ANUL Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia...

2
ANUL m. Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia dwinistratia Cíuj Reg. Maria 14 :-: TELEFON 124 :-: Anunţurile sc pri- mesc după tarif. Librăria Anca CIu|, Piafa Unîrli 32. Abonament : Pe un an Lei 160- Pe an „ 80'- Pe V* an „ 4 0 - Pentru Străinătate: Pe un an Lei 3 2 0 - Pe V. an 160 - Pe V 4 an 80- Pentru America Pe un an 2 dolari Manuscrisele nu se înapoiază. Director-PreprÎStar : Alexandru Anca. EPENDENT I Dupăce Isus a îost prins de Iudei, la îndemnul Fariseilor şi Carturilor, pentru Mântuitorul a început şirul batjocurilor. Mai întâiu, a fost dus la ju- decată, înaintea lui Pilat din Poni, care, însă, nu i-a găsit nici-o vină. Şi Pilat a vroit elibereze pe Isus. Insă, iudeii au cerut mai bine eliberarea banditului Baraba şi prin aclamaţie au osândit pe Isus la moarte. După osândirea poporană, L-au luat în mijlocul lor şi L-au bat- jocorit în tot chipul. Cunună de spini i-au pus pe cap şi cu crucea grea pe umeri L-au purtat către locul osândirii. Totuşi, Isus toate le-a îndurat cu resemnare, pen- trucă Tatăl nu vroise, treacă paharul amărăciunii delà El şi a- veau apoi să se împlinească şi profeţiile. Intre doi tâlhari a fost cruci- ficat Mântuitorul lumii, care trei ani a colindat pe jos pământul Palestinei, propovăduind iubirea, adevărul şi dreptatea. S'a adresat tuturor. Dar mai cu seamă umililor ca stare so- cială şi mari la suflet. Isus şi-a dat duhul pe cruce şi a fost înmormântat de toţi cei ce-L iubeau : losif, Maria şi Maria Magdalena. Peste puţin timp, cei trei cari-L iubeau, au venit la mormântul lui Isus, ca să aducă după datină smirnă şi tămâie. Insă, au găsit piatra cea mare de de-asupra ros- togolită la pământ şi în mormân- tul unde-L pecetluiseră, numai giul- giul cu care-L înfăşurase. Isus se înălţase la ceruri „a treia zi după scripturi". El rupse lanţurile morţii tru- peşti, arătând întregei lumi marea minune a învierii dintre morii. După înviere, Isus s'a arătat la doi ucenici, ce călătoreau pe un drumeag de ţară lângă Ieru- salem. Iar mai târziu s'a arătat celor 11 apostoli, cărora le-a zis cu glas mângăeior : „pace vouă". Şi i-a insuflat cu spirit sfânt. Apoi, dupăce a mai stat câtva timp printre oameni, s'a înălţat la ceruri „să judece vii şi morţi". * învierea, ca atare, ce-o prăz- nuim astăzi, înseamnă pentru lu- mea creştină nu numai faptul ma- terial al învingerii morţii. Ea în- seamnă zdrobirea tuturor lanţu- rilor, ce leagă pe om de această viaţă pământească. Acum când sărbătorim ma- rea minune a învierii lui Isus din morţi, trebue şi noi oamenii reînviem sufleteşte. plămădim în sufletele noa- stre mai multă iubire, mai multă dragoste. acţionăm pornind pe cărările vieţii delà o concepţie creştină despre iubire. bătă- torim aceste cărări, având veşnic în faţa ochilor minţii noastre, fo- loasele etice ale iubirei creştine. cunoaştem mila faţă de cei nevoiaşi. Căci mila faţă de semen înobilează pe om. cunoaştem îndurarea, faţă de toţi cei ce sufer. Suferinţa e mare şi acută în viaţă. Noi trebue, însă, s'o înăbuşim prin aportul nostru de îndurerare. nu ne lăsăm copleşiţi de greutăţile acestei vieţi, ci printre toate nevoile trăim cu gândul biruinţei din urmă. Toţi avem datoria aducem cu noi în viaţă un plus de bine, de adevăr şi de dreptate. Şi aceste trei necesităţi u- mane, nu le putem înfăptui, de- cât pornind delà o concepţie cre- ştină despre viată. M. D. ameninţată de incendiu In atenţiunea Primăriei. O groaznică nenorocire s'ar năpusti asupra oraşului nostru, dacă cea mai frumoasă stradă a sa: Regina Maria ar fi distrusă prin incendiul ce o ameninţă din curtea autogarajului „Rotaţia" delà Nr. 16, (casa magnaţilor) unde sunt permanent depozitate câte 4—10 butoaie benzină. E de mirat că aşa puţină importanţă se Ia lucruri atât de importante. Şi cu câtă uşurinţă se poate în- lătura aşa o panică, căci totdea- una şi în toate oraşele astfel de materii explozibile s'au păstrat la mare distanţă de oraş, în pământ, împrejurimile oraşului Cluj sunt La 28 April l. c. marele Boskoff, pianist mondial şi al palatului, va da un frumos con- cert in localitate. Publicai clujean va avea oca- zie audă în Sala Prefecturei accentele de înaltă concepţie pe care maestrul Boskoff le scoate din clapele clavirului. PROGRAM: 1. Impromptu la major, Schubert ; Adcgio si minor, AÎ; zart ; Rondo Op 51, Beethoven ; Teccaüa re minor, Bach. D;n Piesele de orgă transcrise de G. Boskoff. 2. Legench, Padcrewski ; Gavotte, Glazounow; Mazurka, Scria.bine; Etude, Scriabine, Prélude, Boskoff ; Caprice Viennois, Boskoff. 3. Sorsaié Liszt, 4, Bsnaroíte, Noc- turna, 2 Valsuri, Chopin ; Campanella, Liszt-Busoni. destul de încăpătoare ca să poată depozita şi benzina „Rotaţiei" precum şi a altor autogaraje, fără ca să fim nevoiţi într'o bună zi cetim în gazete coloane întregi despre „Groaznicul incendiu din Cluj" precum am mai cetit a- tâtea din diferite părţi ale ţării, unde desigur tot dintr'aşa o mică neglijenţă s'a produs un dezastru atât de mare. Repetăm datoria Primăriei este de a supraveghea astfel de cazuri înainte de a-i vedea ur- mările, când neputincioşi stăm şi ne mirăm în urma pagubelor de milioane. Primăria şf ziarele Sunt unele gazete cari se bu- cură de sprijinul special al primă- riei urbei Cluj. Aşa de pildă zia- rul „Cuvîntul", care înjură pe fie- care pagină pe ministrul Al. Lă- pedatu sa bucurat, după isbucni- rea chestiunei uzinei electrice în care chestiune cetăţenii clujului erau pătimească cu peste 600 milioane iei de onoarea a primi suma de iei 6500 şi anume lei 2500 ziarul însuşi lei 4000 doi colaboratori ai acestui ziar. Acum înţelegem de ce acest ziar a luat apărarea celei mai mostruoase combinaţiuni ce sa pus la cale la Cluj, nu înţelegem însă de loc, de ce Primăria Clu- jului nu a împărtăşit toate ziarele româneşti de avantajele fondului „Chelîueli de festivităţi şi rece- siuni Bilete pentru concertul dltii Boskoff, care va avea ioc în ziua de 28 Apriiie, se găsesc de vânzare la Librăria Anca Cluj. Cu ocazia pelerinajului Ia Koma Í, P. S. M;tropoiitül Dr. Vasiíe Suciu va race un frumos cadou Patriarhului Romei, care constă din : Facsimilul Covoruiui bisericei metropolitane din Blaj- Guvernul a primit propunerea marilor comercianţi de a importa grâu din Argentina, care are acelaşi preţ caşi grâul indigen, Un exemplar 3 Lei. Dr. Ion Giurgiu se mută la Bucureşti. Banchetul de adio. Sâmbătă seara şi-a luat rămas bun distinsul advocat dr. Ion Giurgiu delà colegi şi magistraţi şi delà publicul clujan în cadrul unei cine comune, ţi- nute în saloanele restaurantului New- York din Cluj, !n decursul mesei corul episcopiei ortodoxe din Cluj a cântat diferite cântece amuzând publicul select. Cu acest prilej sărbătoritul a creiat ca primul un fond initial de 10,000 Lei pentru căminul advocaţilor din Cluj. S'au ţinut multe şi frumoase cuvântări. Dar mai frumoasă şi mai caldă a fost scrisoarea adresată sărbătoritului din partea eminentului prim-preşedinte al Curţii de Apel din Cluj, d. dr. Pom- peiu Micşa, care din cauza doliului familiar a adresat către d. dr. Ion Giurgiu următoarele cuvinte alese de adio : Iubite Domnule Advocat, justiţia, acest măreţ Cap de Operă, în care se reoglindă, se mani- festă Divinitatea —, are îmbrace azi în localitatea noastră vălul cel mare de doliu, căci se depărtează dintre noi un puternic sprijin al său, o părăseşte înţelegătorul şi iscu- situl apărător al atâtor năcăjiţi şi nau- fragiaţi, reprezentantul atâtor dornici de dreptate, marele jurist şi avocat care sunteţi D-Voastră ! Depărtarea D-Voastre din jurul no- stru, delà vatra cea strămoşească o aflu de o pierdere generală, ce în- dură corpul avocaţial, îndură Justiţia, îndură membrii magistraturii şi îndură, toată suflarea omenească din aceste părţi ale Ţării. Pentrucă D-Voastră ca avocat, ca apărător al Dreptăţii, cu organele ju- decătoreşti a-ţi mers mână'n in mână, umăr Ia umăr înainte întotdeauna după destinul cel adevărat al apărătorului în interesul Dreptăţii, Pierderea deci se restrânge şi a- supra justiţiabiliior şi asupra marelui public fără deosebire de limbă şi confesiune. Găsesc prin urmare un act de jale, un act de tristeţe în măsura luată pentru strămutarea sediului D-Voastre la Capitală. Totuşi Vă rog să nu pară pa- radox, dacă îmi cer scuzele, din cauza marelui doliu familiar, pier- zând în timpul din urmă la scurt in- terval după olaltă 3 membrii ai fa- miliei soţie, frate, socra —, nu pot participa la masa comună, ce Vi-se dă. Căci nu jale, nu tristeţe, trebue fie stimulentul întrevederei de seară, ci cu drept cuvânt veselie, petrecere, plăcere ! rog să fiţi pe deplin încredin- ţai, slima şi simpatia, care dea-rân- dul anilor din toate straturile socie- tăţii crescând tot mai mult încon- jură, despre ce şi presa locală a făcut amintire — din partea mea încă din timpurile opresiunilor V'aţi asigurat 'o, de atunci încoace tot mereu câştigând în intensitate ! rog primiţi asigurarea sincerei mele stime şi consideraţiuni ce păstrez. Cluj, la 11 Aprilie 1925. Prim-preşedintele Curţii de Apel Dr. Pompei Mtcşa tsstriinătate «plsr 4 Lei. ©BCU Cluj

Transcript of ANUL Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia...

Page 1: ANUL Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia Abonamentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/1153/1/BCUCLUJ_FP_PII664_1925... · ANUL m. Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia . dwinistratia

ANUL m . Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16.

Redacţia dwinistratia

Cíuj Reg. Maria 14 :-: TELEFON 124 :-:

Anunţurile sc pri­mesc după tarif.

Librăria Anca CIu|, Piafa Unîrli 32.

Abonament : Pe un an Lei 1 6 0 -Pe V» an „ 80'-Pe V* an „ 4 0 -Pentru Străinătate: Pe un an Lei 3 2 0 -Pe V. an „ 160 -Pe V 4 an 80-

Pentru America Pe un an 2 dolari

Manuscrisele nu se înapoiază.

Director-PreprÎStar: Alexandru Anca. E P E N D E N T

I Dupăce Isus a îost prins de

Iudei, la îndemnul Fariseilor şi Carturilor, pentru Mântuitorul a început şirul batjocurilor.

Mai întâiu, a fost dus la ju­decată, înaintea lui Pilat din Poni, care, însă, nu i-a găsit nici-o vină.

Şi Pilat a vroit să elibereze pe Isus.

Insă, iudeii au cerut mai bine eliberarea banditului Baraba şi prin aclamaţie au osândit pe Isus la moarte.

După osândirea poporană, L-au luat în mijlocul lor şi L-au bat­jocorit în tot chipul. Cunună de spini i-au pus pe cap şi cu crucea grea pe umeri L-au purtat către locul osândirii. Totuşi, Isus toate le-a îndurat cu resemnare, pen-trucă Tatăl nu vroise, să treacă paharul amărăciunii delà El şi a-veau apoi să se împlinească şi profeţiile.

Intre doi tâlhari a fost cruci­ficat Mântuitorul lumii, care trei ani a colindat pe jos pământul Palestinei, propovăduind iubirea, adevărul şi dreptatea.

S ' a adresat tuturor. Dar mai cu seamă umililor ca stare so­cială şi mari la suflet.

Isus şi-a dat duhul pe cruce şi a fost înmormântat de toţi cei ce-L iubeau : losif, Maria şi Maria Magdalena.

Pes te puţin timp, cei trei cari-L iubeau, au venit la mormântul lui Isus, ca să aducă după datină smirnă şi tămâie. Insă, au găsit piatra cea mare de de-asupra ros­togolită la pământ şi în mormân­tul unde-L pecetluiseră, numai giul­giul cu care-L înfăşurase.

Isus se înălţase la ceruri „a treia zi după scripturi".

El rupse lanţurile morţii tru­peşti, arătând întregei lumi marea minune a învierii dintre morii.

După înviere, Isus s'a arătat la doi ucenici, ce călătoreau pe un drumeag de ţară lângă Ieru-salem. Iar mai târziu s'a arătat celor 11 apostoli, cărora le-a zis cu glas mângăeior : „pace vouă". Şi i-a insuflat cu spirit sfânt.

Apoi, dupăce a mai stat câtva timp printre oameni, s'a înălţat la ceruri „să judece vii şi morţi".

*

învierea, ca atare, ce-o prăz-nuim astăzi, înseamnă pentru lu­mea creştină nu numai faptul ma­terial al învingerii morţii. Ea în­seamnă zdrobirea tuturor lanţu­rilor, ce leagă pe om de această viaţă pământească.

Acum când sărbătorim ma­rea minune a învierii lui Isus din morţi, trebue şi noi oamenii să reînviem sufleteşte.

S ă plămădim în sufletele noa­stre mai multă iubire, mai multă dragoste. S ă acţionăm pornind pe cărările vieţii delà o concepţie

creş t ină despre iubire. S ă bătă ­torim a c e s t e cărăr i , având veşnic în faţa ochilor minţii noastre , f o ­loase le e t ice ale iubirei creştine.

S ă cunoaştem mila faţă de cei nevoiaşi . C ă c i mila faţă de semen înobilează pe om.

S ă cunoaştem îndurarea, faţă de toţi cei c e sufer. Suferinţa e mare şi acută în viaţă. Noi trebue, însă, s'o înăbuşim prin aportul nostru de îndurerare .

S ă nu ne lăsăm copleşiţi de greutăţile acestei vieţi, ci printre toate nevoile să trăim cu gândul biruinţei din urmă.

Toţi avem datoria să aducem cu noi în viaţă un plus de bine, de adevăr şi de dreptate.

Ş i aceste trei necesităţi u-mane, nu le putem înfăptui, de­cât pornind delà o concepţie cre­ştină despre viată.

M. D.

ameninţată de incendiu In atenţiunea Primăriei.

O groaznică nenorocire s'ar năpusti asupra oraşului nostru, dacă cea mai frumoasă stradă a s a : Regina Maria ar fi distrusă prin incendiul ce o ameninţă din curtea autogarajului „Rotaţia" delà Nr. 16, (casa magnaţilor) unde sunt permanent depozitate câte 4 — 1 0 butoaie benzină. E de mirat că aşa puţină importanţă se dă Ia lucruri atât de importante. Şi cu câtă uşurinţă se poate în­lătura aşa o panică, căci totdea­una şi în toate oraşele astfel de materii explozibile s'au păstrat la mare distanţă de oraş, în pământ, împrejurimile oraşului Cluj sunt

La 28 April l. c. marele Boskoff, pianist mondial şi al palatului, va da un frumos con­cert in localitate.

Publicai clujean va avea oca­zie să audă în Sala Prefecturei accentele de înaltă concepţie pe care maestrul Boskoff le scoate din clapele clavirului.

P R O G R A M :

1. Impromptu la major, Schubert ; Adcg io si minor, AÎ; zart ; Rondo Op 51 , Beethoven ; Teccaüa re minor, Bach. D;n Piesele de orgă transcrise de G. Boskoff.

2. Legench, Padcrewski ; Gavotte, Glazounow; Mazurka, Scria.bine; Etude, Scriabine, Prélude, Boskoff ; Caprice Viennois, Boskoff.

3. Sorsaié Liszt, 4, Bsnaroíte, Noc­turna, 2 Valsuri, Chopin ; Campanella, Liszt-Busoni.

destul de încăpătoare ca să poată depozita şi benzina „Rotaţiei" precum şi a altor autogaraje, fără ca să fim nevoiţi într'o bună zi să cetim în gazete coloane întregi despre „Groaznicul incendiu din Cluj" — precum am mai cetit a-tâtea din diferite părţi ale ţării, unde desigur tot dintr'aşa o mică neglijenţă s'a produs un dezastru atât de mare.

Repetăm că datoria Primăriei este de a supraveghea astfel de cazuri înainte de a-i vedea ur­mările, când neputincioşi stăm şi ne mirăm în urma pagubelor de milioane.

Primăria şf ziarele Sunt unele gazete cari se bu­

cură de sprijinul special al primă­riei urbei Cluj. Aşa de pildă zia­rul „Cuvîntul", care înjură pe fie­care pagină pe ministrul Al. Lă-pedatu sa bucurat, după isbucni-rea chestiunei uzinei electrice în care chestiune cetăţenii clujului erau să pătimească cu peste 6 0 0 milioane iei de onoarea a primi suma de iei 6 5 0 0 şi anume lei 2 5 0 0 ziarul însuşi lei 4 0 0 0 doi colaboratori ai acestui ziar.

Acum înţelegem de ce acest ziar a luat apărarea celei mai mostruoase combinaţiuni ce sa pus la cale la Cluj, nu înţelegem însă de loc, de ce Primăria Clu­jului nu a împărtăşit toate ziarele româneşti de avantajele fondului „Chelîueli de festivităţi şi rece­siuni

— Bilete pentru concertul dltii Boskoff, care va avea ioc în ziua de 28 Apriiie, se găsesc de vânzare la Librăria Anca Cluj.

— Cu ocazia pelerinajului Ia Koma Í, P . S . M;tropoiitül Dr . Vasiíe Suciu va race un frumos cadou Patriarhului Romei, care constă din : Facsimilul Covoruiui bisericei metropolitane din Blaj-

— Guvernul a primit propunerea marilor comercianţi de a importa grâu din Argentina, care are acelaşi preţ caşi grâul indigen,

Un exemplar 3 Lei.

Dr. Ion Giurgiu se mută la Bucureşti.

— Banchetul de adio. —

Sâmbătă seara şi-a luat rămas bun distinsul advocat dr. Ion Giurgiu delà colegi şi magistraţi şi delà publicul clujan în cadrul unei cine comune, ţi­nute în saloanele restaurantului New-York din Cluj,

!n decursul mesei corul episcopiei ortodoxe din Cluj a cântat diferite cântece amuzând publicul select. Cu acest prilej sărbătoritul a creiat ca primul un fond initial de 10,000 Lei pentru căminul advocaţilor din Cluj. S'au ţinut multe şi frumoase cuvântări.

Dar mai frumoasă şi mai caldă a fost scrisoarea adresată sărbătoritului din partea eminentului prim-preşedinte al Curţii de Apel din Cluj, d. dr. Pom-peiu Micşa, care din cauza doliului familiar a adresat către d. dr. Ion Giurgiu următoarele cuvinte alese de adio :

Iubite Domnule Advocat, justiţia, — acest măreţ Cap de

Operă, în care se reoglindă, se mani­festă Divinitatea —, are să îmbrace azi în localitatea noastră vălul cel mare de doliu,

căci se depărtează dintre noi un puternic sprijin al său,

o părăseşte înţelegătorul şi iscu­situl apărător al atâtor năcăjiţi şi nau­fragiaţi, reprezentantul atâtor dornici de dreptate, marele jurist şi avocat care sunteţi D-Voastră !

Depărtarea D-Voastre din jurul no­stru, delà vatra cea strămoşească o aflu de o pierdere generală, ce în­dură corpul avocaţial, îndură Justiţia, îndură membrii magistraturii şi îndură, toată suflarea omenească din aceste părţi ale Ţării.

Pentrucă D-Voastră ca avocat, ca apărător al Dreptăţii, cu organele ju­decătoreşti a-ţi mers mână'n in mână, umăr Ia umăr înainte întotdeauna după destinul cel adevărat al apărătorului în interesul Dreptăţii,

Pierderea deci se restrânge şi a-supra justiţiabiliior şi asupra marelui public fără deosebire de limbă şi confesiune.

Găsesc prin urmare un act de jale, un act de tristeţe în măsura luată pentru strămutarea sediului D-Voastre la Capitală.

Totuşi Vă rog să nu Vă pară pa­radox, dacă îmi cer scuzele, că din cauza marelui doliu familiar, — pier­zând în timpul din urmă la scurt in­terval după olaltă 3 membrii ai fa­miliei — soţie, frate, socra —, nu pot participa la masa comună, ce Vi-se dă.

Căci nu jale, nu tristeţe, trebue să fie stimulentul întrevederei de seară, ci cu drept cuvânt veselie, petrecere, plăcere !

Vă rog să fiţi pe deplin încredin­ţai, că slima şi simpatia, care dea-rân-dul anilor din toate straturile socie­tăţii crescând tot mai mult Vă încon­jură, despre ce şi presa locală a făcut amintire — din partea mea încă din timpurile opresiunilor V'aţi asigurat'o, de atunci încoace tot mereu câştigând în intensitate !

Vă rog primiţi asigurarea sincerei mele stime şi consideraţiuni ce Vă păstrez.

Cluj, la 11 Aprilie 1925. Prim-preşedintele Curţii de Apel

Dr. Pompei Mtcşa

tsstriinătate « p l s r 4 Lei. ©BCU Cluj

Page 2: ANUL Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia Abonamentdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/1153/1/BCUCLUJ_FP_PII664_1925... · ANUL m. Cluj 19 Aprilie 1925. Nr. 16. Redacţia . dwinistratia

Pagina 2

Răspuns ziarului „Unirea" In chestiunea înfiinţării unei epis­

copii gr.-cât. la Cluj.

Intrun număr anterior al ziarului nostru, ne-am ocupat cu chestiunea înfiinţării unei episcopii gr.-cat !a Cluj. Şi arătam atunci, necesitatea acestei episcopii în Capitala Ardealului.

Ziarul „Unirea" delà Blaj, spicuind câteva rânduri din articolul nostru, prezintă ca o necesitate imperioasă în­fiinţarea unei episcopii unite la Cluj. Confratele delà Blaj, se asociază în­tru totui la propunerea noastră,

Insă, atât ziarul „Unirea" cât şi în­treaga presă, care are intenţia de a se ocupa de soarta bisericii gr.-cat. dintre graniţele României, mai are şi datoria, să intervie activ pe calea pu­blicităţii, pentru înfăptuirea acestui just deziderat al poporaţiei gr.-cat din Cluj,

Trebue făcută o cât mai intensivă propagandă, pentruca să se traducă în fapt înjghebarea acestei episcopii la Cluj.

Deaceea credem că şi confratele delà Blaj, să se ocupe de aproape de această chestiune vitală, pentru noro­dul gr.-cat din Cluj.

CLUJUL ROMANESC Nr. 16.

După cât suntem informaţi, guver-^ nul a hotărât, să sprijinească candida­tura preotului Mager, cu ocazia ale­gerii de episcop pentru Arad.

Nu înţelegem acest procedeu al guvernului, dea se amesteca in ches­tiunile pendinte de biserică. Şi nu în­ţelegem ca lumea laica politica, să an-tenteze la libertatea alegerii unui epis­cop. Ori nucumva crede guvernul că se află în arena luptelor electorale?

Dacă guvernul actual a înţeles, până acum, să se amestice în mod vinovat în alegerile pentru Parlament, de astă dată are datoria să stea de­parte de frământările din sânul bise-ricei. In lupta electorală pentru ale­gerea de episcop, trebue să domnească seninătate şi pace. Această luptă să fie la înălţimea duhului învăţăturilor, pe cari le propagă feţele bisericeşti.

Ceaceea, cerem, ca la alegerea de episcop al Aradului guvernul să nu aibă nici-un amestec. Căci intervenţia guvernului este şi inoportună şi nea­venită.

In consecinţă cerem alegeri libere.

Un omni-potent Ziarul „Uj Kelet" aduce vestea că

d. Somogyi Mikşa agent comercial a fost ales substitut de preşe'dinde al Uniunii Evreilor din Cluj. Prin acea­stă alegere Somogyi ajunge un ade­vărat conducător al Evreilor din Cluj.

Nu trebue să se uite, că acelaş domn este şi vice-preşedintele Sfatu­lui Negustoresc român din localitate.

Acest fapt înseamnă că d. Somogyi este un factor determinat în sfat.

De aici o consecinţă logică : d. So­mogyi ţine sfatul pe palmă.

Dacă d. Somogyi face un pas la stânga din sfat, urmează că tot sfatul rămâne în drum.

De aceea omni-potentul Evreilor şi Sfatului este stăpân pe situaţie.

Şi de această situaţie depind foarte multe multe lucruri în Cluj.

— Cu ocazia pelerinajului la Roma al catolicilor din Ro­mânia se pune la îndemâna pe­lerinilor o „călăuză" a drumului pe care cei interesaţi o pot co­manda depe acum la librăria Anca Cluj.

In urma alegerii delà Reghin

Constatări. Alegerea delà Reghin, a ocazionat

o aprigă luptă politică, c«re s'a pur­tat înăsprită, nu numai pe fruntul cam­paniei electorale, dar şi în Parlament.

Partidul naţional prin d. Mihaiu Popovicíu a ridicat grave acuzaţii dlui Oct. Goga ; iar, poetul Ardealului a

I căutat, să spulbere aceste acuzaţii, in-j vinuind partidul naţional de sectarism j politic.

E greu de precizat de partea cui este adevărul.

Totuşi un fapt rămâne cert şi a-nume : că opoziţia a ieşit slăbită în urma discuţiunilor din Parlament în jurul alegerii delà Reghin.

Majorităţile au alimentat lot tim­pul scandalul ivit în rândul opoziţio-nist, deoarece din el nu avea de tras decât profit real.

Opoziţia, însă, are datoria să lupte viribus tinitis. Ori care este alesul, ea are datoria să-! accepte, ca pe unul ce reprezintă un plus de energie în rândurile sale.

D e a c e e a , frământările din sânul opoziţiei nu au altă menire, decât de a aduce apă în matca guvernului. Şi fortificarea guvernului actual înseamnă o reală debilizare a ţării, în toate la­turile de manifestare. i ^ — I I W — — B

nformaţiuni Sărbători fericite dorim

tuturor abonaţilor şi ceti­torilor noştri.

— Sfintele Slujbe de Paşti în bi­serica gr.-cat. din Cluj, vor urma în modul următor : ,

Sâmbăta Mare. La orele 9 a. m. sfta Liturgie, în biserica parohială. La orele 12 din noapte, slujba, sfintei În­vieri, în bis. parohială.

Duminecă I. zi de Paşti. La orele 8 a. m. sfta Liturgie, cu predică, în bis. Minoriţilor. La orele 10 a. m. sfta Liturgie, cu predică, în bis. pa­rohială. La orele 5 d. m. slujba de vecernie, în bis. parohială.

Luni a II. zi de Paşti, La orele 9 a. m. sfta Liturgie, cu predică, în bis. parohială. La orele 10 a. m sfta Liturgie, cu predică, în bis. Minori­ţilor. La orele 5 d. m. slujba de ve­cernie în bis. parohială.

Marţi a 111. zi de Paşti. La orele 9 a. m. Utrenie şi sfta Liturghie, în bis. parohială. Oficiul parochial.

— Muzeul diecezan din Gherla va fi împodobit cu fotografiile tutu­ror bisericilor din Maramureş precum şi cu cărţi vechi şi manuscrise află­toare la aceste biserici.

— Actuala sesiune parlamentară care începe Ia 29 Aprilie va dura până la 15 Maiu a. c.

— Petru Poni, fost profesor uni­versitar la Iaşi membru ai Academiei a murit zilele trecute în vârtă de 48 ani.

— Parlamentul a votat zilele tre­cute noua lege a pensiilor.

— Romul Marchiş arhidiaconul părţilor sătmărene a încetat din viaţă pe ziua de 4 Aprilie după 36 ani de preoţie.

— Conferinţa epîscopească delà B!aj a avut !oc în zilele de 9 şi 10 Aprilie a. c.

— Noua urcare la CFK. va intra în vigoare pe ziua de 1 Maiu. Con­siliul de miniştri a fixat mărirea ta­xelor cu 3G°/0.

— Locuitorii Beiuşului ?u; pro­slăvit în cadrele unei serbări, iu ziua de 5 Aprilie amintirea martirilor naţio­nali dr. Ion Ciordaş şi dr. N. Bolcaş.

— Apel către preoţimea Română ' o r t o J o x ă din România-Mare.

Frt;ţ : Preoţi, In iui;:i Maiu anul acesta, urmează

a se întruni ai Vili-ioa Sinod ecume­nic la k'i:-j-.!im. Cu prilejul acesta so va discuta şi chestiunea recasâtorMi preoţilor văduvi. Pentru a preîntâni^aa orîrp suprize în rezolvarea acestei pro­b l e m e , comitetul de acţiune al preo­ţilor văduvi din România, va convoacă în congres general la Bucureşti în zi­lele de 29 şi 30 Aprilie a. c. De pre­zenţa, stăruinţa şi interesul ca fiecare preot înţelege să arate acestei cauze mari, depinde succesul nostru. Sunt rugaţi toţi preoţii de inimă din în­t reaga ţară, a lua parte, contribuind cu prezenţa şi cuvântul lor, la triumful acestei cauze mari, de a 'cărei rezol­vare depinde în mare parte viitorul, prestegiul şi hi;:ţ:<rea sfintei noastre biserici şi a clerului ei. T o a t e adesiu-nile se vor trimite din timp Păr. Po-pescu—Moşoaia, r e d a c ţ i a Revistei „Crucea" caka Moşilor 161 Bucureşti. Preşedinte, Ee. D. Popescn-Moşoaia. Membrii : Pr. D. Popovici Poiana Ştampi, Bucovina Pr. üh. Oprişescu (Bălceşti—Gorj)

^ — Convenţiunea de extrădare între România şi SMele-Uüi te , a fost ratificată.

— Consiliul comunal al oraşului Braşov va îi totalmente schimbat. A-ceasta după o hotărâre a guvernului.

— Episcopia gr.-cat. din Oradea-Mare a tipărit Biblia Noului Testa­ment care stă la îndemâna cetitorilor cu 50 Ici exemplarul. Comenzile se fac la numita Episcopie.

— I)! Ing. Alex Nicolau, profesor la Şcoaia politeuiuică din Timişoara, a ţinut în ziua de 7 Aprilie în amfi­teatrul şcolii o conferinţă despre „Is-

:ul tei- a-ai iei" — Dnii Dr med. S ibuse Monas-

tetianu L i t asistent ia clinica din Praga consulta j n specialitatea de dermato-venr'rologice numai pentru femei în Stradi Andrei Murăşanu Nr. 21 între orele 3—5.

* Imprimate Advocaţiale Ia librăria Anca.

— Contrabanda de ouă a fost descoperită pe frontieră la Oradea-Mare şi S;tu Mare. Contrabandiştii sunt doui evrei : Reich Antal şi Stein-berger. Probabil că o mare cantitate do ouă a trecut graniţa. • siiiiiaiasftBiiiiHiiiiim

jDe Vânzare I • sau de închiriat •

iÎntOI,Avram lancu' £ delà vama Feleacului. 3 camere, şopru de 48 m. grădină de 1 ju-

găr şi jumătate.

A se interesa în birou! advoca-ţial din Calea Victoriei 42 .

Nou! W m i I Advocaţi, Magistraţi, Studenţi L ™ u 9 în drept

A a p ă r u i în Editura Librăriei A. Anca Cluj

iv i lă în vigoare astăzi în Ardeal şi este datorită

Dlui úr . Tudor MoîsiS advocat Cluj.

Tot aici se află şi alte cărţi juridice.

1 expl. Lei 200 . plus 10 Lei porto.

A apărut în editura Librăriei

Alexandru Anca Cluj şi se află de vânzare următoarele

Piese teatrale cele mai bune pentru sărbărî şcolare

şi poporale.

Teatre : * „A fost odată" (poporală 3 acte) de

Nie. Ţinţariu — — — — — 20'— * „Doamna mea" (poporala 1 act) de

Nie. Ţinţariu — — — — — 15'— * „Gura Lumii" (poporală în 3 acte)

de Nie. Ţinţariu — — — — 20'— * „Duşmanii"' (poporală 3 acte) de Nie.

Ţinţariu — — — — — — 15'— „Pentru patrie" (poporală 4 acte de

Nie. Ţinţariu — — — — — 15 -— * „Petitorii1 comedie într'un act de Nie.

Ţinţariu — — — — — — 15'— * „Puiu Codrului" piesă haiducească

3 acte de Nie. Ţinţariu — — — 20 — „Nevasta mea fie îngeri ca ea"' (po­

porală 3 acte) de Nie. Ţinţariu — 15'— * „Domnul îrimar" (poporală in 3 acte)

de Nie. Ţinţariu — — — — 20'— * "Maestrul Caproni" (comedie înt'un

aci) de Nie. Ţinţariu — — — 15 — * „înfumuratele" comedie în 3 acte de

C. Dumitrescu-Delavarona 20'— * „Fiecare cu a lui"' (comedie 3 acte)

de A. Şerbânescu-Buzău — — 20 — "Oglinda fermecată' (lirică 4 acte)

i. JasmsKy — — — — — 15 -— * „In calea duşmanului" din 1848

(într'un act) de Simeon Rusu — 10 — * „Doine şi Chiuituri" adunate din gura po-

poporului de „Siminic" — — — 15'— * „Vrea mama să mă'nsoare... monolog

de Siminic — — — — — 6"—

Cărţi preofeşti: Carte de rugăciuni, Mângăcrea Sufle­

tului de 1. Uenţ — — — — 25'— * „Predici ta Mort- de prot. 1. Marga 45' -* „Predici pentru postul mare" (ciclu

dup;u) de protopop I. Marga — 20'— * „Pastorul huftettsc" (l—Ml. voi.; — 120.— Icoane sfinte ditente mărimi 45—200 —

Cele cu semnul (.*) sunt nou apărute.

Diferite : „Inima mea" (cântece poporale — — 15'— „Imnuri Româneşti" (cântece naţionale) 10 — * „Ecouri" de Traian Dumbrava — 5'— „Umoristice" (Glume) de Costi — — 15 — „ Versuri din Răsboi" (poezii poporale) 10'— * „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian

şi voce — — — — — — 15'— * „Imnul Studenţesc Creştin" pentru

Pian şi voce — — — — — 15'— „Călindarc" cărţi cu târgurile — 1 0 - 4 0 Lei „Dicţionar" român-maghiar — — 5-— „Carte de visuri" — — — — — 20' — Observări critice delà adunările învă-

ţătoreşti de i. Pavelea — — — 5-— * Istorie şi Fantazie nouă evoluţii In

istoria românilor de I. Pavelea — 20'— * „La isvoarele vieţii" de M. Velea — 10 — * „Pentru Macedonia" imperativul nos­

tru naţional de M. Dragnea — 10'— Scrisori de iubire de după mai mulţi

autori — — — — — — 10 — * „Aventurile fantastice" ale lui Wi-

ilyams Gotthard roman — — 1Q--* „Nenorociţii" (roman) de A. Şerbâ­

nescu-Buzău — — — — — 8'— „Trepetnicul" (expl. semnelor — — 3 — Numirea nouă şi veche a străzilor ora­

şului Cluj — — — — — — 6'-Vezi ce face bcuiura dracului 8'-

Cărţi şcolare: * A. B. C-dar fonomimic (pt. Şc. mag).

de Dr. Szentpéteriné — — — 20 — * Aritmetică pt. cl. I. şc. de ucenici de

Cr. Epure— — — — — — 30'-* Geografia judeţului Alba de Jos în

limba maghiară de Dr. Szentpé­teriné— — — — — — — 15 —

* Geografia jud. Cojocnaîn limba ma­ghiară de Dr. Szentpéteriné — 15'-

* „Iuliu Caesar de bello Gallico" ma­nual pt. cl. V—VI. de Traian Popa prof, de liceu — — — — — 35--

* „Lecţii de limba română" de prof. Murăşan — — — — — — 25 —

Medicale. * „Cartea Moaşelor" de Dr. Gri-

goriu pentru *oate femeile cu 140 ilustraţluni femenine ISO*—

Tiparul Iiistit. de Arte Grafice Alexandra Anca, Cluj.

©BCU Cluj