anoramainforegio

▶ Investiţii în regiuniUtilizarea instrumentelor financiare în vederea mobilizării de sprijin pentru politica regională

▶ Interviu cu Jacques Delors

▶ Reorientarea fondurilor în vederea depăşirii crizei economice

▶ Open Days – o valoare adăugată

[TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

Politica regională

▶8

▶4

▶38

▶28

▶14

Fotografii (pagini):Copertă: © Comisia EuropeanăPaginile 8, 9, 25, 27, 28, 29, 39: © Comisia EuropeanăPaginile 3, 4, 6: © Notre EuropePagina 10: © North East Finance – KredEx – Duda Breseeg, NeemPagina 12: © Wielkopolskie Centrum Wspierania Inwestycji Sp. z o.o. – HOSSA S.A.Pagina 15: © Ministerul Dezvoltării Regionale din PoloniaPagina 16: © Sky-WatchPagina 17: © Centrul pentru inovare NegundoPagina 18: © Parcul ştiinţific şi tehnologic din GdanskPagina 19: © La Cub – Didier Doustin – Anthony RojoPaginile 21, 36, 37: © ShutterstockPagina 22: © GRaBSPagina 23: © Haparanda/TornioPagina 25: © Guvernul Cataloniei Pagina 30: © PGNIG S.A.Pagina 31: © Ministerul Dezvoltării Regionale, Republica CehăPagina 32: © Mitchell O’GormanPagina 33: © METALPROGETTI spa

▶EDITORIAL ..................................................................3Comisarul Johannes Hahn

▶INTERVIU .................................................................4-7 Jacques Delors – Reflecţii privind politica de coeziune

▶ARTICOL PRINCIPAL ......................................... 8-13 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE PENTRU SPRIJINIREA POLITICII REGIONALE

▶ÎN CUVINTE PROPRII .....................................14-19Perspective naţionale şi regionale asupra politicii de coeziune

▶PREŞEDINŢIA CIPRIOTĂ A UE –PRIORITĂŢI PRIVIND POLITICA DE COEZIUNE......................................................20-21

▶COOPERAREA TERITORIALĂ EUROPEANĂ 2014-2020 .................................22-23

▶REGIUNILE ŞI ORAŞELE EUROPEI:O VALOARE ADĂUGATĂ ...................................24-25

▶REORIENTAREA FONDURILOR STRUCTURALE ÎN VEDEREA CONTRIBUIRII LA DEPĂŞIREACRIZEI ECONOMICE ..........................................26-27

▶STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEADUNĂRII: UN AN DE ACTIVITATE .................28-29

▶EXEMPLE DE PROIECTE ............................... 30-33Exemple de proiecte din Polonia, Republica Cehăşi Italia şi un proiect de cooperare teritorială europeanădin Programul pentru periferia nordică

▶HĂRŢI .................................................................. 34-35▶ Rata şomajului, 2011▶ Evoluţia ratei şomajului, 2007-2011

▶O ABORDARE DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU O MAI BUNĂ COEZIUNE TERITORIALĂ ............................... 36-37

▶CÂŞTIGĂTORUL REGIOSTARS, ECO WORLD STYRIA, ÎŞI CONTINUĂ AVÂNTUL ........................ 38

▶PREMIILE REGIOSTARS 2013:ANUNŢAREA FINALIŞTILOR ................................. 39

▶AGENDĂ .................................................................... 40

Această revistă este tipărită pe hârtie reciclată în limbile engleză, franceză şi germană. Ea este disponibilă online în 21 de limbi la adresahttp://ec.europa.eu/regional_policy/information/ panorama/index_ro.cfm

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorului şi nu reflectă neapărat concepţiile Comisiei Europene.

[TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

Una din modalităţile inovatoare de sporire a eficacităţii şi eficienţei politicii regi-onale a UE constă în utilizarea instrumentelor financiare. Aceste mecanisme de sprijin care variază de la tehnici de inginerie financiară până la programe de asistenţă tehnică pot contribui la atragerea de finanţări suplimentare şi dis-punerea de un plus de cunoştinţe de specialitate şi know-how.

Dezvoltate şi perfecţionate în cursul programului 2007-2013, în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii, aceste instrumente financiare inovatoare repre-zintă astăzi un element semnificativ al următorului cadru financiar multianual (2014-2020). Acestea urmăresc să atragă investiţii suplimentare în vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020, ceea ce presupune investiţii orientate în materie de durabilitate, noi tehnologii, promovarea competenţelor şi a inovării. Acestea sunt, în mod cert, domeniile care trebuie stimulate pentru crearea de locuri de muncă şi creştere.

Open Days la 10 ani

Anul acesta în octombrie sărbătorim 10 ani de la prima ediţie a Săptămânii euro-pene a regiunilor şi oraşelor – Open Days. Această reuniune de o săptămână a devenit cel mai important eveniment al anului pentru autorităţile regionale şi locale. Open Days le oferă şansa de a se întâlni în Bruxelles cu factori de decizie de la nivel regional, naţional şi european şi de a prezenta proiectele şi acţiunile din regiunilor lor, precum şi propria contribuţie la politica de coeziune a UE.

Organizat în cooperare cu Comitetul Regiunilor, tema evenimentului Open Days din acest an este „Regiunile şi oraşele Europei: o valoare adăugată”. Evenimentul va constitui şansa de a deschide dezbaterea privind viitorul Europei, politica de coeziune şi guvernanţa pe mai multe niveluri.

Inspiraţia lui Delors

În acest context, avem onoarea de a discuta cu fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, cu privire la evoluţia politicii europene de coeziune. Politica actuală de coeziune reprezintă într-o proporţie foarte mare inspiraţia fostului preşedinte, care a observat necesitatea de a acţiona în vederea echili-brării dezvoltării economiilor regionale ale Europei. Indiferent de imperativele crizei economice, argumentele în favoarea unei politici regionale bazate pe soli-daritate, coeziune şi investiţii inteligente şi orientate rămân la fel de pertinente ca întotdeauna.

Johannes HahnMembru al Comisiei Europene responsabil pentru politica regională

▶EDITORIAl

3

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ JAcqUEs DElORs – cUgETăRI pRIvIND pOlITIcA DE cOEzIUNE

Într-un interviu acordat revistei „Panorama”, Jacques Delors, fost preşedinte al Comisiei Europene în peri-oada 1985-1995, a subliniat importanţa pe care poli-tica de coeziune continuă să o aibă pentru dezvoltarea viitoare a regiunilor din Europa şi reclamă recalcularea radicală a bunăstării economice pentru a asigura că sunt luate în considerare toate beneficiile dezvoltării regionale.

criza economică

Deşi creşterea competitivităţii Europei şi, încă o dată, crea-rea de locuri de muncă au o importanţă vitală, politica de coeziune nu trebuie confundată cu politica de competitivi-tate, evidenţiază fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors.

„Este important să se facă distincţia între solidaritatea euro-peană în faţa crizei economice şi solidaritatea primordială a Europei. Sunt două lucruri diferite. În caz de incendiu, avem nevoie desigur de brigada de pompieri, însă avem nevoie în acelaşi timp şi de arhitecţi, care lucrează pe termen lung. Într-adevăr, în opinia mea, politica structurală nu ar trebui să fie deturnată de la necesitatea de a reacţiona în faţa crizei. Aceasta îşi are propria logică, care poate fi adaptată potrivit realităţii economice în schimbare.”

Discutând cu reporterii „Panorama” din biroul său din cadrul grupului de reflecţie Notre Europe, Delors respinge ideea că politica regională UE este doar o politică de redistribuire. „În opinia mea, politica regională este mai presus de orice un instrument de dezvoltare, care are valoarea adăugată a unui efect de redistribuire.”

Fostul preşedinte al Comisiei insistă asupra importanţei unei abordări de jos în sus a politicii UE. „În Europa de astăzi, care are 27 de state membre, nu putem neglija această dimensi-une de jos în sus, care reprezintă, de asemenea, una din filo-sofiile construcţiei europene, şi anume subsidiaritatea.”

„Nivelul decalajelor de dezvoltare economică în anumite regi-uni a constituit întotdeauna o realitate cu care ne-am confrun-tat şi politica de coeziune a fost concepută pentru a permite regiunilor mai puţin dezvoltate să facă faţă concurenţei şi,

▶INTERvIU

„ Este important să se facă distincţia între solidaritatea euro­peană în faţa crizei economice şi solida­ritatea primordială a Europei. ”

4

în acelaşi timp, să aibă un aport la nivel european. Toate propunerile noastre au plecat de la cele trei principii funda-mentale ale mele: «concurenţă, cooperare şi solidaritate». Nu putem elimina unul dintre aceste elemente şi construi cu succes Europa”.

Măsurarea dezvoltării economice

Însă cum ar trebui să măsurăm dezvoltarea economică, se întreabă Delors. „În comparaţie cu 10 ani în urmă, vedem că astăzi durează 45 de minute să ajungem la locul de muncă, în loc de 30. Întârzierile cauzate de trafic sunt tot mai mari, în timp ce PNB este în creştere din cauza consu-mului nostru tot mai ridicat de autovehicule şi combustibil. În concluzie, cetăţenii au pierdut între jumătate de oră şi o oră de timp liber şi nu au câştigat nimic.”

Un aspect esenţial pentru fostul economist este modul în care se măsoară aceşti factori. „Actuala noastră măsură contabilă este PNB, însă acesta nu acoperă în mod eficace noţiunea de bunăstare. Avem nevoie de un nou mod de cal-cul al performanţei, în special în contextul regional. Atunci când vom deţine un astfel de sistem de măsurare a perfor-manţei, ne vom da seama că regiunile deţin noi bogăţii semnificative.”

Delors a fost de fapt autorul unei lucrări pe această temă, „Les Indicateurs Sociaux”, apărută în 1971, temă care este în prezent foarte dezbătută de către economişti. „Nu putem trece la un nou model de dezvoltare şi să rămânem fideli metodelor tradiţionale de calcul aplicabile creşterii clasice.”

„Nu putem trece la un model care răspunde nevoilor de timp liber ale omului, precum şi celor legate de natură şi resurse, fără a modifica metoda noastră de calcul. Trebuie să regân-dim cu totul modul în care calculăm performanţa economică. Şi, dacă într-adevăr vom face trecerea către o altă metodă de calcul, atunci politica regională va părea mai utilă.”

Originile politicii de coeziune

„Anterior numirii mele la Comisia Europeană în 1985, existau fondul social şi fondul regional, precum şi fondul agricol”, explică Delors. „Acestea existau deja. În momentul demarării negocierilor de aderare cu Spania şi Portugalia, existau pre-ocupări în rândul statelor membre sudice din grupul «celor 10» cu privire la diferitele niveluri de dezvoltare. Ca răspuns la aceste preocupări, am propus Programul integrat medite-ranean (PIM). Acesta a fost primul exemplu de cooperare regi-onală coordonată destinat soluţionării problemelor de ordin economic şi social din regiunea mediteraneană.”

„Succesul PIM a fost cel care a condus la ideea de acţiune coordonată sau «sinteză» şi am propus această idee de «coe-ziune» economică şi socială, care a devenit o realitate prin crearea politicii de coeziune. Era evident că piaţa unică nu putea progresa în lipsa unei politici de coeziune economică şi socială. Aceasta a devenit una din pietrele de temelie ale Actului Unic, care, în opinia mea, a revitalizat Europa.”

▶

PROFIL: JACqUES DELORS

Jacques Delors a fost preşedintele comisiei Europene în perioada 1985-1995 şi a fost prima persoană care a deţi-nut trei mandate în această funcţie.

Economist de formaţie, acesta a fost membru al parlamen-tului European între 1979 şi 1981, devenind preşedinte al comisiei pentru afaceri economice şi monetare.

În timpul preşedinţiei lui François Mitterrand, Delors a deţi-nut în Franţa portofoliile de ministru al economiei şi finan-ţelor, în perioada 1981-1983, şi de ministru pentru economie, finanţe şi buget, în perioada 1983-1984.

În cursul mandatelor sale de preşedinte al comisiei, Delors a pus bazele pentru introducerea pieţei unice a UE, care a intrat în vigoare în 1993. ca parte a acestui program, el a promovat dezvoltarea politicii de coeziune pentru regiunile Europei.

În 1996, Delors a fondat grupul de reflecţie Notre Europe, care îşi are sediul la paris, şi rămâne unul din preşedinţii acestuia.

În 2010, Delors a sprijinit noua iniţiativă a grupului spinelli, care a luat fiinţă pentru a revigora efortul de federalizare a Uniunii Europene (UE).

5

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

Notre Europe este un grup de reflecţie cu sediul la Paris şi înfiinţat de Jacques Delors, a cărui activitate şi reco-mandări în materie de politică sunt inspirate din ideile acestuia.

Grupul a publicat recent un raport privind viitorul politicii de coeziune, denumit „Pactul de coeziune: rezistând în faţa crizei”, de Marjorie Jouen (disponibil în limbile franceză şi engleză).

Raportul susţine că:

Trebuie să creăm condiţiile pentru tranziţia către un „model de dezvoltare inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”, potrivit recomandărilor strategiei Europa 2020 şi să privim politica de coeziune ca un instrument de progres şi bunăs-tare socială, care poate necesita noi criterii de eligibilitate.

▶INTERvIU

Apropierea cetăţeanului

Delors este de părere că politica de coeziune reprezintă o modalitate de a aduce proiectul european mai aproape de cetăţeanul european, precum şi o modalitate de a remedia deficitul democratic.

El face referire la miile de proiecte care sunt finanţate prin intermediul politicii de coeziune, care reprezintă o dovadă clară pentru cetăţenii de la nivel local că UE lucrează în folosul lor.

parteneriat cu regiunile

Delors îşi păstrează patosul cu privire la protejarea şi pro-movarea dreptului la iniţiativă al Comisiei şi a rolului primor-dial al acesteia în relaţia cu regiunile.

„Ceea ce am dorit la început a fost un adevărat parteneriat între regiuni şi Comisie. Aceasta nu este, explică el, o Europă a regiunilor care să lucreze împotriva Europei de state naţio-nale. Este mai mult un parteneriat între Comisie şi regiuni, prin intermediul căruia Comisia ar putea să dezvolte o serie întreagă de instrumente pentru promovarea dezvoltării regio-nale şi, în acelaşi timp, să disemineze bune practici.”

„Din păcate, afirmă el, nu am fost decât martorii unei evo-luţii către o centralizare excesivă, statele membre pronun-ţându-se în numele regiunilor. Nu aceasta este politica de coeziune concepută de mine. Comisia, prin intermediul pro-gramelor sale şi în baza experienţei sale de pe teren, ar tre-bui să înţeleagă cum se realizează dezvoltarea. Comisia este singura instituţie care se gândeşte zilnic la Europa”, insistă el.

Delors consideră că centralizarea care s-a produs în toate ţările este o piedică pentru Europa regiunilor. „Noi am avut în vedere un parteneriat, în cadrul căruia cu toţii să învăţăm unii de la alţii”, evidenţiază el.

▶ NOTRE EUROpE – IDEEA lUI DElORs

Trebuie să restabilim legătura democratică dintre europeni şi Uniune, prin asigurarea accesului acestora la rezultatele obţinute din fondurile europene şi printr-un accent mai puternic pus pe „dezvoltarea plasată sub responsabilitatea comunităţii”.

Viitorul politicii de coeziune va fi de asemenea mai credibil în cazul simplificării procedurilor, ceea ce ar necesita asigu-rarea prin orice mijloace a accesului la fondurile europene al iniţiatorilor de proiecte mici, cu caracter local.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://notre-europe.eu/http://www.notre-europe.eu/en/axes/ competition-cooperation-solidarity/works/publication/the-cohesion-pact-weathering-the-crisis/

„ Ceea ce am dorit la început a fost un adevărat parteneriat între regiuni şi Comisie. ”

6

locuri de muncă şi educaţie

Delors are un vechi interes în domeniul învăţământului. În 1971, el a iniţiat în Franţa legea privind formarea continuă (la formation professionnelle continue – FPC) care le impunea întreprinderilor să economisească o parte din profitul înregis-trat în vederea asigurării de oportunităţi educaţionale pentru angajaţii lor. În perioada 1993-1996, el a fost, de asemenea, preşedintele Comisiei UNESCO pentru educaţie în secolul XXI, al cărei raport final a fost publicat sub titlul „Learning: the Treasure Within” („Învăţarea: Comoara lăuntrică”).

Una din cele mai importante realizări ale sale a fost lansa-rea programului de mobilitate pentru studenţi, ERASMUS. „Eu personal sunt foarte mulţumit de faptul că am reuşit crearea schemei ERASMUS. Acest lucru demonstrează încă o dată importanţa dreptului la iniţiativă al Comisiei. În lipsa acestuia, programul ERASMUS nu s-ar fi materializat nicio-dată. Acest drept la iniţiativă al Comisiei trebuie menţinut”, insistă el.

„Totuşi, nu este suficient ca guvernele doar să poarte discuţii pe tema învăţământului, acestea trebuie să creeze şi locuri de muncă. Avem nevoie de o economie care să poată crea locuri de muncă şi un învăţământ de o calitate mai bună. Cele două merg mână în mână. Ideea că, dacă avem şcoală, vom găsi şi locuri de muncă, nu se aplică.”

problema uitată a şomajului în rândul tinerilor

Delors consideră că în ultimii 20 de ani interesele tineretului european au fost neglijate. „În Cartea albă pe care am propus-o în 1993 privind creşterea şi competitivitatea, am afirmat că noi, generaţia adultă, avem tendinţa de a ne rezolva pro-blemele între noi, fără a lua în calcul generaţia tânără. Prin acumularea de datorii, nerezolvarea problemelor legate de bunăstare, neglijarea punctelor deficitare ale sistemului nostru de învăţământ, am pus o povară uriaşă pe umerii tineretului nostru – o povară inechitabilă. Plătim astăzi pen-tru acest lucru.”

Mediul urban şi rural

Fără a subestima importanţa economică a IMM-urilor, Delors se grăbeşte să arate că acestea nu reprezintă decât un factor printre mulţi alţii. „Faptul că ne aflăm într-un anu-mit punct în cadrul ciclului economic nu înseamnă că ar tre-bui să ne concentrăm asupra unui aspect şi să le ignorăm pe celelalte. Politica noastră ar trebui să se preocupe şi de agricultură, de managementul resurselor naturale, de păduri, despre care nu prea vorbim, de balanţa teritorială şi de capacitatea creativă din sectorul întreprinderilor şi al serviciilor. Politicile trebuie concepute pentru a permite

maximum de iniţiativă în oricare sector în vederea înfiinţării şi succesului întreprinderilor.”

Fostul preşedinte al CE nu se sfieşte să sublinieze că Europa este moştenirea tuturor şi politica regională este de aseme-nea o chestiune care ne priveşte pe toţi. „Astfel cum la nivelul societăţii europene există o balanţă între societate şi individ, există, de asemenea, o balanţă între mişcarea urbană şi viaţa rurală şi natură. Aceasta este moştenirea noastră”, afirmă el.

„Există un fenomen important în cadrul societăţii, denumit ruralitate, şi care este puţin discutat”, afirmă el. „Avem ţări unde 80 % din zona rurală este de fapt urbană. Ruralitatea este prin urmare un element esenţial, care trebuie protejat şi încurajat să se dezvolte. Aici inegalităţile sunt adesea cele mai pronunţate. De asemenea, oamenii care trăiesc în aceste zone sunt cei mai capabili să protejeze patrimoniul natural.”

Dezvoltare de jos în sus

„Deşi organisme precum Comitetul Regiunilor sunt utile, acestea nu înlocuiesc ceea ce este necesar, şi anume dez-voltarea de jos în sus”, explică Delors. „Pe lângă dezvoltarea macroeconomică, actorii economici de la nivel local trebuie să fie capabili să se mobilizeze. În Franţa, de exemplu, par-ticip la reuniuni unde se discută despre această mobilizare. Avem, de exemplu, organizaţia «Sol et Civilisation» care a fost înfiinţată de agricultorii francezi pentru a studia expe-rienţa altor ţări europene şi a disemina aceste cunoştinţe la nivel local.”

„Consider că fiecare cetăţean ar trebui să poată deţine controlul asupra destinului său prin intermediul economiei sociale, respectând în acelaşi timp diversitatea Europei şi identitatea acesteia. Ar trebui să construim o Uniune Europeană a diversităţii, în cadrul căreia maximum de iniţi-ativă să vină de la bază.”

„ Ar trebui să construim o Uniune Europeană a diver­sităţii, în cadrul căreia maximum de iniţiativă să vină de la bază. ”

7

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ UTIlIzAREA INsTRU­MENTElOR FINANcIARE pENTRU spRIJINIREA pOlITIcII REgIONAlE

Un obiectiv-cheie al următorului cadru financiar mul-tianual, „Un buget pentru Europa 2020”, este acela de a mobiliza investiţii suplimentare pentru realizarea obiectivelor politicilor europene printr-o mai mare uti-lizare a instrumentelor financiare inovatoare. Revista „Panorama” aruncă o privire la valoarea adăugată a instrumentelor financiare destinate politicii regio-nale şi la modul în care Comisia le integrează în cadrul propunerilor sale post-2013.

Atunci când sunt utilizate la momentul oportun şi în mod corect, instrumentele financiare pot juca un rol esenţial în maximizarea eficienţei şi eficacităţii realizării obiectivelor politicii regionale – o prioritate clară în contextul economic şi financiar actual.

Instrumentele financiare reprezintă o modalitate alternativă de alocare de resurse din sectorul public pentru realizarea mai eficientă a obiectivelor de politică, făcând uz de actori şi prac-tici comerciale şi stimulând participarea capitalurilor din sec-torul privat. Acestea iau diverse forme, cum ar fi credite, garanţii de împrumut, capitaluri proprii, capitaluri de risc şi microfinanţări. Toate acestea au în comun un caracter repeti-tiv, ceea ce înseamnă că fondurile iniţiale pot fi utilizate de mai multe ori, de-a lungul multor cicluri repetitive, de exemplu:

Instrumentele financiare pot aduce un plus de valoare adă-ugată prin capacitatea lor de a atrage fonduri suplimentare şi de a reuni plusul de expertiză şi know-how al diferiţilor parteneri, între care Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi sectorul privat. Asigurarea de asistenţă rambursa-bilă poate încuraja, de asemenea, o mai bună performanţă din partea beneficiarilor, inclusiv o calitate mai bună a pro-iectelor şi o mai mare disciplină financiară.

Potrivit concluziilor unei evaluări a impactului creditelor pre-ferenţiale finanţate din FEDR în nordul Italiei, 1 EUR dintr-un împrumut preferenţial mic a mobilizat 4,5 EUR din investiţii private, în comparaţie cu un grup de control de subvenţii de capital acordate unor întreprinderi similare, care nu au generat o mobilizare semnificativă. Mai mult, costul per loc de muncă a fost de numai 30 000 EUR pentru împrumutu-rile preferenţiale, în timp ce pentru subvenţii acesta a fost de 64 000 EUR.

▶ARTIcOl pRINcIpAl

CREDIT ▼

BENEFICIAR 1 ▼

CREDIT DE REFINANŢARE (+ DOBÂNDĂ) ▼NOU CREDIT către BENEFICIAR 2

▶

8

Instrumentele financiare – experienţa acumulată până în prezent

În cadrul politicii regionale, începând din perioada 1994-1999, au fost disponibile instrumente financiare limitate ca sumă, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). În perioada 2007-2013, utilizarea instrumentelor finan-ciare a devenit mai răspândită, iar sfera acestora s-a extins de la sprijinul acordat IMM-urilor şi include dezvoltarea urbană durabilă şi eficienţa energetică.

Datele disponibile cele mai recente arată că, până la sfârşitul anului 2011, în jur de 5 % din alocările FEDR aferente perioa-dei de programare 2007-2013 au fost destinate instrumen-telor financiare, reprezentând un total de aproximativ 500 de fonduri. Aproximativ 25 de state membre şi un program transfrontalier deţin două sau mai multe fonduri destinate întreprinderilor, în timp ce şapte state membre au fonduri destinate dezvoltării urbane, iar cinci state membre au insti-tuit fonduri exclusiv orientate către activităţi din domeniul

energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Au avut loc peste 20 000 de investiţii în întreprinderi.

Au fost instituite fonduri atât la nivel naţional, cât şi regional; unele sunt autonome, în timp ce altele sunt fonduri de parti-cipare. Majoritatea instrumentelor financiare sunt fonduri de împrumut, urmate fiind ca număr şi resurse alocate de fon-durile proprii de capital şi de fondurile de garantare. Aceste fonduri creează un efect multiplicator, fiind adăugate resurse suplimentare din bugetele naţionale sau regionale, de la bănci sau de la alţi investitori. Datele recente arată că fiecare euro din resurse publice a mobilizat între unu şi doi euro din împru-muturi, între unu şi trei euro din investiţii de capital propriu şi între unu şi opt euro din împrumuturi garantate.

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

9

▶ARTIcOl pRINcIpAl

▶SPRIJIN PENTRU ÎNTREPRINDERIFinanţare pentru întreprinderi, North East Funds (UK)Acest fond de participare, gestionat de North East Finance (Holdco) Limited, funcţionează din 2010 şi cuprinde şapte fonduri specifice care furnizează o serie de împrumuturi şi investiţii de capital pro-priu întreprinderilor nou înfiinţate şi IMM-urilor din nord-estul Angliei. La data de 1 iulie 2012, fondurile respective investiseră 58 de milioane de euro în sprijinul a 412 IMM-uri diferite, din care 20,5 milioane de euro provenite din Programul Competitivitate al regiunii North East England. Au fost mobilizate încă 77 de milioane de euro (73 de milioane de euro din investiţii private), ceea ce înseamnă că, în total, întreprinderile din regiune au primit 135 de milioane de euro. Prin intermediul acestor investiţii au fost create 532 de noi locuri de muncă şi menţinute 1 180 locuri de muncă.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.northeastfinance.org/

▶MICROCREDITEInstitutul de microfinanţare (estul şi centrul Suediei)Lansată în 2008, această iniţiativă pune accentul pe îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru femeile migrante, care se confruntă adesea cu dificultăţi în încer-carea asigurării capitalului necesar înfiinţării sau dezvoltării propriei întreprinderi. Iniţial în stadiu de proiect până la începutul anului 2011, „Institutul de microfinanţare pentru un grad sporit de ocupare a forţei de muncă şi o mai mare integrare economică şi socială” funcţionează astăzi sub forma unei întreprinderi care oferă împrumuturi şi contribuie la depăşirea acestor bariere. Până în prezent, Institutul de microfinanţare a acordat sprijin femeilor antreprenor pentru înfiinţarea a 43 de microîntreprinderi, generând 48 de locuri de muncă. Un exemplu este Kholoud Yamami, care, venită din Iordania în 2004, a primit sprijin pentru înfiinţarea propriei întreprinderi de producţie de biscuiţi arăbeşti, care în prezent aprovizionează cinci supermarketuri. Acest proiect a fost câştigătorul ediţiei din 2010 a Premiilor RegioStars la categoria CityStar – Integrarea migranţilor şi a grupurilor marginalizate din zonele urbane.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.mikrofinansiering.se/

▶EFICIENŢĂ ENERGETICĂKredEx (Estonia)KredEx acţionează ca fond de participare care selectează intermediari financiari care să ofere împrumuturi pentru renovarea clădirilor de apartamente în cadrul măsurilor care vizează eficienţa energetică. În comparaţie cu actualele condiţii de pe piaţă, aceste împru-muturi oferă condiţii favorabile în ceea ce priveşte rata dobânzii (între 3,8 % şi 4,7 % dobândă fixă pe 10 ani, spre deosebire de 7-10 % dobândă fixă pe 5 ani sau variabilă), scadenţa (până la 20 de ani, în loc de aproximativ 12 ani) şi tarifele contractuale (între 0,5 % şi 0,75 % din valoarea împrumutului, spre deosebire de până la 1 % din valoarea împrumu-tului. Până în 2011, când s-a încheiat unul dintre programe, au fost modernizate 391 de clădiri totalizând 14 680 de apartamente, reprezentând o valoare totală a împrumuturilor de 34,3 milioane şi o medie preconizată a energiei economisite de aproximativ 36 %.

▶AFLAŢI MAI MULTE https://www.swedbank.ee/businesshttp://www.kredex.ee/

Data începerii:2010

Volumul finanţării: 155 000 000 EUR

Contribuţia UE: 53 000 000 EUR

Data începerii:iunie 2009

Volumul finanţării: 49 000 000 EURContribuţia UE: 17 000 000 EUR

Data începerii:2008

Volumul finanţării: 993 000 EUR

Contribuţia UE: 340 000 EUR

10

sprijin pentru punerea în aplicare în perioada 2007-2013

Pentru promovarea utilizării instrumentelor financiare în vederea facilitării accesului IMM-urilor şi microîntreprinde-rilor la finanţare, precum a investiţiilor în domeniul dezvol-tării urbane durabile, Comisia a dezvoltat trei iniţiative comune împreună cu Grupul BEI: JEREMIE pentru IMM-uri, JASMINE pentru microfinanţări, în parteneriat cu Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, şi JESSICA pentru dezvoltare urbană.

Sprijinul acordat autorităţilor de gestionare interesate a avut ca rezultat peste 110 studii de fezabilitate, studii tematice şi analize ale decalajelor. În plus, platformele de socializare ale JEREMIE şi JESSICA, lansate în 2009, au sprijinit schim-bul de bune practici şi know-how între Comisie, autorităţile de gestionare şi alţi factori interesaţi.

Până în prezent, 55 de furnizori de microcredite din 16 state membre ale UE au beneficiat de evaluare sau clasificare insti-tuţională, de formare adaptată şi de servicii de dezvoltare a întreprinderii oferite de instrumentul de asistenţă tehnică JASMINE. În completarea activităţii desfăşurate de acest instrument, „Codul european de bună conduită pentru furni-zorii de microcredite” a fost publicat în decembrie 2011 de către Comisie pentru promovarea celor mai bune practici în materie de microcredite.

concluzii desprinse

Punerea în aplicare a instrumentelor financiare în cadrul poli-ticii regionale a dat naştere în practică la o serie de provocări. Acestea au fost evidenţiate nu numai de către părţile direct implicate în punerea în aplicare a acestora (Comisia, statele membre, autorităţile de gestionare, Grupul BEI), ci, de aseme-nea, de către Curtea Europeană de Conturi şi Parlamentul European:

• necesitatea unor modificări legislative şi a unor note de îndrumare în vederea clarificării sferei instrumen-telor financiare şi a normelor referitoare la acestea, având în vedere că utilizarea lor în cadrul programelor fondurilor structurale a devenit mai răspândită în peri-oada 2007-2013;

• în unele cazuri, experienţa practică limitată în materie de instrumente financiare a unor factori-cheie interesaţi;

• probleme legate de corelarea cererii şi ofertei, ceea ce a condus în unele cazuri la o alocare excesivă de fon-duri, întârzieri ale fondurilor către IMM-uri sau „staţio-narea” fondurilor; şi

• Provocarea de a crea un echilibru între obiectivele sec-torului privat de a maximiza randamentul financiar al investiţiilor şi obiectivele politicii regionale de a contribui la creştere şi locuri de muncă în anumite state membre şi regiuni.

▶

▶ JAsMINEAcţiunea comună de sprijinire a instituţiilor de micro-finanţare din Europa: iniţiativă a comisiei Europene, dezvoltată în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi cu Fondul European de Investiţii (FEI). Acordă sprijin furnizorilor de microcredite şi instituţiilor de microfinanţare în vederea unui acces mai bun la micro-credite în UE.

▶ JEREMIEResurse europene comune pentru microîntreprinderi şi IMM-uri: iniţiativă a comisiei Europene, dezvoltată împreună cu FEI. promovează utilizarea instrumentelor de inginerie financiară pentru a spori accesul IMM-urilor la finanţare prin intervenţii din fondurile structurale.

▶ JEssIcAsprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane: iniţiativă a comisiei Europene dezvoltată în coo-perare cu BEI şi Banca de Dezvoltare a consiliului Europei, care urmăreşte să promoveze utilizarea instrumentelor financiare pentru dezvoltarea urbană durabilă.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/index_ro.cfm

▶ cODUl EUROpEAN DE BUNă cONDUITă pENTRU AcORDAREA DE MIcROcREDITE

Acest raport este disponibil în BG, DE, EL, EN, ES, FI, FR, HU, IT, NL, PL, PT, RO, SK, SV.

11

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ARTIcOl pRINcIpAl

Acordul operaţional privind Pomorskie a fost semnat în octombrie 2011 şi, începând cu data respectivă, fondul a primit nouă cereri în valoare totală de 43,5 milioane de euro şi a semnat un acord de investiţii de 4,5 mili-oane de euro (un alt proiect a cărui valoare se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro tocmai a fost aprobat; acordul de investiţii va fi semnat în scurt timp).

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.bgk.com.pl/jessica

▶DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂFonduri pentru dezvoltare urbană în Wielkopolska şi Pomorskie (Polonia)Banca Gospodarstwa Krajowego, singura bancă de dez-voltare cu capital integral de stat, acţionează ca Fond de dezvoltare urbană în două regiuni – Wielkopolska şi Pomorskie.FDU din Wielkopolska se concentrează pe revitalizarea şi sprijinirea mediului de afaceri. De la semnarea acordu-lui operaţional în septembrie 2010, fondul a primit 26 de cereri de împrumut, în valoare totală de 59 de milioane de euro şi a semnat 6 acorduri de investiţii, totalizând 23,2 milioane de euro (un alt proiect a cărui valoare se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro tocmai a fost aprobat; acordul de investiţii va fi semnat în scurt timp). Printre proiectele sprijinite se numără renovarea clădirilor vechi sau istorice cu scopul de a fi utilizate, între altele, ca incubatoare de afaceri şi centre culturale.

Data începerii:septembrie 2010

Volumul finanţării: 69 800 000 EURContribuţia UE:

53 400 000 EUR

Data începerii:octombrie 2011

Volumul finanţării: 37 200 000 EURContribuţia UE:

32 200 000 EUR

Incubatorul de afaceri din poznań (Wielkopolska)

garnizoana de cultură din gdańsk (pomorskie)

Imagine pe baza conceptului arhitectural; construcţie încă în derulare.

garnizoana de cultură din gdańsk (pomorskie)

12

propuneri pentru perioada 2014-2020 – progrese viitoare

Având în vedere această experienţă, propunerile Comisiei pentru perioada 2014-2020 urmăresc să ofere un cadru de reglementare mai clar şi mai stabil pentru instrumentele financiare puse în aplicare în cadrul politicii de coeziune şi a politicii regionale.

Regulamentul financiar stabileşte norme comune privind utilizarea la nivelul UE a instrumentelor financiare în toate domeniile de politică finanţate din bugetul UE şi urmăreşte să stabilească norme standardizate privind instrumentele UE de capitaluri proprii şi de datorii. Politica de coeziune şi politica regională ar continua să aibă propriile norme speci-fice, însă acestea ar trebui elaborate astfel încât să asigure un maximum de coerenţă şi sinergii cu normele aplicabile instrumentelor financiare puse în aplicare în cadrul altor domenii de politică.

De asemenea, aceste norme ar trebui să prevadă o eficaci-tate sporită a instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune. Prin urmare, restricţiile care limitează utilizarea instrumentelor financiare la anumite sectoare specifice au fost ridicate. Evaluările ex-ante, care identifică deficienţele pieţii sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, vor fi obli-gatorii în elaborarea oricărui instrument financiar.

Pentru a facilita utilizarea instrumentelor financiare de către toate statele membre şi autorităţile de gestionare, în cazul în care se doreşte acest lucru, urmează să fie puse la dispo-ziţie trei opţiuni de punere în aplicare:

• contribuţia la instrumentele financiare stabilită la nivelul UE, potrivit căreia contribuţiile vor fi rezervate pentru investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa programelor operaţionale;

• instrumentele financiare standardizate stabilite la nivel naţional/regional (sau produse „disponibile pe stoc”), în cazul cărora termenii şi condiţiile sunt definite în prealabil în cadrul unui act de punere în aplicare;

• instrumentele financiare existente sau nou-create stabilite la nivel naţional sau regional.

În cele din urmă, propunerile conţin norme mai clare în materie de gestiune financiară, inclusiv măsuri pentru asi-gurarea unei legături mai strânse între resursele alocate instrumentelor financiare şi investiţiile din economia reală, accelerează plăţile către destinatarii finali, conţin opţiuni mai flexibile pentru depăşirea dificultăţilor întâmpinate de auto-rităţile naţionale în asigurarea contribuţiilor naţionale, dis-poziţii patrimoniale pentru asigurarea reutilizării resurselor reintegrate într-o manieră repetitivă, în conformitate cu

obiectivele politicii de coeziune şi consolidarea dispoziţiilor privind raportarea, monitorizarea şi evaluarea.

Aceste propuneri sunt în prezent discutate la nivel european. Rezultatul final va consta într-un set mai coerent de norme, care vor crea premisele pentru o utilizare mai eficientă şi mai eficace a instrumentelor financiare, în vederea unui impact mai puternic al politicii de coeziune în perioada 2014-2020.

paşii următori

Alături de propunerea de regulament de stabilire a unor dis-poziţii comune, dispoziţiile privind instrumentele financiare vor face obiectul unor dezbateri continue purtate cu Consiliul European şi Parlamentul European în următoarele luni. Scopul este acela de a avea un pachet complet de reglemen-tări, acte delegate şi documente de punere în aplicare pre-gătit până la jumătatea anului 2013, pentru a permite ca programele din perioada 2014-2020 să înceapă la timp.

În ceea ce priveşte elaborarea măsurilor pentru utilizarea instrumentelor financiare, va fi de asemenea important să desprindem concluzii din experienţele avute în perioada actu-ală. În octombrie 2012, Comisia va elabora un raport care prezintă pe scurt informaţiile primite din partea statelor membre pe tema instrumentelor financiare, în contextul Raportului anual privind punerea în aplicare referitor la imple-mentarea programelor fondurilor structurale. În plus, reţeaua externă de evaluare a DG Politică Regională va publica în octombrie/noiembrie un raport privind utilizarea instrumen-telor financiare în cadrul programelor fondurilor structurale din perioada 2007-2013.

Comisia urmăreşte să asigure cadrul optim pentru realiza-rea obiectivelor stabilite în documentul de anul trecut „Un buget pentru Europa 2020”. Prin urmare, utilizarea instru-mentelor financiare în cadrul politicii de coeziune şi al poli-ticii regionale ar trebui să contribuie la „[…] amplificarea impactului bugetului UE, ceea ce permite efectuarea unui număr mai mare de investiţii strategice, consolidându-se astfel potenţialul de creştere al UE […] şi […] la dezvoltarea generală a pieţelor financiare post-criză.”

13

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ ÎN cUvINTE pROpRII PERSPECTIVE NAţIONALE ŞI REGIONALE

ASUPRA POLITICII DE COEzIUNE

Uniunea Europeană numără peste 270 de regiuni în 27 de ţări, fiecare având propria istorie şi propriile nevoi economice şi culturale. Este important ca factorii de decizie politică, administratorii şi oficialii de la toate nivelurile să fie conştienţi de adevăratul impact al politicii de coeziune la nivel local.

Acesta este doar unul dintre motivele pentru care revista Panorama

invită „consumatorii”-cheie de la nivel regional ai politicii de coeziune „să se facă auziţi” şi să ne ofere feedback în legă-tură cu politica europeană în acţiune la nivel local, în ceea

ce priveşte atât succesul şi rea-lizările curente, cât şi pregătirile

pentru următoarea perioadă de programare. Revista Panorama salută contribuţiile dum-neavoastră, care ar putea apărea în ediţiile viitoare.▶regio-panorama@ec.europa.eu

În această ediţie, revista Panorama prezintă feed-backul din partea a cinci state membre şi regiuni care şi-au exprimat opiniile privind impactul politicii de coe-ziune asupra teritoriului şi cetăţenilor lor. Communauté urbaine de Bordeaux comentează pe marginea propu-nerilor comisiei privind politica de coeziune în perioada 2014-2020, în timp ce regiunea pomorskie se concen-trează pe rezultatele din perioada 2007-2013. Între timp, Danemarca, polonia şi Regiunea valonă organi-zează pregătirile pentru următoarea perioadă de programare.

panorama

salută

contribuţiile

dumneavoastră!

▶ pOlONIA sE pREgăTEşTE să INvEsTEAscă ÎN cONTINUARE pENTRU REzUlTATE DE sUccEsPână la jumătatea anului 2012, scepticismul legat de capacitatea Poloniei de a cheltui în mod eficient fondu-rile politicii de coeziune nu îşi mai avea rostul: peste trei sferturi din alocarea disponibilă a fost contractată bene-ficiarilor, iar nivelul plăţilor deja efectuate de către Comisia Europeană depăşeşte media UE.

Investiţiile politicii regionale se pot găsi peste tot: drumuri noi şi modernizate, o conexiune feroviară către aeroportul din Varşovia, instalaţii de tratare a apelor uzate, clădiri reabilitate termic, centre culturale moderne, toate contribuie la schim-barea imaginii ţării. Formarea şi măsurile de sprijinire a antre-prenoriatului contribuie la găsirea locului propriu pe piaţă al oamenilor şi întreprinderilor. Toate acele investiţii luate împre-ună au generat creştere şi creare de locuri de muncă: se esti-mează că rata de creştere a PIB-ului în 2011 a fost cu 0,8 % mai mare decât ar fi fost fără existenţa politicii de coeziune.

Până în 2011, fondurile UE au contribuit la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă cu 3 %, ceea ce se traduce printr-un număr suplimentar de un milion de persoane angajate. Totuşi, este la fel de important faptul că utilizarea fondurilor UE a avut un impact pozitiv asupra culturii administrative din numeroasele instituţii de la nivel central şi regional implicate. Elaborarea unor abordări strategice şi crearea de structuri eficiente de management, o mai bună gestionare a procedu-rilor de mediu şi descentralizarea prin abilitarea regiunilor, sunt doar câteva exemple ale acestor câştiguri indirecte.

Pregătirile destinate programării politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au început deja, iar instituţiile şi par-tenerii sunt perfect conştienţi că succesul cheltuirii viitoa-relor fonduri depinde de o bună pregătire. Procesul este coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi nu se limi-tează la planificarea cheltuirii fondurilor UE. Una din primele

▶POLONIA

14

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii Târgurilor Kielce sub forma centrului internaţional de expoziţii şi congrese

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

etape importante a fost pregătirea şi aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională în 2010, urmată de pregă-tirea strategiilor naţionale de dezvoltare pe termen lung şi mediu, însoţite de opt strategii intersectoriale integrate refe-ritoare la priorităţile-cheie, printre care se numără economia inovatoare şi eficientă, capitalul uman, securitatea energetică şi mediul. Punctul de plecare al discuţiilor privind fondurile UE aferente perioadei 2014-2020 nu îl constituie exclusiv deca-lajele, ci, de asemenea, potenţialul care trebuie fructificat, precum şi cea mai eficace sferă şi formă a intervenţiei. Pentru a găsi răspunsurile potrivite, Ministerul Dezvoltării Regionale organizează dezbateri cu experţi privind diferitele obiective tematice ale viitorului politicii de coeziune, precum şi întâlniri cu actorii-cheie, cum ar fi reprezentanţi ai ministerelor, oraşe, regiuni şi întreprinderi, parteneri sociali şi economici, inclusiv sesiuni dedicate ale Forumului naţional teritorial.

Pe parcursul negocierilor purtate la Bruxelles, Polonia a spri-jinit o mai mare eficientizare a politicii de coeziune prin core-larea acesteia cu condiţionalităţi ex-ante care dispun de obiective eficace. Deja în prima jumătate a anului 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale a început coordonarea unui proces de verificare a progreselor realizate în ceea ce pri-veşte îndeplinirea diverselor condiţii şi criterii, care sunt esenţiale pentru cheltuirea cu succes a viitoarelor fonduri UE. Planurile de acţiune orientate către unele domenii pro-blematice sunt în curs de a fi convenite şi puse în aplicare în cooperare cu ministerele şi instituţiile respective, pentru a permite o demarare fără probleme a punerii în aplicare a noilor programe începând cu prima parte a anului 2014.

Przemysław Kalinka Departamentul de Coordonare a Politicii Structurale, Ministerul Dezvoltării Regionale

În perioada 2007-2013, Danemarcei îi vor fi acordate în total aproximativ 500 de milioane de euro, jumătate provenind din Fondul european de dezvoltare regională şi jumătate din Fondul social european. Aceasta înseamnă că Danemarca primeşte cea mai mică sumă pe cap de locuitor din UE. Începând din 2007, iniţiativele au fost orientate către creştere şi ocupare a forţei de muncă, pe baza celor şase strategii regionale de dez-voltare a întreprinderii, care reflectă provocările locale. De la începutul lui 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, iniţiativele fondurilor structurale au avut impact asupra a peste 11 000 de întreprinderi, respectiv peste 33 000 de persoane. Privind în general, realizarea obiectivelor programelor nu întâmpină probleme.

Autoritatea daneză pentru întreprinderi este autoritatea care gestionează cele două programe naţionale destinate creşterii competitivităţii regionale şi a gradului de ocupare a forţei de muncă, şi anume programul „Inovare şi cunoaştere”, finanţat din Fondul regional şi programul „Locuri de muncă mai nume-roase şi mai bune”, finanţat din Fondul social. Accentul este pus în această perioadă pe strategia Lisabona. Evaluările au arătat că punerea în aplicare a programelor a fost cu succes corelată cu strategii la nivel regional, naţional şi comunitar (în sprijinul obiectivelor strategiei Lisabona). Prin accentul pus în perioada 2014-2020 pe obiectivele strategiei Europa 2020, Danemarca se aşteaptă astfel să se poată baza pe experienţele sale sem-nificative din cadrul strategiei Lisabona şi al iniţiativelor locale.

▶ spRIJIN DIN FONDURIlE sTRUcTURAlE ÎN sTIl DANEz

ACCENT PE CONCENTRAREA TEMATICă ŞI REzULTATE

▶DANEMARCA

15

Regiunea Valonă pune în aplicare două programe ope-raţionale cofinanţate din Fondul european de dezvol-tare regională (FEDR) în cursul perioadei de programare 2007-2013.

Primul program vizează provincia Hainaut, în cadrul obiecti-vului de convergenţă; al doilea vizează restul Regiunii Valone, în cadrul obiectivului de competitivitate regională şi ocupare a forţei de muncă. Subvenţiile publice, care se ridică la puţin sub 1,79 miliarde de euro, finanţează activităţi destinate sti-mulării înfiinţării de întreprinderi şi creării de locuri de muncă,

▶ REgIUNEA vAlONă AşTEApTă cU INTEREs pERIOADA DE pROgRAMARE 2014­2020

▶BELGIA

În prezent, scopul iniţiativelor este acela de a influenţa mediul de afaceri prin utilizarea cadrului strategic aplicabil ambelor programe pentru a asigura că proiectele pun accentul pe ino-vare, antreprenoriat, noile tehnologii şi resurse umane. Aceasta reflectă o concentrare tematică care nu este orien-tată către anumite ramuri industriale sau grupuri.

Orientarea strategică în cadrul programelor daneze s-a dove-dit a fi robustă, de exemplu în raport cu criza financiară. Danemarca doreşte să menţină această concentrare tema-tică şi este posibil ca danezii să dorească să meargă şi mai departe decât este prevăzut la momentul actual. Alocarea de fonduri în scopuri predeterminate poate constitui o provocare pentru o ţară beneficiară care derulează programe puţine şi de dimensiuni reduse, dacă iniţiativele trebuie să fie concen-trate, la rândul lor, în acele domenii unde s-a stabilit că este cea mai mare nevoie.

Proiectele daneze sprijină dezvoltarea în parteneriate. Sub-venţiile directe pentru investiţiile individuale de afaceri sunt o raritate. Un proiect tipic finanţat din fondul regional este Centrul Internaţional pentru Inovare din cadrul Universităţii din Aalborg. Expertiza mai multor întreprinderi este acumu-lată în cadrul unei reţele de întreprinderi destinate să le per-mită acestora să se perfecţioneze în crearea de noi modele antreprenoriale dificil de copiat. Una din întreprinderi a dez-voltat, de exemplu, un model avansat şi autonom de elicop-ter (fără pilot) destinat unor misiuni de recunoaştere.

Datorită orientării programelor, Autoritatea daneză pentru întreprinderi, în parteneriat cu Danmarks Statistik, a depus multe eforturi pentru proiectarea unui sistem de măsurare a eficienţei printr-o monitorizare documentată a impactului iniţiativelor. Acesta răspunde unora din aşteptările crescute ale restului UE legate de posibilitatea documentării impactu-lui iniţiativelor. Accentul pus pe rezultate se numără printre priorităţile principale ale Danemarcei şi ale UE, iar toate pro-iectele daneze sunt obligate să includă evaluări ale eficienţei. Printre factorii importanţi se numără rata de înfiinţare, pro-centul de întreprinderi inovatoare şi numărul întreprinderilor în situaţie de creştere.

Pe baza experienţelor din 2007, aşteptările actuale arată că creşterea, dezvoltarea întreprinderii şi ocuparea forţei de muncă, iniţiativele locale, parteneriatele, concentrarea tema-tică şi un accent pe rezultate ar trebui să reprezinte punctele esenţiale ale iniţiativelor în perioada 2014-2020 – nu dorim decât să încercăm să le facem pe toate o idee mai bine.

Preben Gregersen Director de politică regională, Autoritatea Daneză pentru Investiţii

sprijinirii cercetării, inovării şi formării vocaţionale, precum şi creşterii atractivităţii zonei. Ultima se realizează prin inter-mediul proiectelor de regenerare urbană, prin reabilitarea şi remedierea terenurilor necultivate şi prin îmbunătăţirea infra-structurilor necesare pentru atragerea de investiţii în zonă. De la demararea proiectelor în urmă cu cinci ani, peste 9 600 de noi locuri de muncă şi 863 de noi întreprinderi au fost cre-ate în Regiunea Valonă şi s-au derulat lucrări de modernizare în 29 de centre urbane şi 22 de parcuri comerciale şi indus-triale. Regiunea are satisfacţia de a fi sprijinit cercetarea în

Model avansat de elicopter autonom

16

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

cadrul a 494 de întreprinderi şi 22 de centre recunoscute pe plan internaţional.

Regiunea Valonă speră să poată fructifica aceste rezultate în cursul perioadei de programare 2014-2020 şi aşteaptă cu interes începerea acesteia.

Dorim ca toate negocierile să fie încheiate fără dificultăţi, astfel încât noua perioadă să poată începe chiar la 1 ianuarie 2014. Prin urmare, încă de la începutul verii am colaborat cu un expert din mediul academic pentru elaborarea acordului de parteneriat şi a programelor operaţionale, care vor fi, desi-gur, inspirate din obiectivele strategiei Europa 2020 (IMM-uri, CDI, amprenta de carbon), fără a ignora rolul-cheie al princi-palelor centre urbane în dezvoltarea economică. Obiectivul nostru este să trimitem Comisiei Europene toate documentele în cursul primei jumătăţi a anului 2013, astfel încât să fim pregătiţi în aşteptarea marii zile. Intenţionăm să lansăm prima noastră cerere de candidaturi de îndată ce documen-tele aferente perioadei de programare vor fi finalizate.

Acestea nu sunt nişte provocări minore; totuşi, am certitudinea că ne vom ridica la înălţimea lor, în colaborare strânsă cu DG Politică Regională. Jean Janss Inspector general, Departamentul pentru Coordonarea Fondurilor Structurale, Servicii Publice pentru Regiunea Valonă

▶ spRIJIN cOMUNITAR pENTRU şTIINŢA pOlONEză

PARCURI TEHNOLOGICE ÎN REGIUNEA POMORSKIE

Au trecut deja opt ani de la aderarea Poloniei la Uniu-nea Europeană şi, fără îndoială, această calitate de stat membru şi posibilitatea de a utiliza fondurile UE au contribuit enorm la dezvoltarea regiunii Pomorskie. Graţie asistenţei financiare obţinute în perioada de preaderare şi ulterior, în perioada 2007-2013, regi-unea Pomorskie a cunoscut o dezvoltare dinamică şi întreaga comunitate poate aprecia impactul acestor schimbări pozitive.

Regiunea Pomorskie pune accentul pe investiţii şi crearea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, incubatoare şi clustere. Primul parc tehnologic din regiunea Pomorskie, Parcul ştiinţific şi tehnologic din Pomerania, a fost înfiinţat în Gdynia, în 2001. Acesta a fost urmat de Incubatorul de inovare şi antreprenoriat din Pomerania, înfiinţat în 2004. Mai recent, în 2006, a fost înfiinţat Parcul ştiinţific şi tehno-logic din Gdańsk. Una din cele mai noi investiţii din regiunea Pomorskie, cofinanţată de UE, este Incubatorul tehnologic din Słupsk. Între timp, în sectorul energiei regenerabile din Pomorskie, Parcul industrial şi tehnologic Kwidzyn joacă un rol esenţial în dezvoltarea microîntreprinderilor şi a între-prinderilor mici şi mijlocii.

▶POLONIA

17

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

▶ BORDEAUX sAlUTă spRIJINUl DIN pARTEA cOMIsIEI EUROpENECommunauté urbaine de Bordeaux (Comunitatea urbană din Bordeaux, CUB) salută sprijinul financiar pe care Comisia Europeană l-a acordat pentru menţinerea nive-lului de angajament faţă de politica regională a UE. Fon-durile UE oferă un stimul real proiectelor coordonate de autorităţile locale.

În favoarea unei concentrări tematice mai flexibile

CUB salută călduros faptul că au fost selectate 11 obiective tematice, precum şi dorinţa Comisiei de a asigura o coordo-nare consecventă a finanţării, astfel încât aceste obiective să aducă o contribuţie reală la strategia Europa 2020. Totuşi, această concentrare tematică (80 % din resursele FEDR axate pe trei obiective) restrânge, la nivel regional, opţiunile de care dispun coordonatorii de proiect, precum şi posibili-tăţile unei mai mari alinieri a activităţii la politicile locale. CUB consideră că autorităţile regionale şi locale ar trebui să fie implicate în luarea de decizii privind obiectivele tematice la nivel naţional.

Recunoaşterea importanţei dimensiunii urbane: un pas înainte, însă sunt necesare clarificări

CUB ia notă cu satisfacţie de decizia Comisiei de a pune accentul pe aspectele urbane, având în vedere că acestea reprezintă o forţă motrice importantă pentru dezvoltarea teritorială. În cursul perioadei de programare 2007-2013, CUB a deschis calea pentru un proiect urban integrat şi este dornică să repete această experienţă în cursul următoarei perioade de programare. CUB sprijină propunerea Parlamen-tului European de a dedica un întreg program operaţional dezvoltării urbane integrate. Organizaţia are întrebări refe-ritoare la platforma de dezvoltare urbană pe care Comisia o propune şi s-ar pronunţa în favoarea unei cereri de candi-daturi organizate în fiecare stat membru, pe baza unei stra-tegii integrate de dezvoltare urbană pentru o zonă locală specifică. În mod similar, CUB aşteaptă clarificări legate de sfera iniţiativelor în materie de investiţii teritoriale integrate (ITI) şi de modul în care acestea vor fi puse în aplicare.

▶FRANţA

Valoarea totală a acestor proiecte UE puse în aplicare, care urmăresc crearea şi dezvoltarea de parcuri ştiinţifice şi teh-nologice, de incubatoare de antreprenoriat şi de clustere, se ridică la peste 163 de milioane de euro. Instituţii precum parcuri, incubatoare şi clustere au în mod evident nevoie de sprijin financiar imediat pentru a-şi realiza obiectivele şi a oferi asistenţă întreprinderilor. Este de aşteptat că astfel de investiţii, cofinanţate din fondurile UE, vor asigura o creş-tere economică mai rapidă în regiune, făcând din Pomorskie un partener atractiv pentru investiţiile de capital străin şi local. Pomorskie se află pe drumul cel bun către realizarea acestor obiective prin crearea de noi parcuri tehnologice şi intensificarea activităţii celor deja existente.

Marcin Twardokus şi Joanna Speiser Departamentul de Programe Regionale, Biroul Mareşalului Voievodatului Pomorskie

parcul ştiinţific şi tehnologic din gdańsk

18

▶

Reprezentând o populaţie de 720 000 de locuitori şi 27 de muni-cipalităţi, Communauté Urbaine de Bordeaux (cUB) joacă un rol esenţial în viaţa cotidiană a rezidenţilor săi. De aseme-nea, aceasta este un partener financiar important al regiunii Aquitaine, dând în exploatare şi cofinanţând multe proiecte. cUB are trei obiective principale: crearea unei infrastructuri urbane de dimensiuni foarte mari, modernizarea serviciilor urbane şi dezvoltarea economiei locale.

simplificarea procedurilor: o evoluţie extrem de binevenită

CUB este de acord cu iniţiativa Comisiei de a simplifica punerea în aplicare, gestionarea şi monitorizarea procedu-rilor referitoare la fondurile structurale. Procedurile fără suport pe hârtie, noua perioadă de stocare a documentelor, procedurile de audit proporţionale cu valoarea fondurilor alocate şi introducerea unei proceduri unice de audit pentru operaţiunile care implică cheltuieli totale mai mici de 250 000 de euro, toate acestea reprezintă paşi în direcţia cea bună, pe care îi aplaudăm. Totuşi, rămân încă o serie de chestiuni procedurale, iar CUB doreşte standardizarea nor-melor privind evaluarea şi gestionarea subvenţiilor la nivel naţional în următoarea perioadă de programare. Procedura pentru stabilirea elementelor de cheltuieli eligibile pentru o subvenţie UE ar putea fi la rândul său simplificată.

guvernanţa pe mai multe niveluri este esenţială

CUB este cu totul de acord în privinţa importanţei acordate de Comisie guvernanţei pe mai multe niveluri. Fiind un actor-cheie în cadrul acestei politici, CUB se bucură că are şansa de a fi implicată mai îndeaproape în elaborarea, punerea în aplicare şi monitorizarea proiectelor din cadrul următoarei perioade de programare. CUB speră că această abordare de tip parteneriat se va reflecta pe deplin în toate reglemen-tările naţionale. Aceasta va urmări atent evoluţia negocie-rilor şi speră că preocupările sale vor fi auzite şi transmise mai departe.

Anne Raimat Relaţii Internaţionale şi Cooperare Descentralizată şi Hélène Beaupetit Director al Departamentului European Communauté urbaine de Bordeaux

19

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ pREşEDINŢIA cIpRIOTă A UE PRIORITăţI PRIVIND POLITICA DE COEzIUNE

În a doua jumătate a anului 2012, Cipru deţine preşe-dinţia Consiliului UE, iar această perioadă devine astfel una din perioadele cele mai importante şi mai pline de provocări din istoria Ciprului. Dl Adonis Constantinides, consilier ministerial, coordonator pentru cadrul finan-ciar multianual şi preşedinte al Grupului de lucru pri-vind acţiunile structurale, prezintă în linii generale priorităţile preşedinţiei cipriote în materie de politică de coeziune, punând un accent deosebit pe negocierile în curs privind cadrul legislativ care va reglementa această politică în perioada post-2013.

▶ Trăim vremuri grele în Europa. Care sunt principalele priorităţi ale preşedinţiei şi ce se poate face pentru a restabili încrederea şi creşterea economică?

În sensul obiectivului de a acţiona „Către o Europă mai bună”, preşedinţia cipriotă a stabilit patru priorităţi generale, în cadrul cărora vor fi promovate dosare legislative importante, precum şi alte iniţiative: (1) o Europă mai eficientă şi durabilă, (2) o economie mai performantă şi în creştere, (3) o UE mai relevantă pentru cetăţenii săi, caracterizată prin solidaritate şi coeziune socială, precum şi (4) relaţii mai strânse de veci-nătate. Toate eforturile sunt îndreptate către transmiterea unei Europe mai bune generaţiei următoare, începând cu pro-movarea acestor reforme necesare pentru depăşirea dificul-tăţilor actuale şi stimularea creşterii şi coeziunii sociale în cadrul UE. Preşedinţia cipriotă consideră că motorul acestor reforme şi al promovării bunăstării cetăţenilor UE îl repre-zintă principiile şi valorile fundamentale ale însăşi UE, astfel cum sunt stabilite în Tratatul de la Lisabona. Bazându-ne pe aceste valori, urmărim să promovăm creşterea favorabilă incluziunii şi crearea de locuri de muncă, în special în rândul tinerilor, precum şi dezvoltarea durabilă şi o calitate mai bună a vieţii. În această perioadă, este nevoie, mai mult decât ori-când, să transmitem un mesaj de speranţă şi solidaritate tuturor cetăţenilor europeni, în special celor mai afectaţi de efectele acestei crize economice fără precedent.

▶ Toate privirile sunt îndreptate către preşe-dinţia dumneavoastră, în sensul realizării unui compromis privind cadrul financiar multianual (CFM): care sunt priorităţile dumneavoastră şi cum veţi acţiona?

CFM este instrumentul-cheie pentru structurarea viitorului UE, iar încheierea negocierilor privind CFM pentru perioada 2014-2020 este principala noastră prioritate. Preşedinţia cipriotă va continua progresele realizate de preşedinţia daneză, în conformitate cu mandatul oferit de Consiliul European din iunie şi va coopera îndeaproape cu preşedinţii Consiliului European, Comisiei şi Parlamentului European, respectându-şi pe deplin rolul consacrat de tratat.

Aspiraţiile noastre sunt de a ajunge la un buget care să con-stituie un catalizator pentru UE, în eforturile acesteia de a face faţă cu succes provocărilor şi care să contribuie la rea-lizarea obiectivului nostru comun al unei Europe mai bune. CFM ar trebui să ofere resursele adecvate pentru ieşirea din criză şi asigurarea unei baze solide pentru stabilizarea eco-nomiei europene. Conceptul de „calitate a cheltuielilor” repre-zintă un element-cheie, în vederea asigurării faptului că programele produc valoare adăugată şi vor fi planificate şi puse în aplicare în mod eficient, astfel încât toate politicile UE să contribuie la obiectivele UE, în special cele de creştere şi ocupare a forţei de muncă.

▶ADONIs cONsTANTINIDEs consilier ministerial, coordonator pentru cadrul financiar multianual şi preşedinte al grupului de lucru privind acţiunile structurale

20

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

CFM se va afla pe agenda Consiliului Afaceri Generale sub pre-şedinţia cipriotă până la încheierea negocierilor. În plus, reu-niunea informală din Cipru a miniştrilor afacerilor europene este dedicată CFM. Scopul este acela de a ajunge la un acord politic în cadrul Consiliului European până la finele anului.

Cooperarea cu Parlamentul European este importantă pentru facilitarea unei înţelegeri comune şi ajungerea la un acord, pre-cum şi pentru adoptarea în timp util a deciziilor relevante.

▶ Negocierile legate de legislaţia privind poli-tica de coeziune în perioada 2014-2020 reprezintă un proces cu mai multe faţete, în care sunt implicaţi o serie de actori. Cum vedeţi evoluţia şi finalizarea acestui proces? Care sunt acele elemente din cadrul pachetului legislativ pe care le con-sideraţi deosebit de importante? Cum veţi coopera cu Parlamentul European?

Politica de coeziune nu reprezintă doar manifestarea soli-darităţii europene, ci, în opinia mea, şi principala politică de investiţii a UE, care poate avea o contribuţie semnificativă la stimularea creşterii şi a creării de locuri de muncă.

Ne angajăm să realizăm progrese cât mai mari în cadrul negocierilor. Vor fi demarate discuţii în paralel cu negocierile privind CFM, deşi dosarul nu poate fi finalizat până nu se ajunge la un acord privind CFM.

Cu toate că în cursul preşedinţiei daneze s-au realizat pro-grese remarcabile, trebuie să depunem în continuare eforturi importante. Profitând de acest elan, am demarat deja lucrări

intense în Consiliu, cu scopul de a finaliza toate chestiunile pendinte până la sfârşitul anului 2012, în special cele legate de cadrul strategic comun, gestiunea financiară, sistemele de gestiune şi control, dezvoltarea teritorială, informarea şi comunicarea, precum şi de alte aspecte de ordin tehnic.

Scopul nostru este să ajungem cât mai repede la un acord în Consiliu, precum şi la o înţelegere comună cu toate insti-tuţiile UE competente, privind aspectele legate de programare şi gestiune, în vederea facilitării pregătirii statelor membre şi regiunilor pentru noua perioadă.

Politica de coeziune se va afla pe agenda Consiliului Afaceri Generale în octombrie şi decembrie, pentru a se ajunge la un acord în materie de legislaţie, exceptând aspectele finan-ciare legate de negocierile privind CFM. Reuniunea informală din Cipru a miniştrilor din cadrul politicii de coeziune urmă-reşte să faciliteze negocierile, precum şi să permită o primă discuţie pe marginea realizării nou reformatei politici.

Cooperarea strânsă cu Parlamentul European este deosebit de importantă şi intenţionăm să menţinem contactul pe par-cursul întregului proces de negociere. Începând din toamnă, vor fi iniţiate „trialoguri” şi există o voinţă puternică din toate părţile pentru realizarea unor progrese cât mai mari.

Nu în ultimul rând, dorim să ducem mai departe eforturile realizate de preşedinţiile anterioare privind promovarea şi punerea în aplicare a Agendei teritoriale 2020.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.cy2012.eu

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

21

▶ cOOpERAREA TERITORIAlă EUROpEANă ÎN pERIOADA 2014­2020

IMPORTANţă RIDICATă, AMBIţII SPORITE

Cooperarea teritorială europeană (CTE) continuă să fie tot mai proeminentă şi mai vizibilă în contextul politicii de coeziune.

Propunerea legislativă a Comisiei, care avansează un buget crescut pentru cooperare şi, în acelaşi timp, face din aceasta unul din cele două obiective principale pentru perioada 2014-2020, reprezintă o dovadă în acest sens. CTE este deja recunoscută ca fiind un instrument important pentru consolidarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale a UE, precum şi ca având o contribuţie majoră la integrarea euro-peană transfrontalieră. Mijloacele prin care CTE găseşte soluţii la provocările transfrontaliere, ajunge la economii de scară, inventează mecanisme eficiente pentru a genera şi a face schimb de cunoştinţe şi îmbunătăţeşte guvernanţa vor fi prezentate în cadrul ediţiei din acest an a Open Days, una din cele trei teme principale fiind „Cooperarea teritori-ală: un bun al Europei”.

În strânsă corelaţie cu propunerile privind o pondere finan-ciară crescută, Comisia are aşteptări chiar mai mari privind rezultatele pe care programele de cooperare transfrontali-eră, transnaţională şi interregională le pot avea. În vederea realizării ambiţiilor legate de CTE, Comisia solicită integra-rea deplină a cooperării teritoriale în gândirea şi deciziile

strategice atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Priorităţile în materie de cooperare ar trebui să fie stabilite în cadrul strategic comun şi în acordurile de parteneriat şi trebuie create mecanisme funcţionale de coordonare între diferitele instrumente de finanţare ale UE.

Programele de cooperare ar trebui, de asemenea, să devină mai orientate. Comisia îşi propune concentrarea finanţării în cazul programelor de cooperare transfrontalieră şi trans-naţională numai pe patru dintre obiectivele tematice ale strategiei Europa 2020, în vederea sporirii impactului aces-tora. Concentrarea ar trebui să fie conformă cu nevoile spe-cifice identificate şi cu potenţialul teritoriilor transfrontaliere şi transnaţionale. Totuşi, nu există limitări tematice pentru cooperarea interregională, care ar trebui să rămână instru-mentul principal de schimb de experienţă şi de bune practici privind o întreagă serie de teme ale strategiei Europa 2020.

În sprijinul caracteristicilor unice ale CTE în contextul politicii de coeziune, Comisia a propus un regulament specific pri-vind cooperarea, care să stabilească şi să completeze nor-mele generale prevăzute în Regulamentul de stabilire a unor dispoziţii comune şi în Regulamentul privind FEDR.

În cadrul negocierilor în curs din Consiliu, statele membre ale UE au convenit asupra necesităţii de a consolida orientarea

planificare spaţială strategică pentru zone urbane şi eco-oraşe (graBs) (premiile Regiostars 2012)

22

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

către rezultate a programelor, precum şi asupra unei con-centrări mai tematice a CTE. Consiliul Afaceri Generale din 26 iunie 2012 a sugerat asigurarea unei flexibilităţi sporite pentru programele de cooperare în ceea ce priveşte alegerea obiectivelor tematice: 80 % din finanţarea destinată progra-melor ar trebui să se concentreze asupra a patru obiective tematice, potrivit propunerii iniţiale a Comisiei, însă restul de 20 % poate fi utilizată pentru oricare dintre celelalte obiective de pe listă. În cursul preşedinţiei cipriote a UE au fost dema-rate discuţii specifice cu statele membre referitoare la dispo-ziţiile Regulamentului privind CTE.

CTE se bucură, de asemenea, de atenţie şi sprijin din partea Parlamentului European. Comisia REGI, în poziţia votată la jumătatea lui iulie 2012, a sugerat dublarea cotei alocate pentru cooperare din bugetul aferent politicii de coeziune: 7 % în loc de 3,5 %, cât a propus Comisia. Membrii Parlamentului European au propus peste 250 de amendamente referitoare la propunerea de regulament privind CTE.

Propunerea de regulament privind CTE asigură Comisiei, prin documente de punere în aplicare, mijloacele pentru adoptarea listei zonelor transfrontaliere şi transnaţionale care urmează să beneficieze de sprijin, defalcată pe programe de cooperare. Comisia a început deja să reflecteze pe această temă şi să îşi facă cunoscute opiniile: la întâlnirea cu reprezentanţii statelor

membre de la Bruxelles din 5 iunie 2012, aceasta a prezentat principiile de reglementare a elementelor programelor. Pentru a genera o masă critică şi economii de resurse, Comisia a menţionat posibilitatea de a reduce numărul programelor de cooperare în viitor, de exemplu prin fuzionarea programelor mai mici şi integrarea cooperării transfrontaliere în cadrul programelor transnaţionale.

De asemenea, Comisia a prezentat scenarii geografice pen-tru unele programe transnaţionale, reflectând în mod special existenţa a două strategii macroregionale ale UE şi adera-rea Croaţiei în iulie 2013.

Majoritatea statelor membre au solicitat continuitatea pro-gramelor existente, susţinând necesitatea valorificării bunei cooperări şi a investiţiilor importante care au fost făcute în structurile şi sistemele actuale. Din perspectiva acestora, o transformare majoră şi radicală a geografiei programelor nu este de dorit.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/ cooperation/index_en.cfm

Haparanda/Tornio, suedia/Finlanda, Interreg Iv/A Nord

23

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ REgIUNIlE şI ORAşElE EUROpEI: O vAlOARE ADăUgATă

Accent pe provocări şi schimbare

În acest an, Open Days se desfăşoară într-o perioadă deli-cată, în cursul discuţiilor privind rolul şi organizarea pe viitor a politicii de coeziune şi va fi o ocazie de a lansa dezbaterea privind viitorul Europei, politica de coeziune şi guvernanţa pe mai multe niveluri.

Politica de coeziune reprezintă cel de-al doilea cel mai important capitol de cheltuieli din cadrul bugetului UE şi, în următorii şapte ani, Comisia propune injectarea a 336 de miliarde de euro în regiuni.

Totuşi, politica este remodelată sub forma unei politici de investiţii şi creştere orientate către viitor. Această evoluţie este strâns legată de o schimbare de perspectivă privind dezvoltarea economică, socială şi teritorială.

Viitoarea politică de coeziune va fi mai aliniată la obiectivele strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, făcând din creşterea ecologică şi inteligentă principala prioritate a tuturor regiunilor din Europa. Pe parcursul evenimentului Open Days, 43 de ate-liere şi seminarii vor aborda această temă.

Provocarea noastră comună este aceea de a reuni toate fondurile şi instrumentele UE, inclusiv cele pentru dezvoltare rurală, pescuit, dezvoltare regională şi socială în cadrul ace-leiaşi abordări teritoriale integrate, pentru a crea noi locuri de muncă şi a asigura competitivitatea regiunilor Europei.

Sub titlul „Regiunile şi oraşele Europei: o valoare adăugată”, atelierele din cadrul ediţiei din 2012 a evenimentului Open Days sunt structurate în jurul a trei teme:

• creştere inteligentă şi ecologică pentru toţi;

• cooperarea teritorială: un bun al Europei;

• realizarea de rezultate.

Creşterea pe viitor în Europa va depinde în mare parte de capacitatea regiunilor şi oraşelor acesteia de a inova şi a dezvolta o cale către creştere economică şi durabilă.

Ediţia din 2012 a Open Days va marca cea de-a 10-a ani-versare a evenimentului. Privind retrospectiv la peste un deceniu de dezbateri şi discuţii, prezentări şi schimburi de bune practici, evenimentul va constitui un prilej de analiză pozitivă pe durata discuţiilor generale privind viitorul politicii de coeziune.

A trecut deja un deceniu de când Săptămâna euro-peană a regiunilor şi oraşelor, Open Days, reprezintă cel mai important eveniment al anului pentru autori-tăţile regionale şi locale. Acesta constituie pentru zeci de factori de decizie şi experţi de la nivel local, regional, naţional şi european şansa de a se reuni în Bruxelles şi în întreaga Europă pentru a-şi prezenta contribuţia la dezvoltarea regiunii lor şi la stimula-rea creşterii şi a locurilor de muncă în Europa, pre-cum şi la punerea în aplicare a politicii de coeziune.Organizat de Comisia Europeană (DG Politică Regională) şi Comitetul Regiunilor, evenimentul Open Days reprezintă ocazia de a discuta pe marginea pro-vocărilor comune în materie de dezvoltare regională şi locală şi de a dezbate posibile soluţii.

24

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

Retrospectiva Open Days: o perspectivă regională

În 2003, Catalonia a fost una din cele doar zece regiuni selectate să participe în cadrul primei ediţii a Open Days, îşi aminteşte Joan Prat i Coll, şeful Delegaţiei Guvernului Cataloniei la UE.

„Fiecare regiune a organizat câte un seminar deschis prezen-ţei tuturor părţilor interesate. Guvernul Cataloniei a organizat un seminar în care a prezentat cele mai bune practici euro-pene din domeniul biocombustibililor. Acesta a avut un mare succes, permiţându-le participanţilor să dezbată şi să facă schimb de idei pe tema respectivă şi stabilind contacte inte-resante pentru crearea de noi relaţii”.

Open Days s-a transformat în Săptămâna europeană a regi-unilor şi oraşelor, iar Catalonia a participat în fiecare an. „În cursul acestei perioade de 10 ani, am fost martorii trans-formării evenimentului Open Days în principalul eveniment al anului pentru autorităţile de la nivel european, naţional, regional şi local, oferindu-le acestora posibilitatea de a pre-zenta şi a discuta practici de gestiune a politicii de coeziune a UE, precum şi rezultate şi perspective în domeniu. Eveni-mentul reuneşte peste 6 000 de participanţi din întreaga UE. Peste 200 de regiuni şi oraşe europene participă activ în cadrul Open Days.”

Anul acesta, la iniţiativa DG Politică Regională, oficiul cata-lan găzduieşte centrul de acreditare pentru înregistrarea participanţilor la evenimentul Open Days, la sediul Espai Catalunya Europa, 227 rue de la Loi, situat în centrul carti-erului european din Bruxelles.

„Această oportunitate va conferi o mare vizibilitate regiunii noastre în rândul miilor de participanţi care vor vizita sediul nostru pentru a ridica ecusoanele pentru conferinţă”, afirmă Joan Prat i Coll.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.opendays.europa.eu/

Joan prat i coll, preşedinte al Delegaţiei guvernului cataloniei la UE

Ramon luis valcarcel siso, preşedinte al comitetului Regiunilor şi preşedinte al guvernului regional al Murciei şi Jose Manuel Barroso, preşedinte al comisiei Europene.

25

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ REORIENTAREA FONDURIlOR sTRUcTURAlE ÎN vEDEREA cONTRIBUIRII lA DEpăşIREA cRIzEI EcONOMIcE

Pentru contracararea efectelor crizei economice, des-făşurarea programelor politicii de coeziune din statele membre cel mai puternic afectate este adaptată pen-tru a răspunde noilor provocări.

Politica de coeziune a UE are un cadru flexibil care permite realocarea resurselor în cadrul unui program convenit anterior, precum şi o reorientare a investiţiilor. De asemenea, această politică permite un exerciţiu mai amplu de reprogramare, care face obiectul unei decizii din partea Comisiei Europene.

ÎN ITAlIA, la sfârşitul anului 2011 a fost iniţiat un exerciţiu important de stabilire a cheltuielilor în funcţie de priorităţi, ceea ce a condus la o realocare a aproximativ jumătate din cele 8 miliarde de euro disponibile din fonduri structurale, în vederea asigurării unui sprijin strategic în special pentru regiunile sudice ale Italiei (Calabria, Campania, Puglia, Sicilia, Basilicata, Sardinia, Molise, Abruzzi). Abordarea elaborată de autorităţile italiene include aspecte şi principii esenţiale ale politicii de coeziune reformate, propusă de Comisie pentru perioada 2014-2020. Planul de acţiune italian propune accelerarea utilizării fondurilor şi concentrarea resurselor în domeniile creşterii şi incluziunii sociale. Planul prevede o reprogramare a 3,6 miliarde de euro din fondurile structu-rale încă nealocate către educaţie (330 de şcoli), agenda digi-tală (planul naţional pentru bandă largă) şi crearea de noi locuri de muncă (formare vocaţională, sistemul de scutiri de la plata impozitelor şi taxelor).

În cadrul unei etape secunde, prioritatea programelor naţionale ale statului constă în reducerea discrepanţelor în materie de şanse pentru cetăţeni şi sprijinirea unei incluziuni sociale sporite.

Iniţiativa Barroso

Pentru soluţionarea problemelor specifice legate de şomajul în rândul tinerilor şi asigurarea unui sprijin mai mare IMM-urilor în vederea creării de locuri de muncă, Consiliul European

din ianuarie 2012 a aprobat o reprogramare suplimentară a fondurilor structurale.

Iniţiativa Barroso privind şomajul în rândul tinerilor şi finan-ţarea IMM-urilor urmează să fie pusă în aplicare în perioada 2012-2013 şi este orientată în primă fază către opt state membre care înregistrează cele mai ridicate niveluri ale şomajului în rândul tinerilor, şi anume Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovacia şi Spania. „Echipe de acţiune”, compuse din oficiali de la nivel naţional şi din cadrul Comisiei Europene, au fost create în vederea iden-tificării acelor domenii în care finanţarea ar trebui reorientată şi aproximativ 7,3 miliarde de euro din fonduri structurale vor fi prevăzute pentru reprogramare în ţările respective.

sprijin pentru IMM-uri

Accesul la finanţare reprezintă o eternă problemă pentru întreprinderile mici din întreaga Europă, iar această problemă a fost agravată de criza economică şi de reducerea posibi-lităţilor de creditare. În cadrul efortului recent de reprogra-mare, se estimează că s-au alocat 8,1 miliarde de euro (din contribuţii FEDR şi naţionale) până la finalul anului 2010 unui număr de peste 300 de instrumente de capital propriu, de garantare şi de împrumut care să ofere sprijin financiar IMM-urilor din întreaga Europă. Până în prezent, se estimează că au fost create sau menţinute 90 000 de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor prin intermediul acestor instrumente financiare care reprezintă în prezent peste 10 % din sprijinul direct din FEDR alocat întreprinderilor.

În cadrul iniţiativei Barroso, se pune un accent mai puternic pe facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare în domenii cu o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor prin utilizarea instrumentelor financiare sprijinite de UE.

Sprijinul pentru finanţarea IMM-urilor din gREcIA, slOvAcIA, lETONIA şi lITUANIA va mobiliza fonduri de cel puţin 5,1 miliarde de euro. Acestea vor contribui la sprijinirea

26

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

a 5 000 până la 6 000 de IMM-uri, asigurând dinamismul comercial şi siguranţa locurilor de muncă.

ÎN pORTUgAlIA, aproximativ 4 000 de IMM-uri vor bene-ficia de sprijin prin mobilizarea de fonduri în valoare de 1,13 miliarde de euro alocate din FEDR, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi capital privat.

ÎN spANIA, au fost realocate 157 de milioane de euro pentru crearea unui fond provizoriu de capital în vederea finanţării IMM-urilor inovatoare.

gREcIA va beneficia de un nou instrument de lichiditate de 500 de milioane de euro, care va garanta împrumuturile BEI către IMM-urile elene.

Se aşteaptă ca un număr estimat de 56 000 de IMM-uri să beneficieze de pe urma reorientării priorităţilor de finanţare.

Reducerea şomajului în rândul tinerilor

Se estimează că în prezent peste 5 milioane de tineri din UE sunt şomeri, iar numărul acestora este în creştere. Rata şomajului în rândul tinerilor se ridică la 30 % în Irlanda, la 43 % în Grecia şi se apropie de 50 % în Spania, iar creşte-rea economică în sine nu este suficientă pentru soluţionarea acestei probleme sectoriale. Iniţiativa Comisiei este orien-tată în special către tinerii care nu au loc de muncă, nu sunt înscrişi într-o formă de învăţământ sau formare, precum şi către crearea de locuri de muncă. Obiectivul este acela de a stimula ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor printr-o utilizare sporită şi mai orientată a Fondului social european şi a Fondului european de dezvoltare regională (FSE şi FEDR).

ÎN spANIA, de exemplu, au fost redirecţionate 135 de mili-oane de euro către serviciul public de ocupare a forţei de muncă în vederea sprijinirii tinerilor în găsirea unui loc de muncă.

ÎN IRlANDA, 25 de milioane de euro au fost direcţionate către programul integrat Youthreach, care asigură educaţie, formare şi stagii tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala fără vreo calificare sau formare vocaţională.

ÎN ITAlIA, principala reorientare a cheltuielilor care a fost deja iniţiată vizează, de asemenea, şomajul în rândul tine-rilor şi include finanţarea unui plan de ocupare a forţei de muncă în Sicilia, care ar trebui să fie în beneficiul a aproxi-mativ 50 000 de tineri, precum şi activităţi educaţionale noi destinate unui număr de 65 300 de elevi din zona de sud. În plus, a fost demarată o iniţiativă importantă destinată combaterii părăsirii timpurii a şcolii (în valoare de 311 mili-oane de euro) şi sunt direcţionate fonduri suplimentare care se ridică la 100 de milioane de euro pentru sprijinirea spiri-tului antreprenorial în rândul tinerilor.▶

CERCETĂRILE ECFIN INDICĂ UN IMPACT POZITIV AL POLITICII DE COEZIUNE

O analiză elaborată de Direcţia generală Afaceri Economice şi Financiare (Dg EcFIN) arată că impactul politicii de coeziune asupra economiilor statelor membre este în general unul pozitiv. Dg EcFIN dispune de modelul qUEsT III pentru analiza şi cercetarea în domeniul politicilor macroeconomice, care arată că punerea în aplicare a programelor de coeziune din perioada 2000-2006 (şi anume, între 2000 şi 2009) a dus la creşterea pIB-ului agregat al UE-27 cu 0,2 % şi se prevede ca până în 2020 această creştere să se dubleze, reflectând ameliorarea structurii economiilor ca rezultat al programelor politicii de coeziune. Economiştii Dg EcFIN arată că datorită efectelor pozi-tive ale politicii de coeziune asupra comerţului, UE în ansamblul său este mai avantajată de existenţa decât de inexistenţa acesteia.

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

27

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

▶ sTRATEgIA UE pENTRU REgIUNEA DUNăRII: UN AN DE AcTIvITATE

La un an de la lansarea strategiei, comisarul Johannes Hahn a vizitat mai multe ţări din regiune în vederea evaluării progreselor la faţa locului.

O abordare macroregională pentru regiunea Dunării

Lansată în iunie 2012, Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD) reprezintă al doilea exerciţiu important de coope-rare la nivelul UE, urmând exemplul regiunii Mării Baltice, în cadrul căruia miniştri şi factori de decizie politică pun în aplicare politici, programe şi proiecte privind o serie de preocupări comune.

Regiunea Dunării include unele din cele mai bogate, dar şi unele din cele mai sărace teritorii din Europa, şi este cu atât mai important ca, în actuala perioadă de criză economică,

acestea să conlucreze pentru a maximiza potenţialul regiunii şi a genera creştere şi locuri de muncă. SUERD contribuie la facilitarea acestor măsuri, iar un plan de acţiune pentru regi-une include acţiuni şi proiecte concrete – de exemplu, îmbu-nătăţirea interconexiunilor (cum ar fi navigaţia pe Dunăre), promovarea inovării prin schimb de bune practici, prin creare de reţele şi prin iniţiative comune, precum şi stimularea com-petitivităţii prin interconectarea întreprinderilor.

Realizarea primelor rezultate

În călătoria efectuată de la Viena la Sofia în perioada 27 iunie – 1 iulie, comisarul Hahn a vizitat şapte dintre statele par-ticipante. Scopul călătoriei prin Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România şi Bulgaria a fost acela de a evalua progresele, de a înţelege mai bine problemele existente la faţa locului şi de a stabili ce îmbunătăţiri pot fi aduse.

Itinerariul comisarului a inclus noua gară centrală din viena, care va deveni o poartă de intrare atât pentru pasageri, cât şi pentru transportul feroviar de marfă către întreaga regiune a Dunării.

28

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

Pe parcursul întâlnirilor cu reprezentanţi politici şi cu alte părţi interesate a devenit limpede că strategia creează deja o nouă dinamică, apărând unele rezultate notabile. Acest lucru a fost evidenţiat de unele din proiectele vizitate, aşa cum se arată în aceste pagini, precum şi de:

• un proiect de gestionare a apelor curgătoare mari, derulat lângă Viena, care îmbunătăţeşte navigaţia, protejând în acelaşi timp mediul prin noi modalităţi, utilizând modelarea computerizată şi infrastructura uşoară ecologică;

• proiecte inovatoare în domeniul apelor uzate şi al energiei regenerabile (biogaz) în Ungaria;

• o conferinţă privind cooperarea transfrontalieră în materie de inovare, alături de părţile interesate române şi bulgare;

• un exerciţiu coordonat de reacţie în situaţii de urgenţă cu participarea Bulgariei, României, Serbiei şi Austriei, care a ilustrat modalităţi de partajare eficientă a echi-pamentelor şi a abordărilor.

strategii privind politica de coeziune şi strategii macroregionale

Abordarea macroregională, care reuneşte state membre (şi state nemembre) interconectate prin factori de ordin geo-grafic, oferă şansa de a maximiza efectele economice, soci-ale şi de mediu ale coeziunii, precum şi ale altor politici comunitare. Cooperarea mai strânsă în materie de planifi-care strategică şi utilizare a fondurilor UE va contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, în ceea ce priveşte schimbul de bune practici, crearea de reţele şi iniţiative comune în domenii precum creşterea economică şi generarea de locuri de muncă, reducerea exportului de inteligenţă, dezvoltarea durabilă şi prin coo-perare şi îmbunătăţirea capacităţii administrative.

Prin urmare, pentru perioada 2014-2020, Comisia propune introducerea unor strategii macroregionale pe parcursul întregului proces de programare (Cadrul strategic comun, acordurile de parteneriat şi toate programele operaţionale, după caz).

Etapele următoare

În noiembrie 2012, Comisia, împreună cu autorităţile bava-reze, organizează primul Forum anual al strategiei, care va oferi o şansă în plus de a trece în revistă eforturile depuse, de a evidenţia valoarea adăugată a strategiei, de a creşte gradul de conştientizare publică şi de a face planuri mai bune pentru viitor. Aşteptăm cu nerăbdare propuneri şi idei din partea tuturor părţilor interesate.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/index_ro.cfmhttp://danube-region.eu/http://balticsea-region-strategy.eu/

podul vidin-calafat dintre Bulgaria şi România, în curs de finalizare la sfârşitul lui 2012 şi parte din reţeaua transeuropeană de transport, care va înlesni conexiunile dintre nord-vestul Bulgariei, sud-estul României şi estul Ungariei.

comisarul Hahn a vizitat proiectele privind incubatorul de afaceri şi parcul ştiinţific din Osijek (croaţia) (în imagine) şi Novi sad (serbia), unde se dezvoltă legături între cercetare, inovare şi întreprinderi.

punctul de trecere a frontierei schengen pentru traficul fluvial integrat dintre Ungaria şi croaţia în portul Mohács a fost un alt proiect vizitat de comisarul Hahn, în cadrul căruia toate serviciile pot accesa într-un singur loc tehnologiile care asigură schimbul de informaţii, facilitând mobilitatea şi comerţul şi îmbunătăţind în acelaşi timp securitatea.

29

În urma unui proiect de extindere care a durat trei ani, o nouă instalaţie de mari dimensiuni de depozitare subterană a gazelor a fost pusă în funcţiune în sud-vestul Poloniei. Cu un volum funcţional de dimensiu-nea a 480 000 de bazine olimpice de înot, instalaţia Wierzchowice va contribui la asigurarea securităţii energetice la nivel naţional şi comunitar.

Situat la vreo 40 km est de oraşul Wrocław, Wierzchowice se află în Silezia Inferioară, regiune faimoasă pentru câm-purile sale întinse şi productive de gaze naturale. Situl a pro-dus gaze timp de mai bine de două decenii, până în 1995, când bazinele sale s-au epuizat. În prezent este utilizată pentru depozitarea unor cantităţi ridicate de gaz metan, datorită modificărilor aduse bazinului şi infrastructurii sale.

În cadrul unui proiect cofinanţat de UE, lucrările de trans-formare a bazinului de gaze naturale într-o instalaţie de depozitare a gazelor au demarat în martie 2009. Tehnologia de vârf care asigură o maximă eficienţă energetică, precum compresoarele, puţurile şi ţevile noi sau modernizate, per-mite injectarea şi extragerea gazelor potrivit cerinţelor. Respectând orientările stricte de mediu, lucrările de con-strucţie şi de inginerie au fost supravegheate de Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Polonia (PGNiG), cea mai mare întreprindere de petrol şi gaze din ţară.

Dublarea capacităţii

Capacitatea de depozitare a gazelor la nivelul sitului a cres-cut de mai bine de două ori, de la 575 milioane de metri cubi la 1,2 miliarde. Aceasta permite o rată maximă de extragere de aproximativ 4,8 milioane m3 pe zi. Există planuri de extin-dere în continuare a capacităţii de depozitare în următorii ani.

„Investiţia din Wierzchowice are o semnificaţie majoră, permiţând Poloniei să îşi menţină rezervele de gaze la un nivel suficient”, afirmă Robert Kałuża, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale din Polonia. „Aceasta are o mare importanţă atunci când ne confruntăm cu variaţii sezoniere ale consumului sau când, pe perioade scurte, rezervele de gaze se reduc sau cunosc perturbări. Infrastructura este de asemenea importantă în ceea ce priveşte strategia UE pen-tru securitate energetică şi dezvoltarea unei pieţe comune a gazelor”.

În conformitate cu planurile UE, Polonia a stabilit o ţintă de creştere a capacităţii instalaţiilor sale de depozitare subte-rană a gazelor naturale cu aproximativ 60 %. Trei situri de depozitare a gazelor sunt în prezent eligibile pentru finan-ţare UE – Wierzchowice, Strachocina, Kosakowo. Wierzchowice este cel mai mare.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.osm.pgnig.pl/

Cost total: 465 140 000 EUR

Contribuţia UE: 119 726 000 EUR

▶ sEcURITATEA ENERgETIcă DETERMINă EXTINDEREA UNUI sIT DE DEpOzITARE A gAzElOR

▶DOLNOSLAKIE, POLONIA

▶EXEMplE DE pROIEcTE

30

ajutorul plasmei reci generate la presiuni atmosferice prin descărcări electrice”, afirmă el, adăugând că plasma este adesea denumită „a patra stare” a substanţelor, întrucât nu este un solid, un lichid sau un gaz.

Tehnologiile care se dezvoltă în cadrul centrului din Brno pot fi aplicate în industriile tradiţionale cehe, cum este cea tex-tilă, a sticlei sau auto, precum şi în industria electronică din întreaga lume. Centrul oferă de asemenea oportunităţi de formare tinerilor specialişti care doresc să urmeze o cari-eră în sectorul nanotehnologiilor şi al tehnologiilor din dome-niul plasmei.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.nanocontact.cz/en/home

▶ sTIMUlAREA ApARIŢIEI DE NOI MATERIAlE cU AJUTORUl NANOTEHNOlOgIEI

Cost total: 10 706 000 EURContribuţia UE: 7 581 000 EUR

Acţionând la nivelul atomilor şi moleculelor, activitatea nanotehnologiei nu este vizibilă cu ochiul liber. Însă capacitatea nanotehnologiei de a modifica materiale sau de a dezvolta altele noi, în sectoare atât de diferite precum cel al sănătăţii şi cel industrial, înseamnă că aceasta poate avea un impact major. Un centru de cer-cetare şi dezvoltare recent înfiinţat în Brno forţează limitele acestei tehnologii, prin dezvoltarea de noi apli-caţii şi educarea viitorilor experţi în acest domeniu.

Nanotehnologia poate fi utilizată pentru a dezvolta materi-ale cu caracteristici unice. Aceste materiale le pot înlocui pe cele utilizate în procesele de producţie actuale, care pot fi neecologice şi ineficiente din punct de vedere economic. Drept urmare, cercetarea în domeniul nanotehnologiei reprezintă o prioritate tot mai mare în Republica Cehă şi în întreaga UE.

„Centrul regional de cercetare şi dezvoltare în domeniul tra-tării cu cost redus a suprafeţelor prin utilizarea plasmei şi a nanotehnologiei” are sediul la Brno, al doilea oraş al ţării ca mărime. Proiectul, co-finanţat din Fondul european de dezvoltare regională, urmăreşte să creeze un centru care să răspundă cererii tot mai mari venite din partea între-prinderilor industriale inovatoare de procese de producţie care necesită dezvoltarea şi utilizarea nanotehnologiei de vârf, însă cu costuri minime de investiţie şi de operare şi cu o intervenţie minimă în procesele actuale de producţie.

Modificarea proprietăţilor suprafeţelor

„Putem face apel la peste 50 de ani de experienţă şi cerce-tare în cadrul Institutului de Electronică Fizică al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii Masaryk”, afirmă Jan Čech, un membru al echipei de punere în aplicare a pro-iectului. El este de părere că tehnologiile din domeniul plas-mei, aflate în prezent în plină dezvoltare, permit ajustarea şi modificarea suprafeţelor materialelor. Exemplele includ îmbinări prin lipire mai rezistente, cerneluri sau imprimări color îmbunătăţite sau furniruri subţiri care asigură că un material este mai rezistent la uzură, este biocompatibil sau are proprietăţi antibacteriene. „Aceasta se realizează cu

▶BRNO, REPUBLICA CEHă

31

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ sTIMUlAREA pIEŢElOR RURAlE DE BIOENERgIE

Cost total: 2 881 500 EURContribuţia UE: 1 728 900 EUR

Zonele rurale din extremităţile nordice ale Europei oferă o varietate de surse indigene de energie regene-rabilă, în special lemnul şi biomasa marină. Un proiect transnaţional la care participă patru ţări urmăreşte să creeze pieţe locale prospere de combustibili care să exploateze aceste resurse regenerabile.

Biomasa prezintă un interes tot mai mare pentru UE, în efortul său de a obţine 20 % din energia necesară din surse regenerabile până în 2020. Proiectul RASLRES (Abordări regionale privind stimularea soluţiilor locale în materie de energii regenerabile) urmăreşte să intensifice utilizarea şi absorbţia resurselor de bioenergie produse pe plan local în zonele rurale din regiunea periferiei nordice a Europei. Acesta promite uriaşe beneficii economice, sociale şi de mediu pentru comunităţile locale.

Proiectul include parteneri din Irlanda, Irlanda de Nord, Scoţia şi Suedia. Aceştia au analizat împreună modalităţi de a crea pieţe de energii regenerabile utilizând resursele existente pe plan local, cum este lemnul, biomasa marină (algele de mare), ierbăluţa (Reed Canary Grass – RCG), o cultură ener-getică care creşte bine în nordul Europei. „Scopul nostru este acela de a crea locuri de muncă pe plan local utilizând energia locală”, afirmă Ian Brannigan, director executiv inte-rimar al Western Development Commission (Comisia Vestică pentru Dezvoltare – Irlanda), parteneri principali în cadrul proiectului.

Instrument online privind bioenergia

Un element unic al acestui proiect strategic îl constituie accentul pe lanţuri complete de aprovizionare. Aceasta pre-supune asigurarea faptului că toată lumea, de la furnizori şi până la utilizatori, poate avea încredere că aceşti biocom-bustibili vor fi produşi la o calitate şi într-o cantitate sufici-ente pentru a stimula pieţele locale independente să utilizeze energii regenerabile.

▶PROGRAMUL PENTRU PERIFERIA NORDULUI (PPN)*

* Irlanda, Regatul Unit şi Suedia

▶EXEMplE DE pROIEcTE

Noul „instrument online privind bioenergia”, lansat de către Ministerul Mediului din Irlanda, face tot posibilul pentru a crea o astfel de certitudine. Destinat furnizorilor şi utilizatorilor de energie din toate cele patru ţări partenere, acesta oferă infor-maţii de la nivel local, regional şi naţional privind cărbunii, biomasa marină şi RCG. „Instrumentul privind bioenergia sprijină procesul decizional în vederea unei tranziţii sporite de la dependenţa energetică de combustibilii fosili la o mai mare utilizare a energiilor rege-nerabile”, afirmă Nicolas Forsling, directorul Secretariatului PNN. Instrumentul pune la dispoziţie un calculator al bio-energiei, care le indică utilizatorilor economiile brute în bani şi emisii pe care aceştia le-ar putea face prin trecerea de la combustibilii fosili la biocombustibili pentru asigurarea pro-priilor necesităţi în materie de energie.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.raslres.eu/bioenergy-tool/

32

Mutarea şi distribuirea articolelor de îmbrăcăminte la scară largă poate consuma mult timp. O întreprindere din Umbria oferă soluţii la această problemă, produ-când anual în jur de 700 de sisteme automate. Ultima sa creaţie, un distribuitor de articole de îmbrăcăminte împăturite, ridică ştafeta în domeniul inovării.

Situată în Perugia, Metalprogetti Spa este specializată în gestionarea şi distribuirea articolelor de îmbrăcăminte atâr-nate pe umeraşe. Sistemele sale sunt vândute în întreaga lume pentru a fi utilizate în sectoare variate, de la uscătorii la spălătorii industriale.

Gestionarea şi manipularea articolelor de îmbrăcăminte poate genera o serie de provocări pentru întreprinderi şi fabrici, în special atunci când fiecare articol trebuie depozitat şi sor-tat în mod individual. Metalprogetti urmăreşte să simplifice aceste procese, în special prin automatizare. Fiecare sistem este modular şi personalizat pentru fiecare client în parte.

Cercetarea şi dezvoltarea sunt importante pentru între-prindere, pentru a-şi asigura competitivitatea. Aceasta are un laborator intern cu nouă angajaţi cu normă întreagă şi colaborează cu Departamentul de Inginerie al Universităţii din Perugia. Metalprogetti deţine peste 40 de brevete exclu-sive, ca urmare a tehnologiei unice a produselor sale.

Împăturirea automată a articolelor de îmbrăcăminte

Proiectul de cercetare „Studiul şi cercetarea privind crearea unui distribuitor inovator de articole de îmbrăcăminte împă-turite” a beneficiat de asistenţă din partea Fondului euro-pean de dezvoltare regională, acordată de regiunea Umbria. Acest proiect a condus la crearea unui sistem special pentru distribuirea articolelor de îmbrăcăminte împăturite, conce-put pentru a fi utilizat în spitale, institute de analiză, centre de îngrijire, staţiuni termale, fabrici şi aşa mai departe. Toate acestea sunt locuri unde personalul trebuie să poarte uniforme şi îmbrăcăminte de protecţie.

„Acest nou distribuitor de articole de îmbrăcăminte împă-turite destinat distribuirii şi depunerii de uniforme este în prezent vândut în întreaga lume”, a afirmat dr. Willebrord Sluijters, în cadrul DG Politică Regională a Comisiei Europene, după vizitarea recentă a fabricii. „Acesta reduce la minimum timpii de manipulare, eliminând procedurile greoaie de veri-ficare, sortare şi ordonare.

Noul sistem permite ridicarea şi depunerea de articole de îmbrăcăminte şi de alte articole. De asemenea, acesta per-mite urmărirea sigură a operaţiunilor, putând monitoriza numărul de articole ridicate de orice persoană. Mai mult, dis-tribuitorul poate de asemenea manipula articolele de îmbră-căminte şi/sau obiectele împăturite care nu sunt ambalate. Aceasta elimină necesitatea de a institui o linie specializată de ambalare şi permite gestionarea livrării articolelor care nu pot fi ambalate, din cauza dimensiunii sau a formei lor.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.metalprogetti.it

Cost total: 242 700 EUR

Contribuţia UE: 84 900 EUR

▶ sIsTEMUl pENTRU ARTIcOlE DE ÎMBRăcăMINTE ÎMpăTURITE ATRAgE ATENŢIA ÎNTREgII lUMI

▶UMBRIA, ITALIA

33

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

© A

soci

aţia

Eur

oGeo

grap

hics

pen

tru

fron

tiere

adm

inis

trat

ive

▶ RATA şOMAJUlUI, 2011

Există mari discrepanţe între regiunile UE-27 în ceea ce priveşte rata şomajului. Una din trei regiuni are o rată a şomajului mai mare de 10 %. Cele mai ridicate procente se înregistrează în regiunile din Spania şi Grecia, precum şi în departamentele franceze de peste mări (départements). Majoritatea celor 41 de regiuni cu rate ale şomajului care

depăşesc 15 % (fiind în creştere de la 26 de regiuni în 2010) se regăsesc în aceste trei state membre. În schimb, 46 de regiuni situate în principal în Austria, Germania, Belgia şi ţările de Jos înregistrează rate ale şomajului mai mici de 5 %, fiind vorba despre o creştere de la 34 de regiuni în 2010.

% DIN FORţA DE MUNCă

< 5,3

5,3 - 7,3

7,3 - 9,4

9,4 - 12,9

> 12,9

Media UE-27 = 9,6 %Sursa: Eurostat

Canarias

Guyane

Açores Madeira

GuadeloupeMartinique

Réunion

34

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ EvOlUŢIA RATEI şOMAJUlUI, 2007­2011

© A

soci

aţia

Eur

oGeo

grap

hics

pen

tru

fron

tiere

adm

inis

trat

ive

În perioada 2007-2011, rata şomajului a crescut în trei din patru regiuni. Criza economică din Europa a lovit puter-nic regiuni din Spania, Grecia, Irlanda şi ţările baltice, unele regiuni înregistrând o creştere a ratei şomajului de peste

5 puncte procentuale. În schimb, şomajul a scăzut în regiuni din Germania, în special în landurile estice (Länder), parţial şi datorită mobilităţii forţei de muncă, în Austria, Belgia, Polonia şi Finlanda.

EVOLUţIA ÎN PUNCTE PROCENTUALE

Media UE-27 = 2,4 %Sursa: Eurostat

Canarias

Guyane

Açores Madeira

GuadeloupeMartinique

Réunion

< -4

-4 - -1

-1 - 0

0 - 1

1 - 2

2 - 3

3 - 5

> 5

35

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ O ABORDARE DE DEzvOl­TARE lOcAlă pENTRU O MAI BUNă cOEzIUNE TERITORIAlă

DOVEzI OBţINUTE ÎN URMA UNEI EVALUăRI RECENTE

Abordările de dezvoltare locală şi parteneriatele locale sunt elemente-cheie ale viitoarei politici de coeziune. În cursul următoarei perioade de progra-mare, actorii de la nivel local pot utiliza dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, investiţiile teritoriale integrate şi acţiunile urbane inovatoare pentru a promova o abordare integrată a dezvoltării teritoriale.

O evaluare recentă, „Contribuţia dezvoltării locale la reali-zarea intervenţiilor cofinanţate din Fondul european de dez-voltare regională (FEDR) în cursul ultimelor două perioade de programare 2000-2006 şi 2007-2013”, realizată de IRS (Istituto per la Ricerca Sociale) şi IGOP (Institut de Govern i Politiques Publiques), a analizat experienţele a cinci regiuni (a se vedea căsuţa 1) pentru a furniza dovezi cu privire la valoarea adăugată a dezvoltării locale pentru punerea în aplicare eficace a politicii de coeziune. Aceasta a evidenţiat potenţialele şi limitele abordării şi a formulat recomandări utile pentru viitor.

Evaluarea examinează literatura în materie de dezvoltare locală şi evidenţiază abordările de dezvoltare locală (ADL) cel mai frecvent utilizate, punctele forte şi punctele slabe ale fiecăreia dintre aceste abordări şi capacitatea instituţională necesară pentru o punere în aplicare eficace. În cadrul celor 38 de programe operaţionale care au alocat cele mai extinse fonduri din resursele FEDR pentru politica teritorială, eva-luarea a urmărit cum funcţionează ADL în diferite teritorii şi a oferit o bază pentru selectarea celor cinci studii de caz supuse examinării. Fiecare studiu de caz analizează reţeaua dintre principalii actori şi surprinde structura guvernanţei care reprezintă un aspect esenţial pentru ADL.

Aceste zone prezintă un număr de caracteristici comune ale ADL, şi anume:

• accentul pe dezvoltarea socială şi economică a zonelor dezavantajate;

• referinţa la un anumit teritoriu;

• integrarea unor politici sectoriale diferite;

• mobilizarea şi la nivel local a unui număr ridicat de actori diferiţi.

▶

CELE CINCI REGIUNI NUTS 2* CARE FAC OBIECTUL STUDIULUI ŞI AL MINISTUDIILOR DE CAZ PENTRU IDENTIFICAREA DE EXEMPLE DE BUNE PRACTICI:

• proiectul URBANA cADIz, Andalućia (Es)

• Mame din cartier, Berlin (DE)

• programul integrat de dezvoltare urbană, severozápad (cz)

• pIT 1 Tavoliere, puglia (IT)

• consolidarea capacităţii comunităţii WcvA, West Wales and The valleys (UK)

* Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică

cádiz

36

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

panorama [TOAMNA 2012 ▶ NR. 43]

Potrivit concluziilor studiului, în ceea ce priveşte realizarea intervenţiilor cofinanţate din FEDR, ADL:

• Contribuie la creşterea rolului autorităţilor locale şi al municipalităţilor. Cel mai frecvent aranjament insti-tuţional al ADL îl constituie implicarea municipalită-ţilor în planificarea şi punerea în aplicare a politicii europene de coeziune;

• Necesită „timp”. Continuitatea programelor din punct de vedere teritorial, tematic şi administrativ are o impor-tanţă crucială;

• ADL „pură” are rezultate mai bune dacă unul din obiec-tivele sale şi unul din principalele sale tipuri de inter-venţii este acela al consolidării capacităţii. Actorilor de la nivel local (şi anume, organizaţii neguvernamentale, întreprinderi sociale, microîntreprinderi) şi persona-lului din cadrul proiectului trebuie să li se ofere sprijin şi asistenţă pentru consolidarea capacităţii necesare pentru stimularea dezvoltării comunităţii.

Evaluarea a arătat că dispoziţiile privind dezvoltarea pla-sată sub responsabilitatea comunităţii (articolul 31 din pro-punerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune) reprezintă singura modalitate posibilă de punere în aplicare a abordării de dezvoltare locală şi de a culege beneficiile unui accent pus pe orientarea teritorială, integrarea politicilor şi implicarea părţilor interesate. Diferite alternative sunt posi-bile în alte împrejurări.

▶

„ADL poate lua orice formă şi utiliza orice modalitate, iar a o reduce la un model unic, potrivit unei filosofii «uni-versale», este în mod clar imposibil”

Studiul ilustrează trei modele principale de ADL:

• ADL pură: orientare teritorială limitată, abordare tematică integrată şi parteneriat incluziv;

• Corectivă în cadrul politicilor sectoriale: orientare teritorială considerabilă sau limitată, orientare tematică unică şi parteneriat atât ca instrument, cât şi ca obiectiv;

• ADL în cadrul politicii regionale: orientare regională considerabilă, abordare integrată şi parteneriat strategic.

Evaluarea a concluzionat că sunt necesare noi abordări şi instrumente de evaluare pentru a surprinde obiectivele inter-mediare ale abordării – dimensiunile integrării şi parteneria-tului – şi într-un mod mai general, contribuţia globală a ADL.

▶AFLAŢI MAI MULTE Raportul integral poate fi descărcat la:http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/ evaluation/pdf/eval2007/local_dev_final.pdf

Berlin

37

▶ câşTIgăTORUl REgIOsTARs, EcO WORlD sTyRIA, ÎşI cONTINUă AvâNTUl

ECO World Styria, clusterul austriac de tehnologii eco-logice, care a primit premiul RegioStars 2012 la cate-goria „creştere inteligentă”, se dezvoltă în continuare.

Premiul european a dat un impuls suplimentar aglomerării inovatoare de organizaţii active în domeniul tehnologiilor ecologice, care constituie în prezent motorul economiei pro-vinciei austriece Styria. Premiul a contribuit deja la creşterea profilului internaţional al clusterului austriac de tehnologii ecologice, explică Bernhard Puttinger, director general exe-cutiv al ECO World Styria. „Au apărut numeroase articole despre această regiune de tehnologii ecologice a noastră în presa regională, naţională şi internaţională. Comentariile presei au fost extrem de favorabile şi ne poziţionează fără echivoc ca model de «cele mai bune practici» în acest domeniu”.

Un magnet internaţional de tehnologii ecologice

Într-adevăr, clusterul de tehnologii ecologice din Styria se transformă într-un magnet pentru specialiştii în energie şi ingineria mediului de la nivel internaţional.

„Aproape săptămânal avem delegaţii care vizitează regiunea de tehnologii ecologice pentru a analiza funcţionarea ECO World Styria şi pentru a arunca o privire la întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea acolo”, afirmă Puttinger.

„Anul acesta am primit vizite din partea a 250 de experţi în domeniu din Brazilia, Rusia, Statele Unite, China, Franţa şi Europa de Sud-Est. În septembrie, un grup de investiţii din Franţa va trimite o delegaţie pentru a vedea portofoliul nostru de întreprinderi care înregistrează o creştere rapidă”. Puttinger este de părere că premiul RegioStars onorează spi-ritul de inovaţie al celor 180 de întreprinderi şi institute de cercetare care activează în domeniul energiei şi al tehno-logiilor de mediu din cadrul clusterului austriac de tehnologii ecologice. „Acest premiu vine ca o confirmare suplimentară a faptului că Styria se numără acum printre regiunile de top de la nivel internaţional pentru a continua dezvoltarea tehnologiilor ecologice de vârf”, subliniază el.

servicii la export

La acordarea premiului pentru „creştere inteligentă” cluste-rului de tehnologii ecologice din Styria, juriul RegioStars a afirmat: „Proiectul ECO World Styria este excelent în toate aspectele legate de noile inovări din domeniul serviciilor. Acesta a ridicat conceptul de cluster la un alt nivel de cali-tate şi internaţionalizare. Extraordinarele sale rezultate în ceea ce priveşte sprijinirea creării de noi întreprinderi, cele 5 000 de noi locuri de muncă şi impresionantele rate de creştere reprezintă o importantă sursă de inspiraţie pentru alte regiuni din Europa.”

„Determinant pentru obţinerea premiului european este”, în opinia mea, „dinamismul cu care ECO World Styria se dez-voltă şi noul impuls pe care aceasta îl dă regiunii prin dez-voltarea de tehnologii ecologice”, adaugă Puttinger. Clusterul reprezintă în prezent peste 8 % din produsul brut regional al Stiriei.

Juriul RegioStars a lăudat înainte de toate serviciile inova-toare oferite de ECO World Styria întreprinderilor sale, cum ar fi culegerea de informaţii de pe piaţă şi crearea de reţele de întreprinderi care sprijină creşterea exporturilor. Mesele rotunde privind tehnologia, iniţiate de cluster şi de Clubul inovatorilor de tehnologii ecologice, au generat proiecte comerciale şi de cercetare inovatoare.

punct de atracţie în domeniul ingineriei mediului

ECO World Styria a fost fondată în 2005, având ca obiective specializarea în domeniul energiei şi al ingineriei mediului şi dezvoltarea unei regiuni de tehnologii ecologice în Styria. Ea joacă un rol important în punerea în aplicare a politicii economice în provincia austriacă şi este o componentă-cheie a noii strategii economice Styria 2020.

În 2011, un număr de aproximativ 32 000 de angajaţi lucrau în cadrul întreprinderilor din cluster, ale căror cifră de afaceri totală se ridica la 7,7 miliarde de euro, cu o cotă a exporturi-lor de aproximativ 90 %.

▶AFLAŢI MAI MULTE http://www.eco.at

38

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

▶ ANUNŢAREA FINAlIşTIlOR

Douăzeci şi şapte de proiecte au fost selectate în cadrul celor 5 categorii pentru următoarea ediţie a premiilor RegioStars, urmând ca anunţarea câştigă-torilor să aibă loc în cadrul ceremoniei de la Bruxelles din 7 februarie 2013. Printre finaliste se numără o serie de proiecte din domeniul cooperării teritoriale europene (CTE).

CREŞTERE INTELIGENTă

• Programul Technopol, Austria Inferioară (AT)

• CoOPTICS – Inovarea pieţelor, Thuringia (DE)

• Transferul de cunoştinţe între mediul academic şi mediul de afaceri, Castilla y León (ES)

• UPTEC – Parque de Ciência e Tecnologia da Universidade do Porto, nordul Portugaliei (PT)

• SLIM III, nordul şi centrul Suediei (SE)

• Inovarea culturilor (InCrops), estul Angliei (UK)

CREŞTERE DURABILă

• Creşterea întreprinderilor ecologice în rândul IMM-urilor, sudul Danemarcei (DK)

• ENWORKS Sprijin pentru eficienţa utilizării resurselor, nord-vestul Angliei (UK)

• Regiunea Hidrogen, Flandra – sudul ţărilor de Jos (CTE)

• MED-Laine, Sardinia, Toscana şi Corsica de Sus (CTE)

• Cradle to Cradle Islands, Regiunea Mării Nordului (CTE)

CREŞTERE FAVORABILă INCLUzIUNII

• Laboratorul viu în domeniul serviciilor şi tehnologiei pentru bunăstare, vestul Finlandei (FI)

• Parcursuri profesionale individuale, Warmińsko-Mazurskie (PL)

• Parteneriatul Alianţei STRIDES, ţara Galilor (UK)

• PASE – Politici publice şi întreprinderi sociale, regiunea Marche (coordonatoare) (CTE)

• SUCCESS, regiunea Kent (coordonatoare) (CTE)

CITYSTAR

• WienWin, Viena (AT)

• Park Spoor Noord, Antwerp (BE)

• Administrarea cartierelor, Berlin (DE)

• Revitalizarea Insulei Mill, Bydgoszcz (PL)

• MalmöLund – regiunea metropolitană, Malmö (SE)

INFORMARE ŞI COMUNICARE

• www.efro.be – Flandra de Vest (BE)

• www.eu-fonds.brandenburg.de – Brandenburg (DE)

• www.agenciasopa.es – Andalusia (ES)

• www.esparama.lt – Lituania (LT)

• COSAFE, Västerbotten (SE)

• www.interact-eu.net – Bratislava (coordonatoare) (CTE)

w

▶AFLAŢI MAI MULTE http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/ regions_for_economic_change/regiostars_en.cfm

39

panorama [TOAMNA 2012 ▶ Nr. 43]

KN-LR-12-0

43-RO-C

15­16 NOIEMBRIE 2012_Metz (FR)

Conferinţa Rurban

27­28 NOIEMBRIE 2012_Regensburg (DE)

Primul Forum anual al strategiei UE pentru regiunea Dunării

3­4 DEcEMBRIE 2012_Paris (FR)

Reuniunea comună a reţelelor INFORM şi INIO

7 FEBRUARIE 2013_Bruxelles (BE)

Ceremonia de decernare a premiilor RegioStars, ediţia 2013

comisia Europeană, Direcţia generală politica Regionalăcomunicare, informare, relaţii cu ţările terţeRaphaël gouletAvenue de Tervuren 41, B-1040 BruxellesE-mail: regio-info@ec.europa.eupagina web: http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm

ISSN 1830-933X© Uniunea Europeană, 2012Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Care sunt realizările politicii de coeziune din regiunea dumneavoastră? Am dori

să vă auzim poveştile, care să evidenţieze rezultatele şi beneficiile concrete pentru cetăţeni.

De asemenea, ne puteţi informa despre pregătirile pe care le faceţi pentru

următoarea perioadă de programare.

Contribuţiile selectate vor fi publicate în următoarea ediţie a revistei Panorama. Vă rugăm

să ne trimiteţi contribuţiile dumneavoastră la:

regio-panorama@ec.europa.eu

▶AgENDă

Pentru informaţii suplimentare privind aceste evenimente, consultaţi secţiunea Agendă de pe site-ul Inforegio: http://ec.europa.eu/regional_policy/ conferences/agenda/index_ro.cfm

EXPRIMAŢI-VĂ OPINIA