Anton dumitriu istoria-logicii_04__

1013
Anton Dumitriu ISTORIA LOGICII PREFAŢA. Istoria unei ştiinţe este totdeauna interesantă, indcă ne arată întregul ei proces de evoluţie, frâmântările şi fazele prin care a trecut până când a ajuns în stadiul la care se găseşte astăzi. Slnt însă ştiinţe care pot cunoscute foarte bine şi fără să li se cunoască istoria, aceasta rămânând să constituie numai obiectul unor cercetări izolate în domeniul disciplinei respective, ind, ca să spunem aşa, cercetări de ordin arheologic. Cunoaşterea zicii, de exemplu, a legilor stabilite de această ştiinţă în domeniul fenomenelor zice, nu presupune cunoaşterea evoluţiei ei, de la încercările cele mai rudimentare şi elementare de a explica aceste fenomene, până la acelea care sunt admise astăzi de ştiinţă. Acelaşi lucru se poate spune despre astronomie, mecanică, chimie etc. Cercetarea mişcării astrelor cu ajutorul legii gravitaţiei newtoniene sau einsteiniene nu necesită cunoaşterea mecanicii cereşti a celor vechi, teoria hipocicloidelor şi sistemul geocentric aristotelic. Din acest punct de vedere logica are o situaţie cu totul deosebită. Ea nu se reduce numai la ultimele legi ştiinţice stabilite în acest domeniu, ci înseamnă tot ce s-a făcut din antichitate şi până acum. Logica este întreaga ei devenire, este însumarea tuturor momentelor istoriei ei. Înţeleasă în acest fel, ea îşi păstrează întregul dinamism, nervul motor, caracterul de ştiinţă care ia naştere şi creşte o dată cu cercetarea ei. Astfel, logica îşi capătă o unitate perfectă, inte-grând critic în corpul ei tot ceea ce s-a făcut în această materie şi în acelaşi timp nerămânând străină de conceptul de ştiinţă în general, perfectibilă în mod continuu. Cei care au privit-o ca pe o ştiinţă moartă au considerat-o astfel pentru că. au redus-o la câteva reguli de manual. Exemplul lui Kant este celebru. După el, logica nu a mai făcut de la Aristotel nici un pas înainte şi niciunul înapoi, socotind-o terminată şi desăvârşită. A fost de ajuns însă să apară Fichte şi Schelling şi mai cu seamă Hegel, pentru ca părerea lui Kant să e fundamental inrmată, iar logica să e pusă într-o valoare cu totul nouă şi creatoare, sub forma logicii dialectice. Cercetările de logică matematică din ultimele decenii nu numai că nu au negat nimic din ceea ce s-a făcut înainte dar au dat la iveală o altă faţă a logicii, în care se regăsesc o serie de descoperiri ale logicienilor stoici şi scolastici. Unitatea logicii cu istoria ei ne apare astfel evidentă.

description

 

Transcript of Anton dumitriu istoria-logicii_04__

1. Anton Dumitriu ISTORIA LOGICII PREFAA. Istoria unei tiine este totdeauna interesant, indc ne arat ntregul ei proces de evoluie, frmntrile i fazele prin care a trecut pn cnd a ajuns n stadiul la care se gsete astzi. Slnt ns tiine care pot cunoscute foarte bine i fr s li se cunoasc istoria, aceasta rmnnd s constituie numai obiectul unor cercetri izolate n domeniul disciplinei respective, ind, ca s spunem aa, cercetri de ordin arheologic. Cunoaterea zicii, de exemplu, a legilor stabilite de aceast tiin n domeniul fenomenelor zice, nu presupune cunoaterea evoluiei ei, de la ncercrile cele mai rudimentare i elementare de a explica aceste fenomene, pn la acelea care sunt admise astzi de tiin. Acelai lucru se poate spune despre astronomie, mecanic, chimie etc. Cercetarea micrii astrelor cu ajutorul legii gravitaiei newtoniene sau einsteiniene nu necesit cunoaterea mecanicii cereti a celor vechi, teoria hipocicloidelor i sistemul geocentric aristotelic. Din acest punct de vedere logica are o situaie cu totul deosebit. Ea nu se reduce numai la ultimele legi tiinice stabilite n acest domeniu, ci nseamn tot ce s-a fcut din antichitate i pn acum. Logica este ntreaga ei devenire, este nsumarea tuturor momentelor istoriei ei. neleas n acest fel, ea i pstreaz ntregul dinamism, nervul motor, caracterul de tiin care ia natere i crete o dat cu cercetarea ei. Astfel, logica i capt o unitate perfect, inte-grnd critic n corpul ei tot ceea ce s-a fcut n aceast materie i n acelai timp nermnnd strin de conceptul de tiin n general, perfectibil n mod continuu. Cei care au privit-o ca pe o tiin moart au considerat-o astfel pentru c. au redus-o la cteva reguli de manual. Exemplul lui Kant este celebru. Dup el, logica nu a mai fcut de la Aristotel nici un pas nainte i niciunul napoi, socotind-o terminat i desvrit. A fost de ajuns ns s apar Fichte i Schelling i mai cu seam Hegel, pentru ca prerea lui Kant s e fundamental inrmat, iar logica s e pus ntr-o valoare cu totul nou i creatoare, sub forma logicii dialectice. Cercetrile de logic matematic din ultimele decenii nu numai c nu au negat nimic din ceea ce s-a fcut nainte dar au dat la iveal o alt fa a logicii, n care se regsesc o serie de descoperiri ale logicienilor stoici i scolastici. Unitatea logicii cu istoria ei ne apare astfel evident. 2. A cunoate cu adevrat logica nseamn, deci, a cunoate ntreaga ei istorie, a o cunoate n unitatea ei dinamic. Dicultile pe care le implic o lucrare n care autorul i propune s nfieze istoria logicii sunt din aceast cauz enorme i multiple. ntr- adevr, dac logica constituie un instrument pentru orice tiin i orice doctrin, istoria ei nseamn examinarea aplicrii i funciei speciale a acestui instrument n toate domeniile i n toate timpurile i descifrarea tuturor aspectelor acestei funcii. Variabile n devenirea ei. Cu alte cuvinte, istoria logicii devine o cercetare a instrumentului comun, aa cum apare sub diverse aspecte n decursul timpului, n istoria tuturor disciplinelor cultivate de om. n legtur cu istoricitatea logicii Engels scrie: Gndirea teoretic a ecrei epoci, deci i a epocii noastre, este un produs istoric care n perioade diferite ia forme foarte diferite i totodat capt un coninut foarte diferit. Prin urmare, tiina gndirii este, ca oricare alta, o tiin istoric, tiina dezvoltrii istorice a gndirii omeneti. Teoria legilor gndirii nu este nicidecum un adevr etern, stabilit o dat pentru totdeauna, aa cum mintea listinului i reprezint cuvntul logic. Ideea istoricitii gndirii a fost de asemenea rul conductor n cercetrile de istorie a losoei, fcute de profesorul nostru, P. P: Negulescu. ntr-adevr, att n Introducere la Filosoa Renaterii, ct i n Geneza Formelor Culturii i de asemenea n Introducere la Istoria losoei contemporane (din care au aprut cinci volume), P. P. Negulescu a susinut teza c Un sistem losoc nu este un produs izolat i de sine stttor. El face parte din lanul celorlalte sisteme ce alctuiesc desfurarea istoric, evoluia cugetrii losoce a omenirii, ca un inel ce nu poate lipsi, chiar cnd necesitatea care i determin locul nu este de natur logic, ci de natur psihologic. Pentru P. P. Negulescu, factorii sociali i materiali determin n mod esenial modul de a gndi al losolor, sau, cum spune el nsui, mprejurrile n care triesc i lucreaz lozoi inueneaz, n diverse chipuri, reaciunile structurii lor sueteti, modicnd mai mult sau mai puin raporturile lor componente. A scrie istoria logicii este astfel o sarcin considerabil i n orice caz realizabil numai parial de ctre un singur cercettor. Dac istoria losoei are totui un obiect circumscris modul cum au conceput oamenii explicaia global a lumii istoria logicii nseamn, dup cum am vzut, explicaia funciei gndirii n toate domeniile, nu numai acela al losoei. Istoria logicii nu a fost scris. Aceasta ar istoria ntregii cunoateri n toat amploarea ei, spunea Hegel. innd seam de aceste consideraii, sarcina pe care ne-am luat-o n aceast privin este, evident, mult mai limitat. Am mprit lucrarea noastr n dou volume, cu titlurile urmtoare: Istoria logicii, Evoluia logicii. n istoria logicii, care formeaz prezentul volum, am cutat s nfim critic faptele privind n special logica formal. Am socotit ns c este necesar s mai prezentm i unele concepii despre logic, care, prin critica pe care 3. au fcut-o logicii formale, critic uneori just, alteori excesiv sau chiar eronat, servesc totui la o mai bun nelegere i la precizarea ei. Astfel, logica metodologic, psihologismul n logic, logica lui Kant, logica pur a lui Husserl ne vor arta bine ce trebuie s nelegem prin logic i ne vor ajuta s delimitm precis anumite elemente caracteristice ale logicii formale. Am trecut n revist n mod ct se poate de sintetic i logica dialectic, atu n forma ei hegelian ct i n cea materialist, aceasta ind necesar pentru 7 Lmurirea i interpretarea naturii logicii formale prin atitudinea pe care o are fa de ea dialectica materialist. Locul logicii dialectice va Ins n mod natural n cel de-al doilea volum al lucrrii noastre. n acest volum se va putea explica, pe baza materialului expus n primul, evoluia organic a acestei discipline, cu alte cuvinte, devenirea ei dialectic. Penuria tratatelor complete de istoria logicii este bine cunoscut. Dei cercetrile n domeniul unor probleme particulare s-au nmulit n ultimele decenii, datorit mai cu seam logicii matematice, care a constatat c o serie de rezultate obinute n cadrul ei fuseser bine cunoscute de stoici i mai ales de scolastici, totui ele nu constituie dect aspecte particulare ale istoriei logicii i, orict ar de valoroase, nu pot oferi indicaii de ansamblu asupra istoriei acestei discipline. Studiile particulare, ca i puinele tratate generale pe care le posedm, ind elaborate din anumite puncte de vedere i urmrind dup cum am spus cu deosebire anumite obiective, n general regsirea rezultatelor obinute n logica matematic, au fcut ca o mulime de aspecte ale logicii din trecut s e neglijate sau de loc cercetate. Acest defect poate vzut studiind cele cteva tratate de istoria general a logicii care exist i pe care le vom enumera mai jos. Prima istorie a logicii pare s e lucrarea lui Petrus Ramus (secolul al XVI-lea), Scholarum Dialecticarum Libri XX Douzeci de cri ale doctrinelor dialectice. Din nefericire, autorul crede n mod naiv c toate personajele istorice au fost logicieni i n tratatul (capitolul) Logica Patrum citeaz printre acetia pe Noe i Prometeu. O alt oper, cu un caracter mai tiinic, este lucrarea lui B. Keckermann, intitulat Praecognitorum Logicorum Tractatus/ Trei tratate despre logicienii foarte cunoscui (Hanovra, 1598), care este mai mult o enumerare de titluri i indicaii de materii, totui destul de util. Jacob Friederich Reimann ne-a lsat o lucrare, scris ntr-o limb german defectuoas, sub titlul Critisirender Geschichts-Calender von der Logica Calendar istoric i critic despre logic (Frankfurt am Main, 1699), valabil tot pentru unele date bibliograce. De la Gassendi ne-a rmas un tratat de acelai gen, dar de o valoare incontestabil: De Origine et Varietate Logicae Despre originea i diversitatea logicii11 (Lugduni, 1658). 4. J. A. Fabricius a scris o istorie a logicii foarte scurt: Specimen elencticum historiae logicae ndrumtor pe subiecte al istoriei logicii^ (Hamburg, 1699). Acest ndrumtor este de fapt un catalog al tuturor lucrrilor de logic cunoscute acestui mare erudit, despre care d toate informaiile pe care le-a putut culege. Un tratat, mult deosebit de cele precedente prin corectitudinea informaiei, dar foarte scurt, se datorete lui Johannes Georgius Walchius i poart titlul de Historia Logicae Istoria logicii (Leipzig, 1721). Frederich Auguste de Reienberg ne-a lsat o lucrare cu titlul Principes de la Logique suivis de lHistoire et de la Bibliographie de cette Science -4 S ISTORIA LOGICII Principiile logicii urmate de istoria i bibliograa acestei tiine (Bruxelles, 1833), dar, dup cum se vede, informaia bibliograc primeaz. A. Frank ne-a lsat Esquisse dune Histoire de la Logique precedee dune Analyse etendue de lOrganurn dAristote Schi a unei istorii a logicii, precedat de o analiz ntins a Organon-ului lui Aristotel (Paris, 1838). De la R. Blakey avem lucrarea Historical Sketch of Logic Schi istoric a logicii (Edinburgh, 1851), a crei valoare const In aceea c este un tablou rezumativ al marilor tratate de logic. Ajungem acum la monumentala lucrare n patru volume a lui Cari Prantl, intitulat Geschichte der Logik im Abendlande Istoria logicii n Occident (Leipzig, 1855-1870). Aceast lucrare este o min inepuizabil de informaii, de texte originale, n limba greac i latin, unele extrase din lucrri i manuscrise greu accesibile (de care ne-am servit i noi). Ea sufer ns cel puin de dou defecte: n primul rnd nu merge cu istoria logicii dect pn la sritul secolului al XVI-lea, iar n al doilea rnd, este viciat de aprecieri absolut inadmisibile, att din cauza formei lor violente, ct i a lipsei de nelegere a altor concepii despre logic diferite de aceea mprtit de el. Dei Prantl credea c va scrie o istorie a logicii astfel ca s nu mai e nevoie s se scrie alta, totui materialul pe care l-a strns nu are alt rol dect de a o ampl informare pentru scrierea altor istorii ale logicii. Metoda lui Prantl este pur cronologic, ceea ce implic repetiii fastidioase. Paul Janet i Gabriel Seailles au elaborat un tratat scolastic de istoria losoei, intitulat Histoire de la Philosophie (Paris, 1887), n care se gsete i o expunere destul de ampl a istoriei logicii mprit pe capitolele ei: istoria problemei conceptului, problema judecii, problema silogismului, problema induciei. Ea const ns mai mult dintr-o serie de rezumate, unele urmrind pe Prantl foarte de aproape. Friedrich Harms a scris o lucrare de istoria losoei, intitulat Die Philosophie n ihrer Geschichte Filosoa n istoria ei. Volumul II al acestei lucrri este intitulat Geschichte der Logik Istoria logicii (Berlin, 1881) i se ocup n mod general cu istoria acestei discipline. O alt lucrare, foarte rezumativ, dup cum o arat i titlul, este aceea a lui R. Adamson: A Short History of Logic O scurt istorie a logicii (Edinburgh, 1911). 5. O scurt istorie a logicii se gsete i n tratatul lui Th. Ziehen: Lehrbuch der Logik auf positivistischer Grundlage mit Beriicksichtigung der Geschichte der Logik Tratat de logic pe baz pozitivist cu considerarea istoriei logicii (Bonn, 1920). Putem s mai citm scurta istorie a logicii care constituie prima parte a scrierii Vorlesungen iiber Logik Prelegeri despre logic (Leipzig, 1923), datorat lui Oswald Kulpe i n care se fac unele aprecieri competente asupra curentelor n logic. mprirea materialului este mult mai judicioas dect In alte lucrri, dar comprimarea lui numai n spaiul restrns a 110 pagini li reduce mult valoarea i lucrarea devine mai mult un rezumat de indicaii istorice. O istorie a logicii este lucrarea lui Frederigo Enriques, intitulat LEvo- lution de la Logique Evoluia logicii (Paris, 1926), care, dei conine 9 Unele idei interesante, este construit fr o metod propriu-zis, lipsete complet din coninutul ei istoria logicii medievale, iar rul conductor este legtura logicii cu matematica. O lucrare bun sui generis este scurta Geschichte der Logik Istoria logicii (Berlin, 1931) datorat lui H. Scholz, dar i acesta consider c important In istoria logicii este numai ceea ce conrm sau pregureaz rezultatele din logica matematic actual. n ceea ce privete istoria logicii matematice propriu-zise, Alonzo Church a dat o cuprinztoare bibliograe, nsoit de expuneri rezumative In A Biblio-graphy of Symbolic Logic O bibliograe a logicii simbolice publicat In revista de logic matematic Journal of Symbolic Logic, incepnd din anul 1936. Una dintre cele mai importante istorii ale logicii este Formale Logik Logica formala lui J. M. Bochenski (Freiburg Munchen, 1956), alctuit In mod cronologic. Lucrarea se compune din texte extrase din lucrrile originale ale logicienilor studiai i traduse n limba german, urmrindu-se ordinea cronologic. Ideea conductoare a lucrrii este s pun n eviden rezultatele, logicii matematice, pe care autorul vrea s le regseasc n decursul istoriei logicii formale. Lucrarea autorilor M. i W. Kneale, purtnd titlul The Development of Logik Dezvoltarea logicii (Oxford, 1962), este de asemenea foarte important ca o lucrare de referine, dar acetia acord, ca i Bochenski, o prioritate logicii matematice cu care compar rezultatele obinute n trecut. Lucrarea lui Tadeusz Kotarbinski, Lecons sur lHistoire de la Logique Lecii asupra istoriei logicii (Paris, 1964), este compus mai mult din note de curs, oarecum disparate, coninind ns observaii interesante. Lucrarea este conceput pe un plan care s arate liaia logicii matematice din concepiile vechi ale logicii. O scurt expunere scolastic se datorete lui A. O. Makaveleski i este intitulat HcTopHH jiornKH Istoria logicii (Moscova, 1967). 6. n ara noastr, cercetrile de istoria logicii ncep mai trziu. Totui, indicaii istorice asupra logicii apar chiar n secolul trecut, n diverse cursuri i tratate de losoe, n cadrul unor pri introductive. Chiar Logica lui Maiorescu (1876) conine numeroase referine istorice. Primul curs de istoria logicii s-a inut la Universitatea din Bucureti (1929-1930), la catedra lui C. Rdulescu-Motru. Al doilea curs de istoria logicii s-a inut tot la Universitatea din Bucureti (1947-1948) de ctre Anton Dumitriu, la catedra de logic al crui titular era. O serie de note istorice, privind logica, att din ar ct i din strintate, se datoresc lui I. Brucr i au aprut n comentariile pe care le-a fcut la ediia ngrijit de el a Logicii lui Maiorescu (1940). Brucr a lsat i un studiu amplu n manuscris despre istoria logicii n Romnia. O lucrare de ampl informaie istoric este Dialectica de la Platon la Lenin, datorit lui Mircea Florian (Bucureti, 1947). Cercetrile de istoria logicii ncep Ins propriu-zis cu lucrrile lui Ath. Joja, ale crui contribuii constituie un real progres n nelegerea i elucidarea unor probleme privind logica n decursul istoriei ei. Studiile lui n acest domeniu sunt cuprinse n volumele: Studii de logic I (1960); Studii de logic II (1966); Logos i Ethcs (1967) i este anunat un al treilea volum de Studii de logic III, consacrat exclusiv problemelor de istoria logicii (aproape toate studiile lui Ath. Joja au fost publicate i n limbi strine). De asemenea, trebuie s citm cercetrile lui Dan Bdru de interpretare istoric, cum sunt: Lindividuel chez Aristote (Paris, 1926); Les categories dAristote (Revue Roumaine des Sciences, serie de philosophie et logique, 1964); Le calcul logique de Condillac, Revue Phiksophique, Paris, 1968); Filosoa lui Dimitrie Cantemir (1964) i Leibniz (1966) cuprind contribuii interesante pentru istoria logicii. Menionm i lucrarea lui Pavel Apostol, Probkme de logic dialectic n losoa lui G. W. F. Hegel (voi. I, Bucureti, 1957; voi. II, Bucureti, 1964). Tot n aceast ordine a studiilor de istoria logicii vom citai lucrarea noastr Le probleme des paradoxes au Moyen Age Problema paradoxelor n evul mediu (Revue Roumaine des Sciences Sociales, serie de Philosophie et logique, 1965). Nu putem, de asemenea, trece cu vederea cercetrile istorice ale eruditului Aram Frenkian, care ne-a lsat lucrrile: Etudes de Philosophie Presocratique Studii de losoe presocratic (Paris-Bucureli) I-LI 1933-1937); Scepticismul grec i losoa indian {Bucureti, 1957); Sextus Empiricus and Indian Logic Sextus Empiricus i logica indian (Madras, 1957) etc. Vom semnala aici, tot n cadrul cercetrilor de istoria logicii n ara noastr, prima traducere a Organon-ului lui Aristotel n limba romn, datorit, lui Mircea Florian (ncepnd din anul 1957). Crile Organon-ului sunt precedate de studii datorate lui Mircea Florian i Dan Bdru (Despre Respingerile Sostice). Apariia operei celebre a lui Francis Bacon Novum Organum In traducere romneasc (in anul 1957), datorat lui N. Petrescu i M. Florian, 7. constituie iari un fapt care trebuie semnalat n domeniul acestor cercetri. Traducerea este nsoit de o Introducere datorit lui Al. Posescu. Consemnm aici i traducerea operelor lui Sextus Empiricus, att de importante pentru istoria logicii, fcute de Aram Frenkian, din care au aprut: Schie Pyrrhoniene i Adversus Mathematicus (6 cri) n Opere Filosoce de Sextus Empiricus, voi. I (Bucureti, 1965). Din comentatorii greci la opera lui Aristotel au mai fost traduse i alte lucrri. n anul 1966 a aprut n limba romn i traducerea extrem de dicilei opere a lui Hegel, tiina Logicii, traducere efectuat de cunoscutul specialist n losoa hegelian, D. D. Roea, cruia i se datoresc i alte lucrri nsemnate, ca nsemnri despre Hegel etc. Rezult din toate acestea c cercetrile de istoria logicii n ara noastr, au luat un avnt care constituie nc un aspect important al culturii noastre n momentul actual. n prezentarea problemelor de logic formal ne-am servit de nsei textele autorilor i le-am expus i interpretat doctrina prin aceste texte. Atunci cnd am socotit c unele pasaje sau anumite expresii sunt specice pentru modul de a-i formula ideile un anumit autor, le-am redat chiar n limba original, nsoin-du-le de traducerea n romnete. Pentru acest motiv ne-am ferit s facem traduceri interpretative mai libere, ci numai literale, sacridnd uneori forma de exprimare pentru a nu deforma cumva ideea autorului respectiv. Ne-am propus aadar s prezentm materialul imens al logicii formale n autenticitatea lui istoric. Acesta este scopul lucrrii de fa i n funcie de acest scop trebuie apreciat dac am reuit s-l realizm i n ce msur. Urmrind aceast idee cluzitoare, am constatat c unele dintre concepiile vechi au fost neglijate sau nfiate foarte sumar. Am cutat, n consecin, s punem n valoare unele aspecte ale: logicii formale, restabilindu-le importana pe care au avut-o n concepiile autorilor lor; de exemplu, noiunea de formal i universal la Aristotel, diversitatea accepiilor principiului identitii, problema logicii ca tiin n concepia Stagiritului etc., legtura dintre limbaj i gndire la stoici (care era rezultatul unei ntregi losoi) etc, problema particulelor syncategoremata n evul mediu (problem absolut neglijat astzi ca problem de logic i doar menionat ca o speculaie gramatical a logicienilor scolastici), problema supleantei, problema logicii ca modus scientiarum la scolastici etc. In sfrit vom meniona c i n domeniul logicii matematice unele chestiuni au fost lsate n umbr, cum sunt, de exemplu, faptul istoric c prima ncercare de axiomatizare a logicii se gsete la Raymundus Lullus sau c prima aritmeti- zare a logicii a fost fcut de Leibniz etc. Am cutat s punem n relief i aceste probleme. Vzut din acest unghi de vedere, periodizarea istoriei logicii nu a mai fost o problem att de grea pentru c ea s-a impus n mod natural. Ni s-a prut, fa de principiul de baz adoptat n elaborarea acestei lucrri, acela de a n primul rnd o lucrare informativ i nu de losoe a logicii formale, c cea mai bun mprire a materialului va cea natural, 8. adic aa cum au aprut concepiile logice: la primitivi, la chinezi, la indieni, n gndirea prearistotelic, la Aristotel, stoici i la Roma. Aceast ordine are deci un caracter cronologic, dar acesta nu este esenial, ecare concepie puind studiat n ea nsi. Pentru evul mediu, spre a evita repetiii inutile ale acelorai probleme reluate la diferite intervale de timp, am adoptat procedeul expunerii pe marile capitole ale logicii scolastice i nu pe autori. n felul acesta vor putea reinute mai uor, ntr-o vedere de ansamblu, problemele i soluiile logicii scolastice. Dup aceast perioad logica a ridicat probleme care se precizeaz prin nevoia unei metodologii a tiinelor naturii (problema induciei), prin critica psihologist, prin critica kantian, prin concepia fenomenologic etc, dar mai ales prin rolul deosebit pe care l-a avut apariia logicii dialectice, care precizeaz i valoric rolul i funcia logicii formale. Astfel, mprirea istoriei logicii formale pe capitole de probleme, pe care am fcut-o dup tratarea istoriei logicii scolastice, ni s-a prut ca ind tratarea cea mai natural, tocmai pentru c n aceast epoc (modern) nu mai este vorba de o expunere a unor rezultate tehnice, ci mai mult de discuia unor probleme generale ridicate de logic, de concepii generale despre logic. Am socotit, de asemenea, necesar un capitol despre logica din timpul Renaterii, pentru a arta perioada de tranziie a logicii formale, perioad foarte puin cunoscut, prestigiul tiinei care tocmai se ntea umbrind complet cercetrile de logic formal din acel timp. Dup cum se va vedea, logica formal a avut o dezvoltare imens n aceast epoc, dar cu toate acestea ea este i mai puin cunoscut dect logica scolastic. n ceea ce privete bibliograa care nsoete ecare capitol, ea a fost alctuit n scopul de a servi celor care ar dori s aprofundeze ideile principale tratate n capitolul respectiv. Din aceast cauz, ea nu are un caracter exhaustiv, o serie de lucrri care apar direct n text nemaiind incluse n listele bibliograce respective. Am socotit c aceste lucrri au putut singure s sugereze cititorului dac i pn la ce punct ele pot utilizate n acest scop. O lucrare poate scris n multe feluri. Nici un tratat nu poate impune un tipar dat sau o form x. Acest lucru este cu att mai adevrat n domeniul istoriei logicii, unde modelele sunt att de puine la numr, iar periodizarea este foarte variat. Noi am ncercat s facem tot ce am socotit mai bine, dar tim c nici o oper omeneasc nu poate considerat ca ind desvrit. i nici lucrarea de fa nu poate astfel s reprezinte o excepie de la legea de aram a lucrurilor ieite din capul sau din mina omului. De aceea vom satisfcui dac ea va putea folosit, alturi de altele, pentru realizarea unor lucrri mai bune dect a noastr, avnd astfel posibilitatea s considerm c i-a atins unul dintre scopurile ei, acela de a stimula astfel de lucrri. Credem c cititorul va putea sesiza, nc din acest prim volum al lucrrii noastre, ceea ce va dezvoltat n al doilea volum Evoluia logicii: c 9. logica nu este o tiin oarecare printre altele, ci reect nsi gndirea n efortul ei de a se lua pe sine nsi drept obiect, cutndu-i astfel propriile explicitri i modaliti. Dar aceste modaliti ale gndirii nu pot epuizate printr-o singur explicitare. Procesul de autodeterminare a gndirii este un proces progresiv nelimitat, ecare moment al lui constituind o form valabil a gndirii, care se expliciteaz n propria ei istorie. Astfel, logica, n sensul ei grecesc originar de logos, este n continu expansiune, se auto amplic, ia diferite aspecte, aa. Cum a spus-o Heraclit acum dou milenii i jumtate: taxi Xoyoc, eauxov au^cov* * Suetului i este propriu logosul, care se mrete pe el nsui Partea I. LOGICA N CULTURILE DINAFAR EUROPEI. Capitolul I. STRUCTURA LOGICA A MENTALITII PRIMITIVE 1.1 TIPURI DE MENTALITI. S-a crezut mult timp c evoluia omului, de la primele licriri ale contiinei pn la stadiul modern de cultur i civilizaie, este liniar i c oriunde ar nceput, n centrul Africii, n Asia sau America, dezvoltarea inteligenei acestuia s-ar face n sens unic, avnd ca scop nal tipul de cultur i civilizaie al europeanului veacului nostru. Aceast concluzie, evident facil, se datorete unei simplicri a problemei, care prin nsei datele ei nu poate primi acest rspuns. ntr-adevr, evoluia spiritual a Chinei sau a Indiei nu a dus la tipul intelectual european, n trecut, dei nici un cercettor serios nu a putut s arme, s argumenteze vreodat c un chinez sau un indian este inferior din punct de vedere intelectual europeanului. Realizrile culturii chineze sau indiene n domeniul artei, poeziei i losoei, arat c inteligena popoarelor respective nu are nimic inferior fa de aceea a europeanului. De unde rezult c exist evoluii diferite ale inteligenei omeneti, care, progresnd permanent, sunt orientate diferit i au structuri deosebite, care in de gradul sau felul de organizare social i de alte condiii. Direciile n care s-a dezvoltat cercetarea tiinic a societilor aa- zise primitive sunt grupate, de obicei, n dou coli: coala evoluionist i coala istoric. coala evoluionist studiaz, dup cum o arat numele, evoluia istoric a omului primitiv. Ea pleac de la concepia lui Darwin expus n principal n lucrarea On the origin of species by means of natural selection Originea speciilor cu ajutorul seleciei naturale (1859). n coala evoluionist se disting urmtoarele subcoli: coala antropologic, reprezentat de evoluionitii John Lubbock, Herbert Spencer, E. B. Tylor etc. Teoriile evoluioniste asupra familiei, reprezentat de Lubbock, Spencer, Tylor, Bachofen, Morgan, Bastian. coala sociologic german i francez. Curentele precedente au acordat preeminen antropologicului n concepia evoluionist asupra 10. formrii societii. Curentul sociologic german i cel francez fac din om i concepiile lui o funcie social. De acest curent se leag n Germania numele lui Wilhelm Wundt, iar n Frana cel al lui E. Durkheim i o serie de discipoli ai acestora. Psihanaliza. Curentul psihanalitic explic practicile i evoluia societilor primitive prin factori subcontieni i complexe psihice. Fondatorul colii este S. Freud, care a pus accentul explicaiilor date de el pe complexul sexual. Mai tlrziu coala s-a ramicat. Prelogismul lui Leoy-Bruhl. Despre aceast concepie va vorba mai pe larg mai departe. coala istoric pleac de la lucrarea lui A. Lang, The making of Religion Devenirea religiei (1898). Etnograi au constatat c anumite credine i instituii nu aveau o larg rspndire. Fraser a artat c totemismul nu are o difuziune general. Lingvistica arat, de asemenea, c, de exemplu, populaiile australiene nu reprezentau un complex cultural omogen. Astfel a devenit necesar Studierea ecrui popor n complexul su cultural. n felul acesta s-au putut stabili arii sau cicluri culturale diverse pe glob. LOGICA IN CULTURILE DINAFAR EUROPEI 1.2 PLURALITATEA STRUCTURILOR INTELECTUALE. Acela care a pus n eviden pluralitatea structurilor intelectuale i le-a analizat pe larg a fost sociologul francez L. Levy-Bruhl. Dei argumentele lui nu sunt totdeauna ireproabile, iar uneori concluziile la care a ajuns sunt treceri la limit nepermise de o cercetare tiinic, totui unele dintre ideile lui pun n relief aspecte interesante n aceast problem. Plecnd de la concepiile colii sociologice franceze, n frunte cu Durkheim, dup care raiunea este un produs social, Levy-Bruhl precizeaz aceast idee artnd c faptele sociale sunt solidare unele cu altele i se condiioneaz reciproc. Un tip de societate denit, care are instituiile i moravurile ei proprii, va avea, de asemenea, n mod necesar, mentalitatea ei proprie. La tipuri sociale diferite vor corespunde mentaliti diferite. Sociologul francez scrie: Trebuie deci s renunm a reduce de Ia nceput operaiile mentale la un tip unic, oricare ar societile considerate i de a explica toate reprezentrile colective printr-un mecanism psihologic i logic totdeauna acelai (Les fonctions mentales dans les societes inferieures Funciile mentale n societile inferioare p. 21, Paris, 1910). El crede c trsturile caracteristice mentalitii societilor primitive vor iei mai bine n relief comparndu-le cu mentalitatea aparinnd societilor care s-au nscut n civilizaia mediteranean, caracterizate prin losoa lor raionalist i creaia tiinei pozitive. Concepia eterogeneitii diverselor mentaliti, datorit lui Levy-Bruhl, a fost combtut de muli specialiti, fr ns ca acetia s-l nege orice valoare. I-au adus, de exemplu, critici: Olivier Leroy (La Raison primitive Raiunea primitiv, Paris, 1927); Raoul Allier (Le Non-civilise el nousNon- civilizatul i noi, Paris, 1927); Renato Bocasino (La Religione de primitivi 11. Religia primitivilor (n lucrarea colectiv, intitulat Storia delta Religione, sub conducerea lui Tacchi Venturi, Torino, 1939). Cu privire Ia pluralitatea mentalitilor logice, Ath. Loja scrie: Trebuie s adugm c anumite tipuri de societate sunt capabile s promoveze tipuri logice diferite. Astfel, comuna primitiv a favorizat manifestarea unei gndiri dialectice globale i intuitive, caracterizat prin sentimentul de conexiune, de participare mutual i de evoluie a fenomenelor. Heraclitismul poate s nu e dect un ecou tardiv al acestei mentaliti primitive. Nu din ntmplare logica formal s-a constituit n societatea mprit n clase. Apariia societii mprit n clase era o condiie necesar, dar nu sucient, a formrii logicii formale. Societatea mprit n clase a permis omului s perceap anumite trsturi ale realului care se reect n categoriile logicii formale. n sfrit, ridicarea proletariatului ca o clas n sine a creat condiiile dezvoltrii unei logici dialectice, a unui novum organum dialecticum capabil s exprime structura dinamic i innita complexitate a universului (Ath. Joja: Studii de logic, I, p. 382). STRUCTURA LOGICA A MENTALITII PRIMITIVE. n legtur cu aceast problem, citm un pasaj din Engels care este edicator: Gndirea teoretic a ecrei epoci, deci i a epocii noastre, este un produs istoric care n perioade diferite ia forme foarte diferite i totdeodat capt un coninut foarte diferit (.) Teoria legilor gndirii nu este nicidecum un adevr etern, stabilit odat pentru totdeauna (F. Engels: Dialectica Naturii, p. 25, Editura Politic, Bucureti, 1959). Vom trece n revist acele teze ale doctrinei lui Levy-Bruhl care prezint interes pentru concluziile noastre, degajndu-le totui, n enunarea lor, de orice caracter dogmatic sau denitiv. 1.2.1 REPREZENTRILE COLECTIVE. Dei nu ni se pare potrivit denumirea de mentalitate primitiv, termenul ind ncetenit n tiin, l vom ntrebuina i noi cu precizarea c el denot structura intelectual a omului care triete n societile organizate primitiv. Gndirea primitiv folosete reprezentri colective n care intr o mulime de elemente afective i motorii. Ce trebuie s nelegem prin aceasta? n Les fonctions mentales dans Ies societes inferieures, Levy-Bruhl explic astfel noiunea de reprezentri colective: Instituiile, credinele, practicile sunt fapte sociale prin excelen. Reprezentrile i legturile dintre reprezentri, pe care aceste fapte le implic, nu trebuie s aib acelai caracter? Nu sunt ele n mod necesar reprezentri colective? Reprezentrile colective sunt fapte sociale ca i instituiile pe care ele le explic i este un punct bine stabilit de sociologia contemporan, c faptele sociale au legile lor proprii, legi care nu ar putea fcute cunoscute prin analiza individului ca individ. Predominana acestor elemente afective i motorii, precum i a reprezentrilor colective, provoac astfel o anumit habitudine mental care 12. devine o structur mental i face ca, nsi percepia primitivului s e orientat altfel dect a noastr. 1.2.2 LEGEA PARTICIPAIEI. Studiind observaiile acelora care au trit mult timp printre populaiile primitive, pentru a aduce la un principiu comun o mulime de fapte inexplicabile, notate de observatori, Levy-Bruhl enun aa-numita lege a parti-cipaiei, dup care lucrurile i fenomenele nu sunt legate ntre ele, ca s spunem aa, numai colateral, ci i prin participarea lor la un element comun invizibil care se reect n reprezentrile colective. Pentru a lmuri mai bine ce nelege autorul ei prin legea participaiei, vom da un exemplu. In centrul Braziliei exist un trib de indieni care se numete Bororo. n aceeai regiune triete i o specie de papagali numii Arar. Exploratorii au fost extrem de surprini cnd au constatat ca aceti indieni 2 Istoria logicii 28 LOGICA IN CULTURIILE DINAFAR EUROPEI. Susin c ei sunt Arar. Desigur, s-ar putut nelege, dup mentalitatea noastr, c indienii vorbesc ntr-un mod simbolic, c fac o aluzie la totemul unui trib care leag substanial pe toi membrii lui. S-a constatat c nu este numai att; ei arm c sunt de fapt, esenial i actual, papagali Arar! Cu alte cuvinte, un individ din acest trib pretinde c el este n mod real ceea ce este, dar c el este n mod tot att de real i altceva, anume papagalul Arar. Acest mod de a concepe relaiile logice dintre lucruri nu poate s se bazeze pe principiul identitii sau al contradiciei. Atunci care este legea logic ce determin mintea primitivului s fac aceste legturi bizare? Lvy- Bruhl explic asemenea legturi, dup cum am vzut, prin legea partici-paiei pe care o enun n Les fonctions mentales dans les societes inferieures astfel: In reprezentrile colective ale mentalitii primitive, obiectele, inele, fenomenele pot , ntr-un mod de neneles pentru noi, n acelai timp ele nsele i altceva dect ele nsele. Noiunea de participa [ie, care apare pentru prima dat n losoa lui Platon, nu este prea bine explicat nici de acesta i se pare c nici nu ar putut explicat. ntr-adevr, In dialogul Parmenide, la ntrebarea: ce este participaia, Socrate rspunde: Pentru mine, pe Zeus, a o deni intr-un fel nu mi se pare uor (Parmenide, 131 d). Aceast idee platonician a participaiei, Levy-Bruhl a preluat-o i a aplicat-o la mentalitatea primitiv, dar nici el nu i-a dat o deniie precis. ntr-adevr, cnd el spune c aceast lege funcioneaz ntr-un mod de neneles pentru noi (dune faon incomprehensible pour nous), nu putem spune c ne-am format o idee prea clar despre ceea ce vrea s spun aceast lege. 1.2.3 GNDIRE CONCEPTUAL I GNDIRE PRELOGIC. Concluziile lui Levy-Bruhl pun n eviden i o alt latur a problemei. Dac examinm operaiile discursive ale gndirii noastre pe care, att psihologia ct i logica, le-au analizat, ajungnd la rezultate care astzi sunt 13. familiare constatm c aceste operaii sunt posibile n baza existenei n mintea noastr a unui material-bine difereniat, cum sunt categoriile, i, n general, conceptele universale plus principiile diriguitoare ale raiunii. Funciile mentale ale individului din societatea primitiv sunt ns bazate i pe alt material mental, care nu apare n funcionarea mental a individului civilizat. Cauza acestui mod diferit de funcionare este explicat de Levy-Bruhl n felul urmtor. n aceste societi ntreaga via mental a individului se mpletete n mod profund cu viaa grupului social respectiv i reprezentrile colective fac parte, n general, dintr-un complex mistic n care elementele emotive i volitive nu permit gndirii s funcioneze ca gndirea omului civilizat. Din aceast cauz, primitivul nu-i formeaz concepte abstracte pro- priu-zise, n anumite domenii, ci mai curnd imagini i acestea sunt saturate de elemente psihice care determin anumite luri de poziii destul de bizare. STRUCTURA LOGIC A MENTALITII PRIMITIVE. Acest mod de a funciona al mentalitii primitive a fost numit de acest autor prelogic. El nu susine ns c primitivul se bazeaz n mod exclusiv pe elemente prelogice din punct de vedere intelectual i dei cu ezitri i chiar cu unele inadvertene, nu arm c mentalitatea prelogic ar inferioar mentalitii civilizatului, ci numai c este orientat n alt sens. Dup cum s-a artat i mai nainte, doctrina denumit prelogism a fost atacat de muli autori i nsui Levy-Bruhl a fost obligat s revin cu unele precizri. El scrie: M-am pomenit c mi se atribuie o doctrin numit prelogism (nu sunt responsabil de aceast denumire), dup care ar exista spirite omeneti de dou feluri, unele logice, de exemplu, ale noastre i altele, acelea ale primitivilor, prelogice, adic lipsite de principiile directoare ale gndirii logice. Nu era greu de artat c acest prelogism era de nesusinut. Dar el nu a existat dect graie acelora care i-au dat osteneala s-l edice pentru a-l dobor (Levy-Bruhl, Bulletin de la Societe francaise de philosophie, 1929, p. 109). Toi cercettorii sunt de acord c primitivii se bucur de faculti intelectuale surprinztoare; memoria lor este extraordinar, uneori puterea de a distinge mergnd cu mult mai departe dect a civilizatului. Mentalitatea primitiv nu e antilogic, ea funcionnd n general ca i aceea a omului civilizat, dar mecanismul gndirii lor funcioneaz uneori pe baza unor elemente cu totul strine de mentalitatea noastr. Lucian Blaga s-a ocupat i el de natura mentalitii zise primitive, ajungnd la concluzia c nu se poate considera cultura primitiv numai ca o etap anterioar culturii mature. Vrstele, scrie Blaga, pot s e privite din dou puncte de vedere: ca faze, ca simple etape, fr de ax proprie i cu limite curgtoare, dar i cu structuri autonome, ca dou focare care-i arm nea-trnarea. Ca realizare autonom ns copilria i are structurile ei unice, incomparabile. Trebuie s ncetm ns de a privi cultura ca un subiect 14. aparte, ca un organism care i-ar avea vrstele sale i s o nelegem exclusiv n funcie de om i de psihologia vrstelor acestuia. Cultura minor are ceva asemntor cu structurile autonome ale copilriei omeneti. Iar cultura major are ceva asemntor cu structurile autonome ale maturitii omeneti (Lucian Blaga: Geneza metaforei i sensul culturii, n volumul Trilogia Culturii, pp. 262-263, Bucureti, 1969). Pavel Apostol, care discut poziia lui Blaga, crede totui c gndirea primitiv poate explicat, dac se are n vedere c ea nu funcioneaz pe baza unei structuri formale strine i inaccesibile mentalitii noastre, ci pe baza unor relaii logice extrase din practic, dar extrapolate asupra unor domenii ireale, asupra unor proprieti ireale (P. Apostol: Probleme de logic n losoa lui G. W. F. Hegel, voi. II, p. 149, Bucureti, 1964). 1.2.4 GNDIREA PRIN IMAGINI. Se poate spune c conceptele noastre sunt nconjurate de un fel de potenial logic, care le permite legturile i jocul lor logic, pe cnd elementele primare pe care se sprijin primitivul i care nu corespund totdeauna conceptelor generale pe care le avem noi despre lucruri, sunt nconjurate de o atmosfer psihic foarte versatil, capabil s deformeze la ecare moment imaginea corespunztoare.: La primitivi ntlnim desene sau sculpturi bizare, plsmuite din fragmente de ine sau lucruri diverse, mbinate fantastic i care dau un ntreg, LOGICA N CULTURJILE DINAFAR EUROPEI. Uneori nu lipsit de interes, constituind adesea realizri cu adevrat artistice. Oameni cu cap de uliu, animale cu cap de om, guri cu aparen uman, dar cu pene i ciocuri de pasri etc, sunt produse curioase ale imaginaiei primitive, funcionnd ntr-o astfel de atmosfer. Conceptele lor neavnd o frontier denit, ind mbibate cu un potenial psihic puternic, permit ntre ele o osmoz continu, o comunicaie invizibil, care d un sens mai amplu, dar mai vag, relaiilor din natur. 1.2.5 GNDIREA I LIMBAJUL PRIMITIV. Ne vom opri puin asupra raportului dintre gndire i limbaj n funcionarea mental a primitivului, pentru a preciza mai bine teza potrivit creia gndirea primitivului este o gndire prin imagini. Toi exploratorii i etnograi au recunoscut bogia de nuane pe care le pot reda limbile primitive. Un indian Ponka exprim astfel propoziia acest om a ucis un iepure: Omul, el, un, nsueit, n picioare (nominativ) a ucis intenionat, slobozind o sgeat, iepurele, el, un, nsueit, care edea. Deci, pentru el forma verbului trebuie s exprime o serie de detalii, care pentru noi apar absolut de prisos, dac aciunea a fost fcut accidental sau intenionat, dac a fost fcut cu sgeata sau cu un proiectil etc. In limba cherokee, de exemplu, exist attea precizri pronominale, nct s-au numrat 70 de forme distincte: noi doi i tu, noi doi i voi, eu, voi i el etc i pentru ecare combinaie de pronume personal verbul are o anumit form. Diversele forme ale verbului exprim de asemenea dac obiectul este nsueit sau 15. nensueit, dac persoana de care se vorbete, e ca agent, e ca obiect, este presupus c aude ce se spune sau nu etc. (Levy-Bruhl, Les fonctions mentales). Dintr-un alt exemplu, din nenumratele care pot date, rezult legtura limbajului cu concretul imediat. n limba tribului Ngeurnba din Australia, statul Noua Galie de Sud, timpurile verbelor, la trecut i viitor, trebuiau s precizeze, prin forma lor, dac aciunea a fost sau va efectuat la un moment mai apropiat sau mai deprtat. De exemplu: voi bate (viitor nedenit); voi bate dimineaa; voi bate toat dimineaa; voi bate seara; voi bate noaptea; voi bate iari etc. Levy-Bruhl citeaz lucrarea lui Torrend, Comparative grammar of the South African Bantu languages, n care, analiznd limba cafrilor, autorul gsete apte forme de imperativ: Ma unyuke e ntabeni pleac s te urci pe deal; Ka unyuke e ntabeni ncepi s te urci pe deal; Suka unyuke e ntabeni haide, urc-te pe deal; Hamtoo kunyuka mergi i urc-te pe deal; Uz1 unyuke e ntabeni vino s te urci pe deal etc. n Istoria Filosoei (lucrare n cinci volume, tradus din limba rus, Bucureti, 1953), gsim conrmat n ntregime concepia dup care exist o gndire concret, spre deosebire de cea pur abstract. Iat ce scriu autorii (voi. I, p. 30): n limbile multor triburi primitive, nsui sistemul numrrii depinde de obiectul ce se numr, ceea ce duce la existena unui numr. STRUCTURA LOGICA A MENTALITII PRIMITIVE. Mare de sisteme i dovedete caracterul concret al socotitului. De exemplu, ntr-o serie de limbi nu exist nc un numr trei, ci exist trei reni, trei pe ti etc, n concordan cu obiectul nume-raiei (.). Caracterul neobinuit de concret al limbii este bine ilustrat de cele 33 de cuvinte ale tribului african Ewe, citat de etnograful german Westerman, cu ajutorul crora se exprim diferitele feluri de mers i diferite feluri de a clca. Cercettorii au subliniat n repetate rnduri c n limbile triburilor primitive nu exist noiuni generale, generice, ci cte un singur cuvnt pentru desemnarea tuturor petilor sau psrilor, arborilor, orilor etc, dei se ntlnesc numeroase cuvinte care desemneaz exact rasa animalului, caracterul unei plante sau al unui obiect. Deci, nevoia de expresie concret i mulimea formelor care servesc la exprimarea particularitilor aciunii sunt trsturile comune ale limbilor vorbite n societile primitive. La ce corespund aceste forme? Se ntreab Levy-Bruhl. Gndirea primitiv abstrage foarte puin; din aceast cauz ea are ceea ce Gatschet numete o tendin pictorial, adic o nevoie de a reda prin exprimare o imagine, ca i cum ar vorba de a o desena sau a o picta, ceea ce face ca n modul de a se exprima al primitivilor s existe predominana elementului spaial. Dup ce analizeaz numeroase exemple luate din limbile primitivilor, autorul conchide cu concluzia lui Schoolcraft: Rezult c limbile societilor inferioare exprim totdeauna ideile lor despre obiecte i despre aciuni n modul cum ele se prezint ochilor i urechilor. 16. 1.3 GNDIREA I REALITATEA IMEDIAT. Din aceast succint prezentare a ceea ce ni s-a prut a trsturile caracteristice ale mentalitii primitive, vom trage cteva concluzii generale. Gndirea omului care triete n societile primitive este bazat mai mult pe imagini dect pe concepte abstracte. Aceasta nseamn c el este articulat ntr-un mod mult mai direct de realitatea nconjurtoare, aa cum este n legtur nemijlocit cu ea i prin simurile sale. Realitatea se reect n spiritul su ca ntr-o oglind, sau suferind n orice caz o prelucrare conceptual redus, fa de elaborarea mental a materialului n contiina civilizatului. Prin abstractizarea continu a realului, mpins pn la maximum n simbolismul matematic, omul civilizat s-a ndeprtat de realitatea imediat, crend o lume teoretic, general, suprapus realitii consrete. El este astfel mai apropiat de aceast lume abstract i mai deprtat de lumea concret. S-ar putea spune c primitivul se ataeaz direct lumii sensibile trind- o, pe cnd civilizatul se detaeaz de lumea sensibil gndind-o. n acest sens Marx scrie: La nceput producia ideilor, a reprezentrilor, a contiinei, se mpletete direct cu activitatea material, cu acest limbaj al vieii reale (Marx-Engels, Opere, voi. 3, p. 26). Aceste poziii deosebite n faa realitii explic modalitatea intelectual a ecruia dintre indivizii considerai. Dac unul este capabil s creeze matematica i s exploreze cu ajutorul calculului att macrocosmosul ct i microLOGICA IN CULTURIILE DINAFAR EUROPEI. Cosmosul, cellalt, care nu este orientat spre o astfel de dezvoltare intelectual, are o priz asupra materiei, o legtur intim cu ea, care-l d o cunoatere a unor lucruri care ne pot aprea surprinztoare, aa cum sunt unele cunotine medicale sau meteorologice, sau uimitoarele realizri plastice din lde, de o real frumusee artistic, ale unor triburi de negri. 1.4 STRUCTURA LOGIC POLIVALENT A MENTALITII PRIMITIVE. Vom ncerca acum, pe baza materialului prezentat, *s dm o explicaie a mecanismului gndirii primitive. S considerm propoziia citat, prin care un membru al tribului Bororo declar c el este efectiv n acelai timp i un papagal Arar. L6vy-Bruhl consider c aceast armaie calc principiul identitii i al contradiciei: un lucru este ceea ce este, neputnd s e i n acelai timp s nu e. Cum este posibil ca un om normal s gndeasc n felul acesta? Ce schem logic aplic el ntr-o astfel de armaie i ce semnicaie are ea? Pentru a putea face neleas mai uor explicaia pe care o vom da mai jos, s ncepem prin a da un exemplu din zica actual. Cercetndu-se natura electronului s-a constatat c el funcioneaz n mod paradoxal n experienele noastre; el apare a n unele experiene un corpuscul, iar n altele o und. Concluziile zicienilor, n faa acestor stri efective, pe care le ia elementul electric constituent al materiei, au fost surprinztoare: electronul are o natur dual; el este n natura lui i und i corpuscul. Aceast idee nu poate acceptat ns n logica clasic, de aceea 17. a trebuit s se recurg la logicile polivalente, aplicndu-se acestor fenomene o schem trivalent. Aa cum au fost construite n mod riguros geometriile neeuclidiene, s- au construit i logici polivalente egal de valabile fa de logica clasic bivalent. n aceast privin, J. L. Destouches, n Essai sur la forme generale des theories physiques (Cluj, 1938) scrie: Suntem deci condui la rezultatul potrivit cruia nu ar putea s existe o singur logic ce xeaz la toate teoriile deductive aceleai reguli de raionament. Dimpotriv, teoriile deductive vor trebui s aib reguli de raionament care s le e bine adaptate (.). Dac vrem s meninem unitatea izicii teoretice, aceasta nu se poate face dect acceptlnd unele modicri n privina regulilor clasice de raionament. n logicile polivalente o propoziie poate lua mai multe valori, de exemplu, trei valori, adevrul, falsul i valoarea a treia, creia i se poate acorda i o semnicaie intuitiv sau nu. O asemenea logic cu trei valori ascult de alte legi dect logica clasic, bivalent. Asemenea logici trivalente au fost create de Lukasiewicz, Heyting, Paulette Fevrier, J. L. Destouches etc. Paulette Fevrier a i artat care poate schema logic trivalent a relaiilor de incertitudine ale lui Heisenberg. STRUCTURA LOGIC A MENTALITII PRIMITIVE. Ceea ce aprea lui Levy-Bruhl i contemporanilor lui ca un lucru extraordinar, iar unora chiar imposibi1, zica actual, precum i anumite fapte matematice, l-au impus mentalitii noastre. Astzi tim c unele fenomene zice, nencadrabile n scheme bivalente, se ncadreaz foarte bine n scheme polivalente, pentru care, de exemplu, principiul teriului exclus nu mai este valabil. In logica bivalent un lucru este sau nu este, a treia posibilitate nu exist, tertium non datur. Dup cum am vzut, n logica trivalent acest principiu nu mai este valabil, decarece ntr-un asemenea sistem o propoziie este sau adevrat sau fals, sau poate s aib o alt valoare care nu este nici adevrul i nici falsul. Soluia, care ni se pare n consecin cea mai natural n cercetarea mentalitii primitive, este, deci, considerarea acestei mentaliti ca avnd o structur formal polivalent. Natura unor lucruri, n concepia primitivului, poate avea o dualitate esenial, aa cum o are n zic electronul. Acest lucru este posibil la primitivi, deoarece, dup cum am artat, n unele domenii ei nu au concepte abstracte bine delimitate, ci mai mult imagini care nu se exclud prin contradicia schemei A i non-A, ci las posibilitatea, tocmai indc conceptul A nu este denit, ca lucrul s nu e nici A nici non-A. n rezumat, mentalitatea primitiv s-ar putea socoti c funcioneaz n unele domenii pe baza unor scheme polivalente i de aceea apare bizar i neneleas. Aceasta nu nseamn c ea funcioneaz exclusiv pe astfel de scheme i c nu aplic i logica bivalent, acolo unde lucrurile concrete se delimiteaz cu precizie prin nsi natura lor. Bibliograe. 18. MARX-ENGELS: Oper, voi. 3 i voi. 21, Editura politic (Bucureti, 1958, respectiv 1965). LBNIN, V. I.: Caiete losoce, n Opere., 38, Editura poltic (Bucureti, 1959). ALLIER, RAOUL. La psychologie de la conversion chei Ies peuples non- rivilis (2 voi., Paris, 1022). BTELSKT, 9. V Activii* inMlnctu-elle rfe penplrs nor-civilist* (I. Ausamie, 1929). BOAS, F. The min o primitive man (New York, 1911). CANTONI, R. II pensiero dei primitivi (Garzanti, 1941). CLARE, A. P. Primitive Mentality (Londra, 1923). CA S SIE RE R, E. Das mythische Denben (Berlin, 1925). DNNIK, M. A. IOVCTTJK, M. T., KEDROV, B. M., MITIN, M. B. i TRAHTENBERG, O. V. Istoria losoei, voi. I (trad. Din limba rusi, Bucureti, 1953). ESSEFTTFR, D. hes formei inftrienres de lexplication (Paris, 1927). LEROY, OLIVIER. La raiion primitive (Paris, 1927). LEVY-BRlHL, T. Les fonctions mentales davss Ies societes ivferieures (Paris, 1910): La menlalile primitive (Paris, 1 922); LIme primitive (Paris, 1927); La sumaturel et la natvre davs la mev-tfuiti primitive (Paris, 1931); LKxperienee mystique et les symboles chez Ze.? Primitifs (Paris, 1938). PREUSS, TH. K. Die geistioe Kultur der Natunolher (Leipzig, 1923). PRZYLUSKI, J. La participatinn (Paris, 194r>). THURNWALD, R. Psychologie des primitivev Memchen (Miinchen, 1922). ZAZzo, RENE. Le devenir de lintelligence (Paris, 1946). Capitolul II. LOGICA N CHINA ANTIC 2.1 FILOSOFIA CHINEZ I DIFICULTILE NELEGERII EI. n imperiul de alt dat al Soarelui-Rsare s-a dezvoltat o civilizaie magnic i o cultur subtil, care pun n stare de uimire i admiraie i pe omul care aparine celei mai neverosimile ere: era atomic. Arta construciei, sculpturii, poezia att de delicat, losoa, scrierea chinez att de complex dovedesc un ranament sensibil i intelectual excepional. Dac unele dintre operele culturii chineze sunt direct accesibile spiritului european, trebuie s spunem c gndirea losoc chinez antic a dat loc la mari diculti. n ceea ce privete nelegerea i modalitatea exprimrii ei, nu rareori facem cunotin cu aspecte paradoxale. S-ar prea astfel c ozoa chinez antic este i ea aprat de un zid despritor de restul lumii, care o nchide n ea nsi, fcnd-o inteligibil numai celor care aparin organic acestei lumi. ntr-adevr, cum s^ir putea nelege direct i imediat versetele acestea minunate i obscure din Tao-te-king (63): Non-activitatea lucreaz! O, lucrai fr fapte! Ce este Mare trebuie s-l vedei In ceea ce este Mic, Ce este Mult s-l vedei n ce este Puin, Cu Dragoste s ntlmpinai orice Ur, 19. Ceea ce este Greu cntrete ct timp este Uor. Biruii ceea ce este Mare ct timp este nc Mic. Asemenea expresii, care aparin unuia dintre cei mai mari gnditori pe care i-a dat omenirea, lui Lao-tse, au pus la grea ncercare pe cei mai autorizai sinologi. O serie de interpretri, uneori direct contradictorii, unele negnd orice valoare gndirii chineze i socotind-o o gndire primitiv, alteori for-nd gndirea chinez s intre n tiparele formale ale celei europene, ca i cum aceasta ar i ar trebui s e tiparul tuturor tipurilor de gndire, au ncercat s fac inteligibile operele losoce chineze. Trebuie s mrturisim c toate aceste interpretri nu au dus la rezultate satisfctoare, dei ecare s-a strduit s arate o fa a acestei gndiri complexe a Chinei antice. Q prim explicaie a acestei mari diculti de nelegere pe care o prezint nu numai losoa chinez n ansamblul ei, ci modalitatea nsi a gndirii losoce, ni se pare c st n faptul c sinologii au vrut s-o neleag, n general, prin gndirea comun, neind ei nii loso. Dar losoa nu poate sesizat n tot fondul ei de idei dect de loso. S-ar mai putea bnui. LOGICA IN CHINA ANTICA. C poeii pot s-l surprind unele nuane. In orice caz, suntem siguri c poeilor nu le apare att de strin modalitatea gndirii chineze. Altfel nu am putea nelege, de exemplu, acest vers extraordinar datorat marelui poet german Hugo von Hofmannsthal: Nur wer die hochste Unwirklichkeit erfasst, wird die hochste Wirklichkeit gestalten (Numai cine sesizeaz cea mai nalt irealitate poate s dea form celei mai nalte realiti). Acest vers putea foarte bine s gureze printre versetele din Tao-te-king. 2.1.1 COLI FILOSOFICE. nainte de a ne ocupa de mecanismul gndirii logice la chinezi, vom trece foarte succint n revist losoa n China antic pentru a ne ajuta s situm mai bine locul logicii n contextul ntregii problematici losoce. Cnd vorbim de coli losoce la chinezi trebuie s nelegem ceva deosebit de ceea ce se numete n losoa european prin coal. Termenul Kia, tradus n limbile occidentale prin coal, are un coninut deosebit de acesta. S-ar prea c sub numele efului colii n general numit maestru tse, care se adaug la numele losofului, se ascunde mai mult o funcie colectiv, pe care au putut s o ndeplineasc o serie de gnditori succesivi. Vorbind despre confucianism, Fung Yu-Lan lmurete ideea de coal losoc chinez n modul urmtor (n lucrarea colectiv sub conducerea lui S. Radhakrishnan: History of Philosophy Eastern and Western, voi. I, Londra, 1925; Cap. Confucianism i Taoism: Este bine s claricm de la nceput c termenul de confucianism este occidental. De obicei se consider c este echivalent cu termenul chinez ju kia care semnic coala literailor. Dar termenul occidental nu sugereaz, ca cel chinez, ideea c cei care aparineau acestei coli erau n acelai timp nvai i gnditori; rednd ei nii pe clasicii antici, erau n plus i motenitorii capitalului cultural al acestora. Acesta este motivul pentru care coala continua tradiia ortodox a societii chineze i c, pentru mai mult de dou mii de ani, a vzut propria ei 20. nvtur recunoscut ca losoe de stat, adoptat n coli i n viaa cotidian. n colecia de texte publicat de C. Wieger sub titlul Les peres du systcme taoiste (2 voi., 1913) Hien-hin scrie: Este foarte rar posibil s se disting ntre prile care pot atribuite magistrului (tse) i acelea care trebuiau atribuite colii lui. Fie c este vorba de Confucius, de Mo-tse. Personalitatea gnditorilor celor mai ilutri abia se mai poate ntrevedea. Nu avem, de cele mai multe ori, asupra vieii lor, nici o informaie, sau aproape niciuna, care s e util sau concret. n general, nu cunoatem declt date deseori contestate; de altfel, ele se raporteaz la timpuri pentru care istoria este n mod particular vid de fapte. Unii autori, Ciuang-tse, sau Li-tse, nu au nici mcar o legend (Marcel Granet: La pensee chinoise, p. 4, Paris, 1934). Desigur, losoa este precedat i n China, ca i n alte pri, de o epoc mitologic. Mai nainte ns de conturarea gndirii chineze n colile de losoe despre care vom vorbi i care iau natere ncepnd de prin secolul VI i V .e.n. i se ntind pe o perioad cunoscut sub denumirea de perioada celor o sut de coli, apar dou sisteme losoce care se desprind de mitologie. LOGICA IN CULTUMLE DINAFAR EUROPEI. Primul din aceste sisteme se gsete n Hung-fan (Marele Plan) din Cartea Documentelor Shu-King; n centrul acestui sistem se gsesc cele cinci elemente (pe care le vom ntlni i la indieni i la greci): pmntul, apa, focul, metalul i lemnul. Al doilea sistem, coninut n Cartea Transformrilor 1 King, este un sistem polar: un pol este unitar Marele Pol Tai-gi, iar alt pol este dual Yin i Yang, ntreaga devenire fcndu-se pe baza acestei dualiti. Aceste idei nu sunt abandonate nici mai trziu de losoa propriu-zis chinez, ele ptrunznd n sistemul de gndire al celor mai mari loso. Principalele coli (n sensul de coal, explicat mai nainte) pot reduse, n mare, la patru. 2.1.1.1 Taoismul sau Tao Kia (coala Tao) Lao-tse (sec. VI .e.n.) este considerat ca fondatorul acestei coli. Filosoa lui pleac de la un principiu fundamental Tao, al crui sens este foarte greu de explicat. Tao este perfect, invizibil, insesizabil. El este cauza tuturor schimbrilor, el nsui rmnnd neschimbat. Lucrarea atribuit lui Lao-tse poart numele de Tao-te-King Cartea drumului i a virtuii. Cercettorii moderni socotesc c aceast lucrare ar posterioar celor ale lui Confucius, oper a unei a doua faze de dezvoltare a taoismului, fr s nege c losoful Lao-tse a trit naintea acestuia. Doctrina lui Lao-tse s-a dezvoltat prin maetrii Li-tse, cu numele latinizat Licius (440-370 .e.n.) i Ciuang-tse (sec. IV .e.n.). Tot n cadrul acestei coli putem aminti i pe losoful Yang-tse (450-380 .e.n.), care ns se desparte ntructva de Lao-tse, profesnd o concepie auster i pesimist. 21. 2.1.1.2 Confucianismul sau Ju Kia (coala Ju) Kung-tse, sau cu numele latinizat Confucius (551-479 .e.n.), este considerat ca fondatorul acestei coli, dei el nsui spune c < este numai un trans-mitor i nu un creator (Lo Chia-Luen, Caracteristicile generale ale gndirii chineze, n lucrarea colectiv citat, de sub conducerea lui S. Radhakrishnan). Lllif. Mg m Litsttii. Pi. i i. L ; J. T ! , : NiiiiMiiii. Iii. CONFUCIUS. LOGICA IN CHINA ANTIC 27 Filosoa lui Confucius este n primul rnd o losoe moral. Principalele virtui confucianiste erau: Jen (omenia, buntatea); Ci (nelepciunea); Yung (curajul); Giung (credina, ncrederea). Confucianismul s-a vzut practicat pentru mult vreme ca losoe ocial. n secolul al patrulea au nceput sistematizrile concepiei confucianiste i fundamentarea losoc a eticii ei. In aceast epoc apar crile celebre: Ciung-Yung Mijlocul drept; Ta-hue Marea nvtur datorite lui Tse-tse, nepot al lui Confucius. n sfrit, ali loso cunoscui din aceast coal sunt: Meng-tse, cu numele latinizat Mencius (372 289 .e.n.), Siun-Kuang (315 235 .e.n.) te, care aduc unele modicri concepiei confucianiste. 2.1.1.3 Moismul sau Mo Kia (coala lui Mo) Mo-tse este ntemeietorul colii moiste sau a moismului. Contemporan cu Confucius, el accept o concepie mult lrgit despre jen (umanitate), o dragoste universal de om Gian-nga, care corespunde unui pacism i umanitarism aa cum putea s-l vad acest gnditor la vremea aceea. Adepii lui erau iniiai n arta retoricii pentru a putea propaga principiile doctrinei sale. El este considerat ca fondatorul logicii n China, prin retorismul lui dezvoltnd metoda dialectic. Vestiii dialecticieni Hui-Si i Kung Sun-Lung (sec. al IV-lea .e.n.) au dezvoltat aceast logic, dar coala nu a avut prea mult inuen asupra gndirii losoce ulterioare. 2.1.1.4 coala legitilor sau Fa Kia (coala Fa) 22. Fa Kia coala legii concepe dreptul ca o idee suveran, n sine i astfel prezint o concepie losoc nou fa de celelalte coli. Han Fei-tse (sec. al III-lea .e.n.) este considerat ca adevratul fondator al colii legitilor. Concepia sa i are sursele n confucianism, dar cuprinde i elemente taoiste, sprijinindu-se ns pe realitatea imediat. Perioada urmtoare, care este considerat ca evul mediu al losoei chineze (pn la 960 e.n.), vede o serie de schimbri fa de concepiile vechi, unele datorate introducerii budismului n China, altele ind deviaii ale doctrinei primitive. Astfel, la sfritul secolului al II-lea, taoismul primete prin Ciang Tao-ling elemente magice. ntre anii 581-960, budismul i taoismul ajung la mare norire, n timp ce inuena i prestigiul confucianismului decad. Intruct prolul lucrrii nu ne permite s facem o istorie a losoei chineze aici, am dat sumar numai cteva date, urmrind s xm sursele problemelor de logic pe care le vom indica mai departe i care se gsesc n principal n sistemele losoce citate mai nainte. Este remarcabil faptul c ntreaga gndire losoc chinez (veche) are cteva caracteristici comune, care arat tocmai unitatea ei. LOGICA N CULTUR1ILE DINAFAR EUROPEI. Iat cum sunt sintetizate aceste caracteristici, de Lo Chia-Luen (Caracteristicile generale ale gndirii chineze, n lucrarea colectiv citat). n primul rnd gndirea chinez este fundamental umanistic, gndi- torii chinezi se intereseaz mai ales de ameliorarea condiiei umane (spre deosebire de losoile occidentale prin care, n general, se urmresc speculaii abstracte). Filosoa chinez este detaat de supranatural. Spiritul losoc chinez este laic i tolerant. n spiritul chinez se manifest o puternic tendin democratic, care apare la toi gnditorii, dar ntr-o msur i mai mare la Mencius. In losoa politic a lui Mencius gsim ideea c poporul este msura oricrui lucru. Voina cerului se manifest n voina poporului. Poporul este de importan primar; apoi vine statul; n sfrit, guvernul, care este cel mai puin important dintre toate. Ideea unei comuniti ta-tunga fost studiat de Confucius sub toate aspectele, politice, sociale i culturale. Iat cum red Lo Chia-Luen (op. Cil. P. 702) pasajul din Confucius, care sintetizeaz ideea marii comuniti: Cnd a fost realizat marele tao (virtutea), lumea era un stat comun, guvernanii erau alei dup nelepciunea i abilitatea lor i prevalau ncrederea reciproc i pacea. De aceea, oamenii nu considerau ca prini numai pe proprii lor prini, nici ca i numai pe ii lor. Btrnii erau pui In situaia de a se bucura de btrnee, tinerii erau pui In situaia Qe a-i dezvolta capacitatea lor; cei mai tineri erau asistai de cei mai vechi i vduvele, orfanii, estropiaii i diformii neajutorai gseau pe cineva care s-l ngrijeasc. Brbaii aveau ocupaii potrivite lor i femeile aveau casele lor. Dac oamenii nu voiau s vad bogiile naturale neutilizate, nu trebuiau s le in numai pentru ei i dac aveau energia de a 23. lucra, nu trebuiau s lucreze numai pentru propriul lor beneciu. De aceea nu existau nici bandii i nici hoi, nici iretenie i nici intrigi; i rezultatul era c [noaptea] nu era nevoie s se nchid ua propriei case. Aceasta era perioada ta-tung, adic a marii comuniti. 2.2 MODALITATEA GNDIRII CHINEZE. Formele paradoxale n care se exprim uneori losoa chinez antic, cai dicultile pe care le prezint transpunerea ei n limbile europene, au fcut ca studiile ntreprinse asupra gndirii chineze s conduc la concluzii diferite. Vom arta cteva aspecte opuse sub care a fost studiat gndirea chinez: structura limbii, spiritul analitic european-spiritul sintetic chinez i gndirea abstract chinez. 2.2.1 GNDIRE I LIMBAJ. Cunoscutul sinolog Marcel Granet, pentru a explica mecanismul gndirii chineze, pornete de la analiza limbajului prin care ea se exprim. n general, spune el, limbajul chinez este saturat de elemente afective i orientat n primul rnd pentru a obine un efect imediat i practic, n vederea determinrii. LOGICA IN CHINA ANTICA 29 Unei aciuni. Expresiile idiomatice chineze sunt un fel de formule, capabile s provoace n contiina celui care vorbete o stare sueteasc menit s-l fac apt pentru a primi un anumit adevr. De unde modul plin de imagini n care se exprim chinezul, ranamentul poeziei chineze i pe de alt parte, greutatea de a nelege losoa chinez. Gndirea chinez nu se bazeaz numai pe concepte, iar chinezul din antichitate nu gndete prin cuvinte. Cuvntul nu simbolizeaz un concept abstract, ca n limbile indo-europene. El evoc, spune Granet, un complex innit de imagini particulare. De exemplu, n toate limbile europene ideea de btrn este redat printr-un concept adus la forma cea mai general posibil, exprimat printr-un singur cuvnt. Un asemenea concept i cuvntul corespunztor nu exist n limba chinez. In schimb, exist o serie de cuvinte care desemneaz diverse etape ale btrneii: btrn care are nevoie de alimentaie mai bogat (ki); btrn cu respiraia grea (00); btrn care are nevoie de o hran carnat; btrn scutit de serviciul militar; btrn care, din cauza vrstei, este aproape de sfrit; btrn care are voie s poarte un baston n plin ora etc. (M. Granet, La pensee chinoise, p. 38). n felul acesta, cuvntul nu reprezint o abstracie, ci un complex de imagini vizualizate, de unde i puterea lui evocativ i descriptiv. Cum spune Granet, cuvintele nu trebuie considerate ca simple semne, ci ca embleme vocale, care se actualizeaz n diverse expresii i formeaz auxiliare descriptive. Importana acestor auxiliare descriptive constituie una din trsturile poeziei vechi. Dar ele joac un rol considerabil n poezia chinez din toate timpurile i chiar proza nu le ignoreaz. Cnd un poet zugrvete jocul a dou lcuste cu ajutorul auxiliarelor yao-yao i ti-ti, el nu nelege (interpreii si ne-o arm) s se mrgineasc la a descrie cu expresii onomatopeice; el 24. pretinde auditorilor si de a asculta de un ansamblu de reguli prin care gesturile lcustelor devin emblema natural i auxiliarele care le zugrvesc devin emblema vocal. (M. Granet, op. Ct. P. 39). Conceput n felul acesta, cuvntul, ca^smblem vocal a unei embleme naturale, are o putere evocatoare, chemnd lucrul n mintea celui care-l gndete i dndu-l o realitate concret: cuvntul este astfel legat de lucru, nct cine tie exact exprimarea emblemei lui posed lucrul, l creeaz. Aceasta i apare cu toat claritatea lui M. Granet i n modul chinez de a scrie, care este bazat pe acelai principiu emblematic. Scrierea chinez este numit ideograc, indc ecare semn corespunde unui cuvnt. Exist un numr relativ mic de semne grace, cu care se alctuiesc ideograme complexe. Citirea unei astfel de ideograme se face printr-o analiz grac, izolnd elementul simplu radicalul care d sensul ideogramei; a doua parte (ceea ce rmne) va da o indicaie asupra pronuniei. Leibniz a vzut n scrierea chinez un sistem de analiz a gndirii nsi. i el voia, dup exemplul ideograei chineze, s construiasc o ideograe special pentru logica matematic, care s reprezinte n mod imediat lucrurile (sau mai curnd ideile) i nu cuvintele, n aa fel ca ecare popor s poat s le citeasc i s le traduc n limba sa. Ar n acelai timp o scriere i o limb, ecare semn puind avea un nume convenional unic; dar aceast scriere ar putea s e citit n diverse limbi, ca i scrierea chinez (Vezi L. Couturat: La logique de Leibniz, p. 61, Paris, 1901). LOGICA N CULTURHLE DINAFAR EUROPEI. Prin urmare, pentru Granet chinezii n antichitate nu gndeau prin concepte i aceasta explic faptul c nu gsim la ei cultivat logica genurilor i speciilor care i-a condus pe greci la teoria silogismului. Chinezii, spune Granet, n-au nici un gust pentru silogism. Logica chinez antic nu este o logic a extensiunii, ci una a ordinii i ecacitii (op. Ct., p. 336). 2.2.2 SPIRITUL ANALITIC EUROPEAN SPIRITUL SINTETIC CHINEZ. Diferit n bun parte de concluzia sinologului francez amintit asupra gndirii chineze este prerea losofului contemporan chinez Liou Kia-Hway, aa cum se desprinde ea din lucrarea sa Vesprit synthetique de la Chine Spiritul sintetic al Chinei (Paris, 1961). Vom vedea pe scurt cteva din tezele mai reprezentative expuse de autor n aceast lucrare. ntregul concret. Considernd n paralel modalitile funcionrii gndirii europene i ale celei chineze, Liou Kia-Hway ajunge la urmtoarele concluzii: Spiritul analitic occidental se relev ntr-un tot abstract; Spiritul sintetic chinez se relev ntr-un tot concret. Dup ce prezint ntregul abstract occidental n cele trei forme ale lui forma matematic, ntregul condiionat dup terminologia lui Kant i ntregul necondiionat (tot dup terminologia lui Kant) el examineaz corespondena lor n losoa chinez: ntregul, care n spiritul occidental este conceput n matematic sub forma unei uniti abstracte, care nu mai consist din niciuna din prile lui, 25. n concepia chinez este concret (dup cum arat autorul folosind texte din losoa lui Confucius), cunoaterea lui consistnd n a descoperi ntregul prin cunoaterea prilor lui; Cauzalitatea de tip kantian, care implic un ntreg abstract, este ignorat n China antic; efectul nu este coninut analitic n cauz, ci efect- cauz formeaz un cuplu concretun ntreg concret; ntregul condiionat este n afar de orice experien concret, dar aceast idee este cu totul strin gndirii chineze. 2.2.2.1 Gnditorii chinezi i gndirea conceptual. Problema conceptului n gndirea chinez este tratat i neleas de Liou Kia-Hway n mod diferit de M. Granet. n aceast privin e! Spune: Din punct de vedere al uzajului psiho-practic, suntem obligai s admitem, mpotriva Iui Granet, c chinezul antichitii cunoate existena conceptelor empirice. Acestea se gsesc nregistrate n scrierea chinez, ca i n textele chineze clasice (op. Ct. P. 75). Totui, autorul arm, dup ce consider deniia conceptului general din tratatele de logic occidentale, c acest concept riguros denit nu poate gsit nici n scrierea chinez i nici n textele clasice (op. Ct., p. 79). LOGICA IN CHINA ANTIC 31 Pentru ce vechii gnditori chinezi au ignorat conceptele pure ale intelectului, aa cum apar ele n tratatele de logic din occident i prin aceasta deniiile i clasicrile occidentale? Iat cum explic autorul pe care-l urmrim acest fenomen intelectual: Sunt dou losoi distincte: losoa occidental a esenei i losoa chinez a existenei. Filosoi occidentali au cutat esena lucrurilor, au cutat ceea ce este invariabil n lucruri, caracterele permanente pe care le-au exprimat n deniii ale unor concepte clare i distincte. Dimpotriv, losoa chinez a existenei se ocup de ceea ce tocmai losoa occidental considera ca neglijabil: existena indivizilor indeni-sabili ca atare, ale cror diferene mutuale sunt innite i innit variabile; existena genurilor supreme, ntre care nu mai exist diferene. Reexiunea vechilor loso chinezi graviteaz, dimpotriv, n jurul a dou mistere inde-nisabile: individul n experiena lui schimbtoare i Tao (genul suprem) n creaia lui schimbtoare (op. Ct., p. 85). n bun parte Liou Kia-Hway, n lucrarea citat, se ocup de analiza construciei judecii vechilor gnditori chinezi. Iat explicaia pe care o d el turnurii particulare a gndirii chineze: Originalitatea judecii chineze, n raport cu judecata occidental, se reveleaz mai ales n structura specic a limbii chineze. Este adevrat c logica vie nu se exprim adecvat n formele verbale la gnditorii chinezi antici; este adevrat, de asemenea, c ordinea real a judecii chineze trebuie s e altceva dect ordinea sintactic a propoziiei care traduce judecata nsi (op. Ct., p. 96). Autorul admite ns c ultimii moiti au cunoscut judecile problematice, asertorice, apodictice (dup mprirea tripartit a lui Kant) i iat cum explic el de ce existena acestor judeci a fost totui contestat: 26. Pentru c judecile, dup textele colii moiste, se exprim n forme foarte obscure i indistincte. Pentru ce domnete obscuritatea n indistinciunea din judecile chineze de modalitate? Fiindc natura n indivizibilitatea ei concret nu poate admite o demarcaie categoric ntre posibilitate i imposibilitate, existen i non-existen, necesitate i contingen (.). Abstraciunea logic a colii moiste are ca scop a se ntlni cu experiena concret a omului n contact cu natura indiviz (op. Ct., p. 97). n ceea ce privete judecata categoric, Liou Kia-Hway arm c logica chinez este strin de aceast judecat, pe cnd logica occidental este dominat de ea. Dup el aceasta se explic prin faptul c raportul de inheren ntre subiect i predicat, pe care-l exprim judecata categoric, se datorete direct structurii gramaticale a frazei occidentale, compus dintr-un subiect i un verb. Prin ntrebuinarea modului i timpului i prin acordul persoanelor, al genului i al numrului, verbul frazei occidentale reprezint diverse stri ale subiectului relativ imuabil la care se raporteaz. Cu totul altul este tipul de judecat chinez facilitat de organizarea liber a frazei chineze. Analiznd fraza chinez dup analiza logic i gramatical a frazei occidentale, riscm s distrugem cu totul nelegerea subtil i profund a unei. LOGICA IN CULTURILE DINAFAR EUROPEI. Cantiti de texte a cror construcie pare s implice un subiect i un predicat dup modul occidental. Iat cum descrie Liou Kia-Hway construcia frazei chineze: Prin absena modului i timpului, prin absena persoanelor, genului i numrului, prin absena prepoziiilor i a conjunciilor propriu-zise, fraza chinez nu pare s e dect o juxtapunere liber de caractere independente, a cror ordine nu este nici arbitrar, nici subiectiv, dei logica explicit a acestei ordine ne scap, juxtapunere care, prin scurtimea ei sesizant, impune cititorului o viziune luminoas n care o imagine simbolic reveleaz adevrul universal i etern, unde ordinea uman abia se distinge de ordinea naturii i unde se strnge i se rezum experiena integral a autorului [frazei] cu privire la in (op. Ct., p. 101). Judecata negativ este prezent n gndirea chinez. ns, spune Liou Kia-Hway, adevrul este c o propoziie chinez, compus din semne negative, poate exprima n acelai timp o judecat negativ i o judecat indenit care nu reprezint n fond dect o judecat armativ (op. Ct., p, 101). Aceast indistincie fundamental dintre o judecat armativ i o judecat negativ face s apar celebrul paradox al ideii i al lucrului la Kong- souen Long. Iat traducerea textual a acestui paradox, dat de autorul pe care-l urmrim: Lucru nu non idee, dar idee non idee. O asemenea fraz absolut nedenit traduce dou judeci contradictorii: O judecat armativ orice lucru este idee, dar ideea este non-ldee; O judecat negativ orice lucru este idee, dar ideea nu este idee. 27. Dup analiza logic a lui Kong-souen Long, conchide autorul, propoziia negativ ideea nu este idee vrea s spun exact aceasta: ideea n ea nsi nu exist n lume. Dac ideea n ea nsi nu exist n lume, nu este posibil ca orice lucru din lume s implice o participaie la idee. Astfel, prima fraz chinez, luat ca judecat negativ, anihileaz existena ideei i participarea universului la aceast idee (op. Ct., p. 101). n rezumat, spune autorul, paradoxul indescifrabil ntre idee i lucru const, dup analiza lui Kong-souen Long nsui, n aceasta: ideea nu exist nici n ea nsi nici n lume; dup analiza sa ontologic ideea exist n ea nsi i n lume. Aceste dou interpretri contrare cu privire la idee formeaz paradoxul. Judecile universale i judecile particulare, adic acelea n care se deosebete cantitatea, au fost cunoscute de gnditorii chinezi, dar ei le-au acordat o structur special. Astfel, judecata universal se exprim prin dou negaii, prin care se traduce o armaie universal. Oferim ca exemplu (Liou Kia-Hway, op. Ct., p. 103) o fraz celebr a lui Ciuang-tse, care exprim o judecat universal. Traducerea textual: A neant nu acela, a neant nu aceasta; Traducerea conservnd turnura original a textului chinez: Nu exist entitate care nu este altul; nu exist entitate care s nu e ea nsi; Traducere care exprim o judecat universal n turnura ei obinuit occidental: Orice exist este un altul; orice exist este el nsui. Acestor judeci paradoxale, care ar putea prea indescifrabile dup logica comun european, dup cum se vede, modul de a gndi chinez le d un sens incontestabil. LOGICA IN CHINA ANTICA 2.2.2.2 Inducia penetrant. Explicaia acestui procedeu mental nu poate s se gseasc, spune Liou Kia-Hway (op. Ct., p. 172) n deniia concret i bogat n idei subnelese. Judecata paradoxal nu poate lmurit dect printr-o serie de judeci neformulate. Aceast serie de judeci neformulate constituie tocmai tipul de raionament prin analogie. Acesta nu este constituit din judecata paradoxal i indescifrabil, dup logica comun a lumii, pentru c orice judecat paradoxal i indescifrabil nu reprezint dect o serie de raionamente implicite-sau explicite. Aceast serie de raionamente implicite cere un efort laborios, de penetrare intuitiv n fondul ontologic al realitii empirice. Liou Kia-Hway gsete c sinologii francezi Granet i Maspero au identicat n mod simplist acest mod de a raiona cu raionamentul prin analogie, opinie cu care au fost de acord i unii dintre cercettorii chinezi actuali (Hou Che Wen Tsouen, Outlines of Chinese philosophy Schi a losoei chineze Shanghai, 1926; Leang Ki-Tchao Mo-tseu Hio ngnan, Shanghai,. 1923; HeouWai-Liu, Histoire generale de la pensee chinoise, Istoria general a gndirii chineze Shanghai, 1950). Dup Liou Kia-Hway raionamentul, numit de sinologii europeni i de cei chinezi, inuenai de primii, ca raionament prin analogie, este o inducie penetrant. 28. Aceast inducie penetrant nu trece de la un caz particular la un caz, particular, ci const n a descoperi o lege general plecnd de la un fapt particular. Iat cum denete autorul aceast inducie: Inducia penetrant este un raionament prin analogie n tensiune, raionament care vizeaz mai ales s evoce cu putere legea generatoare a cazurilor particulare, dar care neglijeaz trecerea de la un caz particular la altul particular, ca n inducia lui Stuart Mill. Dar Liou Kia-Hway struieste n a arta c dei suetul raionamentului chinez n toate formele este inducia penetrant, aceasta nu vrea s nsemne c gnditorii chinezi de tendin raionalist ignoreaz formele induciei occidentale. Mo-tse spune el cunoate foarte bine raionamentul deductiv i inductiv i inducia complet sau inducia ordonat, dup terminologia lui A. Lalande. Exemplele date de autor, cu pasaje din Mo-tse, arat c inducia sucient (dup deniia lui Descartes) i era cunoscut losofului chinez antic i tot aa inducia de la particular la particular. n rezumat, dup el, judecata paradoxal a gnditorilor chinezi vechi, care apare bizar i neinteligibil europenilor, are la baz o inducie cu totul deosebit n coninutul ei de inducia logicienilor occidentali; ea este o inducie penetrant, care ptrunde n substratul ontologic al lucrurilor, scond la suprafa legea existenei lor i nu esena naturii lor. 2.2.3 GlNDIREA ABSTRACT CHINEZ. Logicianul romn Ath. Joja n Momentul chinez n istoria logicii (Studii de logic, I, 1960) inrm teza lui M. Granet i a altor sinologi, potrivit creia limba chinez nu ar avea posibilitatea de a exprima abstractul, deoarece 5 Istoria logicii 2884 W. LOGICA N CULTURILE DINAFAR EUROPEI. Nu pare organizat pentru a exprima concepte. Autorul argumenteaz astfel: Textele losoce ale lui Lao-tse, Giuang-tse, Li-tse, Me-tse, Ciu-hi i alii, dovedesc, dimpotriv, o rar putere de abstracie i o excepional for de exprimare a abstraciilor. Exist univocitate ntre formele logice i formele lingvistice, dei formele lingvistice pot foarte deosebite, unele aparinnd tipului sintetic, altele celui analitic, e tipului monosilabic, e celui exional. Lao-tse putea exprima, n limba chinez monosilabic i izolat, aceleai concepte pe care Heraclit le exprima n limba greac exional. Caracterul monosilabic al limbii chineze n-a mpiedicat de loc pe Ciu-hi s exprime concepte pe care le gsim i la Aristotel (op. Ct., p. 270). El mai arat c preferina pe care o limb o acord procedeelor de compoziie sau derivaie nu mpiedic exprimarea aceleiai noiuni. Sensul cuvn-tului claricndu-se i prin context, limbi cu mijloace deosebite pot reda aceleai noiuni. Naivitatea formelor de exprimare a dialecticii lui Lao-tse, n care nu gsim desigur principiile logicii formale i cu att mai puin formele metazi- cizate n stil eleat, nu nseamn c acesta ncalc regulile gndirii potrivit logicii formale, cci atunci cugetarea sa ar absurd. 29. Argumentarea lui M. Granet, potrivit creia chinezii din antichitate nu gndeau conceptual, prin genuri i specii, neavnd nici un gust pentru silogism, este combtut astfel de ctre logicianul romn: Cum se poate arma c vechii chinezi nu au practicat inducia i deducia, cnd losoa taoist i chiar ntreaga losoe chinez e dominat de noiunea de tao, lege, legitate, drumul, calea pe care o parcurge ecare fenomen, ca i totalitatea fenomenelor, cnd n losoa greac noiunile corespondente de logos, eimarmene, andnke, sunt departe de a avea caracterul, aproape disensional, pe care-l au n losoa chinez. Constituirea legii implic nu numai raionamentul inductiv de la particular la general, dar i un act deductiv, ntruct confer rezultatului problematic al induciei un caracter de universalitate i necesitate. Un argument n plus al folosirii deduciei logice n China antic este opera cunoscut, Ceu-pei-stuan-tzin (Cartea sfnt a calculului), depozit al celor mai vechi cunotine de matematic i astronomie n China. Principiile cuprinse n aceast carte implic prin natura lor demonstraia matematic, forma deduciei logice, deoarece, cum spune E. Biot, calculul are n sine ceva demonstrativ i raional. Pe de alt parte, M. Granet recunoate el singur c primii taoiti au folosit soritul, dar c acesta nu constituia raionamentul preferat al chinezilor. Aceast form de demonstraie, arat Ath. Joja, dup ce d cteva exemple elocvente, este o dovad a dezvoltrii argumentrii n gndirea chinez, care nu se mulumete cu simple aseriuni, ci caut s dovedeasc, utiliznd lanul de silogisme, indicnd cauzele (raiunile) ce duc la o anumit concluzie. n rezumat, logicianul romn conchide c gndirea Chinei antice a cunoscut nu numai o dialectic naiv, ci i un ansamblu de cunotine i reguli privitoare la logica formal. Dac nu s-a creat ns un adevrat organon nu a fost de vin structura limbii chineze, cum s-a spus, ci cauza trebuie cutat n condiiile social-lstorice feudalismul a durat trei mii de ani n China relativa izolare geograc a Chinei, ca i dezvoltarea insucient a vieii orneti. LOGICA N CHINA ANTICA 2.2.1 COMPLEXE DE CONCEPTE. Am artat cum modul enigmatic n care s-au exprimat uneori losoi Chinei antice, ca i greutile de transpunere a ideilor lor n limbile europene, au dus la nelegeri diferite ale gndirii chineze. Nu vom relua discuiile de amnunt asupra structurii limbii. Vom arta numai c folosirea n limba chinez a acelor embleme vocale, corespunztoare unor embleme concrete, nu duce la concluzia tras de M. Granetr potrivit creia limba chinez nu pare organizat pentru a exprima concepte i n consecin nu a putut exprima abstractul. Credem mai curnd c gndirea chinez utilizeaz, pe lng conceptele simple, ca elemente primare ale gndirii,. i complexe de concepte. Vom da aici cteva exemple pentru a lmuri punctul nostru de vedere. 30. Timpul i spaiul. Timpul i spaiul apar pentru chinezi ca ind compuse din elemente eterogene, diferind esenial ntre ele. Timpul apare astfel ca ind constituit din cicluri i spaiul ca ind constituit din domenii. Nu putem privi oare aceste forme ale intuiiei, n care sunt mbrcate toate lucrurile, ca pe nite complexe de concepte? Yin i Yang. Expresiile yin i yang, utilizate permanent n gndirea chinez, nu au fost denite. Unii sinologi le-au asimilat cu fora i substanar ncepnd c le transpun n termenii losoei europene. In orice caz, se poate observa polaritatea funciei lor n diverse utilizri i se poate nelege astfel natura complex pe care o au. Cu ajutorul lor se stabilesc anumite corespondene i opoziii, ele ind aspectele opuse dar complementare ale fenomenelor. Sub unul din aspecte yin are nelesul de pasiv, de feminin i yang acela de-activ, de masculin. Prin jocul acestui cuplu se explic ntreaga ordine i devenire ritmic din natur i societate. Ni se pare clar, prin multiplicitatea aspectelor lor, c nici yin i yang nu pot considerate ca nite concepte simple, ci ca nite complexe de concepte^ Tao. Dar principiul suprem i cel mai greu de redat, prin complexitatea lui este tao, care n sensul lui cel mai general pare a principiul tuturor principiilor. n tao se gsesc ideile de ordine, de totalitate, de responsabilitate i de ecacitate. Tao este drum i n acelai timp el are i nelesul de element (hing). In nelesul european, acesta ar nsemna elementul (principiul) activ. Uneori, ns, tao are, prin ntrebuinarea lui i nelesul de raiune, sau este chiar apropiat ca sens de logos-ul platonician. n capitolul Le Religioni dei Cinesi (n lucrarea colectiv de sub conducerea lui Tacclii Venturi, Storia delle Religioni), referindu-se la lucrarea lui Lao-tse, Tao te King, Giovanni Vacca scrie: Tao te King semnic cartea (King) lui Tao i te, Tao, care n limba chinez nseamn cale, uneori discurs, raiune, are n aceast carte un sens abstract care a fost apropiat de logos-ul grecilor. Tao, dup cum apare n contextul crii i din comentariile posterioare, este un principiu, o putere nedenit, nenomabil, creatoare a lumii. Este o idee apropiat de aceea de Dumnezeu unic; se apropie poate nc de ideea de natura naturans a losoei medievale. Dup aceast ultim interpretare, te, cuvnt care are semnicaia n mod obinuit de virtute, reprezint mai curind puterea naturii, libera dezvoltare a energiilor naturale (op. Ct., p. 539). LOGICA N CULTURILE DINAFAR EUROPEI. n lucrarea Filosoa Orientului Antic I (p. 272) Ion Banu citeaz urmtoarele interpretri date lui tao: Go Mo-jo consider c tao ar un gen de substan metazic aat n afara timpului i spaiului; L. Wieger crede c tao este un fel de materie imperceptibil care mai apoi se nvrtoeaz devenind o entitate difuz, eteric i care, la rndul ei, e lipsit de form, e potenialitate, lucrurile materiale concrete trecnd din aceast potenialitate n stare natural; W. E. Soothill are prerea c tao este o for misterioar incognoscibil, indenisabil i de nenumit; dup Julius Grill, tao este ina 31. suprem, existena pur, suetul lumii care-l d via i ordine, un fel de absolut n genul absolutului lui Hegel; istoricul american al losoei chineze, Greel vede n tao o concepie asupra materiei primitive etc. Toat devenirea realitii ncepe de la tao, care, dup prerea noastr, are o activitate asemntoare motorului prim al lui Aristotel, care mic tot, el nsui ind cu necesitate nemicat. Nu avem termen n romnete pentru a exprima aceast idee, wu-wei, pe care francezii o traduc prin activite non agissante: activitate non-activ, iar germanii prin ruhende Ttigkeit activitate care lucreaz ind n repaos. Prin jocul celor dou complexe de noiuni yin i yang, determinat de tao, se desfoar ritmic ntreaga devenire ciclic a naturii, a societii i a omului. 2.2.5 STRUCTURA LOGIC A GNDIRII CHINEZE. Dup cum s-a vzut, gndirea chinez antic apare enigmatic i uneori chiar paradoxal. Faptul ns c realitatea reectat n contiina lor a fost uneori exprimat n acest mod lipsete oare gndirea antic chinez de adn-cime sau de sens? Noi credem tocmai contrariul. Dac dialectica chinez nu a folosit pn la capt canoanele organon- ului lui Aristotel, este ea ininteligibil? Dar asemenea armaii paradoxale i-au fcut apariia i n gndirea europeanului i nu n gndirea omului comun, ci n gndirea omului de tiin contemporan. Am vzut deja c acesta din urm este obligat de experien s arme despre electron c este corpuscul i und n natura lui; matematicianul este obligat s introduc numrul imaginar i =} 1, forat de necesitile calculului, numr care, ridicat la ptrat, d un rezultat negativ (i2 = = 1), dei tot el admite regula c orice numr ridicat la ptrat d un rezultat pozitiv. Astfel de exemple se nmulesc pe zi ce trece n tiinele actuale i ne putem nchipui c la un moment dat ptrunderea n zone mai subtile ale realitii zice sau pur matematice ar putea obliga pe oamenii de tiin s accepte mult mai multe armaii de genul acesta. Atunci, cineva venit dintr-o cultur dezvoltat linear, fr sondaje prea adnci n straturile realitii zice sau matematice, ne-ar putea judeca i pe noi tot att de defavorabil, cum au fost judecai losoi chinezi din antichitate de ctre unii cercettori, limitai de o nelegere dogmatic. La primele contacte cu losoa chinez, europenii au tras concluzii defavorabile, socotind losoa chinez ca o concepie primitiv, iar gndirea chinez ca o gndire primitiv. Desigur, n China antic oamenii obinuii gndeau ca i noi, dar losoi, ptrunznd n regiuni mai adnci, au dat de o realitate. LOGICA N CHINA ANTICA. Care s-a reectat n contiina lor n mod neobinuit i au exprimat-o n acest mod paradoxal. Lao-tse prezint astfel lucrul acesta: Gel care e puin nelept, cnd aude de tao, rde zgomotos, atunci cnd se vorbete de tao dac acesta nu ar face aa, atunci tao nu ar mai ce este (Tao-te-king, ii). 32. Gndirea omului modern a acceptat, pentru a explica multilateralitatea feelor realitii, ncadrarea ei n scheme logice polivalente. Am vzut In capitolul precedent c n logicile polivalente o propoziie poate lua mai multe valori, nu numai adevrul i falsul, dar i o a treia valoare, creia i se poat& acorda i o semnicaie intuitiv sau nu. Astfel, propoziii care se exclud prin coninutul lor contradictoriu pot s capete un sens dac au fost ncadrate n scheme polivalente. Astfel au putut acceptate n tiina modern teorii contradictorii, pentru a explica ecare o fa a realitii mult mai complexe din lumea sub- atomic, cum sunt teoria corpuscular a materiei i a radiaiei, precum i teoria ondulatorie. Acceptarea unor teorii zice contrare sau chiar contradictorii a putut ridicat la rangul de principiu, cum este principiul complementaritii al lui Niels Bohr. Tot astfel s-ar putea explica armaiile paradoxale ale losolor chinezi prin ncadrarea lor n scheme logice polivalente, care le-ar da atunci inteligi- bilitate i o complementaritate de tipul aceleia introdus de Bohr n zic. 2.3 ELEMENTE DE LOGIC FORMAL. Climatul social-lstoric din China antic a mpiedicat constituirea unei logici formale conturate ntr-o teorie explicit, elementele de logic trebuind s e desprinse din contextul gndirii chineze, ceea ce a dus n bun parte la aprecieri diferite asupra lor. nc din cele mai vechi timpuri, chinezii au cunoscut i folosit descoperiri din domeniul astronomiei i matematicii, aa cum este, de exemplu, relaia geometric cunoscut astzi sub denumirea de teorema lui Pitagora. Desigur, aceste cunotine erau asimilate n mod empiric, dar natura lor nsi presupune, cum spune Abel Rey, un efort de raionament. Mai trziu, o dat cu apariia losoei lui Lao-tse, gndirea logic are o evoluie dialectic, totul explicndu-se la acest mare gnditor prin jocul dintre cele dou principii opuse yin i yang. Dar losoa, schimbndu-i cadrul, o dat cu Confucius, logica mbrac i ea forme noi, necesare scopului social i etic al acestui gnditor. Preocuparea lui Confucius de a pstra ordinea n ierarhia de stat i cea familial face ca acesta s ndrepte obiectivul logicii chineze spre arta de a calica corect, de a da nume corecte. Iat cum caracterizeaz direcia aceasta din losoa veche chinez, de- a lua n considerare unele forme logice, Alfred Forke n Geschichte der alten chinesischen Philosophie (ed. A Ii-a, Hamburg, 1964, p. 417): coala losoc Mo-kia este desemnat cel mai des ca coala logicienilor. Doctrina, 38 LOGICA N CULTURIILE DINAFAR EUROPEI. Ei vine n atingere foarte strns cu ceea ce nelegem noi prin logic, dar poziia ei este totu