ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 -...

14
ANUL I_NR.4 OCTOMBRIE 2009 MISTERELE CUNOASTERII REVISTA DE STIINTE A SCOLII NR 1 MOGOSOAIA

Transcript of ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 -...

Page 1: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

ANUL I_NR.4

OCTOMBRIE 2009

MISTERELE CUNOASTERII

REVISTA DE STIINTE A SCOLII NR 1 MOGOSOAIA

Page 2: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 2

Cuprins Pagina de matematică.....................3

Rădăcina pătrată a numărului 2

Problemă rezolvată după trei secole

Pagina de fizică................................4

Temperatura unui atom

Măsurarea temperaturii

Pagina de chimie..............................5

Cum funcţionează legăturile chimice

Pagina de biologie............................6

Celule suşe pentru dinţi noi

Pagina de informatică.......................7

Vanish pentru ’’net’’

Va dispărea codul de bare ?

Referat ştiinţific..................................8

Aparatul dentar invizibil

Biografii .............................................9

Henri Coandă

Actualitate........................................10

Informaţii despre virusul A(H1N1)

Plan de acţiune pentru unităţile de învăţământ în vederea prevenirii şi limitării îmbolnăvirilor prin gripa A/H1N1

Divertisment ....................................12

Colectivul de redacţie Director editorial şi de publicitate: Prof. Anişoara Găişteanu Redactor şef : Nedelcu Richard – cls a VIII-a A Redactor adjunct: Baltariu Valentin – cls a VII-a A Coordonator : Prof. Mihaela Mihai Colaboratori :

Popescu David – cls a VIII-a A Spetco Adrian – cls a VIII-a A Scarlat Beatrice – cls a VIII-a A Dima Liliana – cls a VII-a A Baltariu Valentin – cls a VII-a A Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin Florin – cls a VII-a A Bejenari Cezar – cls a VII-a A Art – editor: Spetco Adrian

Page 3: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 3

Rădăcina pătrată a numărului 2

este definit ca singurul număr real pozitiv care înmulţit cu el însuşi dă numărul 2. El este deasemenea primul număr recunoscut ca iraţional, adică nu poate fi scris ca raport între două numere întregi. Prima demonstraţie în acest sens a făcut-o un discipol al lui Pitagora în sec. V î.H.

Calculul valorii aproximative a numărului a constituit secole de-a rândul o preocupare pentru matematicieni. Aceasta este în prezent :

1,414 213 562 373 095 048 801 688 724 209 698 078 569 671 875 376 948 073 176 679 737 990 732 478

Pe îl întâlnim şi în geometrie :

Este ipotenuza unui triunghi isoscel cu cateta egală cu 1.

Sau raportul între latura unui pătrat şi diagonala sa, fapt demonstrat de un sclav al lui Socrate, pe care acesta l-a pus să construiască, pornind de la un pătrat dat, un alt pătrat cu suprafaţa dublă. În viaţa de zi cu zi cea mai la-ndemână aplicaţie este : Raportul între lungimea şi lăţimea unei foi de tip A

reprezintă o bună aproximare a lui

Scarlat Beatrice

Un suedez rezolvă un puzzle matematic ce a dat bătăi de cap secole întregi

Un adolescent de 16 ani, imigrant irakian, a rezolvat o formulă matematică ce se constituie într-o provocare de trei secole pentru specialişti, ceea ce i-a adus un premiu din partea profesorilor de la prestigioasa universitate Uppsala, scrie cotidianul suedez ’’The Local’’. Mohamed Altoumaimi este elev la un liceu din Falun (centrul Suediei). El a venit în această ţară împreună cu părinţii săi, acum şase ani.

Absorbit de interesul pentru matematică, Altoumaimi şi-a petrecut patru luni tot calculând în caietul său, în încercarea de a găsi o formulă care să explice calcul Numerelor lui Bernoulli

“Când am prezentat-o pentru prima dată profesorilor mei, nimeni n-a crezut că formula chiar e corectă”, a declarat băiatul pentru presă. Scepticismul profesorilor săi nu l-a descurajat pe elev, care s-a hotărât să ceară validarea formulei la Universitatea Uppsala. Aici,după verificarea calculelor, profesorul Lars-Åke Lindahli-a contactat pe profesorii elevului, ca să le spună ce elev înzestrat au. Nu e prima dată când cineva vine cu o formulă pentru Numerele lui Bernoulli, comentează The Local, dar performanţa este destul de neobişnuită pentru un băiat de vârsta şi de pregătirea lui Altoumaimi.

Constantin Florin

Notă : deşi nu este vorba despre o problemă de gimnaziu, ştirea e menită să scoată în evidenţă interesul manifestat de unii elevi pentru matematică.

Page 4: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 4

Temperatura unui atom

Temperatura unui atom reprezintă de fapt măsura energiei cinetice a acestuia. Dacă un atom este perfect imobil atunci el se găseşte la 0 Kelvin (în prezent nu se mai foloseşte formularea "grade" Kelvin). Numai că atomul nu poate exista într-o asemenea stare (complet nemişcat), astfel că nu se poate găsi la exact 0 Kelvin. Ba mai mult, se mişcă extrem de repede, din ce în ce mai repede pe măsură ce temperatura creşte. La o mică fracţiune dintr-un grad peste zero absolut (mai exact la 700 nK, unde 1 nK = 10−9 K), atomul deja se mişcă cu aproximativ 1 centimetru pe secundă. Pentru particulele subatomice energia se exprimă adesea în MeV sau GeV (multiplii ai electronvoltului). Un electron cu o energie de 1 GeV se mişcă cu o viteză apropiată de cea a luminii. Iar această viteză corespunde unei temperaturi de 11 mii de miliarde Kelvin.

Temperatura medie În cazul unei grupări de atomi sau molecule, precum un gaz sau o structură cristalină, temperatura este dată de media temperaturilor atomilor sau moleculelor care constituie gruparea. Desigur, datorită coliziunilor şi interacţiunilor la nivel molecular, în cadrul unui grup de atomi sau molecule totalul energiei cinetice se va distribui în mod aproape uniform între componentele grupării.

Cum ’’ştie’’ un termometru temperatura corpului nostru ?

Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse laolaltă, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).

Atunci când ne măsurăm temperatura corpului folosind un termometru, corpul se răceşte foarte puţin, iar termometrul preia această energie, încălzindu-se până la temperatura corpului nostru. Astfel că indicaţia termometrului dezvăluie temperatura corpului nostru, din moment ce aceste două valori sunt egale.

Măsurarea temperaturii Scara Fahrenheit, dezvoltată în 1714, este

prima scară de măsură a temperaturii imaginată vreodată şi foloseşte ca temperaturi de referinţă punctul de îngheţ al apei - stabilit la 320F şi punctul de fierbere al apei reprezentat de valoarea de 2120F.

Scara Celsius a fost dezvoltată în 1742; punctele de îngheţ şi fierbere ale apei sunt separate de 100 de grade. Un interval de temperatură de 1 grad Fahrenheit este echivalent cu un interval de 5⁄9 grade Celsius.

Gabriel Fahrenheit

Anders Celsius

William Thomson (Lord Kelvin)

Scara de măsură a temperaturii numită Kelvin, este folosită pe scară largă în mediile academice.

Zero absolut (-273.150C ) este o temperatură teoretică indicând un nivel energetic nul. Fiecare grad de pe scara Kelvin este egal cu un grad de pe scara Celsius.

Formule pentru transformarea temperaturii

exprimată în grade Celsius

Convertire din în Formulă

Celsius Fahrenheit °F = °C × 1,8 + 32

Fahrenheit Celsius °C = (°F – 32) / 1,8

Celsius Kelvin K = °C + 273,15

Kelvin Celsius °C = K – 273,15

Baltariu Valentin

Page 5: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 5

Cum funcţionează legăturile chimice ?

Atunci când atomii vin în contact unii cu alţii, aceştia formează diferite tipuri de legături chimice, iar compuşii ori moleculele rezultate sunt caracterizate de un set complet nou de proprietăţi fizice şi chimice. În cele ce urmează vom face o trecere în revistă a diferitelor tipuri de legături chimice, examinând pentru început cel mai abundent element chimic prezent în Univers - hidrogenul.

Legătura covalentă Un atom de hidrogen are o structură extrem de simplă, fiind format dintr-un proton şi un electron. Protonul are o sarcină electrică pozitivă şi este situat în centrul atomului, iar electronul are sarcină electrică negativă şi ocupă un spaţiu mai mare în jurul nucleului atomic, sub forma unui nor electronic. E momentul să introducem în discuţie încă un atom de hidrogen. Pe măsură ce apropiem lent cei doi atomi de hidrogen unul de altul, energia lor combinată variază. Vom reprezenta această variaţie de energie funcţie de distanţa între atomi pe graficul următor:

Se poate observa că pentru un timp nu apare nicio modificare a valorii energiei, dar pe măsură ce atomii se apropie mai mult unul de altul, energia lor

începe să scadă, pentru a atinge în cele din urmă o valoare minimă. Semnificaţia atingerii acestui punct de minim este că molecula rezultată din combinarea celor doi atomi de hidrogen a ajuns la o configuraţie stabilă.

Legătura covalentă polară Legăturile covalente sunt caracterizate de diferite lungimi de legătură şi variază ca tărie a legăturii, în funcţie de atomii participanţi. Aceste legături sunt deseori reprezentate grafic sub forma unor linii, puncte ori bare între atomi.

Desigur, avem de-a face cu simple reprezentări grafice ale locurilor în care electronii se poziţionează între atomii - părţi componente ale compuşilor rezultanţi. În cazul unei legături covalente, electronii sunt partajaţi, dar nu neapărat în mod egal, adică nu neapărat dispuşi la distanţe egale de atomii participanţi la legătură.

Să înlocuim de pildă un atom de hidrogen cu unul de fluor. Fluorul, prin natura sa, exercită o atracţie mai puternică asupra propriilor electroni prin comparaţie cu hidrogenul.

Fluorul îşi pune în comun electronii, dar nu în mod similar cu felul în care o face hidrogenul. Aceasta deoarece fluorul atrage electronii partajaţi mai aproape de nucleul său, distanţa faţă de nucleul de hidrogen fiind prin urmare mai mare. Acest tip de legătură poartă numele de legătură covalentă polară.

Legătura ionică Este întâlnită în cazul clorurii de sodiu. Această legătură, foarte stabilă, este caracterizată de o forţă de atracţie foarte puternică între ionii pozitivi şi negativi. Majoritatea diferenţiază acest tip de legătură de una covalentă spunând că în cazul legăturilor ionice electronii sunt schimbaţi, cedaţi de la un atom la celălalt, iar nu partajaţi ori puşi în comun. Legăturile ionice sunt extrem de puternice - mai puternice decât cele covalente. Această diferenţă este foarte uşor de observat în viaţa de zi cu zi. De pildă, pe de o parte,topirea zahărului - echivalentă la nivel chimic cu ruperea unei legături covalente - este un procedeu simplu de realizat şi în urma căruia ia naştere caramelul. Pe de altă parte, topirea sării de bucătărie este foarte dificil de realizat, procedeul presupunând încălzirea la temperaturi mai mari de 800 de grade Celsius.

Popescu David

Page 6: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 6

Celule suşe pentru a face să crească din nou dinţii !

���� Takashi Tsuji şi echipa sa de biologi de la Facultatea de ştiinţe din Tokyo au prelevat de la un embrion foarte tânăr de şoarece ţesut din care se formează dinţii, izolând două tipuri de celule cu rol în formarea ţesutului epitelial, respectiv a catilagiilor şi oaselor. Acestea au fuzionat în germeni care au stat timp de 5-7 zile într-o cultură, fiind apoi implantaţi în maxilarul superior al unui şoarece adult, în locul unui dinte care fusese extras.

După 36 de zile noii dinţi au străpuns gingia, iar la capătul a 49 de zile atinseseră mărimea normală şi erau aliniaţi cu cei din maxilarul inferior, asigurând o masticaţie perfectă.

La analizarea atentă a noilor dinţi s-a constatat că au o inervaţie internă, rădăcini şi smalţ, sunt legaţi de oase şi de nervi exact ca cei naturali, dând o sensibilitate la presiune, lucru imposibil în cazul unei proteze sau al unui implant. Conform cercetătorilor japonezi tehnica este perfect aplicabilă la oameni, mai ales că acum se ştie că celule susă se pot preleva şi de la adult, din măduva osoasă.

���� O echipă de cercetători de la Institutul public de ştiinţe şi tehnologii avansate (AIST) din Japonia a reuşit să genereze, în doar câteva zile, celule suşă pluripotente induse (iPS)

pornind de la materialul prelevat dintr-o măsea de minte, extrasă de la un copil de 10 ani. Celulele sursă, conservate în gheaţă timp de trei ani şi apoi decongelate, au fost reprogramate în celule capabile să se diferenţieze în orice tip de ţesut sau celulă din corpul uman.

"În crearea celulelor iPS, vârsta sursei celulelor suşă şi natura acesteia sunt importante", au explicat cercetătorii. "Dacă putem preleva celule dintr-o structură tânără", ce se pot conserva mult timp, şi dacă apoi le reprogramăm în celule iPS, "acest lucru permite tratarea ulterioară a aceleiaşi persoane cu ajutorul propriilor sale celule suşă", au spus cercetătorii. Japonia este foarte implicată în acest tip de cercetări, care constituie o provocare majoră. În ultimii ani, o echipă coordonată de profesorul Shinya Yamanaka, de la Universitatea din Kyoto, a reuşit în premieră să reprogrameze celule ale pielii în celule suşă pluripotente induse (iPS).

���� Cercetătorii americani de la Universitatea din Wisconsin au reuşit, în premieră ,să creeze celule suşă pluripotente, prin reprogramarea genetică a celulelor obişnuite din piele - se arată într-un studiu publicat în revista Science.

Celulele suşă pluripotente pot să se transforme în 220 de tipuri de celule din organism - cardiace, pulmonare, nervoase -, prezentând şi avantajul că au un potenţial terapeutic asemănător celulelor suşă embrionare. Astfel se pot evita şi controversele etice şi religioase generate de folosirea celulelor suşă embrionare, deoarece celulele suşă pluripotente pot fi create fără distrugerea embrionilor umani.

Noua metodă foloseşte ca vector de deplasare o anumită plasmidă, nu un virus, pentru transportarea genelor necesare reprogramării celulelor adulte epiteliale. Specialiştii susţin că noile tipuri de celulă prezintă riscuri mult mai mici de producere a unor tumori sau de blocare a anumitor gene la nivel molecular.

Dima Liliana

Page 7: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 7

Vanish pentru ’’net’’

Pe internet, durata de viaţă a unui document este practic infinită. Astfel, in comentariu postat ’’ la nervi ’’ pe vreun forum sau blog te poate urmări ani de zile şi poate fi citit oricând de persoana nepotrivită. Roxana Geambaşu, Hank Levy şi Amit Lévy, sub îndrumarea lui Tadayoshi Kohno, de la universitatea din Washington, au pus la punct un sistem de autodistrugere, botezat Vanish (a

dispărea, în engleză).

Deocamdată el este experimental şi compatibilă doar cu Firefox. Mesajul este mai întâi codificat, iar cheia este împărţită într-o multitudine de bucăţele ce vor fi expediate la întâmplare pe serverele reţelelor ’’ peer to peer ’’. Calculatoarele legate la acestea, răspândite pe tot globul, se conectează şi se deconectează în orice moment, astfel încât, după un timp, măcar o parte din cheia codului va deveni inaccesibilă În prototipul actual, textul devine invizibil în opt ore după trimiterea sa, iar o opţiune permite alegerea unui timp mai îndelungat, multiplu de opt. E ca şi cum ai scrie pe nisip – cu fiecare val mesajul este mai puţin lizibil.

Va dispărea oare codul de bare? În 1971, George J. Laurer, pe atunci salariat la IBM, a primit sarcina de a crea un cod care să poată marca în mod eficient mărfurile. Doi ani mai târziu, codul de bare a devenit modalitatea cea mai eficientă de marcare a oricărui produs vândut pe piaţă.

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of

Technology (MIT) ar putea revoluţiona codul de bare prin crearea unui model in care tradiţionalele bare negre sunt înlocuite de o capsulă de 3 mm. Conform Ramesh Raskar şi Ankit Mohan bokode-ul este capabil să stocheze, pe o suprafaţă aproape invizibilă cu ochiul liber, de sute de ori mai multă informaţie . Cu doar puţin mai mare decât simbolul @ de pe tastatură, acest prototip este alcătuit dintr-un reflector, codul însuşi şi o minusculă lentilă. Aceasta nu este însă singura soluţie posibilă. Un sistem de cod de bare cu motive geometrice în patru sau opt culori este pus la punct de Microsoft pentru DVD. El poate conţine până la două pagini de date, o cantitate dublă faţă de codul tradiţional alb-negru. Aproape 3500 de caractere pot fi integrate pe un centimetru pătrat al codului.

Noul cod este costituit din maxim opt triunghiuri de culori diferite, aliniate de la stânga la dreapta, alternând baza cu vârful.

Spetco Adrian

Page 8: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 8

Aparatul dentar invizibil Incognito.

Ortodonţia tratează problemele de malocluzie şi malpoziţie (închiderea gurii incorectă şi poziţionarea greşită a dinţilor). Majoritatea cazurilor pe care le tratează ortodonţii sunt de înghesuiri de dinţi, există însă multe alte probleme posibile: dinţi "rotiţi" faţă de axul normal, dinţi prea în faţă sau în spate în raport cu poziţia normală pe maxilar.

Un copil din doi are dinţii strâmbi. Necorectate, aceste imperfecţiuni pot conduce la vârsta adultă inclusiv la disfuncţii ale conformaţiei faciale. Dacă până acum aparatul dentar era un "chin" estetic, acum există o soluţie care rezolvă aceasta problemă .

La această variantă pot apela şi persoanele care au trecut de 25 de ani. Componentele lui sunt făcute dintr-un aliaj de aur de înaltă puritate înlăturând astfel riscul alergiei la diverse componente metalice.

Tratamentele ortodontice linguale prin tehnica Incognito se adresează oricaror probleme de aliniere dentară (înghesuire), ocluzie (muşcătură) sau spaţieri dentare (datorate pierderii dinţilor din diferite motive). Avantajul major este cel estetic, fiind "invizibile" - avantaj crucial pentru pacienţii cu o viaţă socială şi profesională activă.

Aparatul dentar este principalul "erou" în acest tratament, care are ca rezultat poziţionarea corectă a dinţilor, corectarea muşcăturii, şi prin acestea obţinerea unui zâmbet perfect.

Tipuri de aparate dentare:

Aparat mobil

Aparat metalic fix:

Bracket-urile din metal sunt populare printre copii şi adolescenţi. Aceştia cer folosirea unor ligaturi elastice viu colorate

Aparat fix ceramic:

Bracket-urile sunt la culoarea dintelui, ele fiind observabile doar de aproape.

Aparat dentar Incognito, din aur :

Sau din argint :

Prof. Mihaela Mihai

Page 9: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 9

Henri Marie Coandă

s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui fusese generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.

A fost mai întâi elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucureşti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iaşi 1899, pe care îl termină în 1903 primind gradul de sergent major şi îşi continuă studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti.

Detaşat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg, iar între 1907-1908 urmează cursuri universitare în Belgia, la Liège, şi la Institutul tehnic Montefiore. În 1909 se înscrie la Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii, nou înfiinţată la Paris, al cărei absolvent devine în anul următor, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici. Între 1911-1914 a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia apoi s-a întors în Franţa . Henri Coandă revine definitiv în ţară în 1969 ca director al Institutului de creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă moare la Bucureşti, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Invenţii şi descoperiri

• Platformă mobilă pentru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat pe un tren, iar experimentele se desfăşurau în mişcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Astfel a putut face determinări cantitative aeronautice, folosind un tunel de vânt cu fum, o balanţă aerodinamică şi o cameră fotografică specială, de concepţie proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcţional pentru viitoarele sale avioane.

• 1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un avion dublu motor cu o singură elice. • 1911-1914: proiectează câteva avioane “clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă.

În 1912 unul dintre ele câştigă premiul întâi la Concursul internaţional al aviaţiei militare din Anglia. • 1914-1916: lucrează la Dalauney-Belleville Airplanes în Saint Denis. Aici proiectează trei tipuri de

aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a şi participat.

• Invenţia unui nou material de construcţie, beton-lemnul, folosit pentru decoraţiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iaşi, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)

• 1926: În România, pune la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.

• În Golful construieşte un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării. • Efectul Coandă. Primele observaţii le face cu ocazia studierii primului avion cu reacţie din lume,

Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările şi gazul incandescent ieşite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui şi altor savanţi, inginerul român a formulat principiul din spatele aşa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.

Prof. Anişoara Găişteanu

Page 10: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 10

Informatii despre virusul H1N1 - Gripa A

Virusul H1N1

De ce noul virus H1N1 se mai numeste si “gripa porcina”?

Virusul a fost numit initial gripa porcina deoarece testele de laborator au aratat ca multe dintre genele noului virus sunt similare cu cele ale virusurilor gripale care apar la porcii din America de Nord. Studiile ulterioare au aratat ca acest virus este diferit , combinand gene de la virusurile gripale intalnite la porcii din America de Nord , 2 gene de la virusurile gripale porcine din Europa si Asia, gene aviare si gene umane. De aceea virusul H1N1 a fost numit “virus reasortant cvadruplu”.

Este noul virus H1N1 contagios? Da. Noul virus H1N1 este contagios si se raspandeste de la om la om.

Care sunt semnele si simptomele cauzate de infectia cu acest virus la om?

Simptomele infectiei cu acest virus sunt similare simptomelor care apar in infectia cu virusuri gripale umane si includ: febra, frisoane, dureri de gat, dureri musculare, dureri de cap ( cefalee) si fatigabilitate. Un numar mare de persoane infectate cu acest virus acuza si simptome precum diaree si varsaturi. Ca si in cazul altor gripe s-pau inregistrat imbolnaviri grave si decese ca urmare a infectiei cu acest virus.

Cum se raspandeste virusul H1N1 ?

Virusul se transnite de la om la om ( transmitere interumana) prin tusea sau stranutul unei persoane infectate. Uneori oamenii se pot infecta daca ating obiecte contaminate cu virus si apoi duc mana la gura sau la nas..

Ce ar trebui facut pentru evitarea infectiei cu virus H1N1?

In primul rand, spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun, sau cu solutii dezinfectante pe baza de alcool, mai ales dupa frecventarea locurilor publice. Incercati sa nu atingeti suprafete care ar putea fi contaminate si evitati contactul cu persoane bolnave.

Incercati sa va mentineti o stare buna a sanatatii prin somn corespunzator, activitate fizica, consum de lichide si alimente nutritive. Sursa: Echipa Gripa-porcina.NET(mai 2009) Înainte de a vă speria de tot, amuzaţi-vă cu http://www.youtube.com/watch?v=tbt_PuVAVTU&feature=player_embedded#

Page 11: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 11

Plan de actiune pentru unitatile de invatamant in vederea prevenirii si limitarii imbolnavirilor prin gripa A/H1N1 Comitetul de Coordonare si actiune al MS pentru noua forma de gripa pandemica a finalizat astazi, 10 septembrie, un plan special de monitorizare, prevenire si actiune in cazul imbolnavirilor cu virusul A/H1N1 in unitatile de invatamant. Strategia pe care se axeaza planul vizeaza reducerea la maximum a imbolnavirilor pana la demararea campaniei de vaccinare din decembrie si actiuni rapide pentru limitarea raspandirii virusului in scoli pe toata durata pandemiei. Masurile vor fi comunicate in teritoriu de catre Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Guvernului si sunt obligatorii pentru personalul de invatamant si pot atrage raspunderea conform legii in cazul neindeplinirii lor.

Planul stabileste in mod clar obligativitatea implicarii, sub coordonarea MS, a unitatilor de invatamant, prin conducatorii acestora si a corpului profesoral. Unitatile de invatamant isi vor organiza Comitete de gripa care vor fi responsabile cu informarea si educarea parintilor si a elevilor privind preventia imbolnavirii, cu monitorizarea si raportarea cazurilor cu simptome ale afectiunilor respiratorii si cu aplicarea de masuri in cazul suspiciunilor de infectare cu AH1N1.

In fiecare zi, unitatile scolare sunt obligate sa realizeze chestionarea elevilor si evidenta simptomelor respiratorii. Cazurile cu astfel de simptome sunt raportate Comitetului de gripa, izolate si consultate de catre medicul scolar (sau, in lipsa acestuia, de catre medicul de familie ce are in arondare scoala respectiva), care confirma sau infirma simptomele si contextul epidemiologic (a calatorit sau a luat contact cu persoane care au calatorit in tari care a raportat prezenta AH1N1). In cazul indeplinirii celor doua conditii, se anunta DSP judetean, care aplica masurile standard in cazul suspiciunilor de imbolnavire cu AH1N1 (preluare, testare si internare sub tratament antiviral in urma confirmarii de laborator).

In cazul aparitiei de cazuri de imbolnavire in randul cadrelor didactice, acestia au obligatia de a anunta conducerea unitatii de invatamant si de a se prezenta la medicul de familie/spitalul de boli infectioase pentru diagnostic si conduita terapeutica.

Planul de actiune definit de catre MS prevede si conditiile suspendării cursurilor scolare sau inchiderii unitatilor de invatamant. Potrivit acestuia, in cazul confirmarii unei singure imbolnaviri intr-o clasa, se dispune inchiderea clasei si izolarea colectivului pe o durata de 7 zile. DSP va dispunerea suspendarea activitatii unitatii de invatamant pe o perioada de 7 zile, daca se confirma, prin analize de laborator, un numar de trei cazuri de imbolnavire prin gripa A/H1N1 in clase diferite ale aceleasi unitati de invatamant.

In perioada 15 - 30 septembrie 2009 fiecare scoala va organiza intalniri cu parintii pentru a li se prezenta masurile care trebuie respectate pentru prevenirea imbolnavirilor in unitatea de invatamant, precum si ore de dirigentie destinate informarii si educarii elevilor. DSP judetene vor distribui catre Inspectoratele Scolare materiale informative pentru elevi, parinti si cadre didactice privind gripa si masuri de prevenire.

Planul de actiune si responsabilitatea aplicarii lui vizeaza intreg sistemul de invatamant romanesc, toate nivelurile de scolarizare si prescolarizare, precum si toate formele de invatamant privat.

Ministerul Sanatatii face apel la cadrele didactice si parinti in egala masura sa trateze cu maxima responsabilitate starea de sanatate a copiilor, precum si masurile de preventie si actiune in cazul noii forme de gripa.

Sursa: Comunicat de presa - Ministerul Sanatatii - 10.09.2009

Page 12: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 12

SUDOKU .....pentru toţi

Simplu

Mediu

Dificil

Întrebări şi răspunsuri culese de pe site-ul www.calificativ.ro Amuzante :

• Care - i antonimul cuvântului sinonim? Evident ........ antonim!

• Ce întrebare nu are răspuns? ......asta ? Serioase :

• Cum pot învăţa ceva fără să uit tot? Parcurgând următorii paşi : 1. să nu te gândeşti că durează prea mult să

înveţi tot 2. să nu ai gânduri negative 3. să îţi iei caietul, să citeşti ideile principale şi

să încerci să le memorezi. 4. să iei cartea şi să completezi ideile

principale cu câteva detalii 5. recapitulează ideile cu detaliile 6. ascultă-te singur sau in faţa oglinzii ca şi cum ai fi în faţa profesorului la şcoală

Ştiaţi că............. ........de fapt, struţul nu îşi bagă capul în nisip? Acesta este un mit foarte răspândit dar, totodată, fals care poate proveni din obiceiul struţului de a se ascunde de prădători în tufişuri (cu gâtul aproape de sol), din modul cum acesta îşi procură hrana (scurmând pământul) sau apa. ........ochiul struţului cântăreşte 1.5 Kg, fiind de două ori mai mare decât creierul lui? ........un ou de struţ fierbe in aproximativ 90 de minute şi poate hrăni aproape 15 persoane? Un ou poate cântări între 1,2 – 1,8 kg, fiind egal în greutate cu aproximativ 30 de ouă de găină. ........sistemul imunitar al struţului matur este cel mai avansat cunoscut de om, iar un struţ poate trăi până la 88 de ani? .........alimentaţia struţului este foarte…ciudată? Se spune că, in sălbăticie, struţul mănâncă plante, seminţe, fructe, reptile, mici mamifere, consumând aproape orice se poate înghiţi (inclusiv lucruri necomestibile!) în timp ce puii mănâncă aproape orice văd. ..........penele de struţ sunt folosite în industria constructoare de maşini dar şi la fabricarea calculatoarelor? Aceasta se datorează calităţilor antistatice ale penelor care sunt folosite pentru îndepartarea prafului static.

Rezolvările problemelor din numărul trecut

Bejenari Cezar

Page 13: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 13

REBUSURI MATEMATICE A 1 2 3 4 5

6 7 8

B

Orizontal

1. Latură a unui triunghi dreptunghic 2. Figură geometrică 3. Matematician grec 4. Materie de studiu în şcoală 5. Ramură a matematicii 6. Câtul neefectuat a două numere 7. Tip de triunghi 8. Altă latură a unui triunghi dreptunghic Vertical A-B: Numele unui matematician grec cunoscut şi pentru teorema care-i poartă numele

A 1 2 3 4

5 6 7

B Orizontal 1. Trei sau mai multe puncte situate pe aceeaşi dreaptă se numesc puncte........... 2. Unghiul ale cărui laturi coincid se numeşte unghi............. 3. Două unghiuri opuse la vârf sunt ................. 4. Perpendiculara dusă pe un segment prin mijlocul segmentului se numeşte......... 5. Unghiul care are măsura mai mare de 900 se numeşte unghi ........ 6. Distanţa de la centru cercului la un punct de pe cerc se numeşte.............. 7. Transversală sau .................... Vertical A-B: O ramură a matematicii

Marinescu Mihai

Page 14: ANUL I NR.4 OCTOMBRIE 2009 - scoala-1-mogosoaia.roscoala-1-mogosoaia.ro/data/uploads/revistele-scolii/misterele-cunoasterii_nr.4... · Marinescu Mihai – cls a VII-a A Constantin

Page 14

SCOALA CU CLASELE I – VIII NR 1

SOSEAUA BUCURESTI- TARGOVISTE NR 107

MOGOSOAIA ILFOV

[email protected]

ISSN 2066-0847