui Iona 74—75. Să ne inchinăm la

aşternutul Picioarelor Lui 75-76. Demoni, rugăciune şi post 102. Maica Domnului Hristos 103. Despre glo­rie 108. Săptămâna jertfei 111. Toma 135. Marie-Ra-vuni 143. In aşteptarea ajutorului omenesc 145. Sunt îumine 160. Creştinii tainici 209. Paşii Domnului pe munţi 266.

Popa R. : Linişte şi singurătate 326. Necredinţa sf. Ap. Toma 133.

Popovici Gh.: Voim să trăim 224—25. In gura tu­turor oamenilor 205—266. înţelegi tu ? 333. Nimicuri mari 3 7 2 - 3 7 3 . Nu vă temeţi 4 3 7 - 4 3 8

Popoviciu N. : Cuvânt la incheierea anului şcolar la Academia Teologică din Arad 2 2 1 - 2 2 3 . Cuvânt la deschiderea cursurilor dela Academia Teol. din Arad 4 4 8 - 4 4 9 .

• Potcaş L: Evlavia 7 9 - 8 1 ; 9 2 - 9 2 . Preotul bătrân : Maica preoteasă 36—36. Casa preo­

ţească 51—53. Calităţile viitoarei preotese 76—78. Apo­stolatul intern 91—92 Şcoala tradiţiilor religioase 100— 101. Preoteasa, indrumătoarea femeilor 1 0 8 - 1 1 0 . Preo­teasa bătrână 113. Tragedii preoţeşti 125—26. Cuvânt de încheiere 134—135.

Rudneanu C . : Naşterea sfântă 441. Şiclovân S.: Constatări şi îndemnuri creştineşti

4 4 - 4 5 . Duşmanul nostru e păcatul 403. Ţândrău N . : Pentru 8 Iunie.' Turicu C.: Text biblic 1 2 - 1 3 . Rolul Bisericii in

formarea conştiinţei patriotice 419—420 Reclamaţii ne-londate 427—428. Biserica păstrătoarea limbei şi fiinţei noastre 428.

Veturia Preoteasa: Primul ecou 43. Wieder M.: Sentimente ortodoxe 71—72. Pcstul

mare 1 0 2 - 1 0 3 . Ziua sfintei Învieri 1 2 8 - 1 2 6 .

IV. Bibliograf e.

Cioloca D . : Codul pensiilor publice 8 1 - 8 2 . Ciuhandu Gh : Pilde şi sfaturi duhovniceşti (Gh.

Negură) 15. Brazde bănăţene (C, Pa->cu); Biblioteca am­vonului (Z. Mc-g*). Protestantismul şi Românii din Ar­deal (Filimon Petru) 22—23. Mânistirea Bodrog (V. Vlă-duceanu) 40. Biblioteca biblică (N. Neaga) i38. Din trecutul românilor timişoreni (Aurel Cosma) 146-147. Viaţa şi activitatea episcopului V asile Moga (S. Stanca) 166-67.

D. P.: înainte mergătorul Domnului (G. Beldie) 219. Cronica Romanului; îngerul; Luceafărul 373.

Felea V. Ii Un neam, o credinţă, un avânt (I. P. 5 . Mitropolitul Nicolae); Arhive bănăţene (Caius Pascu); Războiul (P. Deheleanu); Gândirea (Crainic); Muncito­rul creştin (M. Şcrpoianu) 190. Minunate sunt lucrurile tale (V. Stanciu); Dumnezeu este lumina (Vasilache); Revista Teologică; Viaţa I lusr i tă ; Albina; Lumina satelor 198. Maica Domnului (A Nanu); Convorbiri Literare; Brazde bănăţene ; Fântâna Darurilor ; înnoirea 210—211. Gândirea; Şcoala ort. rom de cântăreţi „D. Cunţan", anuar fertiv 219; Cărţile publicate de de Pa­triarhul Nicodim 235—236. Anuarul Academiei Teolo­gice Andreene (Stănilo-e); Vieţile sfinţilor (Al. L. Mol dqvano); Misionarul 254. Saul din Tars (Gr. Marcu); Mitropolia Moldovei 284. Sf. Liturghie (Ionescu-Amza); Necinstirea sf. împărtăşanii (VI. Urzica); Convorbiri Li­terare ; Gândirea 308. Revista Teologică 329—33o. Pen­tru o mai bună pregătire a viitorilor preoţi (Sp. Cân-

dea); Viaţa Ilustrată (P. S. Colan); Misionarul 335, însem­nări creştine 344 Calendarul creştinului ortodox, pe anul l94o (Cornel Magieru); Cultura creştină 3 5 6 - 3 5 7 . Re­vista Teologică ; Viaţa Ilustrată ; Fântâna Darurilor; Brazde bănăţene 365. Poporul român şi fenomenul re­ligios (T. Fecioru); La a X X - a aniversare a Universităţii Daciei Superioare (O. Ghibu); Viaţa Ilustrată ; Păstorul ortodox 4 1 1 - 4 1 4 . Unaţia şi analfabetismul în eparhia Gherlei (Gh. Ciuhandu); Revista Teologică; Şcoala Vremii 42o. Supremaţia credinţii pure in viaţa sufle­tească şi socială (E. Speranţia); Ontologia umană şi cu­noaşterea ; Revista Teologică 429.

Rudneanu C.: Documente româneşti in limba slavă din mănăstirile muntelui Athos (Grigorie-Nandriş) 5 o -52. Tradiţia dogmatică ortodoxă (Rezuş) 3oo-3ol. Teo­logie şi Preoţie (Felea) 323. DesvoJtarea dogmatică (Rezuşi 344. Texte biblice la ridicarea pavilionului (T. Constantin) 364 - 3 6 5 .

Tudor Demian: Concepţia sf. Ioan Husostom a-supra bunurilor materiale (Diac P. F. Alexandru); Spre parohia model (Pr. Anton I. Popescu); Hotarul; Şcoala Vremii 268—269. Revista Teologică ; Telegraful român 3ol ; Cugetări despre bine şi râu (N. Velimirovici); P S, Eugeniu Suceveanu (O. Tarangul); Cronica Roma­nului; Tomis 32o—321. Gândirea 356—359. Frământări (Iâ şi citeşte); îndreptar pentru candidaţii cari vin la hirotonie (Arhiereul Emilian Antal); Sr«jja Ţârii (Episco-pul Nifon Criveanul) 396—397. Iubirea ortodoxiei; De­corarea şi lăudarea unor preoţi şi mireni din secolul trecut (C. Pascu); Gândirea 4o4—4o5. Hristos şi mân­tuirea sufletească a orăşenilor (Sp. Cândea); Alte flori creştine (Alex. L. Moldovanu); Gândirea 4 4 4 - 4 5 .

T. C. Albumul creştinului (C. Beldie); Biblioteca „Mărgăritarele lumii" (V. Ionescu); Taina mulţumirii (El. Portei) 3o7-3oS . Hristos şi mântuirea sufletească a oră­şenilor (Sp. Câudea) ; Biblioteca „Veniţi la Hristos"; Ţară noua (O. Neamţu); Moş Trian (C. I. Gheorghe) 3 2 8 -329. 5d texte biblice (Vasilescu- Sibiescu) 344.

Turicu C.: Ortodoxia (Toma Chiricuţâ) 397.

V. Misiuni, rapoarte , conferinţe preoţeşti , corespondenţe.

Ageu I.: Pelerinagiile religioase la sf. mănăstire H. Bodrog 2 9 0 - 9 1 , Sfinţirea catedralei renovate 385-87.

A. S.: f Preot Iosif Păcurariu 268. Ciucur Antialcoolice 4 2 8 - 4 2 9 . Ciuhandu Gh,: O întrunire de vechi dascăli con­

fesionali 19. Din realizările strâjereşti 2 9 - 3 0 . Un sol al Franţei intre noi (H. Beaussart) 1 2 9 - 1 3 1 . Iubileul revistei „îngerul" 1 7 0 - 1 7 1 . Serbere naţională cu pro­vocare confesională 4 . 6 .

Corpaş P.: invitare 2 9 9 - 3 0 0 . C. D. •• Veşti bune din Iancahid 38. C. N . : Adunarea Asociaţiei clerului 198. D. P.: Franco închină spada sa lui D-zeu 189. F. 11. V.: Congresul Asociaţiei „Oastea Domnu­

lui" 188. Fia viu Tie: Sfinţirea bisericii din Parţa 328. Handra T.: Misiune religioasă în Chisindia 28, Işa I.: Ziduri cari plâng ale bisericii ort. din

Blaj 162 -63 , Laichici Gh.: Conferinţă catihetică din tractul Ba-

linţ 2 0 - 2 1 .

Lucaciu Şt.: Pelerinagiile religioase lâ sf. mănăs­tire H. Bodtog 2 4 4 - 4 5

Neamul Românesc: Menirea eternă a educaţiei 3 3 2 - 3 3 3 . •

Part : Goni. catihetice a protopopiatului Vinga 5 . Programa serviciilor religioase la sfinţirea bis., din

Lipova-Banat 269. Rep.: Sfinţirea bis. din Ghiroda 183. Sfinţirea bi­

sericii din Viile-Fabrica-Timişoara 1 9 4 - 1 9 5 . R. P.: Sfinţirea bisericii din Dumbrava 395 - ^396 Sumarele Adunării Eparhiale: 1 8 7 - 8 8 ; 197: 2 0 9 -

2 1 0 ; 2 8 ; 2 2 5 - 2 7 ; 2 3 4 - 3 5 ; 2 4 6 ; 2 5 2 - 5 4 . Tudor D.: Corul bisericesc din Micălaca 82—83.

Vî. Cronici şi informaţiuni. C. Gh.: pag. 6-7, 1 5 - 1 6 , 2 2 - 2 3 , 3 1 - 3 2 , 3 9 - 4 0 ,

5 3 - 5 5 , 105 -106 , 119, 131 -132 , 138, 147, 1 5 4 - 1 5 5 , 163, 182.

F. 11. V. şi alţii: pag. 191, 199-200 , 2 1 1 - 2 1 2 , 2 1 9 - 2 2 0 , 2 2 7 - 2 2 8 , 2 3 6 - 2 3 8 , 247, 2 5 4 - 2 5 5 . 260, 270, 278, 285, 293, 301, 3 0 8 - 3 0 9 , 3 2 1 - 2 2 , 3 2 9 - 3 0 , 336, 338, 3 4 4 - 4 5 , 357, 3 6 5 - 6 6 . 374, 38<-82 , 3 8 9 - 9 0 , 3 9 7 -98, 4 0 5 - 4 0 6 , 4 1 2 - 1 4 , 421, 4 2 9 - 3 0 , 4 4 5 - 4 6 .

VII. Oficiale, c irculare, ordin*», comunicate* P?g. 7 - 8 , 2 3 - 2 4 , 32, 4 7 - 4 8 , 5 5 , 8 7 - 8 8 , 96, 110, 132» 1 3 8 - 4 0 . 1 4 1 , 148, 1 5 5 - 5 6 , 1 6 3 - 6 4 , 172, 182, 191 -92 . 200, 212, 2 3 8 - 3 9 . 2 4 7 - 4 8 , 2 2 5 - 5 6 , 2 6 0 - 6 2 , 270 ,278, 285, 2 9 3 - 9 4 , 3 0 9 - 1 0 , 322, 3 3 6 - 3 7 , 345, 346, 357-58, 374, 390, 398, 406, 4 1 4 , 4 2 1 - 2 2 , 430.

VIII. C o n c u r s u r i .

Arad, Săvârşin, Hodoş 8, 16, 24. Mişca, Cintei 48, 56. Comlăuş 56, 7 2 ; Arad 72, 88, 96. Iercoşeni, Grabaţ, Chişineu-Criş lo6, 12o, 119 l2o. Sannicola ui-Mare, Moţiori, Apateu 12o, 132. Sânnicolaul-Mare 14o ; Nerău 148, 156, 164; Arad

(Academia Teologică) 156, 164. Ostrov 172, 192; Micălaca-nouă, 192, 2oo. Arad (Şcoala Normală) 2oo, 212, 22o. Jimbolia, Buteni-Buia 2 3 9 - 2 4 o , 248, 2 5 6 ; Arad

(Acad.-Teolog.) burse 262, 286. Ti>a, Lipova 294, 302, 310. Recaş, Tisa, 3o2, 3 î o ; Recaş 322. Arad, Mănăştur, Bodrogul nou, 33o—337. Musteşti, Radmăneşti, Şoimuş-Buceava, Vata d*

jos, Dumvrava 328, 345-346, 358, Şcoala de cântăreţi 358 ; Concursuri pentru

burse, 382. Sara vale, Virişmort 4o6, 414, 422. Concurs pentru preoţii militari 422.

IX. Licitaţii, publicaţiuni.

Pag 55, 88, 140, 148, 156, 164. 172, 192, 200, 212,, 220, 228, 248, 256, 270, 285. 286, 294, 302.

C S r M n o u i a p ă r u t e şi bune pentru bibliotecile " 1 naroh'Jlf». d» vânzare» la

L i b r ă r i a D i e c e z a n ă :

V. Stanciu: M i n u n a t e sun t l u c r u r i l e T a l e ! Cariile V*î*i, Cuj 1939, 169 o. 45 Lei.

Pr. P. Vlntlleseu: S p o v e d a n i a ş i D u h o v n i c i a . Ed. Librăriei Teotog ce Bucureşti 423 p. 120 L h -

5 / . Vaslle cel Mare: C o m e n t a r l a P s a l m i . Ed. L'brâriH Teo ogtcf, 327 p 7 5 Lei.

Pr, A, Lupşa: S e m i n ţ e duhovn iceş t i . Predici ş! cuvântări. O cea, 200 i>. 100 L h .

Df. P. Dehtkanu: R ă z b o i u l . O problemă de morala şi so »o og*e creştina. Aud, 1939. Diecezan?, 106 p, 35 Le>.

Dr. II. V Felea: P o c ă i n ţ a . Studiu de do"umert*re teologica şi psihologică. Seria Ttolog că, Sibiu 1939, 444 pagini, 175 Lei.

C Â N T Ă R I B I S E R I C E Ş T I

P a r t e a I. şi I I .

Cele opt glasuri După cân ta rea fostului Ep iscop al Aradului I o a n I . Papp. . Aran j a t e pe note de P ro f . T r i f o n Lugojan E d i t a I I . 275 pagini, preţul 200 Lei .

Cetiţi s i r ă s p â n d i ţ i :

Răspunsurile liturgice (Unison)

C u m s e c â n t ă in E p a r h i a Aradu lu i

Revizuite cu binecuvântarea P. S. Sale Părintelui Episcop

D r . A n d r e i M a g i e r u Puse pe note de

P r o f . T r i f o n L u g o j a n

Formatul mare 30 lei. Formatul mic 40 tei.

Calendarul creştinului ortodox 1940 R e d a c t o r : Prot . C. MAGIERU Cuprins literar bogat cu clişee numeroase; cu şemalism şi cu târgurile. Apărut într'o singură ediţie.

Pagini 142 — Preţul l 5 lei

fiecare creştin e dator să-şi cumpere calendarul dela biserică.