antrenori fotbal-curs

177
ANTRENAMENTUL IN FOTBAL 1

Transcript of antrenori fotbal-curs

Page 1: antrenori fotbal-curs

ANTRENAMENTUL IN FOTBAL

GERHALD FRANKTradus de : Guzumas Adrian

Meyer&Meyer Verlag

1

Page 2: antrenori fotbal-curs

Introducere

„Fotbalul – cel mai important lucru secundar din lume !”

Această expresie ar trebui fiecare să o aibă în faţă ochilor (în vedere) care se lasă în „dependenţa” fotbalului. Căci nimic nu este mai rău, decât realitatea dură a „celui mai important lucru secundar din lume”, fără a înţelege cu precizie şi să o ignore.

Oricine a antrenat vreodată, chiar şi o echipă neimportantă, ştie că toată teoria e gri, practic însă e dură, nedreaptă şi mai puţin plină de bucurii. Fotbalul ca joc, rămâne întotdeauna egal, pe toate domeniile, toate faţetele si variantele. Şi nu are importanţă dacă se lucrează la nivel judeţean sau naţional. Mecanismele fotbalului se aseamănă şi succesul este acolo frumos, unde nereuşita e groaznică şi fără scrupule. Managerii, patronii si reprezentaţii cluburilor de fotbal nu stau prea mult pe gânduri în legătură cu demisia, doar dacă se prevăd nereuşite.

Nu degeaba există expresia „Noi ne susţinem complet antrenorul”, pentru a pregăti coborârea. Metode de mafie, cunoscute din viaţa economică, se regăsesc tot mai des in fotbal. Antrenorul devine tot mai mult mijlocul pentru a atinge scopul, campionatul si reuşitele determină modul de acţionare a responsabililor. Sportul, şi aici ne referim la fotbal, este tot mai bine vândut către medii şi economie. Fotbalul devine un instrument al puterii (autorităţii) mediilor, care nu se dau în lături de la manipulare şi influenţare.

Pentru a aduce direct spre ţinta consumatorilor produsul secundar fotbalul, devin din ce în ce mai importante ora de emisie, cota de telespectatori a strategiei de planificare a publicităţii.

Iar dacă rezultatele nu sunt tocmai cele scontate, trebuie luate măsuri, care îl privesc în primul rând pe instructor (trainer) iar mai apoi pe jucători şi pe funcţionarii asociaţiei.

A fi instructor (trainer) înseamnă şi a avea multă bucurie în relaţiile cu tinerii şi adulţii. Succese în munca zilnică de instruire aduc noi motivaţii şi dau noi puterii

Reuşita nu se poate calcula dinainte, de aceea este un factor nesigur. O planificare intensivă şi exactă a instrucţiei şi un comportament corect garantează de regulă înţelegere bună între toţi.

2

Page 3: antrenori fotbal-curs

Psihologia este la fel de importantă ca şi cunoştinţele despre oameni. Nu se poate totul defini în fotbal. Multe rămân neexplicate şi neevaluabile iar acesta este un farmec în plus pentru materia fotbal.

3

Page 4: antrenori fotbal-curs

4

Page 5: antrenori fotbal-curs

2. Instructor şi câmpul de tensiune între pretenţie şi realitate

Calificarea pentru antrenor de fotbal este supusă unor reglementări stricte şi trebuie absolvită în paşi precişi de perfecţionare / studiere. Federaţia germană de fotbal deţine monopolul, în concordanţă cu Facultatea de Sport din Köber, în a da cea mai înaltă licenţă.

Hotărârea de a se lăsa instruit ca antrenor, are de obicei, diferite cauze. Foarte rar există antrenori care nu au jucat activ fotbal. De obicei, cel interesat se hotărăşte după o perioadă în care a acţionat activ în fotbal să rămână dedicat acestui sport. Câte odată se iveşte ocazia ca încă din timpul activităţii un jucător să preia funcţia de „instructor”.

Cel mai uzual drum folosit începe, de obicei, prin îngrijirea echipei de tineret întâi, iar apoi cu certificat de antrenor. Relaţia cu tinerii uşurează, de obicei, hotărârea de a se perfecţiona ca antrenor. Succesul şi angajamentul cu tinerii nu sunt însă nici o garanţie pentru o carieră plină de reuşite şi la vârsta de senior.

Până însă a ajunge să scoată campioni, este pentru instructor un drum greu şi dificil de parcurs. Chiar şi cea mai bună instruire ca trainer nu poate garanta o carieră plină de succes. Dar chiar şi dezvoltarea personalităţii de-a lungul vieţii unui instructor poate fi hotărâtoare pentru reuşită sau nereuşită. Notele de final la cursuri au, de obicei, doar un rol statistic şi nu vor spune nimic despre viitoarea carieră de instructor.

Un simţ dezvoltat, sinceritate şi cinste sunt cele mai bune garanţii pentru o relaţie bună cu oamenii tineri. Fiecare instructor trebuie să-şi găsească propriul drum, stilul personal pentru a se putea impune cu succes.

Antrenarea reprezintă, în linii egale, un domeniu foarte dificil şi complex în care trebuie să se afirme instructorul. El trebuie să ia în seamă diferitele puncte de vedere în relaţia cu jucătorii, managerii, preşedinţii, consiliul de administraţie şi nu în ultimul rând cu reprezentanţii mediilor şi cu fanii devotaţi şi nerăbdători. Antrenarea (coaching) nu înseamnă doar optimizarea performanţei

5

Page 6: antrenori fotbal-curs

prin măsuri de consultare şi îngrijire ci şi ajutor specific pentru organizarea interioară şi exterioară situaţiilor de meci.

Antrenamentul (coaching) conţine analiza comportamentului de meci precum şi evaluarea sa pentru a putea trage concluziile necesare structurării viitoare a antrenamentelor.

Antrenamentul urmăreşte sprijinirea jucătorului ca individ: interesele sale, dificultăţile sale personale şi problemele în relaţiile cu echipa trebuie luate în considerare de instructor. Instruirea şi antrenamentul (coaching) nu înseamnă acelaşi lucru, deoarece antrenarea este o măsură însoţitoare care se bazează pe relaţii interpersonale şi atingerea împreună a ţelului propus. Schimbarea modelelor de acţiune stă în prim plan şi are drept scop stabilizarea sau îmbunătăţirea personalităţii individuale.

Peste toate acestea, instructorul trebuie să fie capabil, să integreze în munca sa dorinţele şi problemele sponsorilor atât cei proprii cât şi cei ai clubului, fără însă a pierde ţelul sportiv din ochi.

Numai reuşitele săptămânale cu echipa îl eliberează pe instructor de presiunile din toate părţile şi-l lasă să lucreze în linişte. Dar această siguranţă este deseori doar de scurt timp şi la cea mai mică nereuşită intră în vigoare automatisme, care pune la îndoială angajamentul şi succesul de-a lungul anilor.

Tot ce a fost bun până atunci, nu mai este de actualitate şi doar printr-o reuşită rapidă se poate revigora. Personalitatea instructorului este hotărâtoare în aceste situaţii de criză pentru învingerea problemelor.

Problematica constă în faptul cum se poate ajunge la o oarecare personalitate sau cum se poate dezvolta, mai precis cum trebuie definită personalitatea „Pentru reuşită nu există înlocuitor”.

6

Page 7: antrenori fotbal-curs

Antrenament

Antrenare în instruire Consfătuire cu jucătorii

Conducere motivată Dezvoltarea încrederii în sine şi evaluării de sine

Situaţie de ajutor înaintea meciului

Instruirea comportamentului individual şi de echipă

Intervenţie în timpul jocului şi în pauză

Corectarea comportamentului greşit după o greşeală a arbitrului

Îngrijirea după meci Îndepărtarea pierderii motivaţiei după un eşec

Îngrijirea şi consultarea după rănire

Discuţii consultative după terminarea carierei / începerea carierei.

7

Coaching

Page 8: antrenori fotbal-curs

8

Page 9: antrenori fotbal-curs

3. Structurile clubului în domeniul amatorilor şi profesioniştilor

Fiecare club are structurile sale, imaginea sa, cronologia sa şi propriile sale tradiţii. Cu toate acestea există asemănări în ierarhie, atât în cluburi de amatori cât şi în cluburi ale ligii naţionale (Bundesliga).

Cea mai slabă verigă a lanţului este deocamdată antrenorul, căci el vine de regulă din afară, este un „străin” şi de aceea o persoană izolată. Toţi ceilalţi membrii ai clubului sunt de mai mult sau mai puţin timp în club şi lucrează cu sau fără plată în poziţii şi posturi variate.

Identificarea cu clubul lor dă deseori impresia că onorabilii dar mai mult funcţionarii plătiţi îşi iau dreptul de a critica instructorul, jucătorii, sistemul de joc sau chiar organizarea instrucţiei. Aceste forme de apariţie a criticii apar atât în domeniul amatorilor cât şi al profesioniştilor, la care organe de răspândire în domeniul profesioniştilor sunt de multe ori mediile, care îşi umple paginile sau orele de emisie pentru a scoate profit.

Prezidiul sau preşedintele este înaintea acestor funcţionari. Ei conduc clubul, sunt aleşi pe un anumit timp de adunarea membrilor şi hotărăsc soarta clubului. Aceasta înseamnă în sfera profesioniştilor că 4-5 persoane îşi pot uni puterea şi conduce un astfel de comitet, ce este la rândul său în subordinea administraţiei, însă în unele situaţii pot lua şi hotărâri autonome. În această ierarhie, cât de cât clară pentru exterior, se găsesc unii membrii, care ies în evidenţă ca persoane de conducere şi câteodata, egoişti fiind mai iau hotărâri de capul lor, fără a tine seama de restul.

Mai ales în ligile de amatori există jucători sau reprezentanţi de asociaţii, care deţin destul lobby încât să-l poată demisiona pe instructor. Cu ajutorul unui grafic sunt prezentate structurile diferite în domeniul amatorilor şi profesioniştilor (ex. de amatori: FV 08 Geisenheim e.V. – Profi F.C Bazern Munchen).

9

Page 10: antrenori fotbal-curs

CLUB DE AMATORI

SECŢII

TINERET SENIORI DOMNI BĂTRÂNI

Preşedintele(comitet de conducere)

Adunarea membrilor Sfatul bătrânilor

Adunarea tinerilor

Director1. Preşedinte

2. Preşedinte Casier Secretar

Reprezentatntul pentru presa Reprezentantul (presefintele) comisiei de jucători

Conducătorul tineretului Reprezentantul tineretuluiProprietar

10

Organele clubului

Page 11: antrenori fotbal-curs

CLUB DE PROFESIONIŞTI

Preşedinte

Vicepreşedinte Vicepreşedinte VicepreşedinteDirector Manager

COMISII

Consiliul deadministraţie

Preşedinte

Reprezentanţi de onoare

Membri

Comitet de conducere

Casa(revizia casieriei)Vicepreşedinte de onoare

Consiliu de onoareMembrii de onoare

Preşedinte de onoare

11

PREZIDIU ŞI MANAGEMENT

Page 12: antrenori fotbal-curs

FUNCŢII

Compartiment medicalCompartiment de presă Membrii (fcţ. membrilor)/

Logistica biletelor Observatori ai jucătorilor /jocului

Îngrijirea Familiei şi a Fan- clubului

Observarea jucătorilor/ jocului

Funcţie principală de conducător al tinerilor / amatorilorInstructor pentru domeniul de amatori

Instructorul Reprezentant pentru echipa de tineret

Compartimentul financiar-contabil

Secretariat

Presidiul /DirectoratSecretariat Manager

DirectoratCompartimentul Financiar-

Contabil

Prelucrarea electronică a datelor

Comerţul prin poştă / Conducerea domeniului de FanhauseSponzorizare şi Event-MarketingLicenţe

12

FC. BAYERN MÜNCHEN sport – Werbe Gmbh

DOMENII DE ANTREPRENORIAT

Page 13: antrenori fotbal-curs

Fotbal pentru amatori Compartimentul de tineretFotbal pentru femei ArbitruBaschet ŞahGimnastică PopiceHandbal Tenis de masă

Din graficele de mai sus se observă clar diferenţa structurilor complexe dintre un club de amatori şi unul de profesionişti. Mai ales volumul banilor, care la ligile profesioniste este de obicei de ordinul sutelor de milioane, exprimă clar că aici se lucrează cu altfel de unităţi de măsură, care se văd clar atât la instructor cât şi la jucători.

În aceste condiţii date, instructorul trebuie să se supună acestora, să le integreze în munca sa, pentru a putea lucra cu succes. Profilul cerinţelor unui instructor de ligă naţională este aşadar clar definit, chiar dacă nu toţi instructorii activi pot face faţă cerinţelor date de club, medii şi sponsori.

Instructorul nu îndeplineşte doar funcţia de conducător sportiv, ci şi cea de entertrainer, star al mediilor, psiholog şi pedagog. Realitatea este însă că majoritatea instructorilor activi de ligă naţională (Bundesliga) nu se pot încadra în acele cerinţe, deoarece nu au studii în domeniile amintite mai sus. Doar participarea la un curs de profesor de fotbal de jumătate de an nu reprezintă calificarea automată pentru a fi corespunzător catalogului de cerinţe.

Nici măcar o fostă carieră de succes în liga naţională nu creează o premisă pentru munca complexă în domeniul profesionist.

Cu toate că majoritatea cluburilor din liga naţională angajează pentru domenii izolate mai mulţi co-traineri (co-instructori) „Personal Team Trainer”, cum este în prezent la Bazern Lerverkusen angajat, rămâne totuţi o excepţie. Sarcina unui astfel de instructor ar putea fi, să rezolve problemele mentale şi blocadele la jucători şi să funcţioneze ca şi consilier între echipa de instructori şi jucători.

13

COMPARTIMENTUL AMATORILOR

Page 14: antrenori fotbal-curs

Instruirea unei echipe de ligă naţională a avansat în ziua de azi la un full-time job şi care din ce în ce mai multe calificări pentru profesarea muncii de instructor. Acestei problematici nu se vede expus instructorul de amatori al performanţei de nivel mic şi mijlociu. Aici apar alt probleme ăn relaţiile cu copii tinerii şi adulţii. Dacă instructorul de profesionişti se poate bucura de un potenţial material maxim, antrenorul de amatori se confruntă cu nenumărate insufucienţe. Participarea insuficientă la instrucţie, din cauza orelor diferite de muncă, vremea concediilor, loc insuficient - mai ales iarna – dotare meterială rea cu aparate de lucru, mingi şi altele conduc de obicei la un comportament frustrant al instructorului şi jucaătorilor. La acestea se mai adaugă o îngrijire insuficientă în caz de prim ajutor prin psihoterepeuţi sau medici (mai ales în domenii joase şi mijlocii de amatori).

14

Page 15: antrenori fotbal-curs

4. Personalitatea instructorului

Nu numai în domeniul profesioniştilor ci şi la amatori există competenţă, gelozii, intrigi şi calomnie. Fotbalul nu este din acest punct de vedere o excepţie. Nu rareori se întâmplă ca unii membrii din conducere să se acuze reciproc pentru complicitate ăn neajunsuri. Oportunismul nu se observă rareori la colegii din consiliul de administraţie. De multe ori nu reiese din structurile interioare ci se dezvoltă şi din exterior, prin influenţa unui peisaj variat al mediilor. Îndeosebi îm situaţii de criză este exploatat „bărbatul puternic” de fani, spectatori şi medici. Cel care trebuie să rearanjeze totul să scoată „căruţa din noroi” devine vrând nevrând „şef (macher)” şi prin asta o personalitate de conducere.

Această situaţie este exploatată de cei care sunt ambiţioşi, intriganţi şi doritori de putere pentru a ieşi în evidenţă pentru totdeauna. Lucrul în echipă deevine neologism şi cooperarea o farsă.

„Scopul scuză mijloacele” – o propoziţie mult citată, cu un strop de adevăr – determină acţiunile reprezentanţilor. Ingeniozităţi juridice ocupă tot mai mult loc în relaţiile lor. Cuvântul dat nu mai este vaşlabil dacă situaţia momentană o cere. Contractele scrise devin aculatură şi se termină de obicei în certuri de drept interminabile.

Un club care nu are un compartiment juridic capabil va avea clar probleme. Şi aici se văd paralele cu economia.

Instructorul rămâne în club de obicei de unul singur atât din punct de vedere juridic cât şi emoţional şi psihologic. Instructorul (din domeniul amatorilor), ca angajat pe o perioadă de timp – uneori doar pentru câteva luni – nu deţine deobicei destule cunoştiiţe despre modalităţile de încheiere a unui contract. Aici ar putea fi de folos un impresar licenţiat sau un avocat competent.

Pentru a se putea feri împotriva acestor influenţe exterioare, sunt necesare măsuri psihologice, atât în timpul studiului cât şi mai apoi când se va practica munca. Numai aşa se poate da instructorului o stabilitate mentală şi psihică împotriva influenţelor negative din exterior. Motivele pentru care se poate hotărâ cineva să devină instructor, ca meserie sau hobby pot fi foarte variate: recunoaştere

15

Page 16: antrenori fotbal-curs

socială, avantaje materiale, dezvoltarea puterii, dezvoltarea unei personalităţi cerative şi a aspiraţiei spre performanţă.

Desigur joacă un rol important dispoziţia personală, cele moştenite, inteligenţa, perfecţionarea profesională în relaţiile cu jucătorii, menagement, mediile şi fanii. Imaginea personală de apariţie, limbajul, gestica, mimica formeaza de asemenea personalitatea instructorului, la fel ca valoarea experienţei care a acumulat-o din timpul său activ ca jucator. Nu rareori există situaţia ca viitorul intructor să ştie amănuntele „afacerii” foarte bine, o bază bună pentru a înţelege şi rezolva conflictele prezente fiind în postura de a se putea pune în psihicul jucătorului.

Individualitatea instructorului arată atât stabilitate emoţională cât şi echilibrul său particular. Echilibrul, radiaţie exterioară, comportament corect obiectiv sunt definitv rezultatul unui anturaj intact. Acest anturaj formează personalitatea şi îl fac independent de atmosfera profesională şi cercul de influenţe. În zona de linişte familială se poate retrage şi în vremuri de criză pentru a găsi noi puteri pentru munca zilnică în club.

Duşmănelilor presei, sponsorilor sau spectatroi se poate opune mai uşor dacă îsi împarte grijile personale cu soţia sau cu o a treia persoană. Prelucrarea emoţiilor de reuşită sau nereuşită e importantă pentru structura personalităţii antrenorului, deoarece îl face capabil cu timpul să reacţioneze mai calculat şi neutru la fluctaţiile anturajului la locul de muncă. Nu fiecare instructor este făcut să dezvolte competenţa de conducere şi numai câţva instructori

16

Page 17: antrenori fotbal-curs

au din firea lor personală darul de a găsi comportarea potrivită cu profesionişti (Beckembauer, Lattek, Happel, Hihfeld, Weissveiler, Filke), pentru a numi doar câţiva.

Competenţa specializată este un alt criteriu în dezvoltarea personalităţii. Numai cine prezintă siguranţă în relaţia cu practica şi teoria este în stare să conducă echipe şi să dezvolte o bază de încredere. Evitarea conflictelor şi o dezvoltare a performanţei este doar printr-o personalitate bine conturată posibilă. Aceasta trebuie zilnic muncită şi anume prin strsul zilnic pe teren, în studiol de televiziune, în birou dar şi pe plan particular.

Discuţia activă a conflictelor şi acceptarea nereuşitelor încurajează dezvoltarea viitoare a personalităţii şi a stabilităţii psihice pentru poverile viitoare. Cu toate acestea săp nu creadă nici un instructor în iluzia că doar această instruire a comportamentului duce l ao imunitate în situaţii de stres.

Câmpul de tensiuni în care se găseşte instructorul influenţează în linii mari dezvoltareapersonalităţii şi acţionează invers asupra reuşitei sau nereuşitei echipei pe care o conduce.

Ca şi caracteristici ale personalităţii sunt valabile:

Alupta pentru ţelul propusTemperament

A riscaA prelua răspundereStabilitate mentalăRezistenţă la stres

A fi deschisCapacitate de a critica (pe alţii şi

pe sine)

VoinţăSpontaneitate

ConştiinciozitateCooperativ

A ţine de adevărCinstit

Acest model ideal al personalităţiise poate foarte greu transpune în realitate deoarece împrejurăările exterioare nu sunt

Personalitate

17

Page 18: antrenori fotbal-curs

întotdeauna la fel la toate persoanele. Deja mici distorsiuni prin nereuşite schimbă imaginea personalităţii instructorului, dispoziţia şi emoţiile.

Tendinţa pentru risc este acolo frânată unde situaţia tabelelor indică o acţionare precaută.

Capacitatea de a critica pe sine şi persoane străine, mediile, fanii nu poate rezulta acolo unde există duşmănie şi calomnie.

Capacitatea de cooperare este frânată acolo unde alşi membrii ai clubului complotează împotriva instructorului.

Conştiinţa pentru răspundere nu se poate trăi dacă stă pe primul plan succesul înaintea sănătăţii jucătorului.

Stabilitatea mentalşă şi spontenaitatea se pot doar acolo dezvolta unde există reuşită.

Un joc de schimburi reciproce a tuturor caracteristicolr personalităţii, împreună cu succesul pe plan profesional, poate constitui baza pentru dezvoltare şi stabilizarea acestora.

În procesul antrenamentului nu se cer doar caracteristicile amintite mai sus ale unui instructor ci şi capacităţile care privesc domeniul tehnic şi tactic.

Planificarea şi realizarea instrucţiei (antrenamentului)Antrenemantul ar trebui să fie clar structurat construit în

jurul unui centru de greutate, să aibă o anumită periodicitate (perioade de pregătire, perioade de meci, perioade de tranziţie) să înceapă şi să se termine la timp, să aibă loc într-o atmosferă lejeră, care îl includ pe jucator în sarcini diferite, care sunt clar definite şi spontane. Corecturi ar trebui doar atunci să intervină când este vorba de sarcini neclare sau care nu au fost îndeplinite.

Supravegherea şi corectarea antrenamentului după solicitările meciului

Solicitările din timpul antrenamentului trebuiesc orientate în funcţie de solicitările din timpul meciului: meci greu – antrenament uşor. Antrnamentul de rezistenţă se desfăşoară ca antrenemant de regenerare (alergări uşoare prin pădure, etc.). antrenament variat cu mingea (tenis – fotbal, jocuri uşoare de alergat cu mingea) crează o atmosferă destinsă în echipă.

18

Page 19: antrenori fotbal-curs

Măsuri de regenerare şi adaptare la înţelegerea cu un instructor secundar (co-trainer) în cazul jucatorilor răniţi şi slabi la performanţă

Este recomandat antrenamentul spcial de forţă pentru a munci la deficite musculare. Cu jucători care se află într-o formă slabă se fac antrenamente suplimentare sau se trimit să joace în echipe de amatori până ajung la nivelul celorlaţi din echipă.

Planificarea şi realizarea şcolarizării individuale a echipei şi tipurilor de comportament în timpul şi după meci.

Jucătorii obţin corecturi la comportament greşit în situaţii izolate din timpul meciului, imediat pe stadion, la pauză sau la primul antrenament după joc. Corecţiile se pot da cu ajutorul tablei sau prin imagini filmate (în domeniul profesioniştilor).

Dezvoltarea şi transpunerea strategiei de conducere a echipei

Consolidarea propiei iniţiative în timpul antrenamentului şi a jocului

Deţinerea şi întărirea încrederii de sine a jucaătorilor (jucători tineri, jucători neexperimentaţi)

Consolidarea identificării cu clubul; dezvoltarea sentimentului „noi”.

A purta convorbiri cu câte unul singur. A exercita critică doar în cercuri interne. Gândirea proprie pozitivă să se transmită şi asupra jucătorilor.

19

Page 20: antrenori fotbal-curs

20

Page 21: antrenori fotbal-curs

5. Structura şi dinamica jocului

Plecând de la premiza că jocul de fotbal este în primul rând un jco de alergat după minge în care 11 jucători acţionează mai multsau mai puţin repede pe diferite sarcini, devine repede clar, ca sarcina instructorului este aceea de a foma fiecare din jucători la o echipă complet funcţională.

Motivaţia de bază este la fiecare din jucători egală, indiferent dacă e orba de amatori sau profesionişti. Toţi vor acelaşi lucru, să bage mingea cât mai repede în poarta adversarului. O a doua, de obicei motivaţie subordonată, este instinctul pentru joc al omului, de a-şi păstra cât mai mult jucăria, adică mingea. Pentru aceasta este necesar a manipula mingea cu îndemânare, a o acoperi cu corpul,pentru a o menţine cât se poate de mult în echipa proprie. O tehnică înăscută sau antrenament îndelungat al jucatorilor este de obicei garanţia de a ajunge la succesul unei victorii.

Strategiile de atac şi apărare reprezintă un alt reper în dinamca jocului. Tackling cu mingea este la fel de cerut precum jocul cu capul. Intervenţia cu întrg corpul în lupta petru minge este pe de-o parte farmecul jocului, întrerupe dar tot de atâtea ori continuitatea jocului de combinaţii în construcţii şi atac.

Şutul pe poartă este de obicei culmea unei succesiuni de combinaţii ale ajocului şi este de obicei legată de întâmplări de succes la tacanţi şi frustraţii în rândul apărătorilor.

Situaţiile standard precum cornere, lovituri libere, lovituride penalizare sau aruncare sunt doar atunci periculoase când sunt executate cu intenţie şi rafinare.

Avânturi, stopurim întoarceri, dueluri cu sau fără minge, jocuri în aer sau alergări crescânde cu sau fără minge caracterizeayă jocul la fel ca dribblinguri depăşiri rafinate, trucuri de offseid şi trecerea mingii peste cap. Ele sunt sarea din supă şi componenta repertoarului de joc al unei echipe talentate.

Bucuria pentru joc aşa cum s-a impregnat în echipele din Europa de Sud, America de Sud şi Centrală a trecut în spaţiul german şi în Europa Centrală pe plan secundar, cedând locul dinamicii şi atleticii, ceea ce are efect negativ asupra culturii jocului. Aceste bucurii ale jocului trebuiesc dezvoltate mai mult printr-un

21

Page 22: antrenori fotbal-curs

atrenemanet adecvat al jocului. Cumpărarea de jucători din naţionala braziliană blochează se pare dezvoltarea propriei generaţii tinere. Pe timp îndelungat însă pare a avea un efect asupra forţei de antrenare a tinerilor. Toţi jucătorii tineri vor să joace şi să trişeze precum Ronaldo, Emmerson, Jorghino, Sergio etc. Numai idolul îndeamnă spre imitaţie pe teren.

Ce însă se înţelege prin antrenament cu simularea jocului?

Antrenamentul cu simularea jocului nu înseamnă nimic altceva decât şcolarizarea complexă a jocului prin exerciţii şi forme ale jocului care imită “marele meci”. Aceasta nu înseamnă însă că antrenamnetul izolat al tehnicilor îşi pierde din importanţă. Tehnicile de bază ar trebui implementate în cadrul planificării antrnamentului pentru a îmbunătăţii şi a încuraja fineţile tehnice ale fiecărui jucător.

În formele jocului calităţile tehnice sunt rechemate, schimbate şi acomodate pentru fiecare situaţie de joc stabilite prin poziţii de sarcini bine trasate. Formele jocului obligă jucătorul să acţioneze atât individual cât şi pentru echipă; jocul necalculabil în lupta pentru minge este solicitat. Formele jocului îndeplinesc pentru un grad foarte înalt sarcina de a satisface instinctual jocului şi a scopului final, golurile.

Antrenament adecvat al jocului dezvoltă creativitatea şi capacitatea jucătorului de a improviza fără de care jocul de fotbal ar deveni neatractiv.

Poziţionarea sarcinilor conform cu jocul lămureşte că siguranţa individuală pe minge se dezvoltă prin lucrul în echipă şi că armnia diferitelor părţi ale echipei între ele se îmbunătăţeşte.

Acţionarea colectivă este pozitiv influenţată de schimbările permanente ale ritmului deoarece jucătorii trebuie să se acomodeze cu situaţiile schimbătoare ale jocului.

Pentru a realize cu success antrenamentul, antrenorul trebuie să aibă în vedere anumite principii metodice:

Sarcini clare date Alcătuirea grupurilor de joc în funcţie de capacităţile

tehnice

22

Page 23: antrenori fotbal-curs

Numărul de jucători şi mărimea terenului trebuie să fie conforme cu sarcina

Ritmul jocului trebuie dat Numărul atingerilor de minge trebuie dat, în unele czuri

corectat Antrenamentul jocului doar după o bună încălzire

realizat Variaţii ale formelor jocului propuse conforme şi în

funcţie de progresul performanţei Normele de solicitare trebuie să corespundă sarcinilor şi

nivelului de performanţă Nici un antrenament al jocului să nu se desfăşoare fără

corecturi din partea instructorului Repetări ale conţinutului antrenamentelor formează

comportarea tehnică

23

Page 24: antrenori fotbal-curs

24

Page 25: antrenori fotbal-curs

6. Relaţiile sociale în echipă

Munca şi activităţile sportive marchează relaţiile interpersonale indiferent dacă este vorba de amatori sau profesionişti. Instructajul zilnic aduce oameni din straaturi sociale diferite în contact şi îi lasă să îşi dezvolte o mai mult sau mai puţină legătură emoţională între ei.

Aici joacă pentru început un rol important simpatia sau antipatia indiferent de statulu jucătorilor în echipă. Prietenia sau colegialitatea sunt simţite şi interpretate diferit de membrii echipei. Colegialitatea diferă de prietenie prin faptul că nu există aşa multe sentimente şi este mai labilă. Colegialitatea este dată de structura jocului, atâta timp cât se joacă şi se cooperează împreună. Jocul pretinde relaţii sociale. Ţelul comun de a câştiga jocul este doar una din presupuneri, care dezvoltă relaţiile sociale. În domeniul profesioniştilor mai intervine şi o orientare în funcţie de scop, deoarece în efect se caută a-şi mări profitul financiar personal.

Nu rareori se întâmplă în echipă să intervină conflicte care pe de o parte sunt cauzate emoţional, iar pe de altă parte de situaţiile concurenţiale între jucători. Se poate manifesta de aşa natură încât unii jucători să nu mai fie incluşi în joc şi astfel finalul jocului să fie influenţat negativ.

Mai ales jucătorii străini au la început dificultăţi în a-şi găsi un loc sigur în ierarhia echipei. Ei vin din alte culturi cu valori şi aşteptări de viaţă diferite, care sunt de multe ori diferite de comportamentele vestice.

Dificultăţile limbii întăresc procesul de integrare şi micşorează şansele unei acceptări rapide prin ceilalţi membrii ai echipei. Aici ar trebui să intervină instructorul şi managerul cu lecţii de limbi şi legături de familie, pentru a îndepărta pe cât de repede problemele existente.

Structura socială a echipei este marcată de banda stabilă şi apreciată a jucătorilor îndelungaţi şi influeţa acestora asupra instructorului şi a echipei. Comportări implementate de membrii echipei între ei înseamnă de multe ori o stagnare, respectiv un pas înapoi în dezvoltarea dinamică a echipei.

25

Page 26: antrenori fotbal-curs

Hotărâtor pentru clima (atmosfera) într-o echipă este acceptanţa reciprocă a membrilor echipei între ei, indiferent de rangul în cadrul echipei. Prin succese sau înfrângeri personale îşi poate găsi fiecare membru al grupei poziţia sa în ierarhie.

Caracteristicile diferite ale personalităţii precum inteligenţă, curaj, voinţă, capacitatea de a se impune hotărăsc asupra locului în comunitate. Aşa numiţii „leaderi” se cristalşizează din timp şi hotărăsc asupra climatului social din trupă. Această ierarhie nu este însă nicidecum stabilă, ciu oricînd variabilă şi schimbătoare. Intervine un noui membru care avea într-o altă echipă un loc înalt, se ajunge la jucătorii grupei la o atitudine respingătoare de frica pierderii prestigiului şi a privilegiilor. Abia în timp se schiombă această atitudine şi se transformă într-o acceptanţă de cooperare.

Comportamentul social in domeniul profesioniştilor lipseşte la unii prin influenţa milioanelor la salarii şi premii. Echipa de fotbal ca structură socială nu se deosebeşte în nici o privinţă de una obişnuită. Şi aici ies la iveală caracteristici corupte din dorinţa de a avea bani şi reprimă comportamentele sociale.

Chiar şi „fair-play-ul” apare tot mai rar în joc iar majoritatea jucătorlior nu sunt gata să accepte hotărârile arbitrului împotriva propriei echipe.

Comportamentul social devine tot mai greu de practicat. Acest comportament în domeniul profesioniştilor se întâlneşte în majoritatea cazurilor până la clasele cele mai inferioare de joc şi are aşadar o influenţă negativă asupra tinerilor.

Instructorul şi managerul ar trebui să se străduiască ca aceste comportamente sociale să persiste între ele în relaţia cu adrversarul şi cu proprii fani.

Prin componenţa socială diferită a echipei se ajunge atât în domeniul amatorilor cât şi al prefesioniştilor la tensiuni în şi din afara terenului.

26

Page 27: antrenori fotbal-curs

Armonia şi colegialitatea nu garanteză întotdeauna reuşita, aceasta devine evifdent dacă se vad caracterele diferite ale unei echipe. Ca un exemplu din multe altele, i-am putea da pe Franz Beckembauer şi Paul Breitner, care în particular nu armonizau deloc, însă pe teren se străduiau să aibă succes împreună. Aceasta explică presupunerea că o relaţie strânsă de prietenie între membrii echipei nu trebuie neapărat să aibă ca urmare o influenţă pozitiva asupra performanţei.

Experienţe proprii ale instructorilor confirmă presupunerea că doar solidaritatea echipei pe teren indiferent de relaţiile sociale ale jucătorilor între ei poate duce la succes. Relaţiile de prietenie nu sunt aşadar responsabile de maximizarea dezvoltării performanţei, ci se pare că, anumite situaţii de conflict dau noi motivaţii în interesul echipei.

Arta instructorului constă aşadar în a folosi atât formele de apariţie negative ale comportamentului social ci şi pe cele pozitive pentru o conducere efectivă a echipei. Instructorul ar trebui să rămână mai degrabă neutru faţă de rivali şi să conducă procesul de cooperare printr-o analiză obiectivă şi critică.

27

Page 28: antrenori fotbal-curs

În orice caz el ar trebui să nu ia apărarea nicuneia din grupe, ci doar să acţioneze ca negociator. Sinceritate şi comportament imparţial constituie o bună garanţie pentru o soluţie de succes pentru scăparea de tensiuni sociale în echipă.

Relaţiile de schimb, care intervin între echipă instructor şi manager sunt responsabile pentru o atmosferă generală pozitivă care se manifestă pozitiv asupra performanţelor.

Pentru a forma o echipă este nevoie în primul rând de analiză exactă a caracterelor diferite ale unei echipe. În al doilea rând instructorul trebuie să-şi dezvolte un stil de conducere care să reiasă din înclinaţiile sale pedagogice.

Deosebim două grupe de tipuri de jucători: Pe cel „schizotim - introvertit”, care pare înfrânat şi care

acţionează sub tensiuni psihice permanente şi care îşi atinge foarte greu şi rar capacitatea completă de performanţă.

Acest tip îşi poate gasi forma optimă doar dacă este în permanenţă motivat de instructor şi de jucători unde ar trebui să primeze recunoaşterea prin laudă. Încrederea în sine a acestui jucător trebuie întărită pe parcurs.

Cel „ciclotim – extrovertit” care este expus spre exterior, foarte uşor şi repede irascibil, la cele mai mici ocazii explodează şi se are foarte greu sub control. Aici ete necesar ca instructorul şi coechipierii să acţioneze liniştitior asupra sa, prin vorbe bune şi întării pozitive pentru a-l readuce într-un comportament controlat.

Acestor tipuri diferite trebuie să li se opună stiluri de conducere corespunzătoare. Putem vorbi în general despre 3 stiluri de conducere:

Stilul dictatorial autocraticStilul de conducere dictatorial autocratic este caracterizat

prin atotputernicia instructorului care impune regulile este singurul răspunzător şi doar părerea lui conteză. Argumente împotrivă nu se acceptă respectiv nu sunt permise. Acest stil asupreşte orice răspunderfe de sine, creativitate şi conduce la dependenţă de membrii echipei la antrenament şi în joc. Poziţia de putere a instructorului distruge în timp relaţia de încredere reciprocă şi

28

Page 29: antrenori fotbal-curs

acţionează negativ asupra atmosferei antrenamentului şi în timpul meciului.

Stilul „Laisser – Faire”Acest stl arată un comportament complet neutral şi pasiv al

antrenorului asupra echipei sale. Jucătorii sunt de obicei lăsaţi să acţioneze de unii singuri, iau hotărâri fără mare ajutor din partea antrenorului, devin nesiguri şi neajutoraţi şi reacţionează în multe cazuri dezamagiţi şi resemnaţi. Lipsa reuşitelor întăresc acest comportament. Acest stil de conducere dă de obicei peste refuzul din partea jucaătoriulor şi este foarte incompatibil cu doemniul preofesioniştilor.

Stilul democraticAcest stil construieşte pe cooperarea dintre jucători şi

instructor, unde instructorul deţine în fond puterea de a lua hotărâri, acceptă însă argumentele şi criticile. În mare parte a răspundferii solidare se distribuie de obicei atât în timpul antrenamentului cât şi în timpul jocului, jucătorilor mai bătrâni şi experimentaţi, pentru a îmbunătăţi eficeacitatea comportamentului în timpul instrucţiei şi comportamentul jocului. O participare a jucătorilor la planificarea conţinutului antrenamentului dezvoltă nu numai interesul ci creşte în mare măsură şi motivaţia. Critica trebuie să fie constructivă, dură, dar corectă şi sinceră în discuţii singulare sau în şedinţele de echipă. Acuma nu există nici un instructor care să îndeplinească aceste stiluri de conducere în adevăratul sens al cuvântului ci rezultă în decirsul carierei forme amestecate ale acestor trei stiluri.

„Fiecare instrucotor trebuie să-şi găsească propriul lui stil”

29

Page 30: antrenori fotbal-curs

30

Page 31: antrenori fotbal-curs

7. Influenţa şi puterea media

Influenţa şi puterea Media creşte progresiv atât în mediul profesionist cât şi în cel de amatori. Presa, radioul şi televiziunea determină din ce în ce mai mult cele ce se întâmplă în jurul fotbalului. De mult timp, agenţiile sportive au preluat puterea pe pizza fotbalului de miliarde şi chiar şi cei străini de fotbal vor să profite de această mare afacere.

Toate asociaţiile din ligă lucrează cu una dintre cele mai mari agenţii pentru drepturile sportivilor – fie că sunt în cercul sponsorilor, al reclamelor, excepţie clubul FC Bayern München care are propria firmă comercială (vezi Cap.3).

Lista agenţiilor care se întâlnesc pe piaţă este lungă: UTA Sports, ISPR, CWL, ISL, Sport A, Global Sportsnet şi Taurus Sportrechte au investit în ultimi ani peste cinci miliarde DM. Efectele comerciale în valoare de milioane au salvat de la faliment de exemplu: Herta BSC, astfel încât clubul să joace în Liga campionilor.

Prin participarea la cluburile de fotbal aceste agenţii ca şi cele din afara fotbalului au presimţit afaceri de milioane. Bordurile de conducere sau patronii acestor agenţii, cumpără ei înşişi agenţii de mâna a doua sau a treia, ca prin fotbal cu dibăcie PR să obţină beneficii pentru ele, de exemplu Mainzos şi ISPR. Această tendinţă va creşte în următorii ani. Firmele comerciale, vor avea tot mai mare influenţă asupra cluburilor asupra cluburilor din ligă, cu rezultatul că independenţa asociaţiilor scade şi mai devreme sau mai târziu va duce la o dependenţa a acestora tot mai mare.

Prin investiţiile de milioane, cresc salariile jucătorilor, iar asociaţiile mici vor fi defavorizate cu rezultatul că până la urmă vor lua caimacul acela patru mari cluburi: Bayern München, Bayer Leverkusen, Herta BSC şi Borussia Dortmund.

Acest joc cu drepturile de transfer din Bundesliga a atins punctul culminant în toamna lui 1999, când s-a ajuns la o luptă între cei doi mari ISPR şi Uta Sports.

Aceste noi şanse au cerut de la toate cluburile din Bundesliga o atenţie mărită privind obţinerea unor dependenţe. Şi instructorul în

31

Page 32: antrenori fotbal-curs

acest mediu tensionat trebuie să-ţi impună prezenţa. Aceasta cere o nouă orientare consecventă în viitoarele planuri şi linii de orientare ale DFB.

Cluburile din Bundesliga nu vor putea să se descurce în viitor fără ajutorul strategiei de marketing care să trateze cu firmele de comercializare.

Că această evoluţie va avea o influenţă directă asupra muncii zilnice a antrenorului şi jucătorilor, este uşor de imaginat. Jucătorii şi antrenorul vor fi mai mult prinşi în tensiunea giganţilor media ceea ce va avea o influenţă pozitivă asupra salariilor jucătorilor ca şi o influenţă negativă asupra concentrării la antrenamente şi jocuri.

Şcolarizarea jucătorilor prin strategii de marketing şi instructori personali va fi obligatorie, pentru a face faţă prezenţei media pentru a contracara efectele negative asupra capacităţii sportive şi psihice.

Ce strategii şi măsuri să adopte instructorul în raport cu media?

- Prezentarea corectă în faţa şi spatele camerei, la interviurile radio şi presa scrisă;

- Un limbaj clar, să renunţe la un limbaj complicat, bombat fără date personale, despre jucători, management şi asociaţie. Să-l lase pe moderator să-şi termine fraza şi criticile, să nu le trateze emoţional.

- Deschis şi conştiincios cu moderatorii şi jurnalişti. Să spună mereu adevărul, dar să nu dea totul în vileag. Criticile asupra jocului şi adversarului să fie abordate cu sportivitate, fără tonuri ironice.

- La articole din presă tendenţioase, să ducă o dezbatere şi discuţie corectă şi cu simţul sportivităţii şi corectitudinii.

- Prin argumente competente să contracareze criticile şi părerile antedatate.

- Insistenţele şi manifestările neautorizate ale reprezentanţilor presei vor fi politicos refuzate.

Prin şcolarizare şi autoantrenarea potrivită, având permanent de lucru cu cele de mai sus antrenorul obţine în timp siguranţă de sine în discurs şi răspuns.

32

Page 33: antrenori fotbal-curs

33

Page 34: antrenori fotbal-curs

8. Protecţia psihologică a jucătorului prin instructor şi manager

Cea mai dificilă sarcină a instructorului este ca diferitele tipuri şi caractere ale echipei să le protejeze psihologic, ca ţelul comun de a obţine rezultate în carieră şi hobby să-i apropie unul de altul.

Ajutorul conducerii şi managementului să fie acordat continuu. Aceasta nu este tocmai aşa, după cum s-a arătat în capitolele anterioare.

Deoarece majoritatea instructorilor când se perfecţionează să fie antrenori de fotbal, materia psihologie este parcursă superficial, nu se poate spune că fac un studiu aprofundat. Astfel îi putem cita pe colegii Daum, Hitzfeld, Fiuke, Ribbeck şi alţii, care au un avantaj datorită faptului că au absolvit studiile de învăţământ sau au diplome de studii sportive şi au demonstrat că au studiat Psihologia, Pedagogia, Metodica şi Didactica în mod intens.

În domeniul managementului sunt foarte puţini cei care se pricep în domeniul Protecţiei Psihologice. O carieră de profesionist în fotbal, poate să aducă cunoştinţe valoroase, toţi foştii jucători de fotbal cunosc toate tertipurile şi şmecheriile .

O combinaţie între studiu şi pregătire ca antrenor de specialitate poate fi ideală

Problematica de a fii un antrenor de succes iese în evidenţă de multe ori în conflictele dintre jucători şi instructori.

De multe ori nu se acoperă metodele şi tacticile instructorului şi jucătorilor în joc, de aceea este necesară o analiză exactă a cauzelor.

Aprecierea greşită a jucătorilor duce la diferite interpretări asupra evaluării randamentului.

În timp ce instructorul organizează planul de antrenament cu sarcini precise pentru fiecare jucător, aceştia nu pot fi capabili să le ducă la bun sfârşit.

34

Page 35: antrenori fotbal-curs

35

Page 36: antrenori fotbal-curs

Realizările competiţionale vor fi puternic influenţate negativ sau nu vor fi deloc. Pentru mulţi jucători este o experienţă dureroasă dacă prin joc nu-şi realizează performanţele cerut de instructor. Mulţi jucători numesc ca principală cauză a dezacordului din teren.

Ca să ajungi la performanţe în joc, trebuie să iei în considerare doi factori:

1. Posibilitatea de antrenare a factorilor psihici cu ajutorul unui psiholog calificat.

2. Antrenamentul să fie altfel efectuat ca să fie apropiat de competiţie (instructorul de joc se oferă să ajute la aceasta).

Antrenarea capacităţii psihice cu ajutorul unui psiholog să fie primordial luat în considerare doar pentru profesionişti. Antrenamentul de joc trebuie să se apropie de nivelul competiţiei, nu numai în sensul de învăţare a tacticii de joc, ci în mod deosebit pentru a elimina stresul şi a procura o stabilitate mentală.

Pentru o evaluare exactă a protecţiei psihologice este necesară o cunoaştere completă a jucătorilor. Trei factori sunt aici remarcaţi pe scurt:

a) Autoobservarea Jucătorul simte el însuşi în interiorul lui devieri şi

neregularităţi în dezvoltarea personalităţii sale (oscilaţii în îndeplinirea sarcinilor, lipsă de energie şi îndoieli interioare etc.).

Acest mod de apreciere este subiectiv de a evidenţia ceva şi nu exprimă suficient. Autoobservarea este un mijloc folositor de a-ţi cunoaşte personalitatea. O altă posibilitate de căutare se numeşte „observare exterioară”.

b) Observarea exterioarăAcest procedeu este indicat a fi folosit de instructor sau

preparator. Vor fi astfel evaluate şi observate şi antrenamentele şi competiţia.

Pe o perioadă mai lungă de timp se poate observa un tablou sigur a comportamentului şi o posibilitate de corectare a sarcinilor tratate.

36

Page 37: antrenori fotbal-curs

c) Protocol de observareExemplul unui formular de protocol Un protocol despre domeniul psihic şi circumstanţe externe

va fi determinant.

37

Page 38: antrenori fotbal-curs

Nume ........................................................................................

Prenuume...................................................................................

Data ...........................................................................................

Redactarea psihologicaDe ex: dispoziţie, aşteptări, sentimente, stadiu de pregătire..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Redactare potenţial fizicDe ex: condiţie fizică, reacţie şi coordonare..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Împrejurări externe..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

38

Page 39: antrenori fotbal-curs

Toate cele trei modalităţi dau posibilitatea de a duce la bun sfârşit protecţia psihică prin instructor sau psiholog. Aceste modalităţi pot fi duse la bun sfârţit la începutul sezonului şi în timpul jocului, dar întotdeauna sub aspectul de a li se oferi ajutor jucătorilor cu labilitate crescută.

O cunoaştere foarte bună a omului şi o personalitate puternică ajută în special în domeniul amatorilor, ca o bună bază ca jucătorii să poată fi evaluaţi pentru a putea fi protejaţi şi îndrumaţi.

Câteva reguli de bază ale fiecărui instructor în procesul de antrenament:

- Ca instructor trebuie să fii exemplu!- Exersează corectitudinea faţă de fiecare jucător!- Hotărârile să le iei numai după adâncă documentare!- Numai dacă eşti convins de succes, poţi să entuziasmezi

echipa!- Problemele se rezolvă în interiorul echipei sau în discuţii

în particular!- Şi jucătorii de rezervă trebuie trataţi cu aceeaşi atenţie şi

discurs, ca şi cei din prima garnitură!- Echipa să participe alături de tine la planificare şi

demonstraţii de planuri!- Iniţiativele tale pot fi realizate cu ajutorul tuturor!- Ascultă părerile fiecăruia, dar decizia este a ta1Înainte de toate în domeniul tinerilor este întotdeauna

important ca instructorulsă nu suprasolicite jucătorii. Succesul nu trebuie să fie pe primul plan ci să ceară în primul rând plăcerea de a juca.

Încăpăţânarea de a-i pune să facă ture fără minge sau de a-i chinui cu condiţia fizică să dispară din metodele de antrenament ale instructorului pentru tineret.

Plăcerea de a juca şi creativitatea tehnică se dezvoltă numai în jocul cu mingea.

Cea mai bună bază pentru succesul muncii instructorului constă în relaţiile cu copii şi tineretul. Simpatia, sinceritatea şi disciplina în această activitate garantează o competentă conducere pedagogică şi psihologică.

39

Page 40: antrenori fotbal-curs

Un cuvânt de laudă adus în timpul antrenamentului sau jocului aduce o mobilizare a jucătorului.

Atitudinea pozitivă a antrenorului asupra jocului se transmite şi tinerilor încredinţaţi; reclamă relaţii sociale între ei fără de care nu se pot obţine progrese. În mod special, integrarea jucătorilor mai slabi cere sentimentul „de noi” în interior şi în exterior.

O echipă este în mod special căzută la pământ (cu moralul scăzut) când rezultatele se lasă aşteptate. În acest caz, antrenorul este în mod special solicitat şi trebuie pentru această situaţie să dezvolte un simţ personal, ca echipa să-şi recâştige încrederea. Critica redusă şi cuvintele de încurajare, schimbări la antrenamente şi activităţile comune duc la creşterea uşoară a dispoziţiei şi stabilesc o nouă motivaţie.

Managementul îl poate ajuta foarte mult pe antrenor preluând o parte a planificării organizatorice ducând la un raport optim. În domeniul profesionist managerul poate fi în mod regulat o verigă de legătură între instructor şi jucători. În acest caz nu s-a considerat cazul ca jucătorul să plângă pe umărul managerului ci să ducă o discuţie constructivă, pentru a elimina eventualele divergenţe şi perturbări.

Managerul trebuie să fie şi în afara clubului la dispoziţia jucătorului, pentru a-l ajuta la găsirea unei locuinţe, atunci când sosesc jucători noi la club.

Ajutorul psihologic dat de manager poate consta şi în faptul de a ajuta jucătorii tineri unde să-ţi plaseze veniturile, ca şi faptul de a-i ţine departe de jurnalişti şi reporteri TV.

Jucătorii şi instructorul pot fi sprijiniţi psihologic de manager în situaţii de criză, când succesele întârzie să apară şi caută discuţii de clarificare a motivelor eşecurilor. Aceste discuţii pot fi cu sau fără antrenorul prezent, deoarece din experienţă se ştie că spun mai multe când antrenorul nu e de faţă.

Posibilităţile şi limitele protecţiei psihologice trebuie cunoscute. Atâta timp cât majoritatea instructorilor nu sunt în stare să demonstreze un deficit de protecţie psihologică, trebuie ca protecţia psihologică să se facă de o persoană calificată.

Toate formele posibile de tehnici de relaxare psihologică ca: hipnoza, antrenament de autosugestie, relaxare progresivă, terapie

40

Page 41: antrenori fotbal-curs

activă, autoreglare activă şi altele, să fie făcută doar cu ajutorul unui psiholog. Dacă se fac mai multe proceduri deodată poate crea o suprasolicitare, şi poate duce la frustrare, datorită anulării efectelor.

Este recomandat a se apela la un psiholog în activitate.O organizare a protecţiei sistematice garantează o protecţie şi

consiliere în fotbal. Acest fel poate fi accesibil şi în domeniul profesionist doar atunci când specialiştii oferă ajutor în procesul de învăţământ şi întrajutorare cu condiţia de a fii acceptate.

Ţine cont: „Chiar şi cea mai bună consiliere psihologică nu dă rezultate garantate”

41

Page 42: antrenori fotbal-curs

42

Page 43: antrenori fotbal-curs

9. Comportament în situaţii de criză

Situaţiile de criză în fotbal nu debutează de azi pe mâine, cauzate de situaţii de moment datorate unei întâmplări negative, ci sunt în stadiu latent. Iau amploare încetul cu încetul şi dezvoltă o dinamică ce scapă de sub control. Naşterea crizelor atât la amatori cât şi la profesionişti are de cele mai multe ori cauza rezultată din neînţelegeri între pretenţii şi realitate a capacităţilor sportive. Nu de puţine ori mass-media prin exercitarea unei influenţe negative determină o presiune enormă asupra jucătorilor, antrenorului şi întregului club care se răsfrânge direct în balanţa rezultatelor. Preferinţele şi aversiunile anumitor posturi TV şi presa scrisă pentru anumite cluburi sunt cunoscute şi dau rezultate bune în ceea ce fac. O armonizare a acestor relaţii pe marginea unor articole de scandal cu certitudine nu aduc nimic bun. Instructorii ce resping apariţia în mass-media ajung foarte repede în bătaia focului mass-mediei.

Ţelul rezultatelor sportive şi punerea lor în aplicare nu mai permit ajungerea la consens şi contribuie la reacţii diferite.

Conduita între antrenor jucători şi conducerea clubului duce de multe ori la atenuarea situaţilor conflictuale şi a certurilor. Motivele principale pentru dezacorduri între ei sunt de obicei nereuşitele sportive ale unei echipe.

- De ce se ajunge la nereuşite ?- Ce s-a schimbat în comportamentul echipei faţă de

instructor?- De ce stagnează performanţele ?- Există posibilităţi de fixare a unui ţel şi schimbare a

obiectivelor de comun acord?- Sub ce condiţii psihologice se obţin performanţele?

Pentru a se decide la care întrebări să se răspundă trebuie să se analizeze exact toate structurile motivaţionale ale participanţilor.

Motivaţia iunstructorului, a jucătorilor, a managementului nu este doar la începutul sezonului ci şi pe parcursul unei serii foarte diferită şi devergentă. Motivaţia de a obţine rezultate este în multe feluri accentuată.

In timp ce instructorul se orientează singur cu success, managerul cere şi alte obiective dificile, ca de exemplu optimizarea

43

Page 44: antrenori fotbal-curs

unei baza financiare sănătoase, cu mai puţine riscuri si cu o planificare sigură pentru sezonul actual şi viitor.

Motivaţia de a obţine performanţe la jucător poate fi orientată şi spre valoarea banilor şi a politicii de personal.

Motivaţia poate fi punctul de plecare pentru o reuşită in depăşirea unei crize. Pentru a influenţa decisiv motivarea realizărilor pare a fi gradul subiectiv de convingere diferit cu care se poate atinge un scop. Este gradul de convingere a tuturor participanţilor atât de mare incât un scop ascuns este uşor de atins (campionat, cupa), iar un grad de motivare a realizărilor mai mic este mai uşor de atins pentru că succesul pare sigur. Scopurile legate de un anumit risc măresc de mai multe ori motivaţia. In situaţii de criză se ajunge la o scădere a motivaţiilor tuturor participanţilor. Instructorul şi jucătorii se află pe diferite trepte de motivaţie care prin rezultatele pe care şi le-au propus pot fi mărite sau micşorate. Scopul hotărât împreună nu se mai poate obţine şi trebuie redefinit.

Unele din ţelurile de bază ale conducerii din punct de vedere psihologic pot fi:

- Să nu piardă următorul meci !- Orientare ofensivă la jocuri de acasă- Siguranţa inaintea riscului- Să nu primeşti nici un gol- Să eviţi posibilităţile de a obţine cartonaşe galbene- Să nu rişti cartonaşe roşii pentru a nu deregla echipa- Să menţii aceeaşi structură a echipeiCu realizarea acestor ţeluri parţiale se poate ajunge incet la o

stabilitate a performanţelor şi la o nouă motivaţie in echipă. Dacă nu se ajunge la o stabilitate a ţelurilor parţiale propuse, trebuiesc căutate alte cauze pentru motivarea jucătorilor.

Se deosebesc următoarele grupe de conflict:- instructor – jucător – circumstanţe- jucător – jucător – circumstanţe- jucător – instructor – management- circumstanţe- jucător – presa – raporturi cu medic- instructor – presa – raporturi cu medic

44

Page 45: antrenori fotbal-curs

Diferitele intocmiri despre conţinutul muncii şi structura antrenamentului, despre schimbarea jucătorilor precum şi diferenţele de bază dintre intocmirea echipei duc spre astfel de conflicte. Instructorul şi jucătorii dispun intr-o situaţie de criză de criterii diferite de evaluare a performanţelor cerute. Aceasta duce la păreri diferite , care, dacă nu sunt dicsutate aduc şi mai multe frustraţii de ambele părti.

Chiar şi certurile dintre jucători pentru supremaţie, care sunt necesare, pot duce la o acutizare a conflictelor in interiorul echipei. Atâta timp cât in legile interne nu sunt excluse, certurile pot fi folositoare pentru că rezultă din performanţele diferite ale jucătorilor.

Doar discuţiile cu fiecare grupă in particular şi cu toate la un loc pot rezolva conflictul. Dacă pe o durată mai mare rămân realizările grupei slabe atunci trebuiesc luate alte masuri.

Preşedintele şi managerul se gândesc la alte alternative- Concedierea instructorului (veriga cea mai slabă din grupă)

poate fi o nouă motivare pentru jucători, pentru că intr-o altă persoană jucătorii văd o nouă şansă pentru ei.

45

Page 46: antrenori fotbal-curs

- Vânzarea sau desfacerea contractului jucătorilor poate fi despărţirea de cei ce deranjează şi fac dificultăţi.

- Retragerea managerului, a preşedintelui, a prezidiului, a directorilor, sau a conducerii poate duce la o altă structură de conducere, cu alte strategii de conducere prin personae noi.

- Împrumutarea unor jucători la alte cluburi este necesară pentru o nouă structurare.

- Amenzile disciplinare sub formă de bani luate in consideraţie pe o perioadă mai lungă, duc ca cei vizaţi să-şi reverifice comportamentul.

- Antrenamentul special, făcut singur sau in cadrul amatorilor, poate fi de folos ca masură disciplinară.

La nivel de amatori in situaţii de criză se poate ajunge de regulă la concedierea instructorului, pentru că celelalte sancţiuni şi măsuri nu sunt de ajuns. Situaţiile de criză datorate tehnicii şi tacticii de joc, care se află in fiecare campionat – cupă sau jocuri amicale vor fi prezentate in capitolul 10 “Tactica de antrenare” şi in capitolul 12 “Tactica in joc”.

46

Page 47: antrenori fotbal-curs

10. Tactica de antrenare

Comportamentul tactic in fotbal trebuie invăţat şi folosit din tinereţe, in acest sens Ajax Amsterdam conduce in Europa. Chiar şi in echipele de jos invăţătura tactică aparţine de antrenamentul zilnic. Important este ca cei care au crescut să fie antrenaţi diferit de copii.

Metoda cea mai bună de a stăpâni metoda tacticii este combinaţia dintre antrenamentul tehnic şi tactic, o metodă denumită “antrenament de joc”, legat de o lecţie tactică.

Posibilităţi tehnice şi tactice moderne de şcolarizare, pentru diferite categorii de vârstă

6-10 ani- lecţii de joc- exemple de micşorări şi modele de exersat- jocuri mici cu reluare exerciţiilor de tehnici de bază- obţinerea bucuriei de a juca şi creativitate

10 -14 ani- exerciţii punctuale- formarea tehnicii până la perfecţionare- invăţarea elementelor de tactică simple- legarea tacticii, tehnicii şi condiţiei fizice- potrivirea tempoului de joc cu constituţia fizică

peste 14 ani- dezvoltarea tehnică şi tactică in exerciţii complexe- exerciţii de joc in tempo accelerat- insuşirea tehnicii şi tacticii competiţionale

Notă: “de la jocul mic la jocul mare”

Comportamentul tactic la antrenament şi joc cere din partea instructorului un simţ practic ceea ce poate cere şi din partea jucătorilor. Metodele de joc dau posibilitatea de a fi un mijloc

47

Page 48: antrenori fotbal-curs

ideal ca acest comportament să fie exersat şi structurat după vârstă.

Avantajul acestei metode de joc constă in faptul că antrenorul are posibilitatea de a lua imediat corecturi când apar greşeli de tactică. Jucătorilor trebuie să li se solicite să participe la realizarea diferitelor posibilităţi tactice. Prin aceasta se dezvoltă responsabilitatea personală şi jocul in echipă se stabilizează.

Tactica in fotbal ar trebui de regulă să nu fie un sistem complicat şi să reiasă clar poziţiile singulare şi ale compartimentelor echipei in timpul jocului.

Jocul 1:1 aşează baza pentru următoarele sarcini tactice. Jucătorii să inveţe in această situaţie să joace cu balonul impotriva adversarului, să se impuna fără să piardă din ochi coechipierii şi adversarii.

Comportamentul tactic se bazează intotdeauna pe lupta in 2 şi pe capacităţile tehnice şi de condiţie fizică ale jucătorilor.

Instructorul are posibilitatea ca prin “jocul de antrenament” să obţină o intruire tactică eficace pentru a imbunătăţi printr-o alegere optimă intre activitate şi pauză, pentru a imbunătăţi stadiul optim al jucătorului.

Prin acesta va reieşi pentru planul de antrenament punctele dificile in tabloul tactic in diferite sisteme ca: 4-3-3/4-4-2/5-3-2/1-2-5-2. aceste sisteme stabilesc posibilităţile tactice de pasă şi conduita şi pot fi intotdeauna variabile pentru atingerea scopului.

48

Page 49: antrenori fotbal-curs

49

Page 50: antrenori fotbal-curs

11. Sisteme tactice

Sistemele tactice nu trebuie privite ca scopuri personale, ci decurg intotdeauna din situaţiile schimbătoare de joc, care de multe ori sunt neprevăzute şi duc de multe ori la iritarea jucătorilor şi instructorului. Sistemul tactic nu trebuie privit ca o temă de lucru fixă, ci trebuie ca jucatorii să inţeleagă concepţia de bază care poate fi folosită ca variabilă in joc.

In joc apar tot mai des forme amestecate ale sistemelor pentru că jucătorii şi adversarii se comportă altfel in diferite situaţii.

“Sistemele tactice trebuie să se orienteza dupa potenţialul jucătorilor şi n u invers !”

Posibilitatea de a invăţa situaţiile tactice de bază le obţine jucătorul atât teoretic la tablă, cât şi in şcolarizarea practică la antrenament. Se disting 3 forme acoperitoare: acoperire om la om, acoperirea spaţiului (zonei), acoperirea combinată.

Acoperirea om la om arată o puternică organizare a acoperirii, de ex: la pierderea balonului joacă fiecare jucător impotriva adversarului direct.

Acoperirea spaţiului constă in acoperirea unei suprafeţe de teren pentru care fiecare jucător este răspunzător.

Acoperirea combinată este un amestec dintre un jucător si spaţiul acoperit de adversar.

La copii şi tineri se explică mai intâi conduita de apărare in situaţia de 1 la 1 pe tablă, poziţia faţă de adversar, poziţia faţă de minge, poziţia faţă de coechipier, şi poziţia faţă de propria poartă. Abia atunci când aceste deprinderi sunt inţelese şi automatizate urmează impărţirea in grupe tactice de atac şi de apărare pe teren.

50

Page 51: antrenori fotbal-curs

Sistemul 4-3-3

Acest sistem se remarcă prin faptul că apărarea joacă in linie cu 4 fundaşi. Linia de mijloc constă dintr-un jucător ofensiv, unul defensiv şi unul mijlocaş. In atac joacă o extremă dreaptă şi una stângă cu un atacant central (vezi schema 1)

Schema 1

În apărare joacă 2 sau 3 oameni impotriva atacantului, cel de-al 4 jucător (libero) declanşează ocazional ofensiva in joc şi este asigurat de mijlocaşul defensiv, coordonează jocul la

51

Page 52: antrenori fotbal-curs

construcţie şi poate cu atacantul central să-şi schimbe locurile. Ambele extreme se orientează după mingea pierdută in centru şi deschid la atacul propriu pe mijlocaş sau jucătorul ce acoperă partea laterală in timp ce avnsează spre interior. La pierdera mingii acoperă pe mijlocaş şi pe apărător şi pe adversarul direct.

AvantajeJocul om la om dă o clară aşezare şi sarcină precisă. Cel de

al 4-lea jucător (libero) poate participa la acţiunile ofensive. Dacă adversarul joacă numai cu 2 atacanţi unul din cei 4 apărători cere o mare libertate de mişcare inainte şi inapoi. Poate astfel să ajute şi asigură. Propriul atac se va desfăşura pe ambele flancuri şi poate printr-un mijlocaş ofensiv cu joc bun de cap să incheie cu success acţiunea.

Acest sistem de joc se recomandă pentru o echipă care joacă ofensiv impotriva unei echipe cu sistem defensiv. Echipa in ofensivă poate printr-un joc ce forţează jocul pe extreme are posibilitatea să-l surprinda pe adversar deschizând jocul pentru atacantul şi mijlocaşul central.

DezavantajeJocul om la om cere curse lungi la mijlocul terenului ca şi in

apărare.Dacă atacanţii adverşi işi schimbă poziţia foarte des, poate

duce la dezorientări in propria apărare.Deoarece există un singur coordonator de cele mai multe ori

mijlocaş, acesta poate fi anihilat foarte uşor prin jocul om la om al echipei adverse. Zona de acoperire pentru cei trei mijlocaşi este foarte mare şi deci numai o echipă foarte bine antrenată este in masură să joace sistemul 4-3-3 cu rezultate bune. Apărarea şi mijlocul echipei care atacă trebuie să avanseze foarte repede ca la pierderea mingii să nu rămână spaţii prea mari.

VarianteEchipa joacă in zona apărării om la om la mijlocul terenului

in zona şi in atac cu atacantul central angajat relativ; construcţia jocului se face pe lateral cu apărătorii, mijlocaşii şi extremele.

52

Page 53: antrenori fotbal-curs

Profilul jucătorilor2 jucători defensivi de viteză, decişi in lupta 1 la 1, buni

jucători cu capul, cu sprint puternic.2 jucători ofensivi dotaţi tehnic care pot risca.1 mijlocaş defensiv decis in lupta om la om cu sprint

puternic, atenţi ca gândire a jocului.1 mijlocaş central creativ tehnic, rafinat, cu sprint cu o bună

vedere asupra jocului.1 atacant central cu sprint, bun driblleur şi periculos la

poartă.2 extreme de viteză buni dribleuri cu demaraj puternic siguri

pe flancuri, periculoşi la poartă.1 atacant central cu instinct la poartă, mobil, foarte bun la

jocul de cap puternic in duelurile 1 la 1.

53

Page 54: antrenori fotbal-curs

1 Punctele forte ale antrenamentului

Om la omjoc 1:1 dribling pe o linie de margineÎncărcare: 10x1 minut cu pause şi schimb de partener

Varinata 1Dribling 1:1 la porţi mici

Varianta 2Dribling 2:2 la porţi mici

Varianta 3Joc 2:2 cu două contacte la balon/jucător

Varianta 4Dribling 1:1 în suprafaţa de pedeapsă

Varianta 5Dribling 1:1 cu parteneri neutrii (schimb în interiorul grupei

de 3)

TipLa copii şi tineri se are în vedere să nu se suprasolicite

organismulSchimbul des de parteneri ridică plăcerea joculuiLa profesionişti aceştia vor lucra şi sub presiunea timpului.

54

Page 55: antrenori fotbal-curs

Schema 2

2 Punctul forte al antrenamentului

Jocul om la om în grup

joc 3:3 Organizarea fixă (puternică a partenerilor în jocul om la om)

Sarcina: 5x5 minute cu pause complete şi cu schimbarea ordinii între parteneri

Varianta 1Jocul la porţi mici

Varianta 2Schimbarea echipelor după fiecare sarcină

Varianta 3Limitarea contactului cu balonul, 2 -3 contacte pe jucător

Varianta 455

Page 56: antrenori fotbal-curs

Factorul timp în creştere, reluările să scadă

Schema 3

3. Punctul forte al antrenamentului

Jocul om la om în grup (fundaş şi mijlocaş)Joc 7:7 pe jumate de teren cu organizarea precisă a jucătorilor (în afară de libero).Sarcină 3x10 minute cu pase complete şi schimbarea ordinii între parteneri.

Varianta 1Jocul la porţi mici (pe mijlocul şi linia externă a porţii)

Varianta 2Formarea echipelor mici (de ex: 5:5; 6:6)

Varianta 3Micşorarea suprefeţei de joc

56

Page 57: antrenori fotbal-curs

Varianta 4Creşterea factorului de timp

TipLa nivelul copiilor şi al tinerilor exerciţiile se fac pe uscat fără minge. Suprafaţa de fugă a diferiţilor parteneri să fie aceeaşi.

Schema 4

4. Punctul forte al antrenamentului

Jocul om la om în apărare/acoperirea suprafeţei de joc la mijlocul terenului

Jocul 7:7 – pe tot terenul cu repartizarea spaţiului pentru mijlocaş. Mijlocaşii preiau jucătorii adverşi pe spaţiul lor. Instructorul corectează şi indică poziţii precise de ajutorare. Abia când jucătorii sunt în posibilitatea de a fugi după pierderea mingii în spaţiile prevăzute se poate interveni

57

Page 58: antrenori fotbal-curs

pentru acoperirea spaţiului de joc. A preda şi a prelua cere o înaltă motivaţie, inteligenţă şi atenţie.

Sarcina : 5x10 min. Cu pauză completă şi eventuale corecturi făcute la tablă sau pe ecranul instructorului (planşetă).

Variata 1Jocul 11:11 cu sarcina pentru cei trei atacanţi la pierderea mingii în suprafaţa adversă să fugă imediat pe spaţiul lor de joc în spatele liniei de mijloc

Varinta 2Formarea unor grupe mai mici pentru antrenament (exersare) şi micşorarea suprafeţei de joc.

TipTerenuri de joc pentru mijlocaşi se poate marca cu pălării sau beţe de steag.Prentru a le arăta mai bine mijlocaşilor culoarul de fugă pot fi luaţi de mână şi plimbaţi pe acel drum.Informaţii:Sistemul 4-3-3 este indicat pentru începători, copii şi tinerii din echipă şi pentru cei din categoriile de jos. Strategia tactică care este uşor de recunoscut precum şi uşoarele sarcini de poziţie favorizează rearanjarea în antrenament şi joc.

Schema 5

58

Page 59: antrenori fotbal-curs

Sistemul 4-4-2

Acest sesitem se evidenţiază prin faptul că apărarea joacă într-un lanţ de 4, mijlocul terenului este ocupat de 4 jucători iar atacul este ocupat cu 2 jucători. În acest sitem liberoul poate să joace uşor mai în spate pentru a compensa greşelile jucătorilor de lângă el şi a celor din faţa lui.

Schema 6

Avantaje.Şi în acest sistem se poate juca om la om cât şi cu acoperirea

spaţiului de joc. În apărare se joacă om la om.dacă echipa adversă joacă doar cu două vârfuri, ambii fundaşi care joacă spre interior pot acoperi omul, iar ambii fundaşi care joacă spre exterior acoperă spaţiul. Ambii fundaşi care joacă spre exterior pot participa ofensiv la jocul de construcţie.

Acest sistem se recomandă foarte bine pentru propriul contraatac deoarece suprafeţele de mojloc se închid bine, iar mingile lungi se pot juca cu ambii atacanţi. Propriul atac poate fi pornit de ambii mijlocaşi care prin ofensiva pe flancuri de pe linia porţii pot duce la momente critice în terenul de pedeapsă advers.

Dezavantaje:Acoperirea centrului terenului cere atenţie maximă, reacţii

rapide, un ochi agil şi o permanentă presimţire a sitaţiilor de joc.

59

Page 60: antrenori fotbal-curs

Împingerea sigură a mingii pe lateral cere exersare sistematică la antrenament. Chiar şi jucătorii de rezervă trebuie să participe la exerciţiile tacticva ca în cazul solicitării sa-şi poată lua rolul în serios.

Profilul jucătorilor

Doi jucători defensivi şi doi jucători ofensivi, bloc de apărare, decişi în lupta om la om, buni jucători cu capul, sigurio pe joc, dotaţi tehnic, care pot risca cu un sprint puternic şi cu o bună vedere a jocului. În suprafaţa de joc doi jucători siguri pe minge cu sprint şi acoperitori al terenului şi cu calităţi de a rtage la poartă din linia a doua.

1. Punctul forte al antrenamentului

Acoperirea terenului la centru

Joc 4:4 pe jumătate de teren cu tema ca la pierderea balonului fiecare jucător din partea sa de teren, trebuie să fugă pe locul dinainte stabilit. Tot lanţul de 4 fuge spre balon. Legătura cu privirea fiecăruia trebuie să existe întotdeauna. Să se dea ajutoare verbale: „du-te spre stânga”, etc.

Sarcina: 4x10 min. În pauze complete şi corecturi.

Varianta 1Joc 6:6. doi jucători rămân la pierderea balonului pe terenul

advers,m ceilalţi coechipieri fug spre jumătatea lor de teren pe partea pe care se aflau la pierderea balonului.

Varianta 2Joc 8:8 pe tor terenul cu aceleaşi sarcini.Sarcina: 3:20 min. Cu pauze scurte

InformaţiiLa copii şi tineri se ţine cont ca terenul de joc să fie mai mic,

iar pe copii să-i motiveze să fugă nu după poierderea mingii ci după

60

Page 61: antrenori fotbal-curs

realizarea unui gol. Dacă aceste lucruri se însuşesc, lecţia poate fi întocmită.

Scema 7

2. Punctul forte al antrenamentului

Jocul de apărare combinat – om la om cu acoperirea suprafeţei de joc

Joc 4:6 pe jumătatea terenului cu o poartă pe linia de mijloc şi cu tema, ca ambele vârfuri opuse să fie luate în jocul om la om în timp ce ceilalţi 2 apărători trebuie să fie angajaţi în acolperirea suprafeţei de joc.

Sarcina: 3x15 min. cu pauze complete şi corecturi prin antrenor.

Varianta 1Joc 6:6

Varianta 2Joc 11:11 – joc condiţionat prin luptă; timp de joc 2x35 min.

61

Page 62: antrenori fotbal-curs

Schema 8

3. Punctul forte al antrenamentului

Jocul contra după obţinerea balonului

Prin închiderea suprafeţei de joc se vor provoca la adversar pase greşite, iar prin retragerea rapidă în propria jumătate de teren să se ademenească apărarea adversă, pentru a obţine loc pentru un contraatac.

Joc 5:5 pe jumătate de teren condiţionat după înaintarea adversarului şi obţinerea mingii să se joace cu o pasă şungă spre vârful de atac.

Sarcina: 5x5 min. cu pauze scurte.

Varianta 1Să se joace doar cu două contacte la minge

Varianta 2Joc 11:11 pe tot terenulSarcina: 2x35 min. (Vezi schema 10)

62

Page 63: antrenori fotbal-curs

Schema 9

63

Page 64: antrenori fotbal-curs

Schema 10

64

Page 65: antrenori fotbal-curs

5. Puntul forte all antrenamentului

Jocul de acoperire al terenului în apărare (fără stoper – fundaş central)

Joc 4:6 pe jumătate de teren cu sarcina celor doi apărători externi de a face rocada cu jucătorii de atac şi să-i acopere doar în zonalor ca apoi să-i predea. Fundaşul central luptă om la om contra celui de-l trei-lea vârf.

Sarcina: 5x10 min.cu pauze lungi şi corecturi aduse de instructor.

Varianta 1Toţi fundaşii acţionează în acoperirea terenului

Schema 11

Varianta 2Joc 11:11 pe tot terenul cu sarcina ca toţi jucătorii să joace

îîn acoperirea terenului.

65

Page 66: antrenori fotbal-curs

Schema 12

Varianta 3Joc 3:3 cu porţi mici cu sarcina ca după pierderea balonului

să fugă imediat în jumătatea lor de teren (copii şi tineri precum şi clase infeiroare).

Sarcini: 5x5 min. cu corecturi continue şi poziţii ajutătoare prin antrenor, de ex: „fugi în partea corectă”. Eventual spaţiile să fie numerptate ca jucătorii să se poată orienta mai uşor.

InformaţiiSistemul 4-4-2 cere pentru toţi jucătorii care participă la joc

o concentrare maximă şi o înţelegere pentru joc. De aceea este mai uşor să înveţi totul de la jucători puternici şi bine dotaţi tehnic. Jucătorii trebuie pe parcursul antrnamentului să comunice intens între ei pentru a exersa procedura corectă. Abia când întreg lotul este în stare să joace acoperirea terenului se va juca în jocurile amicale după acest sistem.

Tip:Portarul trebuie ca în jocul de 11:11 să îndeplinească rolul de

portavoce îndemnându-i pe cei din faţă să fugă în spaţiile corecte de ex: să-i îndrume spre dreapta sau spre stânga.

Toate jocurile subnumerice înpotriva celor supranumerice sunt indicate în mod deosebit de a exersa jocul de acoperire a terenului.

66

Page 67: antrenori fotbal-curs

Schema 13

67

Page 68: antrenori fotbal-curs

Sistemul 3-4-3Acest sistem se bazează pe o aglomerare a centrului

terenului şi trei vârfuri deatac. Apărarea acţionează cu unul sau doi jucători om la om şi cu un libero care poate acţiona pe o linie şi în cazul în care este oprit. Mijlocul terenului se compune din patru jucători la care ambele extreme trebuie să participe la acţiunile de atac. Ambele extreme joacă în spatele vârfurilor de atac.

Schema 14

AvantajeAcest sistem este indicat în mod deosebit pentru a juca la

presing la mijlocul terenului şi în faţa apărării adversa. Spaţiul dinaintea liniei de mijloc precum şi jumătatea adversă de teren poate fi uşor închis când echipa adrversă este în posesia balonului pe jumătatea lor de teren şi iîşi începe contraatacul.

Dezavantaje.Pentru că în apărare acţionează doar trei jucători, avansarea

înaintată a adversarilor poate fi uşor înşelată prin contre sau mingi înalte.

Profilul jucătorilorAmbii jucători om la om trebuie să fie decişi în lupta om la

om, rapizi la sprint şi buni jucători cu capul. Liberoul trebuie să fie

68

Page 69: antrenori fotbal-curs

un fotbalist perfect, care dă dovadă de o poziţie bună în jo, care posedă o privire de ansamblu, este puternic la sprint şi stabil la jocul om la om. La ofensivă trebuie să-şi pună în aplicare calităţile tehnice pentru a-şi forma pripriul atac şi a susţine jocul de atac. Mijlocul terenului constă din doi jucători ofensivi şi doi defensivi dintre care ambii jucători ofensivi acţionează pe exterior în timp ce ambii jucători defensivi sunt postaţi mai mult spre interior. Cele trei vârfuri de atac trebuie să fie cu o coniţie fizică puternică, decişi în lupta om la om şi îndemânatici cu balonul pentru a împiedica din timp apărarea adversă.

1. Punctul forte al antrenamemtului

Acoperire om la om in apărare-combinaţia acoperirii om la om şi a terenului de mijloc

Joc 7:6 pe formate de teren cu două porţi .Ambele vârfuri trebuie acoperite prin presing,la mijlocul terenului acoperirea să fie combinată.

Sarcina: 4X10 min. cu pauze complete.

Varianta 1Contactele de joc la echipa care atacă vor fi reduse la două

contacte cu mingea.

Varianta 2Liberoul are sarcina de a se integra imediat in joc după

obţinerea balonului

69

Page 70: antrenori fotbal-curs

Schema 15

Schema 16

70

Page 71: antrenori fotbal-curs

2. Punctul forte al antrenamemtului

Presing prim mijlocaş la inălţimea liniei de mijloc

Joc 4:6 pe formate de teren cu porţi mici pe linia de mijloc.Mijlocaşii primesc sarcina de a ataca pe adversarul de la balon cu doi jucători in timp ce ceilalţi doi mijlocaşi îl impiedică prin diferite metode de joc,(chiar fugărindu-l pe cel de la balon să nu joace mingea).

Sarcina : 3x10 min.

Varianta 1Mărirea duratei de mai sus

Varianta 2Joc 11:11

Schema 17

71

Page 72: antrenori fotbal-curs

3. Punctul forte al antrenamemtului

Marcajul strâns la inălţimea suprafeţei de pedeapsă adverse

Jocul 3:4 pe jumătate de teren cu sarcini pentru echipa supranumerică să-l atace pe adversarul mediat ce pune stăpânire pe balon in apropierea suprafeţei de pedeapsă. Marcajul strâns se foloseşte doar la echipele slabe din punct de vedere tehnic,care sunt nesigure in apărare şi au dificultăţi in organizarea propriei apărări.

Acest marcaj se foloseşte doar sporadic pentru căe este foarte solicitant fizic.La marcajul strâns toţi atacanţii participanţi trebuie să acţioneze iar mijlocaşii să se retragă pentru a face legătura cu proprii coechipieri.

Sarcina: 5x5 min. cu pauze complete.

Varianta 1Zona de marcaj strâns va fi lărgită

Varianta 2Numărul jucătorilor se măreşte de ambele părţi.

Varianta 3Se prestabileşte factorul de timp pentru presing.

InformaţiiInstructorul va intrerupe marcajul strâns când apar greşeli şi

se intervine pentru a le corecta.

72

Page 73: antrenori fotbal-curs

Schema 18

73

Page 74: antrenori fotbal-curs

Sistemul 4:2:4

Unul dintre sistemele de joc care a fost introdus arată că atât in defensivă cât şi in ofensivă stau la dispoziţie 6 jucători.Ambii mijlocaşi completează acţiunile de apărare şi atac şi crează jucători surplus.

În apărare acţionează un lanţ de 4 apărători care sunt sprijiniţi de jucători de construcţie şi care duce la un joc scurt de pasă.Ambele vârfuri îşi schimbă des poziţiile şi crează situaţii critice in apărarea adversă.La pierderea balonului echipa se retrage după linia de mijloc ca prin presing să recâştige posesia balonului.

AvantajeEchipa acţionează foarte variat in ofensivă creând

degringoladă in apărarea adversă, trecerea de la atac la apărare se face foarte repede;spaţiile din spatele liniei de mijloc pot fi prin ambele vârfuri inchise.

DezavantajeAcest sistem se poate practica doar de echipa cu o tehnică a

balonului bună,deoarece pasele scurte trebuie executate foarte precis in spaţii restrânse.De asemenea participă toţi jucătorii la jocul ofensiv, echipa trebuie să dispună de o bună condiţie fizică. Impotriva echipelor robuste se poate rareori arăta un joc tehnic frumos.

Profilul jucătorilorApărătorii,mijlocaşii şi atacanţii sunt foarte buni tehnicieni

cu balonul, foarte buni jucători cu capul , foarte buni la jocul om la om, creativi cu balonul şi plăcerea de a juca.Constructorii jocului sunt periculoşi la poartă şi posedă o bună vedere a jocului.

74

Page 75: antrenori fotbal-curs

Schema 19

75

Page 76: antrenori fotbal-curs

1. Punctul forte al antrenamentului

Jocul sub presiunea spaţiului şi a timpului

Joc 8:8 plus portar neutru la mijlocul terenului (între careuri). În cercul de la mijlocul terenului este unportar care poate angaja la joc ambele echipe. Portarul dă balonul printr-un şut precis mai departe astfel ca echipa care primeşte balonul să ţintească poarta.

Sarcina: 5x10 min. cu pauze precise.

Varianta 1Joc 4:4 pe un teren de 30x30 m (sarcina 5x5 min.)

Varianta 2Portarul este înlocuit de un alt jucător de cîmp care printr-un

pas precis să joace mai departe.

Varianta 3Mărirea numărului de jucători pentru a putea face mai multă

presiune (spaţiul se face mai limitat)

Schema 20

76

Page 77: antrenori fotbal-curs

2. Ppunctul forte al antrenamentului

Joc sigur consrtuctiv în zona apărării

Joc 6:4 pe jumătate de teren cu două porţi mici pe linia de mijloc.

Sarcina: 5x10 min. cu pauze precise şi corecturi aduse de instructor.

Varianta 1Numărul de contacte cu balonul cu limitarea până la două

contacte/jucător.

Varianta 2Numai utimul jucător care obţine balonul de la poarta

adversă poate dribla.

Varianta 3Joc 5:5 în suprafaţa de pedeapsă (presiune ridicată prin

limitarea suprafeţei). Mingea trebuie jucată sau condusă peste linia subţire a suprafeţei de pedeapsă.

Sarcina: 5x5 min.

Schema 2177

Page 78: antrenori fotbal-curs

Schema 22

3. Punctul forte al antrenamentului

Menţinrerea balonului cu îndemânare la mijlocul terenului

Joc 5:5 pe jumătate de teren cu sarcina pentru echipa posesoare a balonului să ţină balonul cât mai mult în posesie (driblinguri sau joc de pase sigur).

Sarcina: 5x10 min. cu pauze complete.

Varianta 1Joc de întrececre – care echipă ţine mai mult balonul în

posesie.

Varianta 2Sunt permise doar două contacte cu balonul/jucător.

78

Page 79: antrenori fotbal-curs

Schema 23

79

Page 80: antrenori fotbal-curs

4. Punctul forte al antrenamentului

Pregătirea ocaziilor la poarta prin mijlocaşi şi atacanţi

Joc 6:3 pe jumătatea de teren cu sarcina atacanţilor cu încrucişări în faţa apărării adversa pentru crearea de ocazii la poartă.

Sarcină: 5x5 min.

Varianta 1Atacanţii să aibe doar două contacte cu balonul/jucător

Varianta 2Mijlocşii să aibe doar două contacte cu balonul/jucător şi nu au voie să tragă la poartă

Varianta 3Atacanţii nu au voie să tragă la poartă ci trebuie să joace mingile

în spaţiul din spatele lor ca mijlocul terenului să fie inchis pentru şuturi de la distanţă.

Schema 24

80

Page 81: antrenori fotbal-curs

Sistemul 3-5-2

Acest sistem se bazează pe doi jucători om la om cu un libero şi 5 mijlocaşi şi doi atacnţi. De regulă acţionează doi mijlocşi defensivi care abia se remarcă prin sarcini ofensive şi trei mnijlocşi ofensivi care trebuie să susţină pe ambele vârfuri de atac.

Acest sistem este adoptat de multe echipe europene.

AvantajeJucătorii care joacă om la om joacă constant împotriva aceluiaşi

atacant în timp ce liberoul joacă fără să iasă în relief faţa de jucătorul om la om. Printr-o aglomerare la mihlocul terenului este posibil ca prin presing şi prin închiderea propriului teren repede şi bine să ajungă în posesia mingi. Acest sitem este indicat în mod special pentru contre precise la înaintarea concomiutentă a liniei de mijloc.

DezavantajeLa schimbările dese ale vârfurilor echipei adverse poate urma o

dezorganizare a aparării. Mijlocaşii şi apărătorii se lasă foarte uşor depăşiţi printr-un joc rapid. Gruparea la mijlocului terenului crează o bună înţelegere a jocului şi în acelaşi timp avantajos în atac şi apărare.

Profilul jucatorilorAmbii jucători om la om trebie să acopere zone mari de teren şi

să fie iscusiţi în lupta om la om. Liberoul să posede o bună viziune a jocului şi să fie puternic la lupta om la om. Mijlocşii defensivi trebuie să fie cu o capacitate mare la efort şi să aibe experienţă în lupta om la om.

Mijlocaşii ofesivi să fie creativi, cu experienşă tehnică, periculoşi la poartă şi cu o bună precuzie a paselor.

81

Page 82: antrenori fotbal-curs

Schema 25

82

Page 83: antrenori fotbal-curs

1. Punctul forte al antrenamentului

Joc de pase scurte

Joc 5:5 pe un teren marcat (40x40 m) cu sarcina jjucătorilor ambelor echipe de doar două contacte cu balonul/jucător.

Sarcina: 5x7 min. cu pauze precise.

Varianta 1Micşorare suprafeţei de joc

Varianta 2Creşterea numărului de jucători.

Varianta 3Prelungirea duratei de joc şi în acelaşi timp scăderea numărului

de serii.

Schema 26

83

Page 84: antrenori fotbal-curs

2. Punctul forte al antrenamentului

Jocul contra după obţinerea balonului

Joc 6:6 pe trei sfert de teren cu câte două porţi mici. Echipa care este în posesia balonului să joace balonul cât mai repede posibil, printr-un joc precis de pase, spre vârfuri şi să finalizeze acţiunea printr-un gol.

Sarcina 5x10 min. cu pauze precise şi schimb de roluri ale ambelor echipe.

Varianta 1Două contacte la balon/jucător pentru echipa care deţine balonul

la aceeaşi sarcină de joc.

Varianta 2Joc 4:4 pe suprafeţe de joc mai mici cu aceeaşi sarcină de joc.

Timpul de joc se prelungeştela scăderea numărului de repetări.

Varianta 3Joc 8:8 cu aceeaşi sarcină de joc ca mai sus.

Varianta 4Joc 11:11 cu aceeaşi sarcină de joc ca mai sus.

Schema 27

84

Page 85: antrenori fotbal-curs

3. Punctul forte al antrenamentului

Joc de pase în adâncime într-o zona predeterminată

Joc 8:8 pe tot terenul cu sarcina pentru echipa care este la balon să joace cât se poate de repede, un pas precis în adâncime în zonă.

Sarcina 5x10 min cu pauze precise şi corecturi aduse de instructor.

InformaţiiLa nivel de amatori jocul de pase în adâncime se exersează

şcolăreşte.

Schema 28

85

Page 86: antrenori fotbal-curs

Sistemul 1-2-5-2

Acest sistem se mai numeşte şi joc de întoarcere pe care Franţa la practicat în campionatul european din 1984. Aici este vorba despre un libero care joacă în spatele a doi jucători om la om, cinci jucători ocupă mijlocul terenului iar doi atacanţi formează atacul. (vezi schema 29)

Schema 29

AvantajeAcest sistem constă într-o acoperire masivă cu comprimarea

mijlocului terenului în care acţionează patru jucători orientaţi spre ofensivă şi unul spre defensivă. În acest fel poate echipa să se apere optimal şi în acelaşi timp să joace agresiv spre faţă. La pierderea balonului echipa poate imediat, prin marcaj strâns să ajungă din nou în posesia balonului.

86

Page 87: antrenori fotbal-curs

DezavantajeAcest sistem cere o mare perfecţiune tehnică pentru a forţa jocul

ofensiv. Asaltul este un sistem împotriva mingilor înalte, care traversează peste mijlocul terenului.

Profilul jucătoruluiAcest sistem cere un jucător cu o tehnică perfectă în toate

compartimentele. El trebuie să fie sigur pe balon, rapid, cu o bună viziune a jocului şi agresiv la intrările deecisive.

87

Page 88: antrenori fotbal-curs

1. Punctul forte al antrenamentului

Joc de pase direct pe un spaţiu îngust

Joc 5:5 pe jumătate de teren cu sarcina să se joace balonul direct la următorul jucător.

Sarcina 5x3 min. cu pauze precise.

Varianta 1Cu mai multe porţi mici pe latura lungă a terenului.

Varianta 2Mărirea numărului de jucători (de ex: 7:7)

Varianta 3Mărirea factorului de timp-mărirea pauzelor

Schema 30

88

Page 89: antrenori fotbal-curs

2. Punctul forte al antrenamentului

„Marcajul strâns” ca posibilitate de recuperare rapidă a balonului

Intenţia de a juca „marcajul strâns” în jumătatea adversă arată dinainte imediat o slăbiciune tehnică a adversarului în apărare. Deranjarea agresiva a adversarului duce la greşeli din partea lui şi curmează construcţia jocului. „Marcajul strâns” este folosit de mijlocaşi şi atacanţi şi cere o acţionare simultană a tuturor jucătorilor nu numai pe cel cu balonul ci şi pe cei fără balon.

Joc 4:4 pe jumătate de teren cu două porţi mici pe linia de mijloc. Echipa supranumerică primeşte sarcina pe jucatorul posesor de balon şi pe atacanţii liberi să-i atace imediat prin marcaj strâns.

Sarcina 5x10 min cu pauze precise şi corecturi aduse de instructor.

Varianta 1Zona de marcaj strâns se lărgeşte

Varianta 2Mărirea numărului de jucători pe suprafaţa pe care se face

marcajul strâns.

Varianta 3Scurtarea, de ex 5x5 min.

Varianta 4Momentul de începere a marcajului strâns se face de către

antrenor printr-un semnal acustic. La echipele de tineret şi clasele inferioare semnalul este gândit ca încurajare.

89

Page 90: antrenori fotbal-curs

Schema 31

3. Punctul forte al antrenamentului

Jocul de contraatac după recupoerarea balonului în propria jumătate de teren

Contraatacul de succes şi rapid este doar atunci posibil când echipa adversă avansează şi pasa în adâncime spre atacant sau mijlocaş este jucată cu precizie imediat după recuiperarea balonului.

Joc 7:5 pe jumătate de teren cu sarcina ca echipa supranumerică imediat să-i joace pe ambii atacanţi cu pase în adâncime pentru a şuta pe poartă la una dintre porţile mici.

Sarcina 5x10 min. cu pauze precise.

Varianta 1La echipele de tie’neret şi amatori se va juca mai întâi

supranumeric înpotriva subnumeric de ex: 3:4 sau 5:6fără porţi.

90

Page 91: antrenori fotbal-curs

Varianta 2Joc 11:11 cu sarcina ca echipa care are balonul să declanşeze

imediat un atac rapid.

InformaţiiLa această formă de joc antrenorul trebuie să intervină în acţiuni

ca să corecteze o poziţionare corectă în apărare şi o alergare rapidă în atac.

Schema 32

Concluzie:

Toate metodele tactice şi felul de a acţiona sunt doar atunci efective când disponibilitatea şi înţelegerea la jucători şi instructori sunt la îndemână şi se ocupă cu această temă. Capacitate de a acţiona tactic cere o măsură înaltă a inteligenţei tuturor jucătorilor. În domeniul amatorilor şi semiamatorilor nu este posibilă o şcolarizare tactică datoprită antrenamentelor prea puţine.

91

Page 92: antrenori fotbal-curs

12. Tactica în joc

Comportamentul tactic şi fotbalul atractiv, un contrast la prima vedere ? Nu neapărat, ca să poţi juca cu succes trebuie să se îmbine tactica şi creativitatea pentru avantajul echipei şi a antrenorului.

Şcolarizarea tactică nu se termină la antrenament ci începe deja imediat după joc. Un citat cunoscut al lui Herbergspune: „după joc este înainte de joc”.

Antrenorului îi revine sarcina de a le transmite jucătorilor elementele de bază, de a se comporta tactic şi strategic nu numai în timpul jocului ci şi înainte şi după joc. Aceasta nu începe înainte de discuţiile despre meciul următor ci începe după fluierul fina, în vestiar. Aici începe faza importantă tactică şi psihologică unei noi orientări ca din greşelile făcute să se tragă învăţămintele adecvate. Comportamentul instructorului după terminarea jocului se numără printre cele mai importante momente de a erealiza o îngrijire optimă a echipei.

Rezultatul jocului acţionează asupra instructorului şi a echipei nemijlocit în exteriorizarea sentimentelor, emoţiilor şi a pornirilor agresive. Critica zgomotoasă şi exteriorizarea nemulţumirilor sunt observat nu rareori prin amărăciune, vinovăţie şi apatie după o înfrângere.

Cu totul alta este situaţia după o victorie: eliberare, mare bucurie (satisfacţie), sentimente de fericire şi scandări puternice chiar sub duş, duc la o mulţumire totală la toţi cei implicaţi.

Aici trebuie instructorul să demonstrze că este un bun psiholog, ca să stăpânească optimal situaţie. Instructorul ca singurul neutru în asociaţie trebuie ca după joc să ia o atitudine neutră, sa-şi stăpânească propriile emoţii şi să nu amplifice manifestările exteriorizate.

Pentru că aceasta nu este întotdeauna posibil el dispune de propria experienţă. După cum o cer împrejurările momentului, comportamentului echipei după victorie sau înfrângere depinde în mare măsură de aşteptările în echipă, de la antrenor şi ceilalţi. Un rezultat aşteptat sau neaşteptat influenţează atmosfera după joc.

Dacă echipa şi instructporul au aşteptat un rezultat pozitiv, bucuria pentru victorie se ţine în limite. Aici abia mai trebuie

92

Page 93: antrenori fotbal-curs

instructorul să intevină în starea sufletescă s jucătorilor şi poate imediat după meci să ănceapă cu pregătirea psihologică pebtru urmaătorul adversar.

Greşeli, care sunt spuse chiar de jucători ar trebui antrenorul să le lase necomentate până îşi face eş o analiză a jocului. Acţiuni pozitive ale jocului ar trebui spuse de istructori fără exepresii emoţionale. Ele acţionează asupra fiecăruia ca laude şi ca o confirmare şi întăresc în acelaşi timp sentimente de „noi” în echipă. Dacă se ajunge la un rezultat neaşteptat pentru instructor şi echipa domină de obicei o atmosferă de înfrângere şi dezamăgire de ambele părţi. Aici este cerută puterea şi personalitatea antrenorului.

Deja la ieşirea de pe teren trebuie să acţioneze liniştitor instructorul asupra jucătorilor. Dezamăgirea personală însă asupra înfrângerii sau egalului nu ar trebui ascunsă de jucători.

Învinuiri personale asupra unora dintre jucători sau părţi ale echipei nu ar trebui exprimate de instructor imediat după finalul meciului, şi chiar în interviuri să se exprime doar obiectiv asupra rezultatului.

93

Page 94: antrenori fotbal-curs

Abia după ce au fost sub duş jucătorii, în funcţie de starea emoţională se poate vorbi despre anumite faze ale jocului. Şi aici este valabilă propoziţie: „mai puţin înseamnă mai mult!”.

O altă măsură utilă împotriva decepţiei şi dezamăgirii după joc, este aşa numită fază de „cool down”, pentru a-şi reveni nu numai fizic ci şi mental. Plecarea înlătură anumite substanţe inutile în corp şi scade totodată agresiunile şi emoţiile acumulate din joc.

Analiza propriuzisă a jocului la profesionişti ar trebui făcuă în ziua următoare imediat după antrenamentul de regenerare într-o scurtă şedinţa. La amatori ar trebui folosită prima zi de antrenament ca o discuţie deoarece după ultima zi de antrenement a săptămânii urmează de obicei dicuţia asupra următorului joc.

Cu ajutorul unor pase statice sau chiar cu părţi ale jocului de la filmările de televiziune îşi face antrenorul analiza detaliată. Mulţi antrenori sau chiar coantrenori îşi fac notiţe chiar în timpul jocului pentru a putea interpreta mai bine secvenţele diferite ale jocului.

Contribuţii şi remarci critice ale jucătorilor cu privire la joc pot fi acceptate de către instructor şi chiar discutate în timpul şedinţelor. După critica echiepei ar trebui criticat diecare jucator în parte, pentru aşi afla şi aprecia mai bine greşelile şi punctele forte. Şedinţa ar trebui să ceară atâta atenţie şi concentrare dar şi o atmosferă lejeră. Desigur se întâmplă ca instructorul după o discuţie asupra jocului, după mai multe înfrângeri să vorbească „pe şleau” cu jucătorii.

Experienţele au arătat însă că majoritatea jucătorilor acţionează reţinuţi în asemenea situaşii şi nu se exteriorizează în prezenţa instructorului sau a coantrenorului. De multe ori sunt prezentate prezentate problemele în afară, presei care acţionează ca un multimplicator şi face rău echipei şi antrenorului.

Axioma: Cine dă „lucrările interne” spre exterior trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate !

Reuşite neaşteptate dau echipei şi instructorului nu uai un sentiment imens de fericire ci servesc şi ca o motivaţie suplimetară petntru jocurile urmaătoare. Aici ar trebui să acţioneze instructorul temperat pentru a aduce jucătorii din nou pe pământ.

94

Page 95: antrenori fotbal-curs

Acest impuls al motivaţiei ar trebui să ţină până la primul antrenament, pentru a face jucătorii să vină din nou cu bucurie şi angajament la antrenament. În antrenament vor fi reluate lucrurile pozitiove din ultimul joc în timp ce greşelile vor fi înlăturate prin forme de joc şi corecţii ulterioare.

Nu rareori se întâmplă după perioade îndelungate de succese ca echipa sau chiar unii jucători să nu mai aprecieze reaşistic puterea jocului în echipă. Această tendinţă trebuie să o recunoască antrenorul din timp pentru a regla echipa spre ţelurile iniţiale.

Jucătorilor suplimentari ar trebui să lise dea sprijin psihologic prin afecţiune corespunzătoare din partea antrenorului pentru a le da sentimentul că sunt o parte importantă în cadrul echipei. Ca motivaţie suplimentară asupra lor poate acţiona implementare lor în timpul antrenamentului de joc în echipa câştigătoare a jocului trecut. În acest fel măreşte instructorul ambiîia jucătorilor de rezerva iar pe de altă parte crează un climat de concurenţă pentru jucătorii de bază.

În cursul săptămânii le face cunoscuţi jucătorilor noii lor adversari, aminteşte avantajele şi dezavantajele şi pregăteşte jucătorii sistematic prin instructaj ţintit asupra următorului joc.

O analiză exactă a antrenamentului fiecărui jucător este la fel de necesară, precum o îngrijire concentrată a jucătorilor mai slabi sau răniţi. Ambiţia prostească, după o rănire, a reveni prea devreme în echipă, trebuie interzisă de antrenor prin discuţii pregătitoare. Cu mult simţ ar trebui reconstruit psihicul jucătorului accidentat prin mărturii sincere.

Şi aici poate provoca adevărate minuni în comportamentul jucătorilor recunoaşterea prin laudă. Dar şi în acest caz nu trebuie sa-l oprească pe instructor să-l atace la onoare, dacă performanţele în timpul antrenamentului nu corespund aşteptărilor sale. Felul şi modul instructorului de a-şi exprima opiniile este hotărâtor asupra acţiunilor jucătorilor.

Niciodată să nu insulte instructorul un jucător prin înjurături căci nimic nu este mai periculos pentru instructor decât un jucător încruntat. Vine momentul când jucătorul se va răzbuna în acelaşi fel.

Observaţie: „critica să fie dur exprimată pentru situaţii dar cinstită faţă de persoane”.

95

Page 96: antrenori fotbal-curs

În domeniul profesioniştilor este un cantonament vinerea iar pentru jocuri în deplasare, călătoria până la locul jocului la ordinea zilei. La jocuri internaţionale în schimb, trebuie să ajungă cluburile din timp pentru a se acomoda cu locul.

Un antrenament de încheiere înainte prânzului şi o discuţie scurtă urmează cu jucătorii. De obicei îşi informează antrenorul jucătorii în cursul săptămânii trecute asupra angajamentului sau neangajamentului său în joc. Se poate întâmpla ca un antrenor să dea cunoscută componenţa echipei sale abia în ziua jocului cu scurt timp înainte începerii, deoarece trebuie să aştepte OK-ul din partea sectorului medical.

În ziua jocului se regăseşte echipa cu cel puţin una două ore înaintea începerii jocului în cabine pentru a se lăsa masată, bandajată sau injectată. O jumătate de oră înaintea începerii jocului se află întreaga echipă pe teren pentru încălzire. Aici are antrenorul posibilitatea de a vorbi cu fiecare jucător în porte de a le face cunoscute încă o dată poziţia lor în joc şi ai pregăti mental.

Cu puţin înainte să poftească arbitrul jucătoriii în tere, îi pregăteşte antrenorul încă o dată pe jucători asupra ţelului comun. Felul de vorbire şi gestica antrenorului pot fi interpretate ca un impuls de motivaţie asupra jucătorilor.

Cercul de acţiune al antrenorului după începerea jucului este restrâns prin aşa impusa „coaching zone”, încât nu-i mai rămâne ocazia decât foarte rar de a lua contact cu jucătorii. În domeniul inferior şi mijlociu al amatorilor nu este restrâns instructorul în această măsură şi poate prin gestică sau strigături să comunice cu jucătorii.

Abia la jumătate meciului vorbeşte instructorul din nou direct cu jucătorii săi şi incearcă să înlăture greşelile. Critica manevrelor intervine după o scurtă înviorare, obiectiv şi cu angajament. Lauda şi îmbărbătarea acţionează şi aici ca un impuls de motivaţie. Toţi jucătorii de rezervă se afla în pauză pe teren şi se pregătesc pentru o eventuală intervenţie. Coantrenorul informează jucătorii de rezervă asupra poziţiei şi rolului lor.

Deoarece fiecare instructor are temperament diferit şi alte trăsături de caracter, acţionează instructajul emoţional diferit asupra jucătorilor. Antrenori precum Schafer, Daum, Berger, Lorant, pentru

96

Page 97: antrenori fotbal-curs

a numi doar unii, acţionează foarte emoţional la marginea terenului. Cunoaştem însă şi tipi mai liniştiţi precum: Hityfeld, Skibbe, Pagelsdorf, care acţionează foarte rar emoţional şi de aceea par mai „cool”. Tensiunea interioară se dizolvă la ei abia după joc.

Nu există însă nici o reţetă prescrisă pentru stilul de comportament al antrenorului la marginea terenului. Fiecare trebuie să încerce prin naturaleţea lui să acţioneze pozitiv asupra echipei sale. Numai succesul sau nereuşita îi dau dreptate sau nedreptate.

Din cele de mai sus devine repede clar că influenţa directă asupra jocului este limitată, cu toate acestea antrenorul este in stare să exercite influenţă tactică prin schimbări in cadrul echipei.

Sarcina principală a antrenorului după inceperea jocului este de a face rapid o analizăp tactică a tehnicii jocului adversarului pentru a putea reacţiona corespunzător.Aici se face o comparaţie intre tacticile de joc ale adversarului deja cunoscute şi situaţia actuală a jocului.

Comparaţia ar trebui să ducă la schimbări in comportamentul jocului in defensivă,ofensivă şi mijloc.

Cea mai bună modalitate de a schimba echipa şi tactica,se oferă la pauza dintre reprize. Prin schimbări in cadrul echipei antrenorul schimbă comportamentul propriu al jocului,motivează echipa mental,pentru a putea impune efectiv jocul propriu in a doua repriză.

Antrenorul îşi pregăteşte echipa prin comentarii scurte şi eficiente, prin corecturi, pentru a doua repriză.O ultimă inviorare la ieşirea din cabine acţionează ca un intăritor.

Ce modalităţi are antrenorul de a schimba o tactică in mijlocul jocului ? Chiar şi la echipe deosebite instruite in spaţiul naţional sau internaţional nu le reuşeşte totdeauna să renunţe la tactica necesară pentru tactica favorită.Experienţa a arătat : a inceput jocul , este foarte greu să te eliberezi din situaţia critică şi să impui propriile feluri de joc.

După exemplul diferitelor sisteme de defensivă se va arăta cum se poate alcătui comportarea tactică variabilă .Persistenţa intr-o formă de bază in domeniul defensivei ar trebui schimbată intr-o atitudine flexibilă. Pe diferite exemple trebuie incercat să se caute modalităţi diferite de rezolvare a echipei defensive. Sistemul de atac rezultă din mecanismele defensive practicate.O echipă poziţionată

97

Page 98: antrenori fotbal-curs

defensiv nu va sacrifica fără motiv comportamentul de atac in favoarea atitudinii defensive.

Pe baza situaţiilor de joc construite ar trebui explicate tacticile de apărare şi atac.

Situaţii de joc: adversarul joacă cu un vârf de atacEchipa adversă joacă doar cu vârf de atac rezultă următoarele

modalităţi: vârful de atac este acoperit de un jucător din defensivă , in timp ce celălalt jucător om la om îşi acoperă jucătorul care pe partea sa intră in vârful de atac.

Schema 33

Echipa adversă joacă cu două vârfuri,îşi ia fiecare din cei doi jucători ai defensivei vărful de pe partea sa in jocul om la om.Schimbă cele două vârfuri des, atunci se preiau reciproc.

98

Page 99: antrenori fotbal-curs

Schema 34

Variante Ambii jucători om la om,nu slăbesc marcajul la atacanţi ci

rămân strâns de atacanţii marcaţi.

DezavantajCuloare de fugă lungi şi nesiguranţă in propria apărare.

AvantajSarcini uşoare de joc pentru jucătorii om la om indicate pentru

echipe de elevi şi tineret.

Situaţie de Joc : adversarul joacă pe toată preioada de joc cu două vârfuri constante

Adversarul joacă cu două vârfuri coinstante aşa că apărarea echipei poate să joace cu doi jucători om la om şi cu un om in plus (libero).

Liberoul inchide in situaţii critice spaţiile libere acţionând ca al treilea om la acoperire.

VarianteLiberoul joacă în aceeaşi linie cu cei doi oameni de acoperire.

99

Page 100: antrenori fotbal-curs

DezavantajeLinia de apărare poate uşor depăşită de jucătorii puternici.

AvantajEchipa in apărare construieşte des cu o bună

inţelegere,capcane .Liberoul se cuplează rapid in propria construcţie a jocului.

Schema 35

Situaţii de joc: adversarul joacă cu trei vârfuriAdversarul joacă cu trei vârfuri,aşa că cei trei apărători pot să

joace direct om la om.Cele trei vârfuri sunt luate in primire la schimbarea locului.

DezavantajSunt necesare o atenţie şi o concentrare mare.

AvantajCuloare scurte de fugă,economie de efort.

100

Page 101: antrenori fotbal-curs

Schema 36VarianteLiberoul joacă in spatele celor trei jucători om la om.Un

mijlocaş acţionează ca cel de al patrulea om de acoperire.

DezavantajMarcajul celor trei vârfuri rezultă culoare lungi de alergare şi se

poate ajunge in apărare la dezorganizare.

AvantajLiberoul are posibilitatea să acopere spaţiile, de exemplu să

obţină o situaţie de apărare de 2:1.

Schema 37

101

Page 102: antrenori fotbal-curs

Situaţie de joc: adversarul joacă cu trei vârfuriApărarea este organizată intr-un lanţ de patru care joacă in linie.Acţionează in linia de patru , inseamnă că toată apărarea trebuie

să se deplaseze pe direcţia mingii.Aceasta cere o bună colaborare şi comunicare vizuală,corespunzător organizată de omul liber,din lanţul de patru.Dacă mai vine un al patrulea atacant acesta va fi acoperit corespunzător de cel de al patrulea om.

DezavantajO mare risipă şi o bună colaborare in echipă sunt necesare.

AvantajJocul la limita offside-ului poate să fie foarte eficace la o bună

organizare.

Schema 38

102

Page 103: antrenori fotbal-curs

ConcluzieToţi mijlocaşii trebuie să se implice in alte formaţii de bază

pentru a sprijini apărarea , pentru a micşora spaţiile pe o parte şi pe altă parte la câştigarea mingii să introducă imediat o combinaţie de atac surprinzător.

Pentru informarea tactică in timpul jocului a fiecărui jucător, exită trei posibilităţi de comunicare intre instructor ţi jucător:

chemare,semn cu mâna sau gesticulaţie, îi pot da jucătorului informaţii importante despre schimbările tactice ce se au in vedere.

In mod deosebit,semnele cu mâna şi gesticulaţiile sunt in domeniul profesioniştilor recunoscute dacă au fost dinainte discutate cu jucătorii.

Chemarea la marginea terenului este cea mai indicată in domeniul amatorilor pentru că aici din cauza numărului de spectatori nu pot probleme acustice mari.

Un comportament tactic indemânatic se poate exprima prin faptul dacă echipa să scoată capital din situaţiile standard.Creativităţii in execuţia de aruncări , cornere, aruncări libere in joc nu-i sunt date limite.In cadrul antrenamentului exersate şi imbunătăţite continuu devin executate surprinzător un mijloc tactic ideal.La unele exemple trebuie arătat antrenorului cum poate acţiona tactic,isteţ şi creativ.

103

Page 104: antrenori fotbal-curs

O scurtă sortare a aclamaţiilor şi interpretarea lorImpingere

- a impinge spre partea cu mingea Retragere

- deplasarea inapoi spre propriul careu sau suparfaţă de pedeapsăInchidere

- îngustarea spaţiilor succesiv prin alergare sau prin creşterea număului de jucători intr-un spaţiu bine delimitat.Asigurarea

- când liberoul se cuplează la construcţia jocului trebuie ca un mijlocaş să-i ia locul.Marcaj

- marcajul strâns al adversarului , căutarea contactului corporalMarcajul strâns

- atacarea adversarului in propria jumătate de pedeapsăPresing

- atacarea adversarului in propria jumătateAranjarea

- atacul asupra posesorului de balonColţul lung al porţii

- un jucător ocupă colţul lung al porţii la lovitura de colţColţul scurt al porţii

- un jucător ocupă colţul scurt porţii la lovitura de colţInchiderea

- închiderea spaţiului adversarului.Inchiderea zidului la lovitura liberă.Inaintarea

- comandă liniei apărării pentru ieşirea la offside sau schimbarea tacticii de la apărare la atac de exemplu lanţul de patru ţâşnete inainte după obţinerea balonului.

104

Page 105: antrenori fotbal-curs

Aruncarea de la tuşăAruncările lungi şi inalte de pe tuşă in suprafaţa de pedeapsă

sunt pentru apărarea adversă greu de anticipat.

Schema 39

Aruncările scurte de pe tuşă pe prima bară,prelungite cu capul duc la posibilităţi neaşteptate de finalizare.

Schema 40

105

Page 106: antrenori fotbal-curs

Varianta 1Şut (aruncări scurte) pe prima bară prin incercarea de a

induce in eroare prin propriul coechipier (trecerea mingii) irită adversarul din defensivă şi portarul.

Varianta 2Şut scurt spre prima bară cu joc inapoi spre cel care şutează ,

care loveşte din flanc sau şutează direct pe poartă.

Schema 41

CornerMinge scurtă din colţ spre prima bară cu prelungirea unei

mingi cu capul .

106

Page 107: antrenori fotbal-curs

Schema 42

Minge scurtă din colţ cu inaintare şi şut spre poartă sau flanc.

Schema 43

107

Page 108: antrenori fotbal-curs

VarianteCa inainte ,insă cu dribling până la linia exterioară a porţii şi

pasă inapoi.

Schema 44

Minge lungă de colţ până la limita liniei de pedeapsă / linia exterioaă a porţii cu pasă inapoi / sau munge de cap şi şut pe poartă.

Schema 45

108

Page 109: antrenori fotbal-curs

VariantăMinge lungă de colţ in spatele liniei limită de pedeapsă cu

preluarea directă , dribling sau pasă dublă.

Schema 46

SfatLa toate variantele de corner echipa atacantă trebuie să sibă

grijă ca toţi jucătorii care contribuie la mingea de colţ să fie bine impărţiţi in spaţiul din spate.

Schema.47

109

Page 110: antrenori fotbal-curs

Aruncare liberă indirectăAruncarea liberă indirectă permite o varietate de variante

tactice in execuţie dar şi echipa defensivă are bune posibilităţi pentru a se pregăti asupra situaţiei de aruncare liberă(constituirea zidului,acoperire atentă a spaţiului,acoperirea consecventă om la om).

Aruncare liberă din mijloc inaintea spaţiului de pedeapsă cu trei executanţi.Doi coechipieri stau in stânga executantului care dă impresia execuţiei spre jucătorul din dreapta sa,dar dă coechipierului din stânga mingea cu intrerupere , care ar trebui să şuteze direct in poartă.

Schema 48

Varianta 1Aranjare ca mai inainte, jucătorul din mijloc şutează scurt

spre coechipireul din dreapta sa, care stopează mingea cu talpa şo lasă acolo pentru ececutant care va şuta apoi pe poartă.

110

Page 111: antrenori fotbal-curs

Schema 49

Varianta 2Executare ca mai inainte, mingea se dă printre picioarele din

mijloc spre cel din stânga care şutează apoi spre poartă.

Schema 50

Varianta 3Trei jucători stau pe mijloc inaintea spaţiului de

pedeapsă.Jucătorul din mijloc insinuează şutul spre cel din stânga sa

111

Page 112: antrenori fotbal-curs

, acesta insă şutează spre un al patrulea jucător care stă pe colţul spaţiului de pedeapsă.Acesta şutează spre poartă.

Schema 51

Varianta 4Execuţie ca inainte, doar că al patrulea jucător driblează

mingea până la careul de pedeapsă şi şutează pe poartă.

Varianta 5Execuţie ca la varianta 4 doar că jucătorul driblează până la

linia exterioară porţii şi loveşte din flanc mingea in spatele defensivei adverse.

Lovituri libere din stânga sau din dreapta careului de pedeapsă pot fi executate cu forma asemănătoare.

Lovituri libere directe vor fi executate de un executant „dreptaci” din partea stângă,iar lovituri libere din partea dreaptă vor fi executate de un „stângaci”.Aici esete important ca mingile să fie executate puternic şi cu efect.

SfatLa lovituri libere directe la mai mult de 35 metri depărtare de

poartă nu ar trebui formată poziţia de zid, pentru ca portarul să poată aprecia mai bine mingea.

112

Page 113: antrenori fotbal-curs

Execuţia din cercul din mijloc la inceputul jocului după un gol sau după pauză este oportună pentru un efect surprinzător la adversar.

Mingea se aruncă ca o pasă lungă spre un coechipier care stă pe partea dreaptă sau stângă lângă linia laterală care poate trece peste defensivă şi poate pasa mingea de la linia exterioară porţii spre spatele defensivei.

Execuţia reuşită este de un jucător perfect din punct de vedere tehnic, care este in stare să lovească mingea cu flancul.

Schema 52

ConcluzieAntrenamentul repetat al situaţiilor standard este o

componentă puternică a planului de antrenament a fiecărei echipe in domeniul superior de joc. La execuţie ar trebui incercat in funcţie de posibilităţi să fie implicaţi aceeaşi jucători pentru a garanta continuitate şi perfecţiune in plus faţă de situaţiile standard mai deţine instructorul modalităţi de acţiona tactic asupra jocului.

In cazul rămânerii in urmă cu puţin inaintea finalului de joc el ordonă portarului să vină şi el in faţă in cazul situaţiilor standard.

In cazul in care propria echipă conduce poate câştiga timp făcând schimbări suplimentare in echipă.

113

Page 114: antrenori fotbal-curs

In cazul in care propria echipă conduce dar există o presiune puternică din partea adversarului schimbă inul dintre atacanţi cu un jucătro din defensivă.

114

Page 115: antrenori fotbal-curs

13. Înlocuirea cadrului echipeiLa sfârşitul fiecărui sezon au loc schimbări in cadrul

echipei.Din terţe motive unii jucători părăsesc clubul , alţii noi vin.In domeniul amatorilor se poate intâmpla ca un jucător să mearga la alt club fărăr ca acesta să arate vreun interese deoseibt pentru jucător.Părăsiri şi reveniri sunt arbitrare şi doar intr-o măsură foarte mică controlabilă. Excepţie constituie jucătorii care au fost contactaţi personal de clibul care îi va lua şi abia după ce au fost clarificate toate modalităţile s-au hotărât la schimbul clubului.

Chiar şi in clasele cele mai joase aceste schimbări de jucători sunt legate de plata banilor atât la jucător cât şi la club.In domeniul profesioniştilor costă un transfer nu rar sume de milioane pentru jucători şi club. Uneori chiar sunt cumpăraţi jucători buni de cluburi cu un potenţial redus doar pentru a-i slăbi pe adversari sezonul viitor.Jucătorul cumpărat nu se va folosi in cadru , ci se va imprumuta in divizia B şi va „staţiona” acolo până i se va găsi o mai bună utilizare.

Motivele pentru un transfer de jucători de la un club la altul sunt diverse:

Perspective sportive slabe Dificultăţi personal cu antrenorul,reprezentanţi presa Acomodare nu prea bună in noua imprejurare Criza de căsnicie sau divorţuri/despărţiri Aclimatizare rea la jucătorii sudici Probleme socio-culturale şi de limbă cu coechipierii Imbunătăţire financiară şi o eventuală asigurare pentru

vremea de după cariera de profesionistAntrenorul trebuie să facă o analiză exactă a calităţilor in

fotbal , la compunerea noului cadru pentru următorul sezon pentru a găsi combinaţia potrivită intre tipi car să se potrivească in noua sa echipă. Nu totdeauna stau pentru obligaţii doar motive sportive in primul plan ci şi aspecte financiar cu speculaţia spre un transfer mai rentabil stă deja in spatele capului la manageri şi preşedinţi.

Alegerea criteriilor sportive pentru angajarea unui nou jucător ar trebui să se regăsească doar la instructor , deoarece el cunoaşte cel mai bine punctele forte şi cele slabe ale jucătorilor săi. Cumpărarea ţintită are doar atunci sens când antrenorul foloseşte

115

Page 116: antrenori fotbal-curs

atât caracteristicile in fotbal dar şi cele umane şi sociale in hotărârile lui.

Un club din liga naţională (bundesliga) ar trebui să aibă cel puţin 18 jucători egali,care se imparte in mod egal in părţile echipei.Nu este de folos a se avea un cadru prea mare de jucători egali ca valoare ca de exemplu Bayern Munchen , căci privit in timp pot apărea proaste dispoziţii,nemulţumiri,frustraţii ţi agresiuni ininteriorul echipei. Principiul de rotaţie folosit in prezent este avantajul in descărcarea la succese mari, precum Champions League,campionatul european sau mondial.Privit insă pe termen indelungat se ajunge şi prin acest principiu de rotaţie la scăderea armoniei in echipă in timpul jocului.

In cazul in care jucătorii de schimb ai echipei nu deţin in totalitate capacităţile celorlalţi jucători ,acţionează această diferenţă asupra unei mai bune armonii in echipă.

La completarea echipei este important ca antrenorul să cunoască punctele slabe in echipă din sezonul trecut şi să le inlocuiască cu jucători care constituie o imbunătăţire din punct de vedere tactic al jocului.De asemenea trebuie să fie atent să angajeze doar jucători care sunt sănătoşi şi in stare să termine un sezon fără a lipsi prea mult.O combinaţie perfectă a diferitelor tipuri de jucători cu calităţi variabile in joc, a fost dintotdeauna o garanţie pentru o performanţă echilibrată a echipei.

Exemple pentru o completare ţintită (fictiv): Un portar,care a arătat slăbiciuni in careul de pedeapsă ar

trebui inlocuit printr-un coleg care arată mai multă siguranţă

Jucătorii om la om,care s-au remarcat prin dueluri slabe,vor fi inlocuiţi cu jucători experimentaţi in dueluri stăpâni pe minge şi perfecţi tehnic.

Lipsa creativităţii la mijlocaşi va fi inlocuită printr-un jucător puternic şi versat tehnic.

Puterea de pătrundere slabă a vârfului va fi inlocuită printr-un care se va impune prin joc şi fizic in careul de pedeapsă

116

Page 117: antrenori fotbal-curs

Jocul prost pe părţile laterale se poate corecta prin achiziţii, sigure pe lovituri şi flancuri, puternice la sprint şi la dribling.

Mai ales in câmpul de mijloc există un principiu : „să nu angajezi tipuri asemănătoare din punct de vedere al jocului !”.Mijlocaşii au tendinţa din cauza personalităţii lor să se prezinte ca formatori de joc , ceea ce are ca şi consecinţă neutralizarea reciprocă.

Concluzie: ”trebuie angajată clasă in loc de masă”

117

Page 118: antrenori fotbal-curs

14. Prognoză şi viziuneLa aprecierea intrebării ce se va schimba in următorii ani sau

decenii in fotbal nu poate pica răspunsul intr-o direcţie sau alta ci trebuie orientată situaţii actuale , cum este ea dată de comisiile şi asociaţiile naţionale şi internaţionale.Răspunsul la intrebarea asupra influenţei mediilor sau a intreprinderilor de marketing poate fi clar.Fotbalul este tot mai mult de strategii publicitare,de marii comercianţi , iar prin televiziune şi drepturile de comercializare devine tot mai mult un eveniment comercial,aşadar depinde de multiplicatorii marketingului. Structura cluburilor va trebui să se acomodieze acestor legi ale comercializării complete, pentru a putea exista in continuare pe acelaşi nivel.Chiar şi situaţia D.F.B(o asociaţie de fotbal) va trebui regândită , poate va exista şi pe viitor o ligă naţional de sine stătătoare, care se administrează singură şi se va” rupe” din D.F.B.La urmă fotbalul va deveni de sine stătător şi se va organiza singur şi numai după dictatura strategiilor economice.

Dacă se va dezvolta situaţia sportivă şi aşadar şi calitatea fotbalului la fel de dinamic se poate pune la indoială modalităţi tehnice şi tactice ale jocului sunt aproape epuizate dacă ne luăm după situaţia momentană a cunoştinţelor, dacă păstrăm regulile de deservire ca până acuma.Dacă am fi gata pentru o schimbare a regulilor de bază cum ar fi spre exemplu schimbarea mărimii terenului, a numărului de jucători ar rezult noi modalităţi tactice şi de joc. Sigure , schimbări in domeniul regulilor , de exemplu inlocuirea şutului cu aruncarea liberă dau moment creative pentru echipa executantă.

Utilizarea dezvlotărilor tehnice noi ca de exemplu instalarea unui buton pentru ureche ar putea conduce la o comunicare mai bună cu instructorul.Astfel instructorul ar avea modalitatea să conducă jucătorul mai bine ca până acum prin joc.

Noi sisteme tactice nu se recunosc, ar putea fi practice de exemplu intr-un „rollsiystem” in care toţi jucătorii defensivei se amestecă cu jocul de construcţie in acelaşi timp. In timp ce atacanţii se retrag la centru se deplasează mijlocaşii in acelaşi timp spre spaţiul defensiv, pentru a prelua sarcina defensivă.Aceasta ar putea funcţiona cu succes doar sub condiţia ca toate părţile echipei să fie

118

Page 119: antrenori fotbal-curs

ocupate de acelaşi număr de jucători.Aceasta ar avea insă consecinţă ca numărul de jucători să fie redus la 9.

Un nou tip de jucător ar trebui crescut care nu ar deţine doar perfecţiunea tehnică a mingii ci şi din punct de vedere al alergării s-ar afla pe cel mai inalt nivel.

Acest tip de jucător ar trebui să deţină inteligenţă ,perspectiva jocului pentru se comporta tactic corect şi efectiv in noul sistem de joc.

119

Page 120: antrenori fotbal-curs

15. Simboluri

TW portarLIB fundaş central care are sarcini

precise, libereMD jucător om la omMFS mijlocaşDMF mijlocaş defensivZMF mijlocaş centralOMF mijlocaş ofensivRA atacant pe extrema dreaptăLA atacant pe extrema stângăMST atacant centralST atacantT trainerJoc fără mingeJoc cu mingeDrum cu mingeaDrum fără mingePasăLovitură de flanc

Şut

Şut pe poartăDribbling

FanionJucător nou

120