Anul IX, Nr. 2, 2013 NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN...

of 4 /4
Să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos (I Corinteni 15, 57) Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldovei Publicaţie trimestrială a protopopiatului de Criuleni şi Dubăsari Apare cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010 Anul IX, Nr. 2, 2013 continuare în pag. 4 NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. Şi pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului. Iar toată mulţimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară şi se ruga. Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea şi, de naşterea lui, mulţi se vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea La ce omului din zilele noastre îi foloseşte Biseri- ca? Este posibil să avem viaţă duhovnicească trăind şi lucrând în ritmul accelarat al megapolisului? Are Bi- serica o recetă pentru crearea unei societăţi cinstite şi prospere? Ce atitudine să luăm faţă de publicaţii- le scandaloase în mass-media împotriva Bisericii? În ajunul Învierii Domnului revista moscovită „Foma” a adresat aceste întrebări Întâistătătorului Bisericii Ruse Patriarhului Kiril. - Sanctitatea Voastră, în zilele de Paşti în Biserică se vor- beşte mult despre bucurie, dar când cobori în metrou, adesea întâlneşti feţe triste, îngrijorate…. De ce în viaţa noastră este atât de puţină bucurie? Şi ce să facem cu această stare? - Atunci când o persoană alege o cale greşită în viaţă, în adâncul sufletului său deja arde o „luminiţă roşie de alarmă”, omul simte o nelinişte. Oamenii încearcă să înăbuşe într-un fel acest semnal – şi de multe ori fac doar mai rău. Cuvântul lui Dumnezeu spune că, atâta timp cât rămânem în răutate, nu vom avea pace interioară. Dar ne putem şi schimba viaţa – nu singuri, ci cu ajutorul lui Dumnezeu, alegând calea cea dreaptă. Bucuria şi pacea în suflet vin atunci când ne punem nădejdea în Dumnezeu şi facem voia Lui. - Dar aceasta presupune îndreptarea omului către Biserică. De ce are nevoie omul din zilele noastre de Biserică? - Dar de ce în general are nevoie de viaţă omul din zilele noastre? La urma urmei, orice “de ce” implică un scop oareca- re. De ce am nevoie de o navă? – Pentru a trece oceanul. De ce am nevoie de cunoştinţe şi abilităţi? – Pentru a atinge care- va scopuri. Dar pentru ce să ating aceste scopuri? Merită oare ele efortul nostru? Care este scopul în general al vieţii umane? Hristos a întemeiat Biserica, pentru ca în ea să ne descopere sensul şi scopul existenţei noastre: de ce suntem aici, la ce drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit. Şi a zis Zaharia către înger: După ce voi cunoaşte aceasta? Căci eu sunt bătrân şi femeia mea înaintată în zilele ei. Şi îngerul, răspunzând, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Şi am fost trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea. Şi iată vei fi mut şi nu vei putea să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor. Şi poporul aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu. Şi ieşind, nu putea să vorbească. Şi ei au înţeles că a văzut vedenie în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut. Şi când s-au împlinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa. Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând: Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Şi după ce s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu. Şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul a mărit mila Sa faţă de ea şi se bucurau împreună cu ea. Iar când a fost în ziua a opta, au venit să taie împrejur pruncul şi-l numeau Zaharia, după numele tatălui său. Şi răspunzând, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan. Şi au zis către ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheamă cu numele acesta. Şi au făcut semn tatălui său cum ar vrea el să fie numit. Şi cerând o tăbliţă, el a scris, zicând: Ioan este numele lui. Şi toţi s-au mirat. Şi îndată i s-a deschis gura şi limba şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu. Şi frica i-a cuprins pe toţi care locuiau împrejurul lor; şi în tot ţinutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte. Şi toţi care le auzeau le puneau la inimă, zicând: Ce va fi, oare, acest copil? Căci mâna Domnului era cu el. Şi Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt şi a proorocit, zicând: Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului Său; Şi ne-a ridicat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său, Precum a grăit prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac; Mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc pe noi. Şi să facă milă cu părinţii noştri, ca ei să- şi aducă aminte de legământul Său cel sfânt; De jurământul cu care S-a jurat către Avraam, părintele nostru, Ca, fiind izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, să ne dea nouă fără frică, Să-I slujim în sfinţenie şi în dreptate, înaintea feţei Sale, în toate zilele vieţii noastre. Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui, Să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor VIAŢA DUHOVNICEASCĂ – NU ESTE UN HOBBY DE CARE NE PUTEM OCUPA ÎN TIMPUL LIBER putem spera şi ce ar trebui să facem. Şi El ne descoperă că am fost creaţi pentru viaţa veşnică şi binecuvântată, că aceste câteva decenii din călătoria noastră pe pământ – sunt un moment foarte important de pregătire pentru eternitate, când şi vom culege roade- le muncii pe care am făcut-o aici, pe pământ. Şi această veşnicie poate fi plină de bucurie şi fericire, şi poate, din păcate, să nu fie aşa. Şi Biserica a fost creată de Dumnezeu cu unicul scop – mân- tuirea veşnică a oamenilor. Când cineva înţelege acest lucru, când el tinde către mântuire, întreaga sa viaţă pământească se schimbă: beţivii îşi recunosc viciile lor, infractorii devin cetăţeni cinstiţi, oame- nii trişti şi descurajaţi îşi recapătă speranţa şi puterea. Omul care crede în mântuire şi Hristos, poate cu răbdare, cu speranţă să ducă ceea ce altul nu poate, pentru că el vede în faţa sa perspectivele eterne, nu cele temporare. Omul devine altul, se schimbă sistemul său de valori. Omul găseşte adevăratul scop şi adevărata bucurie din viaţa sa. Ceea ce credea important, valoros, pentru care era dispus să facă orice, chiar şi o crimă, devine ceva inutil şi lipsit de sens. Dumnezeu l-a creat pe om pentru bucuria infinită şi fericire. Trebuie să ţinem minte acest lucru. - Adesea oamenii spun că este mai important să faci fapte bune, decât să mergi la biserică, să participi la slujbe, să te rogi, să post- eşti… Ce să le răspundem ? - Începeţi să faceţi fapte bune cu adevărat. Nu doar să dai un bănuţ o dată pe an, căci un bănuţ îl poate dona şi o persoană nu prea bună. Dar să trăieşti întreaga viaţă în fapte bune este o realizare deosebită, ceva adesea imposibil de realizat. Încercaţi în fiecare zi să procedaţi corect, să faceţi doar ceea ce nu contravine conştiinţei şi veţi vedea că nu vă reuşeşte, că aveţi nevoie de ajutorul lui Dum- nezeu. Doar Hristos nu este doar Învăţătorul care ne arată cum să trăim. El este Mântuitorul, care prin moartea şi învierea Sa transmite harul Său, singurul care poate schimba vieţile noastre. Aşa cum ne spune Biblia: „Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu. Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2, 8-9). Biserica lui Dumnezeu este o comunitate de oameni care împărtăşesc aceeaşi credinţă, se roagă împreună, şi cel mai important, săvârşesc Taina Împărtăşaniei, aşa cum Hristos în- suşi ne-a poruncit în Evanghelie. Şi Biblia ne spune un lucru uimitor: Biserica, în care se săvârşeşte Împărtăşania este Trupul lui Hristos, în care e viaţa lui Hristos. Refuzând comunicarea cu Biserica, partici- parea la Împărtăşanie – renunţi la această viaţă. Însuşi Dumnezeu în Evanghelie ne spune – că dacă nu ne împărtăşim cu Sfintele Taine, nu vom avea viaţă veşnică (Ioan 6, 54). lor, Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus, Ca să lumineze pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii. Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel. (Luca 1, 5-25, 57-80)

Embed Size (px)

Transcript of Anul IX, Nr. 2, 2013 NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN...

  • S dm mulumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruina prin Domnul nostru Iisus Hristos (I Corinteni 15, 57)

    Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldovei

    Publicaie trimestrial a protopopiatului de Criuleni i DubsariApare cu binecuvntarea nalt Prea Sfinitului Vladimir, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    SLUJB ARHIEREASC LA PACANI

    / Continuare n pag. 4 /

    Smbat, 13 noiembrie 2010, la biserica cu hramul Sfntului Mare Mucenic Dumitru din satul Pacani, raionul Criuleni a avut loc o slujb arhiereasc svrit de nalt Prea Sfinitul Vladimir, mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove mpreun cu un sobor de preoi.

    ntistttorul a fost ntmpinat cu bucurie de parohul bisericii prot. Gheorghe Butnaru, precum i de enoriaii satului. La nceput a fost svrit Sfnta Liturghie, dup care a urmat sfinirea bisericii, pentru prima data oficiat de un arhiereu.

    Biserica era mpodobit ca o mireas att n plan spiritual, deoarece parohul i duce cu demnitate misiunea pastoral,

    ct i material, fiindc anul acesta locaul sfnt a fost supus unei reparaii capitale n interior i n exterior. Pentru truda depus pe parcursul celor 17 ani de preoie, parohul biserici prot. Gheorghe Butnaru a fost decorat cu dou distincii bisericeti: dreptul de a purta Pali i Cruce cu Pietre Scumpe.

    PS Vladimir, n predica sa, a ndemnat pe cretinii din Pacani: S pzeasc dreapta credin, s frecventeze serviciile divine svrite la biseric, s sporeasc n milostenie i fapte bune, cci doar ducnd o via bineplcut lui Dumnezeu, putem ajunge la limanul mntuirii... . Parohul,

    la rndul lui, a mulumit tuturor cretinilor care au contribuit financiar la reparaia bisericii. Pentru aportul adus au fost menionai cu Diplome Arhiereti urmtorii ctitori: Pantea Anastasia; Cojuhari Vladimir; Mihailov Gheorghe; Gherescu Vladimir; Balan Mihail; Puiu Veceslav; Preaca Andrei i Negrei Dumitru.

    Slujba arhiereasc i resfinirea sfntului loca este o fil important i deosebit care va rmne nscris n istoria satului i n amintirea tuturor enoriailor din satul Pacani.

    Cor. NIKA

    Hristos Se nate, slvii-L, Hristos din ceruri, ntmpinai-L, Hristos pe pmnt, nlai-v. Cntai Domnului tot pmntul i cu veselie ludai-L, popoare, c S-a preaslvit

    (Catavasia Canonului Naterii Domnului).

    Iubii credincioi!Cu ajutorul bunului Dumnezeu am ajuns la sfritul

    anului 2010 de la Naterea Domnului nostru Iisus Hristos, an de aspre ncercri pentru ara noastr, cu greuti i ispite de tot felul, lipsuri, suferine i lacrimi. Dar trecnd cu rugciune i rbdare prin toate, Mntuitorul ne ntrete n credin, ne nelepete de a pzi poruncile Evangheliei i de a ocoli pcatul, cu amarnicile roduri ulterioare.

    Cu prilejul srbtorilor de iarn v doresc tuturor cretinilor dreptmritori ca Domnul i Dumnezeul nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a ntrupat pentru mntuirea noastr s ne umple sufletele de acea bucurie nepmnteasc de care s-au mprtit acei simpli pstori ai Betleemului. Lumina lui Dumnezeu, care i-a luminat pe ei, s ne ptrund toat fiina noastr de razele dragostei de Dumnezeu i fa de aproapele, iar rsuflarea cald a Pruncului Dumnezeiesc s ne nclzeasc inima cu cldura iubirii Sale Dumnezeieti. Cu voie bun i cu daruri s-i ntmpinm pe micii vestitori ai Naterii Domnului, care vor veni n gospodriile noastre cu frumoasele colinde ortodoxe.

    Fie ca Atotmilostivul Dumnezeu s ne rnduiasc un An Nou cu mult belug, gnduri curate i fapte bune, pace n casele noastre, n ar i n lumea ntreag. La muli ani!

    Harul Domnului nostru Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tatl i mprtirea Sfntului Duh s fie cu voi cu toi!

    Prot. mitr. Teodor PELIN,protopop al bisericilor

    din raioanele Criuleni i Dubsari

    Aprtorule al Ortodoxiei, i nvtorule al sfineniei, pstor blnd ca un miel i mare dascl al Sfintei Liturghii, Printe Ierarhe Dosoftei, roag pe Hristos Dumnezeu s mntuiasc sufletele noastre!

    Tropar, glasul al 8-lea

    Sfntul Ierarh Dosoftei s-a nscut n anul 1624 la Suceava. Prinii si Leontie i Misira Baril erau nite cretini binecredincioi. La botez, pruncul a primit numele Dimitrie, pentru c se nscuse n preajma zilei srbtoririi Sf. M.M. Dimitrie, Izvortorul de mir.

    Tnrul Dimitrie Baril a nvat carte de la cei mai renumii dascli din Moldova i la coala Friei Ortodoxe de la Mnstirea Adormirea Maicii Domnului din Lvov. Druit de Dumnezeu cu o inteligen deosebit i-a agonisit nc din anii copilriei i ai tinereii mult tiin de carte. Cunotea limbile greac, latin, slavon bisericeasc, polon i ucrainean. A studiat, de asemenea cu mult rvn Sfintele Scripturi i nvturile dumnezeietilor Prini ai Bisericii.

    Pe lng nvtura adunat cu migal de la muli dascli, la coala mnstirii Probota a deprins i nvtura cea duhovniceasc: rugciunea, ascultarea, smerenia i nevoinele ascetice. A primit ngerescul chip n aceast sfnt mnstire la anul 1649, cu numele de monah Dosoftei. Iubitor de nelepciune i vrednic mplinitor al nevoinelor clugreti, Cuviosul Dosoftei a sporit n dragoste i rugciune, devenind printe duhovnicesc i nceptor al obtii de la Probota.

    Timp de mai muli ani nvatul egumen a cluzit pe monahi la Hristos, ntrindu-i n buna nevoin i n cunoaterea Sfintei Scripturi. A dezvoltat mult coala mnstirii Probota i a crescut muli ucenici luminai, aducnd n obtea sa o adevrat nnoire duhovniceasc.

    Datorit prestigiului su de crturar i virtuilor care-i luminau chipul i faptele, ieromonahul Dosoftei este chemat de Dumnezeu la slujirea arhiereasc. n anul 1658 a fost numit n scaunul episcopal de la Hui, dup un an a trecut n scaunul vldicesc de la Roman, iar n 1671 este ales mitropolit al Moldovei. Blnd i smerit, naltul ierarh uimea pe toi prin nelepciune i buntate: Cronicarul Ion Neculce l descrie astfel: Acest Dosoftei mitropolit nu era om prost (simplu) de felul lui. i era neam de mazl. Prea nvat, multe limbi tia: elinete, slovenete, i alt adnc carte i-nvtur. Deplin clugr i cucernic, i blnd ca un miel. n ara noastr, pe ceasta vreme nu este om ca acela.

    Iubitor i tritor al dreptei credine, purttor de grij fa de pstoriii si n vremuri nepanice pentru ar, cu dese schimbri de domnii, Sfntul Mitropolit Dosoftei al Moldovei i-a mplinit misiunea pastoral prin punerea n lucrare a darurilor pe care i le-a dat Dumnezeu din belug: traducerea i tiprirea de carte sfnt n limba romn. n linitea chiliei sale din patria natal sau aflat n pribegie, sfntul a druit Bisericii i neamului romnesc lucrri de mare valoare. Primele cri tiprite au fost Psaltirea n versuri i Acatistul Nsctoarei de Dumnezeu (Uniev, 1673). nelegnd n Duhul Sfnt poezia psalmilor, i-a transpus n versuri romneti, ca s apropie tot mai mult de sufletul poporului comoara de lumin i de har a cuvntului dumnezeiesc. Recunoscut ca autoritate teologic, a revizuit traducerea fcut de sptarul Nicolae Milescu la Vechiul Testament, text care va fi inclus n Biblia de la Bucureti, din 1688.

    n toamna anului 1673 a plecat n pribegie n Polonia, din cauza schimbrilor de domn n ar i a convingerilor sale antiotomane. n 1674 a fost nlocuit n scaunul mitropolitan de la Iai cu Teodosie, episcopul de Roman. n anul urmtor, Sf. Mitropolit Dosoftei este readus n demnitatea sa chiriarhal, iar Teodosie se retrage la mnstirea Bogdana i peste puin vreme va cunoate moarte martiric.

    Anul IX, Nr. 2, 2013

    continuare n pag. 4

    NATEREA SFNTULUI IOAN BOTEZTORULEra n zilele lui Irod, regele Iudeii, un

    preot cu numele Zaharia din ceata preoeasc a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron i se numea Elisabeta. i erau amndoi drepi naintea lui Dumnezeu, umblnd fr prihan n toate poruncile i rnduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearp i amndoi erau naintai n zilele lor. i pe cnd Zaharia slujea naintea lui Dumnezeu, n rndul sptmnii sale, a ieit la sori, dup obiceiul preoiei, s tmieze intrnd n templul Domnului. Iar toat mulimea poporului, n ceasul tmierii, era afar i se ruga. i i s-a artat ngerul Domnului, stnd de-a dreapta altarului tmierii. i vzndu-l, Zaharia s-a tulburat i fric a czut peste el. Iar ngerul a zis ctre el: Nu te teme, Zaharia, pentru c rugciunea ta a fost ascultat i Elisabeta, femeia ta, i va nate un fiu i-l vei numi Ioan. i bucurie i veselie vei avea i, de naterea lui, muli se vor bucura. Cci va fi mare naintea Domnului; nu va bea vin, nici alt butur ameitoare i nc din pntecele mamei sale se va umple de Duhul Sfnt. i pe muli din fiii lui Israel i va ntoarce la Domnul Dumnezeul lor. i va merge naintea Lui cu duhul i puterea lui Ilie, ca s ntoarc inimile prinilor spre copii i pe cei neasculttori la nelepciunea

    La ce omului din zilele noastre i folosete Biseri-ca? Este posibil s avem via duhovniceasc trind i lucrnd n ritmul accelarat al megapolisului? Are Bi-serica o recet pentru crearea unei societi cinstite i prospere? Ce atitudine s lum fa de publicaii-le scandaloase n mass-media mpotriva Bisericii? n ajunul nvierii Domnului revista moscovit Foma a adresat aceste ntrebri ntistttorului Bisericii Ruse Patriarhului Kiril.

    - Sanctitatea Voastr, n zilele de Pati n Biseric se vor-bete mult despre bucurie, dar cnd cobori n metrou, adesea ntlneti fee triste, ngrijorate. De ce n viaa noastr este att de puin bucurie? i ce s facem cu aceast stare?

    - Atunci cnd o persoan alege o cale greit n via, n adncul sufletului su deja arde o lumini roie de alarm, omul simte o nelinite. Oamenii ncearc s nbue ntr-un fel acest semnal i de multe ori fac doar mai ru. Cuvntul lui Dumnezeu spune c, atta timp ct rmnem n rutate, nu vom avea pace interioar. Dar ne putem i schimba viaa nu singuri, ci cu ajutorul lui Dumnezeu, alegnd calea cea dreapt. Bucuria i pacea n suflet vin atunci cnd ne punem ndejdea n Dumnezeu i facem voia Lui.

    - Dar aceasta presupune ndreptarea omului ctre Biseric. De ce are nevoie omul din zilele noastre de Biseric?

    - Dar de ce n general are nevoie de via omul din zilele noastre? La urma urmei, orice de ce implic un scop oareca-re. De ce am nevoie de o nav? Pentru a trece oceanul. De ce am nevoie de cunotine i abiliti? Pentru a atinge care-va scopuri. Dar pentru ce s ating aceste scopuri? Merit oare ele efortul nostru? Care este scopul n general al vieii umane? Hristos a ntemeiat Biserica, pentru ca n ea s ne descopere sensul i scopul existenei noastre: de ce suntem aici, la ce

    drepilor, ca s gteasc Domnului un popor pregtit. i a zis Zaharia ctre nger: Dup ce voi cunoate aceasta? Cci eu sunt btrn i femeia mea naintat n zilele ei. i ngerul, rspunznd, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce st naintea lui Dumnezeu. i am fost trimis s griesc ctre tine i s-i binevestesc acestea. i iat vei fi mut i nu vei putea s vorbeti pn n ziua cnd vor fi acestea, pentru c n-ai crezut n cuvintele mele, care se vor mplini la timpul lor. i poporul atepta pe Zaharia i se mira c ntrzie n templu. i ieind, nu putea s vorbeasc. i ei au neles c a vzut vedenie n templu; i el le fcea semne i a rmas mut. i cnd s-au mplinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa. Iar dup aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zmislit i cinci luni s-a tinuit pe sine, zicnd: C aa mi-a fcut mie Domnul n zilele n care a socotit s ridice dintre oameni ocara mea. i dup ce s-a mplinit vremea s nasc, Elisabeta a nscut un fiu. i au auzit vecinii i rudele ei c Domnul a mrit mila Sa fa de ea i se bucurau mpreun cu ea. Iar cnd a fost n ziua a opta, au venit s taie mprejur pruncul i-l numeau Zaharia, dup numele tatlui su. i rspunznd, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan. i au zis ctre ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheam cu numele acesta. i

    au fcut semn tatlui su cum ar vrea el s fie numit. i cernd o tbli, el a scris, zicnd: Ioan este numele lui. i toi s-au mirat. i ndat i s-a deschis gura i limba i vorbea, binecuvntnd pe Dumnezeu. i frica i-a cuprins pe toi care locuiau mprejurul lor; i n tot inutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte. i toi care le auzeau le puneau la inim, zicnd: Ce va fi, oare, acest copil? Cci mna Domnului era cu el. i Zaharia, tatl lui, s-a umplut de Duh Sfnt i a proorocit, zicnd: Binecuvntat este Domnul Dumnezeul lui Israel, c a cercetat i a fcut rscumprare poporului Su; i ne-a ridicat putere de mntuire n casa lui David, slujitorul Su, Precum a grit prin gura sfinilor Si prooroci din veac; Mntuire de vrjmaii notri i din mna tuturor celor ce ne ursc pe noi. i s fac mil cu prinii notri, ca ei s-i aduc aminte de legmntul Su cel sfnt; De jurmntul cu care S-a jurat ctre Avraam, printele nostru, Ca, fiind izbvii din mna vrjmailor, s ne dea nou fr fric, S-I slujim n sfinenie i n dreptate, naintea feei Sale, n toate zilele vieii noastre. Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preanalt te vei chema, c vei merge naintea feei Domnului, ca s gteti cile Lui, S dai poporului Su cunotina mntuirii ntru iertarea pcatelor

    VIAA DUHOVNICEASC NU ESTE UN HOBBY DE CARE NE PUTEM OCUPA N TIMPUL LIBER

    putem spera i ce ar trebui s facem. i El ne descoper c am fost creai pentru viaa venic i binecuvntat, c aceste cteva decenii din cltoria noastr pe pmnt sunt un moment foarte important de pregtire pentru eternitate, cnd i vom culege roade-le muncii pe care am fcut-o aici, pe pmnt. i aceast venicie poate fi plin de bucurie i fericire, i poate, din pcate, s nu fie aa. i Biserica a fost creat de Dumnezeu cu unicul scop mn-tuirea venic a oamenilor. Cnd cineva nelege acest lucru, cnd el tinde ctre mntuire, ntreaga sa via pmnteasc se schimb: beivii i recunosc viciile lor, infractorii devin ceteni cinstii, oame-nii triti i descurajai i recapt sperana i puterea. Omul care crede n mntuire i Hristos, poate cu rbdare, cu speran s duc ceea ce altul nu poate, pentru c el vede n faa sa perspectivele eterne, nu cele temporare. Omul devine altul, se schimb sistemul su de valori. Omul gsete adevratul scop i adevrata bucurie din viaa sa. Ceea ce credea important, valoros, pentru care era dispus s fac orice, chiar i o crim, devine ceva inutil i lipsit de sens. Dumnezeu l-a creat pe om pentru bucuria infinit i fericire. Trebuie s inem minte acest lucru.

    - Adesea oamenii spun c este mai important s faci fapte bune, dect s mergi la biseric, s participi la slujbe, s te rogi, s post-eti Ce s le rspundem ?

    - ncepei s facei fapte bune cu adevrat. Nu doar s dai un bnu o dat pe an, cci un bnu l poate dona i o persoan nu prea bun. Dar s trieti ntreaga via n fapte bune este o realizare deosebit, ceva adesea imposibil de realizat. ncercai n fiecare zi s procedai corect, s facei doar ceea ce nu contravine contiinei i vei vedea c nu v reuete, c avei nevoie de ajutorul lui Dum-nezeu. Doar Hristos nu este doar nvtorul care ne arat cum s trim. El este Mntuitorul, care prin moartea i nvierea Sa transmite harul Su, singurul care poate schimba vieile noastre. Aa cum ne spune Biblia: Cci n har suntei mntuii, prin credin, i aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu. Nu din fapte, ca s nu se laude nimeni (Efeseni 2, 8-9). Biserica lui Dumnezeu este o comunitate de oameni care mprtesc aceeai credin, se roag mpreun, i cel mai important, svresc Taina mprtaniei, aa cum Hristos n-sui ne-a poruncit n Evanghelie. i Biblia ne spune un lucru uimitor: Biserica, n care se svrete mprtania este Trupul lui Hristos, n care e viaa lui Hristos. Refuznd comunicarea cu Biserica, partici-parea la mprtanie renuni la aceast via. nsui Dumnezeu n Evanghelie ne spune c dac nu ne mprtim cu Sfintele Taine, nu vom avea via venic (Ioan 6, 54).

    lor, Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Rsritul cel de Sus, Ca s lumineze pe cei care ed n ntuneric i n umbra morii i s ndrepte picioarele noastre pe calea pcii. Iar copilul cretea i se ntrea cu duhul. i a fost n pustie pn n ziua artrii lui ctre Israel.

    (Luca 1, 5-25, 57-80)

  • 2

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    ADUNAREA ORDINAR A PREOILORDIN PROTOPOPIATUL DE CRIULENI I DUBSARI

    SLUJB ARHIEREASC LA BOCANA

    DECORAIIPentru activitate srguincioas spre binele i slava Bisericii Ortodoxe din Moldova

    mai muli preoi i ctitori au fost menionai cu distincii arhiereti. La 28 septembrie, n ziua sfinirii bisericii cu hramul Naterea Maicii Domnului

    din Bocana, r. Criuleni, au fost decorai: prot. Serghei Golovaci, parohul bisericii dreptul de a purta mitr; prot. Ioan eptelici (s. Ustea, r. Dubsari) dreptul de a purta cruce cu pietre scumpe; prot. Ioan Gangan (s. Micleti, r. Criuleni) dreptul de a purta pali; dl Dumitru Goncearenco ordinul Cuv. Paisie Velicikovski gr. II; dl Valeriu Bulgac medalia Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt. La 24 octombrie, cu ocazia pelerinajului svrit la locurile sfinte din Israel, n

    biserica nvierea Domnului din or. Ierusalim au fost decorai: Prot. mitr. Oleg Vieru (s. Zicana, r. Criuleni), director al Centrului de pelerinaj Pelerinul Ortodox ordinul Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt gr. II; prot. mitr. Nicolae Ciobanu (s. Cruglic, r. Criuleni), preedintele Departamentul mitropolitan Relaii Culturale dreptul de a sluji Sf. Liturghie cu uile deschise pn la rugciunea Tatl nostru; prot. mitr. Teodor Pelin (s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni), protopop al bisericilor din raioanele Criuleni i Dubsari dreptul de a sluji Sf. Liturghie cu uile deschise pn la Heruvic. La 13 noiembrie, n ziua sfinirii bisericii cu hramul Sf. M. M. Dumitru din

    Pacani, r. Criuleni, a fost decorat prot. Gheorghe Butnaru cu dreptul de a purta pali i cruce cu pietre scumpe.

    Adunarea ordinar a preoilor din protopopiatul de Criuleni i Dubsari a avut loc pe data de 7 decembrie 2010 n biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din s. Jevreni, r. Criuleni.

    La nceput a fost oficiat slujba Sf. Liturghii de ctre printele paroh prot. Veaceslav Donscoi, printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin mpreun cu preoii din circumscripie. A urmat, ca de obicei, mrturisirea preoilor de ctre printele duhovnic prot. Ioan Turuta.

    n cadrul adunrii s-au discutat urmtoarele: totalizri privind activitatea protpopiatului n anul 2010; despre disciplina bisericeasc; predarea religiei n colile din protopopiat la etapa actual; organizarea Festivalului ortodox Astzi s-a nscut Hristos n or. Criuleni; participarea preoilor duhovnici la manifestrile de ziua poliiei n cadrul comisariatelor Criuleni i Dubsari; specificul activitii parohiilor n perioada srbtorilor de iarn; diverse probleme din activitatea pastoral i modaliti de soluionare a lor.

    Cor. NIKA

    O srbtoare deosebit, cu mult fast, au trit enoriaii satului Bocana, raionul Criuleni, n ziua de 28 septembrie 2010. n aceast zi nsorit, cu binecuvntarea nalt Prea Sfinitului Vladimir, mitropolit al Chiinului i al ntregii Moldove, Prea Sfinitul Petru, episcop de Hncu, a fost delegat s sfineasc Sfntul Prestol i s slujeasc Sfnta Liturghie n biserica Naterea Maicii Domnului din localitate.

    Locuitorii din acest sat sunt pstorii cu mult rvn i evlavie de protoiereul Serghei Golovaci, care merit cinstea i respectul pentru truda i osteneala depus mpreun cu ntreaga familie pentru a ridica Sfntul Loca.

    Ani n ir credincioii din sat, setoi de cuvntul lui Dumnezeu, erau nevoii s parcurg distane mari, la diferite parohii, pentru a se spovedi, a se mprti, a fi cununai, botezai i a

    participa la Sfintele Liturghii.Paisprezece ani de munc asidu a

    depus preotul Serghei Golovaci, care a fost binecuvntat de nalt Prea Sfinitul Vladimir s construiasc aceast biseric. Sfinia Sa nu s-a speriat de ceea ce a gsit la locul unde trebuia s nale locaul Domnului, ci a primit cu smerenie crucea pe care i-a dat-o Dumnezeu. i cu ajutorul ctitorilor, miluitorilor i a fctorilor de bine a ridicat Sfnta Biseric.

    Printele paroh pe lng frumosul edificiu vzut l-a zidit i pe cel nevzut din sufletele credincioilor, care la momentul sosirii sale n parohie erau mult prea ndeprtai de Cuvntul lui Dumnezeu.

    Printre oaspeii de onoare a fost present la festivitate dl Vladimir Voronin, ex-preedintele Republicii Moldova, ctitor al acestui sfnt lca, care a fgduit enoriailor construcia unei clopotnie care v-a evidenia localizarea bisericii. Cor. NIKA

    Pe data de 21 noiembrie ntreaga Biseric Ortodox l srbtorete pe Sf. Arhangheli Mihail i toate puterile cereti. Cu nespus bucurie duhovniceasc aceast srbtoare a fost petrecut n s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni al crei hram l poart biserica din localitate, care a devenit nencptoare pentru mulimea enoriailor dornici de a participa la slujba Sf. Liturghii. Biserica i-a serbat cea dea 149-a aniversare de la trnosire i astzi se afl n toiul lucrrilor de restaurare total. Cu acest prilej parohia a fost vizitat de Excelena Sa

    DE HRAM LA DUBSARI VECHIdl Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, ctitor al acestui sfnt loca, care a mprtit cu enoriaii nespusa bucurie a acestei zile de srbtoare. La rugmintea credincioilor, Excelena Sa, a fgduit instalarea unui sistem de sonorizare. Printre oaspeii de onoare prezeni la rugciune au fost i dl Victor Catan, ministrul afacerilor interne mpreun cu unii colaboratori, preoi din circumscripie, ctitori ai bisericii .a. Sperm cu toii s realizm ct mai mult ctre aniversarea din anul viitor. Sfinte Arhanghele Mihail, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

    Cor. NIKA

    ntr-un mod deosebit n acest an a fost serbat ziua Poliiei Naionale, care a marcat cea de-a 20 aniversare de la nfiinare. n cadrul Comisariatelor de poliie a raioanelor Criuleni i Dubsari cu acest prilej au avut loc diverse manifestaii precum: oficierea Te-Deumurilor de sntate pentru toi colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne; depunerea de flori pentru cei czui la datorie; depunerea jurmntului de ctre tinerii colaboratori; menionarea cu diferite distincii i cadouri .a.

    n cuvntul de felicitare, printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin, capelan al Ministerului Afacerilor Interne, cu aceast ocazie le-a mulumit tuturor poliitilor pentru munca lor deloc uoar depus n toi aceti ani, care reflect o perioad foarte dificil din istoria Republicii Moldova, dorindu-le tuturor mult sntate, mntuire i ntru toate cele bune sporire, n sperana c i n viitor vom avea o ct mai strns i fructoas colaborare dintre Biserica Ortodox i Ministerul Afacerilor Interne.

    Cor. NIKA

    ZIUA POLIIEI NAIONALE

    Anul IX, Nr. 2, 2013

    Din istoria bisericilor din protopopiat

    Bi s er i c a d i n s atu l D r s l i cen i

    3

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    Clopote noi la Conia

    Istoria bisericii din Drsliceni este legat de cea din Logneti. Cu aproximativ dou sute de ani n urm, n prima decad a secolului al XIX-lea localitatea Drslicenii era o mic otcin de rzei, format doar din cinci gospodrii i care nu avea biseric. n acea vreme, ns, localitatea Logneti era format din 53 de gospodrii, avea o biseric din lemn n care slujeau doi preoi, un cntre (dascl) i doi plmari. Hramul bisericii era n cinstea Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil, construit nc n secolul al XVIII-lea. Ctre 1840 era deja ntr-o stare avariat.

    Pentru o mai bun ilustrare a situaiei de atunci dm n continuare citate din documentele de arhiv i din anumite materiale publicate:

    - Biserica cu hramul n cinstea Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil din satul Logneti a fost construit n 1845 din contribuia boierului Fiodor Ivanovici Nedoba i reconstruit n 1891 din jertfa enoriailor. Locaul este din piatr, cu cloponi. n Drsliceni biserica cu hramul n cinstea Sfntului Mare Mucenic Gheorghe Purttorul de Biruin este aproape finisat, loca nou din piatr, administrativ ataat bisericii din Logneti. Prea Sfinitul Iacob, episcop de Chiinu i Hotin a vizitat parohia n 1898 - /30 aprilie 1919/.

    - Logneti cu biserica Sf. Arhanghel Mihail, zidit n anul 1845; sat alturat Drsliceni cu biserica Sf. Gheorghe, zidit la 1912, din piatr. - /1922 an/.

    - Logneti, biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, zidit la 1845; din piatr de proprietarul general Teodor Nedov; sat alturat Drsliceni cu biserica Acoperemintul Maicii Domnului, zidit la 1922, din piatr. - /1930 i 1933 ani/.

    Citind informaiile de mai sus observm anumite inexactiti. Astfel, ctitorul bisericii din Logneti n publicaiile romneti din anii 1930 este indicat generalul Feodor Nedov, informaie care trebuie considerat ca eronat, cci conform datelor din arhiv ctitor al bisericii n realitate a fost boierul local Fiodor Nedoba (1770-1846). Despre el tim c era originar din Serbia unde a participat la micarea de eliberare naional de sub jugul otoman. Micarea a fost susinut de Imperiul rus, dar nu a dat rezultate la moment, de aceea Fiodor Nedoba s-a refugiat la rui. A ocupat mai multe posturi nalte n sistemul judiciar din gubernia Basarabia, membru al Judectoriei Supreme din Basarabia, preedinte al judectoriei civile. Rangul obinut poate fi echivalat cu cel de general-maior.

    O alt problem complicat este legat de data corect a finisrii construciei bisericii din Drsliceni, cci dup unele date (din 1922) ea a fost construit n 1912 cu hramul Sfntul Gheorghe, iar dup alte date mai trzii din anii 1930 biserica a fost construit n 1922 i trnosit cu hramul n cinstea Acopermntului Maicii Domnului.

    Datele de arhiv mrturisesc c n primvara 1919 construcia bisericii era aproape finisat, dar totui mai era puin de lucru. Dup toat probabilitatea la nceput s-a dat binecuvntarea ca hramul s fie n cinstea Sfntului Gheorghe, dar mai trziu, construcia nceput n 1912 s-a ntins zece ani, pn n 1922, deja sub administraia romneasc biserica a fost trnosit cu hramul n cinstea Acopermntului Maicii Domnului.

    Din alte izvoare arhivistice aflm c Secia construcii a Aparatului administrativ al Guberniei Basarabia la edina din 9 februarie 1912, protocolul nr. 18 a aprobat proiectul bisericii din Drsliceni. Aceast informaie confirm prerea expus mai sus, cci ca regul construciile de biserici ncepeau imediat dup aprobarea proiectului.

    Deoarece satul Drsliceni n decurs de muli ani a intrat n componena parohiei Logneti, cel puin pn n 1940, i preoii din Logneti au fost deci pstorii drslicenenilor.

    Primul preot despre care avem informaii este preotul Ioan Feodorean, nscut n 1845, fiu de preot, a absolvit Seminarul Duhovnicesc din Chiinu. La 12 decembrie 1869 a fost hirotonit n treapta de diacon, la 6 august 1870 a fost hirotonit n treapta de preot. A slujit n parohiile din satele: Hansca, Valzareti, Alcedar, Vntor, Coblca. La 7 august 1886 a fost transferat la parohia Logneti. n aprilie 1893 a fost transferat n parohia satului Foleti, plasa Orhei.

    Un alt slujitor despre avem anumite date este preotul Vladimir Caminschii, s-a nscut n 1872, din familie de clerici, a absolvit Seminarul Duhovnicesc din Chiinu n 1898. La 23 mai 1899 a fost hirotonit n treapta de diacon, la 23 mai 1899 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama parohiei satului Cotiujenii Noi. La 22 septembrie 1908 a fost transferat n parohia satului Goiani, la 12 decembrie 1916 a fost transferat n Logneti. Soia Alexandra Hristoforovna, au avut zece copii.

    Din perioada interbelic cunoatem c la biserica din Drsliceni a slujit preotul Gheorghe Drugut, s-a nscut n 1894, la 7 august 1945 a fost numit la Drsliceni n calitate de cntre (dascl), la 14 ianuarie 1946 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bisericii din Drsliceni.

    n anii 1960 la biserica din Drsliceni a slujit preotul Iacob Zaharia.Din 1979 preot paroh a fost prot. Vitalie Roca. n 2007 n parohia din Drsliceni

    a fost numit prot. Dumitru Croitoru, care mpreun cu enoriaii a reuit ntr-o perioad scurt s realizeze mai multe lucrri importante, n special legate de reparaia Sfntului Loca.

    Prot. Dumitru CROITORU

    Pohrebea este un mic stuc de pe malul Nistrului, care administrativ face parte din comuna Conia. Pe vremuri n aceast localitate exista o mndree de biseric, construit la porunca arul rus, Sf. Nicolae al II-lea. Se tie c mpratul avea un fiu pe nume Alexei, care suferea de o boal grea. Ndejdea era doar la mila lui Dumnezeu. La porunca arului n toate guberniile de la hotarul imperiului au fost construite cte o biseric cu hramul n cinstea Sfntului Alexei, patriarhul Moscovei, ocrotitorul ceresc al prinului Alexei (pohrebenii pn n prezent srbtoresc Hramul n ziua de pomenirea a acestui sfnt, 18 octombrie). Pe la mijlocul anilor 30 ai secolului trecut autoritile bolevice au nchis biserica i ea nu a mai fost deschis nici pn astzi. n timpul celui de al doilea rzboi mondial a fost bombardat, apoi au urmat ani muli de indiferen, astfel nct azi locaul a ajuns ntr-o stare jalnic.

    Mari, 14 decembrie a.c., a avut loc prima adunare a locuitorilor satului Pohrebea, care i-a pus ca scop restaurarea bisericii din sat i implicit formarea comunitii de cretini. n cadrul adunrii s-a vorbit despre istoria bisericii, s-au ales membrii consiliului bisericesc, s-au enumerate actele necesare pentru nregistrarea comunitii i s-a schiat un plan de activitate pentru anul viitor. Printre cei prezeni putem enumra pe dl Petru Bondari, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova n r. Dubsari, dl Alexandru Lean, primarul comunei Conia, dl Alexandru evcenco, preedintele Organizaiei obteti Memoria generaiei, ageni economici din teritoriu .a. Din partea Mitropoliei Moldovei responsabil pentru demararea lucrrilor a fost numit dl Dumitru Darmancev, student an. IV al Academiei Teologice din Chiinu i locuitor al s. Conia.

    Cor. NIKA

    O RAZ DE LUMIN N SATUL POHREBEA

    La 8 noiembrie 2010 de srbtoarea Sfntului Marelui Mucenic Dimitrie Izvortorul de Mir, hramul parohiei s. Conia, r. Dubsari, a avut loc un eveniment deosebit - sfinirea unui set din ase clopote.

    Slujba de sfinire a fost oficiat de printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin, preotul paroh prot. Veaceslav Ciorb i preoii din parohiile vecine. Acest eveniment istoric a fost posibil datorit susinerii tuturor enoriailor din Conia. Dac pn n prezent, cretinii erau chemai la rugciune de nite clopote cofecionate neprofesionit, acum biserica s-a nbogit cu un set de clopote turnate la Lavra Pecerska din Kiev. Instalarea n clopotni va avea loc mai trziu, atunci cnd se vor efectua lucrrile necesare.

    La eveniment au fost prezeni dl Grigorie Policinschi, preedintele raionului Dubsari, dl Alexandru Lean, primarul comunei Conia, precum i principalii ctitori mpreun cu toi credincioii dreptmritori.

    Clopotarul Denis Latev a impresionat pe toi cei prezeni, artnd c anume sunetele clopotelor sunt importante.

    Evenimentul a fost de o mare bucurie duhovniceasc pentru toi enoriaii bisericii din Conia, cci de acum nainte dangtul clopotelor vesel va chema la rugciune.

    Cor. NIKA

    Luni, 15 aprilie, 2013, n incinta Gimnaziului Iz-biste a fost organizat seminarul teoretico-practic pentru profesorii de religie cu subiectul: Strate-gii didactice interactive de predare, nvare i eva-luare a religiei n scoal.

    La seminar au fost prezeni dl V. Soltanici, direc-tor general al Direciei Educaie din raionul Criu-leni, dna Emilia Braditean, metodist la Centru Metodic al de Criuleni, prot. mitr. Nicolae Ciobanu, metodist al raionului Criuleni pentru disciplina Re-ligia, prot. Alexei Boieniuc, ef al Departamentului Studii al Mitopoliei Moldovei, prot. Dumtru Tolico, metodist, lector la Academia Teologic, dna Angela Levina, ef al Cabinetului Metodic al Mitropoliei Moldovei, preoi i profesori de religie din raion.

    La 1 iunie a.c., n incinta bisericii Minunea Sf. Arhanghel Mihail din s. Cruglic, r-nul Criuleni a avut loc deschiderea oficial a colii de Pictur Bunvoina.Cercul este condus de ctre dna Lilia Cazacu, profesoar de pictura din cadrul colilor de Art Criuleni i Cruglic.Acesta este unul din cele 14 astfel de ateliere nfiinate pe lng bisericile din ar.

    Realizarea acestui proiect ambiios a fost posibil datorit colaborrii dintre Departamentul Cultur al Mitropoliei Chiinului i a ntregii Moldove i Compania Art Atribut, care a oferit un sprijin material esenial pentru asigurarea colilor cu ustensilele necesare.Aceast frumoas realizare este doar nceputul unei activiti fructuoase de lung durat care va descoperi noi talente n domeniul artei plastice.

    Agenda seminarului a fost destul de ampl. Cu un cuvnt de salut ctre participani s-a adre-sat dna Natalia Liuba-Verde, directoarea gimnaziului, care a i prezentat instituia. Dup care a urmat prezentarea discipli-nei Religia de ctre prot. Victor Gangan, profesor de religie cu o lecie public n clasa VIII-a cu subiectul: Postul mprire i importan.

    A urmat autoanaliza leciei, reflecii pe marginea orei preda-te. Dup care auzul participanilor la seminar a fost ncn-tat de melodiile duhovniceti ale corului gimnaziului n-geraii, condus de dirijorul Galina Arsenii. S-a continuat cu Atelierul didactic, la care a fost prezentat de ctre prot. Dumitru Tolico discursul: Srategii didactice interactive de predare/nvare a religiei. nvarea problematizat n contextul formrii competenelor colare. Iar pr. dr. Grigore Costin i-a expus discursul: Desfurarea meto-dic a leciei de religie: Evocarea.

    Au urmat schimburi de experien, discuii. Au fost ex-puse mai multe idei pe marginea leciei, succese i nea-junse, printre alte menionndu-se de ctre dna Levina c lecia de religie trebuie s fie o trire.

    Cu un cuvnt de salut a venit i dl V. Soltanici, care a rela-tat c acest seminar este primul de acest gen n raion, men-

    SEMINAR DE FORMARE A PROFESORILOR DE RELIGIE

    ionnd c din 33 de coli din raion n 18 se pred religia. Conform calculelor estimate n raionul Criu-leni fiecare al 4-lea elev studiaz religia. A mulumit mult pentru acest nceput i ne-a dorit s avem o continuitate n viitor, iar pentru cadrul didactic - un exemplu tot ce s-a petrecut aici la Izbiste; la fel a re-latat c importana religiei este major, deoarece pune n capul mesei naltele valori cretine.

    Tot n cadrul seminarului au mai fost naintate i nite doleane, precum ca n toate colile s fie ame-najate cabinete de religie, s fie mai multe materiale didactice, s se fac mai multe activiti extracola-re, iar la final s-a hotrt ca aa fel de seminare s se organizeze ct mai des, aducndu-se mulumiri deosebite organizatoriilor acestui seminar.

    Maria Muravschi, profesoare de religie

    SLUJITORI DIN PROTOPOPIATUL DE CRIUELNI I DUBSARI AU FOST DECORAI DE CTRE ARHIPSTOR

    n seara Duminicii Sfintelor Pati, nalt Prea Sfinitul Mitropolit Vladimir, nconjurat de un numeros sobor preoesc, a oficiat la Ca-tedrala Central din Chiinu slujba Vecerniei.

    n timpul serviciului divin, mai muli slujitori au fost decorai de ctre Arhipstor pentru aportul adus la propirea Credinei i a Bi-sericii, printre care: Pr. Igor Munteanu a fost decorat cu dreptul de a purta camilafc i cruce de aur; Pr. Veaceslav Ceban a fost ridicat la rngul de protoiereu i dreptul de a purta pali i Prot. Andrei Iaco a fost decorat cu dreptul de a purta pali.

    Felicitnd slujitorii i enoriaii cu ocazia praznicului nvierii Dom-nului, Vldica Vladimir a urat tuturor ca aceast srbtoare s adu-c armonie ntre semeni, pentru ca tot poporul binecredincios s se nvredniceasc de jertfa Mntuitorului de pe Cruce i s se bucure de nviere.

    Secretarul Mitropolitan Prot. Mitr. Vadim Cheiba a adresat o cor-dial urare pascal nalt Prea Sfiniei Sale, urndu-i Mitropolitului s conduc turma ncredinat cu aceiai cumptare i nelepciu-ne nc muli ani nainte, mulumindu-i totodat din partea clerului pentru grija i bunvoina printeasc.

    La final, Vldica Vladimir a adus copilailor prezeni la serviciul divin daruri alese, dup care a binecuvntat cu binecuvntri arhi-ereti bine-credincioasa adunare.

    La Cruglic a fost inaugurat o coal de Pictur

  • 2

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    ADUNAREA ORDINAR A PREOILORDIN PROTOPOPIATUL DE CRIULENI I DUBSARI

    SLUJB ARHIEREASC LA BOCANA

    DECORAIIPentru activitate srguincioas spre binele i slava Bisericii Ortodoxe din Moldova

    mai muli preoi i ctitori au fost menionai cu distincii arhiereti. La 28 septembrie, n ziua sfinirii bisericii cu hramul Naterea Maicii Domnului

    din Bocana, r. Criuleni, au fost decorai: prot. Serghei Golovaci, parohul bisericii dreptul de a purta mitr; prot. Ioan eptelici (s. Ustea, r. Dubsari) dreptul de a purta cruce cu pietre scumpe; prot. Ioan Gangan (s. Micleti, r. Criuleni) dreptul de a purta pali; dl Dumitru Goncearenco ordinul Cuv. Paisie Velicikovski gr. II; dl Valeriu Bulgac medalia Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt. La 24 octombrie, cu ocazia pelerinajului svrit la locurile sfinte din Israel, n

    biserica nvierea Domnului din or. Ierusalim au fost decorai: Prot. mitr. Oleg Vieru (s. Zicana, r. Criuleni), director al Centrului de pelerinaj Pelerinul Ortodox ordinul Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt gr. II; prot. mitr. Nicolae Ciobanu (s. Cruglic, r. Criuleni), preedintele Departamentul mitropolitan Relaii Culturale dreptul de a sluji Sf. Liturghie cu uile deschise pn la rugciunea Tatl nostru; prot. mitr. Teodor Pelin (s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni), protopop al bisericilor din raioanele Criuleni i Dubsari dreptul de a sluji Sf. Liturghie cu uile deschise pn la Heruvic. La 13 noiembrie, n ziua sfinirii bisericii cu hramul Sf. M. M. Dumitru din

    Pacani, r. Criuleni, a fost decorat prot. Gheorghe Butnaru cu dreptul de a purta pali i cruce cu pietre scumpe.

    Adunarea ordinar a preoilor din protopopiatul de Criuleni i Dubsari a avut loc pe data de 7 decembrie 2010 n biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din s. Jevreni, r. Criuleni.

    La nceput a fost oficiat slujba Sf. Liturghii de ctre printele paroh prot. Veaceslav Donscoi, printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin mpreun cu preoii din circumscripie. A urmat, ca de obicei, mrturisirea preoilor de ctre printele duhovnic prot. Ioan Turuta.

    n cadrul adunrii s-au discutat urmtoarele: totalizri privind activitatea protpopiatului n anul 2010; despre disciplina bisericeasc; predarea religiei n colile din protopopiat la etapa actual; organizarea Festivalului ortodox Astzi s-a nscut Hristos n or. Criuleni; participarea preoilor duhovnici la manifestrile de ziua poliiei n cadrul comisariatelor Criuleni i Dubsari; specificul activitii parohiilor n perioada srbtorilor de iarn; diverse probleme din activitatea pastoral i modaliti de soluionare a lor.

    Cor. NIKA

    O srbtoare deosebit, cu mult fast, au trit enoriaii satului Bocana, raionul Criuleni, n ziua de 28 septembrie 2010. n aceast zi nsorit, cu binecuvntarea nalt Prea Sfinitului Vladimir, mitropolit al Chiinului i al ntregii Moldove, Prea Sfinitul Petru, episcop de Hncu, a fost delegat s sfineasc Sfntul Prestol i s slujeasc Sfnta Liturghie n biserica Naterea Maicii Domnului din localitate.

    Locuitorii din acest sat sunt pstorii cu mult rvn i evlavie de protoiereul Serghei Golovaci, care merit cinstea i respectul pentru truda i osteneala depus mpreun cu ntreaga familie pentru a ridica Sfntul Loca.

    Ani n ir credincioii din sat, setoi de cuvntul lui Dumnezeu, erau nevoii s parcurg distane mari, la diferite parohii, pentru a se spovedi, a se mprti, a fi cununai, botezai i a

    participa la Sfintele Liturghii.Paisprezece ani de munc asidu a

    depus preotul Serghei Golovaci, care a fost binecuvntat de nalt Prea Sfinitul Vladimir s construiasc aceast biseric. Sfinia Sa nu s-a speriat de ceea ce a gsit la locul unde trebuia s nale locaul Domnului, ci a primit cu smerenie crucea pe care i-a dat-o Dumnezeu. i cu ajutorul ctitorilor, miluitorilor i a fctorilor de bine a ridicat Sfnta Biseric.

    Printele paroh pe lng frumosul edificiu vzut l-a zidit i pe cel nevzut din sufletele credincioilor, care la momentul sosirii sale n parohie erau mult prea ndeprtai de Cuvntul lui Dumnezeu.

    Printre oaspeii de onoare a fost present la festivitate dl Vladimir Voronin, ex-preedintele Republicii Moldova, ctitor al acestui sfnt lca, care a fgduit enoriailor construcia unei clopotnie care v-a evidenia localizarea bisericii. Cor. NIKA

    Pe data de 21 noiembrie ntreaga Biseric Ortodox l srbtorete pe Sf. Arhangheli Mihail i toate puterile cereti. Cu nespus bucurie duhovniceasc aceast srbtoare a fost petrecut n s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni al crei hram l poart biserica din localitate, care a devenit nencptoare pentru mulimea enoriailor dornici de a participa la slujba Sf. Liturghii. Biserica i-a serbat cea dea 149-a aniversare de la trnosire i astzi se afl n toiul lucrrilor de restaurare total. Cu acest prilej parohia a fost vizitat de Excelena Sa

    DE HRAM LA DUBSARI VECHIdl Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, ctitor al acestui sfnt loca, care a mprtit cu enoriaii nespusa bucurie a acestei zile de srbtoare. La rugmintea credincioilor, Excelena Sa, a fgduit instalarea unui sistem de sonorizare. Printre oaspeii de onoare prezeni la rugciune au fost i dl Victor Catan, ministrul afacerilor interne mpreun cu unii colaboratori, preoi din circumscripie, ctitori ai bisericii .a. Sperm cu toii s realizm ct mai mult ctre aniversarea din anul viitor. Sfinte Arhanghele Mihail, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

    Cor. NIKA

    ntr-un mod deosebit n acest an a fost serbat ziua Poliiei Naionale, care a marcat cea de-a 20 aniversare de la nfiinare. n cadrul Comisariatelor de poliie a raioanelor Criuleni i Dubsari cu acest prilej au avut loc diverse manifestaii precum: oficierea Te-Deumurilor de sntate pentru toi colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne; depunerea de flori pentru cei czui la datorie; depunerea jurmntului de ctre tinerii colaboratori; menionarea cu diferite distincii i cadouri .a.

    n cuvntul de felicitare, printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin, capelan al Ministerului Afacerilor Interne, cu aceast ocazie le-a mulumit tuturor poliitilor pentru munca lor deloc uoar depus n toi aceti ani, care reflect o perioad foarte dificil din istoria Republicii Moldova, dorindu-le tuturor mult sntate, mntuire i ntru toate cele bune sporire, n sperana c i n viitor vom avea o ct mai strns i fructoas colaborare dintre Biserica Ortodox i Ministerul Afacerilor Interne.

    Cor. NIKA

    ZIUA POLIIEI NAIONALE

    Din istoria bisericilor din protopopiat

    Bi s er i c a d i n s atu l D r s l i cen i

    3

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    Clopote noi la Conia

    Istoria bisericii din Drsliceni este legat de cea din Logneti. Cu aproximativ dou sute de ani n urm, n prima decad a secolului al XIX-lea localitatea Drslicenii era o mic otcin de rzei, format doar din cinci gospodrii i care nu avea biseric. n acea vreme, ns, localitatea Logneti era format din 53 de gospodrii, avea o biseric din lemn n care slujeau doi preoi, un cntre (dascl) i doi plmari. Hramul bisericii era n cinstea Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil, construit nc n secolul al XVIII-lea. Ctre 1840 era deja ntr-o stare avariat.

    Pentru o mai bun ilustrare a situaiei de atunci dm n continuare citate din documentele de arhiv i din anumite materiale publicate:

    - Biserica cu hramul n cinstea Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil din satul Logneti a fost construit n 1845 din contribuia boierului Fiodor Ivanovici Nedoba i reconstruit n 1891 din jertfa enoriailor. Locaul este din piatr, cu cloponi. n Drsliceni biserica cu hramul n cinstea Sfntului Mare Mucenic Gheorghe Purttorul de Biruin este aproape finisat, loca nou din piatr, administrativ ataat bisericii din Logneti. Prea Sfinitul Iacob, episcop de Chiinu i Hotin a vizitat parohia n 1898 - /30 aprilie 1919/.

    - Logneti cu biserica Sf. Arhanghel Mihail, zidit n anul 1845; sat alturat Drsliceni cu biserica Sf. Gheorghe, zidit la 1912, din piatr. - /1922 an/.

    - Logneti, biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, zidit la 1845; din piatr de proprietarul general Teodor Nedov; sat alturat Drsliceni cu biserica Acoperemintul Maicii Domnului, zidit la 1922, din piatr. - /1930 i 1933 ani/.

    Citind informaiile de mai sus observm anumite inexactiti. Astfel, ctitorul bisericii din Logneti n publicaiile romneti din anii 1930 este indicat generalul Feodor Nedov, informaie care trebuie considerat ca eronat, cci conform datelor din arhiv ctitor al bisericii n realitate a fost boierul local Fiodor Nedoba (1770-1846). Despre el tim c era originar din Serbia unde a participat la micarea de eliberare naional de sub jugul otoman. Micarea a fost susinut de Imperiul rus, dar nu a dat rezultate la moment, de aceea Fiodor Nedoba s-a refugiat la rui. A ocupat mai multe posturi nalte n sistemul judiciar din gubernia Basarabia, membru al Judectoriei Supreme din Basarabia, preedinte al judectoriei civile. Rangul obinut poate fi echivalat cu cel de general-maior.

    O alt problem complicat este legat de data corect a finisrii construciei bisericii din Drsliceni, cci dup unele date (din 1922) ea a fost construit n 1912 cu hramul Sfntul Gheorghe, iar dup alte date mai trzii din anii 1930 biserica a fost construit n 1922 i trnosit cu hramul n cinstea Acopermntului Maicii Domnului.

    Datele de arhiv mrturisesc c n primvara 1919 construcia bisericii era aproape finisat, dar totui mai era puin de lucru. Dup toat probabilitatea la nceput s-a dat binecuvntarea ca hramul s fie n cinstea Sfntului Gheorghe, dar mai trziu, construcia nceput n 1912 s-a ntins zece ani, pn n 1922, deja sub administraia romneasc biserica a fost trnosit cu hramul n cinstea Acopermntului Maicii Domnului.

    Din alte izvoare arhivistice aflm c Secia construcii a Aparatului administrativ al Guberniei Basarabia la edina din 9 februarie 1912, protocolul nr. 18 a aprobat proiectul bisericii din Drsliceni. Aceast informaie confirm prerea expus mai sus, cci ca regul construciile de biserici ncepeau imediat dup aprobarea proiectului.

    Deoarece satul Drsliceni n decurs de muli ani a intrat n componena parohiei Logneti, cel puin pn n 1940, i preoii din Logneti au fost deci pstorii drslicenenilor.

    Primul preot despre care avem informaii este preotul Ioan Feodorean, nscut n 1845, fiu de preot, a absolvit Seminarul Duhovnicesc din Chiinu. La 12 decembrie 1869 a fost hirotonit n treapta de diacon, la 6 august 1870 a fost hirotonit n treapta de preot. A slujit n parohiile din satele: Hansca, Valzareti, Alcedar, Vntor, Coblca. La 7 august 1886 a fost transferat la parohia Logneti. n aprilie 1893 a fost transferat n parohia satului Foleti, plasa Orhei.

    Un alt slujitor despre avem anumite date este preotul Vladimir Caminschii, s-a nscut n 1872, din familie de clerici, a absolvit Seminarul Duhovnicesc din Chiinu n 1898. La 23 mai 1899 a fost hirotonit n treapta de diacon, la 23 mai 1899 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama parohiei satului Cotiujenii Noi. La 22 septembrie 1908 a fost transferat n parohia satului Goiani, la 12 decembrie 1916 a fost transferat n Logneti. Soia Alexandra Hristoforovna, au avut zece copii.

    Din perioada interbelic cunoatem c la biserica din Drsliceni a slujit preotul Gheorghe Drugut, s-a nscut n 1894, la 7 august 1945 a fost numit la Drsliceni n calitate de cntre (dascl), la 14 ianuarie 1946 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bisericii din Drsliceni.

    n anii 1960 la biserica din Drsliceni a slujit preotul Iacob Zaharia.Din 1979 preot paroh a fost prot. Vitalie Roca. n 2007 n parohia din Drsliceni

    a fost numit prot. Dumitru Croitoru, care mpreun cu enoriaii a reuit ntr-o perioad scurt s realizeze mai multe lucrri importante, n special legate de reparaia Sfntului Loca.

    Prot. Dumitru CROITORU

    Pohrebea este un mic stuc de pe malul Nistrului, care administrativ face parte din comuna Conia. Pe vremuri n aceast localitate exista o mndree de biseric, construit la porunca arul rus, Sf. Nicolae al II-lea. Se tie c mpratul avea un fiu pe nume Alexei, care suferea de o boal grea. Ndejdea era doar la mila lui Dumnezeu. La porunca arului n toate guberniile de la hotarul imperiului au fost construite cte o biseric cu hramul n cinstea Sfntului Alexei, patriarhul Moscovei, ocrotitorul ceresc al prinului Alexei (pohrebenii pn n prezent srbtoresc Hramul n ziua de pomenirea a acestui sfnt, 18 octombrie). Pe la mijlocul anilor 30 ai secolului trecut autoritile bolevice au nchis biserica i ea nu a mai fost deschis nici pn astzi. n timpul celui de al doilea rzboi mondial a fost bombardat, apoi au urmat ani muli de indiferen, astfel nct azi locaul a ajuns ntr-o stare jalnic.

    Mari, 14 decembrie a.c., a avut loc prima adunare a locuitorilor satului Pohrebea, care i-a pus ca scop restaurarea bisericii din sat i implicit formarea comunitii de cretini. n cadrul adunrii s-a vorbit despre istoria bisericii, s-au ales membrii consiliului bisericesc, s-au enumerate actele necesare pentru nregistrarea comunitii i s-a schiat un plan de activitate pentru anul viitor. Printre cei prezeni putem enumra pe dl Petru Bondari, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova n r. Dubsari, dl Alexandru Lean, primarul comunei Conia, dl Alexandru evcenco, preedintele Organizaiei obteti Memoria generaiei, ageni economici din teritoriu .a. Din partea Mitropoliei Moldovei responsabil pentru demararea lucrrilor a fost numit dl Dumitru Darmancev, student an. IV al Academiei Teologice din Chiinu i locuitor al s. Conia.

    Cor. NIKA

    O RAZ DE LUMIN N SATUL POHREBEA

    La 8 noiembrie 2010 de srbtoarea Sfntului Marelui Mucenic Dimitrie Izvortorul de Mir, hramul parohiei s. Conia, r. Dubsari, a avut loc un eveniment deosebit - sfinirea unui set din ase clopote.

    Slujba de sfinire a fost oficiat de printele protopop prot. mitr. Teodor Pelin, preotul paroh prot. Veaceslav Ciorb i preoii din parohiile vecine. Acest eveniment istoric a fost posibil datorit susinerii tuturor enoriailor din Conia. Dac pn n prezent, cretinii erau chemai la rugciune de nite clopote cofecionate neprofesionit, acum biserica s-a nbogit cu un set de clopote turnate la Lavra Pecerska din Kiev. Instalarea n clopotni va avea loc mai trziu, atunci cnd se vor efectua lucrrile necesare.

    La eveniment au fost prezeni dl Grigorie Policinschi, preedintele raionului Dubsari, dl Alexandru Lean, primarul comunei Conia, precum i principalii ctitori mpreun cu toi credincioii dreptmritori.

    Clopotarul Denis Latev a impresionat pe toi cei prezeni, artnd c anume sunetele clopotelor sunt importante.

    Evenimentul a fost de o mare bucurie duhovniceasc pentru toi enoriaii bisericii din Conia, cci de acum nainte dangtul clopotelor vesel va chema la rugciune.

    Cor. NIKA

    Biserica din satul MolovataDin istoria bisericilor din protopopiat

    Anul IX, Nr. 2, 2013

    Satul Molovata a avut pe parcursul is-toriei sale 3 biserici: biserica cu hramul ,,Sfinii Arhistratigi, din lemn 1795; bise-rica cu hramul ,,Sfntul Arhanghel Mihail, din piatr 1842; biserica cu hramul ,,Na-terea Maicii Domnului 1912.

    1. Din cele mai vechi documente biseri-ceti care s-au pstrat aflm c pe teritoriul otcinei Molovata, care aparinea mnstirii ieene Golia, a fost nlat n 1795 o bise-ric cu hramul Sfinilor Arhistratigi din lemn, uns cu lut. Aceast biseric din lemn a funcionat timp de aproximativ o jumtate de secol.

    2. Prima biseric din piatr n satul Molo-vata a fost construit n 1842 de ctre local-nici: Edificiul este din piatr, cu clopotni deasupra pridvorului, acoperiul din indri-l. Are un singur prestol n cinstea Sfntului Arhanghel Mihail.

    Edificiul este din piatr, cu clopotni deasupra pridvorului, acoperiul din tabl metalic, vopsit cu culoare verde. Este nen-cptoare i nu prea trainic; are doi contrafori din piatr /1880/.

    Cea mai detaliat descriere a bisericii o gsim n-tr-un document din 1902: Biserica cu hramul Sfn-tul Arhanghel Mihail a fost construit n 1842, dato-rit strduinei i susinerii financiare a enoriailor. Biserica este din piatr, cu clopotni tot din piatr deasupra pridvorului, acoperit cu tabl metalic, vopsit n culoarea verde cu vopsea pe baz de ulei, dar este nencptoare pentru enoriai i are, de asemenea, o crptur mare i periculoas, care se ntinde de la altar pn la ua de la intrare, forma-t imediat atunci cnd biserica a fost construit, din cauza incompetenei antreprenorului-constructor, care pentru a finisa nlarea clopotniei a ntrit peretele crpat cu doi contrafori. Reeind din toate acestea, clerul i credincioii din Molovata intenio-neaz s nainteze un demers Direciei Eparhiale pen-tru a cere suma capitalizat n valoare de 866 ruble 35 copeici argint, pentru a lrgi cldirea bisericii, iar banii care nu ajung vor s-i cear din fondul mnsti-resc, cci moia satului Molovata aparine de mns-tirea ieean Golia. Prestolul bisericii este sfinit n cinstea Sfntului Arhanghel Mihail, ziua hramului se srbtorete la 8 noiembrie. Locuitorii srbtoresc ca zi de hram ziua de 8 septembrie Naterea Maicii Domnului.

    Nectnd la starea nesatisfctoare a cldirii bi-sericii (din punct de vedere al calitii construciei), ea a funcionat timp de 70 de ani.

    3. La 14 ianuarie 1905 Consistoriul duhovnicesc din Chiinu a naintat Seciei Construcii a Admi-nistraiei guberniale din Basarabia planul i esti-

    marea cheltuielilor (38 772 ruble 79 copeici) pentru construcia unei noi biserici n satul Molovata. La 6 februarie 1906 demersul naintat a fost aprobat. Dar au aprut anumite disensiuni, cci marea majoritate a enoriailor cereau ca noua biseric s fie nlat n centrul satului, lng biserica veche i nu la marginea localitii aa cum insistau o mic parte a localnicilor. Dup toat probabilitatea, din cauza acestor disensi-uni, construcia noii biserici s-a tergiversat. Posibil i din cauza lipsei de acoperire financiar.

    La 8 ianuarie 1908 Consistoriul din nou a naintat Seciei Construcii planul i estimarea cheltuielilor (21 047 ruble 26 copeici) pentru construcia unei noi bi-serici n satul Molovata. La 23 ianuarie 1908 demersul a fost aprobat.

    Construcia bisericii a nceput n 1910 i s-a finali-zat n toamna anului 1912. Supravegherea lucrrilor de construcie a fost efectuat de arhitectul eparhial G. B. Cupcea. n total a fost cheltuit suma de 23 991 ruble 69 copeici. Biserica a fost trnosit cu hramul n cinstea srbtorii Naterea Maicii Domnului.

    n anii 1942-1943, exact peste 30 de ani de la finisa-rea construciei a fost efectuat o reparaie capital a edificiului bisericii. Din partea statului au fost aloca-te atunci 500 mii lei.

    PreoiiDespre preoii care au slujit n biserica cu hramul

    ,,Sfntul Arhanghel Mihail n prima jumtate a se-colului al XIX-lea (anii 1820-1840) s-au pstrat n do-cumente doar numele lor: Braevan, Ananii Portares-cul, Petru Portarescul.

    Despre preoii care au slujit ulterior avem mai mul-te date:

    Din 1851 a slujit preotul Constantin Portarescul, nscut n 1798, fiu de preot, la Semi-nar nu a nvat. La 26 martie 1813 a fost numit plmar la biserica din Molovata; la 14 iunie 1843 a fost hi-rotonit diacon, apoi n 1851 a fost hirotonit preot pe seama aceleiai biserici.

    n anii 1865-1876 a slujit preotul Constantin Curbet, nscut n 1841, fiu de plmar (tata Ioan Curbet), a absolvit Seminarul teologic din Chii-nu. La 21 august 1865 a fost hiroto-nit preot pe seama bisericii din Molo-vata; la 16 octombrie 1873 a fost nu-mit n calitate de ajutor al parohului bisericii din Molovata.

    Din 1876 a slujit preotul Alexandru Cozac, nscut n 1835, fiu de preot

    (tata Nicolae Cozac), a absolvit Seminarul teologic din Chiinu. La 4 noiembrie 1859 a fost hirotonit n treapta de diacon, la 6 no-iembrie 1859 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bisericii din Taraclia, judeul Bender. La 28 septembrie 1862 a fost trans-ferat la biserica din Vcui; la 9 august 1867 a fost transferat la biserica din Oxen-tia, unde la 16 octombrie 1873 a fost numit ca paroh; la 28 ianuarie 1876 a fost transfe-rat la biserica din Molovata; n anii 1871-1877 a fost ajutor de protopop.

    n anii 1880 a slujit preotul Fiodor Barbos.n anii 1886-1908 a slujit preotul Petru Ig-

    natiev, nscut la 21 decembrie 1839 n satul Starceni, judeul Soroca, fiu de preot (tata Zaharia Ignatiev). A absolvit Seminarul te-ologic din Chiinu n 1861. La 16 iunie 1862 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bisericii din Temeleui; la 24 iunie 1867 a fost numit ajutor de protopop al judeului Soro-ca, funcie care a ndeplinit-o pn n 1872; n 1874 a fost numit paroh al bisericii din Vascui; la 9 noiembrie 1878 a fost numit

    n funcia de protopop al judeului Bli, pe care a ndeplinit-o pn n 1886. La 22 septembrie 1886 a fost transferat la Molovata, la 23 septembrie 1886 a fost numit n funcia de protopop al judeului Or-hei. Pentru meritele sale pe trm pastoral a fost decorat cu aprobarea Sfntului Sinod: la 1 iulie 1892 cu dreptul de a purta cruce pectoral; la 14 mai 1896 cu Ordinul Sfnta Ana, gr. III; la 6 mai 1902 cu Ordinul Sfnta Ana, gr. II..

    n anii 1909-1917 a slujit preotul Petru Cernuan, nscut la 25 iunie 1870 n satul Marcui, judeul Ho-tin, fiu de preot (tata Mina Cernuan), a absolvit Seminarul teologic din Chiinu. La 7 octombrie 1891 a fost numit supraveghetor la coala duhovni-ceasc din Chiinu, n 1892 a fost numit nvtor al clasei pregtitoare. La 10 aprilie 1894 a fost hiro-tonit n treapta de diacon, la 18 aprilie 1894 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bisericii din Ciuciuleni, judeul Chiinu. n anii 1906-1909 a fost protopop al judeului Chiinu. La 31 august 1909 a fost transferat la Molovata. n aprilie 1917 slujea tot la Molovata, date ulterioare acestui an nu sunt.

    Din 1924 a slujit preotul Ieremia Zahariev, nscut la 1 mai 1867, a nvat doar patru clase la Seminarul teologic din Chiinu, a activat ca plmar. n 1898 a fost hirotonit n treapta de preot pe seama bise-ricii din Solniceni. n 1924 a fost numit la Molovata, n 1930 este numit paroh al aceleiai biserici. Tot n 1930 pe lng biserica din Molovata a fost numit n calitate de cleric preotul Trofim Suruceanu, nscut n 1901, hirotonit preot pe seama mnstirii Hirova.

    n anii 1942-1944 a slujit ca paroh preotul Sime-on Popovici, iar ca cleric preotul Andrei Budescu. n 1944 ambii s-au refugiat n Romnia.

    n anii 1946-1953 a slujit preotul Dumitru De-limarschii, nscut n 1894 n Hrtopul Mic, judeul Orhei, a absolvit coala de cntrei bisericeti. n 1946 a fost numit la biserica din Molovata. La 16 iunie 1948 a nregistrat biserica, la acea vreme n Molovata se numrau 1024 de cretini ortodoci. La 10 ianuarie 1953 a fost transferat la Opaci, raio-nul Cueni.

    La 3 februarie 1952 a fost numit la biserica din Molovata n calitate de paroh preotul Teoctist Pro-copan (transferat de la biserica din bulevca, raio-nul Dubsari), cu deservirea bisericii din Oxentia.

    Au urmat printele Trofim Suruceanu (?) (1955-1957), printele Eugen (?) (1957-1962), printele Ioan Daghi (1962-1967), printele Gavriil Graur (1967-1972), printele Grigore Mihala (1972-1978), printele Andrei Iaco (1978-2000). Din 2000 pn n prezent slujete fiul printelui Andrei preotul Andrei Iaco.

  • Noul Testament nu exist cuvntul Iehova, dar n noua traducere a Noului Testament acest cuvnt apare de 237 ori. De altfel, Organizaia schimb i modific coninutului Bibliei periodic, pentru a o racorda la noile sale nvturi. Organizaia martorilor lui Iehova este una din puinele secte care spune c se ntemeiaz pe Biblie, dar i-au permis s fac aa schimbri majore, nct s aib o Biblie personal.

    N. Knorr a atras o atenie deosebit pregtirii fiecrui martor pentru activitatea de atragere a noi membri. Au fost ntemeiate, de asemenea, cursuri de specializare n vederea pregtirii unor voluntari locali, ct i a propovduitorilor calificai, salariai din fondurile sectei, a cror activitate este orientat exclusiv spre atragerea noilor membri. Dac n 1941 numrul membrilor Organizaiei nu depea cifra de 100 000, atunci n 1961 ea a crescut pn la aproximativ 900 000, iehovitii fiind rspndii pe teritoriul a 186 de ri.

    La nceput N. Knorr s-a ferit de calculele privind Sfritul Lumii, dei n revistele Organizaiei periodic apreau articole anonime (n timpul lui Knorr toate materiale martorilor au nceput a fi publicate fr s fie indicat autorul), n care

    cititorul era prevenit c Sfritul este aproape. n 1966 conducerea Organizaiei se hotrte s lanseze o nou versiune a calculelor, afirmnd c n toamna anului 1975 lupta Armaghedonului va lua sfrit i va ncepe mult ateptata mprie de 1000 de ani. Secta a concentrat toate forele i toate resursele sale n campania de propagare a Sfritului din 1975, care a dat rezultate neateptat de bune. La nceputul anului 1975 Societatea Turnul de Veghe raporta c are 2 179 256 distribuitori de literatur i 4 925 643 de participani la adunri.

    Muli martori nainte de Sfritul Lumii i-au vndut averea i au jertfit banii acumulai n fondurile sectei. Publicaiile iehoviste stimulau i ncurajau n fel i chip astfel de fapte. n una din brourele lor din mai 1974 era scris: ...Unii din fraii notri vnd casele lor i averea pe care o mai au i planific ca ultimile zile ale Lumii vechi s le petreac n calitate de propovduitori. Indiscutabil, este soluia cea mai bun. Ce poate fi mai nobil dect a fi propovduitor n perioada scurt care a mai rmas pn la sfritul acestei lumi deczute. n unul din numerele revistei Turnul de Veghe se spunea: ... Trebuie s tii c Iehova n-a promis ca va pstra casele i averea atunci cnd va distruge Lumea veche. El a promis, ns, c va pstra vieile celor care au fost fideli Lui.

    n timp ce martorii de rnd i vindeau averile, conducerea Organizaiei cumpra terenuri i imobile. Astfel, se cunoate c n vara anului 1975, cu cteva luni nainte de Sfrit, secta a cumprat un hotel cu 15 etaje din centrul New-York-ului, unde urmau s fie apartamentele aparatului administrativ al Organizaiei.

    n mod evident, n 1975 Sfritul Lumii nu a avut loc. Unii martori au prsit secta, marea majoritate, n mod paradoxal, au accepta explicaiile banale i necoerente ale conducerii i au rmas fideli Organizaiei.

    n 1977 N. Knorr a murit. / Va urma /

    Prot. Veaceslav CIORB

    Preedinte: PS VLADIMIR, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove

    Redactor-ef: Prot. mitr. Teodor Pelin, protopop al bisericilor

    din raionele Criuleni i DubsariRedactor: Prot. dr. Veaceslav Ciorb

    Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni,

    MD-4822, RM, tel/fax (248) 61-000mob. 069000003, 079779933, 079779937

    e-mail: [email protected] Tiprit SA CRIO

    or. Criuleni, bl Biruina, 14. com. nr. 388

    4

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    Publicaia trimestrial a protopiatului de Criuleni i Dubsari

    DIN ISTORIA MARTORILOR LUI IEHOVA

    Dup refacerea tipografiei de la Iai, Sf. Mitropolit Dosoftei a tiprit noi cri de slujb i de nvtur n limba romn: Dumneziasca Liturghie (1679 i 1683), Psaltirea de-nles (1680), cu text paralel n romn i slavon, Molitvnic de-nles (1681). ntre anii 1682-1686 a tradus dup izvoare greceti i slavone i a tiprit n limba romn Viaa i petrecerea sfinilor, n patru volume. Lucrarea a rmas neterminat datorit plecrii forate n Polonia. Aceast carte deosebit de necesar pentru misiunea Bisericii arat darul de mare crturar al Sf. Mitropolit Dosoftei dar i dragostea sa pentru sfini i pentru sfinenie.

    n 1686 regele polon Jan Sobieski, n campania sa antiotoman, a intrat n Moldova pentru a-l atrage de partea sa pe voievodul Constantin Cantemir. Fiind nevoii s se retrag, polonii au luat cu ei mulime de pietre scumpe, odoare din aur i argint. Luat ostatec mpreun cu tezaurul Mitropoliei i cu moatele Sf. Ioan cel Nou, Sf. Mitropolit Dosoftei a trit ultimii ani ai vieii sale pmnteti departe de ar. Aici a continuat lucrarea sa crturreasc i a pstrat mereu legtura cu ierarhii ortodoci de la Moscova i de la Kiev. Pentru a aplana conflictele teologice privind epicleza euharistic mitropolitul moldovean a tradus din grecete n slavo-rus scrieri ale Sfinilor Prini Ioan Gur de Aur, Efrem Sirul, Gherman, patriarhul Constantinopolului, Simeon al Tesalonicului, argumentnd astfel dreapta nvtur a Bisericii. Pstor dreptcredincios i jertfelnic, sfntul ierarh a ndurat cu demnitate asprimile i lipsurile, purtnd de grij comunitii sale ortodoxe care se afla n Polonia. Sfinenia vieii lui strlucea nu numai asupra fiilor duhovniceti, chiar regele Jan Sobieski venea adesea la castelul de la Stryi, unde locuia Sf. Mitropolit al Moldovei, ca s participe la slujbe cu familia i s-i dea cinstire cuvenit. n ciuda presiunilor care s-au fcut asupra lui, Sfntul ierarh Dosoftei a refuzat trecerea la uniaie i a rmas ortodox pn la trecerea sa la venicie, la 13 decembrie 1693. Din mrturiile clugrilor care l-au nsoit n exil aflm c sfntul i-a cunoscut vremea chemrii sale la venicie de ctre Domnul. Blndul ierarh Dosoftei a fost nmormntat la Biserica Naterea Domnului din Jolkiew, astzi n Ucraina.

    Ptimind ncercri i multe necazuri n aceast via trectoare, sfntul mitropolit Dosoftei al Moldovei rmne peste veacuri un teolog al ntregii Ortodoxii, ierarh cu via sfnt i nentrecut nvtor al dreptei credine n limba poporului su. Luminat de harul Duhului Sfnt, el a slujit cu dragoste Biserica Mntuitorului Hristos, cu smerenie i fapte minunate, iar acum se roag n ceruri pentru mntuirea sufletelor noastre.

    Dup moartea ntemeietorului Organizaiei Turnul de Veghe, n fruntea ei a venit unul din avocaii lui - J.F. Rutherford.

    Civa membrii ai comitetului de conducere ai Organizaiei n-au privit cu ochi buni alegerea lui Rutherford, de aceea au propus ca atribuiile lui s fie limitate. Ca urmare Rutherford i-a alungat din sect. mpreun cu ei au plecat i o parte din studeni

    (circa 4000), care au nfiinat alte dou noi secte.n 1919 Organizaia a nceput s editeze a doua

    revist a sa - Veacul de Aur (n prezent Trezete-te). Rutherford a proclamat c Milioanele care triesc acum nu vor muri niciodat i a proorocit Sfritul Lumii pentru anul 1925. Toi cei care vor adera la Organizaie, dup 1925 vor intra n Veacul de Aur (mpria de 1000 de ani, raiul pe pmnt). Dup tragedia primului rzboi mondial, oamenii, att din rile nvingtoare, ct i din cele nvinse, erau, n mare msur, ntr-o stare de depresie. Promisiunea instaurrii apropiate a unui rai pe pmnt era ademenitoare. Numrul membrilor sectei a crescut simitor. Dup 1925, an n care iari nu s-a mplinit proorocirea, o parte din studeni au prsit Societatea, alii ns au continuat s-l cread pe Rutherford, care promitea c nceputul Veacului de Aur este aproape.

    Pentru ai face pe membrii sectei s uite de 1925, pentru a ncinge spiritele i pentru a atrage noi adepi se cerea ceva nou, o ideie nou. n 1926 aceast ideie apare. Dup mai bine de 50 de ani de studiere a Bibliei conducerea Organizaiei Turnul de Veghe descoper c numele lui Dumnezeu este Iehova. A fost o adevrat revelaie. Cum poate s vin Veacul de Aur, dac oamenii nu tiu c pe Dumnezeu l cheam Iehova. Situaia trebuie schimbat. Studenii n Biblie trebuiau s vesteasc ntregii lumi despre acest lucru. De acum nainte ei nu mai sunt studeni n Biblie, ci martori ai lui Iehova.

    Pn la venirea Veacul de Aur trebuia, aa cum spunea Rutherford, ca lumea s treac prin anumite etape pregtitoare. Una din ele era primirea proorocilor din Vechiul Testament, care urmau n scurt timp s nvieze. Organizaia a finanat construirea unei vile splendide i enorme, pe malul oceanului Pacific, n apropierea oraului San Diego, California. n 1930, dup ce proorocii biblici n-au mai nviat i n-au mai venit, pentru ca vila s nu stea pustie, n ea s-a mutat cu traiul Rutherford. Abia dup moartea lui ea a fost vndut pentru c devenise un simbol al profeiilor care nu s-au mplinit.

    Concomitent cu descoperirea faptului c pe Dumnezeu l cheam Iehova, Organizaia a mai descoperit, dup studii intense ale Bibliei, c Iisus Hristos a fost rstignit nu pe cruce, aa cum era practica rstignirii n vechime, ci pe un stlp (lemn). Ca urmare, semnul Crucii, care pn atunci era reprezentat n toate revistele i brourile lor, a fost scos i interzis. Dup aceea s-a mai descoperit c nu e bine de srbtorit Crciunul (dei despre Naterea Pruncului Iisus este scris n Biblie). De asemenea, Societatea a interzis martorilor s srbtoreasc vreo srbtoare aa ca: ziua de natere, Anul Nou, diverse srbtori naionale, profesionale etc.

    n 1942 J.F. Rutherford a murit.

    n locul lui Rutherford n funcia de preedinte al Organizaiei, a fost ales N. Knorr.

    Una din marile probleme cu care tot mai mult se confruntau martorii lui Iehova i care urgent trebuia soluionat de noul preedinte era imposibilitatea de a argumenta cu versete din Biblie anumite nvturi ale Organizaiei. Soluia gsit de N. Knorr a fost simpl i ideal. Dac nvtura Organizaiei este contrazis de Biblie, atunci Biblia trebuie corectat. A fost alctuit un grup de lucru care trebuiau s fac o traducere a Sfintei Scripturi. n 1950 a aprut n limba englez Noua Traducere Mondial a Noului Testament, n 1961 Noua Traducere Mondial a Sfintei Scripturi (New World Translation of Holy Scriptures). Mai trziu a fost tradus din englez i n alte limbi. Numele membrilor echipei de traductori nu au fost fcute publice, dar mai trziu s-a aflat cine sunt i s-a vzut c nimeni din ei nu cunotea limbile: greaca veche, ebraica i aramaica. Fcndu-se analiza noii traduceri s-a vzut c ea nu este de fapt o traducere, ci o rescriere a Bibliei cu modificarea acelor cuvinte, mbinri de cuvinte sau chiar a unor ntregi versete care nu erau pe plac martorilor. De asemenea, s-a constatat c au fost adugate unele cuvinte i fraze noi. De exemplu: n

    Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldovei

    / Continuare din pag. 1 /

    / Continuare din nr. precedent /

    Invitaie la Festivalul Ortodox Astzi s-a nscut Hristos

    Direcia Consiliului Raional Criuleni de Cultur i Turism n colaborare cu protopopiatul de Criuleni i Dubsari v invit pe toi cretinii ortodoci de a serba mpreun Naterea Domnului Hristos n cadrul Festivalului Ortodox cu genericul Astzi s-a nscut Hristos care va avea loc duminic, 9 ianuarie 2011, n incinta Casei de Cultur Grigorie Srbu or. Criuleni, ora 11.30. V ateptm pe toi cu cea mai mare bucurie!

    Anul IX, Nr. 2, 2013

    Noul Testament nu exist cuvntul Iehova, dar n noua traducere a Noului Testament acest cuvnt apare de 237 ori. De altfel, Organizaia schimb i modific coninutului Bibliei periodic, pentru a o racorda la noile sale nvturi. Organizaia martorilor lui Iehova este una din puinele secte care spune c se ntemeiaz pe Biblie, dar i-au permis s fac aa schimbri majore, nct s aib o Biblie personal.

    N. Knorr a atras o atenie deosebit pregtirii fiecrui martor pentru activitatea de atragere a noi membri. Au fost ntemeiate, de asemenea, cursuri de specializare n vederea pregtirii unor voluntari locali, ct i a propovduitorilor calificai, salariai din fondurile sectei, a cror activitate este orientat exclusiv spre atragerea noilor membri. Dac n 1941 numrul membrilor Organizaiei nu depea cifra de 100 000, atunci n 1961 ea a crescut pn la aproximativ 900 000, iehovitii fiind rspndii pe teritoriul a 186 de ri.

    La nceput N. Knorr s-a ferit de calculele privind Sfritul Lumii, dei n revistele Organizaiei periodic apreau articole anonime (n timpul lui Knorr toate materiale martorilor au nceput a fi publicate fr s fie indicat autorul), n care

    cititorul era prevenit c Sfritul este aproape. n 1966 conducerea Organizaiei se hotrte s lanseze o nou versiune a calculelor, afirmnd c n toamna anului 1975 lupta Armaghedonului va lua sfrit i va ncepe mult ateptata mprie de 1000 de ani. Secta a concentrat toate forele i toate resursele sale n campania de propagare a Sfritului din 1975, care a dat rezultate neateptat de bune. La nceputul anului 1975 Societatea Turnul de Veghe raporta c are 2 179 256 distribuitori de literatur i 4 925 643 de participani la adunri.

    Muli martori nainte de Sfritul Lumii i-au vndut averea i au jertfit banii acumulai n fondurile sectei. Publicaiile iehoviste stimulau i ncurajau n fel i chip astfel de fapte. n una din brourele lor din mai 1974 era scris: ...Unii din fraii notri vnd casele lor i averea pe care o mai au i planific ca ultimile zile ale Lumii vechi s le petreac n calitate de propovduitori. Indiscutabil, este soluia cea mai bun. Ce poate fi mai nobil dect a fi propovduitor n perioada scurt care a mai rmas pn la sfritul acestei lumi deczute. n unul din numerele revistei Turnul de Veghe se spunea: ... Trebuie s tii c Iehova n-a promis ca va pstra casele i averea atunci cnd va distruge Lumea veche. El a promis, ns, c va pstra vieile celor care au fost fideli Lui.

    n timp ce martorii de rnd i vindeau averile, conducerea Organizaiei cumpra terenuri i imobile. Astfel, se cunoate c n vara anului 1975, cu cteva luni nainte de Sfrit, secta a cumprat un hotel cu 15 etaje din centrul New-York-ului, unde urmau s fie apartamentele aparatului administrativ al Organizaiei.

    n mod evident, n 1975 Sfritul Lumii nu a avut loc. Unii martori au prsit secta, marea majoritate, n mod paradoxal, au accepta explicaiile banale i necoerente ale conducerii i au rmas fideli Organizaiei.

    n 1977 N. Knorr a murit. / Va urma /

    Prot. Veaceslav CIORB

    Preedinte: PS VLADIMIR, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove

    Redactor-ef: Prot. mitr. Teodor Pelin, protopop al bisericilor

    din raionele Criuleni i DubsariRedactor: Prot. dr. Veaceslav Ciorb

    Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail s. Dubsarii Vechi, r. Criuleni,

    MD-4822, RM, tel/fax (248) 61-000mob. 069000003, 079779933, 079779937

    e-mail: [email protected] Tiprit SA CRIO

    or. Criuleni, bl Biruina, 14. com. nr. 388

    4

    Anul VI, Nr. 4, noiembrie-decembrie 2010

    Publicaia trimestrial a protopiatului de Criuleni i Dubsari

    DIN ISTORIA MARTORILOR LUI IEHOVA

    Dup refacerea tipografiei de la Iai, Sf. Mitropolit Dosoftei a tiprit noi cri de slujb i de nvtur n limba romn: Dumneziasca Liturghie (1679 i 1683), Psaltirea de-nles (1680), cu text paralel n romn i slavon, Molitvnic de-nles (1681). ntre anii 1682-1686 a tradus dup izvoare greceti i slavone i a tiprit n limba romn Viaa i petrecerea sfinilor, n patru volume. Lucrarea a rmas neterminat datorit plecrii forate n Polonia. Aceast carte deosebit de necesar pentru misiunea Bisericii arat darul de mare crturar al Sf. Mitropolit Dosoftei dar i dragostea sa pentru sfini i pentru sfinenie.

    n 1686 regele polon Jan Sobieski, n campania sa antiotoman, a intrat n Moldova pentru a-l atrage de partea sa pe voievodul Constantin Cantemir. Fiind nevoii s se retrag, polonii au luat cu ei mulime de pietre scumpe, odoare din aur i argint. Luat ostatec mpreun cu tezaurul Mitropoliei i cu moatele Sf. Ioan cel Nou, Sf. Mitropolit Dosoftei a trit ultimii ani ai vieii sale pmnteti departe de ar. Aici a continuat lucrarea sa crturreasc i a pstrat mereu legtura cu ierarhii ortodoci de la Moscova i de la Kiev. Pentru a aplana conflictele teologice privind epicleza euharistic mitropolitul moldovean a tradus din grecete n slavo-rus scrieri ale Sfinilor Prini Ioan Gur de Aur, Efrem Sirul, Gherman, patriarhul Constantinopolului, Simeon al Tesalonicului, argumentnd astfel dreapta nvtur a Bisericii. Pstor dreptcredincios i jertfelnic, sfntul ierarh a ndurat cu demnitate asprimile i lipsurile, purtnd de grij comunitii sale ortodoxe care se afla n Polonia. Sfinenia vieii lui strlucea nu numai asupra fiilor duhovniceti, chiar regele Jan Sobieski venea adesea la castelul de la Stryi, unde locuia Sf. Mitropolit al Moldovei, ca s participe la slujbe cu familia i s-i dea cinstire cuvenit. n ciuda presiunilor care s-au fcut asupra lui, Sfntul ierarh Dosoftei a refuzat trecerea la uniaie i a rmas ortodox pn la trecerea sa la venicie, la 13 decembrie 1693. Din mrturiile clugrilor care l-au nsoit n exil aflm c sfntul i-a cunoscut vremea chemrii sale la venicie de ctre Domnul. Blndul ierarh Dosoftei a fost nmormntat la Biserica Naterea Domnului din Jolkiew, astzi n Ucraina.

    Ptimind ncercri i multe necazuri n aceast via trectoare, sfntul mitropolit Dosoftei al Moldovei rmne peste veacuri un teolog al ntregii Ortodoxii, ierarh cu via sfnt i nentrecut nvtor al dreptei credine n limba poporului su. Luminat de harul Duhului Sfnt, el a slujit cu dragoste Biserica Mntuitorului Hristos, cu smerenie i fapte minunate, iar acum se roag n ceruri pentru mntuirea sufletelor noastre.

    Dup moartea ntemeietorului Organizaiei Turnul de Veghe, n fruntea ei a venit unul din avocaii lui - J.F. Rutherford.

    Civa membrii ai comitetului de conducere ai Organizaiei n-au privit cu ochi buni alegerea lui Rutherford, de aceea au propus ca atribuiile lui s fie limitate. Ca urmare Rutherford i-a alungat din sect. mpreun cu ei au plecat i o parte din studeni

    (circa 4000), care au nfiinat alte dou noi secte.n 1919 Organizaia a nceput s editeze a doua

    revist a sa - Veacul de Aur (n prezent Trezete-te). Rutherford a proclamat c Milioanele care triesc acum nu vor muri niciodat i a proorocit Sfritul Lumii pentru anul 1925. Toi cei care vor adera la Organizaie, dup 1925 vor intra n Veacul de Aur (mpria de 1000 de ani, raiul pe pmnt). Dup tragedia primului rzboi mondial, oamenii, att din rile nvingtoare, ct i din cele nvinse, erau, n mare msur, ntr-o stare de depresie. Promisiunea instaurrii apropiate a unui rai pe pmnt era ademenitoare. Numrul membrilor sectei a crescut simitor. Dup 1925, an n care iari nu s-a mplinit proorocirea, o parte din studeni au prsit Societatea, alii ns au continuat s-l cread pe Rutherford, care promitea c nceputul Veacului de Aur este aproape.

    Pentru ai face pe membrii sectei s uite de 1925, pentru a ncinge spiritele i pentru a atrage noi adepi se cerea ceva nou, o ideie nou. n 1926 aceast ideie apare. Dup mai bine de 50 de ani de studiere a Bibliei conducerea Organizaiei Turnul de Veghe descoper c numele lui Dumnezeu este Iehova. A fost o adevrat revelaie. Cum poate s vin Veacul de Aur, dac oamenii nu tiu c pe Dumnezeu l cheam Iehova. Situaia trebuie schimbat. Studenii n Biblie trebuiau s vesteasc ntregii lumi despre acest lucru. De acum nainte ei nu mai sunt studeni n Biblie, ci martori ai lui Iehova.

    Pn la venirea Veacul de Aur trebuia, aa cum spunea Rutherford, ca lumea s treac prin anumite etape pregtitoare. Una din ele era primirea proorocilor din Vechiul Testament, care urmau n scurt timp s nvieze. Organizaia a finanat construirea unei vile splendide i enorme, pe malul oceanului Pacific, n apropierea oraului San Diego, California. n 1930, dup ce proorocii biblici n-au mai nviat i n-au mai venit, pentru ca vila s nu stea pustie, n ea s-a mutat cu traiul Rutherford. Abia dup moartea lui ea a fost vndut pentru c devenise un simbol al profeiilor care nu s-au mplinit.

    Concomitent cu descoperirea faptului c pe Dumnezeu l cheam Iehova, Organizaia a mai descoperit, dup studii intense ale Bibliei, c Iisus Hristos a fost rstignit nu pe cruce, aa cum era practica rstignirii n vechime, ci pe un stlp (lemn). Ca urmare, semnul Crucii, care pn atunci era reprezentat n toate revistele i brourile lor, a fost scos i interzis. Dup aceea s-a mai descoperit c nu e bine de srbtorit Crciunul (dei despre Naterea Pruncului Iisus este scris n Biblie). De asemenea, Societatea a interzis martorilor s srbtoreasc vreo srbtoare aa ca: ziua de natere, Anul Nou, diverse srbtori naionale, profesionale etc.

    n 1942 J.F. Rutherford a murit.

    n locul lui Rutherford n funcia de preedinte al Organizaiei, a fost ales N. Knorr.

    Una din marile probleme cu care tot mai mult se confruntau martorii lui Iehova i care urgent trebuia soluionat de noul preedinte era imposibilitatea de a argumenta cu versete din Biblie anumite nvturi ale Organizaiei. Soluia gsit de N. Knorr a fost simpl i ideal. Dac nvtura Organizaiei este contrazis de Biblie, atunci Biblia trebuie corectat. A fost alctuit un grup de lucru care trebuiau s fac o traducere a Sfintei Scripturi. n 1950 a aprut n limba englez Noua Traducere Mondial a Noului Testament, n 1961 Noua Traducere Mondial a Sfintei Scripturi (New World Translation of Holy Scriptures). Mai trziu a fost tradus din englez i n alte limbi. Numele membrilor echipei de traductori nu au fost fcute publice, dar mai trziu s-a aflat cine sunt i s-a vzut c nimeni din ei nu cunotea limbile: greaca veche, ebraica i aramaica. Fcndu-se analiza noii traduceri s-a vzut c ea nu este de fapt o traducere, ci o rescriere a Bibliei cu modificarea acelor cuvinte, mbinri de cuvinte sau chiar a unor ntregi versete care nu erau pe plac martorilor. De asemenea, s-a constatat c au fost adugate unele cuvinte i fraze noi. De exemplu: n

    Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldovei

    / Continuare din pag. 1 /

    / Continuare din nr. precedent /

    Invitaie la Festivalul Ortodox Astzi s-a nscut Hristos

    Direcia Consiliului Raional Criuleni de Cultur i Turism n colaborare cu protopopiatul de Criuleni i Dubsari v invit pe toi cretinii ortodoci de a serba mpreun Naterea Domnului Hristos n cadrul Festivalului Ortodox cu genericul Astzi s-a nscut Hristos care va avea loc duminic, 9 ianuarie 2011, n incinta Casei de Cultur Grigorie Srbu or. Criuleni, ora 11.30. V ateptm pe toi cu cea mai mare bucurie!

    Tiprit SA Tipografia Reclamaor. Chiinu, str. Alexandru cel Bun, 111

    Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihails. Dubsari Vechi, r. Criuleni,

    MD-4822, RM, tel/fax (248) 61-000mob. 069000003; e-mail: [email protected]

    www.protopopiat-criuleni-dubasari.md

    continuare din pag. 1

    VIAA DUHOVNICEASC NU ESTE UN HOBBY DE CARE NE PUTEM OCUPA N TIMPUL LIBER

    - Uneori aducndu-ne exemple ale preoilor nevrednici, ne ntreab ce ne pot nva aceste persoane?.

    - Eu a pune altfel ntrebarea: dar ce vrem s nvm? La urma urmei nici un profesor bun sau unul ru nu l pot nva nimic pe cel care nu vrea s nvee. Cnd vrem s nvm ceva util, de exemplu, o meserie, o tiin exact sau o limb strin noi doar nu spunem c, iat exist i nvtori nu prea buni i de aceea mai bine nici nu nv. Sau mai degrab, spunem, dar numai n cazul n care nu dorim cu adevrat s nvm i cutm o scuz. Iar dac dorim totui, atunci ne cutm i un nvtor bun. Aa e i n viaa duhovniceasc, dac vrem s nvm adevrata credin i viaa virtuoas, vom cuta preoi vrednici i v asigur c ei sunt majoritatea. Astzi, prin Internet se rs-pndesc unele tiri despre scandaluri, iar prezentarea lor nu este doar una denaturat, de multe ori fiind o minciun pur i simplu. Iar despre acei preoi care sunt adevraii slujitori ai lui Dumnezeu, se scrie rareori, cci ei nu dau un motiv de scandal. Dar, n acelai timp, venind la Biseric, de cele mai multe ori v vei ntlni anume cu ei. Dar este important s subliniem i alt moment. Preotul svrete Sfintele Taine nu prin puterea lui, ci prin puterea lui Dumne-zeu, i nicicnd Dumnezeu nu-i va priva pe credincioi de harul su pentru pcatele preotului. Dac cutai iertarea pcatelor, ajutorul lui Dumnezeu, Dumnezeu v va da i una i alta, i pcatele altor oameni nu pot mpiedica acest lucru.

    - Cum un om din zilele noastre s gseasc timp pen-tru viaa duhovniceasc?

    - Pentru a face acest lucru, trebuie nelese corect prioritile, viaa duhovniceasc - nu este un hobby, nu e un divertisment, pentru care poate s ne ajung sau nu timp. Aceasta este baza, temelia pe care construim toate celelalte. Cnd v facei bagajele, faptul c vor ncpea sau nu toate lucrurile ntr-o valiz, nu depinde doar de ct de multe i mari sunt ele, dar, de asemenea, i de ordinea n care le vei aranja. Cnd ne petrecem viaa n agitaie continu, alergm ncoace i ncolo, i chiar nu n-elegem ntotdeauna i pentru ce, cu adevrat nu reuim prea multe i suntem i obosii peste msur. Dac ne ncepem ziua cu rugciunea, ne punem fundamentul pe care toate se vor construi n ordinea corect, aa cum ni se spune i n Sfnta Scriptur despre brbatul cuviincios,

    toate cte vom face vor spori (Ps. 1, 3). De att este important tradiia bisericeasc a pravilei de rugciune. Doar n fiecare di-minea i n fiecare sear indiferent de dispoziia noastr noi ne rugm. Unui nceptor i poate fi dificil s citeasc ntreaga pravil de rugciune, dar este important ca cel puin cinci minute pe zi s se consacre rugciunii i vei vedea cum viaa ncepe s se schimbe. Cu ct mai mult timp vei consacra rugciunii, cu att mai mult timp v va rmne pentru restul. Acest lucru poate prea surprinztor, dar aceasta este o experien a multor oameni. Dar i n timpul zilei, se poate gsi ntotdeauna un moment, cel puin o jumtate de minut pentru a ne ndrepta gndul la Dumnezeu, a-I mulumi pentru tot ce ai ntlnit frumos i bun n aceast zi, pen-tru ai cere ajutor pentru sine i pentru alte persoane n dificulti... Faptul c oamenii din zilele noastre sunt mereu ocupai, dar chiar i mpovrai de prea multe are loc i n mare msur pentru c ei puin se roag.

    - Pe muli oameni i smintesc publicaiile anti-bisericeti n mass-media i reelele sociale, scandalurile n care au fost impli-cai unii preoi. Ce atitudine ar trebui s avem fa de ele?

    - Cei care au trecut prin perioada dictaturii ateiste eu mi-o amintesc foarte bine tiu bine c i atunci adversarii Bisericii, au folosit acelai set de metode. Preoii, spun ei, sunt oameni lacomi, imorali, exploateaz ignorana maselor ntunecate Deci nimic nou aici pentru noi nu este. Vremurile se schimb, se schimb steagurile sub care acioneaz forele anti-bisericeti, dar nu se schimb scopul lor. n toate timpurile i n cele mai vechi, i n vremurile de persecuie ateiste, i acum lupta este dat pentru un singur lucru: pentru sufletele nemuritoare ale oamenilor. Con-flictul adevrat se desfoar la nivel spiritual, aa cum a spus Dostoievskii, diavolul se lupt cu Dumnezeu, i cmpul de lupt - sunt inimile oamenilor Acum, muli oameni se ntorc la Hristos, vin n Bisericile lui Dumnezeu, i se nvrednicesc de Sfintele Tai-ne. i cu ct mai muli oameni aleg calea mntuirii, cu att mai puternice sunt strigtele forelelor anti-bisericeti Nu! Nu! Nu v ducei la biseric! Acolo toi sunt mincinoi, hoi, aduntori de averi! Gndii-v pe cine-l intimideaz cel mai mult gndul c oa-menii vor merge la Biseric, se vor ntoarce la Dumnezeu, cine nu poate suporta astea?.. Muli mi-au relatat c anume campaniile anti-bisericeti i-au ajutat s devin oamenii ai Bisericii: deoarece unele fore puternice nu vor cu disperare s fim n Biseric, atunci este tocmai foarte important s fim n ea. Dac sunt depuse att de multe eforturi s ne mpiedice s ne apropiem de Sfintele Tai-ne, atunci este foarte important pentru via s le primim. Acei care sunt implicai n atacurile mpotriva Bisericii nu sunt de obicei contieni de faptul de cine sunt manipulai cu adevrat. Dar ar fi bine s mediteze la aceasta.

    - Oamenii adesea se plng pe imoralitatea societii: peste tot i ntlnete lipsa onestitii, corupia, duritatea, cruzimea, indiferena Cum Biserica poate ajuta pentru a schimba aceast situaie? i ce le-ai spune celor care reproeaz Bisericii, c dup douzeci i cinci de ani de li-bertate religioas societatea nu s-a eliberat de aceste rele?

    - Permitei-mi s v readuc aminte unele din lucruri-le evidente. Situaia se schimb atunci, cnd se schimb oamenii. Iar oamenii se schimb atunci, cnd doresc s se schimbe. Nu atunci cnd ei doresc s se schimbe alii (altora le poi reproa i impune tot felul de cereri nu va duce la nimic), dar atunci cnd ei i dau seama c propriile ci le sunt greite, propriile valori trebuie revizuite, propria moral are nevoie de corecie. Aceti oameni se ntorc la Dumnezeu cu pocin i credin, i vin la Biseric pen-tru a gsi ajutor i a-i schimba propria via. Este inutil s ne ateptm c ali oameni, c societatea n ntregime se va schimba, dac noi nu vrem s ne schimbm. Orice schimbri nspre bine ncep doar de la om nsui. Voi repe-ta cuvintele mele, care cuiva nu i-au plcut: dac noi trim greit n propria familie, n sfera profesional, de ce att de insistent cerem ca dreptatea s fie realizat undeva la un macronivel, la cel micro ea nu ar trebui s fie realizat? Oamenii se duc pe ei nsi n capcan: fiecare cere s fie drept cu el vecinul, colegul, eful, fr s ncerce singur s fie cel neprihnit. i aici Biserica ofer posibilitatea de a vedea situaia ntr-un mod diferit. Problema noastr princi-pal nu sunt pcatele altora, ci pcatele noastre. Amintii-v cum personajul din piesa La fund spune: Fiecare om vrea ca vecinul su s aib contiin, dar vezi c numnui nu i este avantajos s o aib. Este o concepie materialis-t a omului, n care principalul eliment este de a-i satisface nevoile materiale, realizarea propriilor dorine, i aici este profitabil s fie nconjurat de oameni contiincioi, dar nu i s fie unul asemenea. i de multe ori cererile adresate Bisericii aa i sun: Fcei ca vecinul meu s fie contiin-cios. Vreau ca s fiu nconjurat de oameni buni, cinstii. i totodat scutii-m de sfaturile dvs. pentru mine. Dar Bise-rica vorbete despre Mntuitorul, care a venit s ne mntu-iasc pe noi de pcatele noastre. Pentru c nimeni nu va fi vreodat condamnat de Dumnezeu pentru pcatele altora. Nimeni nu va fi lipsit de viaa venic din cauza defectelor altora. S fii contiincios, s evii rul, s faci bine, s urme-ze poruncile lui Dumnezeu acest lucru este important nu doar i nu att pentru vecin, dar este vital pentru noi nine.

    Sursa: foma.ru / ortodox.md Traducere Natalia Lozan

    n ziua de 6 mai 2013, pe ma-lul btrnului Nistru, pe stadionul din s. Dubsarii Vechi, r-nul Criu-leni, loc de o rar frumusee, s-a desfurat ediia a XIII-a a festivalului cntecelor i obi-ceiurilor pascale cu genericul Hristos a nviat! organizat de secia Cultur i Turism Criuleni , primria s. Dubsarii Vechi n parteneriat cu Protopopiatul de Criuleni i Dubsari.

    Aici au fost amenajate nume-roase expoziii ale meterilor populari din raion: dna Natalia Cangea, preedintele Uniunii meterilor populari din r-nul Criuleni - lucrri din fibre ve-getale, dnele Alexandra Cula-

    FESTIVALUL ORTODOX HRISTOS A NVIAT S. DUBSARII VECHI, R-NUL CRIULENI

    va, s.Onicani i Victoria Antoci, s. Corjevo - diverse compoziii din mergelue, dna Rais


NIKA - protopopiat-criuleni-dubasari.mdprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/Nica-2017... · de a face Moldova mare şi lăudată... Şi, întrebând pe toată
NIKA - protopopiat-criuleni-dubasari.mdprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/Nica-2017... · de a face Moldova mare şi lăudată... Şi, întrebând pe toată
Anul IX, Nr. 4, 2013 Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldoveiprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/... · 2014. 6. 6. · Andrei de Uhtomsk. Numele dat la
Anul IX, Nr. 4, 2013 Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldoveiprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/... · 2014. 6. 6. · Andrei de Uhtomsk. Numele dat la
OVM 7* /S OPJFNCSJF EFDFNCSJF QBSF DV CJOFDVW·OUBSFB …protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/Nika_3_2014.pdf · Cu un cuvânt de felicitare, în care a apreciat
OVM 7* /S OPJFNCSJF EFDFNCSJF QBSF DV CJOFDVW·OUBSFB …protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/Nika_3_2014.pdf · Cu un cuvânt de felicitare, în care a apreciat
NIKA - ortodox.md · Să dăm mulțumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruința prin Domnul nostru Iisus Hristos (I Corinteni 15, 57)NIKA Publicație periodică a protopopiatului de
NIKA - ortodox.md · Să dăm mulțumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruința prin Domnul nostru Iisus Hristos (I Corinteni 15, 57)NIKA Publicație periodică a protopopiatului de
interviu nika janjRavasTan jari, rogorc cxovrebis wesidspace.nplg.gov.ge/bitstream/1234/9384/1/Liberali_2012_N113.pdf · miuxedavad imisa, rom jari strategiuli Temaa, samwuxaroa,
interviu nika janjRavasTan jari, rogorc cxovrebis wesidspace.nplg.gov.ge/bitstream/1234/9384/1/Liberali_2012_N113.pdf · miuxedavad imisa, rom jari strategiuli Temaa, samwuxaroa,
Anul IX, Nr. 1, 2013 SFÎNTUL GRIGORIE PALAMA, Sfântul ...protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/... · sfinţeniei, păstor blând ca un miel şi mare dascăl al Sfintei Liturghii,
Anul IX, Nr. 1, 2013 SFÎNTUL GRIGORIE PALAMA, Sfântul ...protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/... · sfinţeniei, păstor blând ca un miel şi mare dascăl al Sfintei Liturghii,
Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldoveiprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/NIKA-nr.-3-2013.pdf · Să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa
Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul Moldoveiprotopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/NIKA-nr.-3-2013.pdf · Să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa
QBSF DV CJOFDVW·OUBSFB ¨OBMU 1SFB 4mO ÒJUVMVJ …protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/NIKA-nr.-3... · moldoveneşti, adic ă: viaţă de obşte, slujbe
QBSF DV CJOFDVW·OUBSFB ¨OBMU 1SFB 4mO ÒJUVMVJ …protopopiat-criuleni-dubasari.md/wp-content/uploads/2009/08/NIKA-nr.-3... · moldoveneşti, adic ă: viaţă de obşte, slujbe