Anuar 2006 Cap 5 Rev

Raport privind starea mediului în judeţul Caraş-Severin

Capitolul 5. Biodiversitatea. Biosecuritatea. Starea pădurilor. Mediul Marin şi Costier

5.1. Biodiversitatea

Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de viaţă sub toate aspectele – diversitatea speciilor, varietatea genetică în cadrul aceleiaşi specii şi a ecosistemelor.

Aceasta furnizează o gamă largă de beneficii omenirii – spre exemplu bunuri (lemn/cherestea şi plante medicinale) şi servicii de vitală necesitate (precum circuitul şi sechestrarea carbonului, ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea poluării, polenizare).

Pierderea continuă a biodiversităţii a fost unanim recunoscută ca fiind cea mai urgentă problemă de mediu cu care societatea de azi se confruntă. Bogăţia fondului natural şi a habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieţii noastre. Aceste zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, a climei) şi unele resurse naturale de care societatea noastră depinde. Valoarea economică a acestor „servicii de ecosistem” este covârşitor mai mare, comparativ cu costul necesar, protejării şi conservării lor.

Omenirea însă are tendinţa de a considera aceste servicii ca fiind gratis şi neepuizabile. În mod normal conştientizăm şi apreciem valoarea lor în momentul unor accidente suferite de aceste sisteme rezultând dezastre naturale, inundaţii, etc.

De-a lungul ultimilor ani s-au făcut progrese semnificate pentru a îndrepta politicile de mediu către modern, coerente şi eficiente din punct de vedere al reducerii costurilor, politici ce au ca obiectiv protejarea unui mediu mai curat şi mai sănătos pentru cetăţeni.

Dezvoltarea durabilă, presupune corelarea politicilor de protecţie şi conservare a naturii cu politicile de dezvoltare socio–economice astfel încât resursele naturale să fie disponibile şi generaţiilor viitoare.

În natură ne găsim relaxarea, plăcerea, inspiraţia şi alinarea. Natura este fundamentală în a prospera din punct de vedere cultural, psihologic şi spiritual.

Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în Uniunea Europeană. Înfiinţarea Reţelei Natura 2000 a fost iniţiată în 1992 prin adoptarea Directivei Habitate(92 /43 EEC). Împreuna cu Directiva Păsări (79/402/ EEC), Directiva Habitate asigură un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor în cadrul Uniunii Europene şi constituie cea mai importantă iniţiativă europeană pentru menţinerea biodiversităţii în Statele Membre.

Natura 2000 este o reţea de arii de conservare la nivel european în scopul menţinerii şi refacerii habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

Pentru constituirea reţelei Natura 2000, Uniunea Europeană a fost împărţită în şapte regiuni Bio-geografice. În România se regăsesc 5, din cele 7 bioregiuni, şi anume: Panonică, Alpină, Continentală, Stepică şi Pontică. În judeţul Caraş-Severin se regăsesc bioregiunile Alpină şi Continentală.

Pentru fiecare regiune, Statele Membre au înaintat comisiei o listă de situri, selectate pe baza criteriilor cuprinse în Directiva Habitate. Cu sprijinul Centrului Tematic European pentru Diversitate Biologică, al specialiştilor independenţi, al experţilor

79


Statelor Membre şi al ONG-uri lor, Comisia analizează aceste propuneri în vederea realizării unei reţele complete, coerente şi semnificative de situri ecologice.

Odată cu adoptarea de către Comisie a listelor cu situri Natura 2000, Statelor Membre le va reveni, după o anumită perioadă de tranziţie, responsabilitatea de a lua toate măsurile necesare în vederea asigurării conservării siturilor şi prevenirii degradării lor.

În scopul îndeplinirii responsabilităţii de a lua măsurile necesare de conservare, Statele Membre au obligaţia de a iniţia sau a continua investiţiile în infrastructură, activităţi, personal şi/sau instituţii. Pentru managementul eficient al siturilor sunt necesare o gamă largă de activităţi precum elaborarea planurilor de management, refacerea habitatelor şi măsuri active de management precum monitorizarea speciilor sau cositul. Pe lângă îmbunătăţirea eforturilor de conservare a naturii, înfiinţarea reţelei Natura 2000 poate aduce beneficii economice şi sociale considerabile. Printre acestea se numără asigurarea serviciilor de ecosistem, furnizarea de produse alimentare şi lemnoase, crearea de noi locuri de muncă (în Eco-turism, de exemplu), diversificarea economiei locale, creşterea stabilităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, ca şi reducerea problemelor locale de mediu cum ar fi poluarea apei.

Natura 2000 reprezintă o contribuţie importantă la misiunea pe termen lung de protejare a resurselor biodiversităţii Europei.

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îndeplinească condiţiile cu privire la conservarea biodiversităţii impuse de aceasta .

În anul 2006 România a realizat lista cu propuneri de situri Natura 2000 conform celor două directive.

Judeţul Caraş-Severin datorită poziţiei geografice, a condiţiilor de climat cu puternice influenţe mediteraneene (veri calde şi uscate, ierni blânde cu ploi bogate) a favorizat apariţia şi dezvoltarea a numeroase specii de plante şi animale cât şi o mare diversitate de habitate naturale, ceea ce face ca judeţul nostru să se situeze într-o regiune cu cea mai mare biodiversitate din ţară.

Tabel 5.1.1. Propuneri de Situri Natura 2000 - în judeţul Caraş-Severin

80


Astfel pe baza informaţiilor ştiinţifice cu privire la speciile de floră, faună şi habitate naturale în anul 2006 au fost propuse un număr de 15 situri Natura 2000 dintre care: 9 SCI (Arii de conservare specială ) şi 6 SPA (Arii de protecţie specială avifaunistică) - care ocupă o suprafaţă de 301077,1 în judeţul Caraş-Severin, ceea ce reprezintă 35,33 %. Suprafaţa ocupată de SPA în judeţul Caraş-Severin este de 228827,8 ha, iar de SCI de 247204,2 ha. Pe unele suprafeţe propunerile SPA se suprapun propunerilor de SCI.

Toate propunerile de situri Natura 2000 SPA, SCI, se suprapun pe arii protejate deja existente. Limitele propunerilor de situri sunt extinse, faţă de limitele ariilor protejate. Doar propunerea SCI - Munţii Ţarcu - este în afara ariilor protejate.

5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România

5.1.1.1. Habitatele naturale

Habitatele naturale din judeţul Caraş-Severin cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici, abiotice şi biotice.

Urmare a existenţei unei variaţii semnificative de forme de relief care includ câmpii (7,3 %), dealuri (10,8 %,) depresiuni( 16,5 %) şi munţi (65,4 %), în cadrul regiunilor biogeografice, continentală şi alpină cu influenţe accentuate de climat mediteranean, numărul tipurilor de habitate naturale şi seminaturale caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci, este foarte mare.

Un număr mare de tipuri de habitate naturale şi seminaturale având drept scop menţinerea ori restaurarea stării de conservare favorabilă din arealele lor sunt incluse în ariile protejate de interes naţional sau aparţin propunerilor de situri ale Reţelei Natura 2000. Altele, a căror protecţie şi conservare se impune, vor determina înfiinţarea de noi arii protejate, inclusiv de arii speciale de conservare şi de protecţie specială avifaunistică.

Nr. crt.

Nume sit Tip JudeţeSuprafaţa totala ha

Suprafaţa (ha)Caraş Severin

1. Cheile Nerei-Beuşniţa SCI CS 36707 367072. Semenic-Cheile Caraşului SCI CS 36219,9 36219.93. Domogled-Valea Cernei SCI CS, MH,GJ 61190 231854. Porţile de Fier SCI CS, MH 128196,2 747745. Retezat SCI CS, HD 38117,1 40696. Dancioanea SCI CS 339,6 339,67. Rusca Montana SCI CS 12722,6 12722,68. Cheile Rudăriei SCI CS 298,8 298,89. Munţii Ţarcu SCI CS 58888,3 58888,3

10. Cheile Nerei-Beuşniţa SPA CS 51153,9 51153,911. Semenic-Cheile Caraşului SPA CS 36385,3 36385,312. Domogled-Valea Cernei SPA CS,MH,GJ 64804,2 2318513. M-tii Almăjului Locvei SPA CS,MH 156619,6 108600,614. Retezat SPA CS,HD 37821,5 4 069

15.Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier

SPA CS,MH 10200,7 5 434

TOTAL 301077,1

81


În judeţul Caraş-Severin au fost identificate şi inventariate până în prezent un număr însemnat de tipuri de habitate incluse în următoarele grupe:

1. Grupa habitatelor naturale de pajişti şi tufărişuri : 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase; 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros

(Festuco Brometalia); 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae); 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin; 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 6520 Fâneţe montane.

2. Grupa habitatelor naturale de stâncării şi peşteri cuprind : 7110* Turbării active; 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală; 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin

(Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până

în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan; 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion

dilleni pe stâncării silicioase; 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis.

3. Grupa habitatelor naturale de pădure cuprind: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

82

Valea Cernei Valea Cernei


9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae); 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

Piceetea); 9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp.

Banatica.

4. Grupa habitatelor naturale de ape dulci includ: 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition; 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-

Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba.

Se observă că în judeţul Caraş-Severin sunt identificate până în prezent un număr de 47 de habitate de interes european din grupele habitatelor de pajişti şi tufărişuri, stâncării şi peşteri, păduri, şi de ape dulci . Dintre acestea 13 sunt prioritare la nivel european, ceea ce necesită protecţie strictă.

5.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică

Relieful judeţului Caraş-Severin caracterizat prin câmpii, depresiuni, dealuri şi munţi, cuprinzând şi cele mai mari suprafeţe de carst din ţară, situate între Reşiţa şi Moldova Nouă şi în bazinul hidrografic al Văii Cernei, cu versanţi abrupţi şi puternic înclinaţi, stâncoşi cu chei spectaculoase, ca şi condiţiile variate de climat şi sol, au

83

Pinul negru de Banat Pinul negru de Banat


determinat apariţiei şi dezvoltarea unei flore şi faune sălbatice bogate în specii de plante şi animale inferioare şi superioare.

Flora

Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor variază începând de la câmpie şi până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetaţie:

Regiunea de câmpie, ocupă suprafeţe restrânse între Gătaia şi Berzovia şi în golful de câmpie, drenat de apele Caraşului şi Nerei, unde pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. Suprafeţele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc.

Regiunea de deal şi munte cuprinde :

- zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În compoziţia pădurilor proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este: 14,6 % răşinoase (brad, molid, pini, etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc.), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniţă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei);

- zona alpină: este formată din două etaje - subalpin şi alpin. Etajul subalpin este cuprins între limita superioară a pădurilor şi 1700 – 1800 m altitudine şi se caracterizează prin asociaţii de graminee între care predomină pajiştile cu iarba câmpului (Agnostis. sp.), păiuş roşu (Festuca rubra), ţepoşica (Nardus stricta), firuţa (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlneşte garofiţa de munte (Dianthus sp. ) şi alte specii caracteristice zonei.

- Etajul alpin propriu-zis este caracterizat prin asociaţii de graminee, pajişti de iarba vântului (Agnostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), coarnă (Carex curvula) etc.

Conform estimărilor realizate şi incluse în studiile de fundamentare a parcurilor naţionale şi natural rezultă că ciupercile cuprind 297 taxoni - dintre care: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Ranularia atropae)-, iar lichenii cuprind 17 taxoni.

Flora cormofitelor care totalizează 1086 specii este extrem de diversificată, numărul cel mai mare de taxoni aparţinând elementului european.

Spaţiul geografic din această parte a ţării conservă elemente străvechi, dintre care unele cu statut de relicte glaciare, cum sunt: tisa (Taxus baccata), iedera albă (Daphne laureola), precum şi specii endemice, rare şi foarte rare, vulnerabile şi periclitate.

Pe lângă elementul european, flora cormofitelor cuprinde şi elemente submeditareaneene şi mediteraneene.

În zona clisurii Dunării geomorfologia terenurilor şi poziţia extrem de favorabilă, bine protejată de vânturile reci din nord, a favorizat ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge aici unde găsind condiţii favorabile de dezvoltare s-au adaptat şi dezvoltat.

84


Datorită însă unor activităţi umane desfăşurate de-a lungul timpului se evidenţiază astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi, scăderea în calitate a acestora, precum şi reducerea rezistenţei speciilor, la unii factori abiotici şi biotici dăunători. Aşa se explică şi faptul că multe specii se află într-o stare vulnerabilă şi chiar ameninţate cu dispariţia.

Dintre speciile de plante ameninţate cu dispariţia evidenţiem pe cele ce se află într-o situaţie din cele mai nefavorabile: Ruscus hipoglossum (Cornişor), Fritillaria meleagris (Laleaua pestriţă), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului), Iedera albă (Daphne laureola), Pinus nigra ssp. Banatica (Pinul negru de Banat), Taxus baccata (Tisa) etc.

Cauzele care au condus la ameninţarea cu dispariţia acestor specii constau în supraexploatarea speciei de cornişor în scopul comercializării - într-un ritm superior capacităţii de regenerare şi refacere, diminuarea numărului de indivizi din specia laleaua pestriţă - prin efectuarea unor lucrări de desecare a unor terenuri cu exces de umiditate, precum şi a consumului de către animale a florei Semenicului, prin păşunat practicat în golul de munte al Munţilor Semenic.

Atât speciile de plante cât mai ales populaţiile unora din acestea se află într-o continuă regresie urmare a degradării terenurilor din zonele miniere prin exploatări efectuate în cariere de suprafaţă, depozite de steril, cariere de piatră, etc.

Asemenea situaţii se întâlnesc cu deosebire în zonele: Anina, Moldova Nouă şi Podul Gornii - Coronini.

De asemenea, diminuarea populaţiilor unor specii este determinată şi de activităţile de exploatare a lemnului, de turism necontrolat, ca şi datorită păşunatului neraţional pe păşuni prin care se aduc prejudicii mari urmare a distrugerii, ruperii ori vătămării plantelor din flora sălbatică.

În anul 2006 urmare a acţiunilor întreprinse au fost identificate şi inventariate, în special în ariile protejate, un număr de 18 specii din flora sălbatică rare şi periclitate de interes comunitar incluse în propunerile de situri Natura 2000, dintre care o specie prioritară (Campanula serrata*) necesită a fi permanent monitorizată, în vederea aplicării unor măsuri pentru refacerea şi menţinerea acestora într-o stare favorabilă.

Fauna

Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte prezintă o importanţă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor ceea ce a determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.

Din cercetările efectuate în Munţii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciaţiunilor care a permis supravieţuirea unor specii terţiare ca: Amphimellania holandri - dintre nevertebrate şi Cobitis elongata - dintre vertebrate.

Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ş.a. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi.

85


Dintre nevertebrate au fost identificate 17 specii de interes comunitar dintre care 9 prioritare cum ar fi: Rosalia alpina, Cerambix cerdo, Carabus variolus, Lucanus cervus, Oxyporus mannerheimii, Pilemia tigrina, Theodoxus transversalis, Buprestis splendens, Callimorpha quadripunctaria.

Climatul continental cu pronunţate influenţe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera, precum şi în Zonele Umede - Insulele Ostrov şi Calinovăţ, Divici Pojejena - vieţuirea multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice.

Această zonă este una dintre puţinele zone din ţară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeţi de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare.

În anul 2006 au fost identificate şi inventariate specii de animale din fauna sălbatică rare şi periclitate de peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere în număr de 108 specii.

Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în Convenţia Zonelor Umede şi în alte Convenţii internaţionale la care România a aderat.

Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, amintim: Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus.

Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecţie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică: Zona Umedă Ostrov Moldova Veche, Zona Umedă Ostrov Calinovăţ , Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă Balta Nera. Aceste arii sunt incluse în propunerea de sit SPA Natura 2000.

Apreciem că, o atenţie deosebită trebuie să acordăm ichtiofaunei din fluviul Dunărea şi nu numai, unde unele specii de peşti au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariţie datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuţi, la scară mare, ilegal, cu aparatură electrică, în perioade de prohibiţie etc.

În scopul prevenirii şi combaterii faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni este necesar să se aplice măsuri urgente pentru eliminarea braconajului, precum şi pentru refacerea şi conservarea fondului piscicol natural.

Fauna reptilelor - este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.

Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune, în general tuturor catenelor muntoase din ţara noastră, precum şi de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud - vest a ţării.

Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele superioare ale piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional, ne-existând lipsa unor verigi care să genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii.

Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează pe teritoriul judeţului sunt:

urs, lup, râs, cerb carpatin, cerb lopătar, capră neagră, căprior, mistreţ;

86


vulpe, pisică sălbatică, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatici; cocoş de munte, fazan, prepeliţe, potârniche, raţe, gâşte, lişiţe, becaţine.

În concluzie putem afirma că peisajul geografic în partea de sud vest a ţării prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanţe mediteraneene au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate, specifice acestei regiuni.

Aceste variate tipuri de habitate cât şi multe specii de floră şi faună sălbatică de interes prioritar au fost incluse în siturile propuse ca să facă parte din Reţeaua de Arii Naturale Protejate Natura 2000.

Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora.

5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora s-a realizat, în anul 2006, cu respectarea prevederilor Legii 265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, a Legii nr 345/ 2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Convenţiilor privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ca şi a altor Convenţii internaţionale la care România a aderat şi a devenit parte.

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza autorizaţiilor de funcţionare emise de autoritatea teritorială de mediu, prin procedura specifică, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 647/2001.

Cotele de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică s-au a unor părţi şi produse din acestea pentru care s-au emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite prin studiile de evaluare şi impact a stării resurselor naturale, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii.

În studiile de evaluare întocmite pentru anul 2006 s-a prognozat o producţie de 1349 tone ciuperci (475 tone gălbiori, 675 tone hribi, 16 tone crăiţe, 80 tone ghebe, 25 tone oiţe, 38 tone păstrăvi de fag, 25 tone trompeta piticilor, 15 tone zbârciogi), fructe de pădure 580 tone (afine 335 tone, mure 180 tone, alte fructe 65t), şi animale sălbatice 75 tone ( melci).

Cotele alocate pentru recoltarea/capturarea speciilor s-au acordat beneficiarilor în funcţie de solicitările acestora precum şi de necesitatea reducerii unor cantităţi la unele specii din zone intens exploatate şi care necesită o perioadă de refacere. Astfel, cotele alocate sunt mai mici faţă de prevederile din studii cu 559 tone la ciuperci comestibile, cu 43 tone la fructe de pădure, 1 tonă la melci.

87


Cantităţile de plante şi animale sălbatice, precum şi părţi şi produse din acestea, recoltate/capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată s-au situat la următoarele nivele

ciuperci comestibile - 790 tone (din care: gălbiori 258 tone, hribi 495 tone, ghebe 20 tone şi alte ciuperci 17 tone);

fructe de pădure - 537 tone (din care: afine 295 tone, mure 135 tone, porumbe 37 tone, zmeură 5 tone, alte fructe 65 tone );

melci - 74 tone.

Din datele prezentate rezultă următoarele:

cotele alocate la ciuperci şi fructe de pădure se situează sub nivelul prevederilor din studiile elaborate;

nu s-au realizat prevederile din studiile şi cotele alocate la ciuperci şi fructe, datorită condiţiilor climatice nefavorabile din anul 2006, care au determinat producţii foarte slabe;

au fost capturate şi valorificate prin organizarea de acţiuni de vânătoare - cu vânători din ţară şi străini -, în baza cotelor aprobate de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, un număr însemnat de specii din fauna sălbatică de interes vânătoresc (căprior , mistreţ, cerb, urs, fazani , etc.)

Pentru recoltarea, capturarea şi/sau achiziţia şi comercializarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică au fost emise un număr de 26 de autorizaţii de mediu, în anul 2006, din care :

16 autorizaţii, pentru - recoltarea, achiziţia şi comercializarea de plante şi ciuperci din flora şi fauna sălbatică;

9 autorizaţii, pentru - capturarea şi comercializarea de animale din fauna sălbatică terestră şi acvatică;

1 autorizaţie, pentru - capturarea şi comercializarea speciilor de animale de interes vânătoresc.

5.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Ariile naturale protejate din judeţul Caraş-Severin cuprind zone naturale delimitate geografice şi topografic destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii biologice a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

Prin Legea nr. 5/2000 - privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a III-a sunt nominalizate zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii pe judeţe, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 s-a aprobat instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

În judeţul Caraş-Severin, la data de 31 decembrie 2006, există 59 arii naturale protejate din suprafaţa de 183 517,5 ha , din care:

parcuri naţionale: Semenic – Cheile Caraşului şi Cheile Nerei Beuşniţa cu suprafeţe numai în judeţ; Domogled Valea Cernei cu suprafeţe şi în judeţul Mehedinţi şi Gorj, Retezat cu suprafeţe şi în judeţul Hunedoara, în suprafaţă de 100 226 ha;

1 parc natural: Porţile de Fier, cu suprafeţe şi în judeţul Mehedinţi, în suprafaţă de 74 774 ha;

88


27 rezervaţii naturale - în interiorul parcurilor naţionale şi a parcului natural, în suprafaţă de 28 610,7 ha;

1 rezervaţie ştiinţifică - în parcul naţional, în suprafaţă de 1,10 ha; 3 arii de protecţie specială avifaunistică - în parcul natural, în suprafaţă de

2149 ha; 24 rezervaţii naturale - în afara parcurilor naţionale şi a parcului natural, în

suprafaţă 4227 ha.

Din suprafaţa de 175 000 ha parcurilor naţionale şi a parcului natural, în fondul forestier se află 145 808 ha (83,3 %), iar în fondul funciar agricol (pajişti naturale şi terenuri arabile ) 29 192 ha (16,7 %).

Menţionăm că suprafaţa ariilor naturale protejate (183 517,5 ha) reprezintă 21,53 % din suprafaţa totală a judeţului Caraş-Severin.

Monumentele naturii din judeţul Caraş-Severin sunt reprezentate de specii de floră (12), de faună (8), arbori seculari (14), izvoare termominerale şi altele.

Pentru toate parcurile şi rezervaţiile existente sunt întocmite hărţi topografice şi silvice, însoţite de descrieri amănunţite ale limitelor acestora.

Administrarea parcurilor naţionale şi natural este încredinţată prin contracte de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva. În judeţul Caraş Severin se găsesc 3 structuri de administrare a parcurilor naţionale: (Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are sediul administraţiei în Reşiţa, Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa are sediul administraţiei la Oraviţa iar Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei are sediul administraţiei la Băile Herculane). Pentru Parcul Natural Porţile de Fier sediul administraţiei este la Orşova judeţul Mehedinţi.

În judeţul Caraş Severin sunt date în custodie 7 rezervaţii naturale care se găsesc în afara parcurilor naţionale şi natural. Acestea sunt: Pădurea Ezerişel, Iardaştiţa, Cheile Rudăriei, Dăncioanea, Rusca Montană, Fâneaţa cu narcise Zerveşti, Pădurea Pleşu. Pentru toate aceste arii, custozii au realizat planuri de management şi regulamente de funcţionare, care au fost depuse la Agenţia pentru protecţia mediului.

Administraţiile parcurilor naţionale şi naturale au întocmit în anul 2006 Planurile de Management şi Regulamentele pentru ariile protejate. Acestea sunt depuse la Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii pentru a fi avizate şi apoi aprobate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

În zonele de conservare specială, create în anul 2003 prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Mediului nr. 552/2003, sunt incluse rezervaţiile naturale, rezervaţia ştiinţifică şi ariile de protecţie specială avifaunistică din parcurile naţionale şi parcul natural - în care nu se desfăşoară activităţi de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi nici alte forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.

Cu privire la starea ariilor protejate facem următoarele precizări:

starea habitatelor naturale din zona ocupată cu păduri din etajele de cvercinee, fag şi răşinoase şi din etajul subalpin, - cu deosebire a celor din zonele speciale de conservare, integral protejate, se află într-o stare favorabilă;

în cuprinsul ariilor protejate din zona staţiunii balneo-climaterice Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Trei Ape, Semenic şi nu numai,

89


unele tipuri de habitate care constituie mediul de viaţă pentru speciile de floră şi faună sălbatică, sunt modificate prin acţiuni de turism necontrolat, poluări cu deşeuri industriale şi menajere, păşunat abuziv, tăieri ilegale de arbori etc.;

tipurile de habitate acvatice din apele curgătoare de deal şi şes şi din lacul de acumulare Porţile de Fier sunt afectate de poluări cu deşeuri industriale şi menajere, a braconajului în perioadele de prohibiţie, ca şi datorită capturării de specii de peşti prin metode şi procedee interzise de lege;

în etajul alpin habitatele specifice jneapănului sunt grav afectate prin tăierea acestei specii pentru extinderea suprafeţelor păşunabile;

Flora şi fauna sălbatică este supusă permanent unor presiuni antropice prin: tăieri ilegale în proporţii foarte mari a arborilor forestieri din fondul forestier naţional şi de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestuia, datorită nerespectării regulilor silvice în exploatările forestiere; păşunatul abuziv în zone şi perioade interzise, recoltarea plantelor şi capturarea animalelor sălbatice prin procedee contrar prevederilor legale şi din zone cu populaţii reduse, exploatări miniere, turism necontrolat şi poluări cu praf, pulberi şi substanţe nocive emanate de combinatele siderurgice şi de alte instalaţii industriale.

Starea ariilor naturale protejate este afectată şi datorită următoarelor cauze: Consiliile locale ale unităţilor administrativ – teritoriale nu acordă cu suficientă

măsură atenţia cuvenită protecţiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor naturii, fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone - în foarte multe situaţii agresate de diferiţi cetăţeni ai localităţilor, cu deosebire din cele rurale.

Parcurile naţionale şi naturale, dar şi unele arii protejate din afara acestora, sunt incluse în propunerile de situri Natura 2000 SPA şi SCI.

Astfel în campania de informare-conştientizare a publicului, în perioada 20 septembrie -15 decembrie 2006, s-au realizat întâlniri cu comunităţile locale, factori interesaţi în vederea informării cu privire la Reţeaua Natura 2000 şi avantajele de care vor putea beneficia comunităţile care se regăsesc într-un sit Natura 2000 după aprobarea acestora.

Tabel 5.1.3.1. I. Parcuri naţionale şi naturale , conform Legii nr. 5/ 2000 Situaţia ariilor naturale protejate constituite, conform Legii 5/2000 şi a HG2151/2004

Nr.Crt. P

ozi

ţia

Denumirea parcului

U.M

. Suprafaţa Obs.

Total din care:

În judeţulCaraş

Severin

În alte judeţe

1 2 3 4 5 6 7 8

1B Parcul Naţional Domogled –

Valea Cerneiha 61 211 23 185

Mehedinţi Gorj

2 C Parcul Naţional Retezat ha 38 138 4 069 Hunedoara

3E Parcul Naţional

Cheile Nerei Beuşniţaha 36 758 36 758

4O Parcul Naţional

Semenic – Cheile Caraşului ha 36 214 36 214

Total ha 172 321 100 226

5D Parcul Natural

Porţile de Fier ha 128 227 74 774 Mehedinţi

Total General ha 300 548 175 000

90


Tabel 5.1.3.2 II. Rezervaţii naturale, ştiinţifice şi arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Caraş - Severin, situate în perimetrul parcurilor naţionale şi a parcului natural,

conform Legii nr 5/2000 şi a H.G. 2151/2004

Nr Crt

Poziţia Denumirea Rezervaţiei

Tipul Suprafaţa(ha)

Localizare

A Rezervaţii naturale în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei (B)1 2 292 Domogled – Valea

Cernei Mixtă 2382,80 Oraşul Băile Herculane

2 2 293 Coronini – Bedina Mixtă 3 864,80 Oraşul Băile Herculane Comuna Mehadia

3 2 294 Iauna – Craiova Mixtă 1 545,10 Comunele Cornereva şi Mehadia 4 2 296 Belareca Forestieră 1 665,70 Comunele Mehadia şi Cornereva 5 2 297 Peştera Bârzoni Geologică 0,10 Comuna Cornereva

Total 9 458,50B Rezervaţii naturale în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa (E)6 2 276 Cheiel Nerei –

Beuşniţa Mixtă 3 081 ,30 Comunele Sasca Montană şi

Şopotul Nou 7 2 777 Valea Ciclovei –

Ilidia Mixtă 1 865,60 Comuna Ciclova Română

8 2 278 Cheile Şuşarei Mixtă 246,00 Comuna Sasca Montană 9 2 279 Izvorul Bigăr Mixtă 176,60 Comuna Bozovici

10 2 280 Lisovacea Mixtă 33,00 Comunele Bozovici şi Lâpuşnicu Mare

11 2 281 Ducin Forestieră 260,70 Comuna Lăpuşnicu Mare Total 5 663,20

C Rezervaţii naturale în Parcul naţional Semenic – Cheile Caraşului (O)12 2 282 Cheile Caraşului Mixtă 3028,30 Comuna Caraşova 13 2 283 Izvoarele Caraşului Mixtă 578,00 Oraşul Anina 14 2 286 Bârzavita (3.406,90) Comuna Valiug15 2 284 Izvoarele Nerei Mixtă 5028,00 Comuna Prigor 16 2 285 Cheile Gârliştei Mixtă 517,00 Oraşul Anina , comuna Goruia 17 2 287 Buhui Mixtă 218,10 Oraşul Anina 18 2 288 Peştera Comarnic Speologică 0,10 Comuna Caraşova 19 2 289 Peştera Popovăţ Speologică 0,10 Comuna Caraşova 20 2 290 Peştera Buhui Speologică 0,10 Oraşul Anina 21 2 291 Groposu Mixtă 883,60 Oraşul Reşiţa 22 15 Peştera Exploratorii Speologică 15,00 Comuna Caraşova

Total 13 675,20Total rezervaţii în parcuri naţionale 27 242,60

D Rezervaţii naturale în Parcul Natural Porţile de Fier (D)23 2 298 Valea Mare Mixtă 1 179,00 Oraşul Moldova Nouă 24 2 299 Balta Nera - Dunăre Zonă Umedă 10,00 Comuna Socol 25 2 307 Râpa cu lăstuni din

Valea Divici Zoologică 5,00 Comuna Pojejena

26 2312 Baziaş Mixtă 170,90 Comuna Socol 27 13 Peştera cu apă din

Valea Polevii Speologică 3,20 Comuna Sicheviţa

Total 1 368.10Total rezervaţii naturale în parcuri naţionale şi parcul natural

28610,7

E Rezervaţii ştiinţifice în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului 28 1 Peştera

Răsuflătoarei Speologică 1,10 Comuna Caraşova

F Arii de protecţie specială avifaunistică în Parcul Natural Porţile de Fier29 13 Zona Umedă Ostrov

– Moldova Veche S.P.A 1 627 Oraşul Moldova Nouă

30 14 Zona Umedă Calinovăţ

S.P.A 24 Comuna Pojejena

31 Zona Umedă Divici S.P.A 498 Comuna Pojejena

91


– Pojejena Total 2149Total general rezervaţii naturale , ştiinţifice şi arii de protecţie specială avifaunistică în parcuri

33683,2

Tabel 5.1.3.3. Rezervaţii naturale din judeţul Caraş-Severin situate în afara parcurilor naţionale şi a parcului natural, conform Legii nr 5 / 2000 şi a HG 2151/2004

Nr. crt.

Poziţia Denumirea rezervaţiei TipulSuprafaţa

(ha )Localizare

1 2 295 Iardaştiţa Forestieră 501,602 2 300 Fâneaţa cu narcise Zerveşti Botanică 40,00 Comuna Turnu

Ruieni3 2 301 Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 0,40 Comuna Ezeriş 4 2 302 Cheile Globului Mixtă 225,00 Comuna Iablaniţa 5 2 303 Cheile Rudăriei Mixtă 250,00 Comuna Eftimie

Murgu 6 2 305 Sfinxul Bănăţean Geologică 0,50 Comuna Topleţ 7 2 306 Râpa Neagră Geologică 5,00 Comuna Mehadia 8 2 308 Dealul Petolea – Cuptoare Geologică 5,00 Comuna Cornea 9 2 309 Valea Greaţca Geologică 9,00 Comuan Mehadia

10 2 310 Ravena Crouri Geologică 7,00 Comuna Iablaniţa 11 2 313 Pădurea Ezerişel Forestieră 120,00 Comuna Ezeriş 12 2 314 Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 1,00 Comuna Brebu 13 2 315 Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 4,00 Comuna Păltiniş 14 2 316 Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 2,00 Comuna Ezeriş 15 2 317 Locul fosilifer de la Globu

Craiovei Paleontologică 2,00 Comuna Iablaniţa

16 2 318 Locul fosilifer de la Petroşniţa

Paleontologică 3,00 Comuna Bucoşniţa

17 2 319 Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 2,00 Comuna Tîrnova 18 2320 Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 0,50 Comuna Doclin 19 2 321 Locul fosilifer de la Valea

Pai Paleontologică 2,00 Comuna Ramna

20 2 322 Locul fosilifer de la Zorlenţu Mare

Paleontologică 3,00 Comuna Zorlenţu Mare

21 14 Dăncioanea Mixtă 337,00 Comuna Băuţar 22 16 Pădurea Pleşu Forestieră 1 980,00 Comuna Rusca

Montană 23 17 Rusca Montană Forestieră 604,00 Comuna Rusca

Monatnă 24 18 Dealul Cărăula Mixtă 123,00 Comuna Sasca

Montană Total 4 227

5.1.4. Rezervaţiile Biosferei

Nu este cazul pentru judeţul Caraş-Severin.

5.1.4.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării


5.1.4.2. Parcul Naţional Retezat


92


5.1.4.3. Parcul Naţional Rodna


5.1.5. Situri Ramsar


5.1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Presiunile antropice asupra diversităţii de organisme vii din ecosistemele terestre şi acvatice s-au exercitat mai accentuat în cele din fondul forestier şi într-o măsură mai redusă în cele din fondul funciar agricol.

În fondul forestier presiunile antropice, s-au produs în pădurile domeniu public al statului, domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice.

S-au tăiat ilegal din fondul forestier arbori în volum de 4 300 mc de către persoane neidentificate în condiţii de nerespectare a normelor şi tehnicilor silvice ceea ce a afectat habitatele de pădure, habitate ale speciilor de floră şi faună pe aceste suprafeţe.

De asemenea, de pe păşuni împădurite şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional s-au tăiat arbori în volum de 319 mc.

În exploatările forestiere care includ pe lângă suprafeţele parcurse cu tăieri de regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere şi tăierile de igienizare a pădurilor prin extragerea arborilor uscaţi, dezrădăcinaţi sau doborâţi de vânt şi zăpadă, etc., s-au înregistrat presiuni exercitate de către agenţii economici asupra diversităţii biologice şi a ecosistemelor forestiere prin nerespectarea regulilor silvice de recoltare, colectare şi transport tehnologic al lemnului.

Astfel s-au tăiat şi vătămat prin rupere şi zdrelire arbori care nu au fost destinaţi tăierii, prin nerespectarea tehnologiilor aprobate de scoatere a lemnului din păduri s-au distrus seminţişuri naturale viabile, s-au produs eroziuni de soluri cu formarea de ogaşe şi ravene, iar prin trecerea cu utilaje prin vad s-au adus importante prejudicii apelor curgătoare.

În multe situaţii intervenţiile umane cu încălcarea prevederilor amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor în păduri, s-a ajuns la brăcuirea şi degradarea unor arborete valoroase ecologic şi economic şi chiar la reducerea suprafeţei acestora. În acest context, precizăm că, din pădurile mature se extrag prin tăieri masive speciile valoroase de foioase cum sunt: cireşul, paltinul, frasinul, în arboretele de fag şi cvercinee.

Arborii se taie preferenţial, preponderent cei de dimensiuni mari, cu lemn calitativ superior destinat valorificării economice.

De asemenea, consecinţe cu influenţe negative se vor produce, asupra unor viitoare poduri, prin modificarea compoziţiei tipurilor natural fundamentale, urmare a introducerii în proporţii ridicate a răşinoaselor în compoziţiile de regenerare, uneori chiar în afara arealului natural al acestora.

93


Prin construcţia drumurilor forestiere în regiunea de munte, cu teren frământat şi pante foarte mari, prin neaplicarea tehnologiilor prevăzute în proiecte se produc în unele cazuri alunecări şi surpări care pot influenţa chiar echilibrul versanţilor.

Asemenea fenomene s-au produs prin lucrările de reabilitare ale drumului naţional Berzasca – Moldova Nouă .

Prin acţiuni de vânătoare exercitate contrar prevederilor legale, mai ales în parcurile naţionale şi zonele speciale de conservare se aduc grave prejudicii faunei sălbatice prin capturarea de specii de carnivore mari şi de păsări, supuse regimului integral de protecţie şi conservare.

Prin activităţi de pescuit în apele de munte şi de şes, precum şi de piscicultură în fluviul Dunărea, în perioade şi prin metode nepermise se reduc efectele piscicole, cu deosebire cele din specii valoroase (păstrăv, somn, şalău, ştiucă etc.).

La controalele efectuate cu privire la recoltarea şi capturarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică s-au întâlnit situaţii în care fructe precum afinele s-au recoltat prin metode interzise (cu piepteni special confecţionaţi ) ceea ce are ca efect scăderea potenţialului productiv al staţiunilor precum şi capturarea de melci la vârste mici, în perioada de creştere şi la dimensiuni sub cele prevăzute în reglementările tehnice .

Presiuni asupra diversităţii biologice din fondul forestier se produc prin păşunat abuziv, care este interzis prin lege, cu deosebire prin consumarea florei timpurii din păduri, înainte de înfrunzirea acestora, precum şi prin consumarea mugurilor şi lujerilor seminţişurilor naturale.

Pe pajiştile naturale de pe teritoriul multor localităţi prin păşunat în perioade nepermise şi cu efective care depăşesc capacitatea de suport a acestora, sunt afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică, iar prin aplicarea în terenuri agricole arabile situate în pantă de tehnologii fără luarea în considerare în toate situaţiile a condiţiilor staţionare se produc eroziuni ale solului cu influenţe negative asupra productivităţii şi producţiei vegetale.

Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităţii biologice sunt exercitate prin degradarea terenurilor urmare a excavaţiilor şi a stocării sterilului fără a fi urmate de lucrări de reconstrucţie ecologică în activităţile de exploatare a resurselor minerale, în cariere de suprafaţă sau prin exploatări subterane, din zonele Moldova Nouă şi Ruschiţa.

Turismul necontrolat practicat intens în judeţul Caraş -Severin cu deosebire în zona balneo-climaterică Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Semenic, Trei Ape incluse şi în parcuri naţionale, creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, neliniştirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum şi prin campări şi focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum, etc.

Combinatele siderurgice Reşiţa şi Oţelu Roşu eliberează în atmosferă cantităţi de praf şi pulberi ca şi oxizi de sulf, azot şi carbon care afectează flora şi fauna sălbatică din zonele limitrofe, dar şi starea de sănătate a populaţiei.

Biodiversitatea în judeţul Caraş Severin, în unele zone, prezintă sensibilitatea ridicată datorită presiunii antropice dar în ceea mai mare parte se menţine într-o stare

94


favorabilă de conservare în ariile protejate unde activităţile sunt reglementate şi în cea mai mare parte sunt respectate .

5.2. Biosecuritatea

Biosecuritatea este un termen folosit pentru a descrie eforturile depuse în scopul reducerii sau eliminării riscurilor potenţiale, ce rezultă din aplicarea biotehnologiilor şi utilizarea produselor lor.

5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Începând cu anul 1990 România dezvoltă un sistem pragmatic şi transparent de reglementări precum şi capacităţi instituţionale în domeniul organismelor modificate genetic, prin publicarea Ordonanţei Guvernamentale 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare, şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002. În prezent România este una dintre puţinele ţări europene care aprobă cultura comercială de organisme modificate genetic - OMG.

OG nr. 49/2000 este primul act legislativ care reglementează regimul de obţinere testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. După doi ani, bazându-se pe noua experienţă achiziţionată în domeniu a UE dar şi a României, această ordonanţă a fost completată şi amendată prin publicarea Legii 214/2002.

Legea nr.214/2002 pentru aprobarea OG nr.49/2000 privind regimul de obţinere testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

Ordinul MMGA nr.684/2002 privind aprobarea componenţei Comisiei de Securitate Biologică şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.

Ordinul MMGA nr. 606/2005 privind aprobarea formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.

Ordin MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea Planului de monitoring.

Ordin MMGA nr. 923/2005 privind formularul de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a OMG, ca atare sau în produse.

Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea, la Convenţia privind Diversitatea Biologică, adoptată la Montreal la 29 ianuarie 2000.

Legea MAPDR nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.

95


Ordinul MAPDR nr. 550/2002 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol.

Ordinul MAPDR nr. 462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic.

Legea nr. 161/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Ordinul MMGA nr. 727/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz veterinar, ce prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal veterinar modificat genetic.

Ordinul MAPDR nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcţie, amenajare şi reglementare sanitară a funcţionării obiectivelor şi a activităţilor desfăşurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului, şi a Procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piaţă a substanţelor şi produselor noi sau importate pentru prima dată şi destinate utilizării ori consumului uman.

Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, ce cuprinde Norme Metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu pe etichetare în cazul alimentelor obţinute din OMG sau care conţin aditivi sau arome modificate genetic ori obţinute din OMG.

Hotărârea Guvernamentală nr. 1719/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.

Ordonanţa nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor.

Legea 215/2004 pentru aprobarea OG nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare.

Hotărârea nr.917/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, această ordonanţă a fost aprobată prin Legea nr. 38/2001.

5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

Autoritatea Naţională Competentă pentru primirea notificărilor referitoare la utilizarea organismelor modificate genetic (OMG), în conformitate cu Ordonanţa Guvernamentală 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare, şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002, este Ministerul Mediului şi gospodăririi Apelor. Organizarea şi funcţionarea acestuia sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 408/2004.

5.2.2.1. Cadrul instituţional

96


Cadrul instituţional în domeniul biosecurităţii este asigurat de următoarele autorităţi:

Ministerul Mediului şi gospodăririi Apelor ca Autoritate Publică Centrală pentru Protecţia Mediului - este autoritatea responsabilă cu emiterea acordului de import a autorizaţiilor pentru introducerea deliberată în mediu pe piaţă a OMG şi controlul activităţilor asociate acestora;

Autorităţi publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate, cu responsabilităţi în avizarea şi controlul activităţilor acestea sunt reglementate prin Legile 214/2002, 215/2004;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării rurale;

Autoritatea Naţională Sanitar –Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

5.2.2.2. Procedura de autorizare

Procedura de autorizare este reglementată prin articolele 1, 11,24, 25, 49, ale OG 49/2000 aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002 .

Orice persoană juridică înainte de a introduce în mediu pe piaţă un organism modificat genetic sau o combinaţie de asemenea organisme, trebuie să prezinte o notificare la MMGA, care trebuie să conţină următoarele informaţii:

Dosarul tehnic va include: informaţii generale, incluzând date privind personalul şi pregătirea

acestuia; informaţii privind organismul/organismele modificate genetic; informaţii privind condiţiile introducerii şi caracteristicile mediului

potenţial primitor; informaţii privind impactul organismului/organismelor modificate

genetic asupra mediului; planul de monitoring, în acord cu părţile; informaţii privind controlul, metodele de refacere, tratarea deşeurilor şi

planurile de acţiune în caz de urgenţă; rezumatul dosarului, prezentat şi în format electronic, în vederea

informării publicului.

Studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, împreună cu orice referinţe bibliografice şi indicaţii privind metodele utilizate;

Informaţii privind rezultatele introducerilor aceloraşi organisme modificate genetic sau ale aceleiaşi combinaţii de organisme modificate genetic pe teritoriul României sau în afara acestuia.

5.2.2.3. Evaluarea riscurilor

Procesul de evaluare a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele şi stabilitatea sa în mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului în care

97


va fi introdus acest OMG. Evaluarea are în vedere şi efectele neaşteptate, ce ar putea rezulta în urma procesului de inserţie genetică.

5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

În conformitate cu OG 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002, acţiunile care privesc OMG-urile vor fi supuse procedurii de monitorizare asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător.

Monitorizarea v-a fi realizată după anumite proceduri, clar specificate prin lege, urmând un anumit plan de monitorizare, datele ştiinţifice obţinute în urma aplicării acestei proceduri fiind folosite în viitoarele proceduri de evaluare a riscurilor pentru introducerea pe piaţă a aceluiaşi OMG.

Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere în mediu sau pe piaţă a OMG. Datele colectate în urma monitorizării oferă noi informaţii privind impactul introducerii unui OMG în mediu sau pe piaţă. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului. Experienţa şi datele obţinute prin monitorizarea activităţilor de introducere deliberată în mediu a OMG trebuie să stea la baza proiectării sistemului de monitorizare al activităţilor de introducere pe piaţă a acestor organisme, ca atare sau sub formă de produse.

În acord cu legea 214/2002, planul de monitorizare trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2001/18/EC iar aceste cerinţe sunt dupã cum urmeazã:

sã fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului;

să ţinã seama de caracteristicile OMG, de scara şi de condiţiile de mediu în care acesta va fi introdus;

să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi evidenţierea efectelor negative identificate de evaluarea riscurilor asupra mediului;

să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor cu realizarea diverselor sarcini prevăzute în planul de monitoring;

să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane observate şi aplicarea măsurilor necesare protecţiei oamenilor şi mediului, stabilite de deţinătorul autorizat şi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Ordinul MMGA 606/2005 aprobă Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic în alte scopuri dcât introducerea pe piaţă. Acest ordin transpune integral Decizia Comisiei nr. 2003/701/CE de instituire, în temeiul Directivei nr. 2001/18/CE.

Sunt expuse proceduri clare:

Pentru fiecare număr de notificare, notificatorul transmite un raport final sau un raport final şi unul intermediar de monitorizare postintroducere, după caz.

98


Ambele tipuri de rapoarte se eliberează în conformitate cu Formularul de raportare.

Raportul final trebuie transmis după ultima recoltare a plantelor superioare modificate genetic. Dacă pentru o notificare nu se solicită monitorizare post-introducere, nu mai sunt necesare rapoarte ulterioare.

Raportul final de monitorizare post-introducere se transmite după finalizarea monitorizării post-introducere.

5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG

Etichetarea şi trasabilitatea sunt alte elemente importante ale activităţilor care urmează după procedura de autorizare din cadrul sistemului de biosecuritate. Principalul act legislativ care reglementează aceste activităţi este OG 49/2000 aprobată cu completări şi modificări de Legea 214/2002.

Activitatea de etichetare a alimentelor aflate pe piaţă este reglementată, în prezent, prin HG 106/2002. Eticheta trebuie să precizeze clar dacă OMG este prezent fiind obligatorie inscripţia: „Acest produs conţine organisme modificate genetic”.

HG106/2002 privind etichetarea alimentelor prezintă, norme metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din OMG sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din OMG. Aceste norme se referă la alimentele şi ingredientele obţinute în totalitate, sau în parte, din soia modificată genetic, cu toleranţă la glifosfat şi porumb modificat genetic, cu toleranţă la glufosinat de amoniu.

Conform acestui act legislativ se vor eticheta numai produsele cu un conţinut de peste 1% OMG.

Trasabilitatea poate fi realizată numai în urma etichetării corespunzătoare. Aceasta va deveni efectivă în România după transpunerea şi implementarea Regulamentului 2003/1830/EC şi prin asigurarea mijloacelor de detecţie şi analiză a OMG.

Trasabilitatea sau aplicarea procedurii de urmărire a traseului unui organism modificat genetic din laborator, în producţie, piaţa de desfacere şi apoi la consumator sau mediul înconjurător, este o condiţie esenţială ce se impune la nivelul Uniunii Europene. Metodele şi tehnicile necesare certificării evenimentului de transformare, pentru trasabilitate nu sunt reglementate de lege.

5.2.5. Controlul implementării legislaţiei

Controlul implementării legislaţiei este de o importanţă deosebită pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcţionarea unui corp de inspecţie de biosecuritate şi a unor laboratoare acreditate în realizarea de analize de laborator ISO 17 025 sunt condiţii esenţiale pentru organizarea unui sistem funcţional în domeniu, în strânsă corelaţie cu aspecte similare dezvoltate în ţările din subregiune şi comunitatea europeană.

Autorităţile cu responsabilităţi de inspecţie şi control şi-au dezvoltat capacităţi specifice. În acest context, vă prezentăm următoarele:

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODÃRIRII APELOR prin:

COMISIA DE SECURITATE BIOLOGICÃ (CSB) este autoritatea abilitată, prin OG 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002,

99


precum şi prin Ordinul MMGA 648/ 2002, să participe la activităţile de control organizate de autorităţile publice centrale privind regimul OMG obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne şi al produselor rezultate din acestea.

GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU (GNM), este abilitată pentru realizarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul biosecurităţii în conformitate cu Ordinul MMGA 684/2002 (Art3.2.)

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL TEHNIC ÎN PRODUCEREA ŞI VALORIFICAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR din cadrul MAPM care controlează aplicarea tehnologiilor de cultură în exploataţiile comerciale producătoare de fructe, legume, pepeni şi ciuperci.

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE prin:

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL TEHNIC VITIVINICOL care verifică modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializării, a strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole.

INSPECŢIA NAŢIONALĂ PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR (INCS) -Această instituţie îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, cu 10 filiale şi prin Laboratorul Central pentru Calitate seminţelor şi a Materialului Săditor.

DIRECŢIILE JUDEŢENE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - În atribuţiile acestor direcţii intră controlul culturilor comerciale de plante modificate genetic în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM NR.462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic.

INSTITUTUL DE STAT PENTRU TESTAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SOIURILOR. Institutul deţine în subordine 40 de centre teritoriale unde se realizează examinarea tehnică a soiurilor, care colaborează cu companiile străine interesate de testare soiurilor din România.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII prin:

INSPECŢIA SANITARĂ - care realizează sinteza naţională. Implementarea acestei sinteze întâmpină dificultăţi în cartografierea unităţilor producătoare/ importatoare şi de distribuţie a alimentelor modificate genetic din cauza lipsei bazei legale de comunicare pe orizontală între autorităţi şi ca atare a lipsei accesului la informaţie.

AUTORITATEA NAŢIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR (ANSVSA):

Organizarea şi funcţionarea ANSV este realizată în conformitate cu OG nr.42/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr. 738/2005. Aplicarea Legii nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor reprezintă baza realizării unui nivel ridicat al protecţiei sănătăţii umane şi intereselor consumatorilor privind alimentele.

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR (ANPC):

ANPC coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor, acţionând pentru prevenirea şi combaterea

100


practicilor care dăunează sănătăţii, securităţii sau intereselor economice ale consumatorilor şi evaluează efectele pe piaţă ale sistemelor de supraveghere a produselor şi serviciilor destinate acestora.

AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR (ANV):

ANV propune completarea legislaţiei naţionale cu reglementări care să cuprindă lista OMG şi a produselor acestora care fac obiectul biosecurităţii.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI:

În conformitate cu reglementările acestei autorităţi OMG pot fi considerate mărfuri periculoase numai dacă afectează animalele, plantele, microorganismele sau ecosistemele, în acest caz ele au numărul de identificare ONU 3245, şi se supun Acordului European încheiat la Geneva. la 30 septembrie 1957.

5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

Culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de fermieri din 16 ţări: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Mexic, România, Africa de Sud, Spania şi Uruguay.

Cele mai extinse culturi cu OMG sunt în America aproximativ 90% din culturile de bumbac din SUA sunt varietăţi biotehnologice şi între 60% şi 70% din culturile de soia sunt biotehnologice sau poate chiar mai mult. Iar la nivel mondial SUA deţine 50 de milioane de hectare de culturi modificate genetic urmate de Argentina cu 40 de milioane de hectare şi apoi Canada şi Brazilia.

România are o experienţă pozitivă cu aceste culturi sub toate aspectele – producţie, consum, mediul înconjurător, agricultură.

5.2.7 Plante modificate genetic cultivate în România

România face parte dintre cele 16 ţări din lume unde există culturi modificate genetic. Singura plantă modificată genetic aprobată pentru cultivare comercială în România este soia modificată genetic (transgenică).

5.2.7.1. Soia

În ultimii 3 ani, în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură, au fost înregistrate 14 varietăţi de soia MG aparţinând: Monsanto SAS, Asgrow Seed Company, Stine Seeds Company, Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL, Dekalb Plant Genetics Corporation.

5.2.7.2. Porumbul

Recent Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru introducerea pe piaţă a soiului de porumb modificat genetic 1507 dezvoltat de firma americană Pioneer Hi-Brad

101


Internaţional. Începând cu 1 ianuarie 2007 în România se va autoriza porumbul transgenic.

5.2.8. Perspective

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană se impune transpunerea tuturor reglementărilor comunitare privind Biosecuritatea. Astfel, în perioada imediat următoare are loc elaborarea de noi acte legislative care amendează şi completează Legea 214/2002 şi care se adresează punctual altor reglementări în domeniul biosecurităţii.

În prezent noi acte legislative aşteaptă a intra în vigoare pentru a consolida cadrul naţional de biosecuritate în conformitate cu politica de biosecuritate a UE şi cu principalele instrumente internaţionale în domeniu, la care România este Parte semnatară. Guvernul României acordă o atenţie deosebită biosecurităţii subliniind importanţa implementării Prevederilor Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea la Convenţia privind Diversitatea Biologică.

Întrucât domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, se impune dezvoltarea cercetării în domeniul biotehnologiilor pentru ca România să se ridice la nivelul ţărilor din regiune. Nevoia capacităţii de cercetare este impusă de presiunea exercitată tocmai de dezvoltarea fără precedent a acestor tehnologii la nivel mondial, şi cu precădere în spaţiul European.

5.3. Starea pădurilor

5.3.1. Fondul forestier

Fondul forestier al judeţului Caraş-Severin este de 402.168 ha - din care 346.634 ha reprezintă proprietate publică a statului, administrată de Regia Naţională a Pădurilor, 31.108 ha proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale, 11.899 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi 12.527 ha proprietate privată a persoanelor fizice.

Din datele prezentate rezultă că pădurile ocupă 98 % din suprafaţa totală a fondului forestier, iar alte terenuri 395.229 ha.

Din totalul pădurilor de 395.229 ha răşinoasele ocupă 42.812 ha respectiv 11%, iar foioasele 352.417 respectiv 89 %.

Suprafaţa de 6.939 ha (2%) din fondul forestier încadrată la alte terenuri cuprinde terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică 63 ha, terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică (1166 ha), terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră (2450 ha), terenuri afectate împăduririi (244 ha) şi terenuri neproductive (1600 ha).

Menţionăm şi faptul că din suprafaţa totală a pădurilor de 395.229 ha, pădurile încadrate în grupa I a cu rol de protecţie ocupă 243.161 ha (62%), iar pădurile încadrate în grupa a II cu rol de producţie şi protecţie ocupă 152.068 ha (38%).

Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă, grupe de specii şi forme de proprietate este redată în anexa.

Tabel 5.3.1.1. Fondului forestier - forme de proprietate

Nr. Crt.

Destinatar Suprafeţe de pădureGr. I –a (protecţie) Gr. II –a

102


(producţie şi protecţie )1 Regia Naţională a Pădurilor 221.772 118.20022 Unităţi adm. teritoriale 15.494 15.3763 Persoane juridice 5.643 6.2184 Persoane fizice 252 12.272

TOTAL 243.161 152.068

Tabel 5.3.1.2. Situaţia Fondului Forestier

Esenţa Forma de proprietateSupr.(ha)

Masă lemnoasă

brută(mii mc)

1 2 3 4

Răşinoase

Proprietate de stat 38.629 8.730.154Proprietate a unităţii administrative teritorială

1.201 259,4

Proprietate privată 2982 644,1În afara fondului forestier - -Total 42.812 9633,7

Foioase

Proprietate de stat 301.345 69.430.846Proprietate a unităţilor administrativ teritoriale

29.669 5192,1

Proprietate privată 21.403 3745,5În afara fondului forestier - 78 368,4Total 352.417 -

Alte terenuri (terenuri ce servesc, nevoilor de producţie silvică şi de administraţie forestiere neproduc., afectate împăduriri, etc)

Proprietate de stat 6660 -Proprietate a unităţii administrative 238 -Proprietate privată 41 -În afara fondului forestier - -Total 6939 78.161

TOTAL

Proprietate de stat 364.634 5451,5Proprietate a unităţii administrativ teritoriale

31.108 4389,6

Proprietate privată 24.426 -În afara fondului forestier - -Total 402.168 88.002,1

5.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile îndeplinesc funcţii multiple ecologice economice şi sociale.

În raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor codului silvic pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice sunt zonate funcţional pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, în raport de care se stabileşte regimul de gospodărire al acestora.

103


Astfel zonarea funcţională cuprinde două grupe şi anume:

Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie; Grupa a II – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie.

În raport cu natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I se încadrează în următoarele subgrupe funcţionale:

1. Păduri cu funcţii de protecţie a apelor 2. Păduri cu funcţii de protecţie a solului 3. Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali 4. Păduri cu funcţii de recreare 5. Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier.

Subgrupele conţin mai multe categorii funcţionale stabilite prin amenajamentele silvice în raport cu funcţia prioritară atribuită arboretului .

Funcţia economică a pădurii are ca obiectiv prioritar producţia de lemn care constituie produsul de bază precum şi o serie de alte produse valoroase cum sunt: produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, plante medicinale din flora spontană, resurse melifere, seminţe forestiere, răşină, furaje, etc.

Reglementarea acţiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează prin amenajamentul silvic, în condiţiile în care să nu fie afectată buna gospodărire a pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale pădurilor.

Funcţia economică a pădurii privind producţia de lemn are în vedere următoarele obiective: producerea în principal de arbori groşi şi de calitate superioară în vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice;

producerea în principal de arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea;

producerea în principal de arbori mijlocii şi subţiri pentru lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.

Recoltarea masei lemnoase din procesul de exploatare al arborilor se realizează prin aplicarea diferenţiată a tratamentelor în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc pădurile în cadrul celor două grupe funcţionale, condiţiile social-economice şi tehnico-organizatorice.

104

Cascada Beu ni aş ţ


Fondul de producţie al pădurilor din judeţ este de 78.161.000 mc, determinat în raport de mărimea suprafeţei ocupate de păduri, specii forestiere, proporţia arborilor de diferite vârste şi mărimi, consistenţa arboretelor şi clasele de producţie.

Posibilitatea anuală a pădurilor în raport de care se stabileşte cota de tăiere este de 940,5 mii mc masă lemnoasă din care produse din tăieri de îngrijire 147,7 mii mc (rărituri 134,5 mii mc şi curăţiri 13,2 mii mc) şi din tăieri de igienă 147,6 mii mc.

În anul 2006 s-a recoltat un volum de 674,9 mii mc masă lemnoasă, din care - tăieri de produse principale, inclusiv din tăieri de conservare rezultat prin aplicarea de tratamente intensive în arborete ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice şi din tăieri de îngrijire în arborete tăiere şi din produse de igienă rezultate din curăţirea pădurilor de arbori căzuţi şi rupţi de vânt şi zăpadă, mai mic faţă de posibilitatea anuală.

În anul 2006 pe lângă lemn pădurea a furnizat şi alte produse, din care menţionăm:

fructe de pădure (afine, mure, măceşe, coarne, porumbe, etc.), 31 to ciuperci comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, crăiţe ), 0 to plante medicinale şi părţi şi produse din acestea - 18,5 to.;

carne de vânat şi vânat în vin, piei de vânat etc. - 3 to.

5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative şi din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice pentru agenţii economici şi pentru aprovizionarea populaţiei este de 674,9 mii mc şi se situează sub nivelul posibilităţii anuale a pădurilor.

De menţionat este şi faptul că din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier s-a pus în circuitul economic cantitatea de 520,29 mii mc masă lemnoasă sub formă de lemn de lucru şi lemn pentru foc.

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din fondul forestier, în volum de 704,1 mii mc a fost atribuită agenţilor economici, iar restul s-a recoltat pentru aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de lucru şi lemn de foc.

Cea mai mare cantitate de lemn pusă în circuitul economic pentru agenţii economici s-a realizat din tăieri de produse principale şi s-a materializat în buşteni pentru furnire estetice şi tehnice, buşteni pentru cherestea, lemn pentru celuloză PAL şi PFL şi pentru lemn de foc, iar din rărituri s-a obţinut în principal lemn pentru construcţii, lemn pentru diverse utilizări (celuloză, PAL şi PFL) şi lemn de foc.

Din totalul masei lemnoase puse în circuitul economic ponderea cea mai mare o deţine fagul (448,3 mii mc), urmat de speciile de răşinoase (90,6 mii mc), stejari (60,1 mii mc), diverse specii tari (55,6 mii mc ) şi diverse specii moi (51,8 mii mc).

Situaţia masei lemnoase puse în circuitul economic pentru agenţii economici şi aprovizionarea populaţiei pe natură de proprietate este redată în următorul tabel:

Tabel 6.3.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Nr.crt.

Denumirea indicatorilor

Total col (2+3+4+5+6)

Răşinoase Fag StejarDiverse specii

tari

Diverse specii moi

1 2 3 4 5 6 7 8

I. Din pădurile proprietate publică a statului

105


1 Total din care : 612,6 72,362,9 407,6 45,4 41,5 46,32 Produse principale 551,3 62,9 377,4 44,2 30,1 36,73 Produse secundare 59,1 8,4 29,5 1,1 10,6 9,54 Produse de igienă 2,2 1,0 0,2 0,1 0,8 0,1

II. Din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale 5 Total din care 16,0 0,2 6,8 7,0 0,1 1,96 Produse principale 15,9 0,2 6,8 6,9 0,1 1,97 Produse secundare 0,1 - - 0,1 - -8 Produse de igienă - - - - - -

III. Din pădurile proprietate privată 9 Total din care 15,5 3,6 11,1 0,3 0,3 0,2

10 Produse de igienă 1,9 1,6 0,3 - - -11 Produse principale 13,3 1,8 10,7 0,3 0,3 0,212 Produse secundare 0,3 0,2 0,1 - - -

IV. Din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 13 Total 0,3 - - - 0,2 0,1

Cap 2. Masă lemnoasă pusă în circuitul economic pentru aprovizionarea populaţiei I. Din pădurile proprietate publică a statului

1 Total din care 64,7 14,5 23,4 8,6 13,7 4,52 Produse principale 28,8 7,7 14,0 2,3 2,7 2,3 Produse secundare 18,2 3,4 4,2 3,0 7,1 1,54 Produse de igienă 17,7 3,4 5,2 4,3 3,9 0,9

II. Din pădurile proprietate a unităţilor (administrativ teritoriale )5 Total din care: 5,1 - 4,0 0,1 0,9 0,16 Produse principale 1,0 - 0,7 - 0,2 0,17 Produse secundare 1,8 - 1,6 - 0,2 -8 Produse de igienă 2,3 - 1,7 0,1 0,5 -

III. Din pădurile proprietate privată 9 Total din care 4,1 1,4 1,8 0,1 0,5 0,3

10 Produse principale 0,9 0,1 0,4 0,1 0,1 0,211 Produse secundare 0,5 0,4 0,1 - - -12 Produse de igienă 2,7 0,9 1,3 - 0,4 0,1

IV. din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier13 Total 1,9 - 1,6 - 0,3 -

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile din judeţul Caraş–Severin ocupă variate forme de relief, începând cu cele de câmpie şi continuând cu cele din regiunile de deal şi munte.

Pădurile proprietate publică a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice în suprafaţă de 348.486 ha, ocupă terenuri din regiunea de câmpie, deal şi munte după cum urmează:

păduri situate în regiunea de câmpie 57.989,51 ha (14,5%) păduri situate în regiunea de deal 200.445,00 ha (60,7%) păduri situate în regiunea de munte 94 051,02 ha (24,8%)

Total 348 486 ha. (100 %)

Din repartiţia pădurilor pe regiuni rezultă că cea mai mare suprafaţă o deţin pădurile din regiunea de deal, urmate de vegetaţia forestieră din regiunea de munte şi cele de câmpie.

Vegetaţia forestieră din regiunea de câmpie este reprezentată de formaţii forestiere constituite din şleauri cu stejar pedunculat, cerete şi cereto – gârniţe, foarte rar stejărete pure de stejar pedunculat, şleauo - cerete şi cereto - şleauri.

106


Dintre tipurile de pădure din regiunea de câmpie mai importante menţionăm următoarele:

1. Stejăret de câmpie înaltă - este localizat pe câmpii înalte, neinundabile, şi este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai găsesc: cerul, gârniţa, carpenul, ulmul de câmp, frasinul. Se găsesc şi unele faciesuri cu cer; carpen în etajul dominat; jugastrul şi arţar tătăresc; tei argintiu; frasin;

2. Ceret pur - Arboretele de cer pur se află în câmpiile înalte spre regiunea deluroasă şi lor li se adaugă uneori: gârniţa, stejarul pedunculat, carpenul, jugastrul, arţarul tătărăsc, teiul argintiu, părul pădureţ etc.; de obicei aceste specii sunt diseminate;

3. Gârniţet pur- localizat pe şesurile înalte, deasupra ceretelor pure; în unele cazuri gârniţa este în amestec cu cer, stejar pedunculat, jugastru, măr şi păr pădureţ:

4. Şleau normal de câmpie - este tipul cel mai reprezentativ şi cel mai important din punct de vedere economic, format din stejar pedunculat, tei, frasin, uneori şi paltinul de câmp;

5. Alte tipuri de pădure sunt cereto – gârniţetele şi şleao – ceretele care ocupă suprafeţe destul de reduse.

Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată prin alternanţa de gorunete şi făgete şi mai puţin prin şleauri de deal şi alte amestecuri. Speciile de cer şi gârniţă apar pe alocuri sub formă de insule. Caracteristica principală a părţii de sud este dată de bogăţia elementelor termofile (pinul negru, castanul comestibil, alunul turcesc, cărpiniţa etc,). De asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cireş, tei, carpen dintre foioase şi brad dintre răşinoase) ocupă suprafeţe întinse.

În cadrul formaţiilor de făgete, amestecuri de fag cu diferite foioase şi a gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative:

1. Făget de deal cu floră de mull - este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, gârniţa, carpenul, teiul, etc. Este de productivitate superioară, iar regenerarea naturală se produce foarte activ.

2. Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull - este localizat în sudul Banatului, pe pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Arboretele sunt bietajate, etajul dominant este format din fag, diseminat se mai găsesc: alunul turcesc, paltinul de munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie.

3. Făget de dealuri cu Rubus hirtus - este mai puţin răspândit. Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă gorunul în proporţie de până la 0,2. Diseminat se află paltinul de munte şi de câmp. Creşterea arboretelor este destul de activă, iar productivitatea mijlocie.

4. Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea superioară şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă diseminat: gorunul, carpenul, cireşul, frasinul etc.

5. Şleau de deal cu fag - este bine reprezentat în sudul Banatului. Arboretele sunt compuse din fag, carpen , tei argintiu mai rar, tei pucios, frasin, cireş, ulm de munte. Arboretele au o creştere destul de activă şi sunt de productivitate mijlocie.

107


6. Alte tipuri sunt: Făgeto - Carpinet cu floră de mull, Făgeto - Carpinet cu Carex pilosa întâlnite frecvent, au creşterea destul de activă şi activă, productivitatea mijlocie până la superioară, se regenerează uşor pe cale naturală.

7. Gorunet normal cu floră de mull - arboretele se găsesc la altitudini de 200 -750 m, pe platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor. Arboretele sunt constituite din gorun, diseminat se mai găsesc, specii de cer, gârniţă, fag, carpen, jugastru, tei, etc.

8. Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida - arboretele se găsesc la altitudine de 300 – 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun, la care se adaugă în stare diseminată fag, carpen, ulm de munte, jugastru, de productivitate mijlocie.

Vegetaţie din zona forestieră din regiunea de munte

Munţii Banatului şi Poiana Rusca sunt dominaţi de făgetele pure care se întind pe suprafeţe foarte mari reuşind să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar insule de brădeto – făgete, la care se mai adaugă brădetele pure. În această regiune sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri de deal şi chiar cerete şi gârniţete dar numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele:

1. Brădet normal cu floră de mull - Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri şi în părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000m. Arboretele sunt compuse din brad, la care se adaugă: fagul, paltinul de munte şi foarte rar molidul, mesteacănul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag.

2. Brădeto – făget normal cu floră de mull - Arboretele se găsesc la altitudini de 600 – 1200 m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arboretele sunt constituite din brad şi fag, amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul. Productivitatea arboretelor este superioară, iar regenerarea se produce cu uşurinţă.

3. Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete - Arboretele sunt formate din brad şi fag, larg răspândite, de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar regenerarea naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal.

4. Brădet amestecat - Se află pe platouri, la 600 – 650 m altitudine de productivitate superioară, cu cca. 50% brad şi 50% diverse foioase (fag, gorun, carpen, tei pucios, cireş etc.)

5. Pin negru cu mojdrean pe calcar - Se află la altitudini de 700 – 900 m, expoziţii sudice şi sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de calcar tectonic.

6. Făget normal cu flori de mull - Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la altitudini de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină, de productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ.

7. Făget montan cu Rubus hirtus - Se află la altitudini de 700 – 1350 m pe expoziţii însorite, sudice, vestice, sud – estice şi sud – vestice, mai mult la baza versanţilor, pe locuri aşezate, mici platouri, mai rar pe coaste înclinate. Arboretele sunt de productivitate mijlocie, constituite din fag, la care se adaugă diseminat bradul , mai rar molidul şi paltinul de munte.

108


Făget montan cu Luzula albida şi Făget montan cu Vaccinium myrtillus, destul de larg răspândite, la altitudini de 700 – 1400 m de productivitate inferioară.

5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Caraş-Severin, în anul 2006

Statistica bolilor şi dăunătorilor în pepiniere, plantaţii, răchitării şi arborete s-a întocmit pe baza datelor culese în teren şi a evidenţelor de la ocoale silvice privind semnalarea şi depistarea agenţilor vătămători în anul 2006. Aceste date s-au analizat şi centralizat la nivelul Direcţiei Silvice Reşiţa separat pentru pepinierele şi arboretele din fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor.

În cazul suprafeţelor cu pădure care aparţin proprietarilor, persoane juridice în baza Legii nr.18/1991 şi Legii nr.1/2000, nu există contracte de administrare încheiate cu Direcţia Silvică Reşiţa, ca urmare nu s-a întocmit statistica bolilor, dăunătorilor şi prognoza vătămărilor probabile care se vor produce în anul 2006.

Pepiniere

A. Insecte

În anul 2006 s-a semnalat numai prezenţa larvelor de cărăbuşi în pepiniere, care au produs atacuri şi au fost combătuţi după cum urmează:

Melolontha M. - pe o suprafaţă de 208,6 ari, în scădere faţă de 2005 când a fost prezent pe 431,5 ari. Combaterea s-a realizat cu Sinoratox 5G prin prăfuirea culturilor, tratarea puieţilor prin îmbăierea rădăcinilor înaintea replicării, prin utilizarea unei doze de 75 kg de substanţă la un hectar de pepinieră;

Grillotalpa G. - nu a fost semnalată. Acest dăunător a fost combătut în anul 2001 pe întreaga suprafaţă unde a fost semnalat.

B. Paraziţii vegetali

Următorii paraziţi vegetali au fost semnalaţi în anul 2006 în pepiniere:

Fusarium SP., Pytthium şi Botrytis - s-au manifestat în pepiniere, dar mai ales în solarii pe o suprafaţă de 32,4 ari; tratamente aplicate cu Previcur şi Zeama Bordeleză având caracter preventiv;

Microsphaera A. şi Oidium - s-a înregistrat pe o suprafaţă de 96,7 ari, în creştere faţă de nivelul anului trecut când s-a manifestat pe 84,5 ari; tratament pentru combaterea făinării prin utilizarea substanţei Tilt, cu o doză de 0,2l/ha;

Ruginile nu au fost semnalate.

C. Mamifere şi Păsări

În anul 2006 şoarecii nu au fost semnalaţi şi nu au produs vătămări. Nu s-au mai înregistrat pagube produse de păsări, veveriţe şi mistreţi.

D. Factori abiotici vătămători

Ca şi în anul anterior, s-au înregistrat numeroase excese din punct de vedere climatic care să afecteze culturile, în prezent suprafeţele afectate au scăzut, după cum urmează:

ploi toreţiale şi grindina au afectat o suprafaţă totală de 27 ari cu intensităţi puternice, culturile fiind calamitate în anul 2006 la Ocoalele Silvice: Berzasca, Băile Herculane, Anina, Nera şi Caransebeş;

gerurile târzii nu au afectat culturile;

109


seceta excesivă s-a manifestat pe 5 ari, cu intensităţi puternice la Ocolul Silvic Oraviţa.

Arboretele şi Răchitarii

A. Insecte

Din categoria insectelor care atacă rădăcina, tulpina şi lujerii, în cursul anului 2006, nu au fost semnalaţi dăunători.

Insectele xilofage, reprezentate prin Cryptorrhynchus lapathi, nu au fost semnalate, răchitările fiind dezafectate;

Geometridaele (Cotarii - în principal Operophtera brumată) au fost semnalate pe o suprafaţă de 896,3 ha; acest defoliator a produs atacuri în raza ocoalelor silvice: Moldova Nouă şi Bocşa Montană; nu s-au efectuat combateri şi nu sunt necesare lucrări de combatere;

Tortrix viridana a fost semnalată pe 2538,2 ha, pe raza ocoalelor silvice: Păltiniş, Mehadia, Băile Herculane, Berzasca, Moldova Nouă, Sasca Montană, Oraviţa, Reşiţa, Bocşa Montană, Bocşa Română şi Carnsebeş; nu s-au executat combateri chimice sau biologice în anul 2006 şi nu se propun nici pentru anul 2007 - întreaga suprafaţă fiind propusă pentru supraveghere;

Lymantria dispar nu a fost semnalat (nu s-au identificat ponte în teren).

Suprafaţa efectiv infestată în anul 2005 cu Lymantria dispar a fost de 8505,5 ha din care pe raza ocoalelor silvice: Mehadia – 322,3 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei - conservare specială); Băile Herculane 1969,2 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei); Berzasca - 4608,1 ha şi Moldova Nouă - 578,7 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Natural Porţile de Fier).

În primăvara anului 2006 s-a efectuat combateri după cum urmează:

Combaterae avio, cu Rimon 10EC pe suprafaţa de 645 ha - la Ocolul Silvic Berzasca, folosindu-se 200 ml preparat/ha;

Combaterea de la sol, cu Rimon 10 EC pe suprafaţa de 32 ha - la Ocolul Silvic Băile Herculane (o bandă de 50 de m în jurul staţiunii), folosindu-se 200 ml de preparat/ha;

Combaterea de la sol cu preparatul viral Inf-Ld, pe 170 ha (doza de 30 g preparat la ha), din care 67 ha - Ocolul Silvic Berzasca, 67 ha - Ocolul Silvic Băile Herculane şi 36 ha - Ocolul Silvic Mehadia;

Toată suprafaţa pe care s-au executat combateri reprezintă păduri de stat din administrarea Direcţiei Silvice Reşiţa.

În urma verificării eficacităţii tehnice a tratamentelor aplicate, conform procesului verbal nr.5385/15.06.2006, verificare la care au participat dr. ing. Romică Tomescu şi dr. ing. Constantin Neţoiu - din partea I.C.A.S., au rezultat următoarele:

1. La Ocolul Silvic Băile Herculane – zona de combatere 100 ha, s-au aplicat pe suprafaţa de 32 (banda de 50 m în jurul staţiunii) tratamente de la sol cu aerosoli reci cu produsul Rimon cu doza de 0,2l/ha - s-a constatat că populaţia de omizi a fost redusă drastic pe 68 de ha s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - sunt evidente manifestările apizootiei virale, defolierele s-au redus semnificativ (15 -20% la gorun).

2. La Ocolul Silvic Mehadia – din suprafaţa de 322 ha infestată (majoritatea puternice), s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - în zonele mai accesibile, pe o

110


suprafaţă de 36 ha - pe întreaga suprafaţă s-au observat simptomele epizootiei virale, iar populaţia de omizi încă vii, prezintă semne evidente de parazitare datorată unor specii de Diptere.

3. La Ocolul Silvic Berzasca- suprafaţa totală infestată 4608 ha, din care 3882 ha puternic şi foarte puternic infestate. S-au aplicat tratamente avio cu produsul Rimon 10 EC pe 645 ha - din sondaje a rezultat o eficacitate de 96%. De asemenea s-a aplicat preparatul viral Inf Ld pe suprafaţa de 67 ha, unde s-au observat simptomele epizootiei virale care a condus la un procent foarte mare de mortalitate.

Lymantria monacha a fost depistată în 8 ocoale silvice, pe o suprafaţă de 2113,4 ha, în prezent se află în stadiul de latenţă;

Semasia R. Şi Choristoneura M. - au o prezenţă sporadică pe cca.1357 ha, în arboretele cu brad din Ocolul Silvic Anina, în prezent sunt în stare latentă;

Coleophora laricella a fost semnalat pe o suprafaţă de 10 ha, la Ocolul Silvic Anina, în prezent se află în stadiul de latenţă;

Răchitarii

Cryptorrhynchus lapathi – nu a fost semnalat; Melasoma populi - asociat cu Lipyrus palustris nu au fost semnalaţi.

Arboretele

Ipidaele - au fost depistate pe o suprafaţă totală de 4083,2 ha (801,2 ha la brad şi 1282 ha la molid).

B. Paraziţi vegetali

Microsphaera A .- a fost semnalată şi a produs atacuri uniforme, de intensitate mijlocie pe 9,9 ha, în regenerările naturale şi artificiale la Ocolul Silvic Bocşa Montană;

Armilaria M.,Fomes A. şi Viscum A. - s-au depistat în arborete mature de brad şi amestecuri de brad cu foioase pe raza ocoalelori silvice: Anina şi Bocşa Montană.

C. Mamifere şi Păsări

Nu au produs atacuri şi pagube în arboretele tinere de răşinoase şi foioase.

D. Factorii abiotici vătămători

Rupturile de zăpadă s-au înregistrat la Ocolul Silvic Anina, unde au afectat o suprafaţă de 1500 ha, dar neuniform şi cu o intensitate slabă.

Doborâturile şi rupturile de vânt, s-au înregistrat pe 3318,7 ha, la ocoalele silvice: Păltiniş, Rusca Montană, Băile Herculane, Anina, Reşiţa şi Caransebeş. Fenomenele s-au produs dispersat şi au afectat în total 5000 mc volum de material lemnos.

Ploile torenţiale , Ploile acide, Seceta - s-au manifestat după cum urmează: ploi torenţiale şi alunecări de teren s-au înregistrat pe 0,5 ha - la Ocolul Silvic Reşiţa; seceta a afectat puternic 2,6 ha plantaţii la ocoalele silvice: Oraviţa şi Anina, unde culturile au fost calamitate.

Uscarea arborilor a afectat 846 ha cu cvercinee, 2561,9 ha cu brad, 181 ha cu molid, 135,8 ha cu pin şi 10 ha cu duglas. Nu s-au înregistrat uscări în masă ale arborilor.

111


De menţionat este şi faptul că în pădurile judeţului Caraş-Severin s-au evaluat un număr total de 5439 arbori, cuprinşi în sondaje cu caracter permanent ale reţelei naţionale de monitoring. Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie -15 septembrie 2006, iar culegerea, validarea şi prelucrarea automată a datelor la nivelul ocoalelor şi Direcţiei Silvice, în perioada 25 septembrie – 30 decembrie 2006.

Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost: defolierea – decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice, datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor.

Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire 95 %, o precizie de ±2 % şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivel judeţean pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, cvercinee, etc.) şi principalele specii.

Tabel 5.3.5.1. Gradul de defoliere a arborilor în 2006, pe clase de vârstă

SPECIIClase de

vârstă

Nr. arbori inven.

Număr / procente arbori cu defoliere

0 1 2 3 4 3+4 2-4 1-4

Totalrăşinoase

Sub 60 a n i

47311243,1

9636,9

4476,9

10,4

72,7

83,1

5220,0

14856,9

Total quercinee

83410042,6

6326,8

7230,6

-- -

7230,6

13557,4

Total foioase

543959733,5

73241,0

44424,9

90,5

20,1

110,6

45525,5

118766,5

Total general

591270934,7

82840,5

48823,9

100,5

90,4

190,9

50724,8

133565,3

Totalrăşinoase

Peste 60 ani

47391

42,881

38,039

78,32

1,9-

20,9

4119,2

12257,2

Total quercinee

83422036,7

17829,7

18631,1

132,2

20,3

152,5

201336

37963,3

Total foioase

5439126634,6

142138,9

90924,9

501,4

90,2

591,6

96826,5

238965,4

Total general

5912135735,1

150238,9

94824,5

521,3

90,2

611,5

100926,0

251164,9

Totalrăşinoase

Total

47320343,0

17737,4

8317,5

30,6

71,5

102,1

9319,6

27057,0

Total quercinee

83432038,4

24128,9

25830,9

131,6

20,2

151,8

27332,7

51461,6

Total foioase

5439186334,3

215339,5

135324,9

591,1

110,2

701,3

142326,2

357665,7

Total general

5912206634,9

233039,5

143624,3

62,0

180,3

801,3

151625,6

384665,1

Tabel 5.3.5.2. Decolorarea pe clase de vârstă – toate speciile, în anul 2006

SPECIIClase devârstă

Nr. arbori inven

Număr / procente arbori cu decolorare0 1 2 3 4 3+4 2-4 1-4

Totalrăşinoase

Sub 60 ani

473 223858

3312,7

41,5

- - - 41,5

3714,2

Total quercinee

834 15867,2

5523,4

229,4

- - - 229,4

7732,8

Total foioase

5439 125470,2

43624,4

925,2

10,1

10,1

20,2

945,4

53029,8

Total general

5912 147772,4

46922,9

964,7

1 1 2 984,7

56727,6

Totalrăşinoase

473 17180,3

3315,5

94,2

- - - 94,2

4219,7

112


Peste 60 ani

Total quercinee

834 39065,1

19432,4

152,5

- - - 152,5

20934,9

Total foioase

5439 278776,3

72819,9

1373,7

20,1

1 30,1

1403,8

86823,7

Total general

5912 295876,4

7619,7

1463,8

26,1

1 30,1

1493,9

91023,6

Totalrăşinoase

Total

473 39483,3

6614,0

132,7

- - - 132,7

7916,7

Total quercinee

834 54865,7

24929,9

374,4

- - - 374,4

28634,3

Total foioase

5439 404174,3

116421,4

2294,2

30,1

2 50,1

2344,3

139825,7

Total general

5912 443575,0

123020,8

2424,1

30,1

2 50,1

2474,2

147725,0

5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Suprafaţa totală a pădurilor parcurse cu tăieri, în anul 2006, este de 9616,2 ha din care:

în păduri proprietate publică a statului 4999,2 ha; în păduri proprietate publică a unităţilor teritorial administrative 2289 ha, în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice 2328 ha.

De menţionat, este şi faptul că, în terenurile cu vegetaţie forestieră proprietate a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a persoanelor private situate în afara fondului forestier, s-au efectuat tăieri de arbori pe suprafeţe de 1713 ha.

În pădurile din fondul forestier s-au aplicat următoarele grupe de tăieri :

1. tăieri de regenerare în codru şi crâng, tăieri de conservare şi tăieri de substituire – refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe suprafaţa de 4674,4 ha; tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin aplicarea de tratamente intensive, care au asigurat concomitent cu recoltarea lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic, în proporţie de 70 – 80 % din suprafaţa parcursă cu tăieri;

2. tăieri de produse accidentale pe suprafaţa de 12.875 ha pentru punerea în circuitul economic al lemnului rezultat din calamităţi naturale (doborâturi de vânt şi de zăpadă, uscarea în masă a bradului, alunecări de teren, etc.)

3. operaţiuni de igienă şi din acţiuni de curăţire a pădurilor s-au realizat pe suprafaţa de 9899 ha; prin aceste acţiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic importante cantităţi de lemn din arbori uscaţi în mod natural, rupţi, dezrădăcinaţi, etc.;

4. tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri – 7134 ha), prin care s-a realizat promovarea şi menţinerea în arborete a speciilor valoroase, selecţia artificială a arborilor, stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor, precum şi obţinerea unor cantităţi de lemn de mici dimensiuni pentru construcţiile rurale, PAL, PFL, lemn de celuloză şi lemn de foc.

Cu privire la tratamentele aplicate, în cadrul regimului de codru şi crâng, facem următoarele precizări:

tratamentele aplicate în cadrul regimului codru regulat şi codru grădinărit sunt: tratamentul tăierilor progresive şi al tăierilor succesive care s-au aplicat în cadrul codrului regulat şi tăieri de transformare de la codru

113


regulat la codru grădinărit şi tăieri grădinărite în cadrul codrului neregulat; în arboretele de salcâm s-a aplicat tratamentul tăierilor în crâng pe pachete mici de până la 3 ha cu regenerare naturală integrală;

tăierile de substituire – refacere s-au aplicat prin tăieri unice, în arboretele slab productive, brăcuite şi degradate antropic, sau situate în condiţii staţionare necorespunzătoare;

lucrări speciale de conservare s-au aplicat în arboretele de vârste înaintate situate în condiţii grele de vegetaţie în scopul îmbunătăţirii sau menţinerii stării fitosanitare asigurarea permanenţei pădurii, precum şi pentru îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie atribuite acestora.

5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Judeţul Caraş-Severin are un procent mare de împădurire, situându-se pe locul doi, după judeţul Suceava. Vegetaţia forestieră ocupă suprafaţa de 402168 ha, din care păduri 395229 ha, respectiv 46,4% din suprafaţa totală a judeţului, şi 6939 ha, respectiv 0,81% reprezintă vegetaţie forestieră, situată în afara fondului forestier .

Din datele prezentate rezultă ca procentul de împădurire, în judeţul Caraş-Severin, este de 47,21%, fiind unul dintre cele mai ridicate din judeţele ţării.

De asemenea suprafaţa medie cu vegetaţie forestieră pe cap de locuitor este de 1,2 ha, iar a pădurilor de 1,18 ha, ceea ce situează judeţul Caraş-Severin, cu mult peste media pe ţară - care este de numai 0,27 ha.

Pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi al persoanelor juridice, ca şi terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier sunt - foarte bine prezentate în zonele de deal şi munte, - şi bine în zona de câmpie.

Dat fiind procentul mare de împădurire în toate zonele de vegetaţie, apreciem că în judeţul Caraş-Severin nu există zone cu deficit de vegetaţie forestieră, fapt care din acest punct de vedere nu se poate pune problema realizării de lucrări de împădurire.

Având în vedere faptul că în judeţ există în sectorul agricol mari suprafeţe de terenuri neproductive, datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaţă în faze înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi suprafeţe mari de teren ocupate cu halde de steril - rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, ca şi multe cariere părăsite, rămase de la exploatarea de suprafaţă a minereurilor şi şisturilor bituminoase (Anina) - se impun măsuri pentru a fi redate în circuitul silvic, prin lucrări de reconstrucţie ecologică.

De asemenea, în regiunea de câmpie - pe teritoriul administrativ al localităţilor Câmpia şi Socol - din apropierea vărsării râului Nera în Dunăre, terenurile agricole arabile sunt supuse puternic eroziunii eoliene, din care cauză productivitatea acestora a scăzut foarte mult.

Întrucât pe aceste terenuri, au fost realizate în anii 1958 -1960 perdele de protecţie, în suprafaţă de 25 ha, după anul 1990 acestea au fost distruse de locuitorii satelor m astfel încât în prezent se impun măsuri pentru refacerea acestora în condiţiile în care există disponibilitate pentru asemenea lucrări din partea proprietarilor de terenuri şi a autorităţilor administrativ locale.

Menţionăm că există disponibilitate, la toate nivelurile, pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică pe haldele de steril, cariere, terenuri puternic erodate şi cu formaţiuni torenţiale - în suprafaţă de peste 1000 ha. Însă pentru a se face

114


asemenea investiţii sunt necesare fonduri băneşti apreciabile, ce necesită a fi alocate de autorităţile centrale, iar momentan judeţul nu dispune de asemenea sume.

5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În cursul anului 2006 nu au fost făcute solicitări pentru transferarea de terenuri din fondul forestier ocupate cu păduri sau având alte folosinţe pentru a fi utilizate în alte sectoare ale economiei naţionale.

La date de 31.12. 2006 au rămas nereprimite terenuri forestiere scoase temporar din circuitul economic, în suprafaţă de 2 ha cu termene de reprimire depăşite.

Terenurile nereprimite în suprafaţă de 2 ha, sunt proprietate a statului, administrate de Direcţia Silvică Reşiţa prin ocoalele silvice: Rusca Montană (1 ha), Băile Herculane (1 ha).

Din suprafaţa de 2 ha, Sucursala Hidrocentrale Caransebeş deţine o suprafaţă de 1 ha în ocoalele silvice: Băile Herculane (1 ha) pentru lucrări de organizare de şantier şi alte amenajări hidrotehnice.

Pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier, înainte de anul 2004, s-au acordat prelungiri şi pentru acest an, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Dat fiind faptul, că unele din terenuri au fost scoase din circuitul silvic cu mai mulţi ani în urmă, se impune ca Direcţia Silvică Reşiţa să ia urgente măsuri împreună cu beneficiarii de lucrări - pentru redarea suprafeţelor în circuitul economic - prin lucrări de împădurire.

5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006

Regenerarea pădurilor s-a realizat în anul 2006 pe cale naturală în proporţie de 66,4%, urmare a aplicării tratamentelor intensive, în cadrul regimului codru şi pe cale artificială, prin plantaţii şi semănături directe.

Suprafaţa totală a regenerărilor a însumat 644 ha, din care: în fondul forestier domeniu public al statului 644 ha şi în fondul forestier aparţinând unităţilor administrativ teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice 0 ha. Suprafeţele regenerate pe total, natură de proprietate, categorii de terenuri şi metode de împădurire, pe anul 2006, sunt redate în anexa:

Tabel 5.3.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006

Nr.Crt.

Denumirea indicatorului

Total În fond forestier

To

tal

Re

ge

n.

Na

tura

le

Împ

ăd

uri

ri

al statului alţi deţinători

To

tal

Re

ge

ne

rări

n

atu

rale

Împ

ăd

uri

ri

To

tal

Re

ge

ne

rări

n

atu

rale

Împ

ăd

uri

ri

1 Regenerări – total 644 471 173 644 471 173 - - -

2A. În fond forestier – total

644 471 173 644 471 173 - - -

3 În suprafeţe parcurse cu tăieri

609 471 138 609 471 138 - - -

115


de regenerare

4- din care, cu tăieri

rase de codru 92 42 50 92 42 50 - - -

5Substituiri şi refaceri de arborete slab productive

17 - 17 17 - 17 - - -

6Poieni şi goluri neregenerate

13 - 13 13 - 13 - - -

7Terenuri degradate din fondul forestier

5 - 5 5 - 5 - - -

8B. În alte terenuri – total

- - - - - - - - -

9Împăduriri antierozionale

- - - - - - - - -

10 Din totalul rând 1 644 471 173 644 471 173 - - -11 - specii de foioase 534 461 73 534 461 73 - - -

12- specii de răşinoase

110 10 100 110 10 100 - - -

Din datele prezentate în tabel, rezultă că 100% din totalul regenerărilor s-au realizat în fondul forestier proprietate a statului. Pe grupe de specii forestiere din totalul regenerărilor ponderea cea mai mare o deţin foioasele cu 534 ha (83%), urmată de răşinoase cu 110 ha (17%).

Dintre foioase, ponderea cea mai mare o reprezintă fagul, urmat de specii de stejar, frasin, paltin, cireş, şi tei, iar dintre răşinoase ponderea cea mai mare este reprezentată de molid, urmat de brad şi larice. La plantaţiile efectuate în anii precedenţi s-au făcut completări curente pe 17 ha, în fondul forestier proprietate publică a statului şi 0 ha în terenuri, aparţinând altor deţinători. De asemenea au fost realizate împăduriri pentru refacerea culturilor calamitate pe 4 ha în fondul forestier proprietate publică a statului şi 0 ha în terenurile altor deţinători .

Pentru lucrările de împădurire, completările şi refacerea culturilor calamitate s-au folosit 1027 mii buc. puieţi forestieri, 250 kg seminţe forestiere pentru semănături directe, iar pentru culturile de răchită - în terenuri proprietate publică a statului - s-au utilizat 180 mii butaşi din diferite specii de răchită.

Îngrijirea culturilor tinere (împăduriri şi regenerări naturale) s-a realizat pe suprafaţă de 832 ha, iar lucrările de ajutorarea regenerării naturale s-au efectuat pe 982 ha.

5.3.10. Presiuni antropice asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Presiunile antropice exercitate, asupra pădurilor din fondul forestier naţional, fondul forestier al unităţilor teritorial – administrative şi din pădurile private ale persoanelor juridice şi fizice, au constat în tăieri ilegale de arbori, păşunat cu animale domestice, nerespectarea regulilor silvice în exploatările forestier, etc.

Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de persoane, s-au tăiat arbori din fondul forestier din domeniu public al statului - în volum de 4300 mii mc, din care prin fapte ce constituie infracţiuni de 834 mc, contravenţii 7,6 mc, iar din tăieri ilegale de arbori - pe care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate - 3443 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 16 mc.

Valoare pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum 4300 mc a fost de 629095 lei, cele mai mari pagube s-au înregistrat la ocoalele silvice: Bocşa Montană, Bocşa Română, Văliug, Teregova, Rusca Montană şi Păltiniş.

116


Prin păşunat ilegal s-au distrus puieţi forestieri, din care a rezultat un prejudiciu de 80 lei. În pădurile proprietate privată, a persoanelor juridice şi fizice, s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 319 mc, cu o valoare a pagubelor de 86372 lei.

Prejudicii importante au fost constatate în anul 2006 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului, precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare.

Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaţi ilegal, seminţiş natural - din specii forestiere - distrus, vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarţei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaţi - destinaţi a rămâne pe picior -, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaţi ilegal arbori în volum de 401,9 mc, 0,16 ha seminţiş natural distrus şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea arborilor nemarcaţi. Valoarea totală a pagubelor, din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor, s-a ridicat la 164 220 lei.

Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat, cu deosebire din zonele staţiunii balneo – climaterice Băile Herculane, ca şi din staţiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic.

Prejudiciile ce se aduc biodiversităţii, în general, constau din parcarea autovehiculelor în locuri nepermise, pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea de deşeuri menajere la întâmplare, degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri, recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori, deranjarea prin strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora aprinse la plecare etc.

De asemenea, presiuni se exercită asupra pădurilor, în special a celor din apropierea oraşelor prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere, poluarea cu substanţe nocive emanate de instalaţiile industriale ale combinatelor siderurgice din Reşiţa şi Oţelu Roşu, precum şi prin fenomene de poluare transfrontalieră.

Rezultă, cu pregnanţă, că presiunile antropice exercitate asupra poluării sunt puternice şi variate cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra diversităţii biologice caracteristice pădurilor, în multe situaţii cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra ecosistemelor forestiere.

În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse, în anul 2006, un număr însemnat de acţiuni în scopul mediatizării importanţei protejării, protecţiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naţională a statului privind asigurarea integrităţii şi conservării fondului forestier naţional.

În cadrul ”Lunii Pădurii”, în perioada 15 martie – 15 aprilie 2006, s-au realizat un număr de 5 emisiuni pe postul de televiziune locală Banat TV, cu privire la starea de sănătate a pădurilor, importanţa lucrărilor silvice pentru gospodărirea mai bună a pădurilor, valorificarea durabilă a resurselor pădurii etc.

De asemenea, s-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio Reşiţa pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor, a reconstrucţiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului. Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate .

117


Prin personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor administraţiilor parcurilor naţionale, s-au realizat 40 de acţiuni de educaţie ecologică în şcoli, în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente aniversare, pe teme de protecţie a naturii, cum sunt :

2 februarie – Ziua Mondială a zonelor Umede; 27 aprilie – Ziua Pământului ; 24 mai – Ziua Europeană a Parcurilor 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului 23 septembrie – Ziua Mondială a curăţeniei şi altele.

Au fost realizate mai multe panouri explicative - de avertizare şi de orientare - care s-au montat pe principalele trasee turistice, în apropierea staţiunilor turistice şi balneo-climaterice, precum şi în ariile naturale protejate, dar s-au şi refăcut cele deteriorate.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Pădurea - ca obiect de activitatea al silviculturii - exercită influenţe din cele mai însemnate asupra naturii şi mediului. Astfel pădurile din grupa I funcţională cu funcţii speciale de protecţie, cuprind următoarele subgrupe:

păduri cu funcţii de protecţie a apelor ; păduri cu funcţii de protecţie a solului; păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători; păduri cu funcţii de recreare; păduri de interes şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier.

Pădurile cu funcţii de protecţie a apelor includ păduri de pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare, cu albia majoră a râurilor, în bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni şi îndeplinesc în principal rolul de reglare al scurgerilor de ape pe versanţi, precum şi în menţinerea unor debite constante ale apelor curgătoare.

Pădurile cu funcţii speciale de protecţie a solurilor, cuprind păduri situate pe stâncării, grohotişuri şi terenuri cu eroziune în adâncime, alunecări active, precum şi pe terenuri cu pante mari, păduri din zone cu relief accidentat limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, precum şi de altă natură şi au ca rol protecţia terenurilor şi solurilor forestiere din aceste zone împotriva unor fenomene naturale (eroziuni, alunecări, prăbuşiri, etc.).

Pădurile cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători cuprind păduri situate la altitudini mari, în condiţii grele de regenerare, păduri din zone cu atmosferă mediu şi puternic poluantă, precum şi cele din imediata apropiere a depozitelor de steril.

Pădurile cu funcţii de recreere, sunt situate în păduri special amenajate în scop recreativ, păduri constituite în zone verzi din jurul localităţilor, staţiunilor balneo – climaterice şi climatice şi altele în păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier includ pădurile constituite în rezervaţii naturale, ştiinţifice, peisagistice, cele destinate cercetării ştiinţifice pentru ocrotirea unor specii rare de faună, păduri seculare, parcuri dendrologice şi parcuri naţionale.

De asemenea, arătăm că şi pădurile situate în cadrul zonării funcţionale în grupa a II-a, pe lângă funcţiile de producţie a lemnului îndeplinesc şi importante funcţii de protecţie. De menţionat este şi faptul că pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor

118


luminoase solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.

5.4. Mediul marin şi costier


5.5. Concluzii

Peisajul geografic în partea de sud vest a ţării, prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu influenţe mediteraneene, au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate specifice acestei regiuni ceea ce a dat un caracter de unicitate acesteia.

Tipurile de habitate identificate pe teritoriul judeţului cât şi varietatea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes european multe dintre acestea prioritare au fost incluse în cele 15 propuneri de situri (SPA şi SCI ) ale Reţele de Arii Naturale Protejate Natura 2000.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, în anul 2006, prin personalul specializat al compartimentului protecţia naturii, protecţia solului şi subsolului a contribuit la realizarea Reţelei Natura 2000, prin completarea bazei de date pentru propunerile de situri şi totodată a realizat acţiuni de informare-consultare a publicului, în zonele unde se regăsesc aceste situri. Activitatea de identificare a habitatelor şi a speciilor prioritare care pot fi cuprinse în noi situri continuă.

Consiliile locale ale unităţilor administrativ - teritoriale nu acordă suficientă atenţie politicii de protecţiei şi conservare a ariilor protejate şi monumentelor naturii. Datorită acestui fapt unele habitate naturale şi unele specii de plante şi animale sunt afectate ca urmare a activităţilor antropice necontrolate.

Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură, din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important, ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora.

Prin personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor de administraţiei a parcurilor naţionale s-au realizat peste 100 de acţiuni de educaţie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente ecologice, pe teme de protecţie a naturii.

De asemenea, s-au realizat mai multe emisiuni la postul de Radio Reşiţa şi postul local Banat TV, cu temele: „Conservarea biodiversităţii în judeţul Caraş – Severin” şi „Importanţa implementării Reţelei Europene Natura 2000”. S-au transmis comunicate de presă cu ocazia tuturor evenimentelor ecologice şi a acţiunilor întreprinse de agenţie în scopul protecţiei şi conservării florei, faunei sălbatice şi a habitatelor naturale.

Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante, broşuri privind protecţia şi conservarea biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate cât şi a propunerilor de situri NATURA 2000.

119


120

IRIS REI CAMPANULA

FICEDULA PARVA

DENDROCOPOS SYRIACUS

Anuar 2006 Cap 5 Rev

Documents

Transcript of Anuar 2006 Cap 5 Rev