Anul II - Drepturi Reale

7/23/2019 Anul II - Drepturi Reale

http://slidepdf.com/reader/full/anul-ii-drepturi-reale 1/42

DREPTURI REALE

1. DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL

DEFINIŢIA

Dreptul subiectiv civil este o putere juridică (o posibilitate sau o facultate) acordată de lege omului pentru

satisfacerea intereselor acestuia, care în caz de nevoie poate fi reclamată în faţa instanţei de judecată.

Dreptul subiectiv este recunoscut şi garantat printr-o normă legală (prin dreptul obiectiv). ostul dreptului

obiectiv este de a asigura e!ecutarea dreptului subiectiv.

Dreptul reprezintă aşadar o posibilitate şi nu este identic cu prestaţia însăşi.

D"#$ %&'"$* + #%'$$"

Două posibilităţi/

0. De a avea o anumită conduită fără a avea nevoie de concursul altui subiect de drept + drept real sau drept

nepatrimonial

1. De a pretinde altui subiect să aibă o anumită conduită + drept de creanţă

CARACTERISTICILE DREPTULUI REAL

0. Drept absolut: presupune e!istenţa unui subiect activ determinat (+ titularul dreptului) şi a unui subiect

pasiv nedeterminat (+ toate celelalte subiecte de drept, care vor avea obligaţia de a respecta dreptul titularului.

2. Drept opoab!l er"a o#$es: dreptul real este opozabil tuturor subiectelor de drept.

2. %! &orespu$'e o obl!"a(!e "e$eral) $e"at!*) a sub!e&tulu! pas!* + de a nu aduce atingere dreptului real.

3. D) $a+tere u$or e,e&te spe&!,!&e:

. Dreptul de urmărire + titularul dreptului real poate urmări bunul său indiferent în m4na cui s-ar

afla.

'. Dreptul de preferinţă + titularul dreptului real are prioritate faţă de alte subiecte de drept, în ceea

ce priveşte satisfacerea intereselor sale .

5. Dreptur!le reale su$t l!#!tat!* pre*)ute 'e le"e.

CLASIFICAREA DREPTURIL-R REALE

. 0. Pr!$&!pale:

- dreptul de proprietate,

- dreptul de superficie,

- dreptul de uzufruct,

- dreptul de uz,

0



- dreptul de abitaţie,

- dreptul de servitute,

- dreptul de administrare,

- dreptul de concesiune,

- dreptul de folosință.

. 1. A&&esor!! (drepturile reale de garanție)/

- dreptul de ipotecă,

- dreptul de gaj,

- privilegiile,

- dreptul de retenţie.

'. 0. Drepturi corespunzătoare proprietății private/

- dreptul de proprietate,

- dreptul de superficie,

- dreptul de uzufruct,

- dreptul de uz,

- dreptul de abitaţie,

- dreptul de servitute.

'.1. Drepturi corespunzătoare proprietății publice/

- dreptul de administrare,

- dreptul de concesiune,

- dreptul de folosință.

DEFINIREA DREPTURIL-R REALE PRINCIPALE

1. Dreptul 'e propr!etate + dreptul titularului de a poseda, folosi și a dispune de un bun în mod e!clusiv, absolut

și perpetuu, în limitele stabilite de lege (art. 555 alin. 0 6).

2. Dreptul 'e super,!&!e + dreptul titularului de a avea sau de a edifica o construc ție pe terenul altuia, deasupra ori

în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dob4ndește un drept de folosință (art. 782 alin. 0).

. Dreptul 'e uu,ru&t / dreptul titularului de a folosi bunul altei persoane și de a culege fructele acestuia,

întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța (art. 9:2 6).

0. Dreptul 'e u + dreptul titularului de a folosi lucrul altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale numai

pentru nevoile proprii și ale familiei sale (art. 938 6).

. Dreptul 'e ab!ta(!e + dreptul titularului de a locui în locuința nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi,

c;iar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abita ția, precum și cu părinții ori alte

persoane aflate în întreținere (art. 95: 6).

1



. Dreptul 'e ser*!tute + dreptul titularului de a utiliza imobilul altei persoane, pentru uzul sau utilitatea unui

imobil care îi apar ține (art. 955 6).

3. Dreptul 'e a'#!$!strare + dreptul titularului, regie autonomă, instituție publică de interes local, național sau

județean, sau autoritate a administrației centrale ori locale, de a folosi și dispune de un bun aflat în proprietate

publică, în condițiile legii (art. <7< 6).

4. Dreptul 'e &o$&es!u$e + dreptul concesionarului - și în același timp obligația = de e!ploatare a unui bun aflat în

proprietate publică, în sc;imbul unei redevențe și pentru o durată determinată (art. <90 alin. 0 6).

5. Dreptul 'e ,olos!$ț) + dreptul titularului, instituție de utilitate publică, de a folosi cu titlu gratuit un bun aflat în

proprietate publică, pe termen limitat (art. <93 alin. 0 6).

2. PATRI6-NIUL

C. DEFINIŢIA

#atrimoniul + totalitatea drepturilor şi obligaţiilor evaluabile în bani care aparţin unei persoane (art. 20

6).

II. LATURILE PATRI6-NIULUI

0. ctivul + totalitatea drepturilor în e!presie bănească,1. #asivul + totalitatea obligaţiilor în e!presie bănească.

III. CARACTERELE 7URIDICE ALE PATRI6-NIULUI

0. "ste o u$!*ersal!tate 8ur!'!&)/ are două caracteristici/

. uprinde o masă de bunuri, drepturi şi obligaţii care se supun = de regulă = aceluiaşi regim juridic>

'. 'unurile sunt privite distinct de universalitate, astfel înc4t ieşirea din patrimoniu a unui bun nu afecteazăe!istenţa patrimoniului.

1. Doar persoa$ele pot avea patrimoniu.

2. rice persoană are un patrimoniu.

3. rice persoană are u$ s!$"ur patrimoniu.

5. 'unurile dintr-un patrimoniu sunt supuse aceluiaşi regim juridic.

2



Excepţii/

- PATRI6-NIILE DE AFECTAȚIUNE + patrimoniile care în cazurile e!pres prevăzute de lege au o anumită

destinație și sunt supuse unui regim juridic special, față de cel al patrimoniului obișnuit al titularului (art. 20 alin.

2). %unt patrimonii de afectațiune/

- patrimoniul fiduciar,

- patrimoniul profesional individual + este afectat e!ercitării în mod individual a unei

profesii autorizate (art. 22).

- alte patrimonii determinate potrivit legii.

9 DIVIIUNILE PATRI6-NIULUI + masele patrimoniale care fac parte din patrimoniul unei persoane, dar care

se supun unui regim juridic special, diferit de cel al restului patrimoniului. De e!. 'unurile comune ale so ților (art.

250 6).

Drepturile și obligațiile care fac parte din patrimonii de afecta țiune sau din diviziunile patrimoniului pot fi

transferate dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, cu condiția să nu fie prejudiciate

drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale (art. 21 6). #e de altă parte, dacă drepturile, respectiv

obligațiile aceluiași raport juridic se află în mase patrimoniale diferite, nu operează confuziunea (art. 0713 alin. 1

6).

IV. PRINCIPIILE PATRI6-NIULUI

0. rice persoană este ţinută pentru îndeplinirea obligaţiilor sale cu întreg patrimoniul.

1. a moartea persoanei patrimoniul trece asupra moştenitorilor (art. 852 6).

V. FUNCŢIILE PATRI6-NIULUI

C. DREPTUL DE ;A7 ;ENERAL AL CREDIT-RIL-R C<IR-;RAFARI

reditor c;irografar + acel creditor a cărui creanţă nu este garantată cu un drept real. cest creditor nu are o

ipotecă sau un gaj constituite asupra unui bun al debitorului.

reditorii c;irografari îşi vor recupera creanţa din totalitatea bunurilor debitorului, fără a avea un drept

individualizat asupra unui bun.

reditorii c;irografari vor suporta concursul creditorilor reali (+ creditorii care au o garanţie reală asupra

unui bun al debitorului), put4ndu-şi satisface creanţa numai după ce creditorii reali îşi vor fi recuperat creanţa.

?ntre creditorii c;irografari nu e!istă o ordine în care aceştia să-şi valorifice creanţa, ci ei vor suporta în

mod egal prejudiciul.

3



"!emplu/

Creditori ai lui D sunt , ' şi cu următoarele creanţe/

- + 5:: unit. - ' + 2::

- + 1::

Debitorul D are/

- disponibil + 5:: unit.

- total debit + 0:::

- posibilităţi de satisfacere a creanţelor + 5:@

reditorii îşi vor satisface creanţele astfel/ + 15:

' + 05:

+ 0::

Drept 'e "a8 spe&!al!at: Dacă patrimoniul este divizat în mai multe mase, creditorul a cărui creanţa s-a

născut în legătură cu o anumită masă a patrimoniului, nu poate urmări dec4t bunuri din masa respectivă. (art. 081:

6, art. 1213 6). Dacă acestea nu sunt suficiente, atunci creditorul poate urmări și alte bunuri din patrimoniul

debitorului.

A&(!u$ea paul!a$): ?mpotriva actelor frauduloase înc;eiate de debitor cu scopul de a-şi micşora

solvabilitatea, creditorul are acţiune în justiţie pentru a cere constatarea inopozabilită ții acestor acte (art. 0571

6).

B. SUBR-;AŢIA REAL= CU TITLU UNIVERSAL

Subrogaţie reală + înlocuirea unui bun cu altul.

Subrogaţie reală cu titlu universal + înlocuirea unui bun cu altul în cadrul unei universalităţi (patrimoniu).

ocul unui bun înstrăinat dintr-un patrimoniu va fi luat de preţul obţinut. ?nlocuirea se va produce în interiorul

masei patrimoniului din care provine bunul.

C. TRANS6ISIUNEA UNIVERSAL= SAU CU TITLU UNIVERSAL

5



Transmisiune universală + transmiterea întregului patrimoniu către un singur succesor/ are loc în cazul

moștenirii persoanelor fizice, respectiv al absorbției persoanelor juridice.

Transmisiune cu titlu universal + transmiterea fracţionată a patrimoniului către 1 sau mai mulţi succesori/

are loc în cazul moștenirii persoanelor fizice, respectiv al divizării persoanelor juridice.

Transmisiune cu titlu particular + transmiterea unui singur bun către un succesor.

. DREPTUL DE PR-PRIETATE

I. DEFINIŢIA

Dreptul de proprietate este acel drept real, care conferă titularului puterea de Aa poseda, folosi şi dispune deun bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege A (art. 555 6).

II. N-ŢIUNI

Drept 'e propr!etate + dreptul subiectiv civil în virtutea căruia subiectele de drept pot dob4ndi bunuri.

Propr!etate + bunul care face obiectul dreptului de proprietate.

Dreptul la propr!etate + dreptul persoanelor de a se bucura de bunurile pe care le au în proprietate.

III. ATRIBUTELE DREPTULUI DE PR-PRIETATE

0.) Ius ute$'! (posesia) + posibilitatea titularului de a întrebuinţa bunul potrivit destinaţiei acestuia.

De e!./ #roprietarul unui imobil poate să locuiască în imobilul său.

1.) Ius ,rue$'! (folosinţa) + posibilitatea titularului de a pune în valoare bunul.

De e!./ #roprietarul unui imobil îl poate înc;iria altei persoane.

2.) Ius abute$'! (dispoziţia) + posibilitatea titularului de a dispune de bunul său, consum4ndu-l sau înstrăin4ndu-l

cu titlu oneros ori gratuit.De e!./ #roprietarul vinde imobilul său.

IV. CARACTERELE DREPTULUI DE PR-PRIETATE

1.> Drept absolut + se satisface prin conduita titularului său, conduită pe care toate celelalte persoane sunt

obligate să o respecte. 6u este un drept nelimitat = cum de altfel nici nu e!istă asemenea drepturi -, ci el trebuie

7



e!ercitat în limitele legii. "!istă anumite îngrădiri aduse acestui caracter prin lege/ necesitatea unei autorizaţii

pentru demolarea unui imobil, obligaţia de a lucra terenurile agricole, etc.

2.> Drept e?&lus!* + titularul e!ercită singur toate atributele.

Excepţie/ ?ngrădirile aduse acestui caracter se referă la situaţii în care legiuitorul impune în mod e!pres un

anumit mod de e!ercitare a unor atribute ale dreptului/ servituţile, prelungirea prin lege a termenelor unor contracte

de înc;iriere, etc.

.> Drept perpetuu + nu se stinge prin neuz.

Excepţie/ Dacă proprietarul nu e!ercită atributele timp de 0: sau 1: de ani după caz, posesorul poate opune

uzucapiunea ca mod de dob4ndire a proprietăţii, paraliz4nd astfel acţiunea în revendicare a proprietarului.

V. PR-PRIETATEA PRIVAT=

#roprietatea poate fi publică sau privată (art. 552 şi 553 6).

1> -b!e&tul propr!et)(!! pr!*ate/ toate bunurile de uz sau de interes privat aparţin4nd persoanelor fizice,

persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului

şi al unităţilor administrativ teritoriale (art. 552 alin. 0 6).

2> T!tularul 'reptulu! 'e propr!etate pr!*at)/ orice persoană fizică, orice persoană juridică.

> Re"!#ul 8ur!'!& al bu$ur!lor '!$ 'o#e$!ul pr!*at:

a0) #ot fi înstrăinate,

b) mprescriptibile sub aspect e!tinctiv,

c) #ot face obiectul uzucapiunii,

d) #ot face obiectul unei e!ecutări silite.

0> 6o'ur! 'e 'ob@$'!re a 'reptulu! 'e propr!etate asupra bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate

privată/

- &u t!tlu or!"!$ar/ - ocupaţiunea,

- uzucapiunea,

- accesiunea,

- ca efect al posesiei de bună-credinţă c4t priveşte bunurile mobile şi fructele,

- &u t!tlu o$eros/ - cumpărare

- pe$tru &au) 'e #oarte/ - moştenire

- &u t!tlu "ratu!t/- donaţie

- tradiţiune

- pr!$ ot)r@re 8u'e&)toreas&) translativă de proprietate prin ea însăşi (art. 559 alin. 0 6)

- pr!$ a&t a'#!$!strat!*, în cazurile e!pres prevăzute în lege (art. 559 alin. 1 6).

> 6o'ur! 'e st!$"ere a 'reptulu! 'e propr!etate art. 2 NCC>:

- p!e!rea bu$ulu! art. 2 al!$. 1 NCC>

9



- aba$'o$area bunului mobil art. 2 al!$. 2 NCC>

- re$u$(area la 'reptul 'e propr!etate asupra bunului imobil art. 2 al!$. 2 NCC>

- uu&aparea bunului de către o altă persoană

- e?propr!erea art. 2 al!$. NCC>

- &o$,!s&area art. 2 al!$. 0 NCC>.

> -bl!"a(!!le propr!etarulu!:

- de a-şi e!ercita atributele în limitele legii,

- de a grăniţui imobilul prin fi!area semnelor de ;otar (art. 57:),

- de a asigura conservarea substanţei bunului mobil care face parte din patrimoniul cultural naţional (art. 12

din egea nr. 0<1B1:::),

- de a asigura conservarea substanţei bunului imobil aflat pe lista monumentelor istorice (art. 27 din egea nr.

311B1::0),

- de a cultiva terenul agricol (art. 93 din egea nr. 0<B0880).

DREPTUL DE PR-PRIETATE PUBLIC=

I. N-ŢIUNI

Dreptul 'e propr!etatea publ!&) + Caparţine statului şi unităţilor administrativ teritoriale, asupra bunurilor care,

prin natura lor sau prin declaraţia legii sunt de uz ori interes public, cu condiţia să fie dobndite prin unul dintre

modurile prevăzute de legeA (art. <5< 6).

Dreptul 'e propr!etate pr!*at) al statului şi unităţilor administrativ teritoriale + are ca obiect bunurile care nu sunt

de uz sau de interes public.

Caracteristici:

• #entru ca un bun să facă parte din proprietatea publică trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii/

- titularul dreptului să fie statul sau o u.a.t.,

- să fie de uz ori de interes public. ceastă condiţie este îndeplinită fie prin natura bunului (plajele, platoul

continental, apele cu resurse energetice valorificabile), fie prin declaraţia legii (reţelele stradale).

II. D-6ENIUL PUBLIC

#roprietatea publică cuprinde/ proprietatea statului şi a unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor

arătate în art. <58 alin. 0 6, în art. 025 pct. 2 din onstituţie, în egea nr. 102B088<, în egea nr. 0<B0880.

<



Domeniul public cuprinde bunurile aflate în proprietatea publică/

0. ele arătate în art. <58 alin. 0 6 şi în art. 025 alin. (3) din onstituţie/

- bogăţiile de interes public ale subsolului,

- căile de comunicaţie,

- spaţiul aerian,

- apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în

interes public,

- plajele,

- marea teritorială,

- resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental.

1. ele arătate în art. 5 din egea fondului funciar nr. 0<B0880/

- terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public,

- pieţe,

- căi de comunicaţii,

- reţele stradale şi parcuri publice,

- porturi şi aeroporturi,

- terenurile cu destinaţie forestieră,

- albiile r4urilor şi fluviilor,

- cuvetele lacurilor de interes public,

- fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale,

- ţărmurile ării 6egre, inclusiv plajele,

- terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale,

- monumentele, ansamblurile şi siturile ar;eologice şi istorice,

- monumentele naturii,

- terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit

legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau

interes public.

2. ele arătate în ane!a la egea privind proprietatea publică nr. 102B088</

- reţelele de transport al energiei electrice,

- conductele de transport al ţiţeiului,

- porturile,

- muzeele, colecţiile de artă declarate de interes public,

etc.

8



III. CLASIFICAREA D-6ENIULUI PUBLIC

?n funcţie de importanţa bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate, domeniul public poate fi/

a) al statulu! + cuprinz4nd bunurile care sunt de interes naţional, adică cele prevăzute de art. 025 alin. 3 din

onstituţie, la pct. din ane!a la egea nr. 102B088< sau orice alte bunuri care sunt declarate de lege ca fiind de uz

sau interes public naţional.

b) al 8u'e(ulu! + cuprinz4nd bunurile prevăzute la pct. din ane!a la egea nr. 102B088<, cum ar fi drumurile

judeţene, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul acestuia, bibliotecile

judeţene, spitalele judeţene, etc., precum şi alte bunuri declarate prin ;otăr4re a consiliului judeţean, dacă nu sunt

declarate de lege ca fiind de interes public naţional.

c) al &o#u$elor ora+elor +! #u$!&!p!!lor + cuprinz4nd bunurile prevăzute la pct. din ane!a la egea nr.

102B088<, cum ar fi drumurile comunale, străzile, pieţele publice, parcurile publice, reţelele de alimentare cu apă,

termoficare, gaze, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, bibliotecile,

muzeele, spitalele, precum şi alte bunuri, dacă au fost declarate ca atare prin ;otăr4re a consiliului local şi nu sunt

declarate de lege ca fiind de interes public naţional sau judeţean.

$recerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unei unităţi administrativ teritoriale se face la

cererea consiliului judeţean sau a consiliului local şi se aprobă prin ;otăr4re de Euvern.

$recerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale în cel al statului se face la

cererea Euvernului şi se adoptă prin ;otăr4re a consiliului judeţean sau local, după caz.

IV. D-6ENIUL PRIVAT

Domeniul privat cuprinde toate bunurile care aparţin statului şi unităţilor administrativ teritoriale şi care nu

fac parte din domeniul public.

*or fi incluse aici toate bunurile pe care statul şi unităţile administrativ teritoriale le deţin şi folosesc ca

orice alt subiect de drept, cum ar fi mobilierul din clădirile în care funcţionează instituţiile statului, autove;iculele,

terenurile care nu sunt afectate unor utilităţi publice, casele din fondul locativ al statului sau al unităţilor

administrativ teritoriale dacă nu sunt declarate monumente istorice, etc. .

$recerea unui bun din domeniul public în cel privat se face prin ;otăr4re a Euvernului, a consiliului

judeţean sau local, după caz, dacă prin lege sau prin onstituţie nu se prevede o altă procedură.

V. RE;I6UL 7URIDIC AL BUNURIL-R DIN D-6ENIUL PUBLIC

0:



A. 6-DURI DE D-BNDIRE A PR-PRIET=ŢII PUBLICE

#roprietatea publică se poate dob4ndi (art. <72 6)/

a) pe &ale $atural) (cazul bunurilor care sunt cuprinse în actele normative arătate mai sus, care datorită specificului

lor fac parte din domeniul public)>

b) pr!$ a&!!(!! publ!&e>

c) pr!$ e?propr!ere pentru cauză de utilitate publică>

d) pr!$ 'o$a(!e sau le"ate acceptate de Euvern, consiliul judeţean sau consiliul local, dacă bunul prin natura lui ori

voinţa dispunătorului devine de uz sau interes public,

e) pr!$ &o$*e$(!e &u t!tlu o$eros , dacă bunul prin natura lui sau prin voinţa dob4nditorului devine de uz ori de

interes public,

f) pr!$ tra$s,erul u$u! bu$ '!$ 'o#e$!ul pr!*at $ &el publ!&, pentru cauză de utilitate publică, prin ;otăr4re de

Euvern, a consiliului judeţean sau a consiliului local.

B. 6-DURI DE IEIRE A UNUI BUN DIN D-6ENIUL PUBLIC art. 40 NCC>

a) pr!$ '!spar!(!a bu$ulu!>

b) pr!$ tre&erea bu$ulu! $ 'o#e$!ul pr!*at, dacă a încetat uzul sau interesul public.

C. RE;I6UL 7URIDIC

'unurile din domeniul public sunt/

0. I$al!e$ab!le, ele pot fi date în administrare, concesionate sau înc!iriate în condiţiile legii>

1. I#pres&r!pt!b!le sub aspe&t e?t!$&t!* + nu se stinge prin neuz

2. I#pres&r!pt!b!le sub aspe&t a&!!t!* at4t în privinţa bunurilor imobile = prin uzucapiune -, c4t şi a bunurilor

mobile = posesia de bună credinţă.

3. I$ses!ab!le, astfel înc4t nu pot fi supuse e!ecutării silite şi nu pot fi grevate cu garanţii reale.

o Darea în administrare (art. <79 6) + dreptul titularului, regie autonomă, instituţie publică de

interes local, naţional sau judeţean, sau autoritate a administraţiei centrale ori locale, de a folosi şi dispune de un

bun aflat în proprietate publică, în condiţiile legii (art. <7< 6). %e realizează prin ;otăr4re a Euvernului, a

consiliului local sau judeţean după caz.

o "nc!irierea se aprobă prin ;otăr4re a Euvernului, a consiliului local sau judeţean, după caz, iar în

contract se vor specifica e!pres clauze de natură a asigura e!ploatarea bunului potrivit specificului acestuia.

o Concesionarea (art. <90 6) + dreptul concesionarului - şi în acelaşi timp obligaţia = de

e!ploatare a unui bun aflat în proprietate publică, în sc;imbul unei redevenţe şi pentru o durată determinată (art. <90

alin. 0 6). %e realizează prin licitaţie publică.

o Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit + dreptul titularului, instituţie de utilitate publică, de a folosi cu

titlu gratuit un bun aflat în proprietate publică, pe termen limitat (art. <93 alin. 0 6).

00



VI. RE;I6UL 7URIDIC AL BUNURIL-R DIN D-6ENIUL PRIVAT

?n conformitate cu art. 30 alin. 1 din onstituţia om4niei, proprietatea privată este o&rot!t) $ #o' e"al de

lege, indiferent de titular.

?n aceste condiţii, dob4ndirea şi pierderea dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul privat va

avea acelaşi regim ca şi în cazul bunurilor aparţin4nd persoanelor fizice şi juridice, altele dec4t statul şi unităţile

administrativ teritoriale.

stfel, bunurile din domeniul privat sunt/

a) alienabile,

b) prescriptibile sub aspect ac;izitiv,

c) imprescriptibile sub aspect e!tinctiv,

d) sesizabile.

EGPR-PRIEREA PENTRU CAUA DE UTILITATE PUBLICA

Ce se !$tele"e pr!$ e?propr!ereH

"!proprierea consta in trecerea fortata a unui bun imobil aflat in proprietatea privata a unor persoane fizice

sau juridice, a comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor in proprietatea publica a statutului. "!proprierea

poate fi facuta numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin ;otarare

judecatoreasca.

Cu# se 'e&lara ut!l!tatea publ!&aH

&tilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national sau de interes local. #entru lucrari de interes

national utilitatea publica se declara de Euvern, iar pentru lucrari de interes local de catre consiliile judetene si de

catre onsiliul ocal al unicipiului 'ucuresti.

#entru lucrarile de interes local care se desfasoara pe teritoriul mai multor judete, utilitatea publica este

declarata de o comisie compusa din presedintii consiliilor judetene respective. n caz de dezacord, utilitatea publica

in cauza poate fi declarata de catre Euvern.

n situatii e!ceptionale utilitatea publica poate fi declarata prin lege.

Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si este conditionata de

inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitati sau

zone unde se intentioneaza e!ecutarea ei.

Care su$t #asur!le pre#er"atoare e?propr!er!!H

Dupa declararea utilitatii publice, e!propriatorul imobilului va e!ecuta planurile cuprinzand terenurile si

constructiile propuse spre e!propriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a ofertelor de despagubire.

ceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul carora sunt

01



situate imobilele ce se supun aprobarii pentru e!propriere, in vederea consultarii de catre cei interesati, cu e!ceptia

documentelor lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala.

#ropunerile de e!propriere a imobilelor si procesul-verbal in care este consemnat rezultatul cercetarii

prealabile se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, in termen de 05 zile de la

publicare.

u privire la propunerile de e!propriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor in

cauza pot face intampinare in termen de 35 de zile de la primirea notificarii. ntampinarea se depune la primarul

comunei, orasului sau al municipiului pe al caror teritoriu se afla imobilul. #rimarul va primi si va inregistra

intampinarea si va consemna ofertele de despagubire si pretentiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte

drepturi reale.

n termen de 2: de zile intregul dosar, precum si eventualele intampinari, va fi inaintat la %ecretariatul

Eeneral al Euvernului, pentru lucrarile de interes national, iar pentru cele de interes local, la consiliul judetean sau

la onsiliul ocal al unicipiului 'ucuresti, dupa caz.

ntampinarile vor fi solutionate in termen de 2: de zile de o comisie constituita prin ;otarare a Euvernului

pentru lucrarile de interes national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean sau prin dispozitia

primarului municipiului 'ucuresti pentru cele de interes local.

C!$e solut!o$eaa &erer!le 'e e?propr!ereH

%olutionarea cererilor de e!propriere este de competenta tribunalului judetean sau a $ribunalului

unicipiului 'ucuresti in raza caruia este situat imobilul propus pentru e!propriere.

Care este pro&e'ura 'e solut!o$are a &erer!lor 'e e?propr!ereH

$ribunalul va fi sesizat de e!propriator pentru a se pronunta cu privire la e!propriere, in cazul in care nu

s-a facut intampinare impotriva propunerii de e!propriere sau daca aceasta cale de atac a fost respinsa.

#resedintele instantei va fi!a termen si va dispune citarea proprietarilor sau, dupa caz, a posesorilor, a altor

titulari de drepturi reale sau a oricaror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor

propuse a fi e!propriate.

%olutionarea cererii de e!propriere se face cu participarea obligatorie a procurorului.

nstanta va verifica daca sunt intrunite toate conditiile cerute de lege pentru e!propriere si va stabili

cuantumul despagubirilor si suma cuvenita fiecarei parti. Fotararea este supusa cailor de atac prevazute de lege.

n cazul in care partile se invoiesc in fata instantei asupra e!proprierii si asupra despagubirii, aceasta va lua

act de invoiala si va pronunta o ;otarare definitiva. tunci cand partile sau numai unele dintre acestea se invoiesc

doar cu privire la e!propriere, dar nu si asupra despagubirii, instanta va lua act de invoiala si va stabili

despagubirea.

n cazul in care una sau mai multe parti titulare de drepturi asupra imobilelor, desi legal citate, nu s-au

prezentat, instanta va putea ;otari in lipsa.

02



Cu# se stab!leste &ua$tu#ul 'espa"ub!r!lor 'e &atre !$sta$taH

#entru stabilirea despagubirilor instanta va constitui o comisie de e!perti compusa dintr-un e!pert numit de

instanta, unul desemnat de e!propriator si un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse e!proprierii.

Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor

persoane indreptatite.

a calcularea cuantumului despagubirilor, e!pertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se

vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ-teritoriala, la data intocmirii raportului de

e!pertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare

si dovezile prezentate de acestia.

#rimind rezultatul e!pertizei, instanta il va compara cu oferta si cu pretentiile formulate de parti si va ;otari.

Despagubirea acordata de catre instanta nu va putea fi mai mica decat cea oferita de e!propriator si nici mai mare

decat cea solicitata de e!propriat sau de alta persoana interesata.

6-DALIT=ŢILE 7URIDICE ALE DREPTULUI DE PR-PRIETATE

a regulă dreptul de proprietate are un caracter cert şi e!clusiv. "!istă însă cazuri în care e!istenţa dreptului

de proprietate depinde de realizarea unei condiţii - proprietatea rezolubilă - ori de valabilitatea unui act juridic -

proprietatea anulabilă - sau în care dreptul de proprietate aparţine mai multor subiecte - proprietatea comună sau

periodică.

A. PROPRIETATEA REZOLUBILĂ

. Definiţie

#roprietatea este rezolubilă atunci c4nd este afectată de o condiţie rezolutorie sau suspensivă, adică de un

eveniment viitor şi incert ca producere.

. "!plicaţii

?n cazul unui act juridic afectat de o &o$'!(!e suspe$s!*), transmiţătorul răm4ne proprietar, urm4nd ca

dob4nditorul să devină proprietar numai în cazul îndeplinirii condiţiei suspensive. stfel, dreptul dob4nditorului nu

este cert, ci este afectat de o condiţie suspensivă.

?n cazul unui act juridic afectat de o &o$'!(!e reolutor!e, dob4nditorul devine proprietar, însă păstrarea

dreptului în patrimoniul său depinde de neîndeplinirea condiţiei. ?n cazul în care condiţia se îndeplineşte,

dob4nditorul pierde dreptul său, care se reîntoarce în patrimoniul transmiţătorului. şadar, dreptul dob4nditorului

are un caracter incert, depinz4nd de condiţia rezolutorie.

. "fectele proprietăţii rezolutorii

A. %$a!$te 'e real!area &o$'!(!e! pe$'e$te &o$'!t!o$e>

a) Dob4nditorul poate e!ercita toate atributele dreptului de proprietate>

b) Dob4nditorul poate transmite mai departe dreptul său, dar tot sub condiţie rezolutorie (art. 03:< 6>

03



c) $ransmiţătorul este proprietar sub condiţie suspensivă, întruc4t revenirea dreptului în patrimoniul său depinde de

realizarea condiţiei>

d) $ransmiţătorul poate înstrăina dreptul său, dar tot sub condiţie suspensivă (art. 03:< 6).

B. Dup) &e &o$'!(!a s9a real!at e*e$!e$te &o$'!t!o$e>

a) Dob4nditorul pierde dreptul cu efect retroactiv, ca şi cum acesta nici nu ar fi e!istat în patrimoniul său>

b) ctele de dispoziţie ale dob4nditorului sunt desfiinţate>

c) Gructele culese răm4n dob4nditorului (art. 030: 6)>

d) Dreptul reintră în patrimoniul transmiţătorului cu efect retroactiv, ca şi cum nici nu ar fi ieşit (art. 03:9 6)>

e) ctele de dispoziţie efectuate de transmiţător se consolidează.

C. Da&) real!area &o$'!(!e! reolutor!! a 'e*e$!t !#pos!b!l)

a) Dreptul dob4nditorului se consolidează definitiv>

b) ctele de dispoziţie ale dob4nditorului îşi produc efectele>

c) $ransmiţătorul pierde definitiv dreptul>

d) ctele efectuate de transmiţător sunt desfiinţate.

B. PROPRIETATEA ANULABILĂ

0. Definiţie

#roprietatea dob4ndită în temeiul unui act juridic translativ de proprietate anulabil este o proprietate

anulabilă.

1. "!plicaţii

#roprietatea anulabilă se înt4lneşte atunci c4nd dreptul a fost dob4ndit în baza unui act juridic lovit de

nulitate relativă. Dreptul dob4nditorului este lovit de incertitudine p4nă în momentul în care acţiunea în anulare este

prescrisă sau p4nă c4nd transmiţătorul confirmă actul juridic, valid4ndu-l (art. 0171 6).

2. "fectele proprietăţii anulabile

A. Da&) a&tul este a$ulat

a) Dob4nditorul pierde dreptul său retroactiv, ca şi cum acesta nu ar fi e!istat vreodată în patrimoniul său (art. 0153

6)>

b) $erţii care au dob4ndit drepturi de la dob4nditorul iniţial, suportă, în principiu, efectele anulării (art. 0153 alin. 1

6)>

c) Gructele culese răm4n în proprietatea dob4nditorului, dacă acesta a fost de bună credinţă la data înc;eierii actului.

05



B. Da&) a&tul r)#@$e $ ,!!$()

a) Dreptul dob4nditorului se consolidează definitiv>

b) ctele efectuate de către acesta se consolidează la r4ndul lor.

C. PROPRIETATEA COMUNĂ

1. DEFINIŢIE

eprezintă situaţia juridică în care prerogativele dreptului de proprietate aparţin concomitent mai multor

persoane împreună.

2. CLASIFICARE

A) Proprietatea pe cote părţi (art. !" a#i$. % #it. a) NCC)

+ fiecare titular are determinată partea sa din dreptul de proprietate asupra bunului comun sub forma unei fracţii

matematice (e!. 1B2, 0B3, etc.), fără însă ca aceasta să fie concretizată asupra unei porţiuni din bun. 'unul este

stăp4nit în comun.

Proprietatea pe cote părţi poate &i o'i$ită sa &orţată.

B) *e+ă#,ăia (art. !" a#i$. % #it. ') NCC)

+ proprietatea soţilor asupra bunurilor dob4ndite în timpul căsătoriei. 'unurile sunt stăp4nite în comun, fără ca soţii

să aibă individualizate cote din dreptul de proprietate.

A% . COPROPRIETATEA OBI-NUITĂ

+ poate lua naştere prin dob4ndirea dreptului de proprietate asupra unui bun în comun de către două sau mai multe

persoane, pe calea transmisiunii cu titlu universal, prin v4nzare-cumpărare, donaţie, etc., put4nd înceta prin acordul

părţilor sau pe cale judiciară.

Cara&ter!st!&!:

- $emporară + poate înceta oric4nd.

- %arcinile bunului se împart între coproprietari potrivit cotelor (art. 725 6)

- 'eneficiile bunului se împart între coproprietari potrivit cotelor

I. EGERCITAREA ACTEL-R ASUPRA BUNULUI

07



a) Acte ,ateria#e (e &o#osi$ţă):

Giecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu sc;imbă destinaţia şi nu aduce

atingere drepturilor celorlalţi coproprietari (art. 727 alin. 0 6). de folosire a bunului comun se stabileşte prin

acordul coproprietarilor, iar în caz de neînţelegere, prin ;otăr4re judecătorească (art. 728 6).

') Acte#e /riice aspra '$#i:

1. A&tele 'e &o$ser*are+ F!e&are &opropr!etar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără

acordul celorlalţi coproprietari (art. 73: 6).

2. A&tele 'e a'#!$!strare + se apl!&) re"ula #a8or!t)(!! (art. 730 alin. 0 6). De e!./ înc;eierea sau denunţarea

unor contracte de locaţiune. Dacă prin înc;eierea respectivului act juridic se limitează substanţial posibilitatea unui

coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte atunci acest act nu va putea fi efectuat dec4t cu

acordul respectivului coproprietar (art. 730 alin. 1 6). Dacă un coproprietar se opune abuziv la înc;eierea actului

sau este în imposibilitatea de a-şi da acordul, ceilalţi coproprietari pot cere instanţei pronunţarea unei ;otăr4ri prin

care să suplinească acordul respectiv (art. 730 alin. 2 6).

. A&tele 'e '!spo!(!e + se apl!&) re"ula u$a$!#!t)(!! (art. 730 alin. 3 6). De e!./ actele de folosinţă cu titlu

gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile înc;eiate pe termen mai mare de 2 ani, orice act juridic cu titlu

gratuit, precum şi actele care urmăresc e!clusiv înfrumuseţarea bunului.

0a$cţi$i: ctele juridice făcute cu nerespectarea regulilor de mai sus sunt inopozabile coproprietarului care nu a

consimţit, e!pres ori tacit, la înc;eierea actului (art. 731 6). #rin urmare, coproprietarul vătămat poate introduce

împotriva terţului acţiune posesorie.

Opo1a'i#itate: ctele înc;eiate legal de un coproprietar cu privire la bunul comun răm4n valabile şi sunt opozabile

celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului (art. 7<0 6).

c) C2e#tie#i#e #e3ate e co$ser+area i a,i$istrarea '$#i

- c;eltuielile referitoare la conservarea, întreţinerea şi administrarea bunului comun (e!. impozit, reparaţii, etc.) sunt

suportate de toţi coproprietarii, proporţional cotei din drept.

) 4rcte#e '$#i

Gructele bunului se împart între coproprietari corespunzător cotelor dreptului de proprietate (art. 729 6),

indiferent cine le-a cules. De asemenea, şi c;eltuielile pentru producerea fructelor se împart corespunzător cotelor,

astfel înc4t coproprietarul care a avut c;eltuieli pentru producerea fructelor este îndreptăţit la recuperarea acestora

de la ceilalţi coproprietari (art. 72< 6).

e) Acţi$i#e 5$ /stiţie (art. 732 6)

Giecare coproprietar poate sta singur în justiţie, at4t ca p4r4t, c4t şi ca reclamant, în orice acţiune privitoare la

coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare. Fotăr4rile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii

09



profită tuturor coproprietarilor, în timp ce cele potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi. Dacă

acţiunea nu este introdusă de toţi coproprietarii, p4r4tul poate cere instanţei de judecată introducerea în cauză a

celorlalţi coproprietari în calitate de reclamanţi.

II. E6ERCITAREA ACTELOR A0UPRA COTEI PĂR7I

+ se pot înfăptui de către fiecare coproprietar asupra cotei sale din dreptul de proprietate (art. 723 6). 6oul

dob4nditor se substituie în locul şi dreptul celui de la care a dob4ndit.

III. %NCETAREA C-PR-PRIET=ŢII

+ operează regula conform căreia/ $!#e$! $u poate ,! obl!"at s) r)#@$) $ !$'!*!!u$e art. 5 NCC> . ricare

coproprietar poate cere oric4nd ieşirea din indiviziune, cu e!cepţia cazurilor în care partajul a fost suspendat prin

lege, act juridic ori ;otăr4re judecătorească/

- prin act juridic partajul poate fi suspendat pe o perioadă de cel mult 5 ani. onvenţia se înc;eie în formă

autentică (art. 791 6).

- prin ;otăr4re judecătorească acţiunea de partaj poate fi suspendată pe o perioadă de cel mult 0 an, dacă prin

partaj e!istă riscul de a se aduce prejudicii grave intereselor unor coproprietari (art. 792 6).

cţiunea în partaj poate fi paralizată prin invocarea uzucapiunii (art. 795 6).

Parta8ul poate ,! *olu$tar sau 8u'!&!ar.

oduri de încetare a coproprietăţii/

a) &n coproprietar dob4ndeşte toate cotele părţi asupra bunului>

b) $oţi coproprietarii înstrăinează cotele lor către o singură persoană>

c) Pr!$ parta8 $ $atur)/ fiecărui coproprietar i se atribuie o parte materială din bun, corespunzătoare valoric cu

cota din drept pe care a deţinut-o (art. 797 alin. 0 6). ?n această situaţie, fiecare coproprietar devine proprietar

e!clusiv asupra unei părţi determinate din bun.

d) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele

moduri (art. 797 alin. 1 6)/

- atribuirea întregului bun, în sc;imbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea

acestora>

- v4nzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile

legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

0<



A" ) COPROPRIETATEA 4OR7ATĂ

+ se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este determinată de natura bunului (natura acestuia nu permite

împărţirea, e!. liftul unui bloc de apartamente).

I. CAURI DE C-PR-PRIETATE F-RŢAT=

a) asupra bunurilor care constituie amintiri de familie (corespondenţa, ar;ivele familiale, decoraţiile, portretele defamilie, etc.) (art. 0030 6)>

b) asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe apartamente (fundaţia, structura de rezistenţă, pereţii

despărţitori dintre proprietăţi, acoperişul, scările de acces, liftul, uscătoria, etc.) (art. 738 alin. 0 lit. b) şi instalaţiile

comune (art. 738 alin. 0 lit c)>

c) asupra terenului aferent clădirilor cu mai multe apartamente (art. 738 alin. 0 lit. a)>

d) asupra bunurilor necesare pentru folosinţa a două imobile vecine, dacă acestea se află pe linia de ;otar (drumuri,

f4nt4ni, izvoare, etc.) (art. 737 pct. 1 6)>

e) asupra bunurilor afectate utilizării a două sau mai multor fonduri (centrală termică, instalaţii, drumuri de cartier,

etc.) (art. 737 pct. 2 6)>

e) asupra despărţiturilor comune (zidul, şanţul sau gardul) dacă nu e!istă titlu sau semn că ar fi în proprietate

e!clusivă (art. 77: alin. 0)>

f) bunurile deţinute în proprietate periodică (art. 737 pct. 0 raportat la art. 7<9 6).

6otă/ Despărţiturile se prezumă a fi în proprietate comună forţată. Dovada contrară se poate face prin înscris,

invocarea uzucapiunii sau a prezumţiilor legale. %e prezumă a fi semn al proprietăţii e!clusive înclinaţia muc;iei

zidului, păm4ntul aruncat numai într-o parte a şanţului şi îngrădirea cu gard numai a unei singure proprietăţi (art.

770 6).

II. EGERCITAREA ACTEL-R ASUPRA BUNULUI

a) Acte ,ateria#e (e &o#osi$ţă):

Giecare coproprietar foloseşte bunul conform destinaţiei acestuia şi fără să aducă atingere drepturilor

celorlalţi coproprietari (art. 739 alin. 0 6).

?n cazul blocurilor de locuinţe, părţile comune pot fi atribuite în folosinţă e!clusivă unui sau unor

coproprietari cu votul a 1B2 din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi (dublă majoritate) (art. 75: 6). $otuşi

atribuirea în folosinţă e!clusivă este admisibilă doar dacă prin aceasta nu se lezează drepturile celorlalţi

coproprietari.

') Acte#e /riice aspra '$#i:

6u se pot înfăptui acte de dispoziţie asupra bunului comun, ci doar asupra cotei, şi anume împreună cu actul

de dispoziţie asupra bunului principal (art. 739 alin. 1 6).

08



c) C2e#tie#i#e #e3ate e co$ser+area i a,i$istrarea '$#i

Giecare coproprietar este obligat să contribuie la c;eltuielile de reparaţie şi întreţinere a bunului comun,

proporţional cu cota sa indiviză asupra bunului (art. 739 alin. 2 6).

III. E6ERCITAREA ACTELOR A0UPRA COTEI PĂR7I

ota parte asupra bunului comun aflat în coproprietate forţată poate fi înstrăinată numai odată cu bunul principal

(art. 739 alin. 1 6).

I8. 9NCETAREA COPROPRIETĂ7II

oproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj (art. 790 6). $otuşi, coproprietatea forţată poate înceta astfel/

a) în cazul părţilor comune ale blocurilor, cu votul a 1B2 din numărul coproprietarilor se poate ;otărî trecerea

bunului sub regimul coproprietăţii temporare şi obişnuite (art. 75< alin. 0 6)>

b) în celelalte cazuri, cu acordul tuturor coproprietarilor se poate ;otărî trecerea bunului comun sub regimul

coproprietăţii obişnuite şi temporare (art. 790 6).

B. *E8ĂLMĂ-IA

+ reprezintă dreptul de proprietate comună asupra unui sau unor bunuri, fără ca întinderea dreptului de proprietate

să fie determinată (art. 779 6). De e!/ comunitatea legală a soţilor asupra bunurilor dob4ndite în timpul

căsătoriei.

I.CARACTERISTICI

- cota fiecărui proprietar nu este determinată, ea urm4nd a fi determinată doar în cazul unui eventual partaj.

- se poate naşte prin lege (art. 228 6 = regimul comunităţii legale ) sau prin act juridic (art. 277 6 =

regimul comunităţii convenţionale).

II. EGERCIŢIUL ACTEL-R 7URIDICE ASUPRA BUNURIL-R

• andatul tacit reciproc + fiecare soţ poate efectua singur acte de folosinţă, acte de conservare, acte de

administrare şi acte de dob4ndire asupra bunurilor comune, prezum4ndu-se acordul celuilalt (art. 235 6).

• ctele de înstrăinare şi grevare nu pot fi înc;eiate dec4t cu acordul ambilor soţi, cu e!cepţia bunurilor mobile a

căror înstrăinare nu este supusă formalităţilor de publicitate (art. 237 6).

• %ancţiunea pentru încălcarea dispoziţiilor legale/ nulitatea relativă (art. 239 6).

1:



III. %NCETAREA DEV=L6=IEI

Devălmăşia încetează prin/

- decesul unui soţ,

- partaj voluntar sau judiciar numai în cazul soţilor (art. 790 alin. 0 6 coroborat cu art. 259 şi 25< 6).

?n prealabil trebuie stabilită întinderea dreptului de proprietate al fiecărui coproprietar, prezum4ndu-se p4nă

la proba contrară contribuţia egală la dob4ndirea bunurilor comune (art. 259 6). #artajul poate avea caobiect şi doar o parte din bunuri (art. 25< 6).

AP=RAREA DREPTULUI DE PR-PRIETATE

I. N-ŢIUNE

Dreptul de proprietate = ca şi celelalte drepturi reale = se apără prin intermediul acţiunilor petitorii (reale).

%unt astfel de acţiuni/

a) A&(!u$ea $ re*e$'!&are (mobiliară sau imobiliară) + apără dreptul de proprietate>

b) A&(!u$ea &o$,esor!e (art. 787 6) + apără celelalte drepturi reale/ uzufructul, superficia, servituţile,

etc.>

c) A&ț!u$ea $e"ator!e (art. 573 6) + apără dreptul de proprietate prin contestarea oricărui drept real

asupra bunului în cauză.

d) A&(!u$ea $ "r)$!(u!re (art. 57: 6) + urmăreşte stabilirea ;otarului dintre două imobile>

e) A&(!u$ea $ presta(!e tabular) (art. <87 6) + urmăreşte înscrierea în cartea funciară a unui drept

dob4ndit, atunci c4nd transmiţătorul refuză predarea unui act apt de întabulare>

f) A&(!u$ea $ re&t!,!&area &)r(!! ,u$&!are (art. 8:9 6) + urmăreşte corectarea unei înscrieri în cartea

funciară, care nu corespunde stării de drept.

II. ACŢIUNEA %N REVENDICARE art. NCC>

1. De,!$!(!e

+ acea acţiune petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia cere restituirea bunului său, de la cel în m4nă

căruia se află. ?n cadrul acestui proces se discută dreptul de proprietate.

2. Cara&tere 8ur!'!&e

10



- este o acțiune reală + are ca obiect apărarea dreptului de proprietate împotriva oricărei persoane care îl tulbură pe

titularul dreptului în e!ercitarea atributelor proprietății asupra bunului. Fotăr4rea judecătorească este opozabilă și

ter țului subdob4nditor (art. 572 alin. 3 6).

- este o acțiune petitorie + poate fi promovată doar de către titularul dreptului. ?n cazul coproprietă ții, oricare dintre

coproprietari poate formula acțiunea și poate sta singur în justiție, iar ;otăr4rea obținută profită tuturor

coproprietarilor (art. 732 6). Dacă însă ;otăr4rea este nefavorabilă, atunci ea nu este opozabilă celorlal ți (art.

732 alin. 1 6). #4r4tul (posesorul) poate cere introducerea în cauză a tuturor coproprietarilor în calitate de

reclamanți, pentru a evita procese viitoare (art. 832 alin. 2 6).

- este o acțiune imprescriptibilă, cu e!cepțiile e!pres prevăzute în lege (avulsiunea, un an - art. 591 6,

revendicarea bunului imobil adjudecat în procedura e!ecutării silite, trei ani = art. 51: od procedură civilă, etc.).

III. ACŢIUNEA %N REVENDICARE I6-BILIAR=

%pecific acțiunii în revendicare imobiliară este regimul probațiunii. Dovada dreptului de proprietate se face

diferențiat, după cum imobilul este sau nu înscris în cartea funciară.

a> I#ob!lul $s&r!s $ C.F.

#roba dreptului de proprietate se face cu e!trasul de carte funciară (art. 575 6). ?mpotriva acestei probe, p4r4tul

nu se poate apăra dec4t contest4nd titlul proprietarului sau înscrierea acestuia în cartea funciară.

b> I#ob!lul $e$s&r!s $ C.F.

Dovada certă a dreptului de proprietate se poate face numai în cazul dob4ndirii dreptului pe calea

uzucapiunii sau accesiunii (care sunt moduri originare de dob4ndire a proprietăţii).

?n cazurile în care dovada se face prin înscrisuri, dob4ndirea dreptului nu poate fi probată dincolo de orice

dubiu, întruc4t reclamantul ar trebui să dovedească faptul că şi cel de la care a dob4ndit el avea calitatea de

proprietar, ca şi cel de la care dob4ndise transmiţătorul, ş.a.m.d. . ai trebuie reţinut că actul pe care se întemeiază

reclamantul nu poate produce efecte faţă de persoanele care nu au participat la înc;eierea lui, deci nici p4r4tului.

v4nd în vedere aceste dificultăţi de dovedire a dreptului, s-au stabilit următoarele re"ul! 'e proba(!u$e/

A.> Da&) a#bele p)r(! au t!tlur! s&r!se

a) Dacă titlurile provin de la acelaşi autor va c4ştiga cel care și-a transcris mai înt4i dreptul în eviden țele de

publicitate imobiliară, iar dacă nici unul nu şi-a înscris dreptul, va c4ştiga cel al cărui înscris are data mai vec;e

(e!cepţie/ testamentul)>

b) Dacă titlurile provin de la autori diferiţi c4ştigă cel care a obţinut titlul de la autorul al cărui drept este preferabil,

iar dacă acest lucru nu poate fi stabilit, c4ştigă p4r4tul, întruc4t are posesia.

11



B.> Da&) $u#a! o parte are u$ t!tlu s&r!s

a) Dacă p4r4tul are titlu, va avea c4ştig de cauză>

b) Dacă reclamantul are titlu, va c4ştiga dacă titlul emană de la o altă persoană dec4t el însuşi şi dacă are dată

anterioară celei la care p4r4tul a început posesia.

C.> Da&) $!&! u$a '!$ p)r(! $u are t!tlu

a) 4ştigă cel care poate invoca uzucapiunea>

b) Dacă nici una din părţi nu îndeplineşte condiţiile uzucapiunii, c4ştigă cea care are posesia mai caracterizată,

respectiv de bună-credinţă, neviciată, etc..

IV. ACŢIUNEA %N REVENDICARE 6-BILIAR=

%pecific în cazul bunurilor mobile este faptul că operează prescripţia instantanee în vederea dob4ndirii

dreptului de proprietate, iar revendicarea este posibilă doar în cazuri de e!cep ție.

%. REULA IN0TITUITĂ *E ART. ;!< ALIN. %

+ posesorul de bună-credinţă al unui bun mobil, care a înc;eiat un act juridic translativ de proprietate cu titlu oneros

cu un neproprietar, devine proprietarul acestuia, put4nd paraliza acţiunea în revendicare a adevăratului proprietar.

ceastă regulă se aplică următoarei situaţii/

A împrumută un bun mobil lui B care vinde bunul lui C

(a'e*. propr!etar) ('ete$tor pre&ar) (posesor)

Co$'!ț!!:

- să fie vorba despre un bu$ #ob!l pr!*!t !$'!*!'ual (nu o universalitate)>

- dob4ndirea să se întemeieze pe un a&t 8ur!'!& &u t!tlu o$eros,

- posesorul să fie de bu$)9&re'!$ț) la momentul intrării în posesie,

- bunul să fi ieșit din posesia propr!etarulu! &u a&or'ul a&estu!a.

E,e&te: posesorul devine proprietarul bunului, iar proprietarul anterior va trebui să-şi recupereze prejudiciul de la

detentorul precar.

12



". REULA PRE8ĂZUTĂ *E ART. ;!< ALIN. "

+ dacă bunul a ieşit din m4na proprietarului fără voia acestuia, respectiv i-a fost furat sau l-a pierdut, acesta are

acţiune în revendicare împotriva posesorului actual.

ceastă regulă se aplică următoarei situaţii/

A pierdeBi se fură un bun mobil B îl găseşte şi i-l vinde lui C

(a'e*. propr!etar) (")s!toro() (posesor)

Co$'!(!!le !$*o&)r!!:

a) 'unul să fi ieşit din m4na proprietarului fără voia acestuia>

b) Dob4nditorul să fie de bună credinţă>

c) cţiunea în revendicare să fie introdusă sub sa$& ț!u$ea 'e&)'er!! $ ter#e$ 'e tre! a$! de la data pierderii sau a

furtului.

"fecte/ posesorul va trebui să restituie bunul, urm4nd să-şi recupereze prejudiciul de la cel de la care a dob4ndit

bunul.

!. REULA PRE8ĂZUTĂ *E ART. ;!< ALIN.!

+ dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat de către posesorul actual dintr-un loc sau de la o persoană care vinde

în mod obișnuit bunuri de același fel, ori dacă a fost adjudecat la o licitație publică proprietar îl poate revendica

numai dacă-i plăteşte posesorului de bună credinţă preţul cu care acesta a cumpărat bunul.

Co$'!ț!!:

- posesorul să fi dob4ndit bunul în temeiul unui &o$tra&t 'e *@$are9&u#p)rare,

- posesorul să fi fost de bu$) &re'!$ț) la momentul intrării în posesie,

- bu$ul s) ,! ,ost 'ob@$'!t/

- dintr-un lo& $ &are se *@$' $ #o' ob!ș$u!t asemenea bunuri (magazin, t4rg, talcioc, etc.),

- de la o persoa$) &are *!$'e $ #o' ob!ș$u!t asemenea bunuri (comerciant),

- prin a'8u'e&are la o l!&!taț!e publ!&).

- bu$ul s) ,! ,ost p!er'ut sau ,urat 'e la propr!etar,

- acțiunea în revendicare să fi fost introdusă în ter#e$ 'e a$! de la data pierderii posesiei, sub sanc țiunea

decăderii.

13



E,e&te: #osesorul are dreptul de a re ține bunul p4nă la indemnizarea sa integrală din partea proprietarului, pentru

prețul plătit. #roprietarul urmează să-şi recupereze prejudiciul de la ;oţ sau găsitor.

3. "*"6D" '&6&& D" FH, EI%$ %& #%"%& D" " "D6HI

Dacă bunul se află în posesia ;oţului, a găsitorului sau a unui posesor de rea credinţă, adevăratul proprietar areacţiune în revendicare împotriva acestuia, imprescriptibilă, însă posesorul o poate paraliza invoc4nd uzucapiunea

bunului.

Co$'!ț!!le uu&ap!u$!!:

- posesia să fie utilă, adică neviciată,

- posesia să dureze 0: ani.

V. EFECTELE AD6ITERII ACŢIUNII %N REVENDICARE art. NCC>

a> Rest!tu!rea bu$ulu!

- liber de orice sarcini,

- cu toate accesoriile,

- în natură, iar dacă nu este posibil (bunul a pierit sau a fost înstrăinat), prin ec;ivalent.

b> Rest!tu!rea ,ru&telor

- posesorul de bună-credinţă + fructele culese după data introducerii acţiunii,- posesorul de rea-credinţă sau detentorul precar + toate fructele sau contravaloarea acestora în cazul în care

le-a consumat sau înstrăinat.

&> Rest!tu!rea pro'u&telor sau a &o$tra*alor!! a&estora.

'> S!tua(!a &eltu!el!lor

- posesorul are dreptul la restituirea integrală a c;eltuielilor necesare, iar a celor utile, în limita sporului de

valoare. 6u se restituie c;eltuielile voluptuare.

- posesorul are dreptul la restituirea c;eltuielilor efectuate pentru producerea fructelor sau productelor

supuse restituirii.e> Dreptul 'e rete$ț!e

#osesorul (indiferent de buna credință) poate solicita instituirea unui drept de retenţie asupra produselor

p4nă la restituirea c;eltuielilor efectuate pentru producerea și culegerea acestora (art. 577 alin. 7 6). Dreptul de

retenție reprezintă o garanție reală const4nd în dreptul persoanei obligate la remiterea sau restituirea unui bun, de a-l

reține p4nă c4nd creditorul nu îl despăgubește pentru c;eltuielile aflate în legătură cu bunul respectiv (art. 1385

6).

Dreptul de retenție nu poate fi e!ercitat în următoarele cazuri/

15



- asupra bunului frugifer (art. 577 alin. 9 6),

- de către posesorul de rea-credință, cu e!cepția cazului în care legea îi permite în mod e!pres acest lucru

(art. 1387 6),

- asupra produselor perisabile,

- asupra produselor supuse într-un timp scurt unei scăderi semnificative de valoare.

PR-PRIETATEA PERI-DIC=

De,!$!(!e

+ proprietatea comună asupra unui bun mobil sau imobil, în care actele de folosinţă se e!ercită cu caracter e!clusiv,

succesiv şi repetitiv la intervale de timp determinate, egale sau inegale (art. 7<9 6).

Te#e!ul: a&t 8ur!'!&.

ctele materiale asupra bunuluiaracterele actelor de folosinţă/

- e!clusiv/ fiecare proprietar e!ercită e!clusiv folosinţa bunului în perioada de timp convenită,

- succesiv/ actele de folosinţă ale fiecărui coproprietar nu au caracter de continuitate, folosinţa bunului fiind

e!ercitată pe r4nd de către toţi coproprietarii. a e!pirarea intervalului de timp, coproprietarul este dator să

predea bunul coproprietarului îndreptăţit să îl folosească în următorul interval (art. 78: alin. 2 6)

- repetitiv/ e!ercitarea actelor de folosinţă ale fiecărui coproprietar se e!ercită cu caracter repetat în perioada

convenită.

ctele juridice asupra bunului

a) ?n privinţa intervalului de timp ce îi revine, orice coproprietar poate înc;eia, în condiţiile legii, acte precum

înc;irierea, v4nzarea, ipotecarea, etc. (art. 7<8 alin. 0 6).

b) ctele de administrare sau de dispoziţie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferentă unui alt interval de

timp sunt inopozabile titularului cotei-părţi respective (art. 7<8 alin. 1 6), iar în raporturile cu terţii contractanţi

de bună-credinţă sunt anulabile (art. 7<8 alin. 2 6).

c) acte de conservare pot şi trebuie făcute de către oricare coproprietar (art. 78: alin. 0 6), cum ar fi reparaţiile

micid) actele prin care se consumă în tot sau în parte substanţa bunului pot fi făcute numai cu acordul celorlalţi

coproprietari (art. 78: alin. 1 6).

e) reparaţiile mari efectuate asupra bunului se suportă proporţional cu cota din dreptul de proprietate (art. 78: alin. 0

6).

17



"!cluderea unui coproprietar

ondiţii (art. 780 6)/

a) unul dintre coproprietari tulbură în mod grav e!ercitarea proprietăţii periodice,

b) e!cluderea este posibilă numai dacă unul dintre ceilalţi coproprietari sau un terţ cumpără cota-parte a celui

e!clus. #reţul v4nzării silite se va stabili pe bază de e!pertiză, în cadrul procesului, dacă părţile nu se

înţeleg.c) e!cluderea să fie dispusă prin ;otăr4re judecătorească, la cererea coproprietarului vătămat, după

consemnarea preţului la instituţia de credit stabilită de instanţă. Fotăr4rea judecătorească va ţine loc de

contract de v4nzare-cumpărare.

%$&etarea propr!et)(!! per!o'!&e:

a) prin partaj voluntar (art. 790 alin. 2 6).

b) prin dob4ndirea de către o singură persoană a tuturor cotelor-părţi de către o singură persoană (art. 781

6).

CLAUA DE INALIENABILITATE

+ o limitare convenţională a dreptului de proprietate, const4nd în reducerea caracterului e!clusiv al atributului de

dispoziţie al proprietarului.

Cara&tere 8ur!'!&e:

- !*orul/ se poate naşte prin acte juridice (convenţie cu titlu gratuit sau oneros, ori testament).

- 'urata: ma!im 38 de ani de la data dob4ndirii bunului (art. 719 6).

- ob!e&tul &laue!/ interzicerea înstrăinării prin acte între vii a bunului pe o anumită perioadă de timp (art.

717 alin. 5 6).

- &aua: inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim şi să nu încalce ordinea publică şi

bunele moravuri (art. 717 6).

- ,or#a: trebuie să fie e!presă. u caracter de e!cepţie ea este prezumată în convenţiile prin care se naşte

obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă (art. 717 alin. 3

6).

- opoab!l!tatea: nu poate fi invocată împotriva dob4nditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului

obligat să nu înstrăineze bunul, dec4t dacă este valabilă şi îndeplineşte condiţiile de opozabilitate. For#a

pe$tru opoab!l!tate/ înscrierea în G pentru imobile, respectiv înscrierea la "E pentru mobile (art.

71< alin. 1 6).

- e,e&te/ bunul afectat de inalienabilitate nu poate fi înstrăinat prin acte între vii şi nici nu poate face obiectul

e!ecutării silite, dacă prin lege nu se prevede altfel (art. 718 alin. 2 6). reditorii anteriori pot urmări

însă bunurile afectate de o asemenea clauză, dacă au fost dob4ndite cu titlu oneros (art. 71< alin. 3 6).

19



Nul!tatea &laue!:

- nulitatea clauzei atrage nulitatea întregului act, doar dacă a fost determinantă la înc;eierea acestuia. ?n contractele

cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă, p4nă la proba contrară (art. 717 alin. 2 6).

E,e&tele $&)l&)r!! &laue!:

- reolu(!u$ea &o$tra&tulu! !$!(!al/ poate fi cerută de către transmiţător dacă dob4nditorul a înstrăinat bunul

cu încălcarea clauzei (art. 718 alin. 0 6).

- a$ularea &o$tra&tulu! subse&*e$t înc;eiat cu încălcarea clauzei/ poate fi cerută de înstrăinătorul iniţial şi

de terţul în beneficiul căruia a fost instituită clauza, dacă este cazul (art. 718 alin. 1 6).

- obl!"a(!a 'e rest!tu!re a bu$ulu!/ terţul subdob4nditor va avea obligaţia de restituire, cu aplicarea

dispoziţiilor legale privind posesia în cazul bunurilor mobile (art. 71< alin. 2 6), şi uzucapiunea.

- 'au$e !$terese/ în cazul în care bunul nu mai poate fi restituit, beneficiarul clauzei este îndreptăţit la

primirea de daune interese din partea proprietarului care a încălcat clauza, c;iar dacă nu fuseseră respectate

condiţiile de opozabilitate (art. 71< alin. 5 6).

St!$"erea &laue!:

- la împlinirea termenului,

- prin autor!area !$sta$(e!, dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau

dacă un interes superior o impune (art. 719 alin. 1 6).

. DE6E6BRA6INTELE DREPTULUI DE PR-PRIETATE

D"G6$"

+ reprezintă desprinderea sau limitarea unor atribute ale dreptului de proprietate privată şi constituirea unor noi

drepturi reale prin aceste operaţiuni.

"numerare/

- superficia

- uzufructul,

- uzul,

- abitaţia,

- servituţile.

1<



I. SUPERFICIA ART. 5>

1. De,!$!(!e:

+ dreptul real constituit din dreptul de edificare sau de proprietate asupra unei construcţii edificate pe terenul altuia,

precum şi din dreptul de folosinţă asupra terenului respectiv (art. 782 alin. 0 6).

2. I*orul super,!&!e!:

- act juridic/ - bilateral (donaţie, v4nzare-cumpărare)

- unilateral (renunţarea la accesiune, testament)

- uzucapiune,

- alt mod prevăzut de lege.

. Durata/

- ma!imum 88 ani (art. 783 6), cu posibilitatea reînnoirii la e!pirare.

0. Dreptul 'e ,olos!$() asupra tere$ulu!:

- are întinderea stabilită potrivit convenţiei,

- în lipsa convenţiei, se întinde asupra terenului aferent şi a celui necesar e!ploatării construcţiei edificate, respectiv

asupra terenului pe care urmează să se edifice construcţia şi a celui necesar e!ploatării acesteia (art. 785 alin. 0

6).

- Dreptul de folosinţă nu se poate înstrăina sau greva separat de dreptul de proprietate asupra construcţiei (art. 785

alin. 3 6). ?n sc;imb, în cazul dreptului de a edifica o construcţie, superficiarul poate dispune de dreptul de

folosinţă asupra terenului, at4ta timp c4t nu a început încă edificarea construcţiei.

. Dreptur!le asupra &o$stru&(!e!:

- superficiarul nu poate modifica structura construcţiei, dacă a dob4ndit-o pe aceasta printr-un act juridic, cu

e!cepţia cazului în care i s-a permis e!pres acest lucru (art. 785 alin. 1 6),

- superficiarul poate demola construcţia (în lipsa unei convenţii contrare), dar cu obligaţia de a o reconstrui în forma

iniţială (art. 785 alin. 1 6).

- dacă superficiarul modifică structura construcţiei, proprietarul terenului poate cere încetarea dreptului de

superficie sau repunerea în situaţia anterioară (art. 785 alin. 2 6). Dacă se solicită încetarea superficiei, acţiunea

se poate e!ercita în termen de 2 ani de la data la care proprietarul terenului a aflat de modificare, iar dacă se solicită

repunerea în situaţia anterioară, începutul cursului prescripţiei este suspendat p4nă la data e!pirării duratei

superficiei (art. 785 alin. 2 6).

- superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său, prin înstrăinare sau grevare.

18



. Ap)rarea super,!&!e!:

prin acţiunea confesorie (art. 787 6), dreptul fiind imprescriptibil.

3. Presta(!a super,!&!arulu!:

dacă superficia s-a constituit cu titlu oneros, superficiarul datorează sub formă 'e rate lu$are, o sumă egală cu

c;iria stabilită pe piaţa liberă (art. 789 6), dacă părţile nu au convenit altfel.

4. %$&etarea super,!&!e! (art. 78< 6)/

- e!pirarea termenului,

- consolidare,

- pieirea construcţiei, dacă e!istă prevedere în acest sens,

- la cererea proprietarului, dacă superficiarul a modificat structura construcţiei,

- alte cazuri prevăzute de lege.

5. E,e&tele $&et)r!!:

- proprietarul terenului devine proprietarul construcţiei edificate de superficiar, cu obligaţia de a-l despăgubi cu

plata contravalorii de circulaţie a acesteia (art. 788 alin. 0 6),

- dacă construcţia nu e!ista la momentul constituirii superficiei, iar valoarea construcţiei o depăşeşte pe cea a

terenului, atunci proprietarul poate cere obligarea superficiarului la cumpărarea terenului la valoarea de circulaţie pe

care acesta ar fi avut-o fără construcţie. %uperficiarul poate refuza cumpărarea, doar dacă demolează pe c;eltuiala sa

construcţia şi readuce terenul în situaţia anterioară (art. 788 alin. 1 6).

- sarcinile constituite asupra dreptului de superficie se sting la momentul încetării dreptului. "le se consolidează

însă dacă superficiarul devine proprietarul terenului sau = în cazul ipotecii - se strămută asupra sumei de bani

încasate de superficiar din partea proprietarului terenului (art. 788 alin. 2 6).

- sarcinile constituite asupra terenului nu se e!tind asupra construcţiei în cazul consolidării dreptului, ci doar asupra

întregului teren, în ipoteza demolării construcţiei şi a restituirii terenului liber. ?n sc;imb, ipoteca se strămută asupra

sumei de bani primite de proprietarul terenului de la superficiar în cazul v4nzării terenului (art. 788 alin. 3 6).

II. DREPTUL DE UUFRUCT ART. 3J>

1. De,!$!(!e

+ dreptul real care conferă titularului (uzufructuarul) atributele posesiei şi folosinţei asupra unui bun care aparţine

altui titular (nudul proprietar).

2. Co$(!$utul 'reptulu! 'e uu,ru&t:

- posesia unui bun care se află în proprietatea altei persoane,

- dreptul de a culege fructele bunului altei persoane

2:



- obligaţia de a conserva substanţa bunului

. I*orul uu,ru&tulu! #o'ul 'e &o$st!tu!re>:

- act juridic/ - testament,

- convenţie/ - direct (proprietarul transmite cele două atribute)

- indirect (proprietarul păstrează cele două atribute).

- uzucapiune,

- alte moduri permise de lege (art. 9:3 6).

0. -b!e&tul uu,ru&tulu!:

- orice bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale, consumptibile (cvasi-uzufructul) sau neconsumptibile,

inclusiv o universalitate juridică sau de fapt (art. 9:7 6). #ot face obiectul uzufructului şi creanţele., rentele

viagere, dreptul de vot aferent acţiunilor sau părţilor sociale (cu e!cepţia cazurilor în care votul are ca obiect

modificarea substanţei bunului), dividendele, fondul de comerţ.

?n cazul cvasi-uzufructului se restituie la sf4rşitul uzufructului bunuri de acelaşi gen, în aceeaşi cantitate, de

aceeaşi calitate şi valoare sau contravaloarea acestora la alegerea proprietarului (art. 901 6).

. Durata uu,ru&tulu! art. 3J4 NCC>:

- în beneficiul unei persoane fizice + ma!im viager

- în beneficiul unei persoane juridice + ma!im 2: de ani

$ermenul ma!im este prezumat în lipsă de stipulaţie contrară (art. 9:< alin. 2 6)

Dacă termenul de uzufruct este stabilit prin raportare la data la care un terţ determinat va împlini o anumită v4rstă,

durează p4nă la acea dată, c;iar dacă terţul ar deceda înainte de împlinirea acelei v4rste (art. 9:< alin. 3 6).

. Ap)rarea uu,ru&tulu! art. 3J NCC>:

- prin acţiunea confesorie (cu aplicarea corespunzătoare a art. 787 6), dreptul fiind imprescriptibil.

3. Dreptur!le uu,ru&tuarulu! art. 3J5 NCC>:

- de a întrebuinţa bunul la modul e!clusiv,

- de a culege toate fructele bunului,

- de a consuma productele carierelor de piatră şi nisip care sunt în e!ploatare la momentul constituirii uzufructului

(art. 910 şi 911 6).

- de a consuma bunurile care fac obiectul cvasiuzufructului (art. 901 6),

- de a dispune de bunurile neconsumptibile, dar care se deteriorează rapid prin utilizare (art. 902 alin. 2 6).

#ractic uzufructuarul are dreptul de a opta între a utiliza bunul de-a lungul perioadei de uzufruct şi respectiv a

înstrăina respectivul bun, folosindu-se de banii obţinuţi. ?n cazul celei de-a doua opţiuni, uzufructuarul va plăti la

e!pirarea uzufructului contravaloarea pe care bunul respectiv ar fi avut-o la data e!pirării.

20



- dreptul de a ceda uzufructul, fără a fi necesar acordul nudului proprietar (art. 903 6), dacă nu s-a convenit

altfel. esiunea trebuie să fie notificată proprietarului, pentru a fi opozabilă. ?n cazul cesiunii, uzufructul încetează

la data decesului primului uzufructuar. Dacă decedează mai înt4i al doilea uzufructuar, dreptul reintră în patrimoniul

primului.

- dreptul de a înc;iria sau arenda bunul. ocaţiunile sau arendările de imobile înscrise în .G. sunt opozabile

proprietarului p4nă la e!pirarea termenului lor, dar nu mai mult de 2 ani de la încetarea uzufructului *!a"er. ?n cazul

uzufructului cu termen fi!, locaţiunile încetează la momentul stingerii uzufructului. eînnoirea înc;irierii de

imobile sau de arendări înscrise în .G. înainte de e!pirarea contractelor iniţiale sunt opozabile proprietarului pe o

perioadă de ma!im 7 luni, respectiv un an, dacă la data stingerii uzufructului încă nu fuseseră puse în e!ecutare (art.

903 6).

4. -bl!"a(!!le uu,ru&tuarulu!:

- de a întocmi în prezenţa nudului proprietar sau după notificarea acestuia i$+e$tar# '$ri#or ,o'i#e i a

proces#i +er'a# pri+i$ starea i,o'i#e#or (art. 912 6).

- de a constitui o 3ara$ţie în beneficiul nudului proprietar pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor sale

(art. 917 alin. 0 6), în lipsa unei dispoziţii contrare. Earanţia nu este necesară atunci c4nd uzufructul este

constituit în propriul beneficiu de către fostul proprietar (art. 917 alin. 1 6). $otuşi, instanţa îl poate obliga şi pe

acest uzufructuar să depună o garanţie, dacă prin faptele sale pune în pericol dreptul nudului proprietar (art. 917

alin. 2 6). ?n toate cazurile, dacă uzufructuarul nu poate oferi o garanţie, atunci instanţa va numi un

administrator al imobilelor la cererea nudului proprietar, urm4nd ca fructele bunului să fie depuse la o instituţie de

credit, pentru a asigura garanţia (art. 919 6).

- de a 5$tre'i$ţa '$ri#e potri+it esti$aţiei acestora dată de nudul proprietar, cu e!cepţia cazului în care prin

sc;imbarea destinaţiei se realizează o creştere a valorii bunului sau în orice caz nu se aduce nici un prejudiciu

proprietarului (art. 913 6).

- de a efectua reparaţii#e e 5$treţi$ere a bunului (art. 918 alin. 0 6).

- de a restiti bunurile la încetarea uzufructului.

- de a înlocui pomii fructiferi uscaţi sau căzuţi accidental (art. 91: 6)

- de a=# espă3'i pe proprietar pe$tr orice pre/ici cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunului (art. 915

6).

- de a efectua reparaţiile mari, dacă acestea sunt cauzate de neefectuarea reparaţiilor de întreţinere (art. 918 alin. 3

6).

- de a suporta toate c;eltuielile şi sarcinile pricinuite de litigiile referitoare la folosinţa bunului sau culegerea

fructelor (art. 922 6).

- de a aduce de îndată la cunoştinţa proprietarului necesitatea efectuării reparaţiilor mari, cazurile de uzurpare a

fondului sau contestare a dreptului de proprietate (art. 923 6).

5. Dreptur!le $u'ulu! propr!etar:

21



- de a dispune de nuda proprietate

- de a păstra productele bunului, cu e!cepţia celor care rezultă din carierele de piatră şi de nisip aflate în e!ploatare

la data constituirii uzufructului (art. 910 şi 911 6).

- de a păstra comoara găsită de uzufructuar (art. 911 6).

1J. -bl!"a(!!le $u'ulu! propr!etar:

- să predea la momentul constituirii uzufructului bunurile în starea în care acestea se află (deci nu neapărat în stare

bună).

- de a efectua reparaţiile mari (art. 918 alin. 1 şi 2 6). %unt reparaţii mari cele care implică o c;eltuială

e!cepţională.

- de a suporta sarcinile şi c;eltuielile proprietăţii (art. 925 6).

11. St!$"erea uu,ru&tulu! art. 30 NCC>:

- la împlinirea termenului,

- la moartea uzufructuarului, indiferent de termenul convenit,

- la încetarea e!istenţei persoanei juridice, indiferent de termenul convenit,

- prin neuz după 0: de ani, iar în cazul unei creanţe după 1 ani

- prin consolidare, adică întrunirea ambelor drepturi în patrimoniul aceleiaşi persoane.

- prin renunţarea la dreptul de uzufruct,

- prin pierderea dreptului ca urmare a abuzului de folosinţă (stricăciuni sau degradări provocate),

- pieirea totală bunului (art. 93< 6), iar dacă s-a încasat o despăgubire, dreptul continuă asupra sumei încasate.

- evicţiunea + constituirea dreptului de către un neproprietar, care ulterior este evins

- nulitatea actului de constituire,

- prin desfiinţare, ca urmare a abuzului de folosinţă (art. 939 6).

12. E,e&tele st!$"er!! uu,ru&tulu!:

- restituirea bunului neconsumptibil în starea în care se află la data stingerii uzufructului (art. 902 alin. 1 6)

- plata contravalorii bunurilor consumate (cvasiuzufructul) sau a celor care au fost înstrăinate din cauza deteriorării

lor rapide (art. 902 alin. 2 6). *aloarea se calculează raportat la data încetării uzufructului.

- uzufructuarul nu este îndreptăţit să pretindă despăgubiri pentru îmbunătăţirile aduse bunului, cu e!cepţia

c;eltuielilor necesare conservării imobilului (art. 907 alin. 0 6). #roprietarul este îndreptăţit să ceară

îndepărtarea îmbunătăţirilor efectuate fără încuviinţarea sa. ;eltuielile utile pot fi cerute spre restituire numai în

cazul bunurilor imobile, dacă au fost efectuate cu încuviinţarea proprietarului şi dacă au sporit valoarea bunului (art.

907 alin. 2 6). ?n cazul lucrărilor autonome se aplică dispoziţiile din materia accesiunii.

III. DREPTUL DE U ART. 305>

22



1. De,!$!(!e:

+ dreptul real principal care conferă titularului atributul posesiei şi al folosinţei unui bun aparţin4nd altuia, dar

numai în ceea ce priveşte fructele naturale şi industriale necesare nevoilor proprii şi ale familiei sale.

2. Deoseb!r! ,a() 'e 'reptul 'e uu,ru&t:

- poate fi constituit numai în favoarea unei persoane fizice,

- conferă doar dreptul asupra fructelor naturale şi industriale, deci nu şi asupra celor civile, şi doar în limita în care

sunt necesare pentru nevoile uzuarului şi ale familiei sale.

- nu poate face obiectul cesiunii, al înc;irierii sau arendării

. I*orul:

- act juridic

- alte moduri prevăzute în lege

0. Dreptur!le +! obl!"a(!!le p)r(!lor:

- în cazul în care uzuarul este îndreptăţit să perceapă toate fructele naturale şi industriale, atunci este obligat să

suporte toate c;eltuielile de cultură şi întreţinere. ?n caz de percepere parţială, va suporta c;eltuielile proporţional

(art. 952 6).

- de principiu, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile care reglementează dreptul de uzufruct.

IV. DREPTUL DE ABITAŢIE ART. 3J>

1. De,!$!(!e:

+ dreptul real imobiliar care conferă titularului dreptul de a ocupa locuinţa nudului proprietar, împreună cu soţul şi

copiii săi (c;iar dacă la momentul constituirii dreptului nu avea copii sau nu era căsătorit), precum şi cu părinţii ori

alte persoane aflate în întreţinere.

2. I*orul:

- act juridic

- alte moduri prevăzute în lege

. Cara&tere 8ur!'!&e:

- un drept de uz av4nd ca obiect o locuinţă,

- inalienabil şi insesizabil, nu poate face obiectul cesiunii, al înc;irierii sau arendării,

- temporar,

23



- poate fi deţinut doar de o persoană fizică,

0. Dreptur!le +! obl!"a(!!le p)r(!lor:

- în cazul în care titularul este îndreptăţit să ocupe întreaga locuinţă, atunci este obligat să suporte toate c;eltuielile

de întreţinere şi reparaţie, întocmai ca şi uzufructuarul. ?n caz de ocupare parţială, va suporta c;eltuielile

proporţional (art. 952 6).

- de principiu, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile care reglementează dreptul de uzufruct.

. Dreptul 'e ab!ta(!e al so(ulu! supra*!e(u!tor art. 53 NCC>:

Co$iţii:

- soţul supravieţuitor să nu fie titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuinţă corespunzătoare nevoilor

sale,

- să fi locuit în casa respectivă p4nă la data desc;iderii moştenirii,

-

locuinţa să facă parte din bunurile moştenirii.- dacă locuinţa nu este necesară în întregime soţului supravieţuitor, atunci oricare dintre moştenitori poate

cere fie restr4ngerea dreptului, fie sc;imbarea obiectului abitaţiei, pun4nd la dispoziţia soţului

supravieţuitor o altă locuinţă corespunzătoare.

Caractere /riice:

- este gratuit, inalienabil şi insesizabil.

- are caracter temporar/ se constituie p4nă la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data desc;iderii moştenirii.

Dreptul se stinge şi în cazul recăsătoriei soţului supravieţuitor.

V. SERVITUŢILE

1. De,!$!(!e art. 3 NCC>:

+ drepturi reale principale constituite asupra unui imobil (fondul aservit) pentru uzul şi utilitatea altui imobil (fondul

dominant), aparţin4nd altei persoane. &tilitatea rezultă din destinaţia economică a fondului dominant sau constă

într-o sporire a confortului acestuia.

2. I*oare art. 3 NCC>:

- act juridic,

- uzucapiune. #rin uzucapiune tabulară poate fi dob4ndită orice servitute, iar prin uzucapiune e!tratabulară

pot fi dob4ndite numai servituţile pozitive.

. Ap)rarea ser*!tu(!!:

- prin acţiunea confesorie, imprescriptibilă.

25



0. Clas!,!&are:

a. Dup) &o$(!$utul sar&!$!! art. 32 NCC>:

9 ser*!tu(! po!t!*e + cele în care proprietarul fondului dominant e!ercită o parte din prerogativele dreptului

de proprietate asupra fondului aservit (s. de trecere)

- ser*!tu(! $e"at!*e + cele în care proprietarul fondului aservit este obligat să se abţină de la e!ercitarea

unora dintre prerogativele dreptului său de proprietate (s. de a nu construi).

b. Dup) #o'ul 'e e?er&!tare art. 31 NCC>:

- s. co$ti$e + care nu necesită fapta actuală a omului (s. de a nu construi, s. de vedere)

- s. $eco$ti$e + care e!istă doar prin fapta omului (s. de trecere)

&. Dup) ,elul $ &are se #a$!,est) art. 3J NCC>:

- s. apare$te + se cunosc datorită unor semne e!terioare vizibile (uşa, o fereastră, un apeduct), de e!. s. de

vedere

- s. $eapare$te + nu au nici un semn e!terior (s. de a nu clădi p4nă la o anumită înălţime)

'. Dup) or!"!$ea lor:

= ser+itţi $atra#e + îşi au originea în situaţia naturală a fondurilor (scurgerea apelor naturale, s. zvorului),

dar dob4ndesc calitatea de servituţi prin efectul legii, fiind denumite limite legale ale dreptului de

proprietate.

= ser+itţi #e3a#e + îşi au originea în voinţa legiuitorului, care urmăreşte evitarea unor situaţii conflictuale

pornind din raporturile de vecinătate (s. de vedere, s. de trecere, picătura streşinii, distanţa minimă în construcţii,

distanţa pentru arbori) = se mai numesc limite legale ale dreptului de proprietate (art. 7:1 6).

= s. sta'i#ite pri$ &apta o,#i + constituite prin convenţie, testament, uzucapiune sau destinaţia dată de

proprietar

>. Pre1e$tare:

.1. Ser*!tutea tre&er!! apelor art. J0 NCC>:

- #roprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe

fondul superior.

- #roprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situaţia

fondului inferior.

.2. Ser*!tutea !*oarelor art. J4 NCC>:

- #roprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate să îi sc;imbe cursul dacă prin această sc;imbare ar

lipsi locuitorii unei localităţi de apa necesară pentru satisfacerea nevoilor curente.

27



.. P!&)tura stre+!$!! art. 11 NCC>:

- #roprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel înc4t apele provenind de la ploi să nu se scurgă

pe fondul proprietarului vecin.

.0. Ser*!tutea 'e &o$stru&(!e art. 12 NCC>:

- rice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei

distanţe minime de J 'e &# ,a() 'e l!$!a 'e otar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin

regulamentul de urbanism, astfel înc4t să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. rice

derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor e!primat printr-un înscris autentic.

.. Ser*!tutea pla$t)r!! arbor!lor art. 1 NCC>:

- ?n lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie

sădiţi la o distanţă de &el pu(!$ 2 #etr! 'e l!$!a 'e otar , cu e!cepţia acelora mai mici de 1 metri, a

plantaţiilor şi a gardurilor vii.

- #roprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţin4nd proprietarului vecin

are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

.. Ser*!tutea 'e *e'ere art. 1 NCC>:

- "ste obligatorie păstrarea unei distanţe de &el pu(!$ 2 #etr! între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparţin4nd

proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către

acest fond. #roprietarul are însă dreptul de a-şi desc;ide, fără limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt

astfel construite înc4t să împiedice vederea spre fondul învecinat.

- Gereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea #crări $epara#e#e cu linia de ;otar spre fondul

învecinat sunt interzise la o '!sta$() #a! #!&) 'e u$ #etru.

.3. Ser*!tutea 'e tre&ere art. 13 NCC>:

- #roprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul

vecinului său pentru e!ploatarea fondului propriu. $recerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai

puţine prejudicii, iar proprietarul fondului aservit este îndreptăţit să primească despăgubiri.

.4. Ser*!tutea ut!l!t)(!lor art. 21 NCC>:

- #roprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri

învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a

cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu

acelaşi scop, av4nd dreptul la despăgubiri..5. Ser*!tutea tre&er!! pe$tru e,e&tuarea u$or lu&r)r! art. 22 NCC>:

- #roprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului

învecinat, precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în

sc;imbul unei despăgubiri, dacă este cazul.

. 0ti$3erea ser+itţi#or (art. <<? NCC):

%ervituţile se sting prin radierea din G pentru următoarele cauze/

29



a) consolidarea, atunci c4nd ambele fonduri ajung să aibă acelaşi proprietar>

b) renunţarea proprietarului fondului dominant>

c) ajungerea la termen>

d) prin răscumpărarea servituţii de trecere de către proprietarul fondului aservit, dacă e!istă o disproporţie vădită

între utilitatea care o procură fondului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată fondului aservit>

e) imposibilitatea definitivă de e!ercitare>

f) neuzul timp de 0: de ani de la data ultimului act de e!erciţiu al servituţilor necontinue ori de la data primului

act contrar servituţilor continue.

g) dispariţia oricărei utilităţi a acestora,

;) e!proprierea fondului aservit.

. UUCAPIUNEA

+ dob4ndirea proprietăţii asupra unui bun al altuia ca efect al posesiei utile a acestuia, pe întreg parcursul perioadei de timp stabilită prin lege.

&zucapiune + prescripție ac;zitivă. egimul juridic al prescripției e!tinctive se aplică în mod

corespunzător și uzucapiunii (art. 823 6).

I. UZUCAPIUNEA BUNURILOR MOBILE (art. ;!; NCC)

ondiții/

- bunul mobil să nu fi intrat în patrimoniul posesorului printr-un titlu valabil și să nu fie

incident nici un alt mod de dob4ndire a proprietății (prescripția instantanee),

- posesia să dureze 0: ani (inclusiv în caz de joncțiune a posesiilor),

- posesia să fie utilă, adică neviciată (art. 821 alin. 1 6).

II. UUCAPIUNEA BUNURIL-R I6-BILE

A. UUCAPIUNEA P-TRIVIT NCC

1. UUCAPIUNEA EGTRATABULAR= art. 5J NCC>

+ dob4ndirea dreptului de proprietate asupra imobilului altuia, ca efect al posesiei, fără vreun just titlu.

ondiții/

2<



- i) proprietarul înscris în cartea funciară să fi decedat sau să-și fi încetat e!istența (p.j.) ori

ii) a renunțat la dreptul de proprietate, sau iii) imobilul nu este înscris în nicio .G.

- posesia să fi durat 0: ani de la i) decesul sau încetarea e!istenței proprietarului sau de la ii)

înscrierea în G a declarației de renunțare.

- &zucapantul să-și fi înscris dreptul în G înainte ca un ter ț să fi înregistrat o cerere de

înscriere a unui drept propriu, dob4ndit printr-o cauză legitimă (de e!. moștenire). 6u areimportanță dacă la momentul cererii ter țului celelalte condiții ale uzucapiunii erau

îndeplinite.

2. UUCAPIUNEA TABULAR= art. 51 NCC>

+ dob4ndirea dreptului de proprietate asupra imobilului altuia, ca efect al posesiei, dacă dreptul a fost

înscris în G pe baza unui titlu nevalabil.

ondiții/

- înscrierea unui drept real în cartea funciară, dob4ndit în baza unui just titlu nevalabil. Just

titlu + un titlu translativ de proprietate sau al altui drept real, care nu este însă valabil.

- posesia timp de 5 ani de la data înscrierii dreptului,

- posesorul să fie de bună-credință. '- + posesorul nu a cunoscut viciile titlului său,

întemeindu-se pe evidența de G. '- trebuie să fi e!istat la momentul înscrierii în G a

titlului, neav4nd importanță dacă ulterior viciul titlului i-a devenit cunoscut.

- posesia să fie utilă, adică neviciată.

B. UUCAPIUNEA P-TRIVIT VCC

#$ %&%C'()%*E' DE + DE '*)

ondiţii/

0. #osesia timp de J 'e a$! a bunului>

1. #osesia să fie ut!l).

6u se cere ca posesorul să fie de bună credinţă şi nici să aibă just titlu.

28



-$ %&%C'()%*E' (.ESC%.T'T/

Condiţii0

0. #osesia să dureze 1J p@$) la 2J 'e a$!, după caz>

1. #osesia să fie ut!l)>

2. #osesorul să fie de bu$) &re'!$() + să fi crezut că a dob4ndit de la adevăratul

proprietar + se prezumă p4nă la proba contrară>

3. #osesia să se întemeieze pe un 8ust t!tlu + un act translativ de proprietate, care

însă provine de la altă persoană dec4t proprietarul. $itlul trebuie dovedit (nu se

prezumă), iar actul trebuie să aibă dată certă (+ să poată fi stabilită cu certitudine data înc;eierii

lui, de e!. prin înscrierea actului într-un registru oficial).

Termenul posesiei0#osesia trebuie să dureze/

0. 1J a$!, dacă proprietarul adevărat locuieşte $ a&ela+! 8u'e( în care se află imobilul>

1. 2J 'e a$!, dacă locuieşte $ a,ara 8u'e(ulu! respectiv.

2. Dacă adevăratul proprietar a locuit un timp în acelaşi judeţ, după care s-a mutat, termenul se calculează

astfel/

KNr. a$!lor lo&u!(! $ a&ela+! 8u'e( 21J9a>M

+ a

"!. locuit 7 ani în acelaşi judeţ. 7K1(0:-7) + 03 ani

3. . Dacă adevăratul proprietar a locuit un timp în altă parte judeţ, după care s-a mutat în acelaşi judeţ,

termenul se calculează astfel/

KNr. a$!lor lo&u!(! $ alt 8u'e( 122J9b>M

+ b

"!. locuit 7 ani în alt judeţ. 7K0B1(1:-7) + 02 ani

C. UUCAPIUNEA P-TRIVIT DECRETULUI NR. 11154

3:



1. UUCAPIUNEA EGTRATABULAR=

+ cel care a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 1: ani, după moartea proprietarului

înscris în cartea funciară sau de la înscrierea în cartea funciară a declara ției de renunţare la proprietate, va

putea cere înscrierea dreptului uzucapat (art. 1<).

ondiții/

- proprietarul imobilului să fi decedat sau să fi renunțat la dreptul de proprietate,

- posesia timp de 1: de ani de la data decesului sau a renunțării la drept,

- dreptul să nu fi fost întabulat sau înscris provizoriu, în folosul unui ter ț, c;iar după împlinirea termenului

de uzucapiune. Dacă s-a făcut doar o notare, instanța va dispune înscrierea dreptului, fără ca înscrierea sa

fie opozabilă celui care a cerut notarea (art. 02:).

2. UUCAPIUNEA TABULAR=

+ în cazul în care s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dob4ndite în temeiul

uzucapiunii, ele vor răm4ne valabil dob4ndite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă,

potrivit legii, timp de 0: ani (art. 19).

ondiții/

- înscrierea dreptului în G pe baza unui just titlu nevalabil,

- buna-credință a posesorului,

- posesia timp de 0: ani de la data înscrierii dreptului.

III. 7-NCŢIUNEA P-SESIIL-R

+ adăugarea la termenul posesiei proprii a timpului c4t bunul a fost posedat de către cel de la care a

dob4ndit actualul posesor (art. 822 6).

ondiţii/ a) %ă fie vorba despre o poses!e $ &aul a#belor persoa$e (nu o detenţie

precară)>

30



b) el care invocă joncţiunea să fie u$ su&&esor $ 'reptur! al posesorului

anterior>

c) #osesia se &o$t!$u) &u a&elea+! *!&!! ca cea anterioară. 6oul posesor va

putea opta între a continua vec;ea posesie cu viciile acesteia sau a începe o

posesie nouă.

)1$ E2ECTE3E %&%C'()%*))

+dob4ndirea dreptului de proprietate cu efect retroactiv, încep4nd cu data de la care s-a pornit posesia. De

la acel moment = privit retroactiv = se stinge și dreptul de proprietate al proprietarului anterior.

Anul II - Drepturi Reale

Documents

Transcript of Anul II - Drepturi Reale