antrenament sportiv

26
ANTRENAMENTUL SPORTIV PROCES DE PREGĂTIRE STADIAL

description

atestat antrenament

Transcript of antrenament sportiv

Page 1: antrenament sportiv

ANTRENAMENTUL SPORTIV

PROCES DE PREGĂTIRE STADIAL

CUPRINS

CAPITOLUL I

MEMORIU JUSTIFICATIV

Page 2: antrenament sportiv

CAPITOLUL II

PROBLEMATICA STUDIILOR SELECŢIEI SPORTIVE

CAPITOLUL III

STADIUL AL DOILEA AL ANTRENAMENTULUI SPORTIV

CAPITOLUL IV

PROBLEMATICA STADIULUI AL TREILEA AL

ANTRENAMENTULUI SPORTIV.

CAPITOLUL V

BIBLIOGRAFIA

CAPITOLUL VI

ANEXE

Page 3: antrenament sportiv

CAPITOLUL I

MEMORIU JUSTIFICATIV

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

Antrenamentul sportiv ,ca orice activitate cu caracter interdisciplinar, este

supus înnoirilor care, uneori, se produc dupa o dinamica deseori de alerta ,

lasand in urma si pe cei mai destoinicispecialisti dornici de o buna

documentare. Acest proces de dezvoltare rapida este provocat de descoperiri in

sfera biologica (fiziologia efortului,tehnici de refacere »biomecanica etc), ca si

cea pedagogiei de specialitate (metode si tehnici de antrenament, mijloace ,

forme de organizare), a psihologiei (psihodiagnoza »psihoterapie), sociologie

(integrare in statut si perfecţionări de roluri), ori in sfera manageiiala(dirijarea

Page 4: antrenament sportiv

stiintifica organizationala) si enumerarea domeniilor ar putea continua . Este

Tiresg^a in câmpul creaţde aceasta diversitate de domenii sa apara noutati

câreinfluienteaza in sistem intregul proces de antrenament, atatin sfera teoretica

cat si in cea practica .

Mi-am ales aceasta tema pentru ca insusi eu facand sport de performanta

simt la echipa unde joc aceasta ambianta si totodata antrenamentele la care

particip.

Referitor la relaţia teorie-practica , consider ca opunerea celor doi termeni

de către unii specialisti este artificiala , insuflata de o ideologie depăşită , care

nu favorizeaza înţelegerea(interrelatiildr in cadrul unui sistem format din cele

doua subsisteme. Ce "practician " nu este si "teoretician"? Fiecare individ

"raţional" inainte de a intrepinde o acţiune isi pune la punct un plan mental,

apoi inventariaza sansele de a caswtigai sau de a pierde , elaboreaza mai multe

cai de rezolvare a situatiilor si apoi alege pe cea mai buna .

Aceasta e teoria. Urmeaza realizatrea concreta a planului mental,

ajustandu-1 pe parcursul aplicarii incat el sa devină cat mai eficient. De astfel,

s-a constatat ca mulţi din marii antrenori sunt si toreticieni desavarsiti. Aceştia

stiu sa si exprime concepţia de antrenament, factorii care au determinat-o,

mijloacele necesare si implementarea lor etc.

Din alta perspectiva insa -a cercetării stiintifice a domeniului exista o mare

discrepanta intre aceasta si practica concreta , de teren ,in care antrenordd ,

chiar dupa ce in cadrul cursurilor le-au fost explicate cele mai noi tehnici. In

aceias ordine de idei, nici profesorii ("teoreticienii") nu reusesc sa convingă si

atunci apeleaza la noutati cu orice pret care , eventual, sa şocheze prezentandu-

le ca pe o piatra filozofala , un panaceu universal, ce ar putea rezolva orice

problema ivita in antrenament. Astfel au aparut curente generate de unele

descoperiri cum au fost contracţiile izometrice, unele procedee metodice de

pregătire fizica strechinguljsimai nou modelarea cu a sa raţionalizare si

standardizare . Sigur nu negam contributiaq acestora la dezvoltarea capacitatii

Page 5: antrenament sportiv

de performanta, dar aplicarea exclusiva sau pe scara larga , la toate ramurile de

sport, oricând si laq orice varsta nu face decât sa le discrediteze. De asemenea,

extrem de complicatele operaţii implicate de unele dintre acestea nu fac decât sa

indrepte practicianul către zicala: "teoria e una si practica e alta.",, ceea ce s-ar

putea traduce ca teoriile frumoase sunt gratuite , in liomp ce practica , fie si

empirica, este cea utila . De aceea practicianuleste indreptatit sa acţioneze "cum

il taie capul". Adevărul este ca o buna teorie si metodologie a antrenamentului

este un model de acţiune eficinta, cu condiţia ca aceasta sa fie prezentata intr-un

limbaj cunoscut.

CAPITOLUL II

Page 6: antrenament sportiv

PROBLEMATICA STADIILOR SI

SELECŢIEI SPORTIVE

CAPITOLUL II

PROBLEMATICA STADIILOR SI

SELECŢIEI SPORTIVE

Oprivire de ansamblu asupra antrenamentului sportiv reliefeaza cel puţin

doua idei fundamentale:

a) antrenamentul este un proces indelungat, programat de mai mulţi

ani , condiţie de baza pentru realizarea adaptarii de lunga durata si dezvoltarea

capacitatii de performanta.

b) existenta in cadrul acestei pregătiri a unor stadii, de altfel

generalizate pe scara mondiala si denumite insa diferit. De pilda I. Dragan si

colab. 1989 intelege cele trei stadii ca etape ale selecţiei copiilor si tinerilor

pentru diferite ramuri de sport ca activitate fundamentala pentru evoluţia

Page 7: antrenament sportiv

ulterioara a sportului. Exista o părere cvasiunanima in rândul specialictilor

conform careia talentul celor selecţionaţi se concretizează intr-un profil optim

din punct de vedere morfologic, funcţional, motric si psihologic , intr-o

conjunctura familiala corespunzătoare.

Talentul de excepţie daca este depistat dintr-o masa de copii si tineri

testati, trbuie angrenat dintr-o activitate deosebit de sustinuta , o munca fara

menajamente de lunga durata mergând pana la limitele maxime , biologice si

psihologice. Analizand cele doua aspecte talentul si capacitatea de munca

absolut necesare obţinerii performantelor de antrenament fundamentand-o.

Din punct de vedere didactic se deprind trei etape sau faze temporale ale

selecţiei:

a) Selecţia preliminara (iniţiala) sau depistarea copiilor cu aptitudinei

deosebite pentru practicarea unor ramuri de sport se realizeaza la varsta diferita

in funcţie de particularitatile fiecărei ramuri de sport corespunzător cu vârstele

la care se pot evidenţia anumite aptitudini.

b) Selecţia secundara situata in jurul perioadei pubertare cand are loc

stabilizarea din punct de vedere biologic si psihic . Vârstele la care se realizeaza

aceasta etapa sunt cuprinse intre 11-16 ani la fete si baieti. In unele ramuri de

sport cum sunt cele in care este posibila specializarea timpurie selecţia

secundara se aplica dupa aproximativ 4-5 ani de pregătire.

In cadrul acestor vârste organismul copiilor poate suferii

modificarisubstantiale cel mai adesea in direcţia dezvoltării abtitudinii

evidentiate , in prima etapa de selecţie corespunzătoare cerinţelor ramurii de

sport dar exista si situatii in care este necesara reorientarea către alte ramuri

pentru a valorifica achiziţiile anilor anterioro de antrenament.

c) Selectia finala pentru marea performanta , cunoscuta si sub numele

de selecţia sportivilor fruntaşi. La nivelul acestei etape opereaza cu prioritate

performanta sportiva.

Page 8: antrenament sportiv

L. Nadory 1984 prezintă procesul de selecţie impreuna cu cel de formare

pe parcurs al sportivului de performanta sub forma a doua faze avand

continuturi diferite in funcţie de cerinţele metodice specifice . Din analiza

activitatii practice si a literaturi de specialitate putem considera existenta a trei

stadii in pregatirea de lunga durata a sportivilor determinate de caracteristicele

de varsta si de disponibilităţile generale de adaptare a organismului. Astfel

stadiul I corespunde selecţiei preliminare si pregătirii copiilor, stadiul II,

selecţiei secundare si pregătirii juniorilor, iar stadiul III selecţiei finale si

pregătirii sportivilor consacraţi. Aceste stadii mai sunt determinate si de alte

cauze cum ar fi: Necesitatea pregătirii in perspectiva a tinerilor sportivi

concomitent cu gradarea ascendenta a nivelului instruirii lor, potrivit

ezigentelor mereu crescânde ale performantei.

Pregatirea in perspectiva a devenit o necesitate obiectiva , atat ca urmare a

cerinţelor ca un viitor spotiv de performanta are nevoie de o pregătire prealabila

de 6-10 ani cat si a faptului ca de-a lungul acestui interval instruirea trebuie

dirijata gradat pe niveluri ascendente de la un stadiu la altu.

Masura aceasta este determinata de ansasi structura organizatorica a

activitatii sportive care este determinata asa cum bine se cunoaşte devine mai

restransa cu cat ne apropiem mai mult de esalonul sportului de inalta

performanta , Acest caracter piramidal impune ca numai o parte din numărul

mare de copii sa pătrundă in eşalonul juniorilor si apoi in si mai mica masura in

cel al seniorilor apartinand sportului de peifomanta si de varsta si de sex a

pregaririi ascendente cu evident caracter metodic apare si factorul organizatoric.

Page 9: antrenament sportiv

CAPITOLULUL III

STADIUL AL DOILEA AL

ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Page 10: antrenament sportiv

CAPITOLUL III

STADIUL AL DOILEA AL

ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Promovarea copiilor cu perspective de afirmare concomitent cu inscrierea

treptata a instruirii acestora la nivelul cotelor sportului de performanta,

Corespunzând vârstei junioratului acest al doilea stadiu al antrenamentului

sportiv include tineri deja iniţiaţi im practicarea sportului de-a lungul celor 2-3

ani de stagiu in primul stadiu al antrenamentului in categoria copii.

Privind criteriile de admitere a copiilor in acest nou stadiu al

antrenamentuluio buna parte a acestorasunt cuprinse in tabelele aferente de

depistare a copiilor in care găsim si indicatori propii vârstei de juniorat. La

acesta se adauga si altele cizand in mod deosebit disponibilităţile de progres pe

plan tehnic si tactic si al pregătirii fizice toate materializate in cotele de

perfofmanta a activitatii competitionale.

Organizarea instruirii junioprilor

Activitatea juniorilor se desfasoara in secţiile pe ramura de sport si pe

echipe sau grupe de instruire constituie dupa criteriu vârstei si deopotrivă cel al

Page 11: antrenament sportiv

valorii sportive . Raţiunea departajarii lor pe echipe de incepatori avansaţi si

perfecţionaţi este deplin intemeiata cunoscând ca disponbilitatile de

performanta nu sunt neaparat legate de varsta cronologica.

Fiind perioada marilor acumulari seacorda o deosebita atentie tuturor

componentelor antrenamentului si atuturor parametrilor efortului care se

apropie mult de cei specifici seniori . Se organizeaza lecţii de antrenament silit

cel puţin o lecţie pe zi iar in tabere si cantonamente doua lecţii pe zi cu

orientările ce se impun.

Una din cele elocvente masuri organizatorice privind asigurarea pregătirii

calitative a copiilor si a juniorilor o reprezintă crearea centrelor de pregătire pe

ramuri de sport care includ cei mai talentati copii si juniori.

In cadrul acestora concepţia organizatorica si de pregătire sunt total

particularizate ele putând constitui un capitol amplu intr-o viitoare lucrare.

Page 12: antrenament sportiv

CAPITOLUL IV

PROBLEMATICA STADIULUI AL

TREILEA AL ANTRENAMENTULUI

SPORTIV

Page 13: antrenament sportiv

CAPITOLUL IV

PROBLEMATICA STADIUL AL TREILEA AL

ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Obiectivele instruirii juniorilor

A) Continuarea influientarii dezvoltării indicelor morfologici ai

organismului.

Dezvoltarea calitativa a musculaturii corpului in acest nou stadiu al

antrenamentului este realizata multilateral si conjugata intr-o masura mai mare

cu cerinţele specializării alese. ezecutiile utilizate pot avea atat un caracter

analitic cat si cumulativ pentru cel din urma folosindu-se complexe ce solicita

intr-o anumita succesiune principale grupe musculare si articulaţii.

B) Dezvoltarea in continuar a calitatilor motrice si tot odata impletirea mai

stransa a acestora cu cerinţele specifice respectivei ramuri de sport In

concordanta cu cerinţele specializării antrenorii insista asupra dezvoltării

diferntiate a calitatii motrice subordonindu-le conţinutului acţiunilor tehnico-

tactice cum sunt solicitate acestea in condiţiile concrete ale cursului si cum le

condiţionează dezvoltarea morfofunctionala.

Potrivit modelului competitional instruirea juniorilor cuprinde si marea

varietate de deprinderi si priceperi motrice care faciliteaza insasi efectuarea

actelor motrice specifice sportului respectiv deci constituind un reazem al

acestora . Reechilibrarile in box , gimnastica baschet nu pot fi realizate numai

in contul experienţei motrice acumulata cu ocazia exersarii procedeelor tehnice

specifice sporturilor respective ci si ca urmare a unor acumulari rezultate din

exersarea unor acte motrice variate,

C) Largirea conţinutului pregătirii tehnice si includera in aceasta

componenta a antrenamentului a celor mai recente si eficiente cuceriri pe plan

mondial.

Page 14: antrenament sportiv

Acest obiectiv este inclus si la copii dar in pregatirea juniorilor el se

amplifica constituind o cerinţa fundamentala aceasta cu atat mai mult cu cat

stadiul premergător in mai multe sporturi nu pot fi insusite toate procedeele

tehnice propii specializările respective si de asemenea perfecţionarea pana la

virtuozitate a altor procedee constituie o preocupare de prim ordin este chezasia

obţinerii in viitor a sportului. In acest sens efectuarea corecta a actelor motrice

programate de antrnori are o insemnare de prim ordin intrucat numai in acest

fel pot fi asigurate ezecutiile raţionale economice obţinerea la timpul oportun a

măiestriei tehnice . Cuprinderea in pregatirea juniorilor a celor mai noi si

eficiente execuţii aparute pe plan mondial au o importanta hotaritoare pt

optimizarea randamentului in pregătire sportivilor seniori datorita stereotipilor

consolidate in activitatea lor indelungata aspect ce este mai greu de realizat.

In schimb la juniori orice întârziere a orientării pe acest fagas a pregătirii

tehnice duce la inevitabilul la scaderea randamentului de perspectiva a

sportivilor juniori intrucat ei vor practica sportul la un interval de cerinţe

depăşit.

In ansamblul pregătirii tehnice se va acorda o deosebita atentie

valorificării optime a anumitor inclinatii ale tinerilor respectivi. Activitatea

sportiva a consacrat intotdeauna marii specialisti ai probelor ai diferitelor

posturi din echipa. De fapt aceştia au intrunit excepţionale calitati pt a da

strălucire unor execuţii tehnice care au devenit reale modele . La varsta

junioratului se contureaza tot mai clar predilecţia sportivilor pt anumite execuţii

tehnice sau acţiuni tactice ori acestea trebuie atent cultivate pt a le asigura ceea

mai inalta valorificare .

D) Dezvoltarea unei aprofundate gindiri tactice Posibilitatea dezvoltării

gindirii tactice este favorizata de faptul ca la varsta junioratului se dezvolta

capacitatea de generalizare a tinerilor sportivi ca si spirutul de iniţiativa dorinţa

de afirmare si in acelaşi timp posibilitatea de autostapanire condiţii importante

pt realizarea la un nivel superior a pregătirii tactice . Necesitatea accentuarii

Page 15: antrenament sportiv

dezvoltării gândirii tacticeeste determinata de faptul ca in acest stadiu al

antrenamentului creste substantial numărul concursurilor .

E) Organizarea instruirii prin folosireafrecventa a jocurilor a exercitiilor

interesante, stimulante.

Includerea acestor genuri de exerciţii in organizarea instruirii juniorilor

este cu atat mai bine venita cu cat un climat de buna dispoziţie de permanenta

emulaţie.

Exerciţiile interesante noi sunt alterate cu cele ce implica o concentrare

relativ indelungata a atentiei care tot dotorita predominantei excitatiei asupra

inhibiţiei nu poate fi mentinuta prea mult timp . Amplificarea locului a

exercitiilor interesante a intrecerilor nu trebuie sa devină un scop in sine forma

si continutul lor trebuie sa răspundă intotdeauna unor cerinţe practice bine

determinate .

F) Cultivarea trasaturilor comportamentelor de competitor concomitant

cu cele de cetatean integrat social.

Creşterea volumului activitatii competitionale implica responsabilitatile

sportive si pe plan psihic ceea ce face necesara si cultivarea la nivelul juniorilor

a bombativitatii si dăruirii de sine a corectitudinii fata de coechipierii si

adversarii a respectării neabatute a deciziilor arbitrilor a sentimentului de

patriotism.

Concomitent cu aceste trasaturi determinate pt obţinerea performantelor

superioare se impune si educarea juniorilor in spiritul dragostei fata de munca a

responsabilitatii depline pt pregatirea lor profesionala al comportamentului

civic elevat in toate imprejurarile vieţii sociale .

Page 16: antrenament sportiv

CAPITOLUL V

BIBLIOGRAFIA

Page 17: antrenament sportiv

Bibliografie

1. Ion Siclovan- Teoria Antrenamentului sportiv

2. Gh. Carstea -Teoria si Metodica Educaţiei Fizice si Sportului

3. Ion Ionescu si Cornel Dinu –Fotbalul Concepţie de joc

4. Nicola Comunici si Marca Viani - Manualul Antrenorului de fotbal

5. Ion Motroc - Fotbal curs de specialitate

6. Eugeniu Scarlat si Mihai Bogdan Scarlat -Educaţie fizica si sport

7. Adrian Dragnea – Metodica antrenamentului sportiv

8. Nicu Alexe -Antrenamentul sportiv modern

Page 18: antrenament sportiv

CAPITOLUL VI

ANEXE