Anul 3, Numărul 4, februarie 2011 Şcoala cu clasele I-VIII ... · prezentare ca la carte care a...

29
Anul 3, Numărul 4, februarie 2011 Şcoala cu clasele I-VIII,Nr.2, Boldeș ti-Scăieni

Transcript of Anul 3, Numărul 4, februarie 2011 Şcoala cu clasele I-VIII ... · prezentare ca la carte care a...

Anul 3, Numărul 4, februarie 2011

Şcoala cu clasele I-VIII,Nr.2, Boldești-Scăieni

Mărturii Page 3

,,Toamna îţi poartă paşii

pe urmele unor personaje

legendare, viu codru înapoi

în amintiri, fărâme de

speranţă pierdute pe drum

şi regăsite.”

Ţi s-a întâmplat vreodată

să stai în faţa unei coli de

hârtie fără să ştii cum s-o

umpli. Mie nu mi s-a

î n t â mp la t n i c ioda t ă .

Întotdeauna am găsit câte o

fărâmă de personalitate, o

întâmplare ieşită din co-

mun, o persoană despre

care să povestesc, sau pur şi

simplu zile frumoase,

cuvinte scrise din inimă.

Da, am umplut zeci de mii

de coli albe, fără nicio

exagerare. Pe toate le-am

umplut de mine, de esenţa

mea, care trebuia spusă, măcar

pe jumătate. Şi nu sunt

singura.

Am cunoscut persoane,

colegi care nu seamănă. Poate

nu au visarea care mă carac-

terizează sau lucrurile care mă

definesc, dar se regăsesc într-o

oarecare măsură în mine.

Au umplut şi ele pagini,

poate de dragul vostru, al

cititorilor, sau poate, de dragul

sufletului însetat de cuvinte.

Şi-au transpus o parte din

suflet, o fărâmă de timp

nemuritoare, mărturii pentru

paginile revistei. Am

învaţat să punem punct pe

i, să ne maturizăm, dar mai

ales, am învăţat ce

înseamnă munca în echipă.

În fa ţa voas t ră

c r e ş t e m , g â n d i m ,

înţelegem, lăsăm în urmă

cotidianul, doar din

plăcerea de a delecta

gândirea cu primele lecţii

de viaţă. Pentru dragii

noştri cititori, lansăm astăzi

a patra mărturie, mai ma-

turi, mai înţelegători , mai

încrezători în forţele pro-

prii. Lectură plăcută!

Editorial

Mărturii Page 4

făcut o greșeală, cereți-vă

iertare imediat! Minciuna

recunoscută este pe

jumătate iertată.

8.În cazul unei situații extreme, este bine să

asculți sfaturile celorlalți, care au trecut printr-o

asemenea situație!

Enache Alice

acela care vă ajută la greu,

nu acela care îți laudă

nebuniile!

4. Fii deschis noilor

posibilități! 5.Atunci când părerea îți este cerută, fii cât se poate

de sincer!

6.Adevărul este uneori prea

crud. Acea persoană ar putea

suporta adevărul, dar nu și

faptul că l-ai mințit! 7.Dacă știți că ați

Toată lumea știe că

barierele umane sunt ușor de

dechis, poate cu un simplu

salut, dar la fel de ușor de în

-chis. Iată principalele 8

sfaturi pentru o comunicare

eficientă.

1. Alături de banalul salut,

un zâmbet emană optimism!

2. Învață să ții un secret!

Persoana respectivă va avea

mai multă încredere în tine.

3.Țineți minte: Prieten vă e

8 sfaturi pentru o comunicare eficientă

lii, făcându-i față cu brio.

Domnul primar, domnul

director și domnii profesori

ne-au urat succes în noul an

școlar, apoi îndreptându-ne

spre casă și pregătindu-ne

pentru noi provocări din anul

școlar 2010-2011.

Enache Alice, clasa

a-VIII-a A

vedere al elevilor de clasa a-

VIII-a. Un ultim an petrecut

alături de colegi, de prieteni,

de profesori, plin de obsta-

cole și noi provocări. Dacă

pe noi, cei mai maturi ne-au

cuprins emoțiile, bobocii din

clasa I nu sunt la fel de

fragili.

Aceștia au avut parte de o

prezentare ca la carte care a

avut loc in fața întregii şco-

13 septembrie 2010.

Se deschid din nou

porțile școlii după luni de

vacanță binemeritată. Dis-

de-dimineață, natura fre-

măta de viață. Ajunsă la

poarta școlii mă încearcă

amintiri plăcute: prima zi

de școală, întâlnirea cu

doamna dirigintă.

Dar această primă zi de

școală pare să fie altfel

din punctul de

Un nou an şcolar. 2010-2011

Mărturii Page 5

Am răsfoit împreună

sute de cărti, am schimbat

i m p r e s i i s i a m

achizitionat,

la final, ceea ce ne-a plă-

cut cel mai mult. Nu am

uitat să adunăm impresii

de la oameni necunoscuți, iubitori de literatură,

d o r n i c i s ă n e

împărtăș ească păreri

personale despre târg.

Am început cu o fostă

profesoara care ne-a

marturisit că târgul

Gaudeamus o bucură nes-

pus de mult, iar numărul

mare de vizitatori nu face

dacât să-i întărească si

mai mult credința că, deși

Încă de la sosire, am rămas

impresionați de numărul mare

de potențiali cumpărători care

se desfășurau pe covorul roșu

de la intrarea în Romexpo:

unii fotografiau, unii ieșeau

cu plase încarcate cu cărti, iar

alții, pur si simplu se aflau

acolo din curiozitate.

Încă de la primul contact

cu spațiul călduros din

interior, panourile colorate ne-

au luat ochii, pliantele

împărțite tuturor și rafturile

pline cu cărți ne-au indus o

emoție de anticipare.

Pe 21 noiembrie, elevii

claselor a VIII-a au vizitat

Targul de carte Gaudeamus,

care are loc anual la

București, de 17 ani

încoace, în pavilionul

central Romexpo.

Însoțiti de domnul

director Leonard Coțac si

de doamna profesoara de

limba si literatura romană,

Nicoleta Popa, am avut o-

cazia de a ne bucura de

mirosul cărților proaspăt

tipărite, așezate generos pe

rafturile fiecărei edituri

Târgul Gaudeamus

Am scris un rând si sper ca rândul scris

să se blocheze în scurgerea eternității neatins.

Iau rândul și-l așez în file de jurnal,

Zugravesc prezentul și-l urc pe piedestal.

Mărturii Page 6

doamna Rodica Popescu

Bitănescu, care s-a arătat

încantată de

mulțimea cititorilor

prezenți la târg cât și de

buna organizare a

acestora.

“Fără cărţi, istoria

e mută, literatura nu

are glas, ştiinţa para-

lizată, iar gândirea şi

meditaţia suspendate.”

Barbara Tuchman

Diana Ciobanu si Anda

Zahiu, clasa a-VIII-a B

m a i t â r z i u . A l t

angajat a fost de părere că

aglomerația a însemnat

pentru edituri șansa de a

scădea pierderile din timpul

anului.

La intrebarea “ Spre ce gen

de cărți va orientați ?” am

primit răspunsuri asemănă-

toare. Anul acesta la targ s-

au vândut bine SF-urile,

beletristica si ultima carte a

lui Coelho. Am întalnit si

personane interesate de cărți

de arta.

Punctul culminant a

fost întalnirea cu

în paginile unei cărți bune,

uiți de problemele de ordin

cotidian. Am plecat mai

departe cu zâmbetul pe buze

către angajații târgului,

pentru a afla cât mai multe

detalii despre eveniment.

Am cerut părerea unui

distribuitor de pliante în

legatură cu organizarea din

anul acesta. Am fost sur-

prinse să aflam ca or-

ganizarea a avut multe

lipsuri care ar fi putut fi

e v i t a t e , c u m a r f i

deschiderea târgului cu o zi

Mărturii Page 7

Spectacol de Halloween

Am călătorit de-a lungul

timpului prin spaţii, prin aura

de candoare a timpului şi prin

f i losof i i împreună cu

camarazii mei de la clasa a-

VIII-a, A şi B, şi am or-

ganizat un bal de Halloween

pe 29 octombrie 2010. Fiecare

participant a fost încercat de

diverse emoţii, iar entuziasmul

îi cuprindea din ce în ce mai

mult. Niciun adevăr dureros

nu venea să le mai îngheţe

elanurile, nici măcar spectrul

viitorului. Sunt sigură că orice

persoană şi-ar fi dorit să

participe la acest lanţ

spectaculos de costumaţii

somptuoase precum vampiri,

zombie, prinţese, piraţi, mimi,

vrăjitoare, cowboy, pisici

sălbatice, gheişe, drăcuşori şi

rockeri.

Ritualul de Halloween s

-a deschis cu un şir armonios

de sunete interpretate de

elevii: Anegroaei Claudiu,

Ciobanu Diana, Fulgeanu Ro-

xana, Iana Elena, Porumb

Adriana şi Zahiu Anda.

Fericirea care a acaparat

sufletele tovarăşilor mei era de

o natură superioară, iar

flacăra care-i devora ajunsese

mai intensă. Ceremonia a

continuat cu concursul ,, Ap-

ple bobbing “, în care juriul l-

a declarat câştigător pe Tănăs-

escu Victor. Toţi şi-au

afişat strategia prin forţa pro-

prie, încercând să obţină vic-

toria. În centrul tuturor, eu

am uitat de orice responsa-

bilitate, visam şi nu mă

puteam întoarce la realitate.

M-am prins în vraja

emfatică a jocurilor de Hal-

loween şi nu mă puteam de-

sprinde. Al doilea concurs a

fost reprezentat de un joc de

bowling, în care fiecare copil

şi-a încercat norocul. De

data aceasta, învingător a

fost ales Corjos Florin care a

reuşit să dărâme cele mai

multe popice. A urmat

alegerea celui mai haios dov-

leac iar juriul a optat spre

dovleacul lui Necula Octa-

vian . În rolul celor mai fru-

moase ţinute de Halloween,

Ionescu Maria şi Necula Oc-

tavian au fost aleşi câştigă-

tori.

Nu mai reuşeam să ne re-

găsim, de fiecare dată ne

pierdeam în delicioasa se-

renitate, în euforia lipsită de

orice greutate şi în ferme-

cata magie a norilor. Eram

pur şi simplu hipnotizaţi de

vraja dansului, de visarea sa-

cră, de absolut tot. Muzica,

un magnific contemplator al

paşilor de dans, ne arunca în

elanul francheţei, în pasiunea

arzătoare de a ne distra. A

fost deosebit… Timpul s-a

înfăţişat auster cu fiinţele

noastre, fiindcă totul s-a

încheiat prea rapid, încât nu

ne-am putut dezmetici la

realitate.

La final, juriul format

din doamnele profesoare de

limba română, Toboş Mag-

dalena şi Popa Nicoleta,

profesoara de limba

engleză Pană Daniela şi 4

elevi de la clasa a-VIII-a:

Irimia Alexandra, Voinea

Mădă l ina , Zencenco

Alexandru şi eu, au decis

Miss şi Mister Halloween.

Aceştia au fost urmăriţi

atent de către privirile

scânteietoare ale juriului,

astfel că titlul de Miss a

fost câştigat de Fulgeanu

Roxana, iar cel de Mister

de către Tatu Alin. Diploma

pentru cea mai bună

pereche de dans a fost

cucerită de cuplul alcătuit

din Ciobanu Diana şi

Necula Octavian.

Ne-am distrat şi asta este

tot ceea ce contează. Nu a

contat cine a obţinut

anumite diplome, ci faptul

că noi ne-am putut bucura

de fiecare clipă ce ne-a mai

rămas până la terminarea

gimnaziului. Trăieşte

fiecare clipă a vieţii ca şi

cum ar fi ultima! Anegroaei Laura,

Mărturii Page 8

,, Vestimentațiile colegilor

au fost neasteptat de surprin-

zătoare, cele mai frumoase

costume fiind costumația lui

Octavian ”The Joker” care

chiar a obtinut diploma pen-

tru cel mai frumos costum,

pe lânga acesta, fiind si cos-

tumul Mariei de vrăjitoare si

multe altele.”

6) Cine a fost partenera ta

la bal si de ce ai ales-o?

,, Partenera mea a fost

Irimia Alexandra de la clasa

a-VIII-a B si am ales-o,

deoarece am considerat că

este partenera potrivită.” 7) Ce a insemnat pentru

tine aceasta zi?

,, Pentru mine, aceasta zi

a însemnat o experiență min-

unată, unde am simțit că m-

am apropiat mai mult de u-

nele persoane cu care nu

vorbeam deloc până în mo-

mentul de față. ”

Interviu realizat de

Necula Octavian

Elevii clasei a-VIII-a A au

fost impresionaţi de balul de

Halloween şi au vrut să afle

impresia elevului Tatu Alin, cu

titlul de Mister despre bal.

1) Ce personaj ai reprezen-

tat? Descrie vestimentația.

,, Eu am reprezentat un

“mim” în varianta 2010, si

anume ”Mimo-Rocko-Rrom”.

Vestimentația mea a constat

în: o pereche de pantofi, pan-

taloni de stofă, un tricou in

dungi (alb-negru), o peruca de

Rocker si o pălărie de Rrom.”

2) Cum ți s-a părut decorul

Sălii în care s-a organizat

petrecerea de Halloween?

,, Decorul a fost reușit.

3) Ce părere ai despre

activitățiile organizate la

bal? ,, In opinia mea, activita-

tiile organizate la bal au fost

bine gândite, dar au fost

puține față de câte mă astep-

tam eu, ca să ne distrăm mai

mult.”

4) Te-ai asteptat să obții titlul de “Mister”? De ce?

,, Sincer, nu m-am asteptat

să obțin titlul de “mister”,

pentru că au fost mulți care au

concurat cu vestimentații mai

reușite.”

5) Cum ti s-au părut

vestimentațiile colegilor?

Interviu cu ,,Mister” Interviu cu

preşedinta

consiliului

elevilor

Anegroaei Laura este

elevă în clasa a-VIII-a A. De-

a lungul anilor a dat dovadă

de seriozitate, conştiin-

ciozitate şi de dorinţa de a

învăţa, rezultatele sale la

învăţătură, concursuri şcolare

ş i ext raşcolare, f i ind

încununate cu merite deo-

sebite. Fire activă şi

preocupată, a participat la

proiecte şi la parteneriate

desfăşurate în şcoala noastră.

În u rma des făşurăr i i

campaniei pentru alegerea

C o n s i l i u l u i e l e v i l o r ,

Anegroaei Laura a reuşit,

prin caltăţile sale, să

convingă majoritatea elevilor

pentru a o vota în funcţia de

preşedinte al acestui consiliu.

1. Din punctul tău de

vedere cine este eleva

Anegroaei Laura? E-

numeraţi două calităţi şi

două defecte pe care le

deţii.

Mărturii Page 9

,, Din punctul meu de

vedere, eleva Anegroaei

Laura este o elevă obişnuită,

este o elevă asemenea celor-

lalţi. Nu contează ce talente

se zbat în sufletul meu sau

ceea ce am înfăptuit. Am a-

juns la concluzia că nu este

nimic special în suflul fiinţei

mele. Pentru mine, impor-

tant este ceea ce se va

întâmpla de acum înainte şi

poate de aceea, teama îmi

inundă suflul vieţii când

proiecţia viitorului se dez-

lănţuie. Este practic inutil să

pui suflet în tot ceea ce reali-

zezi, să-ţi supui corpul şi ini-

ma la tortură, când totul ar

putea fi distrus într-o clipită

sub influenţa persoanelor

dintr-un anturaj negativ. Via-

ţa este o înlănţuire a ne-

prevăzutului… Nu cunoşti

ce transformări se vor produ-

ce în viaţa ta chiar mâine!

Defectele care mă enervează

în totalitate sunt încăpăţâna-

rea şi invidia. ”

2. Ce ai simţit în momen-

tul în care ai aflat că tu eşti

câştigătoarea alegerilor la

preşedinţia consiliului ele-

vilor?

,, Sinceră să fiu, când am

aflat că sunt câştigătoarea

alegerilor la preşedinţia

consiliului elevilor, m-au

încercat câteva sentimente

de fericire într-un mod

discret. Am simţit că mi se

oferă o şansă de a remedia

comportamentul violent al unor

elevi şi că pot schimba ceva

spre bine în această şcoală. De

asemenea, am fost încântată să

descopăr câteva suflete ce au

căpătat încredere în mine. “

3. Ţinând cont de adversarii

tăi, cum ţi s-a părut

concurenţa?

,, Concurenţa a fost destul de

dificilă, mai ales că mă aflam în

faţa unor prieteni adevăraţi.

Întotdeauna, mi-a displăcut să

concurez cu adversari ce-mi

sunt prieteni buni, fiindcă se

pot crea divergenţe. Bineînţeles

că această concurenţă a fost

dificilă şi pentru că mă zbăteam

pentru post împreună cu cei

mai buni elevi ai şcolii.”

4. După părerea ta, care sunt

calităţile pe care trebuie

întrunească un lider?

,, Un lider trebuie să se

prezinte autoritar, sociabil şi

calm. Însă, eu nu mă consider

un lider, sunt doar un ghid în

rezolvarea problemelor din

şcoală. ”

5. Crezi că este suficient

un an de zile pentru a

înfăptui ceva benefic

pentru şcoală, iar acest

lucru să rămână peste

ani, după plecarea ta?

,, Un lucru măreţ îl poţi

înfăptui într-o zi şi ar putea

dura o eternitate. Timpul

ce mi-a mai rămas alături

de elevii din gimnaziu e

suficient pentru a realiza

orice fapt benefic pentru

şcoală. Contează ce schim-

bare benefică şi ilustră am

putea înfăptui pentru a

modifica comportamentul

elevilor. M-am gândit la

diverse planuri, dar de

fiecare dată renunţ, fiindcă

am impresia că voi eşua şi

că elevii nu vor fi

satisfăcuţi. Îmi doresc atât

de mult să produc o

schimbare totală privind

violenţa în şcoala şi să aibă

Atâţia şi atâţia ani

Tot ce-ai făcut a fost să ții Povară grea şi tăinuită,

Invidie e ea numită .

Nu crezi că ar cam trebui,

Să faci un pas spre a te

mântui?

Spiritul să ţi-l eliberezi ,

Imnul păcii să înveţi să-l

procreezi.

De c i , d r agu l me u

compatriot

Cred că a venit timpul să

îngrop,

Ruginita secure de război

Pentru a deveni oameni

noi.

Voinea Mădălina,

clasa a-VIII-a A

Securea de război

Mărturii Page 10

,, Acest proces ar debuta

cu realizarea unor activităţi

extraşcolare dorite de către

elevi. Nu-i putem obliga să

participe la o activitate

abominabilă pentru sufletul

lor, de care se pot lipsi. Am

observat că activităţile spor-

tive sunt cele care atrag cel

mai mult interesele elevilor.

Am putea avea diverse cam-

pionate la care toţi elevii să

fie invitaţi. Totul e să jon-

glăm cu diferite posibilităţi,

pentru a găsi activitatea

ideală la care să participe toţi

elevii. ”

8. Fiind în funcţia de preşe-

dinte al elevilor de aproxi-

mativ o lună, ai re-uşit să

descoperi măcar o povestea

a vreunui elev?

,, Am reuşit să descopăr

povestea unor copii. Am ră-

mas uimită că în sufletul lor

se află regretul că au păşit

într-un anturaj negativ şi s-

au adaptat, dar ei nu mai pot

schimba nimic. ”

Interviu realizat de

Irimia Alexandra

6. Am citit în progra-mul tău

ș i ș tiu că ţi-ai propus

îmbunătăţirea relației elev-

profesor. Care ar fi primul pas

în realizarea acestui proiect?

,, Pentru a îmbunătăţi relaţia

elev-profesor, aş dori să propun

cadrelor didactice o oră specială

unde elevii vor fi supuşi la un

interogatoriu despre anturajul în

care şi-au deschis aripile încă de

la vârste fragede, despre

comportamentul agresiv pe care

îl adoptă pentru a-şi crea o

imagine autoritară faţă de ceilalţi

colegi. Bineînţeles că nu vom

putea obţine rezultatul dorit,

fiindcă spasmele anturajului

negativ nu se vor risipi aşa de

repede şi de simplu. Merită să

încercăm, trebuie să luptăm

pentru ei, fiindcă deja din ce în

ce mai multe spirite pământene

au re-nunţat la sanctuarul sacru

al şcolii unde domină legende

nedescoperite. ”

7. De asemenea, am mai citit că

doreşti ca elevii cu un nivel

scăzut la învăţătură să

participe la activităţile şcolare

şi extraşcolare. Ce metode ai

pentru a-i motiva?

Mărturii Page 11

Vara

Scumpă vară ai sosit

Cu parfumul tău de flori ne-ai

acoperit,

Soarele ce știe multe,

Ne așteaptă la mare sau la mun-

te,

Să ne zâmbescă neîncetat,

Doar mult timp l-am așteptat.

Vacanța mare va veni

Să-ți aducă noi prietenii…

Fără școală, fără teme

Nu ne mai trezim devreme !

Vară ce mult te-am așteptat

Să-mi aduci ce am sperat.

Şi acum dorința ni s-a îndepli-

nit:

Vacanța iată ne-a vrăjit!

Enache Alice

Poate aşa a fost să fie

O dragoste sidefie,

Purtată pe aripile vântului,

În spasmele coşmarului.

Viaţa este o anecdotă

Presărată cu o culoare mată

Ce nu capătă valoare

Decât cufundată în mare.

Poţi iubi la nesfârşit,

Dar nu eşti preţuit!

Poţi cânta iubirea,

Dar nu simţi valoarea!

Anegroaei Laura,

clasa a-VIII-a A

Amorul propriu Lanţul eşecurilor

Vreau să capăt aripile,

Ce mă vor înalţa la nori!

Să distrug iluziile

Şi să capăt noi valori.

M-am săturat să-mi văd

chipul

De o obişnuinţă care

Zi de zi îmi frânge

sufletul,

Şi se împrăştie în

cioburi pieritoare.

M-am pierdut în

ciclonul vieţii

Trăiesc doar pentru

ceilalţi

Mă rătăcesc în glasul

nopţii

Pentru a convieţui cu

toţi.

M-am prins în jocul

cuvintelor,

În versuri lipsite de

substanţă.

Poate îmi doresc să mor,

Să mă cufund în propria

esenţă.

Anegroaei Laura

Infernul iubirii

Mă agăţ de firele memoriei,

Un simplu cântec îmi cânta iubirea.

S-a stins incendiul iubirii oferit de zei

Şi elanul fericirii s-a risipit din inima mea.

Apele incerte ale viitorului în care mă scald

Îmi diminuează sensibil suferinţa

Îmi consolează gândul iubirii pierdute

Iar conclavul îngerilor mă ocroteşte…

Anegroaei Laura, clasa a-VIII-a A

Mărturii Page 12

Serios ?Chiar vrei să te îndrăgosteşti?

Eu de pe-acum îţi spun că o-ncurci !

Să stai în fânul plin de furci?

Să te sacrifici căzând pradă.

În a universului paradă?

Alăturându-te mulţimii de banali şi

orbi îndrăgostiţi,

Cică ei se cred fericiţii!

Trezirea-i dură şi fără curtoazie,

La ea ne-mpinge a noastră omenie

Îmbâcsită de puţin mai multă ironie.

Aşa că ai lui Cupidon copii ,

Veţi fi aruncaţi ca nişte zombi vii

Amortizaţi de-a dragostei putere,

Din dureroasa şi dezagreabila cădere

Voinea Mădălina,

clasa a-VIII-a A

Pamflet de dragoste

Monologul luceafărului

Ca un copil se-aruncă valul

Primejdios spre ţărm.

Se sparge de o stâncă-n plin

ecou

Iar cerul pune ziduri de ca-

vou.

"Apun destine-n astă noapte"

Scria luceafărul cu raza-i de

sisif

Pe ţărmul alb,

Iar valul îmbrăţişează scrisul

elegant.

Pe-un ton prozaic, dar învins,

Luceafărul vorbeşte mării.

Îi spune trist povestea ei,

Povestea fetei care cere ajuto-

rul.

"Ce soartă-au bieţii muritori".

Dar marea rămâne îngheţată

şi nebună

În zbuciumul său ne-

ntrerupt.

Şoaptele stelei n-au ecou în

inima mării

Căci ea-şi are propiile ro-

manţe:

Un amalgam de vise, lacrimi

şi speranţe.

Toamna

Zâna toamnă a sosit

Pe copaci i-a îmbătrâ-

nit

Frunzele le-a în gălbe-

nit,

Păsările le-a izgnit.

Soarele a obeservat,

Că toamna a avansat.

El cu acesta a luptat

Dar toamna a câştigat.

După această luptă

îndelungată

Natura a fost bom-

bardată

De grindină şi furtună

Vânturi, ploi şi multă

brumă.

Anegroaei Claudiu

şi Necula Octavian

Mărturii Page 13

Pădurea ascunsă acum de

ceaţa austera

Îşi pune-n evidenţă cadrul

autumnal

Totul este înmărmurit apoi

sub a lunii sferă

Întunericul lăsându-se pe

lătratul infernal.

La geamul unei case pără-

site

Doi ochi sticloşi privesc

spre florile-ngrozite.

Norii cenuşii acoperă cerul

Pe câmpii se dezlănţuie

fiorul.

Ca într-un sunet eliberat în

neant

Un croncănit de cioară se-

aude penetrant.

Copacii doborâţi de straş-

nica ploaie

Îşi scutură lacrimile– n

şuvoaie.

O frunză-n veşnica ei visare

Îşi dă duhul c-o ultimă su-

flare.

Toamna

Nimeni, da' nimeni nu

poate descrie-n cuvinte

Aşa destrămare a lumii

fericite

Stroe Gabriela, clasa a-

VIII-a B

Zidul dintre lume şi fericire Albastru stă cuminte cerul

fără pată,

Umbrind senin pământul c-

o fericire cumpătată.

Albastre-i sunt misterele şi

viaţa,

Albastru adâncul ce-

adăposteşte rezonanţa.

Stă neclintit ca o cortină

Peste edenul nepermis de

sus,

Ca o cortină bătută în cuie de

îngeri,

Ca un zid între lumină şi

plângeri.

Se scurge lent în mare,

amestecând albastrul.

La răsărit doi îngeri

vorbesc nestingheriţi cu

valul

Iar el se potoleşte în drumu

-i de sihastru.

Se-neacă-n mare şi nicio-

dată nu sărută malul.

Instincte guvernate

greşit

Chip de porţelan, poveste

antică a universului procreat,

Oglindeşti chiar tot ce se

divide în cuvintele ce merg pe

jos

Răsfrânte.

Mă frâng sub povara luminii

şi-alung tenebrele sub pământ

La suprafaţă sunt un chip de

lut, dar sufletul mi-e uman

Până-n adânc.

Îmi rod ambiţiile-nainte să se

proiectez pe ecran

Şi mă sfărâm într-o ipocrizie

absolută

Specifică.

Anda Zahiu

panoramică a şcolii, a-

ceastă legendă miraculoasă

se dezlănţuie şi va contempla

cenuşiul cerului cu propri-a-i

frumuseţe. Am ajuns... N-aş

putea descrie în cuvinte cât

de neputincioasă mă simţeam

faţă de măreţia şi splendoarea

acestui palat, realizat parcă

doar în propria-mi visare. Ce

sacră e visarea... Sunt

cuprinsă de emoţii şi de

teamă care mă pândeau la

fiecare colţ, la fiecare miş-

care sau la fiecare vorbă.

Acest zbucium continuu

ce-mi acaparase întreaga

fiinţă se opri brusc la vederea

unei tinere, născută pentru a

fi creatorul nostru spiritual şi

pentru a ne cizela propriile

greşeli. Ochii ei îmi inspirau

încrederea veşnică. Avea

ochii negri-catifelaţi, pe

jumătate ascunşi sub gene

lungi, umbroase ca nişte tai-

ne de nepătruns. Glasul ei

blând şi totodată suav ne în-

demna la convieţuirea

armonioasă . Obrajii gingaşi

de un oval cald şi plin, se

încheiau la bărbie cu o

gropiţă care ar fi făcut

farmecul oricărei europene.

Diferite cadre didactice se

plimbau dintr-un loc în altul

cu propria lor naturaleţe şi

originalitate, însă niciunul nu

lumina şi nu conferea acea

stare de linişte,

Se ridică acum nori de

vapori din singurătăţile

pădurii, în vârtejuri uşoare ca

nişte trâmburi de fum din

coşurile unor case ascunse

care coboarau după aceea,

contopindu-se cu ceaţa ce aco-

pereau lacurile joase.

Mă chinui să mai prind

printre ramuri ultimele raze

ale soarelui care, asfinţind în

toată splendoarea, tivea cu aur

şi purpură o masă de nori

îngrămădiţi la mică distanţă

deasupra colinelor dinspre

apus. Încep să urc o potecă

strâmtă, şerpuind curios

printre copaci şi stânci. Era o

zi de septembrie. Doar

murmurul încet al naturii,

acest ecou neîntâlnit se

înfiripa în gândurile mele. În

câ-teva momente, voi păşi

pentru prima oară pragul

şcolii, voi fi inclusă într-o altă

societate ce-mi va influenţa

mentalitatea. S-au sfârşit anii

de grădiniţă, unde joaca va

dăinui o eternitate. De azi, voi

fi o elevă silitoare şi

conştiincioasă, voi porni pe

acest drum unde şansa de a mă

reîntoarce este practic

imposibilă şi mă voi rătăci...

Însă, mentorii ce-mi veghează

fiecare urmă, mă vor aduce pe

calea cea bună.

M u n ţ i i a m e n i n ţ ă t o r i

sugrumau drumul. În vârful

piscului de munte, imaginea

Viaţa, un mister nedezlegat

Mărturii Page 14

de echilibru precum

domnişoara învăţătoare.

Ne-a prezis un viitor

strălucit la fiecare în parte şi

ne-a promis diverse

călătorii în lumea basmului,

într-un univers magic, ceea

ce am observat mai târziu

că acest lucru imposibil va

deveni posibil în preajma

dânsei. Ne-a înălţat sufle-

tele spre fericire, am atins

globul ceţos al soarelui ce

se scufunda încet printre

vâlvătăile norilor. Nici

astăzi nu cunosc taina

acestora, cum a reuşit să

înfăptu-iască aceste farme-

ce şi vrăji. Însă, am ajuns la

concluzia că decât să desco-

peri adevărul despre

enigme, e mai deosebit ca

viaţa ta să rămână un mis-

ter nedezlegat...

Anergroaei Laura,

clasa a-VIII-a A

Mărturii Page 15

O zi însorită de toamnă

Este o zi de septembrie.

Toamna din caleașca ei

bogată a aruncat peste natură

o mare de culori pastelate.

Cerul înnorat și trist varsă

lacrimi multe pentru frumasa

vară. Vântul a ieșit din închi-

soare și gonește liber pe

câmpii.

Copiii reiau anul şcolar, plini

de bucurie și de entuziasm.

Totul pare trist sub stăpâni-

rea toamnei. Soarele încă

mai aruncă strălucirea sa de

aur peste natură.

Sub stăpânirea pă-

sărilor guralive, copacii

Fii tu însăți / însuți

golași nu au nicio sperantă.

Doar o vrăbiuță taie cerul

precum un fulger,

iar în liniștea deplină copacii

ascultă înlemniți cântecul

pustiu al vântului.

La vederea acestui pei-

saj dezolant, doar razele soa-

relui ne mai îndeamnă să mai

schițăm un zâmbet.

Enache Alice

Fii tu însăţi / însuţi. Ce

pot exprima aceste cuvine in

vocile din capul nostru ?

Câte persoane ştiu ce în-

seamnă a fi noi înşine în

toate situaţiile bune sau rele

pe care le întâlnim în viaţa

noastră?

Uneori acest lucru e

dureros si este posibil să îți negi propria persoana…

Uneori încercam să ne

schimbăm atitudinea în fața

celor pe care îi iubim... unii

pentru a ieși in evidenţă...

alţii pentru a fi observaţi cât

mai puţin… Mulţi oameni

îşi pun des această

întrebare ,,Cine sunt eu?”

Unii au o părere foarte bună

despre ei şi acest lucru este

foarte bun, deoarece este

foarte bine să trăim într-o

lume în care credem şi în

care avem curajul să ieşim la

orice oră din zi sau din

noapte, alţii au o problemă cu

aspectul lor exterior. Foarte

puţini sunt aceia care au

curajul să înfrunte realitatea.

Întotdeauna adevarul la

început a durut, a dat o nota

de furie, a fost luat ca fiind

ceva negativ, dar dupa un

timp ne obişnuim cu, el

pentru că nu avem alta

alternativă.

În această lume trăim

înconjuraţi de minciună, de

ură, ba chiar de invidie, chiar

si această minciună poate fi

luată ca un lucru bun în unele

situaţii. Până şi situaţiile

grave din viaţa noastră sunt

tratate cu indiferenţă pentru

că de la un timp nu ne mai

interesează de nimeni şi de

nimic, nici măcar de propria

persoană. A fi noi înşine

înseamnă să avem curajul de

a ne cunoaşte toate laturile

negative si pozitive. Poate la

început părea un lucru uşor,

dar din păcate, nu e. Trebuie

sa fim realişti întodeauna.

Chiar dacă suntem în pielea

noastră de foarte mulţi ani,

pot paria că nu toate

persoanele îşi cunosc limitele,

nu toată lumea gândeşte

limpede şi de două ori înainte

să spună un lucru. Toată

lumea e pripită în această

lume alertă .Totul e contra-

conometru. Timpul se scurge

ca nisipul dintr-o clepsidră

uitată într-un colţ de cameră

prăfuită și cu amprentele

vremii lăsate la vedere. Reu-

Mărturii Page 16

altcineva. Astfel, violenţa de

zi cu zi se declanşează: când

nu mai ascultăm ce se

petrece cu adevărat în noi a-

jungem, mai devreme sau

mai târziu, să nu-i mai

ascultăm pe ceilalţi, iar lipsa

respectului faţă de sine are

întotdeauna ca rezultat lipsa

de respect faţă de toată

lumea.

Consider că foarte

repede reuşim să ne dăm cu

părerea despre alţii decat să

vedem defectele și calităţile

noastre…Priorităţile sunt

spunem celorlalţi ce cre-

dem despre ei, decât să

exprimăm pur şi simplu ce

trăim noi înşine.

Nu am învăţat şi nu am

fost învăţaţi să înţelegem ce

se întâmplă în noi. Am fost

educaţi să purtăm o mască,

să jucăm un rol. Ne-am

obişnuit să realizăm

anumite acţiuni doar pentru

a „cumpăra” recunoştinţa

celor din jur. A devenit

firesc să ne rupem de noi

înşine pentru a fi alături de

mult mai mari, dar din păcate,

nimeni nu le vede.

Ştim foarte bine cât e de

greu să ne schimbam, dar

încercăm să îi schimbăm pe

alţii, spunânâdu-le vorbe

precum ,,nu e bine ce faci”,

,,schimbă-te”, ,,faci o mare

greşeală”, dar uităm atât de

repede cât de mult ne-a luat

nouă să ne interpretăm rolul

de actori principali în propria

viață!

Porumb Adriana

Haos M-am săturat.... Gânduri

obsedante izvorau valuri,

valuri din subconştientul

meu îmbâcsit cu prejudecăţi

şi din subtratul întunecos al

unei vieţi întregi de ezitare şi

teamă. Când? Acum! După

ce zile, ani de-a rândul mi-

am zis întotdeauna nu, nu,

nu poţi s-o faci acum într-o

banală oră de fizica, am

pierdut bătălia.

La început n-am simţit

nimic, dar apoi a început...

Privesc pe geam încercând s-

o stăpânesc... în zadar. O

casă părăsită din faţa

ferestrei începe să se

dez in t egreze . F i ecare

scândură, fiecare cui îl

smulg prin puterea răutăţii ce

sălăşluieşte de atâta timp în

mine.

Apoi din ce în ce mai multe

case se unesc în compostul

dezast ruos , declanşând

haosul.

D i n c i c l o n u l

prafului,zăresc iedera urii

lui, îi văd venele formându-se

şi apoi ochii. Acei ochii ce mă

urmăresc încă de la şase ani,

acum vin după mine. Un

cuget împins de o valoare a-

priorică si obiectivă în acelaşi

timp îmi spune să fug. N-am

unde... E deja în faţa mea şi

îmi ordonă:

- Mady! Trezeştete înainte să

iei un patru!

- Cum.......... ce? Şi-atunci

constat un adevăr pe-atât de

fericit pe-atât de stupid. Am

adormit.

Însă adevărul este acelaşi!

Suntem un imens compost şi

trăim un sufocant şi

execrabil anonimat

Voinea Mădălina,

clasa a-VIII-a A

Mărturii Page 17

Dragi foi încă necitite, Vor deveni vreodată

idealurile palpabile? Sau

trenurile care se vântură fără

scop şi fără ţintă, către nică-

ieri, vor sta în loc pentru tot-

deauna?

E acelaşi drum nuanţat în

gri, dimineaţa spre şcoală.

Acelaşi vânt rece ce te îm-

brăţişează de la primul pas

pe poartă, acelaşi somn veş-

nic care te trage înapoi,

aceleaşi

gânduri năstruşnice care te ţin

pe loc.

Acelaşi căscat interminabil

înainte să pici în banca rece,

aceleaşi grimase puerile când

făptura cu prestanţă ţine pre-

dici circulânde, de la catedră

către noi, pionii amorţiţi de

somn. Acelaşi zâmbet atunci

când ei încearcă să-ţi cioplea-

scă o dâră de fericire pe chip.

Acelaşi sentiment de tristeţe

provocat de scurgerea

inexorabilă a clipelor. Şi to-

tuşi, aceeași veşnică fericire

de a te afla alături de ei. Am

învăţat să mă desprind de

emoţii negative pe undeva

pe drum, când alerg după

microbuzul galben, ca un

gândac diform, urât colorat,

dar atât de util. Zâmbesc la

gândul că orice sentiment se

împarte la şaptesprezece.

Zahiu Anda, clasa

a-VIII-a B

Scrisoare către tehnologie

D r a g ă t e h n o l o g i e ,

îndrăznesc să mă adresez ast-

fel, fiindcă avem relaţii mai

apropiate cu tine decât cu

semenii noştri.

Ştii prea bine că ai con-

tribuit la răcirea multor relaţii

între oameni. Pe unii i-ai aju-

tat, însă pe alţii i-ai doborât la

pământ. Ai făcut omenirea de-

pendentă de tine. Oare de ce,

acaparantă tehnologie?

Depindem tot mai mult de

tine: aproape şi unele lecţii de

la şcoală le primim prin inter-

net, scrisorile pe care le scriem

sunt electronice, vorbim cu

prietenii mai mult pe Yahoo

Messenger decât faţă în faţă,

asistăm la evenimente ,,în di-

rect" doar

din faţa televizorului, citim

pixeli, nu cărţi, ascultăm jur-

nale de ştiri la radio... şi lista

ar mai putea continua.

Te-ai gândit cum te-ai

simţi dacă am sta timp de o

săptămână fără să accesăm

internetul, fără telefon fix

sau mobil, sau fără să ne ui-

tăm la televizor şi să nu mai

ascultăm ştirile la radio?

Dacă am alerga pe strada,

să vorbim la întâmplare cu

oamenii, dacă am asista ore

întregi la evenimente sociale

care nu ne privesc, dar care

ne captivează, am merge să

ascultăm declaraţii care n-au

legatură cu viaţa noastră

imediată, doar ca să compen-

săm absenţa din viaţa noas-

tră?

Ţi se pare un gest extrem?

Dacă într-o zi vom merge să

discutăm cu o persoana faţă

în faţă, sau dacă am începe

să scriem scrisori în cerneală

decât emailuri fără perso-

nalitate?

Ce-ar fi dacă ne-am

culca imediat ce s-ar întun-

eca şi ne-am scula imediat

ce se face lumină? Ia spune,

antisocială tehnologie, ce-ar

fi dacă într-o bună zi, te-ai fi

găsit părăsită de prieteni,

singură, aşa cum ne-ai lăsat

tu pe noi? Ţi-ar plăcea? Pre-

cis, îţi spui tu sigură pe tine,

că nu te înspăimântă posi-

bilitatea aceasta. Probabil îţi

închipui că suntem atât de

prinşi în mrejele tale virtuale

încât acest lucru ar fi imposi-

bil. Îţi închipui că ne uşurezi

aşa de mult munca şi

Mărturii Page 18

comunicarea încât nu putem re-

nunţa la tine.

Dar, ia spune te rog, arogantă

tehnologie, de ce există tot mai

multe despărţiri şi tot mai mulţi

oameni deprimaţi şi închişi în ei?

De ce? Şi mai spui că astfel

câştigăm timp, dar ce facem cu tim-

pul câştigat? Îl închinăm ţie mult

mai probabil în faţa televizorului

sau poate tocmai un serial ca Prison

Break se derulează şi ne acaparează

atenţia.

Parcă te văd cum tremuri... te

cuprinde teama că o să-ţi întoarcem

spatele aşa cum le întorc copiii spa-

tele părinţilor când preferă să

mănânce singuri în faţa Messen-

gerului, decât la masă, împreună cu

ei.

E drept, şi noi am avea destul de pierdut

dacă ne-am rupe brusc de tine, dar, încet-în-

cet, ne-am deprinde să ne descurcăm şi fără

ajutorul tău. Ştiu, hai să semnăm un tratat

de pace!

Să fixăm nişte limite clare în relaţia no-

astră, să petrecem mai mult timp cu se-

menii noştri decât unul cu altul.

Să-i luăm pe cei dragi şi să elaborăm îm-

preună un manual de bune practici şi să

încercăm să găsim modalitaţi prin care să te

folosim în scopul în care ai fost concepută:

pentru adâncirea relaţiilor, nu pentru răcirea

lor, pentru uşurarea muncii, nu pentru îngre-

unarea acesteia, pentru a afla informaţii, nu

pentru a pierde timpul.

Cu prietenie,

Stroe Gabriela

Mărturii Page 19

SCRISUL “VORBEŞTE”

FOARTE CLAR DESPRE NOI

Scrisul oricărei persoane are trei

părţi distincte: superioară, medie şi

inferioară.

Partea de sus a literei se referă la

viaţa spirituală, la ambiţiile şi ţelurile

persoanei respective; partea medie

evidenţiază viaţa practică, iar cea infe-

rioară – viaţa emoţională.

Dacă partea superioară este mai

mare, individul este preocupat mai

mult de aspectele profesionale ale

vieţii, iar dacă partea medie este mai

înaltă decât celelalte două înseamnă o

concentrare a atenţiei spre problemele

Scrierea - apariție șI evoluție

Prima formă de scriere a fost cea pictografică, în care obiectele erau reprezentate prin desene

simplificate ( de exemplu, pentru a vorbi de o apă curgătoare, se reprezentau câteva linii şer-

puite ).Primele “scrieri” aveau un caracter economic - comercial, indicând un număr de lucruri,

animale.

Scrierea pictografică a apărut la jumătatea mileniului al-IV-lea î. d. Hr., în Mesopota-

mia.Uneori o pictogramă putea însemna mai multe lucruri ( de exemplu pictograma

reprezenta soarele, dar putea semnifica şi “strălucitor” sau “zi”).

Mai târziu, scrierea pictografică a evoluat spre simplificare, cu semne fără linii curbe. Ele

puteau fi desenate cu uşurinţă pe tăbliţe de lut moale cu un stilet de trestie tăiat oblic. Semnele

reprezentate pe tăbliţe păreau nişte cuie împrăştiate, de aici denumirea de scriere cuneiformă.

Această scriere a început să fie folosită pe la începutul mileniului al III-lea î. d. Hr. de către

sumerieni. Scriera cuneiformă a fost adoptată şi de alte popoare din zonă, cum ar fi hitiţii. Dar

cea mai spectaculoasă evoluţie s-a realizat la Ugarit unde s-a folosit, în mileniul al II-lea î.d.

Hr., o scriere cuneiformă cu doar 28 de semne, aşadar o scriere alfabetică, ce-i drept conţinând

numai consoane. Scrierea cuneiformă, la fel ca scrierea hieroglifică şi scrierea chineză, folose-

şte ca mijloc de comunicarea ideograma, adică exprimă cuvintele prin noţiuni.

Scriera hieroglifică a apărut spre sfârşitul mileniului al IV-lea î. d. Hr., în mod independent de

Sumer. Denumirea de hieroglifă se datorează de pe la începutul erei creştine şi semnifică

“semne (desene) sfinte” (de la grecescul hieros-sacru şi gliphe-grafare).

Bazele descifrării scrierii hieroglifice le-a pus savantul francez Jean – Francois Champollion

( 1790 – 1832 ).

CU CE INSTRUMENT SCRIEM?

Cei care preferă să scrie cu pixul sunt

persoane vesele, superficiale, care nu îşi

asumă responsabilităţi pe termen lung.

Cei care preferă stiloul – firi

convenţionale, rigide, chiar

încăpăţânate. Scrisul cu creionul

dovedeşte nesiguranţă în forţele proprii,

incapacitatea de a lua decizii. Scrierea

cu carioca este reprezentativă

persoanelor dominate de egocentrism.

Culoarea albastră a cernelii dezvăluie

caractere prietenoase, încrezătoare,

sensibile. Culoarea neagră – aroganţă şi

un ascuţit simţ al disciplinei. Roşie –

persoane înfumurate care ascund o

mare doză de nesiguranţă.

Mărturii Page 20

Eternal Artist

Hello everyone

English is fun

It‟s a language

Of millions page.

Read, look and say

It‟s a party today

Hello everyone

English is fun.

Make is your favourite

object

Write correctly

Hello everyone

English is fun.

Bye, bye boys and girls

Bye, bye boys and girls

English is fun

Bye, bye everyone.

Popa Elena-Iulia, clasa

a-IV-a A

An artist is an

entertainer, a face that lose

iselft in crowds without any

identity, a condemned soul

to a continuous auto

exposure. The artists sing,

dance, write or paint. An

artist is not limited to one

world- his talent and

i ma g i n a t i on w i t ho u t

boundaries take him higher.

He's not just a clay face

among the millions of glass

masks. He is a strange

creature, without a mask,

wh e r e t i me i s a n

i n c o n v e n i e n t . A

misunderstood, person

condemned to solitude. An

artist is an ephemeral, but,

unlike the others, he has

something more. His eternal

talent that saves him.

There is not a certain

category of artists. Have

categories of artists. Whether

they write, paint, sing or

dance, the artist is have only

one purpose: they transmits

their ideals, their feelings.

His mission on earth is love,

and then share with others.

To read, and recommend all

they read. Contemplate, and

then to translate their own

thoughts, immortalized in an

infallible stance.

The artist has never

been understood, even if we

all live through his creation,

we get inspired by him. All

he wants is art for art.

Zahiu Anda, clasa a-

VIII-a B

English

Mărturii Page 21

tes chassées à la fois du ciel

et d‟enfer. Les fantômes évo-

quent les esprits des morts

qui reviennent sur terre. Les

squelettes ont certainement

pour origine les reliques de

Saints vénérées le jour de la

Toussaint. Le diable vient

séduire les vivants pour

qu‟ils lui rendent un culte.

Blaques :

1. Deux jeunes hommes dis-

cutent entre eux :

- Tu sais que l’homme des-

cend du singe et le singe des-

cend de l‟arbre ?

- Bah ! Vu ta quelle tu as du

louper les branches !

2. Pourquoi les sorcières ont-

elles un ordinateur ? Pour

que

1. Origine de Halloween

Quelle est l‘origine

d„Halloween? La fête de

Halloween est l‟héritière de

l a c é l é b r a t i o n d e

„‟bamhain‟‟, célébrée il y q

plus de 2,500 ans chez les

Celtes et les Gaulois et qui

était la plus importante de

leurs festivités. Dans le mon-

de celte, la nuit du 31 octo-

bre au 1er novembre était le

début de la nouvelle année.

2. Les symboles : citrouil-

les …

Les principaux symboles

de Halloween sont les ci-

trouilles, les squelettes, les

fantômes et le diable. Ces

symboles demeurent au

cours de l‟histoire de Hallo-

ween. Les citrouilles symbo-

lisent les âmes erran-

Fête de Halloween

leurs chets puissent attraper

la souris…

3. Une sorcière explique à

une autre sorcière :

- J‟ai mis mon crapaud

dans la baignoire, il y est

plus heureux.

- Et quand tu veux prendre

un bain ?

- Il fer,e les yeux .

Stârcianu Iulia,

clasa a-VIII-a B

Mărturii Page 22

vă feri de hackeri si viruși ce

vă pot afecta sistemul.

În concluzie, Window-

sul, deși are foarte mulți uti-

lizatori, este un sistem de op-

erare foarte instabil și vul-

nerabil asupra atacurilor.

Dupa cum bine știti toțI, Windowsul este folosit de ma-

joritatea oamenilor de pe glob

având peste 72% din piață

deoarece are o interfața foarte

usoară si este foarte ușor de se-

tat si înteles, dar are și câteva

defecte.

Windowsul nu are o rezis-

tenta foarte mare impotriva

atacurilor așa zișilor "hackeri",

de aceea trebuie să vă

"înarmați" sistemul cu un fire-

wall puternic si cu un antivirus

updatat la zi pentru a

Windowsul - sistemul de operare cel mai folosit în lume

Tutorial Instalare Windows XP Am observat că mulți elevi

din școala noastră nu știu cum

se instaleaza un Windows, așa

că m-am hotarât sa fac un tuto-

rial explicit despre cum se in-

stalează.

Pasul 1 Avem nevoie de un CD cu

Windows Bootabil. Inainte de a

instala Windowsul salvați-vă

toate datele importante din C

deoarece tot ce va fi în partiția

C va fi sters.

Pasul 2 Un mic restart la PC apoi

când auziți un BEEP, apăsați pe

tasta Delete pentru a intra in

Bios. Aici trebuie să setați să

booteze dupa CD. De obicei

trebuie să intrati în secțiunea

Advanced BIOS Features și

să setați la Boot Priority

DVD-ROM-ul dumneavoas-

tră. Dupa ce ați setat apăsați F10 si Yes pentru a salva se-

tările, dar mai întai intro-

duceti CD-UL cu Windows

XP.

Pasul 3

Când vă apare o frază de

genul "Press any key to con-

tinue..." apăsați enter, după

care așteptați. Dupa care o

să vă apareă un mesaj de bun

venit "Welcome to Setup".

Apăsăm Enter. După care

apăsăm F8 pentru a accepta

termeni si condițiile, apoi

apăsăm Escape, deoarece noi

nu vrem să reparăm window-

sul. Apăsăm D pentru a

șterge

partiția, dupa care urmați pașii ce apar in josul

ecranului, pentru a con-

firma stergerea partiției.

Dupa ce ați șters partiția

apasați enter pentru a con-

tinua instalarea.

Pasul 4

Dupa ce calculatorul își

va da restart nu apăsați en-

ter la "Press any key to

continue ..", asteptațI, fi-

indcă o să sară peste, iar

apoi instalarea va cotinua.

La un moment dat,va

apărea o fereastra. Dăm

next, apoi vă va cere cd-

keyul Windowsu-lui. După

ce ați introdus cd-keyul

apăsam next iar instalarea

va

Mărturii Page 23

Sfaturi continua.

Dupa instalare, Windowsul

va fi operațional și veți putea

lucra cu plăcere.

1. Este recomandat ca după

instalarea windowsului să

instalati si driverele calcu-

la to rulu i , pent ru a

funcționa la capacități maxime.

2. Este recomandat ca pe

sistemul dumneavoastră să

aveți instalat un antivirus

upouldatat la zi pentru a vă

feri de viruși.

3. Cei mai multi dintre noi

folosim rețele sociale

online, precum Facebook

sau LinkedIn. Totuș i,

aceas ta popular i t a te

enorma atrage de aseme-

care folosesc aceste rețele

pentru a ne ataca. Hackerii

se folosesc de virușI, cu

scopul de a avea acces la

datele personale ale utiliza-

torilor rețelelor. Dar, în

afara de acest lucru, G Data

a observat o creștere gener-

ală a malware-ului in acest

an: numărul de noi viruși a

atins deja un nou record în

prima jumătate a anului

2010, cu 1.017.208 de pro-

grame malware.

Ilie Sorin, clasa

a-VIII-a A

Jocurile pe Calculator

Deși jocurile pot fi in-

teresante și ne atrag, nu

sunt chiar “sănătoase” pen-

tru corpul omenesc.

Jucându-te prea mult la cal-

culator, mușchii se atrofi-

aza și devii dependent. De

cele mai multe ori, copiii

devin dependenți de

jocurile online gen Counter

-Strike,Metin2 sau World

of Warcraft.

Dependența de jocurile

pe calculator blochează so-

cializarea, copiii ignorandu

-și prietenii, izolându-se în

propria cameră sau uitând

chiar și să mai mănânce.

Specialiştii americani

susţin că aceste

comportamente dependente

sunt mai des întâlnite în cazul

copiilor care încep să joace

jocuri video la vârste foarte

fragede. Abuzul de jocuri pe

calculator şi mai ales, cele

online, cu mai mulţi jucători,

sunt cele care creează cel mai

adesea dependenţa, susţin

specialiştii. O parte dintre

producătorii de jocuri spun,

însă, că psihiatrii exagerează,

aceste probleme care pot

apărea nefiind tulburări psi-

hice.

In cocluzie, este dovedit

științific că jocurile pe calcu-

lator creează dependență și

nu este sănatos să te joci pe

calculator mai mult de 3 ore

pe zi.

Ilie Sorin , clasa a-VII-aA

Mărturii Page 24

Rebus 1. Poet care a organizat

Cenaclul Flacăra.

2. Poet care debutează

în anul 1866 cu poezia

La mormântul lui Aron

Pumnul.

3. Poet care revo-

luţionează lirica ro-

Sinonime neologice

mânească, aparţinând curentului literar numint modernism.

4. Poet care concepe o serie de romanţe şi care surprinde prin bogăţia metaforelor prezente

în versurile sale.

5. Poet român contemporan care surprinde prin viziunea sa ineditită şi limbajul său

metaforic.

6. Poet care a scris o serie de rapsodii închinate anotimpurilor.

Anegroaei Laura şi Zahiu Anda, clasa a-VIII-a

a reverbera - a prelucra cu

mijloace electro-acustice un

semnal sonor

corvoadă - obligaţie neplă-

cută

anecdotă - istorioară cu

poantă hazlie

funest - fatal

elocinţă - arta de a vorbi

emonţionant

somptuos - elegant

aversiune - sentiment de

antipatie

anvergura - desfăşurare

a releva - a evidenţia

serafimic - îngeresc

emfatic - nenatural

elogiu - laudă

complezenţă - amabilitate

francheţe - faptul de a-şi

spune deschis gândurile

platonic - spiritual, ideal

voluptate - satisfacţie

Anegroaei Laura, clasa a

-VIII-a A

Mărturii Page 25

doar un efort suplimentar

pentru un organism deja

epuizat!

Mărimea fizică ac-

ţionează şi asupra creieru-

lui. Sportul ne oferă o viaţă

mai sănătoasă şi ne pregăt-

eşte creierul pentru o

bătrâneţe mai uşoară. Fit-

ness-ul are un impact

aparte asupra capacităţii de

cunoaştere a persoanelor în

vârsta. Capacitatea de

memorare poate fi îmbună-

tăţită oricând prin interme-

diul sportului fizic şi men-

tal.

Corpul omului are ne-

voie de mişcare fizică zil-

nic, aproximativ 30 de

minute.

Tănescu Victor

încât să vedem oameni

vârstnici de tot că fac miş-

care, fac sport şi trăiesc mai

mult. Uitaţi-vă la foștii atleţi

care acum au vârste vener-

abile, se vede pe ei că au

făcut sport, uitaţi-vă la bă-

trânii care toată viaţa au

făcut sport pentru ei, pentru

a fi sănătoşi, şi veţi vedea că

nu seamănă deloc cu acei

oameni care au lenevit toată

viaţa şi nu au ştiut ce în-

seamnă să faci sport.

În ziua de azi suntem din

ce în ce mai ocupaţi, mai

obosiţi, grăbiţi, ajungem

târziu acasă, stresaţi, nu mai

respectăm orele de masă şi

odihnă, fără un raport

adecvat de principii nutri-

tive… În aceste condiţii,

sportul nu mai înseamnă

sănătate, ci

Ştim cu toţii că prin sport,

devenim mai sănătoşi, mai

puternici, mai rezistenţi, mai

rapizi, mai capabili să facem

faţă provocărilor de zi cu zi,

ştim că sportul ne impune un

anumit regim, o disciplină pe

care nu o putem dobândi

stând toată ziua la televizor

sau la calculator, sau pur şi

simplu ,,vegetând” pe o

canapea.

Aproximativ 60% dintre

români nu fac sport niciodată,

E o ştire cam proastă, ţinând

cont sportul că face atâtea

minuni pentru sănătatea şi cor-

pul omului.

Ce frumos ar fi dacă acei

60% dintre români ar fi cei

care fac sport! Ce frumos ar fi

dacă ar fi dacă am reuşi să

creştem acest procent cât de

mult s-ar putea, până acolo

Să aflam mai multe despre sport!

Mărturii Page 26

,,Am participat la mai

multe meciuri, dar a fost

greu, deorece campionatul

a început odată cu primele

zile de şcoală.”

5. În viaţa ta primul loc îl

ocupă şcoala sau acest

sport?

,,Pentru mine ambele sunt

importante, dar în proporţie

de 60% este mai important

şcoala, deoarece are un rol

semnificativ pe viitor.”

6. Te-ai gândit vreodată

să practici alt sport?

,,Când eram în clasele pri-

mare îmi plăcea mult bas-

ketul, dar am simţit, mai

târziu că am o oarecare în-

clinaţie spre sport.”

Interviu realizat de

Anegroaei Claudiu

3. Cât timp dedici tu aces-

tui sport?

,,În vacanţa de vară aveam

t rei antrenamente pe

săptămână, dar odată cu

începutul şcolii, am avut

doar un antrenament pe

săptămână, respectiv sâm-

băta. Pe lângă antrenamente

cu echipa, în timpul liber joc

fotbal cu prietenii mei.”

4. Câte meciuri ai jucat?

Onoiu Marius din clasa a-

VIII-a A, participă la echipa

de fotbal din Lipăneşti. M-am

oferit să obţin câteva detalii

despre pasiunea lui pentru fot-

bal, realizând un interviu.

1. Ce reprezintă pentru tine

acest sport?

,,Pentru mine, acest sport

reprezintă primii paşi către o

carieră de success. Consider

că acest sport trebuie practicat

de fiecare copil, deoarece

acesta are un rol important în

dezvoltarea condiţiei fizice.”

2. La ce echipă joci şi ce re-

laţie există între tine şi

coechipieri?

,,Eu joc la FC Unirea

Lipăneşti. În această echipă

există o atmosferă plăcută

unde toţi ne tratăm cu respect

şi ne ajutăm unii pe alţii ca o

familie.”

Interviu cu elevul Onuiu Marius

Mărturii Page 27

6. Pomii de Crăciun au fost

odinioara împodobiți cu

spumă de săpun?

7. Pisicile au câte 32 de

mușchi în fiecare ureche ?

8.

Un melc poate dormi trei

ani ?

Dan Cătălina

4. Astronauții cresc în

înaltime in spațiu ?

5. Februarie 1865 este

singura lună inregistrată în

istorie fără lună plină?

1. Toti copiii se nasc cu ochii

albaștri și după câteva luni,

acestia își schimbă culoarea ?

2. O furnica poate să

supraviețuiască până la două

săptămâni sub apă ?

3. Elefanții nu pot sări ?

Ştiaţi că...

Mărturii Page 28

Redactor şef: Anegroaei Laura

Redactor şef-adjunct: Zahiu Anda

Departament Cultural: Voinea Mădălina

Stroe Gabriela

Departament Texte Informative: Enache Alice

Ciobanu Diana

Departament Articole de opinii: Dan Elena Cătălina

Iana Elena

Departament Sport: Anegroaei Claudiu

Tănăsescu Victor

Echipa de tehnoredactare: Costescu Gabriela

Zencenco Alexandru

Profesori coordonatori: Toboş Magdalena

Popa Nicoleta

Colectivul redacţional