ANUAR 2009

AAGGEENNŢŢIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCŢŢIIAA MMEEDDIIUULLUUII BBUUCCUURREEŞŞTTII

RRAAPPOORRTTUULL AANNUUAALL PPRRIIVVIINNDD

SSTTAARREEAA MMEEDDIIUULLUUII ÎÎNN MMUUNNIICCIIPPIIUULL

BBUUCCUURREEŞŞTTII

PPEE AANNUULL 22000099

Bucureşti 2010


2

CUVÂNT DE DESCHIDERE Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile, organizaţiile guvernamentale sau non-guvernamentale, asociaţiile, partidele politice etc. În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a acţionat prin toate mijloacele prevăzute de lege, pe întregul teritoriu de care răspunde, pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vietii, cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor conventiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de actiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a efectuat activităţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, a asigurat informarea curentă a populaţiei, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a serviciilor descentralizate ale celorlalte autorităţi publice centrale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în teritoriu, dezvoltă cooperarea cu mass-media şi publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, implicarea populaţiei şi a comunităţilor locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii în zonele afectate de poluare. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a organizat consultări publice cu privire la problemele de mediu din municipiu, analizând şi luând în considerare în procesul de luare a deciziilor observaţiile formulate de reprezentanţii societăţii civile.


3

CUPRINS INTRODUCERE ..................................................................................................................................................................... 7 REZUMAT EXECUTIV .......................................................................................................................................................... 8 CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ........................................................................................................................................................................ 9

1.1. DATE GENERALE .......................................................................................................................................................... 9 1.2. RESURSELE NATURALE .............................................................................................................................................. 11 1.3. DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ........................................................................ 11

CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ........................................................................................................................................... 13 2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI ............................................................................................................................. 13

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant ............................................................................................................... 14 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ..................................................................................... 16 2.1.3. Emisii de metale grele .................................................................................................................................. 17 2.1.4. Emisii de plumb ............................................................................................................................................. 18 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi .................................................................................................... 19 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice.......................................................................................... 19 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi .................................................................................................................... 19 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen ........................................................................................................................... 19

2.2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL ............................................................................................................................... 20 2.2.1. Dioxidul de azot ............................................................................................................................................. 20 2.2.2. Dioxidul de sulf .............................................................................................................................................. 21 2.2.3. Pulberi în suspensie ..................................................................................................................................... 22 2.2.4. Metale grele ..................................................................................................................................................... 24 2.2.5. Monoxidul de carbon .................................................................................................................................... 25 2.2.6. Benzenul .......................................................................................................................................................... 25 2.2.7. Amoniac ........................................................................................................................................................... 26 2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică) ............................................................................................. 26 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului................................................................................................................................ 27

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE ....................................................................................................................... 30 3.1. CADRU GENERAL........................................................................................................................................................ 30

3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România....................................... 30 3.2. EMISII TOTALE ANUALE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ................................................................................................ 32 3.3. EMISII ANUALE DE DIOXID DE CARBON....................................................................................................................... 32 3.4. EMISII ANUALE DE METAN........................................................................................................................................... 33 3.5. EMISII ANUALE DE PROTOXID DE AZOT ...................................................................................................................... 33 3.6. EMISII ANUALE DE GAZE FLUORURATE ...................................................................................................................... 34 3.7. ACŢIUNI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ .................................................................... 34

3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto .................................................... 34 3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .............................................................. 35

CAPITOLUL 4. APA............................................................................................................................................................ 39 4.1.INTRODUCERE.............................................................................................................................................................. 39 4.2. RESURSELE DE APĂ ................................................................................................................................................... 39

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ..................................................................................... 39 4.2.2. Prelevări de apă ............................................................................................................................................. 40

4.3. APE DE SUPRAFAŢĂ ................................................................................................................................................... 42 4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare........................................... 43 4.3.2. Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi biologică ....................................... 44

4.4. APE SUBTERANE ........................................................................................................................................................ 49 4.5. STAREA APEI BRUTE DESTINATE POTABILIZĂRII........................................................................................................ 49 4.6. APA POTABILĂ............................................................................................................................................................ 50


4

4.7. APA DE ÎMBĂIERE ....................................................................................................................................................... 54 4.8. APELE UZATE.............................................................................................................................................................. 55

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 ........................................................................................ 55 4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate ............................................................... 57 4.8.3. Reţele de canalizare ...................................................................................................................................... 58

4.9. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APEI DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE ......................................................... 58 4.10. OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI SUPRAEXPLOATĂRII ........................ 59

CAPITOLUL 5. SOLUL....................................................................................................................................................... 60 5.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................................. 60 5.2. FONDUL FUNCIAR. REPARTIŢIA SOLURILOR PE CATEGORII DE FOLOSINŢE .............................................................. 61 5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR .............................................................. 63

5.3.1. Îngrăşăminte ................................................................................................................................................... 63 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare).................................................................................. 63 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ................................................................................................... 63 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole ...................................................................... 63 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)....................................................................................................................................................................................... 63 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ......................................................... 64

5.4. CALITATEA SOLURILOR .............................................................................................................................................. 65 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ............................................................................................... 65

5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR ..................................................................................................................... 65 5.6. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR ........................................................................................... 65

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese ............................................................................... 66 5.6.2. Inventarul siturilor contaminate................................................................................................................. 67

5.7. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TERENURILOR DEGRADATE ŞI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR ............................................................................................................ 69

5.7.1. Modalităţi de investigare.............................................................................................................................. 69 5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor.......................................................................................................... 69

CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA .................................... 70 6.1. BIODIVERSITATEA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ........................................................................................................... 70 6.2. HABITATELE NATURALE. FLORA ŞI FAUNA SĂLBATICĂ............................................................................................. 71

6.2.1. Habitatele naturale ........................................................................................................................................ 71 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică ................................................................................................................................ 71 6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice ............ 78 6.2.4. Specii deţinute în captivitate ...................................................................................................................... 78

6.3. STAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE .................................................................................................................. 81 6.3.1. Arii de interes naţional ................................................................................................................................. 83 6.3.2. Arii de interes internaţional ........................................................................................................................ 83 6.3.3. Arii de interes comunitar ............................................................................................................................. 83

6.5. STAREA PĂDURILOR ................................................................................................................................................... 83 6.5.1. Fondul forestier.............................................................................................................................................. 83 6.5.2. Funcţia economică a pădurilor .................................................................................................................. 84 6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ........................................................................................... 85 6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief........................................................................ 85 6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor ................................................................................................................... 85 6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri .............................................................. 86 6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire .......................................... 86 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări................................................. 86 6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 ......................................................................................... 86 6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .................................. 86 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .................................................................................. 87

6.6. PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII................................................................................... 87 6.7. BIOSECURITATEA ....................................................................................................................................................... 88

6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii.................................................................................................. 88 6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic........................................... 89 6.7.3. Coexistenţa ..................................................................................................................................................... 89 6.7.4. Perspective...................................................................................................................................................... 89

CAPITOLUL 7. DEŞEURI................................................................................................................................................... 90 7.1. DATE GENERALE ........................................................................................................................................................ 90


5

7.2. DEŞEURI MUNICIPALE ................................................................................................................................................. 91 7.2.1. Cantităţi şi compoziţie.................................................................................................................................. 91 7.2.2. Deşeuri biodegradabile ................................................................................................................................ 92 7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale....................................................................................... 93 7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ..................................................................................... 93 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale.............................................................................................................. 94

7.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE............................................................................................................................................. 96 7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) ................................................. 96 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase).............................................. 97 7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari .............................. 99

7.4. DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂŢI MEDICALE ........................................................................................................ 104 7.5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI ............................................................................................................................... 105

7.5.1 Ambalaje şi deşeuri de ambalaje .............................................................................................................. 105 7.5.2 Deseuri de echipamente electrice şi electronice.................................................................................. 107 7.5.3 Vehicule scoase din uz................................................................................................................................ 109 7.5.4 Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori ................................................................ 110 7.5.5 Uleiuri uzate ................................................................................................................................................... 111 7.5.6 Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari............................................... 111 7.5.7 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti................................................................................. 117 7.5.8.Deşeuri din construcţii şi desfiinţări ....................................................................................................... 118

7.6. ACŢIUNI DESFĂŞURATE PENTRU DEZVOLTAREA SAU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ..................................................................................................................................................................... 118 7.7. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR ......................................................................................................... 119

7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale............................................................................................ 119 7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie......................................................................................... 120 7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor........................................................................................ 120

CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ............................................................ 122 8.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................................... 122 8.2. IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE (PIC)........................................... 124 8.3. SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS) ............................................................ 125

8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră ......................................................................................................... 125

8.3.2 SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE REGULAMENTUL 842/2006 PRIVIND ANUMITE GAZE FLUORURATE CU EFECT DE SERĂ................................................................................................................................................................................. 127 8.4 EVALUAREA RISCULUI ASUPRA MEDIULUI REPREZENTAT DEPRODUSELE BIOCIDE ŞI PENTRU PROTECTIA PLANTELOR ...................................................................................................................................................................... 128 8.5. POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI ........................................................................................................................... 128 8.6. METALELE GRELE- MERCUR, NICHEL....................................................................................................................... 129 8.7. INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A DETERGENŢILOR.......................................................................................................... 134 8.8. PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST ........................................................... 134 8.9. REGULAMENTUL 1907/2006 PRIVIND ÎNREGISTRAREA, EVALUAREA, AUTORIZAREA ŞI RESTRICŢIONAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE – REACH ............................................................................................................................... 136

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................................................................... 138 9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ............................................................. 138 9.2. PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI......................................... 139

9.2.1. Radioactivitatea aerului ............................................................................................................................. 139 9.2.2. Radioactivitatea apelor .............................................................................................................................. 145 9.2.3. Radioactivitatea solului.............................................................................................................................. 146 9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei ........................................................................................................................ 148

CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ................................................................................................................................. 150 10.1. AŞEZĂRI URBANE ................................................................................................................................................... 150

10.1.1. Amenajarea teritorială .............................................................................................................................. 150 10.2. ZGOMOT.................................................................................................................................................................. 159

10.2.1. Hărţi strategice de zgomot...................................................................................................................... 159 10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009....................................................................................................... 159

10.3. MEDIU ŞI SĂNĂTATE ............................................................................................................................................... 162 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ........................................................................... 162 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate................................................................................. 164 10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei ................... 164


6

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ............................................................................... 165 10.4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI ............................................................................................................................................. 165

10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului.................................................................. 165 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei ........................................................................ 167 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale ................................................... 168 10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ............................................................................................. 169 10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi ......................................... 169

CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ....................................................................................................... 173 11.1. AGRICULTURA ........................................................................................................................................................ 173

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul...................................................................................................... 173 11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol................................................................................ 173 11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului............................................................ 174 11.1.4. Utilizarea durabilă a solului .................................................................................................................... 174

11.2. CAPACITATEA DE PESCUIT..................................................................................................................................... 174 11.3. ACVACULTURA ....................................................................................................................................................... 175 11.4. INDUSTRIA .............................................................................................................................................................. 175

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ...................................... 176 11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale ................................................................................................................................................. 177 11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale..................................................................................................................................................................................... 180

11.5. TURISMUL ............................................................................................................................................................... 182 11.5.1. Potenţialul turistic ..................................................................................................................................... 182 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului.................................................................................................... 182

11.6. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU...................................................................................... 183 11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului .................................................................... 184 11.6.2. Poluări cu efect transfrontier ................................................................................................................. 185

CAPITOLUL 12. ENERGIA .............................................................................................................................................. 186 12.1. IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................ 186 12.2. CONSUMUL BRUT DE ENERGIE 2000-2008 ........................................................................................................... 186 12.3. PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ ..................................................................................................................... 186 12.4. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ASUPRA MEDIULUI ................................................................... 187 12.5. IMPACTUL EXTRACŢIEI DE ŢIŢEI ŞI GAZE NATURALE ASUPRA MEDIULUI ............................................................... 187 12.6. ENERGII NECONVENŢIONALE.................................................................................................................................. 188 12.7. EVOLUŢIA ENERGIEI ÎN PERIOADA 2000 – 2008 ŞI TENDINŢELE GENERALE ÎN URMĂTORII ANI........................... 188 12.8. EFICIENŢA ENERGETICĂ – COSTURI ŞI BENEFICII .................................................................................................. 188

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL ...................................................................................................... 190 13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................ 190 13.2. EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR DIN TRANSPORTURI.......................................................................................................................................................................................... 191 13.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO...................................................................................................................................... 191 13.4. TRANSPORTUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ......................................................................................................... 193

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA.......................................................... 194 14.2. CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI ÎN ANUL 2009 ŞI RAPORTATE LA GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU ..................................................................................................................................................... 194 14.3. FONDUL PENTRU MEDIU ......................................................................................................................................... 194 14.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................................ 195

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare ....................................................................................... 195 14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare..................................................................................... 196

14.5. PLANIFICAREA DE MEDIU ....................................................................................................................................... 197 14.6. INTEGRAREA POLITICII DE MEDIU ÎN ALTE POLITICI SECTORIALE .......................................................................... 198 14.7. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA ................................................................................................................. 199


7

INTRODUCERE Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti îndeplineşte la nivel local sarcinile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform Ordonanţei de Urgenţă privind Protecţia Mediului nr. 195/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Din domeniul de activitate al APM Bucureşti fac parte: • Implementarea prevederilor legale privind organizarea şi coordonarea sistemului de monitorizare integrată a factorilor de mediu la nivel local, stabilirea caracteristicilor specifice ale amplasamentelor şi adoptarea măsurilor legale adecvate pentru protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea calităţii mediului acolo unde a fost afectat. • Organizarea şi efectuarea controlului conformării pentru implementarea şi respectarea reglementărilor în vigoare cu privire la: - protecţia atmosferei; - protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice; - protecţia solului, subsolului şi ecosistemelor terestre; - protecţia naturii, peisajelor şi habitatelor naturale, conservarea biodiversităţii, a florei şi a faunei sălbatice; - regimul ariilor protejate şi a monumentelor naturii; - protecţia aşezărilor umane; - regimul substanţelor chimice periculoase şi gestionarea deşeurilor. • Implementarea prevederilor legale referitoare la autorizarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului. • Elaborarea şi publicarea rapoartelor periodice privind starea mediului în Municipiul Bucureşti. • Organizarea consultărilor publice cu privire la problemele de mediu din judeţ, analizarea şi luarea în considerare în procesul de luare a deciziilor, a observaţiilor formulate de reprezentanţii societăţii civile. • Implementarea planurilor şi programelor de mediu, participarea în cadrul proiectelor, programelor de investitii finantate din fondurile publice şi private, interne şi externe Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2009 este o lucrare elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti. Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe teritoriul controlat şi supravegheat. În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul 2009, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica de protecţie a mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.). Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.


8

Surse de Date Utilizate Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului Monitorizare Sinteză şi Coordonare al APM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse : • Administraţia Naţională de Meteorologie • Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti • Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti • Administraţia Naţională Apele Române - SGA Ilfov Bucureşti • Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti • Garda Naţională de Mediu Comisariatul Bucureşti • S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. • Registrul Auto Român • Regia Autonomă de Transport Bucureşti • Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA

REZUMAT EXECUTIV Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice


9

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA

ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de Administraţia Naţională de Meteorologie,

Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti şi Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti

1.1. Date generale Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele: - 25°49’50 ’’ şi 26°27’15’’ longitudine estică; - 44°44’30’’ şi 44°14’05’’ latitudine nordică; Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 94,63 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare. Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic. Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov. Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa. Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani. În zona oraşului şi a împrejurimilor defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă. Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide. Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele: - minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ; - maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;


10

Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2. Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul acestuia. Bucureştiul, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate. Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din mai multe cauze: - diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc. ; - pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană; - diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura; Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii. Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea mai mică, în anul 1875, de 8,3°C. Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase şi ridicate. Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile maxime de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara. Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2009 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice. Tabel 1.1.1 Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti în anul 2009

Temperatura maximă (°C)

Temperatura minimă (°C)

Cantitatea de precipitaţii (l/m2)

Nr. zile precipitaţii

Umezeala relativă (%)

Staţia meteo

absolută 2009 absolută 2009 2009 2009 2009 Bucureşti Afumaţi

41.1 5.VII.2000 24.VII.2007

37.3 24.VII

-30.2 6.II.1954

-17.8 9.I

613.3 119 73

Bucureşti Băneasa

42.2 5.VII.2000

36.3 24.VII

-32.2 25.I.1942

-15.6 22.XII

632.8 114 72

Bucureşti Filaret

42.4 5.VII.2000

37.8 24.VII

-30.0 25.I.1942

-12.8 10.I

685.7 113 -

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2010 Regimul vântului s-a înscris în valori apropiate de valorile medii multianuale. În municipiul Bucureşti, viteza medie a oscilat între 2-3 m/s, mai reduse (1,4-1,5 m/s) au fost


11

vitezele din direcţiile sud-est, sud şi nord-vest. Direcţiile dominante dinspre care a batut vantul au fost vest (21,4%), nord-est (19,5%) şi est (11,5%), iar calmul a fost între 4 şi 11%. Umezeala relativă anuală a aerului a oscilat între 71-76% în municipiul Bucureşti, valori mai scazute înregistrându-se în lunile de vara. Tabel 1.1.2 Frecvenţa (%) medie anuală a vântului pe directii în anul 2009, la staţiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti

Viteza vântului (m/s) Staţia meteorologică N NE E SE S SV V NV Bucureşti Afumaţi 1.7 2.9 3.0 2.0 1.9 2.1 2.4 1.5 Bucureşti Băneasa 1.6 2.5 2.6 1.6 1.6 2.3 2.1 1.2

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2010 1.2. Resursele naturale În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile. Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea integrării României în Europa. Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice. 1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Principala aglomerare urbană cu peste 1943000 locuitori, municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală. Tabel. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1990-2007 -locuitori- Anul 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 Populatia 2127194 2054079 2009200 1924959 1931236 1931838 1943981Densitatea populatiei

8938 8631 8442 8088 8114 8117 8168


12

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009 Tabel 1.3.2 Concentrările urbane

Judeţul/ Total Regiune

Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitori/kmp)

Municipiul Bucureşti

23800 23800 100 8168

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009 1.4. Tendinţe socio-economice în Municipiul Bucureşti Populaţia municipiului Bucureşti, atât ca volum total, cât şi ca segmente specifice (tineri-vârstnici, activi-inactivi, intelectuali-muncitori etc.) este inegal distibuită în teritoriu, în cadrul celor 6 sectoare sau între cartiere. Dezechilibrele şi disfuncţiile demografice se manifestă mai intens în anumite areale ale municipiului. În toate sectoarele are loc o reducere semnificativă a grupei de tineret ( 0 – 14 ani), iar în cadrul acestei grupe cea mai severă diminuare o cunoaşte subgrupa 0-4 ani. Schimbările în structura de vârstă conduc şi la modificarea structurii raportului de dependenţă economico-socială, astfel că populaţia adultă are în întreţinere din ce în ce mai puţini tineri şi din ce în ce mai mulţi vârstnici. Realizare unor mutaţii profunde în starea economică a Capitalei şi a populaţiei sale, printr-o dinamică accentuată a PIB, a veniturilor şi a consumului final pe locuitor, a structurii ocupaţionale a populaţiei, însoţită de un proces de creştere economică durabilă şi sustenabilă, constituie premize şi un important factor de realizare a obiectivului de atenuare sensibilă a decalajului existent, sub acest raport, între populaţia Bucureştiului şi populaţia unor capitale europene de anvergură. Dezvoltarea economică trebuie însoţită de aprofundarea factorilor de calitate a vieţii, a relaţiilor interumane şi a dezvoltării culturii, ca element important de performanţă şi progres, de suport pentru o nouă imagine a Municipiului Bucureşti, pentru recunoaşterea sa mai largă pe plan naţional şi internaţional.


13

Capitolul 2. ATMOSFERA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din Sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului. SURSE DE POLUARE A AERULUI Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel: surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt insă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare surse mobile – în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto; Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte. O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi. La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene.


14

Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regional – Baloteşti; - staţie de fond suburban – Măgurele; - staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti); - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din: - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti. 2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant Emisii anuale de SO2. Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost: Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2 Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de SO2 (t/an)

28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626 11110 2157 3265

Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

Distributia pe grupe a emisiilor de SO2

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1 2 3 7 8

În anul 2009 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7). Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:


15

Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de NOx (t/an)

21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304 12899 20901 17642

Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de NO2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

1 2 3 4 5 6 7 8 9

În anul 2009 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) Emisii anuale de amoniac (NH3) Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de NH3 (t/an)

30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7 38.55 341.13 370.3


16

Distributia pe grupe a emisiilor de NH3

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1 2 7

Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3(tone)

În anul 2009 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică. 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Emisiile anuale de NMVOC în anul 2009 au fost de 9153.6 tone Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de COV (t/an)

4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071 11478 15476.7 9153.6

Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de COV

01000

2000

3000400050006000

7000

80009000

1 2 3 4 5 6 7 8 9


17

În anul 2009 emisiile de COV au provenit în special din trafic (grupa 7) şi grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a altor produse).

2.1.3. Emisii de metale grele Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone) Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de Cd (t/an)

0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795 0.08 0.093 0.056

În anul 2009 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone) Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de Hg (t/an)

0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282 0.258 0.018

Pulberi în suspensie Tabel 2.1.3.3 – Emisii anuale de Pulberi totale Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de pulberi (t/an)

2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6 764.77 1881.1 994.21


18

Fig.2.1.3.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de TSP

0

100

200

300

400

500

600

700

1 2 3 4 5 6 7 8 9

În anul 2009 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi grupa 1- arderi în industria energetică

Tabel 2.1.3.4 – Emisii anuale de Pulberi PM10


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de pulberi (t/an)

899 912 952 1591 502 570 254 297.2 1334.6 732.18

2.1.4. Emisii de plumb Tabel 2.1.4.1 - Emisii anuale de Pb (tone) Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de Pb (t/an)

107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06 2.19

1.41


19

Fig.2.1.4.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)

Distributia pe grupe a emisiilor de Pb

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1 2 3 4 5 6 7 8 9

În anul 2009 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (arderi în industria de prelucrare) şi grupa 1- arderi în industria energetică 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de dioxină (grame)


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de dioxina (g/an)

9.12 5.7 4.19 15 13.9 677 1827 1528 2384 1284

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice În anul 2009, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 21.96 kg, provenind în majoritate din grupa 1 (arderi în industria energetică) 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi În anul 2009 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen În anul 2009 emisia de hexaclorbenzen (HCB) a fost de 49.37 kg, provenind din grupa 3 (Arderi în industria de prelucrare).


20

2.2. Calitatea aerului ambiental 2.2.1. Dioxidul de azot Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2009

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Numar depăşiri ale VL orare+MT

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic NO2- 1h

7481 62 13

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h

6908 67 54

Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h

3193 20 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială NO2- 1h

5575 39 7

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

NO2- 1h

5033 11 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

NO2- 1h

5384 27 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h

3367 36 1

Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 1h

6553 24 83

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2009

Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2

020406080

100120140

Cercul

Militar

Mihai B

ravu

Titan

Drumul

Tabere

i

Balotes

ti

Magure

le

Lacu

l Mori

i

Bercen

i

200420052006200720082009


21

Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (s-a depaşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anul calendaristic) Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, iar în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au mai depăşit acest prag. În anul 2008 s-a înregistrat din nou o depăşire a pragului de alertă iar în anul 2009 a fost înregistrată depăşirea pragului de alertă, în data de 9 octombrie 2010, la staţia Drumul Taberei. Valorile medii anuale au scăzut foarte mult în anii 2008 şi 2009 comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea limită anuală ăentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu , datorită traficului rutier. În ceea ce priveşte oxizii de azot(NOx), concentraţia medie anuală inregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 12 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc). 2.2.2. Dioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2009


Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări


Număr depăşiri VL

Obs.


Trafic SO2- 1h

7925 5.9 0


Trafic SO2- 1h

3685 13.8 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h

7210 6.7 0


industrială SO2- 1h

2395 11.2 0


SO2- 1h

7323 5.7 0


SO2- 1h

4151 6.1 0


Fond urban

SO2- 1h

4213 19.2 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h

7392 16 0


Trafic SO2- 24 h

342 5.9 0


Trafic SO2- 24h

169 13.7 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h

322 6.7 0


Industrială SO2- 24 h

113 11 0


SO2- 24h

322 5.8 0


SO2- 24h

181 6.1 0


22


Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări



Obs.


Fond urban

SO2- 24h

192 19.2 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h

315 16 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate încadrându-se în anul 2009 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc) . Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane. Pentru dioxidul de sulf, în anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare. Media anuală a concentraţiilor de SO2 înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti nu a depăşit valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (20 μg/mc) 2.2.3. Pulberi în suspensie Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare. Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2009 Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţiei Tip Poluant

Număr determinări



Obs.


Trafic PM10 213 50 83


Trafic PM10 254 51 102

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 255 39 51


Industrială PM10 257 50 89


PM10 158 29 15


PM10 245 41 60


Fond urban

PM10 265 43 66

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 153 42 33


23

Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2005-2009

Media anuala de PM 10

0

10

20

30

40

50

60

70

Cercul Militar Mihai Bravu Titan Drumul Taberei Balotesti Magurele Lacul Morii Berceni

Con

cent

ratia

20052006200720082009

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi în anul 2009 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) la aproape toate staţiile de monitorizare. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier. Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor de pulberi însă, pentru staţiile de trafic Cercul Militar şi Mihai Bravu, concentraţiile medii anuale depăşesc cu mult valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane. În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul următor: Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2009 Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţiei Tip Poluant

Număr determinări



Obs.


Trafic PM10 214 25 0


Industrială PM10 210 34 1


Fond urban

PM10 233 31 1

Concentraţia medie anuală de PM 2,5 a depăşit Valoarea limită anuală (25 μg/mc) la 2 din cele 3 staţii în care se monitorizează PM 2,5.


24

2.2.4. Metale grele Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2009


Tip Poluant

Număr determinări



Obs.


Trafic Pb-medie anuală

74 0.07781 0


Trafic Pb- medie anuală

96 0.09643 0

Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală

90 0.10167 0


industrială Pb- medie anuală

91 0.10101 0


Pb- medie anuală

90 0.04767 0


Pb- medie anuală

91 0.05029 0


Fond urban

Pb- medie anuală

91 0.05051 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb-medie anuală

79 0.11567 0

În anul 2009 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită

anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).

Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2009

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr

determinări

Concentraţia anuală (ng/m3)


Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic Cd- medie

anuală 74 1.52 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic Cd- medie

anuală 93 2.03 0

Bucureşti Buc Titan Industrială Cd- medie anuală

87 1.92 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială Cd- medie

anuală 88 1.98 0


25


Cd- medie anuală

88 1.41 0


Cd- medie anuală

89 2.06 0


Fond urban

Cd- medie anuală

80 1.65 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială Cd- medie anuală

78 2.76 0

Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare. 2.2.5. Monoxidul de carbon

Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2009


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (mg/mc)

Număr zile cu depăşire a VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic CO 7838 0.59 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic CO 6806 0.59 0

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 7451 0.59 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială CO 7900 0.59 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional CO 7764 0.59 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban CO 6885 0.59 0


Fond urban CO 7547 0.59 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 7149 0.59 0

În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon 2.2.6. Benzenul În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru benzen. Trebuie menţionat că sistemul de monitorizare a benzenului a funcţionat doar o mică perioadă de timp, iar setul de date existent nu este suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii aerului pe anul 2009 în ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.


26

2.2.7. Amoniac Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac. 2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică) Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt. Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane. Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier. În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C). Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice. Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt: - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare


Tip Poluant

Număr determinări


Număr zile depăşire valoare ţintă

Obs.


Trafic O3- medie 8 h

5047 31.4 0


Trafic O3- medie 8 h

6856 34.2 2

Bucureşti Buc Titan Industrială O3- medie 8 h

7615 36.1 0


27


industrială O3- medie 8 h

6956 39.6 0


O3- medie 8 h

7990 53.8 11


O3- medie 8 h

7045 36.9 0


Fond urban

O3- medie 8 h

5620 40.9 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h

7522 35.1 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2009 a fost depăşit într-o singură zi pragul de informare (180 µg/m3 ), timp de 2 ore consecutiv, în data de 17.02.2009, la staţia Mihai Bravu. Valoarea maximă înregistrată a fost de 189,6 µg/m3. Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2009

mediile anuale ale concetratiilor de ozon

0

10

20

30

40

50

60

70

CerculMilitar

Mihai Bravu Titan DrumulTaberei

Baloteşti Măgurele Lacul Morii Berceni

200420052006200720082009

Pentru acest poluant s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi. 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului În Municipiul Bucureşti au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberile în suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la toate staţiile de monitorizare, cu excepţia staţiei Baloteşti, care este staţie de fond regional şi Titan. Calitatea aerului este în uşoară îmbunătăţire faţă de anul 2008 în ceea ce priveşte poluarea


28

cu PM10, însă concentraţiile medii anuale rămân peste valoarea limită. În ceea ce priveşte mediile zilnice de PM10, acestea au fost depăşite la toate staţiile de monitorizare, cu o frecvenţă de aproape 50% în staţiile de trafic şi aproximativ 30% la celelalte staţii. Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai mici decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, datorită traficului rutier Faţă de anii anteriori, în anul 2009 nu au mai fost înregistrate depăşiri la monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ord. 592/2002. Dioxidul de sulf şi Plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub valorile limită. Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Preşedintele comisiei tehnice este Directorul APM Bucureşti Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie • Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină) • Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant. Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.

APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire. Trebuie însă să menţionăm că depăşirile înregistrate în anul 2009 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită.

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt: 1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun

şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la


29

serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest

sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finaţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere. CONCLUZII- Program integrat de gestionare 1.Deşi au fost observate depăşiri ale valorilor limită pentru PM10 înca de la începutul funcţionării reţelei de monitorizare (2004), până la apariţia Ordinului 35/2007 nu a existat cadrul instituţional prin care să se poată lua măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu PM 10. Deşi HG 543/2004 stabileşte atribuţiile autorităţilor locale şi ale autorităţilor judeţene pentru protecţia mediului, în ceea ce priveşte elaborarea Planurilor şi Programelor de gestionare a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se precizează că elaborarea Programului trebuie să se facă în baza unei metodologii aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei s-a făcut prin Ordinul 35/2007. 2. Faptul că Programul integrat pentru gestionarea calităţii aerului a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti înseamnă că Programul are acum putere legislativă şi că atât autorităţile publice locale, cât şi restul insituţiilor responsabile de îndeplinirea anumitor măsuri trebuie să îşi asume obligaţiile prevăzute şi să prevadă atât fondurile necesare pentru îndeplinirea acestora dar şi să adapteze strategiile proprii de dezvoltare cu prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului. 3. Implementarea măsurilor din Programul integrat se va face începând de la aprobarea acestuia (25 noiembrie 2008), şi tot de atunci începe monitorizarea atât a stadiului îndeplinirii măsurilor, cât şi a efectelor pe care implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii aerului. Măsurile din programul vechi rămân valabile până la aprobarea noului Program, revizuit.


30

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti

3.1. Cadru general Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Multe dintre activităţile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor etc.) contribuie semnificativ la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea climei. Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008 - 2012 cu 8%, considerând nivelul emisiilor din anul 1989 drept nivel de referinţă. Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor (CRF Reporter). Conform obligaţiilor asumate la nivel internaţional, ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2009 şi conţine estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989 - 2007. Emisiile totale de gaze cu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură) au scăzut în anul 2007 cu 44,83%, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1989. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei. Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei. 3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European a adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:


31

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul 1990) şi cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional; - o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul 2020, incluzând o ţinta de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili utilizaţi în transporturi; - creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020. Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul 2013 (EU ETS post - 2012). Legislaţie în domeniul schimbărilor climatice Legislaţie proiecte JI - Ordinul Ministrului nr. 297 din 21 martie 2008 pentru aprobarea Procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului "Implementare în comun (JI)" pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile art. nr. 6 din Protocolul de la Kyoto. - Ghidul privind utilizarea mecanismului Implementare în comun (JI) pe baza Modulului II (Articolul nr. 6 din Protocolul de la Kyoto). Legislaţie adaptare - Ordinul Nr. 1170 din 29 septembrie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC. Legislaţie EU-ETS - H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră. - Ordinul nr. 1897/ 2007 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de solicitare, obţinere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008 - 2012. - Decizia nr. 589/2007 a CE de stabilire a unor orientări privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE. - H.G. nr. 60/2008 pentru aprobarea PNA privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012. - Ordinul nr. 254/2009 privind aprobarea metodologiei pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate pentru perioada 2008 – 2012. - Directiva 2008/101/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii. - Decizia Comisiei de modificare a Deciziei 2007/589/CE cu privire la includerea orientărilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a datelor tonă-kilometru pentru activităţile de aviaţie. - Directiva 2009/29/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră. - Ordinul nr.85/2007 privind metodologia de elaborare a NAP-ului. Legislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - Ordinul nr. 1474 din 25 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;


32

- H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră. - Regulamentul nr. 916/2007 al Comisiei de modificare a Regulamentului nr.2216/2004 privind un sistem de registre standardizat şi securizat în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Decizia nr.280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Legislaţie SNEGES - H.G. nr. 1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon (SNEEGHG), reglementate prin Protocolul de la Kyoto). - Ordinul Ministrului Mediului nr. 1376/2008 pentru aprobarea Procedurii privind raportarea INEGES şi privind modalitatea de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma revizuirii INEGES. - Ordinul Ministrului Mediului nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră. 3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră Tabel 3.2.1 - Emisii anuale de CO2-echivalent


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de CO2 eq (mii t/an)

5755 7847 10825 11335 7212 4999 4206 4739

7096

7469

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon Tabel 3.3.1 - Emisii anuale de CO2


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de CO2 (mii t/an)

5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136 4660 6905 7365


33

Fig 3.3.1- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi

Distributia pe grupe a emisiilor de CO2 mii tone 2009

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1 2 3 7

Aşa cum se observă din grafic, în anul 2009 emisiile majoritare de CO2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri şi de la traficul rutier. 3.4. Emisii anuale de metan Tabel 3.4.1 - Emisii anuale de CH4 Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de CH4 (mii t/an)

0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205 0.183 0.806

0.297

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot Tabel 3.5.1 - Emisii anuale de N2O Municipiul Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii anuale de N20 (mii t/an)

0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213 0.244 0.561 0.316


34

3.6. Emisii anuale de gaze fluorurate Conform Inventarului de emisii realizat de APM Bucureşti nu există date privitoare la emisiile de gaze florurate. În subcapitolul 8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră sunt inventariate cantităţile de gaze florurate utilizate. 3.7. Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat dintr-o chestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi evalueze interesele, obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce trebuie parcurse pentru a dezvolta o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare a schimbărilor climatice şi cooperarea internaţională în acest sens sunt complexe. O angajare masivă în reducerea GES (gazelor cu efect de seră) ar putea avea implicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor. Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurile industriale ce utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şi mai puternice industrii din lume care generează GES. În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost iniţiate negocierile în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”, erau responsabile pentru mai mult de 50% din emisiile mondiale de CO2 cu originea în combustibili fosili, iar ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) - inclusiv fosta URSS - pentru încă 20%. În plus, un sfert din populaţia lumii, din ţările industrializate, era responsabil pentru: - aproximativ trei sferturi din emisiile de CO2 cu originea în combustibili fosili; - mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GES. Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce emisiile, date fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile tehnologice, precum şi rolul resurselor interne de combustibili fosili şi accesul la alte resurse decât combustibili fosili. De asemenea, statele diferă mult ca putere economică şi capacitate de plată. În acelaşi timp, ţările diferă foarte mult din punct de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice: unele, precum statele insulare sau statele din zonele semiaride, se pot aştepta să se apropie şi mai mult de limita supravieţuirii. 3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol, România s-a angajat să-şi reducă emisiile GES cu 8 % faţă de cele din anul 1989. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC, a fost semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creşterea gradului de conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări climatice. Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii acceptabil pentru aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şi asigură ţările în curs de dezvoltare că abordarea acesteia este în prezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor industrializate.


35

UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 de semnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său de convenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul fundamental al acestei Convenţii … este să realizeze … stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp adecvată pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, să asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea economică într-un mod durabil”. Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare Parte - stat industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008 - 2012. Anexa A a Protocolului specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamentele numerice sunt specificate în Anexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “Părţile incluse în Anexa 1 vor asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră specificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B […], având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5% faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008 - 2012”.

3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional (implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată, comerţul cu credite de emisii). Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achiziţiona fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curată. Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează că negocierile pentru definirea acestor angajamente nu vor începe mai târziu de 2005. Reducerile emisiilor obţinute în plus faţă de angajamentele din prima perioadă pot fi reportate în angajamentele din perioada următoare. Chestiunea rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o problemă importantă foarte controversată. Rezervoarele sunt sisteme ce sechestrează GES (de exemplu: pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2). Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate combustibililor fosili nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de rezervoarele de absorbţie pot încuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii. O plantaţie monocultură poate să absoarbă mai mult CO2 decât o pădure matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul stocat în arbori este uşor eliberat înapoi în atmosferă prin incendii, boli, schimbări în managementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În consecinţă, multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se bazează mai mult pe absorbţia GES pentru a-şi îndeplini angajamentele din cadrul Protocolului de la Kyoto, decât pe măsurile de reducere a emisiilor. Prevederea de tip “balon” (“bubble”) a Protocolului permite unui grup de state ca, atunci când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de emisii într-un mod în care emisiile


36

grupului respectiv să nu depăşească angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat reducerea sa de 8% în mod diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de “balonul UE” - “EU bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respective. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi Franţa trebuie să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%. Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune eforturi pentru implementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze impactul negativ social, de mediu şi economic asupra Părţilor state în curs de dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în considerare se află stabilirea surselor şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea transferului de tehnologie. Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele mecanisme flexibile internaţionale, bazate pe principiile pieţei: - Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI). - Mecanismul de dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” - CDM). - Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET). Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările cu economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în curs de dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie. Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI) este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce reduc emisiile de GES sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de angajament (2008 - 2012). Avantajele JI sunt următoarele: - investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste costuri să fie mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate); - există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul proiectelor de JI; - JI poate atrage investitori care în alte circumstanţe nu ar investi în ţara gazdă; - spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete; - JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus rezultate din declinul economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990; - în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a controla calitatea proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii. Dezavantajele JI includ: - JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES; - de răspunderea privind eliminarea GES; - un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea mecanismelor de control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt operaţionale, va exista un risc mare de corupţie;


37

- JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor modalităţi de reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a emisiilor mai dificilă şi mai costisitoare; - proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai pot respecta angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind să continue să transfere credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung. Comerţul cu credite de emisii reprezintă abilitatea a două entităţi, care trebuie să-şi reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele de emisii. El permite oricăror două Părţi cu angajamente stipulate în Anexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din angajamentele de emisii, redistribuind, în consecinţă, repartiţia de credite de emisii între ele, în orice moment. Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nu contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă, nu contează nici unde se reduc. Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atât timp cât emisiile globale de GES sunt limitate la nivel global de angajamentele Părţilor sub Protocolul de la Kyoto. Ca ţară din Anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în Anexa B a Protocolului de la Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu credite de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea îndeplini angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012. Probleme de conformare ar putea apărea în cazul existenţei unei perioade ulterioare de angajament, datorită dezvoltării economiei. Până atunci însă, România poate comercializa unităţi de cantitate alocată (AAU) din totalul cantităţii de emisii GES permise sub angajamentul ţării noastre în cadrul Protocolului de la Kyoto. În anul 2009 toţi operatorii economici care deţin instalaţii ce intră sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au realizat şi depus, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, planurile de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. La sfârşitul anului 2009 (luna decembrie 2009), au fost identificate societăţile de pe raza Municipiului Bucureşti care deţin instalaţii ce vor intra sub incidenta Anexei 1 a Directivei 2009/29/CE (EU ETS post 2012) de modificare a Directivei 2003/87/CE.


38

Instalaţiile care intră sub incidenţa Anexei I a Directivei 2009/29/CE

Nr. crt.

Denumire instalaţie

Denumire operator

Date de contact operator

(nr. tel./fax, adresă e-mail)

Încadrare activitate instalaţie conform

Anexei 1 din OM

1897/2007

Încadrare activitate instalaţie conform

Anexei I din Directiva 2009/29/CE

Codul sau Codurile CAEN

Putere termică

nominală / Capacitate

de producţie (UM)

Observaţii

1. Centrală

Electrică de Termoficare

S.C. VEST ENERGO S.A.

Tel.: 021.317.89.35

Fax: 021.317.89.34

e-mail: office@

vestenergo.ro

Instalaţii de ardere cu o

putere termică

nominală mai mare de 20

MW

Arderea combustibililor în

instalaţii cu o putere termică nominală totală de peste 20

MW

3530 49,008 MW

Au depus solicitare pentru emiterea unei noi Autorizaţii GES. Centrala intră şi pe

Directiva 2009/29/CE.

2.

Centrală Electrică de

Termoficare - Laborator

Universitatea Politehnică din

Bucureşti

Tel.: 021.402.91.12 Fax:

021.318.10.01 e-mail:

e_burcea@ rectorat.pub.ro

dm_cioroianu@ rectorat.pub.ro

rot_ioan@ yahoo.com

stroia_sorin@

yahoo.com

Instalatii de ardere cu o

putere termica

nominala mai mare de 20

MW

Arderea combustibililor în

instalaţii cu o putere termică nominală totală de peste 20

MW

pentru universit.

8530

pentru centrală

3511 3530

21,100 MW

Universitatea Politehnica din

Bucureşti a obţinut pentru centrală

Autorizaţia de Mediu nr. 495/06.10.2009

Are - Unitate

termoenergetică de cogenerare, două

grupuri de cogenerare Jembacher cu putere de 0,8 MW fiecare;

- Unitate de termoficare cu trei

cazane de apă fierbinte tip Hoval de

6,5 MW fiecare.


39

Capitolul 4. APA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009

elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti şi din Raportul de Activitate în Anul 2009 al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (Apa Potabilă şi Apa de îmbăiere)

4.1.Introducere Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2008. Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă; lucrările de gospodărire a apelor, constând în principal din satisfacerea folosinţelor consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea folosinţelor de apă. Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei lucrări sunt: -Realizarea Balanţei apei pe anul 2009 în b.h. Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii) -Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în b.h. Argeş în anul 2009. -Atlasul cadastrului apelor din România -1992. -Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare 2009. -Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2009. -Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidro-Meteo, anul 2009. 4.2. Resursele de apă 4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş-mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciuresti –Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp. Tabel 4.2.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile:

Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Mun.Bucureşti 134.000 106.000 138.000 116.000 Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009


40

4.2.2. Prelevări de apă Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2009 În tabelul 4.2.2.1 se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii 2006-2007, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evidentă scăderea continuă a cerinţei de apă, începută din 1990 (creşterea volumelor restituite în 2009 la Bucureşti şi scăderea la Ilfov are cauză transferul unor volume de apă captate din Ilfov pt industria Capitalei) Tabel 4.2.2.1 Volume captate şi restituite în anii 2006-2008

Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc ) Bazin hidrografic In anul

2007 In anul 2008

În anul 2009

In anul 2007

In anul 2008

În anul 2009

Argeş (Mun. Buc) 18,038 14,406 15,728 333,945 353,282 372,168

Argeş (jud Ilfov) 25,184 26,396 28,894 20,220 15,268 20,957

Total SGA (+ IL) 53,503 52,863 55,584 363,109 377,439 401,406 Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009 Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă În anul 2009 nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apa din punct de vedere cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov-Bucureşti. Având în vedere reducerea drastică a cerinţelor de apă faţă de anii 1980 -1990, datorită reducerii masive a ponderii ramurilor industriale, precum şi a cerinţei de apă în agricultură, ca ramuri mari consumatoare de apă, se poate spune că oferta de apă se menţine în continuare ridicată, probleme fiind doar în ceea ce priveşte păstrarea apelor într-o stare bună şi corectarea calităţii apelor degradate. Analiza costurilor asociate (SWOT) se face numai la nivel bazinal, în cadrul Direcţiei Apelor ARGEŞ-VEDEA. Elemente privind balanţa apei – 2009 Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă urmărite prin lucrarea anuală Balanţa apei şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (cunoscând gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia) se prezintă în tabelul alăturat :

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv

utilizate ( mii mc )

Indice (%) realizare cote de apă alocate

BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTI Prelevări din surse directe: 15728 83,1 - Total bh propriu,din care: 15728 83,1 -suprafaţă 2135 142,9


41

-subteran 13593 77,9 Recirculare 442706 65,9 - Transfer din / în BH Ialomiţa 0 0,00

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru nr. 60/2000/EC: • Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare; • Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; • Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate; • Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă; • Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grija deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei. Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică. În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administratiei Nationale "Apele Române". Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apa de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul al amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicita să le emită, precum şi din penalităţile aplicate. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002): - contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori; - contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran). * Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localiăţti). Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.


42

** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală. Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale. De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru: - conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului; - întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor; - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite; - activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.

4.3. Ape de suprafaţă În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel: Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/2006 - pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Conform acestuia stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se face pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care influenţează indicatorii biologici. Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacurile naturale: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă (V) pe baza elementelor de calitate sus menţionate; pentru lacuri se ţine seama de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. Starea chimică a apelor se stabileşte, aşa cum prevede O.161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005,cu excepţia celor prioritare). În anul 2009 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi : -clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen ; -pesticide organoclorurate : lindan(gama-HCH), Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin; -policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180. b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice-14 componenţi naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz-(a)- antracen , benz-(b)- fluoranten, benz-(k)- fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen şi indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen (HAP normate în HG 351/2005 şi Ord.161/2006); c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.


43

În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2): • Subsistemul râuri ; • Subsistemul lacuri; • Subsistemul ape subterane ; • Subsistemul ape uzate. Tipurile de programe de monitorizare,stabilite pentru implementarea diferitelor directive ale U.E., pentru subsistemele râuri şi lacuri sunt următoarele: S- monitoring de supraveghere; O-monitoring operaţional; R- programul de referinţă care are ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă pentru fiecare tip de corp de apă ,în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru; CBSD-“cea mai bună secţiune disponibilă” aplicat pentru tipurile de corp de apă (care prezintă o singură categorie de risc) şi pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secţiuni de referinţă; IC-program de intercalibrare-care se aplică la secţiunile ce participă la exerciţiul european de intercalibrare; P- potalilizare - se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării, unde se vor monitoriza indicatorii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC); ZV - zone vulnerabile- se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an; IH - programul pentru ihtiofaună care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se vor monitoriza parametrii fizico-chimici din HG 202/2002 (Directiva 78/659/EEC); SH - programul pentru protecţie specii şi habitate - aplicat pentru zonele protejate; CAPM - programul pentru corpuri de apă puternic modificate - are ca scop cunoaşterea alterărilor hidromorfologice asupra apelor. La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov- Bucureşti, subsistemul râuri în Municipiul Bucureşti cuprinde: 2 secţiuni de monitorizare în bazinul hidrografic Argeş după cum urmează: - râul Argeş : -secţiunea am.Lacul Morii (IF) : în cadrul programului Stare ecologică; -râul Dâmboviţa: – secţiunea NH Popeşti – (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Bazinul hidrografic ARGEŞ R. Argeş: secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: potenţial ecologic moderat- clasa III-a de calitate. Secţiune puternic modificată (betonată, alte materiale artificiale), reprezintă canal de tranzitare a apei din râul Argeş în Lacul Morii. Din punct de vedere fizico- chimic, indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa a II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute în limitele clasei I, această limită fiind depăşită numai de unele valori înregistrate în cazul azotiţilor. Restul indicatorilor s-au încadrat în valorile ţintă, cu excepţia Fe şi Mn ce au înregistrat frecvent valori


44

corespunzătoare clasei III de calitate. Situaţia este comparabilă cu anul anterior, valorile înscriindu-se în aceeaşi zonă. Încadrarea finală este dată de fenoli care înregistrează în aproape toate campaniile valori ridicate (clasa III-a de calitate). Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu dizolvat. Din punct de vedere biologic au fost efectuate 2 campanii la nivelul fitoplanctonului. În mai fitoplanctonul este dominat de diatomee în proporţie de 70.31 % cu o dezvoltare maximă a speciei Cyclotella menenghiniană, specie de zona α - β mezosaprobă, indicând o calitate moderată a apei. A doua campanie, efectuată în luna septembrie, a evidenţiat un număr de 4 specii prezente cu o dezvoltare ridicată a speciei de zona oligo- β mezosaprobă Fragilaria crotonensis, reprezentând 82% din totalul indivizilor prezenţi . Indexul saprob mediu încadrează zona în clasa II-a de calitate (1.95). R. Dâmboviţa: secţiunea NH POPEŞTI: potenţial ecologic bun (clasa II de calitate). Zona este amenajată (beton şi alte materiale artificiale) Din punct de vedere fizico-chimic indicatorii monitorizaţi (categoriile Nutrienţi, salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală) s-au încadrat în clasa I de calitate, variaţiile de concentraţie fiind foarte mici. Indicatorii regimului de oxigen (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn) au înregistrat valori cuprinse în limitele claselor I-II de calitate. Valori mai ridicate ale concentraţiilor au fost înregistrate în cazul fenolilor în special în campaniile de toamnă indicând o accelerare a proceselor de descompunere. Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu şi Ni dizolvat. Din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat în campania lunii mai, prezenţa unui număr redus de specii, majoritatea aparţinând grupului diatomeelor (46.65), specii de zonă beta mezosaprobă. În toamnă (septembrie) creşte numărul de specii, ca şi număr de specii rămân dominante diatomeele însă ca şi densitate specifică raportată la densitatea fitoplanctonică totală cea mai bine dezvoltată este specia Chroomonas acută, cryptofit de zonă beta saprobă. Secţiunea îşi menţine caracterul saprob în cursul anului, dezvoltarea fitoplanctonică reflectând condiţiile chimice de calitate. Indexul de saprobitate mediu cu o valoare de 1.93 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate.

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi biologică La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti, subsistemul lacuri în Municipiul Bucureşti cuprinde: B.H. .Argeş - râul Colentina monitorizat în 4 acumulări aflate în salbă pe curs din care 1 acumulare la nivelul Municipiului Bucureşti: – ac.Fundeni : în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH; - râul Dâmboviţa: - Lacul Morii (Bucureşti): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV; Calitatea apei acumularilor de pe RÂUL COLENTINA


45

Acumularea Ciocăneşti: în anul 2009 această acumulare a fost monitorizată într-o secţiune de supraveghere - zona barajului, punct zona fotică, lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru indicatorii regimului de oxigen (program de monitorizare stare ecologică şi vulnerabilitate la nutrienţi). Clasa generală de calitate a-II-a din punct de vedere fizico- chimic. Stadiu trofic: eutrof. Analiza chimică: indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa II de calitate, indicând o încărcare slabă a apei în substanţe organice, valori mai ridicate înregistrându-se în a doua jumătatea a anului. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute, corespunzătoare clasei I de calitate, situaţie similară anului 2008. Analiza biologică: au fost efectuate 4 campanii de recoltare. În campania de primăvară, atât la nivelul fitoplanctonului cât şi al microfitobentosului, diatomeele au fost cel mai bine reprezentate ca şi număr de specii însă, la nivelul fitoplanctonului dezvoltarea numerică maximă a avut-o clorofitul Monoraphidium contortum specie euritopă fără valoare indicatoare, numeric reprezentând peste 50% din densitatea totală fitoplanctonică. Biomasa totală dezvoltată înregistrată fiind de 5 mg/l (mezo-eutrof). În vară (iunie) biomasa dezvoltată creşte (9.54mg/l) diatomeeele rămân dominante prin biomasă şi densitate totală însă ca număr de specii domină grupa algelor verzi. În campania lunii august s-a observat o regresie a diatomeelor, apar reprezentanţi din alte grupe algale (Cyanophyta, Euglenophyta, Xanthophyta). Cyanophitele devin dominante ca şi biomasa dezvoltată, Microcystis aeruginosa dezvoltând biomasă maximă (20mg/l). Biomasa fitoplanctonică totală înregistrată a fost de 46.39 mg/l (hipertrof). În campania de toamnă se regăseşte situaţie similară începutului de an, diatomeele revin alături de clorofite ca şi grupe dominante, diversitatea este mai ridicată, specii cu număr redus de indivizi. Biomasa scade la o valoare de 4.56 mg/l. Se poate observa caracterul mezotrof al acumularii cu tendinta de eutrofizare puternică în perioada caldă a anului. Acumularea Buftea: a fost monitorizată în 2 secţiuni: mijloc şi baraj- punct zona fotică. Clasa generală de calitate a III-a (calitate moderată). Stadiul trofic: hipertrof. Din punct de vedere fizico- chimic tinde să nu corespundă obiectivelor ţintă datorită încărcării organice moderate corespunzătoare clasei III de calitate. Restul indicatorilor monitorizat s-au încadrat în limitele claselor I-II de calitate. Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Ni dizolvat cu valori ridicate la începutul anului. Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5. Analiza biologică: s-au efectuat 4 campanii de recoltare (aprilie, iunie, august, octombrie). În primăvara predomină algele verzi atât ca număr de specii, dezvoltare numerică cât şi biomasă dezvoltată. Biomasa fitoplanctonică maximă este atinsă la nivelul mijlocului acumulării (5.03 mg/l)- caracter eutrof. Spre deosebire de acumularea anterioară diatomeeele sunt slab reprezentate şi apar reprezentanţi din mai multe grupe taxonomice, însă dezvoltarea specifică este redusă. În iunie fitoplanctonul a fost dominat de algele albastre-verzi cu înflorire produsă de specia Anabaena solitaria, biomasă maximă atinsă în zona de mijloc a acumulării fiind de 400.63 mg/l. Dezvoltarea puternică a cyanophytelor a dus la regresia celorlalte grupe algale şi dispariţia multor specii, diversitatea scăzând foarte mult. În august dezvoltarea cyanophytelor se menţine însă scade biomasa dezvoltată, apar specii noi ce găsesc condiţii favorabile de dezvoltare astfel că s-a înregistrat o biomasă totală de 235.19 mg/l în zona de mijloc a acumulăii. În zona barajului biomasa totală este mult scăzută faţă de mijloc, valoarea fiind de 27.4 mg/l. În toamnă se păstrează situaţia însă încep să se dezvolte din nou celelalte grupe algale, în special algele verzi, iar biomasa totală scade (77.14 mg/l). Se poate concluziona că acumularea a păstrat caracterul puternic hipertrof în tot cursul anului fiind dominată de înflorirea algelor albastre verzi, cu vârful atins în anotimpul cald în secţiunea de mijloc.


46

Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj- clasa generală de calitate III (calitate moderată), menţine caracterul chimic al secţiunii anterioare. Stadiul trofic: hipertrof. Se observă o creştere a concentraţiilor totale în cazul metalelor, în special manganul, iar în cazul fracţiunilor dizolvate nu corespunde valorilor ţintă pentru Cupru, nichel şi plumb dizolvat. De asemenea apar neconformităţi în cazul p,p’ DDT. Stare chimică proastă. Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.

Variaţia biomasei fitoplanctonice în acumularea Fundeni în anul 2009

0255075

100125150175200225250275300325350375400

aprilie iunie august octombrie

mijlocbaraj

Analiza biologică: în campania de primăvară apare înflorire produsă de algele albastre-verzi, principala specie fiind Microcystis aeruginosa. Foarte bine dezvoltate au fost şi algele verzi cu diversitate ridicată în cadrul grupului (22 specii). Maximul dezvoltării algale este atins în zona de mijloc a acumulării. În iunie se observă intensificarea înfloririi cyanophytelor însă dezvoltarea individuală a speciei Microcystis regresează dezvoltându-se puternic alte specii (Anabaena solitaria, Aphanizomenon) cu atingerea vârfului în zona barajului. (361.16mg/l). Celelalte grupe algale sunt inhibate în dezvoltarea lor, apar puţine specii cu număr redus de indivizi. În celelalte campanii dezvoltarea algelor albastre-verzi regresează însă menţin caracterul hipertrof al acumulării. În octombrie apar şi se dezvoltă specii de diatomee şi cryptophyte, nu se mai întâlneşte fenomenul de înflorire. Acumularea Cernica: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj- clasa generală III (calitate moderată) din punct de vedere fizico- chimic. Stadiul trofic: hipertrof. Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa I), încărcarea în materii organice biodegradabile exprimată prin indicatorii corespunzători aparţine domeniului clasei III de calitate- moderată. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn care înregistrează valori corespunzătoare clasei III de calitate. Se observă o îmbunătăţire a calităţii apei comparativ cu anul 2008. Ca şi în cazul acumulării anterioare se înregistrează depăşiri ale valorilor impuse în cazul Cu, Ni dizolvat, p,p’ DDT . Stare chimică proastă. Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NO2.


47

Analiza biologică a fost efectuată în 3 campanii de recoltare (iunie, august, octombrie). Similar secţiunii din amonte în vară s-a produs înflorirea cyanophytelor. Alături de Microcystis aeruginosa dezvolta biomasă considerabilă şi M. incertă. De asemenea se dezvoltă mult şi unele specii de euglenophyte (Euglena granulata) în zona mijlocului acumulării în timp ce la baraj Cyclotella menenghiniana a înregistrat o biomasă ridicată (65.6 mg/l). Vârful înfloririi este atins în această zonă a barajului. Înflorirea scade în intensitate în august la nivelul mijlocului acumulării în timp ce în zona barajului se menţine (145.33mg/l). Creşte numărul de specii, apar reprezentanţi ai tuturor grupelor algale (Ceratium, Peridinium, Cryptomonas) cu dezvoltare numerică ridicată. În octombrie se observă efectul de inhibare a dezvoltării algale produsă de înflorirea cyanophytelor, astfel în zona de mijloc întâlnim doar 8 specii iar la baraj 7 specii. Populaţia algala este dominată de Microcystis cu o valoare a biomasei ce menţine caracterul hipertof al acumulării, maximul fiind atins în zona de baraj (49.57mg/l).

Variatia biomasei fitoplanctonice in acumularile de pe Valea Colentina in cursul anului 2009

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Ciocanesti

Buftea

Fundeni

Cernica

acumulari

mg/l

octombrieaugustiunieaprilie

Calitatea apei acumulărilor de pe RÂUL DÂMBOVIŢA Lacul Morii- a fost monitorizat în 2 secţiuni de recoltare respectiv: mijloc lac şi baraj, pe profil de adâncime (zona fotică). Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Stare trofică: hipertrof. Încărcarea organică a apei este scăzută corespunzătoare clasei II de calitate, mai ridicată în perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea scăzută (I) cu valori uşor mai ridicate în primăvara, fiind urmată de dezvoltarea algală ce sărăceşte mediul în nutrienţi. Valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Mn (III) , metal caracteristice bazinului Argeş, şi fenolii cu valori ridicate în toamnă (clasa III de calitate). Restul indicatorilor corespund obiectivelor de calitate (clasa I-II). Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu dizolvat.


48

Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiuni de monitorizare

Lacul Morii 2009 Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului în campania de primăvară domină Cryptophytele alături de diatomee, specia ce dezvoltă densitatea maximă fiind Chroomonas acută, în special în zona barajului a lacului în zona fotică (1971000 ex/l), specie euritopa fără valoare indicatoare. Dintre diatomee specia bine reprezentată este Cyclotella menenghiniana. În această campanie diversitatea cea mai ridicată este întâlnită în zona barajului, numărul de specii crescând progresiv către baraj.

0102030405060708090

100110120130140150160170180190200210220230240250260270280290

mijloc l

ac ZF

baraj

ZF

mg/l

aprilieiunieaugustoctombrie

În vară se produce dezvoltarea dinophytului Ceratium hirundinella, specie de apă curată (oligomezosaproba), biomasa maximă fitoplanctonica întâlnindu-se în zona de mijloc a acumulării (39.94 mg/l). Dezvoltarea a acestei specii duce la regresia celorlalte specii, astfel că se întâlneşte un număr de 11 taxoni. Se întâlnesc reprezentanţi ai cryptophytelor, diatomeelor şi chlorophytelor. În campania de toamnă, se intensifică dezvoltarea speciei menţionate anterior, astfel că ajunge la o biomasă de 400 mg/l în zona de mijloc a lacului şi de 171.8 mg/l în zona barajului. Numărul de specii prezente se reduce şi mai mult astfel încât se întâlnesc în ambele secţiuni de supraveghere numai 7 specii. În zona barajului apare şi Microcystis aeruginosa, ce dezvoltă o biomasă de 5 mg/l. Diversitatea este foarte scăzută. În octombrie are loc o regresie a dinophytului (37.05 mg/l) în zona de mijloc, pentru ca în zona barajului sa înregistreze o biomasă de doar 3.75 mg/l.


49

Alături de acesta se dezvolta bine şi alga albastră verde Aphanizomenon flos-aquae, cu o biomasă de 13.16 mg/l în zona de mijloc şi de 5.44 mg/l în zona barajului. Diversitatea rămâne scăzut, număr redus de specii cu dezvoltare slabă. În cea mai mare parte a anului acumularea are un caracter hipertrof, dezvoltându-se specii ce reflectă condiţiile chimice de calitate.

4.4. Ape subterane

În anul 2009 au fost monitorizate 11 foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie astfel: - corp de apă subterană ROAG13 un număr de 8 foraje - nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag; - corp de apă subterană ROAG 11: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag - corp de apă subterană ROAG 05: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag - corp de apă subterană ROAG 03: 1 foraj: Buftea (F2): depăşirea valorii prag în cazul Pb. Valorile au fost raportate la valorile caracteristice corpurilor de apă B.H. Argeş-Vedea, valori specificate în Ordinul 137/ 26.02.2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape subterane din România. Analizele probelor de apă, pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici şi biologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul trimestrial de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise agenţiilor teritoriale de protecţie a mediului); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora) - facturarea serviciului de ameliorare calitativă a apelor.

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor; - contribuţia la Anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora). A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.


50

În acest scop, A.N. Apele Române, prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. nr. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

4.6. Apa potabilă Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin din Raportul de Activitate în Anul 2008 al Autorităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi din Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008 elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii. Importanţa apei, a asanării şi a igienei pentru sănătate şi dezvoltare a fost reflectată în documentele mai multor întâlniri şi forumuri internaţionale. Acestea au inclus conferinţe orientate spre sănătate, precum Conferinţa Internaţională cu tema Profilaxia primară de la Alma-Ata, Conferinţa cu tema „Apa pe plan mondial” de la Mar del Plata, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite care a declarat perioada 2005-2015 ca Decada Internaţională de Acţiune „Apă pentru Viaţă”. Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apă potabilă înseamnă a obţine efecte tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este apa care consumată de-a lungul întregii vieţi nu produce niciun risc semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin intermediul apei sunt reprezentate de nou-nascuţi şi copii, persoanele imunodeprimate, persoanele care trăiesc în condiţii insalubre şi persoanele vârstnice. O abordare holistică a evaluării şi managementul riscului privind apa potabilă va creşte încrederea consumatorilor în siguranţa apei distribuite. Această abordare necesită o evaluare sistematică a riscurilor de-a lungul întregului sistem de aprovizionare cu apă - de la captarea sursei de apă până la consumatorul final, precum şi identificarea modalităţilor prin care aceste riscuri pot fi gestionate, inclusiv a metodelor prin care se asigură funcţionarea efectivă a măsurilor de control. De asemenea, trebuie să cuprindă strategiile care se ocupă de managementul zilnic al calităţii apei, inclusiv al defecţiunilor apărute. Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează şi contaminării chimice a apei de băut. Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe utilizarea mai multor bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea. În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de germeni patogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază adeseori rapid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o perioadă


51

scurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţia a epidemiilor hidrice. Mai mult, până când contaminarea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei contaminate. Din aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei, conformarea nu trebuie testată numai în punctele finale, ci pe întreg sistemul de distribuţie a apei potabile. Există trei componente în planificarea siguranţei apei de băut: - Managementul siguranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care necesită o evaluare sistemică a pericolelor potenţiale - Identificarea măsurilor de control necesare reducerii ori eliminării pericolelor şi monitorizarea operaţională pentru a se asigura faptul că barierele din interiorul sistemului funcţionează eficient - Dezvoltarea planurilor de gestionare a acţiunilor aplicate atât în condiţii normale de funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distribuţie a apei. Complementar germenilor patogeni de origine fecală, există şi alte pericole microbiene importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis, Cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi geohelminţii şi teniile, pot fi transmise la om prin intermediul apei de băut. O singură larvă sau un singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie să fie absenţi din apa de băut. Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea germenilor patogeni este esenţială, iar agentul chimic cel mai des utilizat este clorul. Dezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, făcând parte din tratarea atât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Dezinfecţia reziduală este utilizată pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în interiorul sistemului de distribuţie a apei. Însă, dezinfecţia cu clor este nesatisfăcătoare pentru Cryptosporidium, unele virusuri sau germeni patogeni înglobaţi în particulele aflate în suspensie. Utilizarea dezinfectanţilor chimici la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea, riscurile pentru sănătate provocate de aceşti derivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în comparaţie cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente. Preocupările pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se datorează capacităţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate după lungi perioade de expunere. Puţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării de sănătate după o singură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea incidentelor de contaminare chimică accidentală masivă, apa devine improprie consumului prin gustul, mirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientă concentrarea de resurse pentru acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât instalarea unui proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe chimice. Expunerea la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în cazurile severe la deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în apă, iar expunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativă a cancerului şi leziunilor dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobinemia, în special la sugari. Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa au un efect de prevenire a îmbolnăvirilor. Un exemplu este efectul fluorului din apa de băut în combaterea apariţiei cariei dentare. Apa potabilă trebuie să nu aibă gust şi miros inacceptabile pentru majoritatea consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de băut, consumatorii se bazează în principal pe propriile simţuri. Constituenţii fizici, chimici şi microbiologici din apă pot modifica aspectul, mirosul şi gustul apei, iar consumatorul va evalua calitatea şi acceptabilitatea apei pe baza acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust sau miros a apei din sistemul de aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficienţe ale proceselor de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat.


52

"Apă curată pentru o lume sănătoasă" - tema Zilei Mondiale a Apei din acest an, conform căreia se consideră că accesul la apă de băut sigură este un drept al omului, este o cerinţă primară pentru dezvoltare şi civilizaţie, un element esenţial pentru asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii' La nivel mondial s-a stabilit obiectivul de dezvoltare în domeniul apei, cunoscut sub denumirea "ţinta mileniului" şi anume: "până în anul 2015 va scădea la jumătate populaţia care trăieşte într-o sărăcie extremă, suferă de foame şi nu are acces la, sau nu îşi permite o sursă de apă sigură". Alături de acest obiectiv legat de accesibilitatea, a fost menţinută prioritatea managementului integrat al apei, aceea de a delega decizia la nivelul "comunităţilor locale" care vor stabili gradul de acces la apă potabilă sigură, condiţiile de igienă şi tipurile de activităţi economice consumatoare de apă pe care comunitatea le poate susţine. În ţara noastră, din 1952 până în 2002, calitatea apei potabile a fost reglementată prin Standarde, iar condiţiile de aprovizionare cu apă, prin Norme de igienă. Cea mai importantă schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea 458/2002 (M.O.nr. 522/29.07.2002) completată cu legea 311/ 2004 care reprezintă transpunerea Directivei 98/83/CE Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglemenlează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă. Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Bucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă, tratarea şi distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate. Date generale: - Populaţia municipiului Bucureşti: 2.064.474 de locuitori (în anul 2006) - Nr. populaţie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.683.265 de locuitori - Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 81% - Volum total de apă distribuită (anul 2007): 156.348.294 m3 - Surse de apă captate: > Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda > Râul Argeş, prin staţiile Roşu şi Crivina Probele de apă recoltate la staţiile Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale reţelei oraşului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către SC Apa Nova SA. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR 974/2004. Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare. Tabelul 4.6.1 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare

Anul Nr. probe recoltate Necorespunzătoare chimic (%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2004 167 0 0 2005 407 0 0 2006 417 0 0 2007 393 0 0


53

2008 300 0 0 2009 414 0 0

Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009 Clorul rezidual liber (CRL) pentru 271 de probe (65,46%) a avut valori peste 0,5 mg/l, ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie. Tabelul 4.6.2 Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

Anul CRL absent (%)

CRL > 0,50 mg/l (%)

2004 0 73,05 2005 0 95,33 2006 0,24 79,62 2007 0 43,26 2008 0 40,33 2009 0 65,46

Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009 Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2555 probe de apă. Tabelul 4.6.3 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe

Anul Nr.probe recoltate Necorespunzătoare chimic (%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2001 3357 1,04 1,64 2002 3263 1,29 0,34 2003 3474 0,029 0,17 2004 1862 0,05 0,11 2005 2975 0 0 2006 2866 0 0 2007 2950 0,17 0 2008 3082 0 0,65 2009 2555 0 0

Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009 Un număr de 14 probe – 0,55% au fost necorespunzătoare datorită absenţei clorului liber rezidual. Nicio probă de apă nu a înegistrat depăşirea pragului admis de 0,5 mg/l de clor rezidual liber. Tabelul 4.5.4- Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe

Anul CRL absent (%)

CRL > 0,50 mg/l (%)

2001 0,059 20,49


54

2002 0,06 14,65 2003 0,06 35,03 2004 0 24,81 2005 1,07 5,88 2006 0,91 0,17 2007 1,02 0 2008 0,16 0 2009 0,55 0

Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009 Microcentrale În anul 2009, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 142 de probe. Din totalul acestora, un număr de 57 probe (40,14%) au fost necorespunzatoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au făcut recomandări pentru conformarea indicatorilor necorespunzători, de exemplu măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei. Fântâni (surse individuale) De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele capitalei neracordate la reţeaua de apă potabilă a oraşului s-au recoltat 71 probe de apă, în cadrul PN1-SP4. Din analizele efectuate s-a constatat că 64 probe (88,73%) au fost necorespunzătoare, ceea ce dovedeşte că sursele individuale de apă sunt improprii. Din rezultatele de laborator obţinute se poate evidenţia un număr mare de probe necorespunzătoare la indicatorul nitraţi ( 60 probe de apă analizate, 41 au prezentat valori peste limita de 50 mg/l şi deasemeni peste 50% din probe au prezentat indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admisă. Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an. Principala aglomerare urbană este alimentată cu apă în sistem centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş, şi Roşu (cu apă tot din râul Argeş, staţii de tratare ce sunt exploatate de societatea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării şi unităţile industrial-economice cele mai mari, astfel că consumul de apă a ajuns la cca 1,5-1,6 mil.mc/zi. Calitatea apei potabile, odată cu scăderea masivă a cerinţei de apă, cu realizarea noii staţii de tratare Crivina, precum şi a programului de reabilitare a reţelelor de aducţiune şi distribuţie, s-a îmbunătăţit simţitor.

4.7. Apa de îmbăiere Apele de îmbăiere sunt reglementate prin HG 459 din 16.05.2002 şi fac obiectul activităţii Direcţiei de Sănătate Publică. Normele de calitate prezentate în această Hotărâre de Guvern reglementează cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu excepţia apei folosite în scopuri terapeutice şi a apei din piscine sau bazine de înot. Toate zonele de îmbăiere stabilite, special echipate în acest


55

scop, trebuie să fie autorizate de către Ministerul Sănătăţii. Pe teritoriul mun. Bucureşti nu există zone de îmbăiere autorizate. Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun în majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă autorizată ca ,,ştrand" cu funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul Colentina nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002. În anul 2009 s-a continuat recoltarea de probe de apă din cele 8 puncte aflate la nivelul celor mai reprezentative baze de agrement şi anume: - Complexul de Agrement Griviţa II (sectorul 1); - Complexul Băneasa SC PALACE SRL – sectorul 1 ); - Complexul de Agrement APA NOVA BUCUREŞTI din strada Ţărmului nr.9 sector 1; - Complexul Floreasca fost ( UGSR) din strada Ţărmului nr.7, sector1 ; - Complexul Sportiv RADET din Calea Floreasca nr. 1, sector1 ; - Complexul Sportiv KEOKE din Intrarea Chefalul nr.1-3, sector2 ; - Baza Sportivă "Cutezătorii" din Intrarea Chefalul nr.2,s ector2 ; - Complexul Sportiv Studenţesc "Tei" (Strandul Lacul Tei) din str.Olteţului nr.2, sector 2 Toate cele 24 probe de apă recoltate nu au corespuns normelor în vigoare d.p.d.v. fizico-chimic şi/sau bacteriologic, majoritatea fiind de culoare galben-verzuie şi având valori crescute peste norme la 2 dintre indicatorii chimici (CBO5, suspensii totale), iar încărcătura bacteriană fiind peste valorile admise. Deoarece recoltarile efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor chimici şi/sau bacteriologici în toate probele recoltate, s-a impus menţinerea interdicţiei de îmbăiere în apa râului Colentina, aspect adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement, pentru afişarea de panouri cu inscripţia „Scăldatul interzis. Pericol de îmbolnăvire! ", conform prevederilor HGR nr.88/2004. Rezultatele analizelor au fost comunicate ca şi în anii precedenţi Prefecturii Capitalei, Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul PMB.

4.8. Apele uzate

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 A.N. „APELE ROMANE”, prin SGA Ilfov-Bucureşti, monitorizează atât apele uzate evacuate în prezent de S.C. APA NOVA Bucureşti S.A. fără o epurare prealabilă, direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală în dreptul comunei Glina şi a altor unităţi ce evacueză la suprafaţă prin staţii de epurare (prezentate în tabelul nr.4.8.1.1): Tabelul 4.8.1.1. – Lista surselor de poluare cu evacuare directă în apele de suprafaţă B.H. ARGEŞ Nr crt

Sursa de poluare monitorizată

Curs de apă receptor

Staţia de epurare existentă

Tipul apelor uzate

0 1 2 3 4 1 S.C. Apa Nova SA

Staţia de tratare apă - Arcuda Ciorogarla M Ape uzate

tehnologice 2 S.C. Apa Nova S.A.

Staţia de tratare apă - Crivina Arges M+B Ape uzate

tehnologice 3 SC Iridex Group Export Import

SRL V. Boanca M Ape uzate

tehnologice 4 Staţia de Pompare 2 A.N.I.F. Dâmboviţa - Ape din drenaj


56

5 S.C. Apa Nova S.A. - Glina Dâmboviţa M+B în curs de realizare

Ape uzate urbane

6 S.C. Apa Nova S.A. Staţia de tratare apă - Roşu

Dâmboviţa M Ape uzate tehnologice

7 Lacul Morii- Staţie de epurare Dâmboviţa M+B Ape uzate menajere8 S.C.Nusco Imobiliara S.R.L. Valea Saulei - Ape pluviale 9 S.C.Motoc Nil S.R.L. V. Mangului - Ape răcire

În colectorul casetat al râului Dâmboviţa evacuează apele uzate 12 agenţi economici, reglementaţi din punctul de vedere al gospodăririi apelor, monitorizaţi şi cu care SGA Ilfov-Bucureşti are încheiate contracte de exploatare - utilizare a resursei de apă. Aceste unităţi sunt: Sema Parc SA, Sucursala Electrocentrale Bucureşti – CET SUD, Protan SA – Filiala Glina, Bere Băuturi Bucureşti, Danubiana SA, Glina SA, Vâscofil SA, ANRS – UT350, GIP Instal SA, Ecorec SA, Vital Gaz SA, Autovit SRL şi Grec Rom Business SRL. Cantităţile de poluanţi evacuate de aceste unităţi se regăsesc în evacuarea generală a apelor uzate orăşeneşti (R. Dâmboviţa - la Glina). În urma monitorizării, la constatarea depăşirii concentraţiilor (cantităţilor) reglementate, s-au aplicat penalităţi. Lista surselor de poluare cu agenţii economici ce evacuează apele uzate în canalul colector casetat sunt prezentaţi în tabelul alăturat nr. 4.8.1.2: Tabelul 4.8.1.2. – Lista surselor de poluare cu evacuare în canalul colector casetat al râului Dâmboviţa

Nr. crt

Sursa de poluare monitorizată

Curs de apă receptor Staţia de epurare

existentă

Tipul apelor uzate

1 S.C. BERE BĂUTURI BUCUREŞTI S.A. Damboviţa (caseta) - Ape uzate tehnologice,

menajere şi pluviale

2 S.C.

ELECTROCENTRALE Bucureşti S.A.-

Sucursala Bucureşti - CET SUD –

R1, R2, R3, R4 - Bucureşti

Damboviţa (caseta)

M+Ch

Ape uzate tehnologice,

menajere şi pluviale

3 S.C. DANUBIANA S.A. (insolvenţă) Damboviţa (caseta) M + Ch Ape uzate tehnologice şi

menajere 4 S.C. GIP INSTAL Damboviţa (caseta) - Ape uzate 5 S.C. GLINA S.A. Damboviţa (caseta) M Ape uzate tehnologice,

menajere şi pluviale 6 S.C. PROTAN S.A.

Sucursala Popeşti-Leordeni

Damboviţa (caseta) M (statie în curs de modernizare)

Ape uzate tehnologice, menajere şi pluviale

7 S.C. SEMA PARC S.A. Damboviţa (caseta) M Ape uzate tehnologice, menajere şi pluviale

8 S.C. VÎSCOFIL S.A. Damboviţa (caseta) M+Ch Ape uzate şi pluviale 9 S.C. AUTOVIT S.A. Damboviţa (caseta) M Ape uzate tehnologice,

menajere şi pluviale 10 S.C. GREC-ROM

BUSSINES GROUP S.R.L.

Damboviţa (caseta) M + B Ape uzate menajere şi

pluviale


57

11 S.C. ECOREC S.A. Damboviţa (caseta) M Ape uzate tehnologice, menajere şi levigat

12 S.C. VITALGAZ S.A. Sucursala Popeşti

Leordeni Damboviţa (caseta)

- Ape uzate

Din cele 12 surse poluare cu evacuare în colectorul casetat, în 2009 erau: * 1 – fără autorizaţie * 5 – autorizaţii expirate * 6 – autorizaţii în termen, din care 2 autorizate IPPC (S.C. PROTAN – Sucursala Popeşti-Leordeni, S.C. ELECTROCENTRALE Bucureşti S.A. - Sucursala Bucureşti - CET SUD).

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare. În tabelul alăturat nr. 4.8.2. sunt prezentate sursele majore de poluare şi categoriile principale de poluanţi. Tabelul nr. 4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate evacuate. B.H. Argeş

Nr. crt.

Tipul apelor uzate

monitorizate

Indicatori monitorizaţi

Indicatori care au depăşit valorile normate

Penalităţi aplicate în

2009 0 1 2 3 4

1

Ape uzate tehnologice

In funcţie de profilul de activitate:

pH, MTS, Reziduu fix, CBO5, CCOCr,

N t şi/sau compuşi ai azotului, P t, Detergenţi, Substanţe extractibile,

Sulfuri şi Hidrogen sulfurat, produs petrolier, cloruri,

sulfaţi, cianuri, fenoli, metale şi metale grele,

SP/SPP

MTS, CBO5, CCOCr, N t, P t, Detergenţi,

Substanţe extractibile,

- S.C. ARTECA

Jilava S.A.,

- S.C. IRIDEX GROUP IMPORT

EXPORT SRL

2

Ape uzate urbane

pH, MTS, Reziduu fix, CBO5, CCOCr,

N t, P t, Detergenţi, Substanţe extractibile,

Sulfuri şi Hidrogen sulfurat, la care se pot adăuga în

funcţie de activităţile agenţilor economici:

produs petrolier, cloruri, sulfaţi, cianuri, fenoli,

metale şi metale grele, SP/SPP

- S.C. APA NOVA BUC. S.A. - S.H. Dâmbovţiţa Lacul Morii


58

3

Ape pluviale, de răcire şi/sau

„convenţional curate”

In funcţie de profilul de activitate:

pH, MTS, Reziduu fix, CBO5, CCOCr, produs petrolier

- S.C. NUSCO IMOBILIARA S.A: - MOTOC NIL SA

4.8.3. Reţele de canalizare Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa. Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun. Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMÂNE. În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, la Glina. Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni, iar recent, de la jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din jud. Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung. În tabelul alăturat se pot găsi date generale despre lungimea toatală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă uzate evacuate şi număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare.

Retele de canalizare Judeţ Lungime

totala reţele (Buc) (km)

Total Volume evacuate(+loc.Ilfov)

(mii mc)

Număr de localităţi*

(include şi loc.Ilfov)

Populaţie racordată la reţea

canalizare Mun.Bucureşti 1810 388574,4 * 7 1.702.420

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane În cursul anului 2009, nu au fost semnalate poluări accidentale a apelor de suprafaţă şi subterane. Pentru poluări istorice datorate staţiilor şi depozitelor de carburanţi, au fost începute în anul 2008 de către societatea S.C. PETROM S.A. acţiuni de decontaminare a stratului freatic afectat de o exploatare de lungă durată, cazul depozitului PETROM de la Străuleşti, şi a staţiilor de benzină Cotroceni şi Mihai Vodă, acţiuni ce continuă şi se vor desfăşura pe durata a cca 2 ani.


59

4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi

supraexploatării

Programul naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă are în vedere protecţia împotriva poluării apei şi a epuizării resurselor. SGA Ilfov-Bucureşti, prin Serviciul de Reglementări, Avize şi Autorizaţii, urmăreşte ca prin impunerea unor limite maxime admise, prevăzute de normativele tehnice în vigoare, reglementarea folosinţelor de apă din teritoriul administrat ca o măsură ce vizează protecţia calitativă şi cantitativă a resurselor de apă, măsuri de corectare a deficienţelor realizate de-a lungul anilor. Sistemul de monitorizare a evacuărilor apelor uzate ale agenţilor economici serveşte sub aspectul calitativ la urmărirea depăşirilor indicatorilor de calitate autorizaţi. Laboratorul de ape uzate a început implementarea unor indicatori biologici specifici, cum sunt fito şi zoobentosul, având asigurată şi dotarea cu aparatură adecvată dozării substanţelor prioritar periculoase. Recoltarea de probe de apă şi analiza acestora se face de Laboratorul SGA Ilfov-Bucureşti în baza unui Program anual de lucru, urmărindu-se culegerea unor date cât mai complete şi reprezentative pentru fiecare subsistem în parte. Adoptarea Legii 404/2003 impune extinderea considerabil a numărului de secţiuni de control în baza necesităţii monitorizarii tuturor surselor în vederea aplicării corecţiei la evacuare faţă de sursa de alimentare. În concordanţă cu prevederile Uniunii Europene, în scopul monitorizării substanţelor toxice şi periculoase este necesară completarea dotării laboratorului cu mijloace de masură specifice (gaz-cromatografe), capabile să determine cu precizie cantităţile de pesticide, insecticide, substanţe organo-clorurate, organe-fosforice etc, dar la fel de necesară este şi pregătirea superioară a cadrelor specializate în utilizarea aparaturii moderne.


60

Capitolul 5. SOLUL

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele deţinute de APM Bucureşti

Serviciul Implementare Politici de Mediu 5.1. Introducere Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apa, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale: • producerea de hrană / biomasă; • depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul şi azotul); • sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene; • serveşte drept platformă / mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; • sursă de materii prime, bazin carbonifer; • patrimoniu geologic şi arheologic. Până acum, fără accentuarea acţiunilor comunitare, doar nouă State Membre au legislaţie specifică protecţiei solului, celelalte bazându-se pe câteva prevederi de protejare a solului în cadrul altor politici sectoriale. Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt: • eroziunea; • degradarea materiei organice; • contaminarea; • salinizarea; • compactizarea; • pierderea biodiversităţii solului; • scoaterea din circuitul agricol; • alunecările de teren şi inundaţiile. În Municipiul Bucureşti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de: • depunerile uscate şi umede din atmosferă; • depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător; • deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură; • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole; • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.); • poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătura cu aceasta, în anul 1997, cercetările I.C.P.A. Bucureşti au stabilit conţinutul de Pb prezent în probele de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto intensă conţinutul de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).


61

Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului sau Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-a determinat un conţinut inferior valorii limită maximă admisă, dar mult mai mare decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm). Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile. În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total din orizontul A se situează între 5 până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conţinutul mediu general al plumbului total din soluri. Solurile din Municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier. În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în depresiunile cu soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul Otopeni, pe o suprafaţă de cca. 1.000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de absorţie – regularizare, utilizând ca material drenant sol stabilizat structural. În Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri, Platformele Laromet, I.M.G.B., Vulcan, Faur s.a.), unele perimetre neputând fi localizate precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de poluanţi industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon sau NOX), precum şi fermele comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs sau PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele industriale la o scara de 1:25000. 5.2. Fondul funciar. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

- hectare - 2000 2005 2006 2007 2008 Suprafaţa totală 23787 23787 23787 23787 23787 Suprafaţa agricolă 5449 4464 4356 3600 3496 - proprietate majoritar privată *) 4153 3211 3117 2431 2327

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă: - arabil

4607 3622 3514 3047 2955

- păşuni 506 506 506 418 406 - vii şi pepiniere viticole 66 66 66 12 12

- livezi şi pepiniere pomicole 270 270 270 123 123

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

611 611 611 611 611

Ape şi bălţi 908 908 908 908 908 Alte suprafeţe 16819 17804 17912 18668 18772

*) Începând cu anul 2001 conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ – teritoriale, a persoanelor juridice şi fizice. Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ANUARUL STATISTIC 2009


62

Dinamica şeptelului în perioada 2000 - 2008 în Municipiul Bucureşti

2000 *) 2005 2006 2007 2008 Bovine - proprietate majoritar privată * vaci, bivoliţe şi juninci - proprietate majoritar privată

1191 669 807 585

863 409 350 192

714 710 422 422

660 656 374 374

538 535 333 333

Porcine - proprietate majoritar privată * scroafe de prăşilă - proprietate majoritar privată

7272 3988 670 323

4540 4540 161 161

4617 4617 182 182

3053 3047 131 131

2085 2085 42 42

Ovine - proprietate majoritar privată * oi şi mioare - proprietate majoritar privată

4085 3112 3161 2569

3486 3486 3175 3175

2721 2625 2468 2468

1433 1318 1303 1303

1532 1435 1327 1327

Caprine - proprietate majoritar privată

365 352

469 469

449 449

1206 1206

1293 1293

Cabaline - proprietate majoritar privată

308 204

58 41

217 191

206 202

481 4

Păsări - proprietate majoritar privată * ouătoare adulte - proprietate majoritar privată

350323 44460 293832 35227

14634 14634 11539 11539

17059 17051 14170 14170

18291 18291 15163 15163

31263 31263 15731 15731

Albine (familii) - proprietate majoritar privată

14892 13053

9590 9558

10387 10387

10500 10500

9806 9806

*) la sfârşitul anului

Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ANUARUL STATISTIC 2009


63

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele: - reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide; - rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari; - conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice; - conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %; - conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %. Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional kg/ha:

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

92,7 90,8 91,9 91,8 88,9 89,8 78,8 77,6 67,4 60,3 Sursa datelor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele Consumul de pesticide la nivel naţional kg/ha

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

2,3 2,2 2,0 1,5 1,6 1,5 1,4 1,2 1,2 1,0 Sursa datelor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti. 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole Nu există date, întrucât structura terenului arabil este majoritar privată. 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) Sursele principale de poluare a solului sunt: • depunerile uscate şi umede din atmosferă;


64

• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător; • deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură; • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole; • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.); • poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens. Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. • In anul 2009, au fost inaintate la APM Bucureşti urmatoarele documentaţii: 1. ”Raportul privind îndeplinirea obligaţiilor de mediu stabilite prin Avizul de Mediu nr. 32/23.08.2006 la vânzare active, pentru SC Compania Industrială Griviţa SA, pentru amplasamentul din str. Clabucet nr. 68, sector 1, Bucureşti”. Conform documentatiei prezentate şi a buletinelor de analiză sol pentru probele de la fundul excavaţiilor, efectuate de SC INCD ECOIND SRL (pentru indicatorii pH,TPH, Cd, Pb, Zn, Cu, Mn, Ni), a rezultat ca concentraţia poluanţilor în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinţa sensibilă a terenurilor, conform prevederilor OMM nr. 756/1997. 2. ”Raportul privind lucrările de remediere sol pe parcela P9 şi parcela P10 din amplasamentul Baneasa ” Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti- varianta a-III-a, obligatii de mediu stabilite prin Avizele de Mediu nr. 40/23.08.2006, nr. 41/23.08.2006 şi nr. 42/23.08.2006, la încetarea activităţii SC Petrom SA pe amplasamentul din Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti. Din analiza datelor prezentate, a rezultatelor determinarilor concentraţiilor poluanţilor în sol, conform buletinelor de analiză ale probelor executate în punctele de prelevare şi analiză, rezultă că au fost îndeplinite obligatiile de mediu stabilite prin Avizele de mediu emise de APMB la încetarea activităţii SC Petrom SA, pe amplasamentul din Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti: - ”Decontaminarea zonelor poluate situate în intervalul de adâncime 35-65 cm (faţă de cota finală a terenului, conform proiectelor de construcţii privind Petrom City şi a zonelor mai adânci excavate în urma lucrărilor de demolare/construcţie a fundaţiilor sau altor construcţii şi instalaţii folosite în sistemul petrolier precum şi a instalaţiilor utilitare îngropate-canalizări, reţele etc.) şi asigurarea conformării sub nivelul pragurilor de intervenţie definite astfel în conformitate cu Ord. nr. 756/1997 pentru terenuri mai puţin sensibile”; - ”Aşternerea unui strat superficial curat, până la o adâncime de 35 cm, ce va asigura conformarea sub nivelul pragurilor de alertă pentru toţi indicatorii analizaţi, praguri definite conform Ord. Nr. 756 din 1997 pentru terenuri sensibile”. În anul 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol. 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Conform datelor furnizate de S.C. ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti, nu există termocentrale pe cărbune.


65

5.4. Calitatea solurilor În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice. Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt: 1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere; 2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme; 3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze); 4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.); 5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol. 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Clase de bonitate ale solurilor Nr. Crt. Specific U.M. I II III IV V Total

(ha) 1 Arabil ha 4508 72994 23901 3873 4420 109696 2 Pajişti ha 0 34 2077 281 45 2437 3 Vii ha 148 1711 182 0 0 2041 4 Livezi ha 0 1657 34 80 0 1771

Total pe clase ha 4656 76396 26194 4234 4465 -

Sursa Datelor: REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor Nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetări în Pedologie şi Agrochimie Bucureşti referitoare la monitorizarea solurilor, prin studii pedologice la nivel local pe teritoriul Municipiului Bucureşti. În anul 2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol şi nu există un program de monitorizare a calităţii solului la nivel local. 5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.


66

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. 5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Nu deţinem date.


67

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate A.P.M. Bucureşti în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului a realizat o identificare preliminară a siturilor contaminate sau posibil contaminate de pe raza Municipiului Bucureşti. Nr. Crt. Locaţie Operator economic

şi date de identificareTipul de poluant Domeniu de activitate Documentaţie justificativă

1. Bucureşti

S.C. PETROM S.A. Şos. Străuleşti nr. 69 G sector 1 În curs de decontaminare

Produse petroliere HTP

Comercializarea produselor petroliere combustibile, lubrifianţi, antigel, recuperarea uleiurilor uzate şi neutralizarea deşeurilor petroliere

Raport la Bilanţul de Mediu Nivel I la încetarea activităţii întocmit de S.C. GEOMED S.R.L. S-au obţinut Avize de Mediu la încetarea activităţii

2. Bucureşti

S.N.T.F.M. "C.F.R. MARFĂ" S.A. Str.Neagoe Teodor nr.1 sector 1


Transporturi feroviare

Studiu de evaluare cantitativă şi calitativă privind gradul de poluare - 2008, intocmit de S.C. ECOSIMPLEX NOVA S.R.L.

3. Bucureşti

S.N.T.F.C. “C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. R.T.F.C. BUCUREŞTI Calea Griviţei nr. 347 sector 1


Transporturi feroviare Studiu de evaluare a riscului – 2008, întocmit de S.C. F & R WORLDWIDE S.R.L.

4. Bucureşti

S.N.T.F.C. “C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. R.T.F.C. BUCUREŞTI Str. Carpaţi nr. 1 – 3 sector 1


Transporturi feroviare Raport de încercare, executat de S.C. ECO LAB CONSULT S.R.L.


68

Nr. Crt. Locaţie Operator economic

şi date de identificareTipul de poluant Domeniu de activitate Documentaţie justificativă

5. Bucureşti

S.C. FORADEX S.A. Str. Milcov nr. 5 sector 1 În curs de decontaminare


Construcţii echipamente pentru foraje

Studiu de evaluare a riscului elaborat în perioada octombrie 2008 - martie 2009 de S.C. E.H. CONSULTANŢĂ MEDIU S.R.L.

6. Bucureşti Sit Orfan în sector 1


- -

Sursa Datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI


69

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 5.7.1. Modalităţi de investigare Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără: - constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu; - elaborarea bilanţului de mediu; - stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinătorul unui teren, ca la încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic 5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului. Opţiuni pentru reabilitarea ecologică: - Îndepărtarea întregului material cu sol contaminat. - Acoperire cu sol curat de 1 -1,5 metri. - Stimularea biodegradării naturale. - Nivel mai mare al apelor subterane. - Adaosul de calcar sau argile la material. - Fertilizarea solului(material). - Schimbarea vegetaţiei.


70

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,

BIOSECURITATEA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele deţinute de APM Bucureşti Serviciul Implementare Politici de Mediu

6.1. Biodiversitatea Municipiului Bucureşti Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane. Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea resurselor regenerabile, dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor etc. Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă. Obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2010, conform UE: Obiectivul 1: Promovarea conservării diversităţii biologice a ecosistemelor, habitatelor şi biomurilor. Tinta 1.1: Cel puţin 10% din ecoregiunile lumii trebuie să fie conservate. - Obiectivul 2: Promovarea conservării diversităţii specifice. Tinta 2.1: Restaurarea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor pentru speciile a căror grupuri de taxoni au fost selectaţi. - Obiectivul 3: Promovarea conservării diversităţii genetice speciilor sălbatice. - Obiectivul 4: Reducerea presiunii asupra pierderii de habitate naturale, asupra utilizării nedecvate a destinaţiei terenurilor, asupra utilizării nedurabilă a apei. - Obiectivul 5: Controlul speciilor invazive. - Obiectivul 6: Promovarea dezvoltării durabile. - Obiectivul 7: Reducerea presiunilor asupra biodiversităţii, datorită schimbărilor climatice, a poluării şi a eroziunii solului. - Obiectivul 8: Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a oferi bunuri şi servicii. - Obiectivul 9: Asigurarea accesului corect şi echitabil asupra beneficiilor ce provin din resurse genetice. Ce putem face noi? - Respectă Natura şi toată diversitatea ei. - Protejează componentele biodiversităţii pentru ca şi generaţiile viitoare să poată beneficia de bunurile şi serviciile oferite de acestea. - Protejează locurile de hrănire şi de cuibarit a pasarilor. - Nu deranja speciile. - Nu distruge spaţiile verzi, plantele, arborii, etc - Întinereşte padurea prin plantarea unui pom sau prin împădurirea unor suprafeţe restranse.


71

- Asigură accesul echitabil la beneficiile oferite de componentele biodiversităţii. 6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică 6.2.1. Habitatele naturale La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost puternic antropizate. 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile comunităţii locale. Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva sunt declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera (toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez). Inventar specii floră sălbatică Familia Specia Den. Populară Statut Legal Localizare Araliaceae Hedera helix iedera - Gradina Botanică Betulaceae Betula verrucosa mesteacan Cultivat Parcuri

Fagaceae Quercus robur stejar pedunculat

Cultivat Parcuri

Fagaceae Quercus pedunculiflora stejar Cultivat Parcuri

Fagaceae Quercus boreails - Cultivat Parcul Floreasca Fagaceae Quercus cerris cer cultivat Parcuri Fagaceae Quercus frainetto garnita Cultivat Parcuri

Fagaceae Fagus silvatica fag Protejată de Legea 5/2000

Gradina Botanică

Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba Cultivat Parcul Carol

Gramineae Phragmites communis stuf / trestie - Lacuri

Gramineae Phragmites australis stuf - Lacuri

Gramineae Festuca sp paius - comuna

Labiatae Lamium maculatum urzica moarta - comuna

Leguminosae Trifolium campestre trifoias - Gradina Botanică

Leguminosae Robinia salcam - Gradina Botanică


72

Familia Specia Den. Populară Statut Legal Localizare pseudacacia

Magnoliaceae Magnolium sp. arborele de magnolie

- Parcul Carol,Cişmigiu,

Nymphaceae Nymphaea alba nufarul alb - Gradina Botanică, lacuri

Nymphaceae Nuphar luteum nufarul galben - Gradina Botanică, lacuri

Oleaceae Fraxinus excelsior frasin - Parcuri

Pinaceae Abies alba brad Cultivat Parcuri

Platanaceae Platanus acerifolia platan Cultivat Parcuri

Ranunculaceae Ranunculus acer floare brosteasca

- Parcuri

Ranunculaceae Helleborus purpurascens spanz - Parcuri

Ranunculaceae Thalictrum aquilegifolium rutisor - Parcuri

Rosaceae Cerasus avium cires salbatic - Parcuri Rosaceae Rosa canina maces - Parcuri

Salicaceae Salix alba salcie/rachita alba

-

Salicaceae Salix babilonica Cultivat Parcul Floreasca Salicaceae Populus alba plop alb Cultivat Parcuri

Salicaceae Populus nigra plop negru/pluta

Cultivat Parcuri

Taxodiaceae Taxodium distichum

chiparosul de balta

- Parcuri

Tiliaceae Tilia cordata tei pucios - Parcuri Tiliaceae Tillia tomentosa tei alb - parcuri

Typhaceae Thypha angustifolia papura îngusta - Lacuri

Typhaceae Typha latifolia papura lata - parcuri Ulmaceae Ulmus foliacea ulm de campie - Lacuri

Spyrogira elongata

matasea broastei

- Lacuri

Cladophoraceae Cladophora glomerata lana broastei - Lacuri

Rieciocarpus natans muschi - Parcuri

Liliopsida Phragmites australis stuf - Lacuri

Lemnaceae Spirodela polyrrhiza lintita - Parcuri

Labiatae Lamium maculatum urzica moarta - parcuri

Loranthaceae Viscum album visc alb - Gradina Botanică

Hippocastanaceae Aesculus Hippocastanum castanul rosu Monument

al naturii Parcul Cişmigiu


73

Familia Specia Den. Populară Statut Legal Localizare

Taxaceae Torreya nucifera toreia Monument al naturii Parcul Cişmigiu

Fabaceae Sophora japonica

salcam japonez

Monument al naturii Parcul Cişmigiu

- Juniperus sp - - Parcul Unirii - Taxus sp - - Parcul Unirii - Busus semphora - - Parcul Unirii

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor fără stăpân, pisici etc, dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban. În Bucureşti există 3 specii de lilieci care sunt protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi nr. 90/2000. Se întalnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc. Lilieci întalniţi în Bucureşti - Familia Vespertilionidae

Specia Denumirea populara

Lista Rosie IUCN

Conv. Berna

Conv. Bonn

Directiva Habitate

OUG 57/2007

Eptesicus serotinus liliacul cu aripi late LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV

Plecotus auritus

liliacul brun urechiat LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV

Vespertilio murinus

liliacul de ziduri / bicolor LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV

Există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale. Din fam. Picidae se întâlnesc 5 specii de ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3. Picus veridis se află şi pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă. Speciile de păsări care pot fi admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15 specii se regăsesc pe Anexa 3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea lor). Multe dintre ele sunt vizitatori ai meleagurilor bucureştene. Specii de păsări întâlnite în Bucureşti

Familia Specia Denumirea populară Statut legal Localizare

Podicipedidae Podiceps cristatus Corcodel mare strict protejată Lac Pantelimon

Podicipedidae Podiceps / Tachybaptus ruficollis Corcodel mic strict

protejată Parc Tineretului, Carol,

Herăstrău, Tei Phalacro-coracidae

Phalacrocorax pygmaeus Cormoranul mic strict

protejată Pacul Carol

Phalacro-coracidae Phalacrocorax carbo Cormoranul

mare management

Lac Herastrâu, Lac Pantelimon, Tei, Plumbuita, Morii,

Dâmboviţa

Ardeidae Ardea cinerea Stârcul cenuşiu (mic) management Pantelimon, Herastrâu


74


Ardeidae Egretta garzetta Egreta mică protejată

Lac Strâulesti, Plumbuita, Tei,

Herastrâu, Morii, Pantelimon,

Ardeidae Nycticorax nycticorax Stârcul de noapte protejată Herastrâu, Tineretului

(mai ales în migratie) Ciconidae Ciconia ciconia Barza comună protejată Lacul Morii

Anatidae Cygnus olor Lebăda mută

(Lebăda cucuiată)

protejată Plumbuita, Tei,

Pantelimon, Tineretului, IOR

Anatidae Anas platyrynchos Raţa mare management Tei, Herastrâu, Pantelimon, Tineretului

Anatidae Anas querquedula Raţa cârâitoare management Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Anatidae Anas acuta Raţa suliţar management Tineretului, Pantelimon, Herastrâu

Anatidae Aythia ferina Raţa cu cap castaniu management Morii, Pantelimon,

Tineretului, IOR

Anatidae Aythia nyroca Raţa roşie protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii,


Accipitridae Accipiter nisus Uliul păsărar strict protejată

Herastrâu, Casa Scanteii, iarna în toate

lacurile

Falconidae Falco tinnunculus Vânturelul roşu strict protejată

Agronomie, în tot Oraşul iarna

Phasianidae Phasianus colchicus Fazan management Padurea Baneasa Phasianidae Perdix perdix Potârnichea management Lacul Morii Phasianidae Coturnix coturnix Prepeliţă management Lacul Morii

Rallidae Gallinula chloropus Găinuşa de baltă management Tineretului, Pantelimon

Rallidae Fulica atra Lişiţa management Herastrâu, Titan, Tineretului, Carol

Scolopacidae Gallinago gallinago Becaţină comună management Herastrâu primavara

Laridae Larus ridibundus Pescaruş râzător

strict protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Carol,

Pantelimon, Tineretului,

Laridae Larus minutus Pescăruş mic strict protejată



Laridae Larus argentatus Pescăruş argintiu

strict protejată

Pantelimon, Herastrâu, Tineretului, Casa

Poporului, Plumbuita

Sternidae Sterna hirundo Chira de baltă strict protejată




75


Sternidae Chlidonias hibridus Chirighiţa cu obraz alb

strict protejată



Columbidae Streptopelia decaocto Guguştiuc management



Cuculidae Cucullus canorus Cuc strict protejată

Herastrâu, Titan, Plumbuita

Strigidae Tyto alba Strigă strict protejată Pantelimon

Strigidae Asio otus Ciuf de pădure strict protejată

Opera, Tei, Plumbuita, Baneasa, Herastrâu

Strigidae Athene noctua Cucuvea strict protejată Agronomie, Baneasa

Meropidae Merops apiaster Prigorie strict protejată parcuri

Upupidae Upupa epops Pupăza strict protejată

Herastrâu, Gradina Zoologica

Coraciidae Coracias garrulus Dumbrăveanca protejată Lacul Morii, Gara Progresul, Herastrâu

Alcedidae Alcedo atthis Pescăraşul albastru

strict protejată

Parcul Carol, Tei, Plumbuita, Tineretului

Picidae Picus canus Ghionoaie sură protejată Gradina Botanica, Herastrâu, IOR,

Baneasa

Picidae Picus viridis Ghionoaie verde

strict protejată

Herastrâu, Tineretului, Baneasa, Gradina

Botanica

Picidae Dendrocopos syriacus

Ciocănitoare de grădini

strict protejată parcuri

Picidae Dendrocopos major Ciocănitoare pestriţă mare


Picidae Dendrocopos minor Ciocănitoare pestriţă mică

strict protejată

televiziune, Herastrâu,Gradina

Botanica

Alaudidae Alauda arvensis Ciocârlie de câmp

strict protejată Lacul Morii

Alaudidae Galerida cristata Ciocârlan management parcuri

Hirudinidae Hirundo rustica Rândunică strict protejată comuna

Hirudinidae Riparia riparia Lăstun de mal strict protejată Tei, Plumbuita

Hirudinidae Delichon urbica Lăstun de casa strict protejată parcuri

Motacillidae Motacilla alba Codobatură albă

strict protejată comuna

Motacillidae Motacilla cinerea Codobatură de munte

strict protejată

pe lângă Dâmboviţa, Piata Unirii, Tei,

Plumbuita


76


Laniidae Lanius minor Sfrâncioc cu fruntea

neagră


Laniidae Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic


Sylviidae Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf strict

protejată Pantelimon

Sylviidae Acrocephalus arudinaceus Lăcar mare strict

protejată Lacul Berceni

Sylviidae Sylvia borin Silvie de zăvoi strict protejată parcuri

Sylviidae Phylloscopus trochilus

Pitulice fluierătoare


Sylviidae Phylloscopus collybita Pitulice mică strict

protejată parcuri

Muscicapidae Muscicapa striata Muscar sur strict protejată

Agronomie, Herastrâu, Gradina Botanica,

Baneasa

Muscicapidae Ficedula hypoleuca Muscar negru strict protejată

Agronomie, Herastrâu, Gradina Botanica,

Baneasa

Muscicapidae Ficedula albicollis Muscar gulerat strict protejată

Herastrâu, Gradina Botanica, Baneasa

(migratie)

Turdidae Saxicola torquata Mărăcinar negru


Turdidae Saxicola rubetra Mărăcinar mare strict protejată în toate parcurile

Turdidae Phoenicurus pheonicurus

Codroş de pădure

strict protejată Agronomie

Turdidae Erithacus rubecula Măcăleandru strict protejată toate parcurile iarna

Turdidae Turdus merula Mierlă protejată comuna

Turdidae Turdus philomelos Sturzul cântător managementHerastrâu, Gradina

Botanica, iarna peste tot

Paridae Parus ater Piţigoi de brădet

strict protejată Padurea Baneasa

Paridae Parus major Piţigoi mare strict protejată comuna

Paridae Parus caeruleus Piţigoi albastru strict protejată comuna

Sittidae Sitta europaea Ţiclean strict protejată Parcuri, Agronomie

Emberizidae Emberiza calandra Presură sura strict protejată Gara Progresul

Emberizidae Emberiza scoeniclus Presură de stuf strict protejată iarna Lacul Morii

Fringillidae Fringilla montifringilla Cinteză de iarnă

strict protejată Gradina Botanica

Fringillidae Fringilla coelebs Cinteză strict protejată Herastrâu, parcuri

Fringillidae Carduelis carduelis Sticlete strict Parcuri,


77


protejată

Fringillidae Carduelis spinus Scatiu strict protejată Parcuri,

Fringillidae Carduelis chloris Florinte strict protejată Piata Presei libere

Fringillidae Pyrrhula pyrrhula Mugurar strict protejată parcuri

Fringillidae Coccothrâustes coccothrâustes Botgros strict

protejată Tineretului, IOR, Gradina Botanica

Fringillidae Acanthis flammea Inăriţa strict protejată Lac Morii

Fringillidae Passer montanus Vrabia de câmp neprotejată comuna Fringillidae Passer domesticus Vrabia de casă neprotejată comuna Sturnidae Sturnus vulgaris Grâur management Agronomie,

Oriolidae Oriolus oriolus Grangur strict protejată comuna

Corvidae Garrulus glandarius Gaiţă management Parcuri, Corvidae Pica pica Coţofană management comuna

Corvidae Corvus corax Corb strict protejată Pantelimon

Corvidae Corvus cornix Cioara grivă management comuna Corvidae Corvus monedula Stăncuţa management comuna

Ardeidae Egretta alba Egreta alba protejată Herastrâu, Plumbuita, Tei

Corvidae Corvus frugilegus Cioara de semănătură management comuna

Ardeidae Ixobrychus minutus Starc pitic strict protejată

Herăstrău, IOR, Dâmboviţa

Sursa Datelor: SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ Specii de peşti întâlnite în lacurile din Bucureşti

Familia Specia Denumirea populară Statut legal

Ciprinidae Cyprinus carpio crap - Ciprinidae Carassius auratus gibelio caras - Ciprinidae Abramis brama platică - Ciprinidae Rutilus rutilus babuşcă - Ciprinidae Abramis sp. cosac - Ciprinidae Tinca tinca lin -

Ciprinidae Scardinius erythrophthalmus roşioară -

Ciprinidae Stizostedion/ Sander lucioperca şalău -

Ciprinidae Pelecus cultratus săbiţă - Ciprinidae Esox lucius ştiucă - Ciprinidae Leuciscus idus văduviţă - Percidae Perca fluviatilis biban -

Ciprinidae Rhodeus sericeus amarus boarca - Cobitidae Misgurnus fosilis tipar protejată Ciprinidae Alburnus alburnus oblete -


78

6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Municipiului Bucureşti.

6.2.4. Specii deţinute în captivitate

6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp, întreţine şi expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice. Scopul (Rolul) Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator. Specii deţinute în captivitate în Grădina Zoologică Bucureşti 1. Acvila - Aquila rapax 2. Acvila codalb – Haliaeetus albicilla 3. Anaconda verde - Eunectes murinus 4. Anemona Balon - Entacmaea quadricolor 5. Antilopa eland - Taurotragus oryx 6. Arici de mare - Tripneustes gratilla 7. Berbec cu coamă - Amotragus lervia 8. Bibilica vulturina - Acryllium vulturinum 9. Bivoli - Bubalus bubalis 10. Broasca ţestoasă de apă - Emys orbiculares 11. Broasca albastra “sageata otravita” - Dendrobates azureus 12. Broasca aurie sageata otravita - Phyllobates terribilis 13. Broasca fantoma otravitoare - Ebidobates tricolor 14. Broasca dungata galbena « sageata otravita » - Dendrobates leucomelas 15. Broasca otravitoare dungata în negru şi verde - Dendrobates auratus 16. Cai - Equs caballus 17. Cameleon cu văl - Chamaeleo calyptratus 18. Canguri – Macropus eugenii 19. Capra domestică – Capra aegagrus hircus 20. Căprioara - Capreolus capreolus 21. Cerb lopătar - Dama dama 22. Cerbul european - Cervus elaphus 23. Cercopitec etiopian – Chlorocebus aethiops 24. Cimpanzeu - Pan troglodytes 25. Cinteze exotice - Fringilla coelebs 26. Cinteza zebra australiană - Taenopygia guttata 27. Coati - Nasua nasua 28. Condor - Vultur gryphus 29. Corali “Ciocan cu ramuri” - Euphyllia parancora 30. Corali “Ciuperca uriasa ca o cupa” - Amplexidiscus fenestrafer 31. Corali sp. - Capnella sp. 32. Corali sp. - Clavularia sp.


79

33. Corali sp. - Goniopora sp. 34. Corali sp. - Sarcophyton sp. 35. Corali sp. - Xenia sp. 36. Crabul rosu - Pseudosesarma crassimanum 37. Crevete curăţător - Lysmata amboinensis 38. Crocodilul de Nil - Crocodylus nyloticus 39. Dragonul barbos - Pogona vitticeps 40. Fazan urecheat - Crossoptilon auritum 41. Fazan argintiu – Lophura nychtemera 42. Fazan auriu - Chrysolophus pictus 43. Fazan comun - Phasianus colchicus 44. Fazan diamant - Chrysolophus armhenstiae 45. Fazan tragopan - Tragopan temmineckii 46. Fire millipedes – Aphistogoniulus sp. 47. Flamingo - Phoenicopterus rubber 48. Gâsca de Nil - Alopochen aegyptiaens 49. Gâsca de Canada – Branta canadensis 50. Gǎinuşa de baltǎ – Gallinula clorophus 51. Gecko leopard - Eublepharis macularius 52. Geko tokay – Gekko geko 53. Iguana - Iguana iguana 54. Jaguar - Panthera onca 55. Kinkajou - Potos flavus 56. Lama - Lama glama 57. Langusta albastra - Panulirus versicolor 58. Lebada albă - Cygnus olor 59. Lebada neagră - Cygnus atratus 60. Leu - Panthera leo 61. Lisita - Fulica atra 62. Lup - Canis lupus tundrorum 63. Macac de jawa - Maccaca fascicularis 64. Mandril - Mandrillus sphinx 65. Melci de acvariu – Pomacea spp. 66. Muflon - Ovis musimon 67. Nutria - Myocastor coypus 68. Oaia domestică - Ovis aries 69. Papagal agapor. roseico - Agapornis fischeri 70. Papagal amazon venezuelan - Amazona aestiva 71. Papagal cap de prună - Psittacula cyanocefala 72. Papagal marele alexander - Psittacula eupatria 73. Papagal agapornis - Agapornis personata 74. Papagal ara - Ara macao 75. Papagal aratinga - Electus spp. 76. Papagal barabant - Politelis swainsonii 77. Papagal cacatua - Cacatua sulfurea 78. Papagal călugăr - Myopsitta monachus 79. Papagal cântător - Psephotus haematonotus 80. Papagal jako - Psittacus erithacus 81. Papagal micul alexander - Psittacula krameri 82. Papagal nimfa - Nymphicus hollandicus 83. Papagal rozela roşu - Platycercus eximius 84. Păun - Pavo cristatus


80

85. Pavian - Papio hamandryas 86. Pelican comun - Pelicanus onocrotalus 87. Pelican creţ - Pelicanus crispus 88. Peşte “căţărător” - Periopthalmus spp. 89. Peruş - Psephotus haematanotus 90. Peruş Standard - Melopsittacus undulatus 91. Pestele “Arcas” - Toxotes jaculatrix 92. Peste “Ancistrus” - Ancistrus spp. 93. Peste clovn - Amphiprion ocellaris 94. Peste “Curăţător” - Labroides dimidiatus 95. Peste Discus Cobalt - Symphysodon spp. 96. Peste Discus “Fire Red” – Symphysodon spp. 97. Peste Discus Pigeon Blood Silver - Symphysodon spp. 98. Peste Discus “Red Scribbelt” – Symphysodon spp. 99. Peste Discus “Brown” – Symphysodon spp. 100. Peste “Domnişoara albastră” - Chrysiptera parasema 101. Peştele fluture” - Pantodon buchholzi 102. Peste “Gramma regal” - Gramma loreto 103. Peste “Neon rosu” - Paracheirodon axelrodi 104. Peste “Regal tang” - Paracanthurus hepatus 105. Peste “Scopas tang” - Zebrasoma scopas 106. Peste “Silver streak goldie” - Pseudanthias kashiwae 107. Peste “Sixline wrasse” - Pseudocheilinus hexataenia 108. Peste “Sterba” - Corydoras sterbai 109. Peste “Tetra cap de foc” - Hemigrammus bleheri 110. Peste “Yallowlined anthias” - Pseudanthias luzonensis 111. Peşti – Pisces spp. 112. Piraña – Serasalmus natteri 113. Pill Millipedes – Sphaerotherium sp. 114. Pisica de apa dulce – Potamotrygon leopoldii 115. Pisica sălbatică - Felis silvestris 116. Piton burma - Pithon molurus bivittatus 117. Piton indian - Pithon molurus molurus 118. Piton indian albino - Pithon molurus 119. Piton tigru - Pithon sebae 120. Ponei - Equus caballus Shetland 121. Porc spinos - Hystrix cristata 122. Puma - Felis concolor 123. Racul de Louisiana - Prochambarus clarkii (var. white ) 124. Râs - Felis linx 125. Rate caroline – Aix spons 126. Raţe decor - Anas platyrincos 127. Raţe mandarine - Aix galericulata 128. Raton - Procyon lotor 129. Rechin columbian - Arius jordani 130. Scoica “Maxima aurie” - Tridacna maxima gold 131. Scoica “Tectus” - Tectus snail 132. Scorpion imperial - Pandinus imperator 133. Scorpion dungat - Centruroides vittatus 134. Struţ african - Struthio camelus 135. Struţ emu - Dromiceius novaehollandie 136. Struţ nandu - Rhea Americana


81

137. Sugar glider - Petaurus breviceps 138. Şarpe anaconda galbenǎ - Eunectes notaeus 139. Şarpe boa - Boa constrictor 140. Şarpe concilina - Elaphe concillina 141. Şarpe elaphe - Elaphe longissima 142. Şarpe fals coral - Lampropeltis getulus 143. Şarpe lampropeltis - Lampropeltis spp. 144. Şarpe piton regius - Python regyus 145. Şoparla de Carolina - Anolis carolinensis 146. Şoparla cu coada spinoasa - Uromastix occelata 147. Şoparla gulerata - Chlamydosaurus kingii 148. Ţesători - Ploceide spp. 149. Testoasa cu labe roşii - Geochelone carbonaria 150. Testoasa leopard - Geochelone pardalis 151. Tarantula “Albastru de cobalt”- Haplopelma lividum 152. Tarantula “Indian ornamental” - Poecilotheria regalis 153. Tigru - Panthera tigris 154. Tucan - Ramphastos cuvieri 155. Turaco - Tauraco livingstonii 156. Turturele diamant - Geopelia cuneata 157. Turturele razătoare - Streptopelia risoria 158. Uliul şorecar - Buteo buteo 159. Urs brun - Ursus arctos 160. Varan de savană (Varanus exanthematicus) 161. Veveriţa cenuşie - Sciurus carolinensis 162. Viermi “Pană de şters praful” - Sabellastarte magnifica 163. Vulture sur - Gyps fulvus 164. Vultur indian – Gyps indicus Sursa Datelor: GRĂDINA ZOOLOGICĂ BUCUREŞTI

6.3. Starea ariilor naturale protejate Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversităţii prin mijloace legale. În Municipiul Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA. Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii: - Castan (Aesculus hipocastanum) (2), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu, sector 1 Bucureşti; - Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana) (1), 1 exemplar în Str. Rondă nr. 31, sector 2; - Frasin (Fraxinus excelsior) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6; - Arborele ginco (Ginko biloba) (2), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 şi 1 exemplar în Str. Berzei nr. 13, sector 1; - Arborele lalea (Lidodendron tulipifera) (1), 1 exemplar în Str. Emil Porumbaru nr. 65 (fostă C. Turzii), sector 1;


82

- Lageostromeria indica (2), 1 exemplar la Uniunea Scriitorilor – Calea Victoriei nr. 115, sector 1 şi 1 exemplar la Academia Romănă – Calea Victoriei nr. 125, sector 1; - Libocedrus decurens (2), 1 exemplar în Calea Şerban Vodă nr. 219, sector 4 (uscat 70 %) şi 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 (uscat 90 %); - Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana) (9), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu, sector 1 Bucureşti, 2 exemplare în Str. Barbu Delavrancea x Str.M. Ghandi (fostă Serg. Militaru Ghe.), sector 1, 1 exemplar în Str. Berzei nr. 13, sector 1, 1 exemplar în Str. Dragoş Vodă nr. 25, sector 2, 1 exemplar în Str. Ţepeş Vodă nr. 89, sector 2, 2 exemplare în Str. Aurel Vlaicu nr. 115, sector 2 şi 1 exemplar în Parcul Circului, sector 2; - Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra) (1), 1 exemplar în Str. General Dona nr. 12, sector 1; - Magnolie (Magnolia Yulan) (2), 1 exemplar în Str. H. Coandă (fostă I.C. Frimu), sector 1 şi 1 exemplar în Str. Barbu Delavrancea nr. 11, sector 1; Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 (uscat 70 %); - Dudul alb (Morus alba) (6), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 25, sector 1, 1 exemplar în Str. Latină nr. 8, sector 2, 1 exemplar în Str. Popa Nan nr. 60, sector 2, 1 exemplar în Str. Sachelarie Visarion nr. 15, sector 2, 1 exemplar în Str. Matei Basarab nr 69 (fostă Labirintului nr. 71), sector 3 şi 1 exemplar în Str. C. Davilla –Eroii Sanitari (fostă Dr. P. Groza), sector 5; - Platan (Platanus acerifolia) (39), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu (Grotă), sector 1, 1 exemplar în Str. Popa Soare nr. 26, sector 2, 2 exemplare în Biserica Sf. Gheorghe, sector 3, 2 exemplare în Str. Principatele Unite nr.63, sector 4, 31 exemplare în Parcul cu platani (parc BNR), sector 5 şi 1 exemplar în Splaiul Independenţei (Pod Cotroceni), sector 5. Uscate cca. 20-30%; - Platan (Platanus orientalis) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6; - Pin (Pinus Jeffrei) (1), 1 exemplar Cim. Israelit-Filantropia, sector 1; - Pinul negru (Pinus nigra) (2), 2 exemplare în Str. Dr. Staicovici nr. 21, sector 5; - Plop alb (Populus alba) (5), 5 exemplare în Str. Emil Porumbaru nr. 65 (fostă C. Turzii), sector 1; - Plopul piramidal (Populus alba piramidalis) (1), 1 exemplar în Str. Legendei nr. 2, sector 2; - Cireş florifer (Prunus specieis) (1), 1 exemplar în Str. Arh. Burcuş nr. 9, sector 1; - Salcâmul japonez (Sophora japonica) (2), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu – Izvorul M. Eminescu, sector 1 şi 1 exemplar în Str. Popa Soare nr. 32, sector 2; - Arborele vieţii (Sequoia gigantea) (1), 1 exemplar în Parcul Carol I, sector 4. Uscat 100 %. - Tisă (Taxus baccata) (6), 2 exemplare în Str. Ştirbei Vodă nr. 132, sector 1, 3 exemplare în Str. Tunari nr. 34, sector 2 şi 1 exemplar în Str. Ernest Djuvara nr.10, sector 5; - Chiparosul de baltă (Taxodium distichum) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6. Uscat 70 %. - Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos) (1), 1 exemplar în Str. 11 Iunie nr. 36 - 38, sector 4; - Tei (Tilia sp.) (1), 1 exemplar în Str. Viesparilor nr. 3, sector 2; - Teiul argintiu (Tilia tomentosa) (1), 1 exemplar în Str. Cosiţelor x Str. Cerceluş, sector 3. Uscat coronament 80 %; - Toreia (Torreya nucifera) (1), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu, sector 1 - Toreia (Torreya californica) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6. Uscat coronament 70 %; - Stejarul roşu (Quercus borealis) (7), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 26, sector 1, 2 exemplare în Calea Victoriei nr. 192, sector 1, 3 exemplare în Str. Mircea Vulcănescu nr. 34, sector 1 şi 1 exemplar în Str. Remus nr. 15, sector 3; - Stejar (Quercus robur) (8), 1 exemplar în Str. Badea Cârţan nr. 29, sector 2, 3 exemplare în Parcul Grădina Icoanei, sector 2, 1 exemplar în Str. Horei nr. 21, sector 2, 2 exemplare în Str. Olimpului nr. 24, sector 4 şi 1 exemplar în Str. Principatele Unite nr. 63, sector 4.


83

TOTAL : 110 exemplare În ceea ce priveşte diversitatea culturală în Municipiul Bucureşti există 230 de biserici din care 74 sunt declarate monumente istorice, 26 de instituţii de cultură, 41 de case memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectură. 6.3.1. Arii de interes naţional Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti 6.3.2. Arii de interes internaţional Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti 6.3.3. Arii de interes comunitar Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti 6.5. Starea pădurilor 6.5.1. Fondul forestier Rolul pădurii: 1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribuţie deosebit de importantă în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cât şi global. Un hectar de pădure produce anual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13 t în procesul de respiraţie a arborilor săi. Vegetaţia arborescentă a pădurii pe suprafaţa de un hectar consumă în procesul de fotosinteză circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii din pădure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităţi diferite, au o influenţă pozitivă pe care o exercită asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii aerului, precum şi a vibraţiilor aerului. 2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului. 3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt. 4. Filtrează apă provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată. 5. Reduce viiturile în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat. 6. Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici. 7. Este o sursa încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale. 8. Estetic pentru peisaje. 9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute. 10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică. Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 617 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sectorului 1 din care: 399 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 218 ha păduri particulare aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 617 ha fond forestier, 593 ha sunt ocupate de pădure, 24 ha fiind terenuri destinate administraţiei silvice.


84

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a Municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru recreere şi agrement. Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti - Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos. Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboretele din pădurea Băneasa). Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene). Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate variază în funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga unitate. Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel: - pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile; - pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure; - în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător; - cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate. Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari. Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn. În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.

6.5.2. Funcţia economică a pădurilor Fondul forestier de pe raza Municipiului Bucureşti este reprezentat de păduri încadrate în grupa I funcţională, care au de îndeplinit funcţia de protecţie corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu prevederile amenajamentelor în vigoare, în conformitate cu posibilitatea decenală stabilită şi rămasă de exploatat. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor (din Regiunea Bucureşti – Ilfov) este de 80.000 mc din care 52.000 mc produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente estensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri, iar


85

din cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

Componenţa pe specii a pădurilor se prezintă astfel: Specia Ponderea Stejar 50,8% Cer 10,6% Tei 12,6%

Frasin 4,4% salcâm 0,6%

diverse tării 12,6% alte specii 8,4%

Sursa Datelor: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. În anul 2009, 38.900 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior şi 31.100 mc către populaţie ca masă lemnoasă exploatată în regie. Din cele 399 ha păduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 400 mc masă lemnoasă din care: 300 mc stejar şi 100 mc diverse tării.

6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Pădurile sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale răurilor. Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile este de 80 m.

6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor În anul 2009 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor (paraziţii vegetali şi insectele defoliatoare) pe suprafaţa totală. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în păduri constituie o preocupare constantă a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunători precum şi a limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.


86

6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri În anul 2009, pe raza Municipiului Bucureşti, s-au executat rărituri în arboretele prevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 14 ha şi 50 ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi.

6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de “plămân verde“ al Municipiului Bucureşti. În Municipiul Bucureşti există un mare deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Având în vedere preţurile practicate pe piaţa liberă a terenurilor în momentul de faţă, încă există probleme pentru realizarea centurii verzi a capitalei. 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări De pe raza Municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN 1.

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 În anul 2009, s-au realizat regenerări naturale şi împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1.053 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 46 / 2008 – Codul Silvic (pentru întreaga Regiune Bucureşti – Ilfov). Tot în anul 2009 s-au executat lucrări de completări în plantaţii şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitisului natural şi lucrări de întreţinere. Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 341 mii buc puieţi forestieri (pentru întreaga Regiune Bucureşti – Ilfov). Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2009 (pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov)

Anul Reg. Naturale Împăduriri Total 2004 69 16 85 2005 58 26 84 2006 53 15 68 2007 72 22 94 2008 84 20 104 2009 65 17 82

Sursa Datelor: DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV 6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube


87

anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere în special în rândul generaţiei tinere, anual, desfăşurăm acţiuni de plantare arbori cu elevii, în special primăvara în cadrul ,,Lunii Pădurii’’, solicităm deasemeni spre publicare în mass-media a unor articole pozitive pentru a proteja pădurea. În diferite şcoli din Municipiul Bucureşti organizăm acţiuni de informare şi deplasare în teren pentru a conştientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce o traversăm. 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier, principalul atribut al administraţiei silvice actuale. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin mentinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt pe suprafeţe mari actualmente. După cum se ştie deasemeni pădurea reprezintă castelul apelor în natură, fapt pentru care rolul ei este şi mai important. Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului forestier sunt următoarele: - creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană; - scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climaterice actuale; - prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea solului etc; - interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional. Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele care le considerăm oportune sunt: - identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi împădurite şi redate fondului forestier naţional; - administrarea unitară a fondului forestiar naţional de o singură instituţie care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii; - creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive cu regenerare sub adăpost; - creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice; - dotarea administraţiei silvice cu sistem de maşini performante în vederea executării integral mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului; - promovarea de acţiuni de conştientizare şi educare a populaţiei şi în special a tinerei generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere; - adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică, inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcăriile de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului forestier. 6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane. - Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de creşterea economică.


88

- Utilizarea unor tehnologii inadecvate. - Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor. - Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor. - Poluarea genetică cu organisme modificate genetic. - Poluarea prin modificarea factorilor de mediu. - Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi. - Nivelul inconstant al lacurilor din capitală. - Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit. - Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc.

6.7. Biosecuritatea Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, în Bucureşti, nu se cultivă plante modificate genetic. 6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Directiva Transpunere Implementare Directiva Consiliului nr.

90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a

microorganismelor modificate genetic,

amendată prin Directiva nr.98/81/CEE

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.

2001/18/CEE privind introducerea deliberată în

mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate

genetic care abrogă Directiva Consiliului nr. 90/220/CEE

Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea

O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare,

utilizare şi comercializare a

O.M.G. prin tehnicile biotehnologiei

moderne, precum şi a produselor rezultate din

acestea

H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor ce conţin aditivi şi arome

modificate genetic, produse alimentare obţinute din organisme

modificate genetic. Legea nr. 266/2002 privind

producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor precum şi înregistrarea soiurilor de

plante). Ordinul M.A.P.M. nr. 684/2002 emis

în baza prevederilor Legii nr. 214/2002 privind componenţa Comisiei pentru

Securitatea biologică. Ordinul M.A.P.M. nr. 462/2003 privind

evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic.

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului

European (CE) nr. 1946/2003 privind transportul peste frontieră a organismelor

modificate genetic Regulamentul Parlamentului

European şi al Consiliului (CE) nr. 1829/2003 privind

alimentele şi furajele modificate genetic

nu există transpunere în legislaţia din România -


89

Directiva Transpunere Implementare Regulamentul Parlamentului

European şi al Consiliului (CE) nr. 1830/2003 privind

urmărirea şi etichetarea organismelor modificate

genetic şi urmărirea produselor alimentare şi

furajere produse din organismele modificate

genetic şi care amendează Directiva Consiliului nr.

2001/18/CE

6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti

6.7.3. Coexistenţa Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti 6.7.4. Perspective Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti


90

Capitolul 7. DEŞEURI

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele deţinute de APM Bucureşti Serviciul Implementare Politici de Mediu

7.1. Date generale Conform Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt: - principiul protecţiei resurselor primare, bazat pe conceptul de dezvoltare durabilă, care stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, prin utilizarea materiilor prime secundare; - principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive, conform căruia activităţile de gestionare a deşeurilor trebuie să ţină cont de stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului şi fezabilitatea din punct de vedere economic; - principiul prevenirii, care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în următoarea ordine: minimizarea cantităţilor de deşeuri generate, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu; - principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, care stabileşte obligativitatea suportării costurilor de gestionare a deşeurilor de către generatorul lor; - principiul substituţiei, care stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu altele nepericuloase în vederea reducerii cantităţilor de deşeuri periculoase generate; - principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, conform căruia deşeurile trebuie tratate şi eliminate cât mai aproape de locul generării lor iar exportul de deşeuri periculoase este posibil doar în acele ţări care deţin tehnologii adecvate de eliminare; - principiul subsidiarităţii, care strabileşte acordarea de competenţe astfel încât deciziile în domeniul deşeurilor să fie luate la cel mai mic nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional; - principiul integrării, care stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează. Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare. Generarea unor cantităţi de deşeuri din ce în ce mai mari, atât din procesele de producţie cât şi de la populaţie, instituţii şi comerţ, constituie una dintre problemele esenţiale ale protecţiei mediului. La acestea se adaugă fluxurile speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de gestionare specific. În fiecare an sunt inventariaţi agenţii economici generatori, colectori, valorificatori şi eliminatori de deşeuri, iar cantităţile gestionate de aceştia sunt raportate în vederea realizării Anchetei statistice anuale privind deşeurile. Colectarea de date are ca bază legală Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, care prevede că atât unităţile economice care generează (produc) deşeuri, cât şi unităţile economice autorizate să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor, au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii


91

acestora şi să transmită autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului datele centralizate anual, asupra gestiunii deşeurilor. 7.2. Deşeuri municipale Termenul de “deşeuri municipale” desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale). Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora. Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi : - S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE - Bucureşti în sectorul 1; - S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2; - S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3; - S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5; - S.C. URBAN S.A. în sectorul 6. 7.2.1. Cantităţi şi compoziţie Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2007: - colectate 708920 tone; - valorificate 26100 tone; - eliminate 682810 tone. Tabel 7.2.1.1-Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:

Tip

deşeu

Hârtie

Textile

Plastic

Sticlă

Metale

Biodegradabile

Deşeuri

inerte

Alte

deşeuri

Total

cantităţi

Cantitate produsă

59.8649

24.667

17.7055

60.4402

34.9126

281.3019

79.4967

150.528

708.920

%

8.446

3.4795

2.4975

8.5257

4.9248

39.6805

11.2138

21.2335

100

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007


92

Tabel 7.2.1.2 - Procentul (%) de populaţie pentru Municipiul Bucureşti deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale.

Municipiul

Total (%)

Urban (%)

Rural (%)

Bucureşti 79.2436 79.2436 0,00

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007 7.2.2. Deşeuri biodegradabile Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, cât şi deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile. În Municipiul Bucureşti deşeurile biodegradabile reprezintă o componentă importantă din deşeurile municipale. În această categorie sunt cuprinse: • deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; • deşeuri vegetale din parcuri, grădini; • deşeuri biodegradabile din pieţe; • componentele biodegradabile din deşeurile stradale; • nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; • hârtia: teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al prevederilor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, care nu poate fi reciclată. Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, este necesară concentrarea asupra cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentru reciclare, deşeurile din grădini şi parcuri şi deşeurile alimentare pentru compostare. Conform Directivei Europene Nr.1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia naţională prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ţintele privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale sunt următoarele : • 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reduca la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ; • 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ; • 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric produsă în anul 1995). Tabel 7.2.2.1 – Deşeuri biodegradabile colectate în anul 2007

Tip deseuri Cantitate (tone) Procente(%)

Biodegradabile 281.3019 39.6805

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007


93

7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 27/2007. Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin H.G. nr. 856/2002. Tabel 7.2.3.1- Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri

Referinţă UE

Categorie

20 01 13 Solvenţi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Alcali 20 01 17 Fotochimice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe

periculoase 20 01 29 Detergenţi care conţin substanţe periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele

decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din Municipiul Bucureşti sunt : - activităţi industriale - activităţi de reparaţii auto ( service-uri auto) :deşeuri de uleiuri uzate,baterii şi acumulatori; - activităţi medicale; În cadrul gospodăriilor sau al firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale. În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua pânza freatică. 7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile valorificabile din deşeurile municipale (hârtie, carton, material plastic, deşeuri metalice, deşeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizaţi şi predate unităţilor de reciclare din Municipiul Bucureşti sau din alte judeţe ale ţării.


94

Pe raza Municipiului Bucureşti există o staţie de sortare a fluxului de deşeuri colectate selectiv care aparţine S.C. URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A., care are o capacitate de 15000 t/an, cu două linii de sortare, cea de-a doua fiind în curs de instalare. De asemenea este în funcţiune şi o staţie de balotare, linia tehnică având 4 prese, pentru balotarea deşeurilor reciclabile de plastic, carton şi aluminiu, cu o capacitate de 15000 t/an. Tratarea sortului ramas de la staţia de sortare, în special deşeuri vegetale şi voluminoase, se realizează prin mărunţire mecanică în staţia de tratare, care are o capacitate de 20000 t/an. Pe parcursul sortării sunt eliminate deşeurile cu compoziţie PVC şi cauciuc pentru a reduce la minim procentul de clor din produsul final. Procesarea mecanică (mărunţirea) se realizează în concasor (tocător), iar deşeurile rezultate sunt preluate cu o bandă transportoare pe care este montat un separator magnetic ce are rolul de a reţine deşeurile metalice. Produsul obţinut din fracţia uşoară rezultată este denumit material pregătitor pentru combustibil alternativ şi are puterea calorică de 18-24 MJ/kg. El este ulterior valorificat energetic ( coincinerare), prin S.C ECOVALOR. 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale DEPOZITE ECOLOGICE Construcţia, locaţia şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu: - O zonă intermediară; - Un drum bun şi accesibil pentru camioane; - Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului; - Un cântar; - Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; - Straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi pentru a sprijini încărcăturile mecanice; - Un sistem de monitorizare; - Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); - Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi); - Ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de electricitate). Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri; - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; - acoperirea zilnică a deşeurilor; - compactarea suprafeţelor de acoperire; - asigurarea acoperirii şi închiderii; - controlul apei freatice; - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere. Valorificarea energetică: - A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate. Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri. Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.


95

Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L: Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane. Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare. Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t. Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 54 de persoane. Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii, sau poate lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări. Depozitul are un număr suficient de buldozere, compactoare BOMAG, IFFRON. Un turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie de epurare pilot cu osmoză inversă, tip PALL- epuratul este descărcat în sursa de suprafaţă, în limitele NTPA 001. Apele meteorice se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoară depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultat al unei neprotejări a depozitului , în special pe versanţi. În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei. Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor. În ceea ce priveste modul de colectare a biogazului, pe amplasament sunt montate 30 puţuri de captare a gazului de depozit. Cantitatea totală de deşeuri depozitată pe parcursul anului 2009 la depozitul Chiajna-Rudeni a fost de 470471.62 tone. Lângă depozit este localizată o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle. În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de 6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intenţionează ca în viitor această capacitate să fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de ardere printr-un proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere, care este important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi pentru controlul indicatorilor de mediu. Echipamentul de depoluare cuprinde: tuburi radiante cu rol de reţinere primară a particulelor; filtru cu saci şi scruberul umed cu soluţie alcalină. Incineratorul dispune, în comun cu depozitul de deşeuri, de o instalaţie de epurare a apelor uzate cu osmoză inversă, tip PALL. Deşeurile municipale (menajere, stradale şi industriale asimilabile) acceptate la depozitul Chiajna-Rudeni sunt cele care îndeplinesc criteriile stabilite prin Ord. Nr.95/2005 şi clasificate conform H.G. nr.856 / 2002.


96

Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere al S.C. ECOSUD S.R.L. şi Glina- Ochiul Boului al S.C. ECOREC S.A.) 7.3. Deşeuri de producţie Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase. Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de Statistică la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. La data întocmirii prezentului raport nu este definitivată prelucrarea datelor din ancheta statistică pentru anul 2008. 7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) Impactul depozitării deşeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). De asemenea o problemă importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din zonă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor generate din procesele de producţie. Principalele categorii sunt: - hârtie şi carton din: gestionarea ambalajelor, activităţi de birou, procese de producţie, activităţi de comercializare/depozitare; - mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetaacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.; - materiale compozite (carton şi mase plastice, carton şi aluminiu, metal şi masă plastică, carton şi masă plastică şi metal), textile impregnate rezultate din: activităţi de comercializare, activităţi de cercetare, activităţi de producţie; - cioburi de sticlă rezultate din: activităţi de prestări servicii, de producţie, de îmbuteliere; - uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din: activităţi de prestări servicii, reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrică); - baterii şi acumulatori, rezultaţi din: activităţi de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică; - şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere; - deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.; - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat; - deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din amblaje dezafectate, etc.; - deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări servicii, de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice;


97

- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz; - deşeuri de mercur şi mercur metalic; - anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, prestări servicii - reparaţii mecanice auto; - deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibră şi ţesături; - echipamente electrice cu conţinut de PCB sau PCT; - deşeuri din: construcţii şi demolări, activitatea de construcţii civile şi industriale. 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) Gestionarea deşeurilor de producţie constă în: colectarea, valorificarea, eliminarea, şi stocarea temporară a deşeurilor de producţie. Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului. Începând cu anul 1995 colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare ( Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu. Tabel 7.3.2.1 – Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2007

Total deşeuri din producţie generate (tone)

Cantitate deşeuri nepericuloase colectate (tone)

326 912,80 322 341,64 Sursa: Ancheta Statistică 2007 APM Bucureşti emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri periculoase pe teritoriul Municipiului Bucureşti, pe baza prevederilor H.G. nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. în anul 2009 s-au eliberat 76 Formulare pentru aprobarea transportului de deşeuri periculoase. În Bucureşti sunt autorizate următoarele firme pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase: Tabel 7.3.2.2-Societăţi autorizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase

Tipuri de deşeuri * Nr. crt.

Agentul economic

medicale alte tipuri

1 S.C. PERFECT CURIER S.R.L

medicale marfuri periculoase

2 S.C. URBAN S.A. Salubrizare şi transport deseuri periculoase

3 S.C. EUROTRANS CHEM SERVICES S.R.L.

deseuri medico-farmaceutice

deseuri chimice periculoase

4 S.C. ROMAX TRADING&MARKETING S.R.L.

deseuri chimice, periculoase-solutii fotografice 0901, PCB, PCT, hidrocarburi, mercur,

s.a.


98

Tipuri de deşeuri * Nr. crt.

Agentul economic

medicale alte tipuri

5 S.C. SERVICII SALUBRITATE BUCUREŞTI S.A.

deseuri medicale

deseuri periculoase

6 S.C. TEHNO DENTAL SERVICE APARATURA STOMATOLOGICA S.R.L.

medicale

7 S.C. MEDICAL WASTE S.R.L

deseuri medico-farmaceutice periculoase

8

S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L.

transport ulei uzat, tratare ulei uzat şi deseuri chimice

periculoase

9 S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.

deseuri chimice periculoase (ulei uzat , DEEE-uri cu

substante periculoase,baterii/acumulatori uzati ),ambalaje contaminate

cu subst.periculoase

10 SC CVD COLECT SRL deseuri medicale

periculoase

11 S. C. DNN '95 TRANS S.R.L colectare şi transport deseuri

medicale periculoase

12 S.C.ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE S.R.L.

decontaminare, tratare, eliminare, transport deseuri periculoase (uleiuri uzate, DEEE,deseuri industriale

periculoase solide şi lichide) Sursa: APM Bucureşti- Raportări agenţi economici Conform Raportărilor trimestiale către ANPM referitoare la întocmirea bazei de date privind transportul intern de deşeuri periculoase ( desfăşurat în baza Hotarârii nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României), în Municipiul București cantitățile de deșeuri periculoase generate (industriale şi medicale) în anul 2009 se prezintă conform tabelului următor:

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTAL 2009 610,865 t 535,189 t 527,42 t 546,328 t 2219,802 t


99

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari Bifenilii policloruraţi şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial atât în aplicaţiile /sistemele închise, cât şi în aplicaţiile deschise, înca din anul 1929 în SUA, descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau în exploatare. Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foiţă, cerneală, ruj de buze. Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisă în SUA şi ulterior şi în alte ţări, după descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policloruraţi deja contaminaseră planeta. Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora. În cazul aplicaţiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul înconjurător pe care îl pot uşor contamina. Datorită acestui fapt contaminarea cu PCB este o problemă mult mai importantă în cazul aplicaţiilor deschise decât în cazul celor închise. Din aceasta cauza în Europa utilizarea PCB-urilor în aplicaţii deschise precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a fost interzisă începând cu anul 1979. În aplicaţiile /sistemele închise compuşii bifenili policloruraţi sunt izolaţi, fiind închişi ermetic într-o incintă. În condiţii normale, PCB-ul conţinut nu intră în contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totuşi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defecţiuni, al scoaterii din funcţiune, sau ca rezultat al unor avarii. În Romania compuşii bifenil policloruraţi se găsesc în mod special în condensatoarele de putere din instalaţiile de distribuţie. CADRUL LEGISLATIV • Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a trifenililor policloruraţi (PCB/PCT) • Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007) • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) APM Bucureşti a efectuat în anul 2009 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti.


100

Tabel nr. 7.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009

Agent economic

Situatia juridica (Functioneaza/Faliment)

Nr. buc*

Planificat pentru eliminare- 2009 (buc)

Eliminat- sem. I 2009 (buc)

Stoc sf. sem. I 2009*** (buc)

Eliminat sem. II(buc)

Stoc sf. dec. 2009******** (buc)

Planificat pentru eliminare 2010 (buc)

Planificat pentru eliminare sf. exist. utile (buc.)

Agent ec. eliminator

SC Energoreparatii SA (a fost preluat

sediul de SC AGAM SRL)

desfiintat Unitatea a predat obligaţiile de mediu către SC AGAM SRL

135 0 0 135

SC Tehnologica Tub SRL

nu functione

aza 81 0 0 81

SC Ventilatorul SA 4 0 0 4

ICME ECAB SA Functioneaza 54 27 0 54 0 54

MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele şi echipamentele SC Republica SA -in faliment) reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI

Faliment L85/2006

673 0 0 673 673

SC Timpuri Noi SA Functioneaza 5 0 0 5 0 5 5 0

SC Textila Unirea SA

dezafectat 8 0 0 8

SC Textila Dacia SA

Nu functioneaza AVIZ INCHIDE

RE 3/29.01.2008 NS

29 0 0 29

SC Tubinox SA

Functioneaza societate în conservare din 24 sept.2009

60 0 0 60 60 0 60


101

Agent economic


Nr. buc*





Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




SC Isovolta SA Functioneaza

117 60 35 82 25 57 57

SC ECOD

AV SRL

SC Tesatoriile Reunite SA

Funcţionează 63 63 28 35 35 0 0 0

SC PRESTOSER

V GENERAL SRL

SC Antilopa SA Funcţionează 48 0 0 48

SC Romaero SA Functioneaza

136 0 0 136 0 136 0 136

Uzitex SA desfiintat 16 0 0 16

Zentiva SA Functioneaza 38 0 0 38 38 0 0 0 Setcar

SA

SC Cascade Consult SRL

Nou inventariat 41 0 41

SC Romstal Imex SRL cf. contract VC R.3097/29.09.2005

functionare/

reamenajare

19 0 0 19 19 0 0 0

S.C. Petrom

ar Interme

d S.R.L.

SC ELECTROTEHNICA ECHIPAMENTE

ELECTRICE (a preluat de la SC

Electroaparataj SA Bucureşti obligatiile

de mediu)

Functioneaza 29 0 0 29 0 29 0 0

SC ICE Felix SA predat obligatiile de

mediu la SC GREEN NET SA,

care la randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SA

Functioneaza 24 0 0 24 0 24 24 0 Nu s-a

stabilit


102

Agent economic


Nr. buc*





Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




SC FIROS SA Functioneaza 60 60 0 60 60 0 0 0

SC PRESTO SERV GENERAL SRL – preluare. Eliminarea -la SC Pro Air Clean SRL Timisoara

SC GRANTMETAL SA

functioneaza 24 0 0 24 24

SC AVERSA SA Nou inventariat

functioneaza 32 0 0 32 0 32 32

Tabel nr. 7.3.3.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Faliment

)

Nr. buc.- seml

I 2009*

Planificat pentru

eliminare- 2009 (buc)

Eliminat- semestrul I

2009 (buc)

Stoc sf. sem. I 2009***(buc)

Nr. buc.-sem II

2009*****

Elimi-nat sem. II (buc)

Stoc sf. dec.

2009********

(buc)

Planificat

pentru eliminare 2010(buc)



88 0 0 88

SC Ventilatorul SA

11 0 0 11

SC Republica SA reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI

Faliment L85/2006 495 495 0 495 495 495 0 SC SETCAR

SA Braila

SC Timpuri Noi SA

Functioneaza 722 0 0 722 722 0 722 722

SC Vlist International Transport Services Romania SRL

functioneaza 27 0 0 27 27 0 27 27


103

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Faliment

)

Nr. buc.- seml

I 2009*

Planificat pentru



2009 (buc)


Nr. buc.-sem II

2009*****

Elimi-nat sem. II (buc)

Stoc sf. dec.

2009********

(buc)

Planificat

pentru eliminare 2010(buc)


SC Textila Unirea SA dezafectat 15 0 0 15

SC Textila Dacia SA dezafectat 58 0 0 58

SC Tubinox SA


106 0 0 106 106 0 106 106

SC Romaero SA

functioneaza 20 0 0 20 0 0 20 0

SC FIROS SA

Functioneaza 1 1 0 1 0 1 0 0


SC GRANTMETAL SA

functioneaza 88 0 0 88 88 0 88 88

SC CELPI SA Nou inventariat

functioneaza 33 0 28 5 5 0 5 5 SETCAR

BRAILA

TOTAL BUCUREŞTI 1664 1 28 1636


104

Tabel nr. 7.3.3.3. Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi transportaţi (datorită gabaritului)

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Fali

ment)

Nr. buc.- semestrul I 2009

*

Planificat

pentru elimina

re- 2009 (buc)

Eliminat- semestrul I 2009 (buc)

Stoc sf.

sem. I

2009***

(buc)

Nr. buc.-semestrul

II 2009*****

Cantitate

ulei******

(litri)

Stoc sf.

dec. 2009******

** (buc)

Planificat

pentru

eliminare 2010(buc)

Planificat

pentru eliminare sf. exist. utile

(buc.) MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele şi echipamentele SC Republica SA -in faliment reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI )

Faliment L85/2006 1 0 0 1 1 1

SC ICE Felix SA a predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SRL-care la randul ei, le-a predat la SC FARMEXIM SA Nou inventariat

Functioneaza 2 0 0 2 2 2200 2 2 0

Total Bucureşti 3 0 0 3

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor şi substante chimice periculoase, APM Bucureşti 7.4. Deşeuri generate de activităţi medicale Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenţă medicală, de cercetare medicală şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intră în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igienă pentru colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţa medicală, de cercetare medicală şi de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Din datele centralizate în anul 2008, cantitatea totală de deşeuri colectate de la unităţile spitaliceşti din Municipiul Bucureşti este de 5522.265 tone. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune implementarea unui sistem modern de management al deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra mediului.


105

Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor prevede în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare: - neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Procedurii de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005; - incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu; - incinerare în posibile instalaţii noi. Societăţile autorizate pentru colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale au fost prezentate în tabelul 7.3.2.2. S.C. MEDICAL WASTE S.R.L. este autorizată pentru eliminarea preliminară a deşeurilor medicale (tratează prin sterilizare deşeuri medicale periculoase). iar pentru eliminarea finală (incinerare) a deşeurilor medicale periculoase este autorizată S.C.IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.. 7.5. Fluxuri speciale de deşeuri 7.5.1 Ambalaje şi deşeuri de ambalaje Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje stabileşte măsuri care au ca scop: -prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje, -reutilizarea ambalajelor, -reciclarea deşeurilor de ambalaje, -alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală. Cantităţi importante de deşeuri de ambalaje se regăsesc în deşeurile menajere colectate de la populaţie (deşeuri de ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal, sticla) cât şi în deşeurile asimilabile colectate din industrie, instituţii, comerţ, etc. Transpunerea Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deseurile de ambalaje, în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G. nr.621/2005, precum şi Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, responsabilitatea implementării acestui document revenind operatorilor economici care produc/importă şi introduc pe piaţă ambalaje si/sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale Orăşeneşti . Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje la nivelul anului 2008 este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul 7.5.1.1 Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă şi deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării în anul 2008, tone

Materialul

Ambalaje introduse pe piaţa internă (tone)

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici autorizaţi (tone)

Sticlă 252.72 13467.118 4201.83 Plastic 6249.17 12013.783 13157.68 Hârtie şi carton

14116.83 19606.868 8636.62


106

Materialul

Ambalaje introduse pe piaţa internă (tone)

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici autorizaţi (tone)

Metale 7594.82 4373.002 3565.79 Lemn 3049.22 15725.73 2277.15 Altele 20.39 170.284 49.50 Total 31283.15 65356.785 31888.57

Sursa: Baza de date APM Bucureşti Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare. În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2009, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti. S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare. Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere. În Municipiul Bucureşti se derulează proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate)în sectoarele 1, 3 şi 4, iar în sectoarele 2, 5 şi 6 colectarea selectivă se extinde prin înfiinţarea unor noi puncte de depunere voluntară. Tabelul 7.5.1.2.a. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2009

Sector Nr. locuitori arondati Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone

1 238 217 1697965 2 359107 267670 3 40.000 996852 4 154 000 209197 5 120000 0 6 360000 969462


107

De menţionat este faptul că în sectorul 5, cu toate că s-au amplasat 32 eurocontainere de 1,1 mc, locuitorii depun în amestec deşeurile. Tabelul 7.5.1.2.b. Facilităţi şi dotări pentru colectarea selectivă în anul 2009

Sectorul care a implementat sistemul de colectare selectivă

Fracţii de deşeuri

colectate selectiv

Tipul de containere destinate colectării

selective

Modul de gestionare a deseurilor colectate

1

hârtie-carton, PET, PE, metal,

sticlă

90 eurocontainere 2.5 mc tip clopot

197 eurocontainere 1.1 mc 1602 europubele 240 l 14000 coşuri stradale

2 hârtie-

carton, PET, PE, sticlă

1090 saci de plastic 150 containere tip IGLU de

2.5 mc 30 containere de 1.1 mc

3 hârtie-


472 eurocontainere de 1,1 mc

80 eurocontainere de 2,4 mc

4 hârtie-


191 containere de1,1 mc 3 containere de 4 mc 3 containere de 20 mc

3 prescontainere de 20 mc 27 europubele de 120 l 162 europubele de 240 l

3000 buc saci

5 hârtie-


32 containere de 1,1 mc

6 hârtie-


423 containere de 3 mc

Fracţiile colectate

selectiv sunt predate către

unităţi autorizate în

vederea reciclării

Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării. 7.5.2 Deseuri de echipamente electrice şi electronice Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) este reglementată prin HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi are ca obiective principale prevenirea producerii de deşeuri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului de deşeuri eliminate. În Municipiul Bucureşti există 15 operatori economici autorizaţi pentru activităţi de colectare, valorificare şi tratare a deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice.


108

În urma constituirii bazei de naţionale de date pentru anul 2008, validate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, situaţia colectării, valorificării şi tratării DEEE în Municipiul Bucureşti se prezintă astfel: Tabel 7.5.2.1- Situaţia colectării DEEE în anul 2008

DEEE colectate (tone) DEEE valorificate (tone) DEEE exportate (tone)

1550.817 1441.209 35 Sursa: Raportările operatorilor economici În cursul anului 2009 s-au derulat 10 ediţii ale campaniei MAREA DEBARASARE desfăşurate la nivel naţional, iniţiată de Ministerul Mediului. Factorii implicaţi în organizarea şi desfăşurarea acestei campanii au fost primăriile de sector în parteneriat cu operatorii de salubritate autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare a acestui tip de deşeu, APM Bucureşti, precum şi asociaţiile colective legal constituite şi autorizate în acest scop de Ministerul Mediului pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a DEEE colectate selectiv. Colectarea DEEE se realizează prin puncte de colectare înfiinţate conform prevederilor H.G. 448/2005, art. 5, alin. 3) şi H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi prin agenţi economici autorizaţi. Spaţiile pentru punctele de colectare au fost puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale. Categoriile de DEEE colectate sunt cele prevăzute în Anexele 1 A şi 1 B, din H.G. 448/2005. Punctele de colectare la nivelul fiecărui sector au fost organizate după cum urmează: Sectorul 1: Intrarea Străulesti nr.17-35 Sectorul 2: Ion Heliade Rădulescu, nr. 33 Sectorul 3: 1. Str. Iuliu Barasch nr. 44 2. Str. Th. Speranţia intersecţie cu Str. Cezar Bolliac 3. Bd. Burebista nr. 1 4. Aleea Banu Udrea nr. 10 5. Str. Alexandru Magatti intersecţie cu Str. Gh. Petraşcu 6. Str. Liviu Rebreanu Parc IOR 7. Str. Rotundă nr.4 8. Str. Fizicienilor nr. 21 9. Şos. Mihai Bravu intersecţie cu Str. Laborator 10. Splaiul Unirii nr.59 11. Str. Conacului nr. 2 12. Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 8 13. Str. Codrii Neamţului nr. 15 14. Şos. Industriilor – staţia de înaltă tensiune 15. Str. Gh. Tătărăscu – în spatele bl. D16 16. Bd. 1 Decembrie 1918 – poarta 4 17. Str. Fumăriţei Sectorul 4 : Aleea Niculiţel nr. 6 Sectorul 5: 1. Aleea Sălaj, intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str. Dunavăţ 2. Calea Ferentari 123 Sectorul 6 : Bd. Preciziei nr. 40A În cadrul celor 10 ediţii desfăşurate în anul 2009 au fost colectate în total de la populaţie, gospodării şi instituţii, 72.5387 tone DEEE. De menţionat este că aproape toate primăriile de sector au propriile campanii de colectare care se desfăşoară lunar, a căror date sunt cunoscute de locuitorii sectoarelor respective, după cum urmează:


109

- Sectorul 2: în ultima sâmbătă a fiecărei luni - Sectorul 3: în fiecare sâmbătă operatorul de salubritate S.C. ROSAL GRUP S.R.L. colectează DEEE-uri din faţa fiecărui bloc din sector. - Sectorul 6: în ultima sâmbătă şi duminică a fiecărei luni. În tabelul de mai jos este prezentată situaţia colectării DEEE în campaniile desfăşurate pe parcursul anului 2009 în Municipiul Bucureşti. În total s-au colectat 72.5387 t. Tabel 7.5.2.2- Situaţia colectării DEEE în Campania “MAREA DEBARASARE” desfăşurată în municipiul Bucureşti în anul 2009:

PRIMĂRIA 14.03. 2009

(t)

04.04. 2009

(t)

02.05. 2009 (t)

06.06. 2009

(t)

04.07. 2009

(t)

01.08. 2009

(t)

05.09. 2009

(t)

03.10. 2009

(t)

07.11. 2009

(t)

05.12. 2009

(t) Sectorului

1 5.87 1.314 0.662 7.701 1.122 2.858 3.823 0.632 6.816 2.923

Sectorului 2 6.958 3.7 2.1 2.5 1 1.2 2.2 1.085 1.463 0.7

Sectorului 3 0.7 0.795 0.58 0.35 0.38 0 0.28 0 0.35 0.34

Sectorului 4 0.9 0.7 0.523 0.6 0.5 0.52 0.7 1.06 0.55 1

Sectorului 5 1.071 0.356 0.5867 0.09 0.07 0.31 0 0 0 0

Sectorului 6 0.85 0.4 0.4 0.35 0.3 0.35 0.325 0.275 0.3 0.25

TOTAL (t) 16.349 7.265 4.8517 11.591 3.372 4.038 7.328 3.052 9.479 5.213 Sursa: Baza de date APM Bucureşti 7.5.3 Vehicule scoase din uz Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU) a fost transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare (H.G. nr. 1313/20.09.2006). Directiva 2000/53/CE stabileşte: - măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunăţăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor. - se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora. - reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor scoase din uz. În Municipiul Bucureşti există 9 operatori economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie, Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz, dintre care 2 operatori sunt autorizaţi să dezmembreze doar vehiculele din parcul auto propriu. În anul 2008 a fost reluat Programul Naţional de stimulare a înnoirii Parcului Naţional Auto (acţiune începută în anul 2006), prin care se urmăreşte scoaterea vehiculelor vechi din circulaţie şi stimularea prin acordarea sumei de 3000 lei a celor care predau vehiculele pentru dezmembrare, cu posibilitatea achiziţionării unui autovehicul nou, precum şi reducerea poluării produse de autovehiculele vechi cu sisteme non euro sau mai mici de euro III.


110

Operatorii economici care au colectat şi valorificat VSU în anul 2008 sunt: • S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A. • S.C. AS METAL COM S.R.L. • S.C. REMAT VEST S.A. • S.C. REMAT HOLDING CO S.R.L. Situaţia vehiculelor scoase din uz colectate pe parcursul anului 2008 în Municipiul Bucureşti este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 7.5.3.1- Vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti în anul 2008

Număr total de vehicule colectate

Categoria M1

Categoria N1

Fabricate înainte de 1980

Fabricate după 1980

Cantitate totală colectată (tone)

Cantitate totală valorificată (tone)

6194

6147

47

1018

5176

5071.528

5057.296

Sursa datelor: Baza de date APM Bucureşti 2008 7.5.4 Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori În urma apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus producătorilor să organizeze un sistem propriu de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat un sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto, industriali şi acumulatori pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG ). În general, bateriile şi acumulatorii uzaţi folosite în gospodării sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi) sau unor firme specializate de reciclare şi colectare. De asemenea, în Municipiul Bucureşti sunt autorizate 63 de centre de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi auto, industriali şi portabili, dintre care 36 sunt funcţionale. Acestea colectează, în general, doar acumulatori de tip auto şi industrial, neexistând încă o reţea de colectare a celor de tip portabil. După colectare, bateriile sunt trimise către centre de tratare de pe raza administrativă a altor judeţe, unde sunt înlăturate substanţele periculoase. Situaţia gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate pe parcursul anului 2009 este prezentată în tabelul următor: Tabel 7.5.4.1- Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în 2009

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali în stoc la 01.01.2009 (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali

colectaţi (tone)


valorificaţi (tone)


rămase în stoc la 31.12.2009 (tone)

47.3 8755.69 8594.764 208.227 Sursa: raportări operatori economici


111

7.5.5 Uleiuri uzate H.G. nr.235/2007 reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. În această Hotărâre sunt specificate condiţiile de colectare şi asocierea în categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie respectate de către generatorii de uleiuri uzate. Conform legislaţiei specifice, principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea uleiurilor uzate sunt: - staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie; - producătorii şi importatorii de uleiuri; - generatorii de uleiuri uzate; - valorificatorii de uleiuri uzate Valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. În cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea, valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare. În cazul în care valorificarea nu este aplicabilă, se realizeaza eliminarea prin incinerare. Situaţia gestionării uleiurilor uzate la nivelul anului 2009 este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 7.5.5.1. Uleiuri uzate generate/valorificate în anul 2009, tone Categoria de deşeu

Cantitatea generată în anul 2009 (tone)

Cantitatea valorificată în anul 2009 (tone)

Uleiuri uzate 794,169 746,368 Sursa: raportări operatori economici 7.5.6 Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari Bifenilii policlorurati şi alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati în scop industrial atat în aplicatiile /sistemele inchise cat şi în aplicatiile deschise, inca din anul 1929 în SUA, descoperirea lor fiind considerata un miracol stiintific datorita caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau în exploatare. Au fost utilizati la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita, cerneala, ruj de buze. Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisa în SUA şi ulterior şi în alte tari, dupa descoperirea impactului negativ asupra sanatatii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policlorurati deja contaminasera planeta. Unii compusi apartin substantelor care au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii oamenilor şi animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora. In cazul aplicatiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul inconjurator pe care il pot usor contamina. Datorita acestui fapt contaminarea cu PCB este o problema mult mai importanta în cazul aplicatiilor deschise decat în cazul celor inchise. Din aceasta cauza în Europa utilizarea PCB-urilor în aplicatii deschise precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a fost interzisa incepand cu anul 1979. In aplicatiile /sistemele inchise compusii bifenili policlorurati sunt izolati, fiind inchisi ermetic intr-o incinta. în conditii normale, PCB-ul continut nu intra în contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totusi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defectiuni, al scoaterii


112

din functiune, sau ca rezultat al unor avarii. în Romania compusii bifenil policlorurati se gasesc în mod special în condensatoarele de putere din instalatiile de distributie. CADRUL LEGISLATIV - Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati şi a trifenililor policlorurati (PCB/PCT) - Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007) - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) APM Bucureşti a efectuat în anul 2009 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti. Tabel nr. 7.5.6.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009

Agent economic


Nr. buc*




Eliminat sem. II (buc)

Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




SC Energoreparatii

SA (a fost preluat sediul de SC AGAM SRL)

desfiintat

Unitatea a predat obligaţiil

e de mediu

către SC AGAM SRL

135 0 0 135


nu function

eaza 81 0 0 81

SC Ventilatorul SA 4 0 0 4

ICME ECAB SA Functioneaza 54 27 0 54 0 54


113

Agent economic


Nr. buc*





Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele şi echipamentele SC Republica SA -in faliment) reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI

Faliment L85/200

6

673 0 0 673 673

SC Timpuri Noi SA



dezafectat 8 0 0 8

SC Textila Dacia SA

Nu function

eaza AVIZ

INCHIDERE

3/29.01.2008 NS

29 0 0 29

SC Tubinox SA


60 0 0 60 60 0 60

SC Isovolta SA Functioneaza

117 60 35 82 25 57 57

SC ECOD

AV SRL

SC Tesatoriile Reunite SA

Funcţionează 63 63 28 35 35 0 0 0

SC PRESTOSE

RV GENERAL SRL


114

Agent economic


Nr. buc*





Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




SC Antilopa SA Funcţionează 48 0 0 48

SC Romaero SA Functioneaza

136 0 0 136 0 136 0 136

Uzitex SA desfiintat 16 0 0 16

Zentiva SA Functioneaza 38 0 0 38 38 0 0 0 Setcar

SA

SC Cascade Consult SRL

Nou inventariat 41 0 41

SC Romstal Imex SRL cf. contract

VC R.3097/29.09.200

5

functionare/

reamenajare

19 0 0 19 19 0 0 0

S.C. Petromar

Intermed

S.R.L. SC

ELECTROTEHNICA

ECHIPAMENTE ELECTRICE (a preluat de la SC Electroaparataj SA Bucureşti obligatiile de

mediu)

Functioneaza 29 0 0 29 0 29 0 0

SC ICE Felix SA predat obligatiile de mediu la SC

GREEN NET SA, care la randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SA

Functioneaza 24 0 0 24 0 24 24 0 Nu s-a

stabilit


115

Agent economic


Nr. buc*





Stoc sf. dec. 2009******** (buc)




SC FIROS SA Functioneaza 60 60 0 60 60 0 0 0


SC GRANTMETAL

SA

functioneaza 24 0 0 24 24

SC AVERSA SA Nou inventariat

functioneaza 32 0 0 32 0 32 32

Tabel nr. 7.5.6.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Fali

ment)

Nr. buc.- seml I 2009*

Planificat pentru



2009 (buc)


Nr. buc.-sem II

2009*****


Stoc sf. dec.

2009********

(buc)

Planificat

pentru

eliminare

2010(buc)



88 0 0 88

SC Ventilatorul SA

11 0 0 11

SC Republica SA reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI

Faliment L85/2006 495 495 0 495 495 495 0 SC SETCAR SA

Braila

SC Timpuri Noi SA

Functioneaza 722 0 0 722 722 0 722 722


116

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Fali

ment)

Nr. buc.- seml I 2009*

Planificat pentru



2009 (buc)


Nr. buc.-sem II

2009*****


Stoc sf. dec.

2009********

(buc)

Planificat

pentru

eliminare

2010(buc)


SC Vlist International Transport Services Romania SRL

functioneaza 27 0 0 27 27 0 27 27


dezafectat 15 0 0 15

SC Textila Dacia SA

dezafectat 58 0 0 58

SC Tubinox SA


106 0 0 106 106 0 106 106

SC Romaero SA

functioneaza 20 0 0 20 0 0 20 0

SC FIROS SA



SC GRANTMETAL SA

functioneaza 88 0 0 88 88 0 88 88

SC CELPI SA Nou inventariat

functioneaza 33 0 28 5 5 0 5 5 SETCAR BRAILA

TOTAL BUCUREŞTI 1664 1 28 1636


117

Tabel nr. 7.5.6.3. Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi transportaţi (datorită gabaritului)

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Fali

ment)

Nr. buc.- semestrul I 2009

*

Planificat

pentru elimina

re- 2009 (buc)

Eliminat- semestrul I 2009 (buc)

Stoc sf.

sem. I

2009***

(buc)

Nr. buc.-semestrul

II 2009*****

Cantitate

ulei******

(litri)

Stoc sf.

dec. 2009******

** (buc)

Planificat

pentru

eliminare 2010(buc)

Planificat

pentru eliminare sf. exist. utile

(buc.) MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele şi echipamentele SC Republica SA -in faliment reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCUREŞTI )

Faliment L85/2006 1 0 0 1 1 1

SC ICE Felix SA a predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SRL-care la randul ei, le-a predat la SC FARMEXIM SA Nou inventariat

Functioneaza 2 0 0 2 2 2200 2 2 0

Total Bucureşti 3 0 0 3

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor şi substante chimice periculoase, APM Bucureşti 7.5.7 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume: - Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare; - Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole; - Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol; - Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului; - Obţinerea permisului de aplicare a nămolului. Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară. Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti. În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.


118

În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare. Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol. 70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi. 7.5.8.Deşeuri din construcţii şi desfiinţări Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor. Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora). Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede: - deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract; - primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări; - producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract. În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate. Tabel 7.5.8.1. Situaţia deşeurilor din construcţii şi desfiinţări în 2009

Categoria Cantitatea (tone) Deşeuri din construcţii 38583.47 Deşeuri de pamânt şi demolări 239136.51

Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti 7.6. Acţiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor Prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” a crescut gradul de conştientizare a riscului generat de deşeuri asupra sănătăţii umane şi a mediului . A devenit tot mai necesară impunerea restricţiilor pentru depozitarea deşeurilor (se vor depozita numai în locuri special amenajate), a limitării concentraţiilor emisiilor de gaze rezultate din fermentaţie, precum şi monitorizarea şi post monitorizarea depozitelor de deşeuri.


119

Principalele activităţi care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, sunt : - realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă a deşeurilor, transport şi transfer, reciclare şi valorificare; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate; - închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme; - închiderea depozitelor rurale şi ecologizarea amplasamentelor; - extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale); - campanii de informare şi conştientizare/educare a populaţiei şi agentilor economici faţă de colectarea deşeurilor pe categorii ( prin condiţiile impuse şi prin autorizaţiile de mediu emise ). Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursa a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor şi a numărului de locuitori. De asemenea, importante pentru îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor au fost activitatile institutiei, cum ar fi: participarea la seminarii privind modalităţile de gestionare a deşeurilor şi chimicalelor, procedura de transmitere a datelor privind deşeurile şi chimicalele, campaniile lunare sau naţionale de colectare a DEEE, etc. 7.7. Tendinţe privind generarea deşeurilor Deşeurile rezultate din activităţile umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice. Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte o dată cu creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri. 7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale Pentru a prognoza generarea deşeurilor municipale este necesar să se ţină seama de următorii factorii de influenţă : - evoluţia populaţiei; - dezvoltarea economică ( evoluţia venitului local ); - prognoza activităţilor de construcţii; - Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie); - educaţia privind mediul înconjurător; - nivelul de trai. - procentul de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri


120

Deşi pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va rămâne depozitarea, obiectivul principal este acela de a promova alternative de gestionare, astfel încât să se asigure alinierea la practicile europene şi de a evita, pe cât posibil, soluţiile de eliminare finală (depozitare, incinerare). Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România. Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deseurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje. Conform prognozelor de generare din PRGD şi PJGD se preconizează o creştere a cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an. Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea. Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. O reducere importantă a cantităţilor de deşeuri municipale depozitate se va înregistra prin dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă,deoarece cantităti importante din deşeurile reciclabile din deseurile menajere vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai regăsi în deşeurile depozitate. 7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor aprobate prin HG nr.1470/2004 reprezintă un rol important în dezvoltarea unei gestiuni durabile în domeniul deşeurilor. Se prognozează o creştere privind generarea şi valorificarea deşeurilor de producţie cu cca. 10% pe an, iar cantităţile de deşeuri rezultate din industrie şi comerţ reciclate vor creşte în medie cu cca. 10% pe an. Valorificarea energetică va rămâne ca alternativă, într-un procent mai mic în perioada următoare, dar se estimează că după anul 2017,aceasta va depăşi 10% ca urmare a dezvoltării activităţilor de incinerare a deşeurilor. 7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui system integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic, şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:


121

- asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional; - reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări; - prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate; - adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje, proiectele integrate de management al deşeurilor se vor desfasura în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor. Pentru conformarea cu cerinţele legislative în ceea ce priveşte managementul deşeurilor se vor respecta urmatoarele optiuni: prevenire, colectare, colectare selectivă, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare. În acest scop, este necesară crearea unui sistem modern de management al deşeurilor, care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. În paralel, este necesară şi realizarea unor actiuni de informare-educare-conştientizare a populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei. Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea deşeurilor refolosibile.


122

Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele deţinute de APM Bucureşti

Serviciul Implementare Politici de Mediu 8.1. Introducere Începând cu 1 ianuarie 2007 România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ca urmare, în România se aplică prevederile regulamentelor din Aquis-ul comunitar de mediu. O nouă politică UE privind chimicalele o reprezintă Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice – REACH - care a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic. Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor CHimice • Obiectiv: Dezvoltare durabilă

– Protejarea sănătăţii umane şi a mediului – Menţinerea/îmbunătăţirea inovării/competitivităţii – Menţinerea pieţii interne – Creşterea transparenţei şi conştientizării consumatorilor – Integrare cu eforturile internaţionale – Promovarea altor teste decat cele pe animale – Conformare cu obligaţiile OMC

• Introduce UN Sistem unic coerent pentru substanţe noi (neetapizate) şi existente (etapizate) • Elemente cheie:

– Înregistrarea de către industrie a substanţelor chimice fabricate/importate > 1 tona/an (termene etapizate pe 11 ani) – Creşterea gradului de informare şi comunicare în lungul întregului lanţ de furnizare/aprovizionare – Evaluarea anumitor substanţe înregistrate (Agenţia şi statele membre) – Autorizare numai pentru utilizarea substanţelor de foarte mare interes – Restricţii: “Safety net” (acţiune la nivelul Comunitatii) – Agenţia pentru Chimicale pentru gestionarea eficientă a sistemului

La 20 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 . Acest Regulament are scopul şi domeniul de aplicare: - armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase; - garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănataţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor. - eficientizarea funcţionării pieţei interne a substanţelor, a amestecurilor şi a articolelor respective poate fi obţinută printr-o abordare unitară cu cea a Uniunii Europene. Noile reguli privind CLP prevăd că substanţele trebuie sa fie reclasificate până la 1 decembrie 2010 şi amestecurile până la 1 iunie 2015.


123

Perioada de tranziţie Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201520162017 2018 2019

în continuare

Substanţe

Clasificare, etichetare şi ambalare în conformitate cu DSD. Dacă se aplica CLP nu se mai face etichetarea şi ambalarea în conformitate cu DSD.

Clasificare deopotrivă în conformitate cu DSD şi CLP; Etichetare şi ambalare în conformitate cu CLP.

CLP termene de aplicare (art. 61)

Amestecuri

Clasificare, etichetare şi ambalare în conformitate cu DPD. Dacă se aplica CLP atunci etichetarea şi ambalarea nu se mai face în conformitate cu DPD.

Clasificare, etichetare şi ambalare în conformitate cu CLP

↑ ↑ ↑ Intrarea în viguare a CLP; Obligaţia de aplicare a CLP Obligaţa de aplicare a CLP pentru amestecuri. Abrogarea Anexei I din DSD pentru substanţe Nu este necesară re-etichetarea şi re-ambalarea conform CLP 20 ianuarie 2009 1 decembrie 2010 pentru substanţe/amestecuri deja introduse pe piaţa înainte de 2010/2015 până la 2012/2017 Obligatiile operatorilor economici

Obligaţiile operatorilor economici

Producători Importatori Utilizatori din aval Fabricanţ

i de articole

Distribuitori

Clasificare X X X

Etichetare şi ambalare X X X

X

Clasificarea substanţelor care

nu sunt încă introduse pe piaţă care fac obiectul înregistrării sau

notificării

X X X

Notificare a Agenţiei X X

În prezent în Romania a intrat în vigoare HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicata în monitorul oficial nr. 813 din 4 decembrie 2008, instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi


124

etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a acestora( cu anexele 1 - 6). Începând cu data de 10.08.2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr.790/2009 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor. 8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) CADRUL LEGISLATIV • Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase • Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi • Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, APM Bucureşti a identificat operatorii economici de pe raza Municipiului Bucureşti care în decursul anului 2009 au importat substanţe/preparate chimice periculoase sub incidența Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase. În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import produse chimice periculose:

Operator economic importator

Denumire amestec importat

Denumire substanta importata

Procentul substantei in amestec

importat (%)

Cantitate amestec importat

(kg)

Utilizare specifică

Aectra Agrochemica

ls SA Alfacipermetrin Alfacipermetrin 97 400,00

Se foloseste ca insecticid

Rocima 224 Permetrin 12,5 -< 15,0 50,00

Rocima 226 Permetrin 12,5-< 15,0 340,00

Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0 100,00

Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0 200,00

HSH Chemie SRL

Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0

Produse pentru biocide

SC MAKHTESHI

M AGAN ROMANIA -

MAROM SRL

THIONEX 35 EC ENDOSULFAN 35 44.800,00 Raticid

NATUREVO SRL CERLIT fluroxipir 25 2.880,00 erbicid


125

Operator economic importator

Denumire amestec importat

Denumire substanta importata

Procentul substantei in amestec

importat (%)

Cantitate amestec importat

(kg)

Utilizare specifică

KARATHANE GOLD 350

2,4-dinitro-6-(1-metilheptil) fenil crotonat

35 1.440,00 erbicid

DECIS 2,5 EC

Deltametrin Calciu

bis(tetrapropilen-benzensulfonat

2-metilpropan-1-ol

Solvent naftha (petrol) usor

arom.

2,8 >1,00 -< 25,00 >1,00 -< 5,00

> 25,00

11 920,00

insecticid S.C BAYER

SRL

Acid cromic cristale Trioxid de crom (VI)

Acid cromic cristale

Trioxid de crom (VI)

100 21.600,00 auxiliar tratari

metale

8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot atunci descoperindu-se şi “gaura” din stratul de ozon (rarefierea stratului de ozon) de deasupra Antarcticii, care a şocat întreaga lume. Aceasta a devenit foarte repede urgentă pentru prevenirea şi eliminarea dezastrelor cauzate mediului. Ceea ce nu este foarte cunoscut este faptul că , încă din 1974, oamenii de ştiinţă au transmis o avertizare că stratul de ozon va fi rapid depreciat dacă nu se stopeză utilizarea chimicalelor care au aceste proprietăţi destructive. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon (până la 100000 de molecule de ozon la o singură moleculă de CFC). În fiecare an, ziua de 16 Septembrie marchează dată în care a fost semnat acordul internaţional de la Montreal, cunoscut drept Protocolul de la Montreal pentru Protejarea Stratului de Ozon. Pentru a sublinia importanţa Protocolului, în 1994 Adunarea generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internaţională pentru Protejarea Stratului de Ozon. Substanţele care distrug stratul de ozon şi principalele lor aplicaţii sunt: -cloroflorocarburi (CFC) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare, - haloni - substante împotriva incendiilor, - hidrocarburi parţial halogenate (HCFC) - ca agenţi frigorifici, - tetraclorura de carbon şi metilcloroformul – ca solvenţi. - bromura de metal În anul 2009, în urma realizării inventarului (pentru anul 2008) agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate prin Regulamentul Parlamentului


126

European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de ozon, situaţia existenţa în Municipiul Bucureşti se prezintă conform tabelului de mai jos:

Judet Tipuri de ODS Cantitate utilizată (kg)

Cantităţi recuperate/reciclate (kg)

Bucureşti Agenti frigorifici

60713

850

Bucureşti Agenti spumare

67

Bucureşti Tetraclorura de carbon

1.4

Bucureşti Solventi halogenati

24396

Urmare a solicitării Comisiei Europene, transmisă de Ministerul Mediului și Pădurilor cu privire la obligațiile de raportare a Statelor Membre, conform Regulamentului CE 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 și care înlocuiește Regulamentul 2037/2000, Agentia Națională pentru Protecția Mediului a solicitat în cursul lunii februarie 2010 date referitoare la identificarea, colectarea datelor de la agenții economici utilizatori de tetraclorură de carbon ca agent de proces și celelalte substanțe noi tip ODS (dibromdifluor metan, 1-brompropan, brom etan, trifluoroiodo metan şi clor metan). A.P.M. Bucureşti a trimis solicitarea de raportare operatorilor economici posibili utilizatori ai acestor substanțe, dar nici un agent economic din Municipiul București nu a avut date de raportat. Pentru anul 2009, la data întocmirii prezentului raport, s-a realizat inventarului agenţilor economici care desfăşoară activităţi (introducerea pe piață și utilizare) în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și Consiliului (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC), agenţi de spumare şi diverşi solvenţi în anul 2009. Aceştia sunt: - AEROLUX SERVICE SRL - SC BILLA ROMANIA SRL - CARREFOUR UNIRII - Romania Hypermarche (CORA ) - ITU REFRIGERATION SRL - S.C. Romaero S.A. - S.C. IMPEX CRIS TIM SRL - SC Johnson Controls International Romania SRL - MIDAL GROUP - SC ISOVOLTA SA - Zentiva SA - S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L. - SC.TOP CLEAN SRL - Sc Turbomecanica SA - ICME ECAB SA - CLIMALUX CENTER SRL


127

STOC LA 01.01.2009 (KG)

CANTITATE UTILIZATA (KG)

STOC LA 01.01.2010 (KG)

CANTITATE RECUPERATA în 2009 (KG)

CANTITATE DE SOLVENT DISTRUS (KG)

AGENT FRIGORIFIC

8653,44 59639,325 8540,94 48 -

AGENTI SPUMARE

2061 81.3 2028 - -

SOLVENŢI CLORURAŢI

1729,12 25991 2188,2 18 992,8

8.3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră CADRU LEGISLATIV • Regulamentul nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră • Regulament (CE) nr. 1493/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a formatului raportului care trebuie transmis de producătorii, importatorii şi exportatorii de anumite gaze fluorurate cu efect de seră • Regulamentul (CE) nr. 1494/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a formei etichetelor şi a cerinţelor de etichetare suplimentare privind produsele şi echipamentele care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră • Regulamentul (CE) nr. 1497/2007 al Comisiei din 18 decembrie 2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru sistemele staţionare de protecţie împotriva incendiilor, care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră • Regulamentul (CE) nr. 1516/2007 al Comisiei din 19 decembrie 2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompele de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră Principalul obiectiv al Regulamentului 842/2006 este izolarea, prevenirea şi, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto si, astfel, protecţia mediului. Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto (Anexa A) şi a prezentului regulament (Anexa 1) au un potenţial de încălzire globală ridicat. Prezentul regulament se referă la: - izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I: hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulf (SF6) şi preparatele care conţin aceste substanţe - etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; - raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective; - controlul utilizărilor menţionate la articolul 8 şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 şi de anexa II; - formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activitaţile prevăzute de prezentul regulament În anul 2009 s-a realizat inventarierea operatorilor economici utilizatori de HFC pentru anul 2008. Agenţii economici care au raporat au fost: MIDAL GROUP (28520,9 kg ) , ITU


128

REFRIGERATION SRL (823 kg ), SC BILLA ROMANIA SRL (1690kg ), SC UGUR-YAPISAN SRL (150 kg), SC TURBOMECANICA SA (91 kg), Metro Cash&Carry Romania Magazin Baneasa ( 3720 kg ), ZENTIVA SA (310 kg), Mega Image SRL (7298 kg ), Climalux Center SRL (1839 kg), CARREFOUR ROMANIA (in 7 magazine tip Hypermarket-16306 kg ), S.C. Romaero S.A.( 28,6 kg). În anul 2010 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2009. Situaţia a fost prezentată la punctul 8.3.1. 8.4 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat deprodusele biocide şi pentru protectia plantelor Nu se tratează de APM 8.5. Poluanţi organici persistenţi CADRU LEGISLATIV • Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE • Hotărâre nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE • Legea 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 • Ordin 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active • Ordin 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. În România a fost adoptată Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001. Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. La solicitarea A.N.P.M., în luna martie a anului 2009, APM Bucureşti a chestionat agenţii economici în legatură cu producţia, importul/exportul şi utilizarea (în perioada 2004-2008) acidului perfluorooctanic (PFOA) şi sarea de amoniu a acestuia - perfluorooctanatul de amoniu (APFO). Nu s-a identificat nici un agent economic care a utilizat în perioada 2005-2007 aceste substanţe. În luna decembrie 2009 APM Bucureşti a solicitat operatorilor economici informaţii aferente anului 2009 privind utilizarea, producția, emisiile, pierderile și alternativele la substanțele noi incluse în Anexele A, B și C ale Conventiei de la Stockolm (Endosulfan, Hexabromociclododecan , Alcani clorurați cu catenă scurtă, C10-C13. Un singur agent economic, S.C. MAKHTESHIM AGAN ROMANIA MAROM SRL a importat în anul 2009 o


129

cantitate de 44800 litri de THIONEX 35 EC - produs pt protecţia plantelor - insecticid/raticid cu conţinut de endosulfan. De asemenea, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, APM Bucureşti a procedat la identificarea operatorilor economici utilizatori de substanțe noi POPs şi alternativele la substanţele noi (altele decât cele din solicitarea precedentă), incluse în Anexele A, B sau C ale Convenției de la Stockolm privind Poluanții Organici Persistenți, precum și despre articolele și deșeurile cu conținut de aceste substanțe, inclusiv siturile contaminate, nici un agent economic din Municipiul București care a răspuns printr-o adresă solicitării noastre, nu a avut date de raportat. Din categoria produselor industriale, produsele cu conţinut de PCB (condensatori electrici şi uleiuri cu conţinut de PCB ) au fost tratate în capitolul 7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari 8.6. Metalele grele- mercur, nichel La nivelul Comunităţii Europene există Directiva 2007-51-CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă de dispozitive ce conţin mercur . La 1 decembrie 2008 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic. La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, APM Bucureşti a inventariat agenţii economici din Municipiul Bucureşti care desfăşoară activităţi cu mercur metalic, compuşi sau amestecuri de mercur (respectiv import, utilizare, export, precum şi gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur). În urma evaluării răspunsurilor primite de la un număr de 32 agenţi economici care au avut date de raportat (aferente anului 2008 și situația existentă la data de 1 septembrie 2009) rezultă următoarele: Situatie Mercur metalic pe stoc la 01.09.2009 Judet BUCUREŞTI Tipuri de articole cu mercur Cantitate conţinută (kg) Cantitate Hg

recuperat (kg) S.C AVERSA S.A AMC industriale

(kg mercur continut) 12

Mercur pur (kg) SC Biofarm SA Deseu 13,745 SC Cadbury Romania SA

termometre de laborator 19

Deseu 5.8 Spitalul clinic Sf. Pantelimon

AMC industriale (kg mercur continut

0.2

Termometre medicale (kg mercur continut)

0.363

Spitalul clinic Universitar


2.178

Sfigmomanometre (kg mercur continut)

0.24

Spitalul clinic Bagdasar Arseni

AMC industriale (kg mercur continut

0.033


130


0.491

Spitalul clinic Sf.Ioan Termometre medicale (kg mercur continut)

0,562

Spitalul clinic M.S.Curie


1,032

Spitalul clinic de Urgenta


3,055

Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicina Veterinara Fac. Biotehnologie


0,016

Mercur pur (kg) 8,7785 Universitatea Bucureşti Facultatea de Chimie

AMC industriale

10 etuve cu termometru

Termometre medicale 55 Lampi cu vapori Hg

(buc) 4 buc. (microscop cu fluorescenta); 1 lampa pt. vizualizare cromatogramelor

Mercur pur (kg) 2.24 Deseu 8.0 S.C. ICE FELIX -Fabrica de Calculatoare Electronice SA

Mercur pur (kg) 10,969

AMC industriale (kg mercur continut)

0.22


0.001

Deseu 7.665(din care 4.2 mercur)

SC LASSELSBERGER SA

Deseu 19.68 eliminat( cu o firma specializata)

SC MECANICA FINA SA

AMC industriale

280 termometre 5 manometre cu tub şi rezervor - în stoc

SC PROSPECŢIUNI SA

Deseu(Mercur metalic) 125(min 95% mercur)

S.C. ROMAERO Mercur pur (kg) 10.67 SC OVM ICCPET SA Laborator de incercari combustibili şi aspecte de mediu/

Termometre tehnice (kg mercur)

0.9047

Lampa cu catod de mercur 1 buc Mercur pur (kg) 14.5 Termometre etalon (kg

mercur) 0.1539

Termometre etuva (Kg mercur)

0.0088

Termometre cu contact(Kg mercur)

(0.0495


131

Termometre Beckmann (Kg mercur)

0.0253

Manometre cu mercur (Kg mercur)

2.900

Deseu 14.0 S.C. STIROM S.A. Lampi cu vapori Hg

(buc) 22

AMC industriale 0.03 Sucursala Electrocentrale Bucureşti - CET Vest

AMC industriale (kg mercur continut) Termometre medicale(kg mercur continut) Lampi cu vapori Hg (buc)

0.06 0.02 1480

Sucursala Electrocentrale Bucureşti - CET Sud


6.026 0.0015 300

Sucursala Electrocentrale Bucureşti - CET Progresu


2.016 0.001 420

Sucursala Electrocentrale Bucureşti - CET Titan

AMC industriale (kg mercur continut) Lampi cu vapori Hg (buc)

0.022 164

TERMODENSIROM AMC industriale (kg mercur continut)

10.75

Mercur pur(KG) 1541,5 DESEU 311,5 (circa

90%) SC TURBOMECANICA SA

AMC industriale (kg mercur continut) Termometre medicale(kg mercur continut) Mercur pur (kg)

8.044 0.04 38.422

SC VULCAN SA deşeuri cu conţinut de mercur predat în totalitate catre TERMODENSIROM SA

24,098

Distrigaz Sud SA Mercur pur 1072 314 SC FAUR SA Deseur mercur metalic 13.77 0.5 Termometre 0.001 Mercur pur 10.969 Deseu mercur 3.823 ICIM Mercur pur 38 Kg


132

Au fost reconfirmate stocuri de mercur metalic provenit în principal din recuperarea Hg din aparatură de laborator sau AMC casate Situaţie Compuşi cu mercur pe stoc la 01.09.2009 Judet BUCUREŞTI Denumirea compusului Cantitate

utilizată/importată/exportată (kg)

Cantităţi recuperate (kg)

SC BIOFARM SA COMPUSI: Thimerosal Deseuri cu continut de compusi cu mercur

0,169 6.476

Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicina Veterinara Fac. Biotehnologie

COMPUSI 10,049

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Biologie

DESEURI: TOTAL

13.361

SC ICE FELIX -Fabrica de Calculatoare Electronice SA

Compusi Deseu

0.084 0.083

SC LASSELSBERGER SA

Deseu 0.4

SC PROSPECŢIUNI SA

Clorură mercurică ( HgCl2) 22

ROMAQUA GROUP SA Sucursala COMCHIM

Compusi 0825

Deseu 1.8 S.C. ROMAERO S.A.

Compusi 2.357

Compuşii cu mercur inventariaţi sunt pentru activităţi de laborator. Nu deţinem semnalări privind importul sau exportul de mercur metalic sau compuşi, aparatură cu conţinut de mercur în cursul anului 2009. În conformitate cu prevederile H.G. nr.347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase(cu modificările şi completările ulterioare), a Ordinului nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 şi având în vedere că la 1 iulie

Mercur extrapur 2 S.C. CHIMESTER BV SA

Lampi cu vapori Hg 75

tuburi fluorescente 2 buc


133

2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII, în perioada septembrie-octombrie 2009 APM Bucureşti a realizat actualizarea inventarelor privind metalele restricţionate (Ni, Cd, Pb, Cr, Sn, As) şi compuşii acestora, inclusiv gestionarea deșeurilor cu conţinut de metale (Ni, Cd, Pb, Cr, Sn, As) Informaţiile aferente perioadei 2008 - 2009 și situația existentă la data de 1 septembrie 2009 primite de la 41 agenţi economici din Municipiului Bucureşti sunt prezentate în tabelele următoare: Tabel: Metale restricţionate la 01.09.2009 (Nichel, Cadmiu, Plumb, Crom, Staniu, Arsen)

Judet Denumire metal

Cantitate utilizată/importată/exportată în 2008 (kg)

Cantitate utilizată/importată/exportată în 2009 (kg)

Stoc la 01.09.2009 (Kg)

Bucureşti

Nichel 2014.15/7096/0 1323.25/0/0 424.9

Bucureşti

Cadmiu 576.95/0/0 627.9/0/0 1005.9

Bucureşti

Plumb

103/8110/0

0/1064/0 176

Bucureşti

Crom

50/0/0 0/0/0 0

Bucureşti

Staniu

7918.2/20644.5/0 9026.8/8151/0 2030.9

Bucureşti

Arsen 0 0 0

Bucureşti

Deşeuri cu conţinut de metale (Ni,Cd,Pb,Cr,Sn,As)

248680 deseuri din care:

- 3296.332 Pb

- 6362.96 Ni

Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat metale restricţionate în anul 2008, dar au pe stoc anumite cantităţi. Tabel: Compuşi ai metalelor restricţionate

Judet Denumirea compusului

Cantitate utilizată/importată/exportată (kg)

Cantităţi recuperate (kg)

Bucureşti compuşi ai Nichelului

2488.4 / 0/ 0

compuşi ai Cadmiului

7148.69/ 0/ 0

Compusi ai plumbului

5439/ 0/ 0

Compusi ai cromului

95053.745/19288.325 /


134

Compusi ai cobaltului

2658.28/2008.434 /

compuşi ai Arsenului

6.26/ 0/ 0

Deseuri cu continut de metale (stoc la 01.01.2008

8.25/ 0/ 0

Deseuri cu continut de metale generate

7089.808/ 0/ 0

Deseuri cu continut de metale incinerate

7086.2/ 0/ 0

Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat compuşi cu metale restricţionate în anul 2008, dar au pe stoc anumite cantităţi. În răspunsurile primite de la de 58 unităţi se menţionează că nu desfăşoară activităţi cu metale restricţionate (Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As) și compuşi ai acestora sau cantitățile raportate sunt nesemnificative (de ordinul gramelor, folosite în laboratoare de încercări). 8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor Nu se tratează de APM 8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest CADRUL LEGISLATIV Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin: • H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; • H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003 • H.G. nr. 210/2007 • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu. • Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007 Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele:


135

- în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri cu azbest. - în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri cu conţinut de azbest. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului de întocmire a evidenţei materialelor cu conţinut de azbest existente pe teritoriul României, a actualizat inventarul privind azbestul în Municipiul Bucureşti la data de 01.06.2009. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurau în baza de date proprie, conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu privind azbestul , situaţia este conform tabelului următor: Judet Denumirea

construcţiei Suprafaţă

(materiale cu azbest)

(m2)

Articole cu continut de

azbest (kg)

Cantităţi deşeuri cu

azbest (kg)

Observatii

Bucureşti

S.C CHIMOPAR

S.A

Materiale de izolaţie termică

20

Placi de azbociment 23780 Produse de etansare 400Fir de azbest 30

Bucureşti SC IZOLATORUL

SA

12.5 Ultimele cantitati de azbest au fost

eliminate de Eurotrans Chem cf.contract din

22.12.2006 Bucureşti SC Doosan

IMGB SA Acoperisuri 372Pereti 459

Produse de etansare

20

Bucureşti ICE FELIX SA 1338 Cantitatea de deseuri, provenite din placi de azbociment, eliminate cu S.C.STENA DTM

S.R.L Bucureşti SC LAROMET

SA 1290 Eliminat 1,29 t (deseuri

provenite de la 784 mp acoperis şi 225 kg deseu cu azbest) în august 2008 prin firma Petromer Impex SRL

Bucureşti SC IMVEST SA Acoperisuri Peret

Acoperisuri 750 Pereti 624

Bucureşti SC FIROS SA

Acoperisuri 500 Pereti 2500

Bucureşti SC CELPI SA Acoperisuri 2134 Pereti 747


136

Judet Denumirea construcţiei

Suprafaţă (materiale cu

azbest) (m2)

Articole cu continut de

azbest (kg)

Cantităţi deşeuri cu

azbest (kg)

Observatii

Bucureşti SC ANTICOROSIV SA

Acoperisuri 70

Predat pentru eliminare în 12.05.2009 catre SC COMTURIST SRL Targoviste

Bucureşti SC FORADEX SA

Acoperisuri 1.000

Placi de azbociment 1300 m2

Placile de azbociment de la Punctul de Lucru Straulesti(1.300 m2) au fost dezafectate şi transportate la Depozitul S.C. FORADEX S.A. com. Floresti , judetul Prahova ,unde a fost amenajat un "SPATIU" special pentru depozitarea acestora .

Bucureşti PETROM SA 622 predate în 20.08.2008 pentru depozitare finala la depozitul SC VIVANI SALUBRITATE SA

Bucureşti SC IOR SA Acoperisuri 750Pereti 125

Bucureşti SC CHIMESTER BV SA

snur din fir de azbest şi garnituri klingher 17,2

Bucureşti SC AEROFINA SA

1300 Cantitatea de 1300 kg deseu provenit din placi azbociment a fost predata în data de 11.06.2008 catre SC Vivani Salubritate SA Slobozia

Bucureşti SC GENERAL TRANSPORT SA

Acoperisuri 1000

8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substantelor chimice -


137

REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat sa asigure un nivel ridicat de protectie a sanatatii umane şi a mediului, sa gestioneze şi sa controleze potentialul risc pentru sanatatea umana şi mediu datorat utilizarii produselor chimice în Uniunea Europeana, având în vedere libera circulatie a substantelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor. Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului. Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei. ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE ale ACTORILOR DIN REACH Industria:Rolul companiilor în cadrul REACH este determinat de activităţile pe care le efectuează legat de o substanţă. Se pot distinge următoarele tipuri de actori din industrie: - Producători de substanţe: Marea majoritate a obligaţiilor conform REACH se aplică producătorilor şi importatorilor de substanţe din UE. - Importatori (de substanţe şi articole) - Utilizatori din aval: Fabricanţii de preparate pe bază de formulă (ex. vopsea, clei, detergenţi, plastic sau cauciuc), utilizatorii de substanţe (ex. uleiuri, lubrifianţi, spume de protecţie) în procese industriale, utilizatori profesionali (ex. ateliere de reparaţii auto şi curăţătorii) sau producători de articole (ex. componente electronice, computere, jucării sau automobile). - Distribuitori. Distribuitorii şi consumatorii nu sunt consideraţi utilizatori din aval conform REACH. Însă distribuitorii trebuie să se asigure că sunt oferite informaţiile privind siguranţa (ex. fişa de date de siguranţă) odată cu substanţele pe care le vând şi că sunt transmise informaţiile relevante în lanţul de aprovizionare. În vederea realizării de către România către Comisia Europenă și Agenția Europeană de Substanțe Chimice a Raportului Anual referitor la implementarea Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), Agenția Națională pentru Protecția Mediului a solicitat APM-urilor colectarea datelor aferente anului 2009 de la agenții economici care importă, produc și/sau utilizează substanțe chimice ca atare, în amestecuri sau în articole. Informațiile solicitate se referă la toate domeniile de activitate în care sunt implicate substanțe chimice vehiculate în cantități de cel puțin 1 tonă pe an. Pe raza Municipiului București 78 agenţi economici de au raportat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti ca au importat, produs și/sau utilizat substante chimice ca atare, în amestecuri sau în articole în cantități de cel puțin 1 tonă pe an


138

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele înrgistrate Staţiile

de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului APM Bucureşti Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl). 9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer. Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; • notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice;


139

• urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; • furnizarea de informaţii către public. În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar. 9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului În cursul anului 2009 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea: • activitaţii beta globale a probelor de: - aer

- depuneri atmosferice - ape - vegetaţie - sol • măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.). Activitatea staţiei se desfăşoară conform documentului ANPM-DGMSC “Manualul de Asigurare a Calităţii”, rev. 01/2007, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi în baza Normativelor de dotare şi a Specificatiilor tehnice pentru echipamente stabilite de Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în conformitate cu ROF-ANPM în vigoare. Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2008, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2009 nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/ 2002). Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2009 în cadrul SSRM Bucureşti a fost de 6195. Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către SSRM Constanţa pentru analizele gama spectrometrice. 9.2.1. Radioactivitatea aerului 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01.


140

Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre, care apoi sunt analizate beta global. Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei, determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului. Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 9.2.1.1 şi figurile nr. 9.2.1.1 - 9.2.1.4 Tabel 9.2.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3). Aspiraţii de zi aspiraţia 08: 00 - 13:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 3,00 7,80 februarie 1,50 2,70 martie 0,80 2,60 aprilie 1,10 2,70 mai 1,00 1,80 iunie 1,00 1,70 iulie 1,00 1,80 august 1,30 3,20 septembrie 1,50 3,50 octombrie 2,00 4,50 noiembrie 2,80 5,90 decembrie 3,00 9,30

Aspiraţii de noapte aspiraţia 20: 00 - 01:00

Luna Media lunară

Maxima lunară


aspiraţia 14: 00 - 19:00

Luna Media lunară

Maxima lunară


aspiraţia 02: 00 - 07:00

Luna Media lunară

Maxima lunară



141

Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00, activitati specifice imediate (Bq m-3)

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Limita de avertizare 50 Bq m-3

Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)

media lunaramaxima lunara


0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)



142


0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)



0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)


Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie.


143

Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima obţinâdu-se în intervalul de aspitaţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în atmosferă. 9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru (24h). Valorile prezentate în figura nr. 9.2.1.2 au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2009, având la dispoziţie un număr total de 8540 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.

Tabel 9.2.1.2 Debitul dozei gamma externe (μGy/h).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 0,118 0,144februarie 0,106 0,133martie 0,095 0,124aprilie 0,090 0,115mai 0,088 0,113iunie 0,087 0,102iulie 0,087 0,121august 0,091 0,121septembrie 0,096 0,116octombrie 0,106 0,137noiembrie 0,110 0,138decembrie 0,120 0,166

Debitul dozei gamma externe,microGy h-1, anul 2009

0,000

0,050

0,100

0,150

0,200

0,250

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Deb

itul d

ozei

gam

ma

exte

rne,

mic

roG

y h-1


Limita de avertizare: 1.0 microGy h-1.


144

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2008, este prezentată în Tabelul 9.2.1.3 şi figura nr.9.2.1.6.

Tabel 9.2.1.3 Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi).

Luna Media lunară

Maxima lunară


Depuneri atmosferice totale, activitati specifice imediate (Bq m-2zi-1), anul 2009

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Limita de avertizare 1000 Bq m-2zi-1

Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(Bq

m-2

zi-1

) media lunaramaxima lunara

Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt retransmise pentru analiza beta spectrometrică către SSRM Constanţa.


145

9.2.2. Radioactivitatea apelor SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă prelevate din Lacul Colentina şi pentru probe de apă de adâncime, dintr-un foraj de pe platforma de la Afumaţi. Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică. Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în Tabelele 9.2.2.1 şi 9.2.2.2, respectiv, în figurile 9.2.2.1 şi 9.2.2.2.

Tabel 9.2.2.1. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară


Apa bruta Raul Colentina activitati specifice imediate (Bq m-3), anul 2009

0

100

200

300

400

500

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(Bq

m-3

) media lunaramaxima lunara


146

Tabel 9.2.2.2 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie <AMD <AMDfebruarie <AMD <AMDmartie 101,0 109,0aprilie 156,1 156,1mai 106,8 106,8iunie <AMD <AMDiulie <AMD <AMDaugust 141,2 169,4septembrie <AMD <AMDoctombrie 128,2 139,2noiembrie 132,8 177,9decembrie 127,2 170,6

Apa potabila (apa de adancime foraj Afumati)activitati specifice imediate (Bq m-3), anul 2009

0

100

200

300

400

500

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(Bq

m-3

)


Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale. 9.2.3. Radioactivitatea solului Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric.


147

Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masă uscată (m.u.). Tabelul 9.2.3.1 şi figura nr. 9.2.3.1 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2009. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale din anul 2009. Tabel 9.2.3.1 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg). (prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 353,5 436,1mai 318,1 499,6iunie 385,4 542,7iulie 341,8 531,9august 314,6 383,1septembrie 345,0 439,9octombrie 315,0 424,0noiembrie - -decembrie - -

Sol necultivat,activitati specifice (Bq kg-1), anul 2009

0

100

200

300

400

500

600

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Act

ivita

te s

peci

fica

(Bq

kg-1

)


Valoarea maximă anuală a activităţii specifice beta globale a probelor de sol necultivat în anul 2008 a fost înregistrată în luna octombrie şi a fost de 443,3 Bq/kg.


148

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate saptămânal, masurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie spontană este aprilie – octombrie 2009. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.). Valorile prezentate în Tabelul 9.2.4.1 şi figura nr. 9.2.4.1 au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2009. Tabel 9.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg). (prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 159,5 184,3mai 188,4 248,1iunie 148,1 159,6iulie 217,8 254,8august 222,2 357,3septembrie 267,4 345,0octombrie 166,3 317,5noiembrie - -decembrie - -

Vegetatie spontanaactivitati specifice (Bq kg-1), anul 2009

0

100

200

300

400

500

600

ianua

rie

februa

riemart

ieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Act

ivita

te s

peci

fica

(Bq

kg-1

)



149

În luna iunie se prelevează o proba de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 m2, care se analizează gama spectrometric la SSRM Constanţa. Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2009 pentru toţi factorii de mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.


150

Capitolul 10. MEDIUL URBAN

10.1. Aşezări urbane Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice 10.1.1. Amenajarea teritorială Amenajarea teritorială reprezintă un ansamblu de activităţi complexe prin care se urmăreşte utilizarea raţională a spaţiului, a forţei de muncă respectiv impunerea unui anumit mod de organizare a resurselor naturale. Aceste activităţi au un caracter global şi interdisciplinar, având ca scop organizarea fizică a spaţiului iar ca obiective specifice pot fi menţionate: localizarea activităţlor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, protecţia mediului, dezvoltarea urbană, dinamica fenomenelor demografice şi migraţioniste, etc. Municipiul Bucureşti este situat în regiunea sudică a ţării, în centrul Câmpiei Române (în zona Câmpiei Vlăsiei), la o altitudine medie de 85 m. Teritoriul municipiului Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 238 km2, fiind împărţit în 6 sectoare. Municipiul Bucureşti se învecinează cu judetul Ilfov, care înconjoară cele 6 sectoare. Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea: Tabel 10.1.1.1 Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti în anul 2009

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009 10.1.1.1. Procesul de urbanizare Urbanizarea reprezintă o consecinţă a dezvoltării industriale. Apariţia şi dezvoltarea aşezărilor urbane înseamnă dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren, de pe care elementul natural dispare, cât şi impactul populaţiei asupra mediului. Creşte astfel vulnerabilitatea mediului natural în faţa dezvoltării urbane. În municipiul Bucureşti există o criză socială de locuinţe, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Se apreciază că dezvoltarea viitoare a oraşului va determina apariţia de noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraţia populaţiei din zonele rurale, sau din alte

2008 Popluaţia Suprafaţa - Km.p Densitatea loc/km.pTOTAL 1.943.981 238 8168 Sector 1 229.064 70 3272 Sector 2 358.856 32 11214 Sector 3 397.882 34 11702 Sector 4 299.741 34 8815 Sector 5 287.388 30 9579 Sector 6 371.050 38 9764


151

regiuni ale ţării spre Bucureşti. Se prognozează o creştere a populaţiei ceea ce va determina implicit şi o creştere a cererii de locuinţe. Cererea de locuinţe se va amplifica şi datorită următoarelor cauze: a) starea de degradare a fondului de locuit b) schimbarea destinaţiei spaţiilor de locuit în spaţii cu altă destinaţie c) existenţa unui număr de locuinţe permanente neocupate e) necesitatea evacuării unor locatari din locuinţele deţinute în prezent 10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale În cursul anului 2009 procesul de dezvoltare urbană a continuat prin realizarea de noi ansambluri rezidenţiale, dezvoltarea de noi zone comerciale, reabilitarea termică a blocurilor existente, construcţia/reabilitarea de drumuri şi căi de rulare ale transportului în comun, etc. Zonele rezidenţiale au fost clasificate în funcţie de criterii: infrastructura urbană, facilităţile sociale, siguranţa, spaţiile verzi, existenţa mijloacelor de transport în comun, calitatea locuinţelor, vecinatăţile, zona comercială, locurile de petrecere a timpului liber şi notorietatea. 10.1.1.3. Concentrările urbane Municipiul Bucureşti este constituit dintr-o singură concentrare urbană, divizată administrativ în 6 sectoare. 10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement În categoria „spaţiu verde” intră: • Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate • Amenajările sportive publice • Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului • Bazele de agrement, parcurile de distracţie • Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă • Culoarele de protecţie faţă de infrastructura • Pădurile de agrement • Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului • Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară Rolul spaţiilor verzi • Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane • Oferă adăpost speciilor de animale • Reprezintă suport pentru plante • Oferă stabilitate ecosistemului urban • Este o sursă pentru educaţie • Reprezintă un spaţiu pentru recreere În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2 În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini


152

publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

Evoluţia spaţiilor verzi administrate de Primăriile de sector - A.D.P. sectoarele 1 – 6

Sector 1989 1995 2001 2005 2006 2008 1 7 396 345 2 755 556 2 345 809 2 806 239 3 295 500 2 224 302 2 7 067 591 5 992 670 3 521 422 3 556 967 3 556 967 3 548 467 3 6 548 758 3 911 448 4 124 000 5 610 000 6 015 400 5 973 400 4 4 607 116 3 064 086 2 838 805 2 891 753 1 870 913 4 050 000 5 5 283 140 3 411 710 2 144 255 1 932 874 1 783 627 1 783 627 6 3 809 287 3 700 722 2 804 981 3 959 600 3 333 500 3 333 500

Total 34 712 237 22 836 192

17 779 272 20 757 433 19 855

907 20 913 296

Repartiţia spaţiilor verzi publice din Municipiul Bucureşti:

Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 6 674 021

Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 4 270 584

Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului

de locuinţe 12 920 808

TOTAL 23 865 413 În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II alin. (1) şi (2), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi un program în care să fie evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei privind asigurarea din terenul intravilan a unei suprafeţe de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31.12.2013. Indicele de spaţiu verde public calculat la nivelul spaţiilor verzi administrate de Administraţia publică locală (PS 1 - 6 + A.L.P.A.B.), raportat la o populaţie de 1.924.959 locuitori, este următorul: Total: 12,39 mp/cap. locuitor. Din care: - Parcuri şi grădini 3,46 mp/cap.loc. Aliniamente stradale 2,22 mp/cap.loc. Ansambluri de Locuinţe 6,71 mp/cap.loc. În prezent indicele de spaţiu verde public pe sectoare este următorul:

SUPRAFATA ACTUALA

OCUPATA CU SPATIU VERDE (mp/locuitor)

Sector 1 14,37 Sector 2 9,81 Sector 3 14,5 Sector 4 12,41 Sector 5 6,3 Sector 6 9,15


153

Suprafaţa de spaţiu verde din mediul urban

Realizarea Programului

de extindere a spaţiilor verzi

de către Consiliile Locale,

conform OUG nr. 114/2007

Judeţul Localitatea

Da Nu

Suprafaţa actuală cu spaţiu verde (m2/locuitor)

Bucureşti P.M.B. X - 12,39

Bucureşti Primaria Sector 1 X - 14,37


Bucureşti Primaria Sector 3 - X 14,5




BUCUREŞTI TOTAL 6 DA 1 NU -

Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare administrative: Sector 1

Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008 2009 Parcuri şi

grădini 1 106 013 850 000 449 389 686 544 686 544 850 605

Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri)

540 516 1 610 00 1 396 631 712 665 712 665 1 613 002

Spaţii verzi 699 280 830 000 831 881 825 093 825 093 831 881 Total 2 345 809 3 290 000 3 677 901 2 224 302 2 224 302 3 295 488

Nr. arbori 109 708 10 978 - 82 400 82 400 - Sector 2


grădini 844 437 896 952 896 952 896 952 889 395 899 395


451 500 451 500 451 500 451 500 443 580 444 880

Spaţii verzi - 2 208 515 2 208 515 2 208 515 2 208 515 2 208 515 Total - 3 556 967 3 556 967 3 556 967 3 541 490 3 563 638

Nr. arbori - - - - - -


154

Sector 3


grădini 159 000 159 000 1 288 800 1 665 400 1 298 800 1 286 400


475 000 475 000 475 000 475 000 580 300 854 000

Spaţii verzi 3 833 000 3 833 000 3 846 400 3 833 000 3 877 700 3 833 000 Total 4 467 000 4 467 000 5 610 000 5 973 400 5 756 800 5 973 400

Nr. arbori - 28 277 - - 90 900 90 900 Sector 4

Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008

Parcuri şi grădini 102 465 98 850 158 000 378 000 280 000


533 000 533 000 670 000 410 000 410 913

Spaţii verzi 2 019 940 2 200 840 3 350 000 3 360 000 1 180 000 Total 2 655 851 2832690 5600000 4 158 000 1 870 913

Nr. arbori - 10 390 - 34 237 -

Sector 5


grădini 342 676 357 571 392 005 163 764 163 764 163 764


306 579 62 585 337 932 124 863 124 863 124 863

Spaţii verzi 1 495 000 67 237 1 495 000 1 495 000 1 495 000 1 495 000 Total 2 144 255 487 393 2 224 937 1 783 627 1 783 627 1 783 627

Nr. arbori 4 935 13 481 - 16 574 - - Sector 6

Denumire / An 2001 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Parcuri şi

grădini 504 910 535 000 535 000 535 000 535 000 1 503 200 1 503 200


803 666 808 000 808 000 808 000 808 000 808 000 808 000

Spaţii verzi 1 150 998 1 152 000 1 152 000 1 152 000 1 152 000 1 202 000 1 202 000 Grădina Botanică - 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000

A.L.P.A.B. - - - - - 12 000 12 000


155

Suprafeţe administrate

de alte instituţii

- - 630 000 630 000 630 000 630 000 630 000

Total 2 459 574 2 495 000 3 300 000 3 300 000 3 300 000 4 438 200 4 438 200 Nr. arbori 107 314 204 726 - - 116 331 - -

Baze de producţie administrate de Primăriile de sector:

Pepiniera Sector 3 9,95 ha TOTAL 9,95 ha

şi sere:

Seră Sector 2 10,02 ha Sera,răsadniţă, teren cultură Sector 3 1,56 ha

Seră 0,15 ha Sera, teren cultură Sector 6 0,94 ha

TOTAL 12,67 ha Parcuri din Municipiul Bucureşti Sector 1

Nr. Crt. Denumire Parc Localizare

1 Parc Kiseleff Bd Kiseleff

2 Parc Regina Maria Str. Turda

3 Parc Constantin Brancusi Calea Dorobanti

4 Parc Nicolae Iorga

Calea Victoria x Nicolae iorga

5 Parc Bratianu Bd Dacia 6 Parc Marasoiu Str. Marasoiu

7 Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu Iuliu Tetrat x Marasoiu

8 Parc Automatica Calea Floreasca

9 Parc Luiggi Cazzavillan Str. Luiggi Cazzavillan

10 Parc Venus Str. Venus x Stirvei Voda

11 Parc Maica Teofana Sos. Chitilei

12 Parc Ciresoaia Str.Ciresoaia 13 Parc Izbiceni Str. Izbiceni 14 Parc Bazilescu Bd Bucureşti Noi 15 Parc Baneasa Aleea Privighetorii 16 Parc Presa libera Sos. Buc-Ploiesti

Sector 2


1 Parc Obor Sos. Mihai Bravu – Christigii - Campuri

Mosi


156

2 Parc Pasarari Magazin Bucur Obor -platou Obor

3 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu

4 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica

5 Parc Verdi Barbu Vacarescu x Rahmaninov

6 Parc Cinema Floreasca Glinka - Garibaldi

7 Parc Gara de est titus ozon Iuliu Tetrat x Marasoiu

8 Parc National Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu

9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon

10 Parc Morarilor Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti

11 Parc Maica Teofana = Hatisului

Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti

12 Parc Ciresoaia= Bozioru Str.Ciresoaia

13 Parc Nichita Stanescu =

Closani Str. Izbiceni

14 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Calin

15 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasa

16 Parc Plumbuita D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita

17 Parc Motodrom Fundeni

18 Parc Izvorul Rece Bd Ferdinand x Pache Protopopescu

19 Parc Gardina Icoanei

Pictor Verona- Teatru Bulandra

20 Parc Ion Voicu= ioanid Str. Polona

21 Parc Sticlariei Sos. Vergului

22 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu

În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1.000 mp.

Sector 4


1 Parc Palatul Copiilor Str. Pridvor nr 16

2 Tineretului Sos Oltenitei 3 Carol Str. Candiano Popescu

4 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1

5 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32


157

6 Parc Str. Targul frumos 7 Parc Izvorul rece Bl M 1/1 8 Parc AGIP Calea Vacaresti

În prezent există în Şos. Oltenitei nr. 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o grădină de 2 600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr. 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3.670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6.330 mp. Sector 5


1 Parc Eroii Sanitari

Bd.Eroii Sanitari X Bd. Eroilor

2 Parc Municipal Spitalul Municipal

3 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu

4 Parc M. Sebastian

Str. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua

5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului 6 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny

7 Parc Ferentari Mare

Calea Ferentari x Str. Popa Stefan

8 Ferentari mic -

9 Parc Cinema Ferentari Calea Ferentari

10 Parc Manescu Str. C. Manescu

11 Parc Opera Romana opera Romana

12 Parc 13 Sept Sos. Antiaeriana x Str. Valcele

13 Parc Sf. Elefterie -

14 Parc Pieptanari Str. Pieptanari x erou Tataru Petre

15 Academia Militara Piata M. Kogalinceanu

16 Parc Dr. Bagdazar

Str. Dr. Bagdazar x Str. A. N. Demostene

17 Parc Sos. Antiaeriana x Sos. Alexandrei - OMV

18 Parc Ana Davila Str. Ana Davila x Str. A. N. Demostene

19 Parc Str. Mihai Ilie 20 Parc Posada Str. Posada

21 Parc TOSCA Splaiul Independentei x Mihail Kogalniceanu

22 Parc Petrom Salaj -

23 Parcul Sabinelor Cl.13 Septembrie 3 24 Parc Apolodor Str. Sabinelor 25 Clunet - 26 Parc Cosbuc -

27 Parc pecineaga Str. Pecineaga x al. Salaj

28 Odoarei sos. Viilor x Teodoru


158

29 Parc B.D.R Str. Al. Locusteanu 30 Parc Gh. Donici Str. Gh. Donici

În Sectorul 5 există 16.532 arbori, din care 2 621 de arbori se regăsesc în parcuri, iar restul în aliniamentele stradale (conform datelor transmise de A.D.P. sector 5). În Str. Drumul Cooperativei nr. 75 B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea etc. Sector 6

Nr. Crt. Denumire Parc

1 Parc Drumul Taberei

2 Parc Crangasi 3 Parc Giulesti

4 Insula Lacul Dambovita

5 Grozavesti 6 Caramidari 7 Giulesti-Cinema

8 Sf. Andrei (Parva)

9 Istru

10 1 Decembrie 1918

11 Podul Grand- Nicolae Filimon

12 Geniului-Razoare

Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti – A.L.P.A.B.

Denumire Amplasare Suprafaţa (mp)

Grădina Cişmigiu Sector 1 157 287 Parcul Bordei şi Parcul Floreasca Sector 1 10 667

Parcul Axa Nord Sud Sector 1 + 3 6 843 Parcul Sala Palatului+P-ţa

Tricolorului+Ateneul Român Sector 1 31 841

Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 293 706 Parcul Tineretului

Parcul Orăşelul Copiilor Sector 4 803 366 189 299

Parcul Herăstrău Vechi Sector 1 379 570 Parcul Herăstrău Nou Sector 1 363 270

Parcul Mioriţa Sector 1 124 489 Parcul Circul de Stat Sector 2 143 808

Parcul Unirea+Scuar Universitate Sector 3+4 55 882 Parc Crângaşi Sector 6 79 928

Parc Izvor Sector 5 170 000 Parc Păcii Sector 6 4 800

Satul Francez Sector 1 73 210 TOTAL - 2 887 966

Sursa Datelor: ADMINISTRAŢIA LACURI PARCURI ŞI AGREMENT BUCUREŞTI – A.L.P.A.B.


159

10.2. Zgomot

10.2.1. Hărţi strategice de zgomot Realizarea Hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările cu peste 250 000 de

locuitori este responsabilitatea autorităţilor locale conform prevederilor HG 321/2005 care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. Primăria Municipiului Bucureşti a realizat în anul 2006 hărţile de zgomot pentru sursele trafic rutier, căi ferate şi tramvaie, Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu Băneasa şi pentru zonele industriale care prevăzute în Anexa 1 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 84/2006. Hărţile de zgomot au fost realizate separat pe fiecare din sursele acustice menţionate, pentru intervalul de zi şi pentru intervalul de noapte.

Conform rezultatelor modelării acustice şi pe baza datelor statistice privind distribuţia spaţială a populaţiei a rezultat că sursa principală de poluare sonoră pentru Municipiul Bucureşti este traficul rutier, vinovat pentru expunerea a 134043 locuitori la valori ale indicatorului acustic zi-seară-noapte Lzsn de peste 70 dB(A) şi a unui număr de 366471 locuitori la valori cuprinse între 60-65 dB(A). Raportat la indicatorul de zgomot pe timp de noapte Lnoapte, un număr de 618572 de locuitori este expus la valori ale acestui indicator peste 55 dB(A). Activitatea desfăşurată pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu Băneasa , la nivelul anului 2006, expune cca 420 persoane la valori Lzsn peste 70 dB(A) şi 2739 locuitori la valori între 60-65 dB(A). Activitatea de transport feroviar pe raza Municipiului Bucureşti , în special tronsonul Bucureşti Nord – Chitila şi staţiile de pe acest traseu expun cca 75 persoane la valori Lzsn peste 70 dB(A) şi 629 locuitori la valori între 60-65 dB(A).

Atât Hărţile de zgomot cât şi documentul pentru raportarea hărţii strategice de zgomot la Comisia tehnică pot fi consultate la adresa www.pmb.ro secţiunea Hărţi/Harta de zgomot. Aceste hărţi de zgomot se refac cel puţin o data la 5 ani şi stau la baza întocmirii Planurilor de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009

Monitorizarea nivelului de zgomot în Bucureşti este realizată de către Primăria Municipiului Bucureşti care dispune de o reţea de 12 staţii fixe de monitorizare şi 3 staţii mobile. Staţiile fixe sunt amplasate câte două în fiecare sector, majoritatea în zone de trafic rutier intens (Magheru, Bd. Ghencea, Regina Elisabeta, Olteniţei etc), traficul fiind principala sursă de poluare sonoră, responsabil pentru aproximativ 70 % din zgomotul urban, câteva în zone protejate de locuinţe (Drumul Taberei – Paşcani) sau instituţii sociale (Camin adulti – Vitan, Mircea Vodă – Şcoala Generală nr. 73), astfel încât să se asigure o reprezentativitate cât mai mare pentru datele colectate. Indicatorii principali utilizaţi în monitorizarea acustică sunt nivelul acustic echivalent exterior (Leq) şi indicatorul de zgomot zi – seara – noapte (LDEN). Datele monitorizarii acustice pentru anul 2009 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Time Start

Location Index

Location Description Period Name

Leq Total

LDEN Total

1/1/2009 12:00:00 AM

1 Militari - Preciziei Years 65.8 70.0


160

1/1/2009 12:00:00 AM

2 Magheru - Teatrul Nottara Years 74.0 79.3

1/1/2009 12:00:00 AM

3 Oltenitei - Sura Mare Years 73.6 78.7

1/1/2009 12:00:00 AM

4 Drumul Taberei - Pascani Years 53.6 57.9

1/1/2009 12:00:00 AM

5 Berceni -Serg.Nitu Vasile Sc 190

Years 66.0 70.8

1/1/2009 12:00:00 AM

6 B-dul Ghencea Years 74.5 79.1

1/1/2009 12:00:00 AM

7 Camin Adulti - Vitan Years 68.5 72.5

1/1/2009 12:00:00 AM

8 Titulescu Service RATB Years 82.3 87.2

1/1/2009 12:00:00 AM

9 Mircea Voda - Scoala 73 Years 65.7 69.4

1/1/2009 12:00:00 AM

10 Ferdinand - Colegiul I.Hasdeu Years 68.4 72.5

1/1/2009 12:00:00 AM

11 MORARILOR-Pantelimon Years 65.8 69.6

1/1/2009 12:00:00 AM

12 Regina Elisabeta PMB Years 72.7 77.3

Valorile limită pentru indicatorul de zgomot Lzsn (LDEN) au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 152 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. Valorile maxime permise pentru indicatorul Lzsn sunt de 70 dB(A) pentru sursele de zgomot străzi, drumuri, autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, şi 65 dB(A) pentru zonele industriale, iar ţinta de atins pentru valorile maxime permise pentru anul 2012 este cu 5 dB(A) mai mică decât valorile mai sus-menţionate. Nivelul acustic echivalent (Leq) exterior în mediul urban este normat prin STAS 10009/1988 ”Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Conform acestui normativ, paragraful 2.5, amplasarea clădirilor de locuit pe străzi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dotări funcţionale, precum şi organizarea traficului rutier se va face astfel


161

încât, pornind de la valorile admisibile prevăzute pentru celelalte zone funcţionale (cărora li s-au aplicat corecţiile necesare), prin alegerea în mnod corespunzător a soluţiilor tehnice, să se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2,00 m de faţada clădirii conform STAS 6161/1-79, respectiv curba de zgomot Cz 45. Dacă în cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, această condiţie nu poate fi realizată, măsurile adoptate trebuie să asigure valoarea admisibilă a nivelului de zgomot interior din clădiri conform STAS 6156-1986 şi STAS 6161/1-79 (35 dB(A)). De asemenea Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 stabileşte valoarea limită pentru nivelul acustic echivalent exterior (Leq) la limita de incintă a unei clădiri locuite la 50 dB(A) în intervalul orar 06-22 şi 40 dB(A) în intervalul orar 22-06. Primăria Municipiului Bucureşti, prin compartimentul de specialitate, respectiv Serviciul Managementul Zgomotului Urban din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Mediului şi Educaţie Eco-civică, efectuează determinări ale nivelului de zgomot la sesizarea cetăţenilor afectaţi de poluarea sonoră produsă fie de traficul stradal, feroviar, aerian, fie de industrie sau de alte activităţi social-economice care se desfăşoară în preajma zonelor locuite sau cu afectarea acestora. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti efectuează determinări ale nivelului de zgomot fie la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu sau pe bază de comandă din partea persoanelor fizice sau juridice, tarifate conform Ordinului Ministrului Mediu nr. 890 / 2009. Astfel, pe parcursul anului 2009 au fost efectuate 67 de determinări sonometrice, majoritatea în zone de activitate economică, fie comercială, fie industrială sau de construcţii.

Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri%

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 26 83,5 19 Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

Parcuri, zone de recreere şi odihnă Incinta industrială 10 78,9 20 Zone feroviare Aeroporturi Parcaje auto Stadioane, cinematografe în aer liber Trafic 28 86,4 100 Altele - zone locuibile 2 77,5 100

Judeţul Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor%

Sesizări rezolvate

% Municipiul Bucureşti 66 86,4 56 LA eq 5 100 TOTAL REGIUNEA...

Nivelurile acustice măsurate la limita zonelor funcţionale ale spaţiilor comerciale şi zonelor industriale au înregistrat un număr relativ redus de depăşiri ale indicatorului acustic nivel acustic echivalent faţă de valorile limită prevăzute pentru astfel de zone (65 dB(A) pentru zonele comerciale sau industriale) . Determinările acustice efectuate însă pe străzile principale, expuse traficului rutier au evidenţiat depăşirea limitei de 50 dB(A) stabilita prin STAS 10009/1988 şi Ordinul nr. 536 / 1997 al Ministrului Sănătăţii în toate cazurile ceea ce


162

confirmă faptul că locuinţele situate în astfel de zone, expuse traficului rutier, rămân extrem de vulnerabile la poluarea sonoră.

10.3. Mediu şi sănătate Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei. Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei. Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.). Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de: - alimentarea cu apă potabilă; - calitatea aerului citadin; - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; - zgomotul urban; - habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.); - calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora. Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ASP-MB participă alături de APM Bucureşti, ANM, Centrul de Planificare Urbană, Institutul de Biologie şi Meteo France la derularea Proiectului Life Air Aware, care are drept scop realizarea unui model 3D pentru prognoza calitătii aerului la nivelul orasului Bucureşti, în sistem GIS. Pentru stabilirea indicatorilor de sănătate relevanţi pentru poluarea aerului s-a început cu definirea şi nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra sănătăţii populaţiei. Astfel: - s-au stabilit un număr de 7 poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO). - s-au departajat poluatorii cu efect asupra sănătăţii populaţiei în flux rapid (CO, NO2, SO2, PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen)


163

- s-au stabilit sursele de imisie a acestor poluatori ( trafic-industrie) - s-au identificat afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe, astfel: ● acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 pot provoca :

- intoxicaţii acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unor cisterne cu poluanţi iritanţi etc.) cu afectarea aparatului respirator şi ocular - agravarea bronşitei acute - creşterea semnificativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii şi cardio-vasculare

● acumulări peste concentraţia maximă admisă la CO pot provoca tulburări produse de hipoxie sau anoxie funcţie de procentul de carboxihemoglobină format, cu creşterea morbidităţii prin afecţiuni ale SNC şi cardio-vasculare şi a mortalităţii cardio-vasculare ● acumulări peste concentraţia maximă admisă la Pb în timp pot duce la tulburări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale etc., în special la copii. Coreland aceste date am putut selecta indicatorii sanitari în vederea utilizării în procedura de analiză a asociaţiei dintre expunere (poluanţi aerieni, condiţii meteo etc.) şi efect (indicatorii sanitari). De asemenea, la baza selectării indicatorilor sanitari am ţinut cont de următoarele: - plauzibilitatea biologica a asocierii poluant-efect morbid - soliditatea evidenţelor asocierii raportată în literatura ştiinţifică - fezabilitatea operaţională de captare a informaţiei - reflectarea situaţiei comunităţii locale (populaţia Bucureştiului) Lista indicatorilor sanitari este redată în Tabelul 10.3.1.1. Pentru nevoi operaţionale fiecărui indicator i s-a alocat tentativ un cod de proiect. Tabel 10.3.1.1 Indicatori sanitari selectaţi pentru proiectul Life Air for All

COD Proiect Categorie diagnostic Cod CIM-10 Grupa varstă (ani)

A Toate decesele nontraumatice A00-R99 Toate

B Toate decesele prin prin afecţiuni respiratorii J00 – J99 Toate

C Deces prin bronhopatie obstructivă cronică (BPOC) & astm la bătrâni J40 – J47 ≥ 65

D Deces postneonatal prin afecţiune respiratorie J00 – J99 1-11 luni

E Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune cardio-circulatorie I00 – I99 Toate

F Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune respiratorie J00 – J99 Toate

G Spitalizare pentru boala cardiacă ischemică I20 –I25 Toate

H Spitalizarea pentru BPOC & astm la bătrâni J40 – J47 ≥ 65

I Spitalizare pentru astm la copii J45 – J46 0 – 14

J Spitalizare pentru infecţie acută de căi respiratorii inferioare J12 – J22 All

K Consult în ambulator pentru astm J45 – J46 0 – 64


164

L Consult în ambulator pentru tuse nocturnă Simptom solitar 0 – 14

M Consult în ambulator pentru conjunctivită * Sindrom solitar 15 – 64

*) Pacient consultat în ambulator de către medicul de familie Comentarii şi precizări privind baza de date a indicatorilor sanitari • Prin contacte directe am constatat până în prezent validitatea şi fezabilitatea ca surse de date a furnizorilor indicatorilor codificaţi E, F, G, H, I, J (adică informaţia la sursă este înregistrată electronic ceea ce permite selectarea datelor de interes pentru proiect, salvarea datelor selectate pe suport magnetic sau/şi transmiterea prin reţea de computere); • Informaţiile necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi A, B, C şi D (decesele) sunt înregistrate electronic cu secvenţialitate lunară şi stratificate temporal ca atare (adică lunar). Întrucât în rapoartele publicate indicatorii sanitari codificaţi A-D sunt descrişi ca fiind “puternic asociaţi cu poluarea aeriană” este necesară înregistrarea pe data calendaristică a apariţiei evenimentului (decesului); • Captarea informaţiei necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi K, L şi M (date provenind de la medicul de familie) necesită în primul rând orientarea medicilor selectaţi şi dotarea acestora cu un manual de instrucţiuni.

10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poartă de intrare digestivă conform tabelului 11.3.2.1. Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, este folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse. Tabelul 11.3.2.1 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

Boala 2000 2005 2006 2007 2008 Boli diareice acute 5627 6736 6891 4548 6517

Dizenterie 308 39 43 35 26Hepatită 1210 612 377 180 192

10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei Un aspect care trebuie menţionat este faptul că în zonele periferice mai există gospodării care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei. Consecintele pot fi: - impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă asupra psihicului şi confortului populaţiei; - impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie;


165

- impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni); - favorizarea înmulţirii muştelor, tânţarilor, gândacilor, rozătoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate. - antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor; - persistenţa în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice. Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului sub formă de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lânga cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens. Studiile au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţei auto obisnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează decât persoanele care locuiesc în apropierea magistralelor feroviare.

10.4. Obiective şi măsuri 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului

În zonele şi aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de protecţie a mediului iniţiază elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a programului integrat de gestionare în


166

cazul în care poluarea atmosferei se datorează mai multor poluanţi. Programul integrat de gestionare a calităţii aerului reprezintă totalitatea măsurilor/acţiunilor ce se desfăşoară într-o perioadă nu mai mare de 5 ani, în zonele şi aglomerările unde pentru cel puţin 2 poluanţi se constată depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă.

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Preşedintele comisiei tehnice este Directorul APM Bucureşti Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie • Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină) • Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant. Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008. APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire. Trebuie însă să menţionăm că depăşirile înregistrate în anul 2009 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită. Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt: 1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante. 2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o


167

măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule. 3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finaţare. Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere. CONCLUZII- Program integrat de gestionare 1.Deşi au fost observate depăşiri ale valorilor limită pentru PM10 înca de la începutul funcţionării reţelei de monitorizare (2004), până la apariţia Ordinului 35/2007 nu a existat cadrul instituţional prin care să se poată lua măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu PM 10. Deşi HG 543/2004 stabileşte atribuţiile autorităţilor locale şi ale autorităţilor judeţene pentru protecţia mediului, în ceea ce priveşte elaborarea Planurilor şi Programelor de gestionare a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se precizează că elaborarea Programului trebuie să se facă în baza unei metodologii aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei s-a făcut prin Ordinul 35/2007. 2. Faptul că Programul integrat pentru gestionarea calităţii aerului a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti înseamnă că Programul are acum putere legislativă şi că atât autorităţile publice locale, cât şi restul insituţiilor responsabile de îndeplinirea anumitor măsuri trebuie să îşi asume obligaţiile prevăzute şi să prevadă atât fondurile necesare pentru îndeplinirea acestora dar şi să adapteze strategiile proprii de dezvoltare cu prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului. 3. Implementarea măsurilor din Programul integrat se va face începând de la aprobarea acestuia (25 noiembrie 2008), şi tot de atunci începe monitorizarea atât a stadiului îndeplinirii măsurilor, cât şi a efectelor pe care implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii aerului. Măsurile din programul vechi rămân valabile până la aprobarea noului Program, revizuit.

10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legată de staţia de epurare. Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);


168

- contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora) A.N. Apele Române aplică strategia şi politica Naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale Principii Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos: • Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare. • Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică. • Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. • Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri. • Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase. • Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate. • Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional. • Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.


169

Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale. În Bucureşti şi Ilfov există o situaţie specifică: 1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele. 2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului Hărţile strategice de zgomot, prin informaţiile pe care le oferă (stabilirea zonelor afectate de niveluri de zgomot ce pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, sursa de zgomot vinovată pentru această situaţie, numărul locuitorilor posibil afectaţi etc) stau la baza întocmirii planurilor de acţiune pentru reducerea zgomotului. Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 152 din 13 februarie 2008 planurile de acţiune se realizează pentru zonele în care, conform zonării acustice realizată prin hărţile de zgomot) indicatorii de zgomot Lzsn (indicatorul de zgomot zi-seară-noapte) şi L noapte înregistrează depăşiri ale valorilor maxime permise. Planurile de acţiune cuprind măsuri tehnice, administrative, de planificare a traficului şi amenajare a teritoriului, precum şi alte măsuri specifice prin care se urmăreşte aducerea valorilor indicatorilor de zgomot Lzsn şi Lnoapte sub valorile maxime permise şi cât mai aproape de valorile ţintă de atins pentru valorile maxime permise pentru anul 2012 (valori cu 5 dB(A) mai mici de cât valorile maxime permise în cazul Lzsn, valori de 50 dB(A) În cazul Lnoapte indifferent de sursa de zgomot). De asemenea prin planurile de acţiune se urmăreşte cel puţin menţinerea actualelor zone liniştite (zone rezidenţiale , parcuri şi grădini publice, care în hărţile de zgomot actuale sunt caracterizate de valori ale Lzsn mai mici decât 55 dB(A), şi au suprafeţe de cel puţin 4,5 ha în cazul zonelor rezidenţiale). Primăria Municipiului Bucureşti a realizat Planul de acţiune pentru reducerea zgomotului , plan care a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 60/2009, fiind în prezent în curs de implementare. Acest document poate fi consultat la adresa www.pmb.ro, secţiunea Hărţi / Harta de zgomot. De asemenea Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a întocmit Hărţile de zgomot pentru Staţia Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila şi pe baza datelor furnizate de acestea a elaborat Planul de acţiune împotriva zgomotului pentru Staţia Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila. Acest plan a fost înaintat Comisiei tehnice înfiinţate la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti fiind ăn present în curs de evaluare. Atât Hărţile de zgomot cât şi Planul de acţiune pentru Staţia Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila pot fi consultate la adresa www.cfr.ro/cfr_new/rom/acorduri/maps_zgomot2008.htm.

10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi


170

Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără: - dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice; - creşterea traficului rutier; - acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide; - poluarea industrială; - extinderea suprafeţelor construite; - lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi; - neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului. Obiective generale:

- Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen. - Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue. - Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi. - Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare. - Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde. - Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi. - Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi. - Organizarea de acţiuni educative. - Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci. - Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate.

Conform capitolul „BIODIVERSITATE” din P.L.A.M. – M.B. există anumite probleme privind spaţiile verzi şi evoluţia lor viitoare la care există propuse nişte obiective specifice: Problema 1: Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu cca. 50% (perioada 1990 - 2004) având drept consecinţă scăderea suprafeţei de spatiu verde care revine unui bucureştean, la sub 10 mp/ cap de locuitor.

Obiective: - Reactualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti. - Creşterea densităţii arborilor în plantaţiile de aliniament şi reabilitarea celor existente. - Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de locuinţe) aflate în gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde înalte. - Reamenajarea tuturor terenurilor degradate care au avut destinaţia iniţială de spaţii verzi. - Reamenajarea şi întreţinerea ca zone verzi a suprafeţelor din incinta institutiilor publice, a societăţilor comerciale, a persoanelor fizice. - Creşterea procentului de spaţii verzi în zonele rezidenţiale. - Realizarea unui inel verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele de protecţie) şi, ulterior, configurarea centurii verde – galbenă. Problema 2: Diminuarea suprafeţei bazelor de producţie a materialului dendrologic Obiective: - Reactualizarea bazei de date a pepinierelor şi serelor. - Diversificarea sortimentului denfrofloricol. - Găsirea soluţiilor juridice alternative privind schimbul de terenuri în cazul punerilor în poseseie în perimetrul bazelor de producţie. Problema 3: Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor / zonelor verzi din municipiul Bucureşti Obiective: - Inventarierea suprafeţelor construite în zone verzi existente/aprobate, în vederea stabilirii legalităţii amplasării acestora.


171

- Respectarea reglementărilor P.U.G./R.L.U. şi P.U.Z. în vigoare. Problema 4: Creşterea numărului de arbori cu perioadă de vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat condiţiilor climatice din mediul urban Obiective: - Identificarea corectă a exemplarelor în declin biologic din spaţiile verzi publice. - Înlocuirea exemplarelor uscate sau în declin biologic, cu exemplare tinere din specii rezistente la condiţiile de microclimat urban. - Planificarea replantării etapizate, preponderent în aliniamentele stradale şi în perimetrul zonelor verzi publice. Problema 5: Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor Obiective:

- Inventarierea vegetaţiei de pe domeniul public, precum şi a arborilor de pe terenurile proprietate particulară. - Întocmirea unei baze de date privind numărul şi poziţionarea arborilor pe teritoriul M.B. - Reinventarierea arborilor declaraţi „Arbori ocrotiţi ”, semnalizarea lor şi declararea de noi exemplare (dacă este cazul). - Realizarea unui sistem de evidenţă/monitorizare a arborilor plantaţi în compensare.

- Realizarea unei evidenţe a zonelor unde este posibilă plantarea în compensare (suprafaţa de teren disponibilă, poziţie în oraş, nr. de exemplare, specii de arbori). Problema 6: Nevalorificarea Grădinii Botanice Obiective:

- Eliminarea actualelor disfuncţionalităţi, ce vor fi evidenţiate de către specialiştii acestui centru. - Sporirea gradului de atractivitate pentru vizitatori. - Îmbunătăţirea rolului educaţional şi ştiinţific al acestui centru.

- Promovarea capacităţii de producţie a materialului dendrofloricol pentru populaţie şi pentru administratorii spaţiilor verzi. Problema 7: Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale Obiective:

- Diminuarea poluării fonice în vecinătatea zonelor rezidenţiale. - Diminuarea poluării fizice, chimice şi biologice a mediului. - Îmbunătăţirea cadrului estetic şi peisagistic. - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire.

Problema 8: Diminuarea suprafeţei fondului forestier Obiective:

- Constituirea «centurii verde – galbenă» în jurul Capitalei, în scopul controlului extinderii nejustificate a zonelor construite, al protejării zonelor tradiţionale valoroase, al asigurării nevoilor de acces ale populaţiei urbane la spaţiul rural deschis, al protecţiei şi, eventual, extinderii zonelor naturale atractive, cu valoare peisagistica, în apropierea zonelor populate, al protecţiei terenurilor cu destinaţie agricolă, silvică şi altele în acord cu principiile dezvoltării durabile. - Prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat pentru sudul ţării în contextul schimbărilor climaterice actuale. - Prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, înzăpeziri, eroziunea solului etc. - Interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional. - Scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător.

Problema 9: Educaţia deficitară a cetăţenilor în respectarea codului bunelor practici silvice Obiective:

- Conştientizarea locuitorilor Capitalei asupra problematicii protecţiei şi conservării mediului, corelată cu influenţa pe care o au asupra sănătăţii umane.


172

- Implicarea comunităţii în luarea deciziilor care au influenţă majoră asupra mediului natural şi construit din Bucureşti, prin participarea la dezbaterile publice organizate de autoritatea teritoriala de mediu. - Evaluarea gradului de cunoaştere reală de către cetăţeni a codului bunelor practici silvice.

Problema 10: Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca. 30% din nr. total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei activităţilor de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare Obiective:

- Accentuarea identităţii Capitalei în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o metropolă europeană. - Ameliorarea calităţii spaţiilor urbane şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă de atragere a investiţiilor şi, implicit, de creştere economică a oraşului. - Evaluarea (împreună cu specialişti în domeniu) a stării în care se află obiectivele cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2004 – M.B., redactată de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice al M.C.C. - Alcătuirea (în colaborare cu specialişti în domeniu) a unei liste de priorităţi pe obiecte-monument şi stabilirea intervenţiilor necesare pentru fiecare în parte.

Problema 11: Informare şi educaţie deficitară a populaţiei privind problemele de mediu din Capitală Obiective:

- Creşterea interesului populaţiei privind problemele de mediu ale Capitalei, prin intensificarea gradului de informare şi educare a acesteia.


173

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Agricultura este un generator de agenţi poluanţi pentru mediu prin utilizarea îngrăşămintelor cu azot, fosfor şi a pesticidelor, care uneori se folosesc în exces. Practicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare şi fără îndrumarea specialistului agricol poate duce la accentuarea fenomenelor de eroziune, la tasarea solului şi la scăderea fertilităţii naturale a solului. O agricultură ecologică presupune: - respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor; - păstrarea echilibrului ecologic; - păstrarea şi utilizarea eficientă a potenţialului genetic; - întreţinerea fertilităţii solului cu îngrăşăminte naturale; - folosirea îngrăşămintelor în mod raţional; - îmbunătăţirea calitativă a pământului; - cultivarea de soiuri rezistente la atacul bolilor şi dăunătorilor. Agricultura şi zootehnia sunt foarte puţin dezvoltate pe raza Municipiului Bucureşti. Suprafaţa terenului după utilizare este următoarea: Suprafaţă (ha) Categoria de folosinţă 2000 2005 2006 2007 2008 Suprafaţă totală 23787 23787 23787 23787 23787

3496Suprafaţă agricolă 5449 4464 4356 3600 3496 -proprietate majoritar privată 4153 3211 3117 2431 2327 Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă -arabil 4607 3622 3514 3047 2955 -păşuni 506 506 506 418 406 -vii şi pepiniere viticole 66 66 66 12 12 -livezi, pepiniere pomicole 270 270 270 123 123 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 611 611 611 611 611 Ape şi bălţi 908 908 908 908 908 Alte suprafeţe 16819 17804 17912 18668 18772

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti 2009

11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

La nivelul Municipiului Bucureşti se observă o diminuare accentuată a suprafeţelor

agricole şi reducerea efectivelor de animale datorită cererii crescute de spaţii pentru dezvoltarea de noi zone rezidenţiale.


174

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Agricultura poate fi sursă de poluare a mediului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective şi utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice. Prin folosirea neraţională a pesticidelor în ceea ce priveşte modul şi cantitatea aplicată pot avea efecte negative asupra calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice. Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.

11.1.4. Utilizarea durabilă a solului Utilizarea durabilă a solului presupune utilizarea suprafeţei necesare pentru a satisface alimentaţia populaţiei prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe. Gospodărirea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor cu preocupările privind protecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, menţinerea calităţii solului şi viabilitatea economică. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională a resurselor naturale în ultimele decenii, în primul rând, exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură şi industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei şi a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii. La exploatarea agricolă a solului se impune: - respectarea rotaţiei culturilor; - administrarea uniformă în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi chimice; - extinderea, promovarea şi generalizarea culturii unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul dăunătorilor şi bolilor; - executarea la timp a lucrărilor agricole şi cu tehnologie adecvat.

11.2. Capacitatea de pescuit Pescuitul în apele interioare este practicat, în special, ca o activitate principală şi permanentă, realizată de pescarii tradiţionali, dar în unele cazuri este un mod de existenţă pentru persoanele care nu au un venit suficient din alte activităţi. Pescuitul este practicat cu unelte fixe sau folosind bărci mici din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Activitatea de pescuit este practicată în baza unor permise sau licenţe. Pescuitul sportiv realizează de asemenea o anumită cantitate de captură, care nu este înregistrată în statisticile oficiale.


175

11.3. Acvacultura

În ultimii ani, acvacultura şi pescuitul au cunoscut o creştere evidentă, după regresul de după anul 1990. În mun. Bucureşti, structura producţiei din acvacultură este dominată de ciprinide (autohtone sau asiatice) - aproximativ 85% din producţia totală, urmate de şalău, ştiucă.

Formele de acvacultură includ protecţia şi ameliorarea mediului, a resurselor naturale, a diversităţii genetice, precum şi gestionarea peisajului şi elementelor tradiţionale ale zonelor de acvacultură.

11.4. Industria Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării. Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc; - principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele : Tabel 11.4.1 Numărul unităţilor locale active pe clase de mărime şi activităţi ale industriei, în anul 2008

Total Micro Mici Mijlocii Mari Industrie 8740 6685 1512 432 110

Industrie prelucrătoare 8161 6228 1441 402 90

-industria alimentară şi a băuturilor; fabricarea produselor din tutun 1004 747 184 58 15

- fabricarea produselor textile; fabricarea articolelor de îmbrăcă-minte; 1170 864 231 63 12

- tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, a harnaşamentelor şi încălţămintei; aranjarea şi vopsirea blănurilor

356 217 113 25 1

- fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai şi alte materiale

323 283 32 7 1


176

Total Micro Mici Mijlocii Mari

- fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 155 106 42 7 -

- edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 785 658 90 32 5

- fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 207 147 44 13 3

- fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 50 26 12 9 3

-fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 478 350 101 24 8

- fabricarea altor produse din minerale nemetalice 304 216 56 24 8

- industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) 886 655 176 48 7

- fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; fabricarea echipamentelor electrice

644 502 107 28 7

- fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 356 264 64 20 8

- fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport

100 68 14 11 7

- alte activităţi ale industriei prelucrătoare 1343 1125 175 33 10

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 165 121 20 14 10

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel, impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se confruntă omenirea în zilele noastre.


177

În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial. Prin actele de reglementare emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în anul 2008 în vederea realizării proiectelor de investiţii noi sau de modificarea unor proiecte existente, au fost impuse condiţii pentru limitarea poluării; În autorizaţiile de mediu emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în anul 2008, se impune titularilor de activităţi monitorizarea periodică a factorilor de mediu; În Programele de Conformare aferente autorizaţiilor de mediu, au fost impuse realizarea (sau modernizarea) şi punerea în funcţiune a unor instalaţii de reţinere a poluanţilor în mediu Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: Efecte asupra apei, prin: - consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de apă; - evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare; - scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări; - poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran; - poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere; - poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor. Efecte asupra aerului prin: - emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie; - pulberi şi gaze provenite din procese de ardere; - activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri; - poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO. Efecte asupra solului prin: - ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale; - poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură; - producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale; - ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere; Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică. Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal.

11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

În anul 2009, multe din unităţile care desfăşoară activităţi industriale de pe raza Municipiului Bucureşti şi-au redus sau închis activitatea. În actele de reglementare emise pentru unităţile industriale care şi-au închis activitatea sunt prevăzute condiţii pentru limitarea poluării.

Nr.crt. Numele agentului economic Adresa Categoria de activitate conform

anexei 1 a OUG 152/2005

1. Industria energetică = 8 instalaţii


178

1 CET SUD Str.Releului, nr.2, sect.3 1.1. Instalaţii de ardere cu putere termica>50MW

2 CET TITAN Str. Ion Sahigian, nr. 4, sect.3

1.1. Instalaţii de ardere cu putere termica>50MW

3 CET GROZAVESTI Splaiul Independentei nr. 227, sector 6


4 CET VEST B-dul Timisoara, nr. 106, sect.6


5 CET PROGRESU Str.Pogoanelor nr.1, sector 4


6 S.C CET GRIVITA S.R.L.

Calea Grivitei nr.357, sector 1


7 Centrala Termica Piata Presei Libere

Str. Baiculesti nr. 2, sector 1, Bucureşti


8 S.C.NUSCO IMOBILIAR S.R.L.- Sos.Pipera nr.48,sector 2

Sos.Pipera nr.48,sector 2


2.Productia şi prelucrarea metalelor = 16 instalaţii

9 S.C. RAMI DACIA S.A. B-dul Timisoara, nr. 5, sect.6

2.1. Instalaţii de prajire sau sinterizare a minereului metalic

10 S.C DOOSAN IMGB S.A.

Sos. Berceni nr.104, sector 4, Bucureşti

2.2.-Producerea otelului cu capacitate >2,5t/h

11 S.C.PRODMETCOM S.R.L.

Str.Pogoanelor nr.153, sect.4, Bucureşti

2.3.c.- Aplicarea de straturi protectoare din metal topit (zincare termica)

12 S.C. AVERSA S.A. Str. Ziduri Mosi nr. 25, sect.2

2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de productie >20t/zi

13 S.C.PIEREPI PRESSOFUSIONI S.R.L.

Sos Berceni nr.104 ,sector 4,Bucureşti

2.5.b - Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)

14 S.C. LG METAL INDUSTRY S.R.L.

Bd. Th. Pallady nr. 57, sector 3, Bucureşti

2.5.b - Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)

15 S.C. TURBOMECANICA S.A.

B- dul Iuliu Maniu nr.244, sector 6, Bucureşti

2.6.-Instalaţii pt. tratarea suprafetelor metalelor

16 S.C.URBIS ARMATURI SANITARE S.A.

B-dul Preciziei nr.12,sector 6, Bucureşti


17 S.C.ELECTOMONTAJ S.A.

Str. Ilioara nr.160, sector 3, Bucureşti


18 S.C.RADOX S.R.L. B-dul Timisoara, nr. 80, sect.6

2.6 -Instalaţii pentru tratarea suprafetelor metalelor

19 S.C. CELPI S.A. Str. Actiunii, nr. 2-4, sect.4

2.6 -Instalaţii pentru tratarea suprafetelor metalelor .


179

20 S.C.ASSA ABLOY S.R.L.

B-dul Preciziei nr.5, sect.6


21 S.C.DUAL MAN S.R.L. B- dul Preciziei nr.3 , sector 6


22 S.C. ALUMIL INDUSTRY S.R.L.

Calea Rahovei, nr. 286 A, sector 5


23 S.C.ROMAERO S.A. Str. Ficusului, nr. 44, sector 1


24 SC TUBINOX SA Str. Industriilor nr. 14, sector 3.


25 S.C.LASSELSBERGEGES(CESAROM) S.A.

B-dul Preciziei nr.1-3,sector 6, Bucureşti

3.5-Instalaţii pt. fabricarea produselor din ceramica

26 S.C. STIROM S.A. B-dul T. Pallady nr.15 sect. 3

3.3. Instalaţii pentru fabricarea sticlei , inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20t/zi

4. Industria chimica = 10 instalaţii

27 S.C. CHIMESTER BV S.A.

B- DUL Timisoara, nr.98,sector 6, Bucureşti

4.1.- Instalaţii chimice pt. producerea de substante chimice organice de baza

28 S.C.RASIN S.R.L. Srt. Drumul intre Tarlale,nr.45D, sect.3

4.1.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza.

29 S.C. CHIMOPAR S.A. Bd. Th. Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti


30 GLOB-R- ENCHIM SRL Str. Niculae Teclu nr.46-48 sector 2


31 SC SIN SA Bd. Th. Pallady, nr. 63,sector 3,


32 S.C.RODMIR S.R.L Sos. Berceni nr.104, sect 4

4.1.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza

33 S.C.AIS&A PRODIMPEX S.R.L.

Sos. Alexandriei, nr. 144, sector 5

4.2.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza

34 I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO

Splaiul Independentei nr.103, sect. 6

4.5.Instalaţii utilizand procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza.

35 S.N. INSTITUTUL PASTEUR S.A.

Calea Giulesti nr.333, sector 6



180

36 S.C. PROTAN S.A. Str. Ecologistilor nr.2, Popesti-Leordeni, Ilfov

6.5.-Depozitarea şi reciclarea carcaselor de animale şi a deseurilor de animale

37 S.C.MICROSIN S.R.L. Str. Pericle Papahagi, nr. 28-32, sector 3

4.5.Instalaţii utilizand procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice

5. Gestiunea deseurilor = 2 instalaţii (1 operatori)

38 5.2.Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase avand o capacitate > 10t/zi

39

S. C.IRIDEX GROUP S.R.L. Sos. Chitila, sect. 1

5.4 - Depozite de deseuri ce primesc mai mult de 10t/zi sau avand o capacitate totala ce depaseste 25.000 tone de deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.

40 S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S.A.

Str. Nicolae Caranfil nr. 52-54,sector 1

6.4.b.Fabricare produse alimentare din materii prime de origine vegetala cu cap. De prod >300t/zi

41 S.C.DANONE PDPA S.R.L.

Str. Nicola Canea nr.92,sector 3, Bucureşti

6.4.c. Tratarea şi procesarea laptelui cu capacitate >200tone/zi

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an=2 inst.

42 S.C.ISOVOLTA S.A. Str. Drumul intre Tarlale, nr. 130, sect.3

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

43 S.C. ROMVAC COMPANY S.A.

B-dul Biruintei nr. 89, Com Pantelimon, Jud. Ilfov


44 S.C. PINUM PRODUCTIE S.A.

Sos. Pipera nr.48, sector 2

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

Sursa: ARPM Bucureşti 2009

11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În perioada 08-11.2009, Secretariatul de risc A.P.M.B. a participat la seminarul organizat de I.G.S.U., în colaborare cu experţi din Italia, referitor la HG 804/2007 (Directiva SEVESO II privind controlul pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II).


181

În cadrul seminarului au fost abordate şi dezbătute următoarele subiecte : - elaborarea criteriilor în evaluarea raportului de securitate ; - criterii de atribuire în cadrul analizei de risc ; - modele de dispersie în cadrul scenariilor de risc (analiza HAZOP, FMEA) ; - identificarea scenariilor de risc şi evaluarea consecinţelor ; - parametri de evaluare a riscului toxic ; - analiza efectului Domino ; - măsuri de protecţie şi intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident ; - evaluarea Planului de Urgenţă Intern ; - linii directoare pentru Planuri de Urgenţă Externe ; - aplicaţii practice cu diverse soft-uri utilizate ; - GIS (Geographic Information System) ; - Organizarea informaţiilor în cadrul bazei de date. -SEVESO - În Bucureşti sunt 7 obiective SEVESO:

Nr.crt. Denumire societate Data efectuării inspecţiei

1 SC VICTORIA SA 13.04-14.04.2010 2 SC CHIMOPAR SA 28.04-29.04.2010 3 SC BUTANGAS ROMANIA SA 11.05-12.05.2010 4 SC Electrocentrale Bucureşti SA – CET VEST 18.05-19.05.2010 5 SC SIERA SRL 04.10-05.10.2010 6 SC ISOVOLTA SA 19.10-20.10.2010 7 SC INDUSTRIALCHIM SRL 10.11-11.11.2010

În scopul prevenirii, ameliorării şi rediucerii poluarii industriale, s-au întreprins următoarele măsuri; - acţiuni de control al conformării activităţilor desfăşurate cu prevederilor autorizaţiilor de mediu emise, în scopul verificării: - aplicării măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu cerinţele autorizaţiilor de mediu emise - stadiul realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea - masurilor conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale şi Directivelor IPPC, COV şi SEVESO - masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra sanatatii populatiei şi a mediului şi limitarea consecintelor acestora; în ceea ce priveste impactul asupra calitatii apei şi a solului, prin autorizatiile de mediu se prevad investitii pentru: - modernizarea şi retehnologizare instalatii preepurare - dotare cu echipamente eficiente de retinere a poluantilor din emisiile în aer - masuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor poluante din incintele indus


182

11.5. Turismul

11.5.1. Potenţialul turistic Tabel 11.5.1.1 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de confort - locuri - zile -

2006 2007 2008Total unităţi 3945231 4332982 5770764

5 stele 792513 1027472 10375864 stele 1136806 1279737 27179003 stele 1472918 1574807 15242322 stele 334253 327984 3668251 stea 208741 122982 124239

din care : Hoteluri 3832807 4214544 56540775 stele 792513 1027472 10375684 stele 1120024 1252543 26899583 stele 1419007 1519829 14830222 stele 295042 291718 3192901 stea 206221 122982 124239

Tabel 11.5.1.2 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune(%)

1996 2000 2005 2006 2007 2008Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

turistică 42.1 37.6 39.5 39.0 43.1 34.9

11.5.2. Impactul turismului asupra mediului Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi a sit-urilor istorice şi culturale care constituie atracţia principală. Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurator şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante: - domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung; - domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile respectării diversităţii biologice; - domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru


183

comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri Tabel 11.5.3.1 Capacitatea de cazare turistică existentă, la 31 iulie 2008 -locuri-

1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008Capacitate de cazare turistică

total 10580 7324 7422 9648 11196 12215 16882

din care:

- hoteluri 10517 7206 7284 9381*) 10895*) 11894*) 16568*)

-hosteluri - - - 45 48 62 54

-campinguri 63 20 - - - - -

- vile turistice - - - 28 29 20 18

- pensiuni turistice urbane - 98 138 166 203 239 213

*) inclusiv hoteluri apartament Se observă o creştere a capacităţi de cazare în Municipiul Bucureşti şi în acelaşi timp o scădere a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune.

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În situaţiile de poluări accidentale Garda Naţională de Mediu solicită asistenţa Serviciului Laborator din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru determinarea nivelului poluanţilor în mediul posibil afectat de evenimentul poluator, conform Protocolului încheiat între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu. În astfel de situaţii, specialiştii din cadrul Serviciului Laborator –APM Bucureşti se deplasează în teren cu trusele portabile de prelevare a probelor şi/sau analiză a acestora în teren sau cu autolaboratorul din dotare, după caz, şi efectueaza măsurători pentru determinarea concentraţiei de scurtă durată a poluanţilor. În funcţie de caz, se efectuează monitorizarea factorului de mediu afectat, în zona expusă poluării pe o perioadă mai lungă de timp, până când se constată scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare. Rezultatele analizelor sunt comunicate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Ministerului Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu şi prezentate opiniei publice.


184

11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

În decursul anului 2009 Serviciul Laborator din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti a fost solicitat în două cazuri de poluare accidentală cu impact semnificativ asupra mediului şi anume cazul incendiului care a cuprins depozitul de anvelope de pe Platforma Pipera (Şos. Pipera 48) în data de 12 septembrie 2009 şi incendiul produs în perimetrul fabricii de încălţăminte aparţinând S.C. JIANTE COM EXPORT S.R.L., situata pe aria localităţii Mogoşoaia, în data de 01 noiembrie 2009. 1. Astfel ca urmare a alarmării conducerii APM Bucureşti cu privire la incendiul în desfăşurare pe Platforma Pipera cu posibil impact major asupra mediului prin amploarea acestuia şi emisiile poluante ce rezultă prin combustia incompletă a cauciucului Serviciul Laborator a deplasat autolaboratorul pentru monitorizarea de scurtă durată a calităţii aerului în zona evenimentului în noaptea de 12-13 septembrie 2009. Au fost efectuate determinări de scurtă durată a poluanţilor aerului atât în zona de desfăşurare a evenimentului poluator cât şi în alte puncte din Municipiul Bucureşti, situate pe direcţia de propagare a norului poluant şi în afara ariilor de reprezentativitate ale staţiilor fixe. De asemenea a fost realizată o monitorizare post eveniment până în data de 14 septembrie atât prin intermediul reţelei fixe de monitorizare a calităţii cât şi a autolaboratorului. În urma determinărilor efectuate asupra poluanţilor monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi în suspensie, ozon, nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită de scurtă durată sau a pragurilor de alertă. În punctele mai îndepartate de zona incendiului valorile măsurate s-au încadrat în mediile anuale. Se apreciază că o evoluţie foarte favorabilă a condiţiilor meteorogice a permis ascensiunea norului poluant la o înalţime care a permis apoi deplasarea şi dispersia poluanţilor fără afectarea majoră a zonelor învecinate. Rezultatele analizelor au fost comunicate ARPMB, ANPM şi Ministerului Mediului. 2. În data de 01 noiembrie 2009 Serviciul Laborator al APM Bucureşti a fost alarmat ca urmare a producerii unui incendiu de proporţii cu posibil impact major asupra mediului, pe raza localităţii Mogoşoaia, în perimetrul fabricii de încălţăminte aparţinând S.C. JIANTE COM EXPORT S.R.L. Pentru verificarea nivelului de poluare a aerului ambiental în zonele potenţial afectate, Serviciul Laborator a deplasat autolaboratorul din dotarea APMB în zona învecinată incendiului. Au fost efectuate determinări de scurtă durată în apropierea zonei de incendiu, la o distanţă de 120 de m de focarul incendiului, şi în alte două puncte situate pe Şos. Bucureşti – Târgovişte la cca 1,5 km distanţă de focar şi la limita municipiului Bucureşti, respectiv 3 km distanţă de focar. . S-au determinat 2 indicatori respectiv monoxid de carbon şi dioxid de azot; din datele obtinute s-au inregistrat depasiri la indicatorul dioxid de azot. Rezultatele măsurătorilor au fost comunicate Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucureşti, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului şi Ministerului Mediului. Pe parcursul anului 2009 au fost sesizate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti de către Garda Naţională de Mediu un caz de poluare accidentală pe factorul de mediu apă, pe evacuarea de apă uzată a S.C. PERREPI PRESSOFUSSIONI S.R.L. în canalizarea industrială aparţinând S.C. DOOSAN IMGB S.A. şi două cazuri de poluare sonoră. În cazul Pierrepi Pressofussioni S.R.L. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti a prelevat probă de apă uzată evacuată de la punctul de lucru al acestei societăţi în canalizarea aparţinând S.C. DOOSAN IMGB S.A. în data de 02.02.2009, probă care a fost analizată în Laboratorul APM Bucureşti, constatându-se faptul că la indicatorul ”substanţe extractibile cu solvenţi organici”s-a depăşit concentraţia maximă admisă conform HG 188 / 2002 şi HGR 352 / 2005. Rezultatul analizei a fost comunicat Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti.


185

Pe poluantul zgomot, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti a sesizat în data de 22.05.2009 două cazuri de poluare sonoră, unul datorat unui şantier construcţii situat în B-dul Mareşal Averescu nr. 15B-15C, Sector 1, aparţinînd S.C. ALL PLAN CONSTRUCTION SRL, iar cel de al doilea referitor la zgomotul produs de chillerul instalaţiei de climatizare a Hotelului Novotel - S.C. REGENT WORLD SRL., situat în Calea Victoriei nr. 37B, Sector 1, Bucureşti. În primul caz, determinările sonometrice efectuate în aceeaşi zi la limita zonei funcţionale a şantierului au condus la concluzia că nivelul echivalent al zgomotului datorat activităţii obiectivului menţionat este la nivelul zgomotului de fond din zonă, fiind la limita de 65 dB(A) stabilită de STAS 10009/88. În cel de al doilea caz, determinările sonometrice efectuate în aceeaşi zi, 22.05.2009, la limita zonei funcţionale a Hotelului Novotel - S.C. REGENT WORLD SRL. au evidenţiat faptul că nivelul echivalent al zgomotului produs de chillerul instalaţiei de climatizare depăşea valoarea limită prevăzută de STAS 10009/1988. Deoarece în apropierea instalaţiei funcţionale sunt clădiri de locuinţe s-au recomandat lucrări de izolări fonice pentru reducerea nivelului de zgomot echivalent la nivelul stabilit de OMS 536/97 – 50 dB(A) la 2 m de faţada clădirii de locuinţe pentru perioada de zi, respectiv 40 dB(A) pentru perioada de noapte. Rezultatele şi concluziile determinărilor au fost comunicate Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti.

11.6.2. Poluări cu efect transfrontier Nu au fost semnalate cazuri de poluări cu efect transfrontalier.


186

Capitolul 12. ENERGIA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de

Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti şi S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A.

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului. Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera. Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe. Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă (apele uzate) şi solul.

12.2. Consumul brut de energie 2000-2008 Din Datele furnizate de Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti, evoluţia consumului de gaze naturale se prezintă astfel : Tabel 12.2.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în perioada 2000-2008

Lungime simplă a conductelor de distribuţie (km)1990

Gaze distribuite (mil. m.c.)

Din care uz casnic (mil. m.c.)

2000 2277 1414 432 2005 1879 2974 414 2006 1903 2338 385 2007 1926 3074 381 2008 1943 3236 380

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009

12.3. Producţia de energie electrică Energia electrică furnizată în municipiul Bucureşti provine de la S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. care este o societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat. Puterea instalată în capacităţile S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. era la începutul anului 2009 de 2.008 MW, pe hidrocarburi, reprezentând 20% din capacităţile de producţie în


187

centrale termoelectrice la nivel naţional, fiind astfel principalul producător de energie electrică şi termică din sectorul de generare termo. În 2008, societatea a produs 5,818 miliarde kWh energie electrică, cca. 12% din producţia înregistrată la nivel naţional, o cantitate suficientă pentru consumul a 60% din populaţia României.

12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert. Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt amplasate: - posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili; - ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare; - defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene; - obstacole în calea zborului păsărilor. generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV). asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi: - interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective; - perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune. influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi apropierile de acestea. asupra urbanismului: - impact vizual. altele: - pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată; - potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări; - pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc. Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată.

12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului Nu este cazul în Municipiul Bucureşti.


188

12.6. Energii neconvenţionale În Municipiul Bucureşti nu sunt date referitoare la tipul şi cantitatea de energii neconvenţionale generate. În anul anterior au fost acceptate proiecte, finanţate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru realizarea de instalaţii care utilizează tehnologii şi anume: - S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii energetice „ELECTRICA SERV” S.A. cu referat acceptat pentru 2 module panouri solare - S.C. Vest-Energo S.A. cu referat acceptat pentru sisteme de cogenerare electrică şi termică. 12.7. Evoluţia energiei în perioada 2000 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani Tabel 12.7.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

2000 2005 2006 2007 2008

Gaze distribuite (mil m.c.) 1414 2974 2338 3074 3236

Din care uz casnic 432 414 385 381 380

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009 Variaţia consumului de gaze naturale în timp: se observă o scădere a volumului de gaze naturale consumate în cazul consumatorilor casnici. Tabel 12.7.2 Energia termică distribuită

2000 2005 2006 2007 2008

Energie termică distribuită (mii G.cal.) 7766 6166 5575 5060 4848

Din care uz casnic 6777 5435 4881 4455 4234

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2009 12.8. Eficienţa energetică – costuri şi beneficii

In contextul aderarii la UE a fost transpusă în legislatia romanească şi este în curs de


189

implementare Directiva 2001/80/EC privind Instalaţiile Mari de Ardere. Au fost inventariate 174 instalaţii mari de ardere, din care 78 trebuie sa se alinieze cerinţelor din reglementările de mediu, eşalonat, până în anul 2017.

De asemenea, Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa în legislatia românească. în aceste conditii, 20 de depozite de deseuri (halde de zgură şi cenuşă din industria energetica care utilizeaza instalaţii pe baza de “hidro-transport”) vor trebui retehnologizate în vederea conformării la cerinţele de mediu până în anul 2013.

Este cunoscut faptul că toate tipurile de instalaţii de ardere ale combustibililor fosili produc emisii de CO2, care reprezintă cauza principală a încălzirii globale. Pentru a menţine rolul important al combustibililior fosili în balanţa energetică, trebuie identificate şi aplicate soluţii care să reducă impactul folosirii acestor combustibili asupra mediului. în acest sens, soluţia de captare şi stocare a emisiilor de CO2 (CSC) va trebui luată în considerare la proiectarea şi realizarea de noi centrale termoelectrice. Totdată actualele tehnologii de ardere a cărbunelui vor trebui înlocuite cu tehnologii curate atenuând în mod substanţial poluarea, prin reducerea considerabilă a emisiilor de SO2 şi NOx şi a pulberilor în suspensie generate de centralele termice pe cărbune.


190

Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de Registrul Auto Român, Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului În municipiul Bucureşti sistemele de transport principale sunt transportul de marfă şi transportul de călători, în cadrul acestor sisteme funcţionând sisteme de transport rutier, feroviar şi aerian. În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, ţintele şi măsurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferică în Municipiul Bucureşti a fost prezentată pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este prezentată în tabelul 13.1.1. Tabel 13.1.1 Emisii din transportul rutier

Sursa: Inventarul de emisii, APM Bucureşti 2009 Impactul asupra mediului din Municipiul Bucureşti, produs de modernizarea şi dezvoltarea metroului, se traduce prin avantajele pe care utilizarea acestui mod de transport le produce asupra tuturor aspectelor sociale şi de mediu ale vieţii oraşului. În anii 2007 şi 2008 Metrorex a promovat şi aprobat la nivelul Ministerului Transporturilor "Strategia globală de Dezvoltare şi Modernizare a metroului în perioada 2008 - 2030". În elaborarea strategiei globale de dezvoltare şi modernizare a transportului cu metroul, s-a pornit de la identificarea căilor de creştere a contribuţiei sistemului de transport cu metroul în Bucureşti, având în vedere reducerea cheltuielilor şi mărirea performanţelor în condiţiile specifice pe care transportul public urban le implică. Municipiul Bucureşti este un important nod al reţelei feroviare a Europei. Legăturile cu diferite zone se realizează în principal prin Gara Bucureşti Nord, dar şi alte gări de dimensiuni mici dispuse în zonele limitrofe. Bucureşti Nord (în nomenclatorul CFR: Bucureşti Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare staţie feroviară a României. Din această gară pleacă şi sosesc zilnic aproape 200 de trenuri Transportul aerian Pe teritoriul municipiului Bucureşti se află Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa care are ca obiective asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă. Este amplasat în zona de nord a oraşului şi colaborează în principal cu companii "low cost". Diversificarea rutelor de zbor ale companiilor "low cost" va determina un număr tot mai mare de persoane să aleagă să calatorească spre diferite destinaţii din spaţiul UE sau din afara acestuia.

Nume grupă

CO2 (mii t)

SO2 (tone)

NOX (tone)

NMVOC (tone)

CO (tone)

PM10 (tone)

Transport rutier 3298 82 10960 7734 39961 576


191

13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi În municipiul Bucureşti există o reţea de transport în comun formată din operatori de transport în comun din Bucureşti: - S.C. METROREX S.A. - responsabil cu operarea reţelei de metrou METROREX coordonată de Ministerul Transportului, Constructiilor şi Turismului. - Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti - R.A.T.B., responsabilă cu administrarea sistemului de transport la suprafaţă. R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a municipiului Bucureşti. Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti participă la Proiectul COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului „Intelligent Energy - Europe” şi are ca parteneri oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti. Obiectivul COMMERCE este acela de a colabora cu companii din UE pentru a reduce efectele dăunătoare asupra mediului datorate utilizării neraţionale a automobilului în scopul deplasării la/de la locul de muncă. Tabel 13.2.1 Lungimea traseelor de transport public şi numărul de linii RATB

2008 2009 Tipul de vehicul

Lungime km Nr linii Lungime

km Nr linii

Tramvaie 234 26 243 25 Troleibuze 159 20 159 20 Autobuze 619 65 652 65 TOTAL 1012 111 1054 110

Sursa: Regia Autonomă de Transport Bucureşti 2010 Metroul bucureştean transportă la ora actuală în medie peste 500.000 de călători pe zi lucratoare şi peste 14 milioane călatori într-o lună. Tabel 13.2.2 Dinamica numărului de călători transportaţi cu metroul în ultimii 5 ani

- Mii călători - Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Călători transportaţi

130.196 141.808 164.781 182.129 170.888

Sursa: Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA 2010 13.3. Situaţia parcului auto Reţeaua de căi rutiere este bine dezvoltată în municipiul Bucureşti. Activităţile de construire, întreţinere şi modernizare a drumurilor şi podurilor şi a infrastructurii acestora, precum şi activitatea de administrare se realizează, în principal, prin Direcţia Transporturi,


192

Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei a Primăriei Municipiului Bucureşti şi direcţiile similare ale primăriilor de sector. Tabel 13.3.1 Autoturisme în municipiul Bucureşti în anul 2009

Tip combustibil şi capacitate Unităţi Benzină <1,4 l 552867 Benzină 1,4 - 2,0 l 224356 Benzină >2,0 l 36424 Motorină <2,0 l 422988 Motorină >2,0 l 82030 GPL 23221 2 timpi 9006

Sursa: Registrul Auto Român 2009 O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimică sau fonică. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. În vederea reducerii emisiilor de poluanţi de la autovehicule, prin încurajarea utilizării de vehicule puţin poluante s-au luat o serie de măsuri legislative de adaptare a legislaţiei naţionale cu Directivele UE. România desfăşoară de mai bine de 3 ani programul Programul de înnoire a Parcului auto naţional. Statul român acordă cu titlu gratuit o primă de casare de 3000 de lei persoanelor posesoare de autovehicule mai vechi de 12 ani şi dispuse să îşi cumpere o maşină nouă, mai puţin poluantă. Tabel 13.3.2 Distribuţia parcului auto existent în anul 2009

Categorie Combustibil Unităţi Autovehicule uşoare Benzină <3,5t 36320 Motorină <3,5 t 135196 Autovehicule grele Benzină >3,5 t 628 Motorină 3,5 - 7,5 t 17544 Motorină 7,5 - 16 t 11973 Motorină 16 - 32 t 24664 Motorină >32t 7287 Autobuze Autobuze urbane 3302 Autocare 3219 Motorete şi motociclete <50 cm³ 15786 Motociclete 250-750 cm3 25830

Sursa: Registrul Auto Român 2009


193

13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă Îmbunătăţirea comportamentului transportului în relaţia cu mediul înconjurător se va axa pe două direcţii: diminuarea impacturilor globale ale transportului (în principal în ceea ce priveşte schimbarea climatică) şi calitatea ambientală în mediul natural şi urban. În conformitate cu principiile dezvoltării durabile, acest mediu include şi îmbunătăţirea integrării obiectivelor dezvoltării durabile în deciziile asupra politicii transportului. Efecte la nivel global. Reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOx) şi alţi poluanţi în domeniul transportului conform cu directivele programului naţional de reducere progresivă a emisiilor naţionale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3), şi evoluţia ulterioară în conformitate cu obiectivele stabilite pentru România privind Plafoanele Naţionale de Emisii. Calitatea mediului înconjurător. Reducerea cu 5 % a depăşirilor actuale ale nivelelor limită a calităţii aerului în oraşe (2015) şi pentru poluanţi unde transportul constituie sursa principală de poluare. Realizarea Directivelor Europene ale calităţii aerului pentru 90 % din populaţie (2020). Identificarea “mediilor teritoriale sensibile”, în special fragile la impacturile transportului (2010) şi elaborarea de programe specifice de acţiune (2015). Integrarea politicilor publice. Se vor stabili bazele pentru integrarea progresivă a obiectivelor politicilor de amenajare a teritoriului, de protejare a naturii şi a sănătăţii publice în politica de transport.


194

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate la Garda Naţională de Mediu Tabel 14.2.1 Situaţia investiţiilor de mediu incluse în programele de conformare pe anul 2009 (mii lei RON)

Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei ) NR. CRT.

Comisariat Regional

Comisariat Judeţean

TOTAL Buget local

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Bucureşti Bucureşti 5431,150 5174,000 0,000 257,150 0,000 Tabel 14.2.2 Centralizarea investiţiilor de mediu pe anul 2009 (mii lei RON)

Comisariat Comisariat Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei ) NR. CRT Regional Judeţean TOTAL Buget

local Buget de

stat Surse proprii

Alte surse

1 Bucureşti Bucureşti 1461,647 151,060 0,000 1310,587 0,000

14.3. Fondul pentru mediu Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anul de lucru şi vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art.13 al OUG nr. 196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006. Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc. În anul 2009 nu au fost sesiuni de finanţare care să necesite eliberarea referatului de specialitate din partea APM Bucureşti. Totuşi, Administraţia Fondului pentru Mediu are în curs de finanţare proiecte importante depuse atât în anul 2009 cât şi în sesiunile din anii anteriori, dar pentru care avizarea s-a făcut în anul 2009. Dintre programele finanţate de la Fondul de Mediu enumerăm: - programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2009;


195

- programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate; - programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încalzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului; - programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate; - programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă, hidro; -programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi;

14.4. Fondurile Uniunii Europene

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare Uniunea Europeană sprijină statele candidate în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa şi Sapard. Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria, primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de aici şi numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei). Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia), şi 3 state necandidate (Albania, Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia). Phare se concentrează pe trei domenii principale: 1. consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”); 2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”); 3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”). Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanţează proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de mediu. Programul urmăreşte alinierea ţărilor candidate la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale României cu cele trans-europene şi familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de Fondurile Structurale şi de Coeziune ce se vor derula o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte mediul, domeniile de interes sunt următoarele: - rezerva de apă potabilă; - tratarea apelor reziduale; - administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase;


196

- poluarea aerului. În domeniul transporturilor, Ispa finanţează reabilitarea şi dezvoltarea de căi ferate, drumuri, porturi şi aeroporturi. Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) sprijină România pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC) şi Piaţa Internă a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale, crearea unui sector competitiv de producere şi prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de muncă în mediul rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale şi asigurarea unei dezvoltări durabile a acestor regiuni.

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt a doua investiţie ca pondere din bugetul Uniunii Europene. FSC sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Fondurile Structurale cuprind: − Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacitătilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informatională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie; − Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piata forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminarii. − Prin Fondul de Coeziune se finanţează proiecte în domeniul protectiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal. − Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), deşi funcţioneaza într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din această categorie. Separat, pentru sectorul agricol, UE acordă sprijin şi prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare diferite de FEADR şi FEP. Toate cele 5 instrumente sus-menţionate finanţează proiecte de dezvoltare, similare celor finanţate în perioada de pre-aderare de Phare, ISPA şi SAPARD, dar având evident o anvergură financiara mult mai mare. Fondurile structurale sunt diferite faţă de cele pre-aderare. În primul rând, responsabilitatea pentru managementul lor revine 100% autorităţilor române, în timp ce la Phare, ISPA, SAPARD Comisia Europeană avea un rol preponderent. Printre principalele diferenţe faţă de fondurile de pre-aderare se numără: - Alocare pe programe multianuale (7 ani). Spre deosebire de fondurile de pre-aderare, Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) nu finanţeaza proiecte individuale ci programe de dezvoltare multianuale trasate împreuna de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeana.


197

- Management descentralizat (naţional) al fondurilor Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice şi sociale şi a solidarităţii. Statele Membre poartă principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor lor aflate în dificultate, Uniunea ajutându-le să atingă rezultate mai bune decât dacă ar acţiona pe cont propriu. Responsabilitatea managementului Fondurilor Structurale şi de Coeziune aparţine statelor membre, Comisia asigurând doar controlul ex-post. Mai mult, în timp ce priorităţile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite în cooperare cu Comisia, selecţia şi managementul proiectelor sunt în responsabilitatea autoritătilor naţionale şi regionale. Responsabilitatea elaborării şi gestionării Programelor Operaţionale aparţine instituţiilor desemnate ca Autorităţi de Management, chiar dacă o parte din atribuţiile lor pot fi delegate Organismelor Intermediare. -Operează pe principiul rambursării. Spre deosebire de PHARE şi ISPA, Fondurile Structurale şi de Coeziune operează pe principiul rambursării, ca şi SAPARD. Aceasta implică faptul că Beneficiarii Finali efectuează plata furnizorilor de lucrări sau servicii din fonduri proprii, iar ulterior, pe baza facturilor plătite şi a ordinelor de plată în baza cărora s-a făcut plata, se solicită rambursarea cheltuielilor efectuate.

14.5. Planificarea de mediu Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă un document de detaliu pentru activităţile şi investiţiile din Municipiul Bucureşti şi se constituie într-un instrument de promovare a dezvoltării durabile a municipiului încercând prin acţiunile propuse să stabilească un echilibru viitor între creşterea socio-economică şi componentele de mediu. PLAM reprezintă un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local şi una dintre cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale. Obiectivul general îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante. Procesul PLAM este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel local. Cadrul Legislativ Cadrul legislativ a fost asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi măsurile din planul de acţiune la nivel local pentru implementarea acquis-ului comunitar. Începând cu ianuarie 2009 APMB a declanşat etapa de revizuire, etapă ce va fi urmată de elaborarea noului document PLAM revizuit. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, în procesele de implementare, monitorizare şi evaluare, colaborează cu instituţiile responsabile (Instituţia Prefectului MB, PMB, Primăriile de sector, Direcţia de Sănătate, GNM, Poliţia Comunitară, ANM, Apele Române, RAR etc.) cu agenţii economici şi cu ONG-urile de mediu din Municipiul Bucureşti. Semestrial se raportează către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului situaţia implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul municipiului Bucureşti.


198

Tabel 14.5.1 PLAM/PRAM (număr de acţiuni)

Termen de realizare

Număr acţiuni

realizate

Număr acţiuni

realizate în avans

Număr acţiuni în curs de realizare

Număr acţiuni

nerealizate

Număr acţiuni

amânate

Număr acţiuni anulate

Total acţiuni

Permanente 79 - 17 8 - 2 106

≤ 2009 125 5 35 37 14 16 232

> 2009 13 4 30 - - 4 51

Total 217 9 82 45 14 22 389

14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală care orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul stabileşte drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integrează direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu: • Obiectivul creşterii competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere include, ca una dintre principalele subpriorităţi, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice; • Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi protecţia elementelor critice de infrastructură; • Prioritatea privind protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunătăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice, în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale; • Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman are în vedere promovarea incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative pentru dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi fl exibile, îmbunătăţirea relevanţei sistemului de educaţie şi formare profesională pentru ocuparea forţei de muncă, stimularea culturii antreprenoriale; • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, silvic şi piscicol conţine prevederi privind utilizarea raţională a fondului funciar, reabilitarea ecologică a unor terenuri degradate sau poluate, siguranţa alimentară, bunăstarea animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere; • Obiectivul de diminuare a disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul acestora are în vedere, printre altele, îmbunătăţirea performanţei administrative şi a infrastructurii publice locale, protecţia patrimoniului natural şi cultural, dezvoltarea rurală integrată, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială, consolidarea mediului de afaceri şi promovarea inovării.Sunt prevăzute, de asemenea, acţiuni în domeniul cooperării


199

transfrontaliere, transnaţionale şi inter-regionale în vederea integrării socio-economice a zonelor de graniţă şi creşterea accesibilităţii regiunilor României în cadrul teritoriului UE.

14.7. Dezvoltarea durabilă în România Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social. Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Dezvoltarea durabilă poate fi privită ca o adaptare a societăţii şi a economiei la marile probleme cu care omenirea se confruntă în prezent: schimbările climatice, criza de apă, seceta, deşertificarea, epuizarea unor resurse, deşeurile, pierderea biodiversităţii, creşterea populaţiei, săracia, migraţia etc. Pentru preîntâmpinarea, contracararea şi eliminarea repercursiunilor acestora şi pentru asigurarea dezvoltării economice, progresului social şi dezvoltării umane sunt necesare iniţierea şi susţinerea unor acţiuni concrete, sintetizate în obiective specifice şi măsurabile, ce fac obiectul Strategiilor naţionale pentru dezvoltare durabilă. În anul 1992, la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro - Conferinţa Natiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, s-a prezentat conceptul de dezvoltare durabilă la nivel de preşedinti de state şi guverne (140 de ţări) şi un plan concret pentru punerea în aplicare, numit "Agenda 21". A fost de asemenea adoptată şi "Agenda Locala 21" care să permită administraţiilor locale din întreaga lume să-şi definească dezvoltarea durabilă pe termen mediu şi lung. Agenda 21 este un program de acţiune pentru secolul 21 orientat către dezvoltarea durabilă. A fost adoptat de către statele semnatare ale Declaraţiei de la Rio din iunie 1992. Principalele linii de acţiune sunt lupta împotriva sărăciei şi a exluderii sociale, producţia de bunuri şi servicii durabile, protecţia mediului.

Stadiul implementării proiectelor de mediu identificate în cadrul Agendei Locale 21

Stadiul de realizare Denumirea proiectului/ Beneficiar

Localizare Domeniul de mediu

In curs de realizare

Realizat Nerealizat

Sursele de finanţare

Reabilitarea Staţiei de Epurare a apelor uzate Bucureşti – Faza I Măsura ISPA nr. 2004/RO/16/P/P

Municipiului Bucureşti

Ape In curs de realizare - Termen finalizare: Decembrie 2010

Fonduri europene (granturi); Împrumuturi externe (BERD, BEI);


200

* La nivelul Primăriei Sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă, urmând ca în perioada imediat următoare, aceasta să fie aprobată de Consiliul Local al Sectorului 3. * Primăriile 4, 5 şi 6 desfăşoară, din fonduri proprii, o serie de proiecte de modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă.

E/003 Fonduri proprii; Alte surse (inclusiv bugetul de stat)

"Instalaţie

pentru

preepurarea

apelor uzate

Piaţa

Dobroiesti";

Municipiului Bucureşti –

sector 2

Ape în derulare Surse proprii

"Instalaţie pentru preepurarea apelor uzate Piaţa Obor".

Municipiului Bucureşti –

sector 2

Ape în derulare Surse proprii

ANUAR 2009

Documents

Transcript of ANUAR 2009