ANUL XL. — Ho. 15 2 ie i exemplaru l Duminica 13 Aprilie 1924

Universul Literar — PREŢUL ABONAMENTULUI Io tară: pe un an 1 0 0 l e i . In străinătate pe on an 2 0 0 l e i . — i — — — — — — — ' I

P A R I C I D U L

2. — N r . 15. U N I V E R S U L L Í T E R A K

I n zilele de stricăciune ale Vene" jţiei şi Florenţei, s'a plăsmuit monu­mentele nepieritoare ale Renaşterii . Nici odată artele n 'au înflorit mai cu strălucire ca atunci.

A tâ t a glorie a putu t să dea lumii şî . tuturor vremurilor epoca de sânge şi 'desfrâu a Italiei medievale.

Şi astăzi pecinginea răului se în­t inde grabnică şi nimicitoare peste oameni, întunecând faptele civiliza­ţiei, întristând sufletele celor mai buei .

Astăzi însă s"au cocoţat in vârful piramidei sociale, afară de rare inte­ligenţi superioare, ce se ţin cu multă trmdă acolo, sumedenii de creaţiuni postbelice, oameni îmbogăţi ţ i pe nea­şteptate din câştiguri r-epezi şi neîn­găduite.

Singurii năpăstuiţi ai vremii par să fie scriitorii şi artiştii, cari au ajuna: adevăraţi parias ai societăţii, când ei a r trebui să fie pârghia cârmace şi lă­muri toare a ţăr i i .

Dispreţuiţi pentru crima de-a fi in­telectuali, ostracismul îi loveşte fără cruţare, osândă pornită, din lagărul celor ce m r i înţeleg. - Scriitorii şi artiştii n 'au avut tăria să înfrunte -răul şi, afară de rare exr cepţiuni, s'au înjugat fără murmur ia carul îmbogăţiţilor din războiu, îm­podobind decorul unei faţade, ale că­rei coloane interioare nu se prea sprr jinesc pe temelii sigure-

Stricăciunea zilelor noastre i-a a-tras şi pe ei în vârtejul ameţitor, ast-

.Bra epoca moşilor, şi o învălmir Şală imensă, de oameni să răspândea, să 'nşerpuia, să ciocnea, să 'mprăş-tia, ca să se întâlnească iar pe şo­seaua largă, murdară , învăluită îa-tr 'un nor de praf şi într 'o duhoare năbuşitoare. Toate miresmele neplă; cute de untdelemn rânced în care fierbeau gogoşi, de cărnuri . suspecte fripte la grătar, se amestecau cu mirosul murdăriei animalelor. şi cu acela al unui popor înăduşit care doar la zile mari se găteşte ; a-dică să pomădează, după o spălătură sumară, cu pomadă proastă de tran­dafiri, şi se împodobeşte eu busuioc.

Totul întocmea o atmosferă specia­lă şi în acel loc într 'o mulţime de ba~ race îşi expuneau negustorii mărfu­rile. Câte un rând întreg de prăvăli­oare unde lipovenii cu cămăşile verzi şi roşii vindeau tu r t ă dulce cu mig­dale. Apoi prăvăliile cu jucării, de calitate proastă, care de care mai caraghioase şî ce umpleau de admiraţie ochii căscaţi aî copiilor. Barace de fotografii a la mi-

fel că ei nu văd perspectiva largă a tabloului — pentru că trăiesc în cu­prinsul lui — ca să'l poată zugravi cu sinceritate.

Sat i ra lui Juneval , elocvenţa unor retori biciuitori şi sarcasmul lui E-rasm, — ia tă cele ce ne lipsesc în ziua de azi.

Dar să nu se uite că e mare păcatul celor ce au pregăti t nebunia de azi, şi oamenii prea mici în faţa marilor zile ce trăim. Răstignirea inteligenţii pe crucea desfrâului general e o cri­mă, ale cărei urmări nu vor întârzia să se arate .

Intelectualii sunt creerul social al naţiunii. Dacă aceştia sufăr. în­treg organismul e în suferinţă şi el.

Să sperăm însă că durerea profunda şi chinul îndelung răbdat de ei. — le va cenătui sufletele în aşa chip ca în­dreptarea să vină tot pe calea lor.

Scriitorii şi artiştii sunt astăzi pa­rias umili ai societăţii din propria lor vină.

Ca mâne, vor înţelege, poate, că răspundere mare apasă pe conştiinţa lor, şi atunci vor purcede, cu energie, la înnălţarea culturală a neamului pentru ca, de pe urma unei generaţii jertfite, să iaaă la lumină o generaţie de oameni robuşti şi de voinţi lapi­dare întru înfăptuirea marilor ţeluri ale civilizaţiei româneşti .

Multe rele se vor isprăvi atunci, iar ţa ra noastră va putea porni cu încre­dere spre înfăptuirea destinului glo­rios al neamului românesc. i„ L

nut unde ieşi totdeauna, ori cu falca, umflată, ori ofticos; barăci de stăm-buri, olărie. coşuri, lemnărie, bijute­rii false, pirogravuri cu desemnuri naţionale, etc. etc .

De o parte se afla to t ce poa­te dăsfă ta popom! : tragerea ia semn, loteriile, menagerü, căluşei, birturi unde se mănâncă sarmale şi mititei, şi unde se bea vârtos ! Toate astea iu sgotnotul asurzitor ai unui taraf de lăutar, cari cântau romanţe sentimentale, ori arii na­tionale. Berăriile atrăgeau mult public. Localuri unde pe o mică. scenă femei păcătoase, vopsite şi gă­tite cu haine sclipitoare, cântau cu vocea falsă şi răguşită : făcând ges-gesturi nepotrivite, şi adesea ori ob­scene, în aşa zisul lor dans.

Mulţi socoteau să-şi asigure bani albi pentru zile negre în acele zile de târg ; şi mulţi să mai răsufle, să mai uite de necazuri, înecându-le în pa­harele 'cu vin ! Şi unii, şi alţii, se în­tâlneau, se priveau, se lăsau să-i ducă curentul ce ca o vrajă îi făcea să t răiască clipe scurte, sgomotoase, ;

înşelătoare, într 'o viaţă care ameste­ca laolaltă neutru scurt t imp toa te

feţele omeneşti. Tot felul de oameni ie atingeau unii de alţii într 'o frăţie t recătoare . Toţi u rmăreau aceiaşi hi­meră : plăcerea ! Pr in t re acei care 1

at răgeau mai mul t pe căutătorii de clipe de fericire erau saltimbancii, actorii de circ, făcătoriii de minuni, cum zic cei din popor. Paiaţele, su­lemenite şi îmbrăcate în haine mur­dare dar vopsite în culori ţ ipătoare, t răncăneau, strigând, dând din mâini, făcând glume ordinare, care s târneau râsul gurăcăştilor.

Pe astfel de succese se bizuiau ac­torii de bâlci ca să ia cât mai mulţi bani delà mul ţmea prostănacă. îm­pins de curent mă lăsam să mă ducă unde s'o nimeri. Totul mă interesa, poporul cu gusturile lui co­pilăreşti, tipuri pe care Ie întâlneam, mizeriile care şi ele îşi dasoră întâl­nire în acel loc în care sperau că 'n schimbul dăsvăluirei ororilor lor, să ajungă la un câştig mulţumitor.

La moşi este locul unde se văd toa­te mizeriile omeneşti, fizice natural , căci în ca priveşte celelalte vai. cine oare poate ceti în sufletul omului ?...

Uneori se oglindesc pe faţa ome­nească ckinurile sufletaşti, chiar pe acelea vopsite ca de pildă ale paiaţei de care dădui cu ochii ! In fata uniu

9

cort făcut dintr 'o pânză groasă, no­roioasă, cârpită cu petice mari, la in­t rarea căruia erau vopsite, pe sdrean-ţa care masca intrarea, câteva figuri monstruoase, — sta rezemat un om slab, bătrân, cu faţa schimonosită de păcătoşenia vieţei, zugrăvită cu alb, roşu şi alte desene ciudate, ca toate paiaţele, cu un tricou rupt care-i acoperea trupul. Tricoul prea larg pentru corptri dăşirat, era cu­sut cu fâşii roşii şi galbene, care FIR eeseră pe тгеяалвгі împodobite cu flu­turi de aur, şi pe eare iei colea dacă mai lucea câte un fluturaş sclipitor. In sgomotul asurzitor, în acea deslăir ţuire de putere de viaţă, în acea ve­selie brutală, paiaţa rezemată de stâlpul baraeei s t a moată ! Шегі o glumă, mici © dwsmara. nici un gest ! Tristă, resemnată, părea că priveşte acei furnicar care naişraria în juru-i ea visul unei vieţi nrieteitoa-re de pasiuni, dorinţe şi plăceri. La ce bun. să-i mai cheme, să-i mai aţâ­ţe ; nu етж el o umbră pierdută prin­tre alte uaasfee ? !... Cugetai că acel nenorocit abdicase, şi ca un foailoffl care se desumflă. se lasă fleşcăit spre pământ !

...Totuşi intrai de curiozitate în a cea baracă aproape mortuară . înă­untru era întinsă delà un capăt la altul o sârmă groasă lângă care aştepta o fată tânără (desigur fiica paiaţei) ultima expresie a mizariei, de o slăbiciune fantomală. cu faţa ca de ceară pe obrajii căreia se aflau două pete roşii de sulim an. Buzele erau roşite cu vopseaua care nu aco­perea însă un cearcăn vână t pe mar­gine. Ochii mar i şi frumoşi mai păs*

D u m i n i c ă 13 A p r i l i e 1924. U N ! V E - S U L Li 1 EKAK

B A S A R A B I E I — Cu prilejul aniversări i a 6 ani d e la unire —

t rau încă o expresia de candoare.. Trupul care părea că o sune ca un schelet când s'o mişca e acoperit de o rochie verde cusută cu- argint să ridică de pe scaun în t r 'un gest obo­sit, şi se îndreptă spre sârmă, apoi cu mişcări maşinale, se sui pe firul de fier, şi cu un evantaU mic în mână. începu să alu-nece cu gesturi graţioase. Totul era factice, şi surâsul îngheţat pe buze-le-i vinete şi graţiile trupului sufe­rind, şi uşurinţa cu care aluneca pe acel drum primejdios, ascunzând ochilor nepăsători patima acelui t rup şi acelui suflet chinuit! Şi m 'am gândit eşind din acel cuib de durere Ia acei care alunecă pe sârma vicţei, înţepenindu-şi trupul dureros şi su­fletul îndurerat. | uuând pe faţă. mas­ca surâsului convenţional, ca să alu­nece înainte tot înainte, pe firul vie" ţei, nevrând ca spectatorii din jurul lor să_i compăl imească !.... Şi acea paiaţă dala intrarea barăee' , nu era oare imaginea acelora care după ce au desfătat publicul, după c e au m i ­nunat pe a tâ ţ ia c u scama!oria cuvin­telor lor, cu farmecul cu care ra do­tat natura, după c e -"au îmbrăcat în hainele sclipitoare ale gloriei, după ce au fost înfiaţi şi ră.sfăţaţi de mul­ţime, sunt lăsaţi pradă uitărei. mi­zerie! şi morţei . în ziua când nu mai pot încânta pe acei copii ingraţi nu­miţi oameni ! ?

ÜHÍrosina P a l i a

. . . , ,Te a ş t e p t ele a t â t a v r eme , si t u u n i vii, m u l t a ş t e p t a t ă , dulce, iubi tă , c â n t a t ă p r i m ă v a r ă !... De u n a n în­cheia t , a şa de lung şi nesfârşi t . . . . de când ab i a dusă ie aş tep t , şi înde lun­gă, t r i s t ă , n o s t a l g i c ă a ş t e p t a r e , a m sufer i t !...

Ţ i - a n u n ţ i ven i rea . . . c u l impezi a-ripi de l umină , cu cerur i dulci şi cal­de, p r i n g e a m u r i a ş t e r n â n d t r l e . în so l i t a ru l şi recele m e u cuib de-o i a rnă î n t r e a g ă , r i sp înd din nop ţ i l e lungi t r i s t e , pus t i i şi reci, t ro i anu l de gân­duri do p â n ă a c u m . . .

Vino da ră , dulci 1 , nespus de do rn i c a ş t e p t a t ă p r i m ă v a r ă , dă-mi z â m b e ­tul lu minei t a l e s t r ă luc i t oa r e , dă-mi l impezi , nes fâ r ş i t e t a l azur i de lu­mini d e s f ă t ă t o a r e , dă-mi zilele t a le lungi , frumoas." 1, scâlciate în băi de prielnice lumini . . . . c r â n g u r l e t a le verzi , veşnic de t ine în t iner i ţ i 1 , ta i ­nici Io bol ţ i de r a m u r i pe u n d e să -mi p l imb visuri le , u n d e de a t â t e a ori de t o a t e cele d in l u m e u i ta t*am. cn să ie a m mai m u l t cu mine , şi te-aiu slă­vit, n e p r e ţ u i t ă a m a n t ă de un ică feri ' c ire a v ic ţe i me le !...

Şi nop ţ i l e t a le ! Ce l impezi văd nopţ i le t a le târzi i , d a t e 'n va ră , cù lună p l ină , c â n d c u l c a t în p r i dvo ru l case ! mele , n u p o t s ă d o r m de c â n t e ­cu l r o m a n ţ i o s al p i tpa l acu lu i , care-şi

Pe tronul pângărit de sânge, Azi, Ţarul Roşu se ridică.

Purtând în mână sceptrul morţii, Cutează lumii 'ntregi să zică ;

Că ţara dintre Prut şi Nistru, Tu, Basarabie iubită, 'Aî fost a lor, ruptă din trupul împărăţiei moscovită...

N'ajunse veacul dc durere Şi chin cât ai răbdat sub cnut l

Acum ar vrea să'ntindă „raiul Cel „bolşevic" până la Prut.

Ei sunt ca fiarele flămânde. Lime dor de satele-ţi bogate. Ar vrea să-ţi prade tot avutul Şi rodul holdei 'mbelşugate.

Şi fiicele să-ţi necinstească. Să fie ale lor mirese Şî iar în vatra strămoşească, Din nou. amarul să-l reverse.

• • • • • •

Tu, soră scumpă, nu te teme De ce vecinii răi vor spune,

Căci graiul, portu-ţi românesc Sunt mărturii din vremi străbunei

Şi „Valid lui Traianu e martor l Arată-l Ruşilor duşmani.

Acolo, au străjuit strămoşii Viteji legionari romani. —

la-l pe Muscal, şi dirl să vadă Delà Ilotin şi pân'la Mare, Cetăţi, pe unde s'au luptat

Arcaşii lui Ştefan-cel-Mare.

varsă cascada cristalină a înduioşă­toarelor lui melodii ce nu mai conte­nesc...

Şi peste firea toată, vrăjită de so­lemna frumuseţe a acestor nopţi ale tale, se aşterne vecernia greerilor. L i serenada lor obscură şi monotonă, îmi depăn pe caerul minţei, gându­rile cari mă farmecă prin lumina străvezie şi visătoare a lunei-pl'mo. prin care aovea par'că le văd.

...îmi voi instruita coardele inimei, se vor trezi în mine înduioşările sfin­te, şi voi cânta iarăşi ; imnuri de sla­vă şi de nesfârşită iubire cânta-v'o i ţie. cea mai frumoasă, din iubirile mele.... şi din harul frumuseţilor tale mă voi împărtăşi, şi te voi iubi cum totdeauna a tâ t de nespus iubitir te-am, cea mai frumoasă şi dulce d'.n iubirile mele /".

In depărtarea-ia'de-lume, unde nu­mai cu tine sunt şi a tâ t de fericit mă. faci, atunci, în slava împărăteas­că a paradiziacelor tale frumuseţi, -şi cân'tate-voi, cu noi şi prospete cân­turi, şi te voi iubi, „cea mal frumoa­să şî dulce din iubirile mele

Şî la Chilia du-lf şî-acole, Vorbeşte-i de~a lui Ţepe.ş „ţeapă"'. De-ar. învia, azi Voievodul, Le-ar da el, şi pământ şi apă !

Şi éronici colbuite, scrise Cu slovă veche — slavoneascu —» Tu adu'i, ca să se încreadă Şi adevărul să-l citească !

Şi codrii tăi bătrâni să'ntrebe. Câmpii şi ape... şi morminte... ...Şî morţii s'ar scula să spună A cui ai fost tu mai 'nainte !

Şî, dacă încă nu se'ncrede, Şi vrea din nou să te robească. Tu buciumă... şi fraţii tăî Toată oştirea românească

Ne-om strânge toţi ! Şi suntem mulţx

Romani „d'un sânge şi de-o lege'* Spre Tisa, Dunăre şi Mare... Şi Ferdnand I nimi rege !

Din piepturi oţetite "« lupte, La Nistru, vom zidi zăgaz Ce, nici-odată nu-l va trece

A l balşevîcilor talaz.

Suntem deprinşi cu grele vremuri, •Ne-am oţelit la Mărăşeşti. Mu te lăsăm pe mâini streine'! De acum,

Pe veci a noastră eştil I . C. P e t r e s c u

î n v ă ţ ă t o r S l ă n î c - P r a h o v a

In tăinuitele şi desfătătoarele tale crânguri şi lunci stareţ sihăstriei şi nopţile tale a t â t de frumoase ca do ..început de lume", sta-v'o-i ; prive ghîe de sfântă adorare voi face, ca de atâtea ori din anii vicţei mele, în­chinaţi dunmezeeştlor tale frumu­seţi.

Luna nopţilor tale. poduri de ar­gint aşternând ascunselor cărări de crânguri şi de lunci, bălţi de argint pe răcoroase eleştee. cer spuzit de stele pe care să-l prveşti viaţa întrea­ga fadă să te poţi sătura, odihnă gân­durilor, farmec vieţei.... linişte, pace şi reverie, şi te voi iubi, cea mai frumoasă şi dulce din iubirile mele

...Vino dară, dulce primăvară, cur­mă-mi aşteptarea aşteptărilor tale, desfătează-mi viaţa ce ţi se închină, amantul de totdeauna, acelaş, îţi voi rămâne.

Din sfânta fericire ce reverşi în fiinţa-mi, sfinţindu-mi viaţa, imnuri ţi-oi cânta, precum cân ta t ' am de a-de a tâ tea ori de câte ori mi-ai venit,... şi te voi iubi, „cea mai frumoasă si dulce din iubirile mele'!"

P e t r e * - G â d e l

4. — Nr. 15, UNIVERSUL LITERAR Duminică 13 A PRII

Educaţia fizică

Când eram student la Geneva în­tâlneam prin cafenele, pe stradă, pe un domn care fără să vrei te atrăgea prin exteriorul lui şi nuT puteai uita că Гаі văzut odată. Purta vecinie un joben fără lustru, ca un fel de clac, peste o claa de păr, avea un barbişon

cal întregului corp şi copflul slăbit, a* nemiat, execută aceea'ce urechîa lui pricepea cu greu.

Delà această constatară a pornit sistema lui, care se reduce în crearea unui aşa zis alfabet al mişcăreî, în virtutea căreia pentru mâini rămâne mişcările bătăiei tactului iar pentru picioare executarea ritmului

Gimnastica ritmică ar fi după în­săşi autorul ei educatoarea acelor ca*

Şcoala de gimnastică de la IIelleran (lângă Dresda) a prof. Dalcroze.

negru şi o privire foarte vioaie. Iri curând am ştiut că era profesorul de muzică Jacques Dalcroze şi nu de mult îi se jucase o operă muzicală care n'avusese succes şî că este un original. Aceasta era între 1899—

De atunci am auzit M U L T vorbm-du-se de Jacques Dalcroze dar nu ca D E U N profesor de muzică sau un G O M P O Z I T O R muzical, D A R ca de auto­rul unui nou sistem da gimnastică : gimnastica ritmică.

E drept C Ă încă de pe vremea când, J. Dalcroze era la Ѳевеѵа E L publi­case o serie de C Â N T E G E „Randes en­fantines1' Î N care voia să A R A T E unî-веа care ar fi între ritmul muzical şi ritmul mişcărei, dar de A C I şi până la un sistem de gimnastică era depar­te. Şi totuşi originalul profesor dő mu­ai că de la Geneva A creat un sistem ie gimnastică şî posadă astăzi Ia Mellerau în apropiere de Drezda un institut special pentru învăţătura a' «estui sistem, în care se adună anual sute. de elevi şi eleve din întreaga lume. Sistemul este cunoscut în TOT universul ca sistemul lui Dalcroze ş i el are mulţi adepţi. Cum s'a desvol-tat sisteiriul său ?

Profesorul de muzică' Daleroza a observat că elevii claseî sale mai re­pede îşi fixează în memorie o melo­D I E şi R I T M U L eî dacă însoţesc cânta­R E A , cu mişcarea mâinei. Dar unii din copiii C H I A R B Ă T Â N D tactul cu mâna nu puteau prinde melodia. Atunci pro resorul le-A spus : Umblaţi dacă vreţi, dar cântaţ i ! Şi în loc ca copiii S Ă bată tactul, ci făceau câte un pas la fiecare sunet. Mişcarea musculară transmite conştiinţa ritmului m uzi*

pacităţi nevăzute care dirijează acţi­unea reciprocă dintre suflet şi corp şi care ne permite să manifestam în afară сзеа ce este în noui înşî-ne, Tofc ce este în om, ori câtă valoare ar a-vea, numai atunci are o valoare vita­lă când se manifestă în afară. E clar din cele spuse cât de importants

este educaţia acestor capacităţi dej manifestare şi eât feebue ea să 0$ supusă ordinei şi autocondueerei. '

Bine înţeles într'un articol de re* vistă nu se poate expune toată siste­ma foarte complicată a lui Dalcroze,;i dar despre ea era nevoie să se vor­bească într'o revistă pentru tineret, astăzi când se vorbeşte aşa de mult de educaţie fizică a tineretului.

^ ^ Dr. L A

FibATELU

Nooi Premii filatelice Pentru Tuna Aprilie, cititorii noştri,

cari ne vor trimite toate cupoanele prevăzute în fiecare număr din acea­stă lună, vor concura la 10 premii în­semnate filatelice, — cuprinzând fie­care din ele un lot de 50 diferite ale­se.

Rezultatul premiilor îl naşa aunţa cititorilor în numărul din luna Iunie. Cupoanele ni se vor trimite cel maî târziu până la 10 Iunie. Cele sosite peste această dată nu vor mai fi va­labile la tragerea premiilor.

* Mărcile speciale ale jocurilor olim­

pice delà Paris vor fi puse în vânzare în birourile poştelor, eu începere delà 1 Aprilie.

Deocamdată nu vor fi puseră dis j

poziţia publicului decât mărcile de 10 şi 25 centime.

Cele de 30 şi 50 centime vor fi puse în vânzare ulterior.

j peiunţii noastră. Ä"m- bătut atâta vreme la portiţa unei inbni Ştîn treniut ea de friguri- lângă ea- am aşteptai, IPa* se vedé că), acolo nu e sufletul cr foate Să. 'nţeleagă suferinţa unui őm îngândurat,

Glasul meu ca rugăciunea, ce-o 'natyă în faţa Sfmieu S'a pierdut fără să aibă un eeou cât de uşor Şi cum greu e ea din stâncă să scoţi sunete frumoas* Am plecat lăsând portiţa ferecată cu zăvor.

Ar ft sigur o minune ca în zilele de-acuma Să găseşti un om ca tine iertător, supus şi drept Şirar fi fost o neghiobie ca s& tremur înainte Ou. privirea rătăcită şi bătăi de foc în piept.

Am lăsat cioeămtura pentru vremuri mai $eninet

Căci aşa e scris, se vede, ca trăind mereu să épen; Dacă azi a fost furtună şl cumpUtă vijelie, 1

Mâihb aceaşi soartă oarbă îţi va rezerva plăeeru

Speră'n- linişte şi paeer spune neted Ta scriptură, Pentru cei ce cred întrânsa şPn înţelepciunea sa, Iar cum eu sunt credinciosul în preceptele frumoase, Ce păcat ar fi pe mine sfatul ei de n'aş urma.

Bine, rău, pe lume 's toate; pentru noi au luat fiinţă, Legea legilor din lume nu ţi-e dat ca tu s'o strici : La 'nălţmea eteree cu sclipiri de mândri aştri Nu se poate ca s'ajungă moşoroiul de furnici.

Cagoabel lo

Duminică i á Aprilie ІЭ24 . UNIVEK5UL LITERA* ÍNf. 1 5 . 5 .

d e LEONTIN ILIESCU

'Superbe dimineţi de-AprUl... In luminişul dm pădure Eu le-am trăit ca un copil Ce încă n'a'nvăţat su'ndure. Sglobii sburau printre stejari In vrajă razelor de soare H Ibaştri fluturi mici şi mari Cu freamăt lin din aripioare, Ti$a idile'n crâng Virgil 'Şi triluri de privighetoare, Iar eu vîscm ca un copîl In iarba cu mărgăritare Prin ramuri soarele *mpletia 0 horbotă de raze blonde. Şi gloria-i seymprăştîa In stol de visuri vagabonde. Pădurea — sanctuar păgân,

Cu uriaşe «olonade — Şi dorul, singurul stăpân^. Se'mbrăţîşau printre Dryade.

Era un vis de rugăciune, Cu ramuri — braţe către cer — Cântau privighetori nebune Un imn visat de Meyerbeer... Zefir se furişa alene Spunând poveşti din Theocrit... Iar eu. cum stam cu ochii 'n aene Păream un schimnic aiurit. Târziu de tot, înspre amiază, Plecai senin,- privind în sus înţelegeam sublima rază Din ochii blândului Isus.

Din p i e s a d e teatru „Făt-Frimtos-*

Nimic nu peate fi mai frumos de eât poezia românească, poezia ţărei tale. Ai cules'o în zile fericite pe pa" jişti şi în păduri; ai privit'o de pe dea­lurile şi munţii româneşti. Ai adu-nat'o din nopţile de basm ce se cobo" rau peste satul adormit ca să străju-ească tinereţea şî dragostea ta ou lu­mina îunei. cu razele stelelor, cu freamătul frunezlor, cu vre-o doină de fluer, îndepărtată... Cortina actu­lui al treilea din Fătfrumos, r>di cată, desvălue decorul unei азете* nea nopţi.

— Ce este mai frumos pe lume ? a întrebat Agh'uţă pe tovarăşi lui Fătirurnos adunaţi în juruldocului şi:

F L O E E A : (feS mai frumos pé ferne ''l

Păi ѵегі tu rând pe rêadt QMrmmU le cam are pe toate

*e piept şi ' n gând

A G H I U Ţ Ă : Le are. dar ee cântă

românu mai cu dor І Ce cântec delà ţară

e mat mângâetor ? iidvce'ţi-v'aminte cAlerun

crâmpei de cântec î S4:vrt ca o sărutare şt lung

aa un descântec

GRAUR : Кчпіс nu te mânga,'

<W dragostea, nimic...

FLOREA : Dar tot ea te frământ''/.

GRAUR : Ce'ţi pasă eşti voinic.

Ah, cum răsună doina iubirilor la noi Luminător şi jalnic. Ia asctiltaţi şi roi

Foaie verde de răsură, Pulculîţă, floare'n gură Cu ochi negri ca neghinei. Gura dulce ca smochina

Te cunosc când treci pârâul Că te strânge bine brâul...

•Şi doina, după ce arată farmeceie iubitei, urmează cu tristeţea ce, în deobşte, se jelueşte în doinele noâs j

tre, din cari, autorul a cules spiritul versurilor sale : Mândro, dragostele noastre Aii rămas pustii pe coaste. . » • . . • Eu strig, mândra nu in'aude • « • • • • Eu strig, mândra mea-i departe.

Tată însă că Licurici, drl Manu, spu­ne şi el o poveste de dragoste o dăm în întregime căci publicul a consar «rat'o cu aplauze smulse de verya glumeaţă a versurilor, intrunîia eo splendida Interpretare a artistului.-¥runză*n prun frunză sub ргШ 'Лрйі eu sunt băiat bun, hicuricî pui de păim, Жт ţara cu vinul bun Cu cireşile pietroase Şi'cu puicile frumoase

Foaie verde dé mohor, ffîa pus dracu să ma'mor Da nevastă ca a mea Nu mal are nimenea :

Fuge-afară Foc şi pară. In ogradă Stă de sfadă

rn bătătură " '" Face gură, Vrea in tindă

Să mă prindă. In poiată Să mă bata, Intră'n casă

Mânioasă. Şi'mi zice să4 zic frumoasă. D'apoi foaie d'avrămeasă M ram găsit altă mireasă De la. noi a opta casă. Mb am găsît o ibovnică. Gchcşică, subţirică,

Legănată, alintată Da păcat că'i măritată. frandafir tn patru er este, Dulce'i gura la neveste, Dulce e atunci când este. DaJ nevasta altuia Tu-o iubeşti şî el ţi-o ia. Foaie verde şălcioară Mi-a trimes vorbă'ntr'o seară Că bărbat'său a plecat PenWo noapte într'alt sat Şi ca să mă duc là ea Ga" m1 aşteaptă guriţa,-Şi m'aşteaptă doniţa Ou vin roşu îndulcit, Şi m^aşteaptă-un purcel fript* D'apoi, Doamne, ce-am păţiţii Vai de mine, cemam ajuns Să iubesc pe sub ascuns N*am luat seama la pârleaz G'avea măsarun câine breaz Ce te rupe de obraz. Nu intrai în casă bine Peste mine, cine vine î (Mne pică nepoftit ? Ia, bărbatul necăjit. Când era gura mai dulce Pe bărbat dracul aduce Eu, cu : Ce mai faci, vecine 1 Dânsu: Da' ce caţi la mine f Eu, că'i tunsă, ba că'i rasă, El, ce cat la elin casă. Bu să'mi iau cuşma din cuL El, ce cat la masa lui ? Eu, De ce-ai fost într'alt sat * ІШ, ce cat la elin pat 1 Eu, mă dau pe lângă prao El, cu mâna pe ciomag.

Ce vrea oare 1 Cum ? Eu, cart

0 bătae rí am văzut Be eind mama.m'a fèeut

Prin susai АЫа scăpai. Prin urzici. tat cu băşici «Sar pârteazu Scap obrazu, 'Sar cărarea Scap spinarea,

\Bup"o glugă Ţinte fugă

Puaă, fugă, Pâri1 acasă,

3B!RÉ noaptea răcoroase JŞi-eru fuga sănătoasă, ttaieu, oftat, oftat, Toată noaptecram tremurau Ou bărbatul m-a aflat Qti toţi câinii m'at» lătrat Pentru'un pic de sărutat. !Ö*«poi foaie de, trei tei, Ш, hi, hi, bordei, bordei, Ш ! Ml Ы ! pereţi, pereţi, t4lşa neichi-i descue\%, Nevestică bătăuşe Ѣгада badelui brânduşe

Tot mai bine 4 lângă tine

'Că tu dai sau zici că dai. Da' ciomag în mână n'ai 'Cum avea alde M iha*. !Şi-am încălecat p'o şea 'Şi v'am spus povestea-aşa':

B u p ä povestea lui Licurici,; уотг cul Spulberă-vânt aminteşte de fru-

^ ţnuseţea vitejiei :

Pârâiaşul din pădure Curge negru ca de mure-Şi s'aude când şi când, Vântul printre brazi bătând Pe la miez de miez de noapte (Vântul trece printre şoapte Vântul trece singur cuc Peste inimi de haiduc

" 'mă de frate Peste inimi sângerate

Scena acestei şezători se termina cu duioasa doină spusă de Tei-Legă-iiat.

I e ori ce t a ră de pe pământ te-ai a-fla şi oricât de fericit să fii acolo, este rdestul ca să auzi un cântec, o doina românească pentru ca ochii să-ţi u-mezească şi să te prindă dorul de a-'derărata fericire, de aceia de a fi în •ţara ta, printre cei cari vorbesc ca tine, lângă locurile unde dorm ai tăi, şi unde ai vrea la sfârşitul" vieţei ?a te odihneşti şi tu .

Noi românii când veneam la Tea­trul Naţional nu ne aflam în Româ­nia.

A m fost obişnuiţi de către a tâ tea direcţiuni anterioare, cu piese de Ьза-t ru prin care se căuta să fim depăr­ta ţ i cât mai mult de ţara noastră şî 'de scena naţională. , Aceasta este cauza că fiecare vine la teatru cu spiritul preocupat de a-faceri sau de gânduri cu totul străine piesei de teatru .

Publicul aşteaptă ceîa-ce i-se va da­ca să se distreze şî iaiă că r s e răsco­leşte amintirile.

Foaie verde, trei cicorî, 'Ah ! îmi vine une-orî Să mă sui pemun deal cu flovl 'Aşa'mi vîne când şi când Să.mă sul pe câte'un dâmb, 'Şraşa'mi vine câte-odată Să mă suî pe munţi de piatră Să'mi văd ţărişoara toată, Să-mi arunc privirea roată. Prin mijlocul câmpului La puţul porumbului, Pr'n mijlocul codrului La fântâna corbului Colo'n zarea celor culm* La gropana cu cinci ulmi, La isvorul din zăvoîu Unde cântă un mierloiu Colo'n vale la fântână Unde fete spală lână. Foaie verde fol de dud Vreau să văd şi să aud Rândunea cu albă creasta Care cântă la fereastră Cuculeţ cu pană sură Care cântă sus la şură Păsărică cu cunună Ce cântă seara pe lună Amărâtă turturea Care cântă pentru ea. Grădina cu florile, Iarna cu ninsorile, \

A l e g o r i e , d u p ă R u g u e s D e l o r m e

Desfătat de armonia Şoptitoarelor păduri, îşi plimba Adam soţia Prin al lumii paradis, Prin alee de răsuri, [Legănat ca într'un vis. Dar, d'odată a străbătut Prin văzduh un glas profan, Vuet lung, fluer 'duşman : E al Şarpelui salut ! Şi 'ndreptà Adam privirea Către Eva. Scapără Văzul ei de licărirea Vie-a veşnicei lumini. Târând corpul printre spini. Şarpele tot fluera. Şi când Eva 'mpodobea Cu flori corpul ei frumos, Şarpele, care o vedea Fluera toi duşmănos.

Necăjit că-l prigoneşte Ne 'ncetat, fără de rost, Adam iute îşi clădeşte O colibă adăpost. Şarpele crud derbedeu, Fluera mereu-mereu. Pu'nd crcerii 'n mişcare Adam ţese-un madrigal ; Eva, cu dulce cântare Ii răspunde 'n chip-egal.

Amândoi, pe întrecute, Prinşi de gând înflăcărat, In est atice minute Imn mbirei au cântat.

Şi atunci când toată firea De extazuri e ' a cuprins ; îmbătată când simţirea Cu puternică vibrare Orice suflet a învins, Numai Şarpele, întriuna, Rece, crud, nesimţitor, Şi acum ca 'n totdeauna, Făr' de nici o 'nfiorare Târând corpul pe cărarea Neştiută tutulor ; Numai şarpele duşman, Pornind răcnetu'î profan, îmbrâncit de 'nverşunarea Unui gând distrugător. Fluera îngrozitor Şî poema şi cântarea.

Şi în misticid Edent

Rânjind batjocoritor. Răsări 'n umanul gen, Criticul ce căpătâi. Legă 'n şirul neplăcut. Şi cu şarpele d'intâiu, Pân 1 atunci necunoscut.

Cerul cu eretele, Horele cu fetele, Câmpul şi cu mirişte" Nopţile cu liniştea... Noi ne ducem în mormânt Rămân toate pe pământ.

Buh uski. Tei Legănat, care spune aceste versuri le face să vibreze în inima fiecărui român, cu emoţiunea care răscoleşte sufletul lui de oltean de pe malurile Amaradiei, unde se aude : Amărâ ta tur turea care cântă pentru ea" şi, , .rândunea cu albă creastă care cântă !a fereastră".

Delà această şezătoare, amîntin-du-ne plecarea Iui F ă t frumos către Ileana, cu tot entuziasmul versurilor lui Fur tună, însufleţite de maestrul Dernetriade vom vorbi în numărul viitor de actul al patrulea.

N i k i t a M a c e d o n s k l

Citiţi ziarul

PARICIDUL JXuvoJă do G u y d e M a u p a s s a n l

(Vezi i l u s t r a ţ i a d in pag . I)

Care a p a r * î n f i ecare Mărfi

* * * * * * * * * * * * * * * * * * # # # * * * # * * « i f

NOUILE PREMII FILATELICE ALE

Itllîlil lift P e luna Aprilie 1924 —

C U P O N No. 2 .

Avoca tu l în a p ă r a r e a lu i s u s ţ i n e a că a c u ­za tu l era nebun . De -a l tmin t e r i n u se p u t e a ex-i p l i că altfel c r i m a a c e a s t a s t r an ie ?

I n t r o zi se găs ise p r i n t r e t res t i i , l â n g ă Cha-' toux, d o u ă c a d a v r e î n l ă n ţ u i t e , so ţ ia ş i băr­b a t u l , doi m o n d e n i cunoscu ţ i , bogaţ i , n u toc-m a i t m r r i , c ă să to r i ţ i de a b e a de u n a n ; fe- m e i a m a i fusese m ă r i t a t ă oda tă , d a r b ă r b a ­tu l ei d in t â i m u r i s e de vre-o t re i an i .

N i m e n i ;ui le ş t ia i namic i şi nici n u fuse»j •seră jefuiţ i . D u p ă toa te p robab i l i t ă ţ i l e l i sej zdrob i se ră capete le eu un d r u g de fier î n a i n j te de a fi a r u n c a ţ i î n r â u .

Cerce tă r i l e a u r ă m a s in f ruc tuoase . M a r i ­n a r i i i n t e roga ţ i n u p u t u r ă să d e a n ic i u n r ă s p u n s ; a face rea fu cât p ' ac i să fie c l a sa t ă j c â n d de -oda tă u n t â n ă r d u l g h e r , d i r i t r ' un satj vecin a n u m e George Louis , zis „ B u r g h e z u l " se cens t i tu i pr izonier .

La toa te î n t r e b ă r i l e r ă s p u n d e a d o a r . — C u n o ş t e a m pe b ă r b a t de лте-о doi a n i ş%

femeia de vre-o şase l u n i . Veneau a d e s e a la m i n e ca să le r e p a r d t -

fer i te mobi le vechi . Şi când îl î n t r e b a u : — P e n t r u ce i-ai uc i s ? El r ă s p u n d e a cu î n c ă p ă ţ â n a r e : — I - a m ucis , f i indcă a m voit să- i ucid . N ic ioda t ă n u voise să s p u n ă m a i m u l t . O m u l ace s t a e r a fă ră îndo ia lă , u n сорЦ

d i n flori ca re fusese p ă r ă s i t . N u a v e a a l t ш ь m e de cât ace la d e George Louis , d a r fiindcă e r a foar te i n t e l igen t çi a v e a g u s t u r i de l ica te , fusese porecl i t „burghezu l" . ' T recea d r e p t uW m e ş t e ş u g a r i scus i t şi făcea c h i a r e c u l p t u r i j î n l e m n Se m a i s p u n e a de^asemenea că M u n p a r t i z a n exa l t a t a l t eor i i lo r c o m u n i s t e • n ih i l i s te , ш а г е c i t i tor de r o m a n e senzaţ to4 n a k , a l egă to r in f luen t şi b u n o r a t o r l a l a t a M n i r i l a d e l u c r ă t o r i s i t&rani«

Duminică, 13 Aprilie 1924. UNIVERSUL LITERAR UT. 15. — 7

Avoca tu l s u s ţ i n e a că e r a n e b u n . / Cum oare se p u t e a a d m i t e ca s ă fi ucis pe cei mai b u n i c l ienţ i a i lu i , o a m e n i boga ţ i ş i ge­neroşi c a r i îl f ăcuse ră să câş t ige pes te t r e i mii do f ranci în doi an i , d u p ă c u m ' dovedeau registrele. . O s i n g u r ă expl ica ţ ie se ivea : ne ­bunia, ide ia fixă a d e c l a s a t u l u i ca re se r ă z ­bună pe doi b u r g h e z i şi a v o c a t u l făcu o a lu­lié î n d e m â n a t e c ă la po rec l a p e c a r e i-o dă ­duse sa tu l . . „Nu t r ebue să-l c o n d a m n ă m pe el ci co­m u n a !" îşi î n c h e i a el p l e d o a r i a .

Câ teva m u r m u r e d e a p r o b a r e se a u z i r ă în sală . Se s i m ţ e a că p r i c i n a fusese c â ş t i g a t ă de avosa t .

A t u n c i p r e ş e d i n t e l e p u s e a c u z a t u l u i î n t r e -barea de r i goa re :

— Ce a i d e s p u s în a p ă m e a d- ta le ? I n c u l p a t u l se r i d i c ă in р і е ш ш е . E r a u n

bă rba t s c u n d cu n i ş t e ochi v i i ş\ s en in i . Vorbi tare pe u n t o n d e c l a m a t o r i u , d a r a t â t de l im­pede în cât t o a t e vorbele luii se a u z i r ă p â n ă în fundu l să le i .

— D o m n u l e p re şed in t e , deoa rece n u v r e a u să m ă d u c î n t r ' o casă de n e b u n i ş i c u m p r e ­fer c h i a r gh i lo t ina , a m să f& s p u n to tu l .

A m ucis pe aceş t i doi o a m n i f i indcă e r a u p ă r i n ţ i i m e i .

A s ( u l t a t i - m ă deci şi j u d e c a ţ i / m ă . O femele a n ă s c u t un copi l şi T a d a t u n d e v a

în g a z d ă l a o doică . Femeia, a c e a s t a a ignora t veşnic în ce ţ a r ă a d u s compl i cea eî p e neferi­ci tul copil, c o n d a m n a t l a -mize r ia e t e r n ă şi la

' r u ş i n e a une i n a ş t e r i ne leçdt ime, m a l m u l t , — la m o a r t e , de v r e m e ce ä f f e s t , p ă r ă s i t , de v r e ­me ce dc î ca n e m a i p r imând leafa l u n a r ă ce i se cuvenea , p u t e a c u m s e û n t â m p l a adesea să- l lase să m o a r ă de foame.

F e m e l a c a r e m ' a a l ă p t a t a fost c ins t i t ă , ma l femeie, m a i m a r e , m a i m a m ă d e câ t p ro ­p r i a m e a m a m ă . Ea m 'a*crescu t . A făcut r ă u făcându-ş i d a t o r i a . Ë m a i b ine s ă iaşi s ă m o a r ă f i in ţe le aces t ea t i că loase c a r e s u n t lă­sa te în p ă r ă s i r e .

A m c rescu t , cu impres ia , v a g ă că e r a m de­zonorat . Cei la l ţ i copii î m i s p u n e a u „ b a s t a r ­dul" . E i n u ş t i a u ce î n s e a m n ă c u v â n t u l ace­sta, auz i t de unu l d in ei în c a s a p ă r i n t e a s c ă . Nici eu n u ş t i a m s e m n i f i c a r e a a c e s t u i c u v â n t d a r îi simţe&.m sensu l în a d â n c u l In imei .

Un om i n s u l t a t loveşte ; u n om fura t îşi i a b u n u l cu forţa. U n o m bat jocor i t , m a r t i r i ­zat , uc ide ; u n om p ă l m u i t ucide, un o m de­zonora t u c ' d e . Eu arn fost m a i furat , m a i în­şelat , m a i m a r t i r i z a t , m a i p ă l m u i t m o r a l ­m e n t e decât toţ i ace ia a că ro r m â n i e dv. în­ţelegeţ i s'o abso lv i ţ i .

M ' a m l ă z b u n a t , ^і a m ucis . E r a d r e p t u l m e u leg i t im. A m l u a t v i a ţ a lor fer ic i tă î n s c n î m b u l vie ţ i i m e l e îng roz i toa re pe ca re m i - a u jmpus -o .

O s ă -mi s p u n e ţ i că a m fost u n pa r i c id . Oa re o a m e n i i aceş t ia p e n t r u car i e r a m o po­v a r ă , o p a t ă d e Infamie , e r a u î n t r ' a d e v ă r p ă ­r i n ţ i i m e i ? « i a u c ă u t a t o p l ăce re egois tă ş t î n s c h i m b a u a v u t u n copil pe care n u l -au p r e v ă z u t şi m ' a u s u p r i m a t ; de d a t a . a s t a , î n să m l - a veni t şi m i e r â n d u l să- i s u p r i m .

Cu toa te as tea , e r a m g a t a să-i iubesc, — şi a s t a n u d e m u l t .

A c u m doi an i , d u p ă c u m v ' a m spus , t a t ă l m e u a veni t p e n t r u p r i m a o a r ă î n p r ă v ă l i a m e a . Nu b ă n u i a m n i m i c a . Mi-a c o m a n d a t d o u ă mobi le . Se i n t e r e sa se d e m i n e , d u p ă s u m a m a f la t m a t t â r z i u , de l a p r e o t u l d i a s a t .

P e u r m ă a v e n i t în r e p e t a t e r â n d u r i , î m i dî idca d e l u c r u şî m ă р Ш е а b ine . f i u băn i i -i a m n i m i c , f i reş te .

A n u l a c e s t a a ; a d u s -şi pe s o ţ i a lui , pe m a ­m a . Când i m t n i i m t m n u r a a t â t de t a r e , î n c â t a m crezut cu e ' b o l n a v ă de ne rv i . S a n u - m i vofchi a p r o a p e de loc ş l c â n d a p l e c a t a m crezu t ccB e p u ţ i n c a m ţ i cn i t ă .

E a a r e v e n i t î n l u n a u r m ă t o a r e . De d a t a a s t a e r a l i n i ş t i t ă ş i s t ă p â n ă pe ea . A m m a i v ă î u t - o 'înfiR de t r e î or i , f ă r ă s ă b ă n u i e s c n i ­m i c ; d e r î n t r ' o zi i a t ă că începe să-nai vor­b e a s c ă d e v i a t a mea , d e cop i l ă r i a şi de p ă ­r i n ţ i i m e i . l - a m r ă s p u n s : „ P ă r i n ţ i i me i , d o a m n ă , an fost n î ş t e t fcăleşi c a r i m'au p ă ­ră s i t ' ' . I a auzu l a c e s t o r c u v i n t e e a a căzu t le ­ş i n a t ă M ' - a m î n c h i p u i t m i m a i de c â t cu «na m a m a , d a r m'am p r e f ăcu t că n u bănoceae n i m i c .

Cu t t a t e a s t e a a m sluat şî e u l a r â n d u l n e u In fe rn a ţ i i .ве «ewj tee ia lor. A m af la t c ă n u e r a m r o s u r a ţ i -de cât d i n l u l î e t r e c u t ş i тзй, m a m a e r o ѵйаиѵй d e чѵге-о t re i a n i . Se SWB-. râse frhwr - dă a m b i i -soţii se i u b i s e r ă î n c ă úst pe t impi i ' p r i m u l u i b ă r b a t , d a r n u ex is ta a № o ;рп*йй. "Ku c r o m ; însă d o v a d a pe ca r e ;« i vo ispiti ssto distruţEă.

mtr . 'o s e a r ă m a m a • » ven i t d i n n o u î n s o ţ i t a ca de dbréeî d e ;Uărbatul ei . P ă r e a foarte ms ţ -cafö. Лроі . en m t e r a c l ipe î n a i n t e d e a p i e s a e a г п ш а zis: :

— „Tţi v r e a u binele , f i indcă p a r i u n b ă i a t de t r e a b ă şi m u n c i t o r ; p robabi l că te vei în­s u r a cândva , a ş a că v r e a u să te a ju t să- ţ i a-leg" f i m e i a care- ţ i va convine . E u a m fost m ă r i t a t ă î m p o t r i v a vo in ţe i m e l e şl a m sufe r i t m u l t . A c u m a sun t l iberă , boga tă , f ă r ă copil şl s t ă p â n ă pe a v e r e a mea . I a t ă zes t rea d- ta le" .

E a îmi în t in se u n pl ic m a r e pece t lu i t . Ani pr iv i t -o in t ăce re câ teva cl ipe, apo i

i-a;n zis : „Eş t i m a m a m e a !" h a se r e t r a s e c â ţ i v a p a ş i şi-şi a s c u n s e f run­

t ea în mâ in i . T a t a o s p r i j i n i ş i -mi s t r i g ă : , Eş t i n e b u n !"

A m r ă s p u n s : „De loc. Ş t iu p r ec i s că s u n ­

t e ţ i p ă r i n ţ i i m e î . M ă r t u r i s i ţ i - o şi v& f&gă-duäes : că n u voi s p u n e n i m ă n u i n i m i c " .

T a t a se m â n i a ; î ng roz i t î n s ă l a g â n d u l că s c a n d a l u l ev i t a t p â n ă a c i p u t e a s ă i sbuo-n e a s c ă î n g â n ă : „Eş t i o cana l ie , u n n e m e r ­n i c ; vre i s ă ne s torc i p a r a l e . Mai fă b ine u-n o r t i că loş i d e t a g m a d- ta le !"

M a m a zdrob i tă r epe t ă î n t r ' u n a : — H a i s ă p l e c ă m , h a i să p l e c ă m " . Şi d u p ă ce e ş l r ă t a t a î m i s t r i gă : D a c ă o

s ă m a i repe ţ i p r ă p ă s t i i de a s t e a voi d a o rd in s ă te a res teze ; N o u ă n u e fr ică d e ş a n t a j .

O t r i s t e ţ e g r o z a v ă m ' a n ă p ă d i t , o t r i s t e ţ e îmbina tK c u m â n i e , u r ă ş i desgos t . î n t r ' u n t â r z i u a m eçtt d i n c a s ă ş i a m a l e r g a t d e - a l u n -g u l S o e t i ca să-i c a n t ş t i i n d c ă a c e s t a e r a d r u m u l p e ca re t r e b u i a u s ă m e a r g ă p e n t r u ea să a jungi! te g a r a Chafou.

In c u r â n d i - am a j u n s ; se î n o p t a s e de-abi -a e i e a M ' a m fui ' isat t i p t l i n i i a r b ă , as t fe l că a u m ' a u a u z i t . S a m a p l â n g e a m e r e u . T a t a a p u n e a : „ E v i n a t a" . De ce al v r u t să-l vezi . JAm fi p u t u t să-* facem b ine , f ă r ă sfc-i vedem. De v r e m e ce n u i pu t em să-I r e c u n o a ş t e m , l a ce s l u j eau vizi tele a s t e a p e r i c u l o a s e ?

A t u n c i m ' a m repez i t ia et ş i a m î n g â n a t cu o voc-i r u g u t o a r e :

— ,.Vedeţi că s u n t e ţ i p ă r i n ţ i i m e i . M'a ţ i a-l n o ş a t c d a t ă , v re ţ i Ш m ă r e sp inge ţ i şî a-сігатГ*

A t o n e i , f a t a a r id i ca t m â n a a s u p r a m e a , v 'o j u r , d o m n a l e p r e ş e d i n t e f o j n r , p e t o t ce a m m h i p c a m p , pe onoa rea , p e legea , p e R e p u ­

b l i c ă l u a lovi t şt c u m l ' a m a p u c a t d e "guler, m t a a m e n i n ţ a t cu revolverul.

^Pfeam r m â i ş t i u t ce f a c A v e a m c o m p a s u l h i ' b u z u n a r ^ i f a m izbi t cu el c â t a m p u t u t de 'terre.

Я а ш « î n c e p u t s ă ^strige c â t o l a n g u r a : „AjííLor, a ţ u t o r , u e q ţ a ş u f . Se v e d e e ă a m o-т о т и і ю - ş i :pe ea . i'Eu >$tfu. ee a m m a i făcu t a-t n m i ? ?

Л р в і , саші и щ і v u t u t pe a m â n d o i p e , j e s , i - « n a a n i m a t i n S e n a , f ă r ă s ă m a i s t a u ;.цр ţ e n t t m i .

Astei.*: ' tot ce pot s ă v ă s p u n ş i a c u m , jude-cat>œa.

A c u z a t u l sc aşeză . I n f a ţ a aces te i d e s t ă i - . n u i r : p rocesu l a fost a m â n a t p e n t r u s e s i u n e a v i i t o a r e . D a c ă a m fi j u r a ţ i ce a m face cu p a ­r i c idu l a c e s t a ?

T r a d . de C o n s t a n t i n A. I . Gh ica

Toţii aberaţii revistelor „ Ш Ш Ш LITERAR" „VESELIA * şi „ZIARUL ŞTIIN ЩШ* participă la

MARILE PREMII pe cm Ziare! „ U N I V E R S U L * le oferă cititorilor săi.

Mama şi amantă SOMAM JE L O U I S U L B A C H

D a r de ce t r i u m f a ? I d e a că t r i u m f a a s u p r a lu i şi a s u p r a Louise i

In a t s c n ţ a sa , îl m u n c e a . P r i n a c e a m i r a c u l o a s ă fac i l i ta te ce o a r e o-

raul d e a se con t raz ice , F i l i p ca re cunoş tea b ine ce ' n s e m n a e r o i s m u l d-nei de Gremil ly , n u cre­d e a că a e r u l t r i u m f a l a l J e a n n e i e r a o p r i m ă c u c e r i r e - a ei.

Se convinse că ca, ca re n u a d o p t a s e pe ne-poa tă - sa , o t i r a n i z a , s u p u n â n d - o la r e s e m n a r e şi s i l ind-o s ă r â d ă . E a p ă t r u n s e s e f ă ră î ndo ia l ă t a i n a lor, s a u o p r e s i m ţ i s e î n d e a j u n s ca să se î n a r m e z e . D a r n u e r a oa re c i u d a t ca femeia a-ceas ta care a v e a de r ă f u i t ceva cu el în a ju ­nu l p l ecă r i i lui şi ca re r ă s p u n s e s e la fuga l u i p r i m r ' u n d e m e r s ost i l , s ă - ş i r e g ă s e a s c ă a ş a do r epede sânge le rece şi s ă n u se t u r b u r e de a b s e n t a lu i ?

L a p r i m i r e a aces te i sc r i sor i , F i l i p h o t ă r î s ă p l e c i î n d a t ă la P a r i s . M u m a lu i , f ă r ă să ' l în­t rebe , se b u c u r ă m u l t la ş t i r e a acea s t a , dai ' î ş i a s c u n s e b u c u r i a p r e f ă c â n d u - s e că h o t ă r î r e a l u i o m â h n e ş t e .

Scr ise repede d-nei de Gremi l ly , p r e v e n i n d - o do ses i r ea f iu lu i ei.

D u p ă ce F i l i p p lecă , î i p ă r u r ă u că n u p r e ­t ex t a se ceva c a s ă m e a r g ă ş i e a cu eL f i ind-cä gh icea că a u s ă se p e t r e a c ă l u c r u r i m i ş c ă t o a r e îa car : ea n a r e s ă i a p a r t e .

Spusese l u i F i l i p cu o s ens ib i l i t a t e ce n u - i era ob ic inu i t ă .

— ş t i i ce-aş tept d e l à t i ne ?... N u ţ i u a t â t l a u n loo b u n ca re te poa te a m ă r î , câ t la o căsă ­to r ie care să te facă fericit !

L a ca re F i l ip î i r ă s p u n s e : — F i i pe pace , m a m ă , n ' a m s ă u i t n i m i c í C â n d t r ă s u r a ca re d u c e a pe F i l i p l a g a r ă d i s ­

p ă r u d i n ochi i ei, m u m a se g â n d i că a r fi t i m ­p u l să d e s e m n e z e o oda ie n u p ţ i a l ă d i n t r e ca­m e r e Io ca r i s lu j eau s ă ospi ta l izeze m u s a f i r i i m a i de s e a m ă , c u m e r a d e p i l d ă p re fec tu l j u -d e ţ i l u i când venea pe aco lo în inspec ţ ie , s a u ep i scopul c â n d co l inda ş i el î n ace l a ş scop.

- - P e d e m n i i aceş t i a — îş i zise ea — i i in­s ta lez în b ib l io tecă ; or s ă a i b ă aco lo ce citi .

XI I

Femei le s u n t p r i n i n s t i nc t c o m e d i a n e sub l i -n .e . d a r când t r e b u e s ă joace comed ia î a be ­nef ic iul p a s i u n i i lor, gen iu l lor a r e a d e s e a s căde r i . Cele m a i ab i le a u s t â n g ă c i i de i s t e n e v i n c v a t e .

D-na de Gremi l ly îşi făcuse u n p l a n a d m i ­r a b i l ca re u r m ă r e a s ă d e s p r i n d ă înce t pe F i ­l ip d in su i l e tu l ei, să-ş i uzeze p res t ig iu l f ă r ă eă- i j e r t fească ceea ce o femeie de cond i ţ i a ei s c c î a l ă n u t r e b ü e să sacr if ice n i c ioda tă , d e m ­n i t a t e a ei p e r s o n a l ă . Teor i a v u l g a r ă a e ro ine­lo r car i se s i lesc s ă fie d i s p r e ţ u i t e şi u r â t e n u p u t e a s ă conv ină femei i a ces t e i a de l ica te ş i d e p r i n s ă cu s t i m a . E a v a î m p i n g e e x p e r i e n ţ a m o n d e n ă p â n ă la p a r o x i s m . Va face s ă fie a d ­

m i r a t ă m a i d e p a r t e p e n t r u s p i r i t u l el ; n u m a i c ă v a a v e a p r e a m u l t sp i r i t ; v a fi v i c l en i a e i ş i F i l î p d e s p r i n s î n felul a ce s t a de ea, v a a s ­p i r a fa ta l s p r e c a n d o a r e .

Aces t a a r fî fost complo tu l u n e i s t r a t eg i i s u p e r i o a r e . D a r s u n t m o m e n t e î n lup te le oale m a i b ine p r e g ă t i t e , î n ca r i t o tu l se r e z u m ă şi se r e d u c e la a c e a s t ă d i l e m ă : a î nv inge s a n a m u r i . D-na de Gremi l ly e ra d i n d i spe ra t e l e l ips i te de cu ra j ca r î a leg m o a r t e a , î n locul, v ic tor ie i pe j u m ă t a t e .

D-na de G r e m i l l y îşi a ş t e p t a fuga ru l p o c ă i t şi e r a î n c r e z ă t o a r e in p u t e r e a ei. î ş i z icea l a u r m a u r m e i că e levul e i s c u m p e r a î n c ă p ro ­v i n c i a l p e c â n d ea e r a u n a d i n cele m a i r e n u ­m i t e p a r i s i e n e .

F î l i p n u făcuse ca lcule p r e a a d â n c i t e . T i n e ­r e ţ e a î l e r a t o a t ă ab i l i t a t ea , i a r d r a g o s t e a Iu i c e a n c u ă îî e r a tot ca lcu lu l . Ceea ce-1 t u r b u r a 1

e r a m a i a l e s p u d o a r e a e g o i s m u l u i l u i c a r e c ă u l a s ă s e devoteze s a t i s f ăcându- se î n ace l a s t i m p .

S u n â n d la i n t r a r e a locuin ţe i d-nei de Gre­mi l ly , F i l i p n ' a v e a de u n d e să şt ie că e a cu­n o ş t e a t a i n a Louise i şî a ei.

D -na de Gremi l ly îl a ş t e p t a şi în f iecare zl d e c â t va t i m p cam la ace ia ş o r ă sub u n p r e ­tex t oarecare , ea îşi d e p ă r t a n e p o a t a care fă­g ă d u i s e s ă a scu l t e orbeş te pe m ă t u ş ă - s a .

F i l ip in t ră , a p r i n s la faţă , de t e a m ă de a n u p ă r e a pa l id . J e a n n e îl g ă s i şi m a i s u p e r b .

— Viu ca s ă m ă cerţ i , — zise t â n ă r u l î n a i n ­t â n d .

— De ce te-aş c e r t a ? — r ă s p u n s e d - n a d«) •firemilly ca re p a r e că p r e v ă z u s e i n t r a r e a &j

Ce i-ni făcut domnule de te'a aranjat ast-fel t Vecina către vecinul sgâriat pe faţă. — Eu "sunt critic de агШ şi am eem că piesa M e — Aa !... vi «'a întors nevasta delà ţară /....

„aproape" o capo d'operă.

« • a c t a 1-n vorbă . D i m p o t r i v ă , a i p re f i t a t m u H 4 * ' ) r * ţ i l ) e me le . Te p r e z e n t a s e m d-lul B r a z t e r « H e p ro t eec ru l m e u In d i p l o m a ţ i e . £ ) de s t -m§t t a - a Î n v ă ţ a t e ă a t u n c i c â n d a l o t a t u a d e ааеогвз, t r ebue g& te duc i d e p a r t e d e tot «a e*o

— O t a i n a 7... Ge t a i n ă po t s ă a m . t — Bac | i n'aî, nici ' o t â r n ă d e a s c u n s — zise

• a a e e u ţ i n d n - ş l ze f l emeaua — d e eât oboseala* jHÍiyirnféi me le , e r a de p r i s o s s ă vre i s ă р іея і Ы «Étîptïfcii p ă m â n t u l u i . A m Я p u t u t p r e a bU щ Ь , d r a g u l m e u , să t r ă i m d e s p ă r ţ i ţ i la distaft-ţ / e e v a m a i mic i .

2t<ând a şa , a v e a u n ton a ş a de s i m p l u , de cord ia l şî de m â n d r u , că F i l i p se s i m ţ î m i e -aa t t t t şi l a ş g â n d i n d u - s e că a v r u t s ă i ugă .

— Cât eşt i de b u n ă ! — li zise el cu p r o f a n ­e i a d m i r a ţ i e

— Bi;nă, f i indcă Uî d a u l ibe r t a t ea î foi fulgerul femeii "mondene ţ â şn i î n r ep l i ca

• c e a s t a , l ' î l ip fu d e m n de ea. — L i b e r t a t e a m e a ? — r ă s p u n s e el orgol ios —

«qn a v u t - o t o t d e a u n a . E r a m o pe reche de su­flete l ibe re şi a cea s t a e ra sfinţenia. . . l egă tu r i i e r t a s t r e .

— Юа, d r a g u l meu , — zlsea ea cu o b l â n -dtofe m a i t a r e decâ t cu ra ju l el - - e ra i l iber, • a ü ch ia r , s u n t e m a m â n d o i , l a t ă de ce, î n z iua eÂxtd vei găs i cu cale s ă m ă reduc i la ro lu l de. eonf identă , a r fi de p r i sos s ă te duc i la H a ï t i s a u la Madagascar . . . O s t r â n g e r e de m â ­n a m ' a r face să aflu to t şi o ' a l t ă s t r â n g e r e de m â n ă ţ i - a r m u l ţ u m i .

E l se înc l ină pes te m â n a co i se î n t i n se şi d e p u s e s ă r u t a r e a pe care o u i t a se i n t r â n d . Să­r u t u l aces t a de p r i e ten , dat de buze de a m a n t , m â n g â i e biiiiţui-ilc -i t u r b i n ă femeia.

— Ipocr î tu le ! — şopti ea — n u r ă s p u n z i : — C r e d e a m că a m r ă s p u n s — i n g â n ă el cu

an z â m b e t de n a i v ă v ic len ie . —- A ş a d a r , nu s 'a s c h i m b a t n i m i c In t r e no i T

f* 11 Î n t r e b a e e cu o flacără m ochi c a r e e r a

o i r r n i e a r z ă t o a r e şl pe care F l l jp o luă datpt p a s i a n l cfbnsată .

— N l m t c _ silabisi «1, plecând eaaei — F * a r t « » ine — rehiă d -na de в м т І Ц у * »

» f l « w « e a el a d o r a b i l a la dosu l căreia I re-* « и • dnrtfre s i n c e r ă — lată o lămarrre «are em Bi.eesara. Ce bine e s ă ne s p u n e m a d e r â ­n d ! Aş fi p leca t î n g r i j a t ă şl la î n a p o i e r e a neas t r ă . . .

— P k r a ţ i i — V c l a m şl v r e a u m c ă s ă plee. Am nevo ie

de o c u r ă şi Lou i se a fost şl ea s u f e r i n d ă . — Aşa ? — N'a a v u t cine şt ie ce, d a r a e r u l P i r ine t -

lo r n u poa te să-i facă decâ t b ine şi dacă* i a r ­n a \ i i t c a r e o m ă r i t , v r e a u să a d a o g e le o ze­s t r e b u n ă ş l o s ă n ă t a t e t r a i n i c ă .

— PlecaU I... — r e p e t ă el de câ t eva or i , cu o m i r a r e care a r fi p ă r u t r ld i cu lă , fă ră în­c u r c ă t u r ă a d â n c ă şi m i ş c ă t o a r e ce a c e a s t ă În­t r e b a r e t r ă d a .

J e a n n e s i m ţ e a o p l ă c e r e să-l c h i n u i a s c ă mal d e p a r t e

— F i r e ş t e — r ă s p u n s e ea r â z â n d — plec ca m toţ i a n i i c a m l a ace l a ş epocă. De ce te m i r a a c r a s t a , p e d-ta ca re a v e a i de g â n d s ă pleel p e n t r u n ia i m u l t ă v r e m e î...

— D a r d a c ă te-aş r u g a , d a c ă te-as c o n j u r a s ă r ă m â n e ţ i ?

— L a t e ?

— A ş a e, ştia, ar fi egois t — i n g â n ă F i l i p , m e u r e â n d u - s e şi m a i r ă u — d a r a m suferit muH iu t i m y n i a b s e n ţ e i m e l e ei m 'am căit e i am tlecai.

Bl devenea ««plMşoa, dar d-na d e GremiBy Ы r o b e a a ş a , 11 Iubire cunoeeându-1 aşa. E a «a «г-жціаееа tn s l ăb i c iun i l e a c e s t e a a l e Iul FiSa> • a r î e r a u u n e inag lu a d a s t r e c u t u l u i şi ate­s t a u p u t e r e a s e n t i m e n t a l a ! Î m p o t r i v a c ă r u i a toapiau azi a m â n d o i .

— Aei-ul tă-mă d r a g a i m e a — 11 zise ee a* p r ţ p i i o d u - s e de el şi l u â n d u n a e r de i n t i m i -talh — n'aro s ă p lec p â n ă ce n u - m l m ă r t u r i ­seş t i c r ea ce te doa re , t o a t ă s u f e r i n ţ a t a . A m m e r i t a t să fll s i n c e r cu m i n e . Dacă sufe r i d i n p r i c i n a m e a , s p u n e - m l - o şi vo lu r e g u l a In a ş a eh îp fericii ca t a ca s ă a i câ t m a i p u ţ i n e re ­m i şcă r l . Nu c ă u t a s ă m ă înşel i , n u p r o t e s t a ; sufer i şi sufer i m a i cu s e a m ă d i n c a u z ă ca n a î n d r ă z n e ş t i s ă - m i spu i tot ce a i pe i n i m a . S p u n e - m l ' to t , a u z i î _ . S i n g u r u l mi j loc p e n t r u m i n e de a n u a v e a r i v a l ă în I n i m a t a , d e a n a s i m ţ i de loc gelozie I n t r a m e a . es te s ă m ă prev i i , s ă n u m ă laş i s ă descoper eu ceea oa a ş fi m â n d r ă s ă a u d d i n g u r a ta . Aide , ver -beşte .

(Va urma)

JÈSL ^3jp Ж

VE.AJCU R U L E A Z Ă :

Filmele cele mai frumoase ş i instructive