Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I...

7
LEV TOLSTOI ANNA I(ARENINA ..:11.... ;*|. w w' ,,9 TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J /\

Transcript of Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I...

Page 1: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

LEV TOLSTOI

ANNAI(ARENINA

..:11.... ;*|.

ww',,9

TRADUCERE DIN LIMBA RUSAANCA IRINA IONESCU

J/\

Page 2: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

I

Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familienefericiti este nefericiti in felul ei.

In casa familiei Oblonski totul era intors cu susul in jos.

Sofia aflase ci soful avea o relafie cu fosta lor guvernantd fran-

cezi gi ii declarase ci nu mai poate trii sub acelaqi acoperig cu

el. Situa{ia dura aga de trei zile, 9i nu numai cei doi so{i su-

fereau din cauza ei, ci gi ceilalli membri ai familiei, ba chiar

gi servitorii. Tofi membrii familiei 9i servitorii aveau sentimen-

tul ci traiul lor impreuni n-are rost $i ci pdni gi intr-un han

unde se aduni intimplitor, oamenii sunt mai lega{i intre ei

deciLt membrii familiei qi slujitorii celor doi soli Oblonski.

Sofia nu ieqea din camerele ei, solul lipsea de trei zile de acasi.

Copiii alergau ca bezmetici prin toati casa. Englezoaica se cer-

tase cu intendenta gi ii scrisese unei prietene rugind-o si-icaute alt loc; bucitarul plecase de tot cuo zi inainte, chiar intimpul prinzului; bucitdLreasa care gitea pentru slugi 9i vizi-tiul ceruseri socoteala.

A treia zi dupitcearti, prinful Stepan Arkadici Oblonski -Stiva, cum i se spunea in societate - se trezi la ora obignuiti,

adici opt dimineafa, nu in dormitorul nevestei, ci in birou,

pe canapeaua de marochin. igi risuci trupul greoi gi ingrijit pe

arcurile divanului ca gi cind ar fi vrut si adoarmi din nou

pentru mult timp, strinse puternic perna in brale 9i igi lipi obra-

zul de ea; dar dintr-odati siri in picioare, se ridici pe divan

in capul oaselor gi deschise ochii.

Page 3: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

10 Lev Tolstoi

,,Da, da, cum a fost?" se gAndi el, amintindu-si ce visase.,,Da, cum era? A, da! Alabin didea un prAnz la Darmstadt;ba nu, nu la Darmstadt, era un nume american. Da, dar se frceaci Darmstadt e in America. Da, Alabin didea un pr6nz pemese de sticli, da, Ei mesele cAntau <Il mio tesoro>l. Nu, nu<Il mio tesoro>. Altceva mai bun, si erau nigte carafe miculecare erau femei", iqi aminti el.

Ochii lui Stepan Arkadici sclipiri vesel, gi el cdzupe gAn-duri, zimbind. ,,Da, era bine, era tare bine. Erau gi alte lucruriexcelente acolo, dar nu le po{i rosti in cuvinte qi nu ai cum sile descrii cind egti treaz." $i, observAnd o geani de lumini carese furiga pe la marginea draperiei de postav, igi didu repedepicioarele jos pe de canapea, ciutAnd pe pipiite papucii tivi{icu marochin auriu pe care ii brodase solia lui (cadou de la eaanul trecut, de ziua lui de nagtere) qi, dupd obiceiul vechi de nou6ani, intinse mdna, firi si se scoale, spre locul unde, in dor-mitor, ii atdrna halatul. $i dintr-odati igi aminti cum gi de cedoarme nu in dormitorul sofiei, ci ln birou; zdmbetul ii dis-piru de pe chip si fruntea i se incrunti.

,,Of, of, of!" gemu el, amintindu-gi tot ce se intAmplase.$i in mintea lui reapiruri toate aminuntele certei cu nevasta,situa{ia lui fbrd iegire gi sentimentul propriei vinovd{ii, care ilchinuia cel mai riu.

,,Da! N-o sd mi ierte gi nu poate si mi ierte. $i cel mai groaz-nic e cd toati vina e numai a mea, dar eu nu sunt vinovat. Tocmaiasta e drama", iqi spunea el. ,,Ol of, of!" mormiia disperat,amintindu-gi cele mai cumplite impresii din timpul certei.

Cel mai nepldcut fusese primul minut, cind se intorsese dela teatru, vesel qi mullumit, finind in mAni o pari uriaqi pentrusofia lui, dar n-o gisise in salon; spre uimirea lui, n-o gisisenici in birou gi, in cele din urmd, o descoperise in dormitor,linAnd in mdn[ biletul nefericit care dezviluia totul.

I ,Comoara mea" (in limba italiani in original), arie celebri din operaDon Giovanni de Mozart (n.tr.)

Anna Karenina 11

Dolly cea vegnic preocupati de griji gi de treburi, femeia

rnirginiti, cum o considera el, gedea neclintiti cu bilefelul inmAni gi se uita la el cu o privire incircati de groazd, de dispe-

rare gi de mAnie.

- Ce e asta? Asta? intreba ea, aritind spre bilefel.

$i, cdnd igi amintea scena, aga cum se petrece adesea, pe

Stepan Arkadici il chinuia nu intdmplarea ca atare, ci felul incare reaclionase la cuvintele sofiei.

Se intimplase cu el ceea ce li se intdmpli tuturor oamenilor

cdnd sunt surprinEi pe neaqteptate fbcind ceva foarte rugings'

Nu reugise si-gi compuni o expresie potriviti situaliei in care

se trezise dintr-odati in fala sofiei, dupi ce vinovifia ii fusese

dati in vileag. in loc si se prefaci jignit, si nege, si se justifice,

si-gi ceari iertare, ba chiar sI rimdni indiferent - orice ar fifost mai bine decit ceea ce ftcuse! -, pe fafa lui se aqternuse

dintr-odati, absolut frri voia lui (,,un reflex al creierului", igi

spuse Stepan Arkadici, care era pasionat de fiziologie), zitm-

betul lui obiqnuit, blajin gi tocmai de aceea prostesc.

Nu-qi putea ierta acest zdmbet prostesc. CAnd il vizusecum zAmbeEte, Dolly se cutremurase ca stripunsi de o durere

fizici gi se dezlinluise, cu patima ei obignuiti, intr-un torentde cuvinte aspre, dupi care iegise in fugi din incipere. Dinacel moment nu mai voise si-qi vadi sopl.

,,$i de vini e numai zimbetul ila idiot", igi spunea Stepan

Arkadici. ,,Dar ce si fac? Ce si fac?" se intreba el disperat qi

nu gisea rispuns.

Page 4: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

il

Stepan Arkadici era un om corect fafi de el insugi. Nu seputea amigi gi nici nu putea si-gi dea asiguriri siegi ci ii pareriu de fapta lui. Nu putea si se mai ciiasci acum de ceva ceregretase cu vreo gase ani in urmi, cdnd igi ingelase solia pentruprima datd. Nu se putea cii de faptul ci el, birbat de treizeciqi patru de ani, chipeg gi iubiref, nu era indrigostit de sofia lui,mama celor cinci copii in viali gi a altor doi morli qi care eracu numai un an mai tiniri decdt el. ii pirea riu numai cinu reuqise sd se ascundi mai bine de ea. Era insi congtient dedificultatea situa{iei lui gi ii pirea riu de Dolly, de copiiqi de el insuqi. Poate ci ar fi reugit si-gi ascundi mai bine pi-catele de so$e daci giar fi inchipuit ci vestea aceasta o va zdrun-cina atit de tare. Nu reflectase niciodati limpede la aceastiproblemi, dar avusese impresia vagd, c6, solia sa igi diduseseama de mult ci nu-i e credincios qi ci se fbcea ci nu vede.Ba i se pirea chiar ci Dolly, istoviti, imbetranite, o femeiecare nu mai era frumoasl qi nu se ficea remarcati prin nimic,simpluli, nimic altceva decit o buni mami de familie, ar fitrebuit, dintr-un sim! al dreptifii, si fie ingiduitoare cu el.Dar se dovedise exact contrariul.

,,Of, ce groaznic! Of, of, .ornpiit!" igi spunea intruna Ste-pan Arkadici qi nu-i venea nimic altceva in minte. ,,$i ce bineera inainte, ce bine o duceam impreuni! Dolly era mullumi-ti, era fericiti cu copiii, eu n-o deranjam cu nimic, o lisamsi-gi vadi de copii, de gospodirie, aga cum voia. E drept, nu-i

Anna Karenina 13

tiumos cL ea afost guvernanti la noi in casi, nu-i frumos! E tri-vial gi josnic si faci curte propriei guvernante. Dar ce guvernan-

tI!" (lgi aminti viu ce ochi negri qi juciugi avea m-lle Rolandgi ce zimbet...) ,,$i totugi, cit a fost la noi in cas6, nu mi-ampermis nimic. $i cel mai riu e ci Dolly deja... Parci-i un fh-cut! Ol of, of! Ei, dar ce, ce si fac?"

Nu exista nici un rispuns, decit acela general pe care il divia{a celor mai complexe probleme, imposibil de rezolvat: tre-buie si triiegti cu gindul la nevoile zilnice, adici si te cufunziin uitare. Si se cufunde in somn, ca si uite, nu mai putea, cel

pufin pAni la clderea nopfii; nu se Putea intoarce la muzicape care o cdntau carafele-femei. Nu-i riminea decit si caute

uitarea in somnul viefii.,,O si mai vedem', igi spuse Stepan Arkadici, se ridici in

picioare, igi puse halatul cenugiu cu ciptugeali de mitase al-

bastri, innodi ciucurii cordonului gi, trigAnd zdraviln aer inpieptul lat, se apropie de fereastri cu pasul vioi al picioarelorlui cu vArfurile depirtate, care ii purtau cu ugurinfi trupulmasiv, ridici storurile 9i suni energic. La auzul soneriei, batra-nul lui prieten, valetul Matvei, intri imediat aducindu-i hai-

nele, cizmele qi o telegrami. in urma lui Matvei intri 9i b[rbierulcu ustensilele lui.

-Au venit hArtii de la slujbn? intrebi Stepan Arkadici, luindtelegrama gi aqezindu-se in fap oglinzii.

- Sunt pe mas6, rispunse Matvei gi ii arunci stipinuluio prMre intrebitoare gi plini de infelegere. Aqteptn pu{in, apoiadiugi cu un zimbet giret: A fost cineva din partea proprie-tarului birjei.

Stepan Arkadici nu rispunse nimic, mulpmindu-se si-giarunce ochii la Matvei in oglindi; dupi privirile care li se in-crucigari in oglindi, se vedea ci se infeleg unul pe altul.Ochii lui Stepan Arkadici parci intrebau: ,,De ce spui asta?

Ce, nu gtii?"Matvei igi bngn mdinile in buzunare, depirti un picior 9i

se uitdL la stipAnul siu in ticere, binevoitor, cu un zAmbet abia

schilat.

Page 5: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

14 Lev Tolstoi

- I-am spus si vini duminici, iar pini atunci si nu vi maideranjeze gi nici si nu se mai oboseasci degeaba, spuse el, ros-tind, se vede, o frazi, pregittiti dinainte.

Stepan Arkadici in{elese ci lui Matvei ii ardea de glumi casi atragi atenfia asupra lui. Desfrcu telegrama, o citi, corec-tind, ca de obicei, pe ghicite cuvintele schimonosite, gi se lu-mini la fafi.

- Matvei, sora mea, Anna Arkadievna, sosegte miine, spuseel ddnd la o parte pentru o clipi mdna lucioasi gi rotofeie a bir-bierului, care tocmai trasa o poteci rozalie printre favorilii luilungi gi cArlionfafi.

- Slavi Domnului! spuse Matvei, aritind prin acest ris-puns ci infelege qi el la fel de bine ca stipinul importanfa aces-

tei vizite, adici faptul ci Anna Arkadievna, iubita sori a luiStepan Arkadici, ar fi putut contribui la impicarea celor doiso{i. Singuri sau cu soful? intrebi el.

Stepan Arkadici nu putea rispunde, cici birbierul ii lucralabuza superioari, aga ci ridici un deget. Matvei incuviinlidin cap in oglindi.

- Singuri. Si pregitim camerele de sus?

- Spune-i Dariei Aleksandrovna! Si hotirasci ea!

- Dariei Aleksandrovna? repeti parci indoit Matvei.-Da, spune-i! Uite, du-i qi telegrama qi di-mi de gtire ce zice!

,,Aha, face{i o incercare'i pricepu Matvei, dar spuse doar atit:-Am in{eles.Stepan Arkadici era deja spilat, pieptinat gi tocmai se pre-

gitea si se imbrace, cAnd Matvei se intoarse in incipere scir,tiinddin cizme pe covorul moale, cu telegrama in mdni. Birbierulnu mai era.

- Daria Aleksandrova mi-a poruncit si vi transmit ci eapleaci. ,,N-are decAt si faci dupi cum poftegte!" - adici dupicum pofti1i, spuse el gi, rizdnd numai cu ochii, igi vdri miinilein buzunare, lisi capul intr-o parte gi rirnase cu privirile afin-tite la stipdn.

Stepan Arkadici ticu o clipi, apoi pe chipul lui frumos se

aqternu un zdmbet blajin gi oarecum jalnic.

Anna Karenina 15

- Ei, ce zici, Matvei? fbcu el, clitinind din cap.

- Nu-i nimic, conagule, o si se dreagi, spuse Matvei.

- O si se dreagi?

- Neapirat.

- Aga crezi? Cine-i acolo? intrebi Stepan Arkadici, auzind

fognet de rochie dincolo de uE6.

- Eu sunt, conagule, se auzi o voce plicuti gi hotiriti' 9i

de dupi ugi se ivi chipul sever gi ciupit de virsat al MatrioneiFilimonovna, dddaca.

- Ce-i, Matrioga? intrebi Stepan Arkadici, ieqind cdtre ea

in ugi.Degi Stepan Arkadici se ficuse vinovat cu vArf 9i indesat in

fafa soliei gi igi didea gi el Seama de asta, aproape toli ai casei,

inclusiv didaca, prietena cea mai bunl a Dariei Aleksandrovna,

erau de partea lui.

- Ei, ce este? intrebi el posomorit.

- Conagule, merge[i Ei cerefi-vi iertare inci o dati! Poate diDomnul! Se chinuieqte ingrozitor, !i-e 9i mili si te uili la ea, 9i

apoi, toati casa e cu fundul in sus! Conagule, fie-vi mili de copii!

Cereli-i iertare, conagule! Ce s[-i faci? Dac-a\i wut distracfie...

- Da' nici n-o si mi primeasci...* Dumneavoastri facefi-vi treaba! Mila Domnului e mare'

rugafi-vi la Domnul, conagule, rugafi-vi!

- Bine, hai, du-te! spuse Stepan Arkadici, rogind brusc. Hai

sd mi imbraci!-se intoarse el citre Matvei gi-gi scoase cu o mig-

care hotirdti halatul.Matvei linea cimaga deiapregdtiti, desfbcutl ca un burlan,

sufli o scami nevizuti de pe ea qi'o trase cu o plicere veditipeste trupul risfblat al stipinului.

Page 6: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

III

Dupi ce se imbrici, Stepan Arkadici se didu cu parfum,igi puse mangetele, distribui prin buzunare cu gesturile obiq-nuite figirile, portmoneul, chibriturile, ceasul cu doud lin-ligoare gi brelocuri si, potrivindu-gi batista gi simfindu-securat, parfumat, sdndtos gi intr-o formi fizici excelenti, cu totnecazul lui, porni lopiind u$or pe fiecare picior spre sufra-gerie, unde il agteptau deja cafeaua qi, alituri de ea, scrisorileqi hirtiile de la slujbi.

Se aqezi gi citi scrisorile. Una dintre ele era cAt se poate deneplicuti - de la un negustor care cumpira o pidure de pemogia so{iei. Pidurea aceasta trebuia neapirat vdnduti, daracum, pAni nu se implca cu so{ia, nu putea fi vorba de aqaceva. Cel mai supiritor lucru era cd, in felul acesta, in chestiu-nea impicirii viitoare cu sofia se amestecau gi interese finan-ciare. Iar la gandul ci s-ar putea l6sa condus de aceste interese,ci va ciuta si se impace cu sofia ca sd poati vinde pidurea,Stepan Arkadici se simfea profund jignit.

Termini de citit scrisorile s,i trase spre el teancul de hArtiide la serviciu. Risfoi rapid doui dosare, frcu cAteva observa{iicu un creion gros, apoi impinse dosarele la o parte gi luicafeaua; in timp ce o bea, desfbcu ziarul de diminea{i, inciumed, gi incepu si-l citeasci.

Stepan Arkadici primea gi citea un ziar liberal, nu de extre-mi liberali, ci de orientarea adoptati de majoritatea oameni-Ior. $i, degi nu-l interesau, de fapt, nici gtiinfa, nici arta, nici

Anna Karenina 17

politica, susfinea cu tiLrie opiniile majoritifii 9i ale ziarului s6u

cu privire la aceste chestiuni gi nu le schimba decit atunci cind

le schimba majoritatea sau, mai bine spus, nu le schimba, ci ele

singure incepeau si se schimbe in mintea lui pe neobservate'

St.put Arkadici nu-gi selecta nici orientlrile, nici opiniile,

ci aceste orientiri gi opinii veneau singure citre el, tot aqa dupi

cum nu alegea forma piliriei sau a sacoului, ci le lua pe cele

care se purtau. $i, triind intr-o anumiti societate, avind ne-

voie de o anumiti activitate a minfii, care se dezvolti de re-

guli la virsta maturiti{ii, pirerile ii erau la fel de necesare ca

gi patatiit". Iar daci exista un motiv pentru cate ptefera orien-

tarea liberali celei conservatoare' pe care o urmau de aseme-

nea destul de mulli oameni din anturajul lui, acesta era nu ciea i s-ar fi pirut mai rafionali' ci ci era mai aproape de modul

lui de viafi. Partida liberali suslinea ci in Rusia totul merge

prost, qi, intr-adevir, Stepan Arkadici avea multe datorii, 9i banii

nu-i ajungeau nici pe departe. Cisltoria, susfinea partida

liberali, este o institufie depigiti, care trebuie refrcutl, qi,

intr-adevir, viala de familie nu-i procura cine qtie ce bucurii

lui Stepan Arkadici, il obliga si minti 9i si se prefaci, ceea ce

era impotriva firii lui. Partida liberali spunea, sau, mai bine

zis, lisa si se subinfeleagi ci religia nu e decAt un frAu pentru

parteabarbari a populaliei, qi, intr-adevir, Stepan Arkadici nu

putea ribda nici un tedeum oricit de scurt ftri si-l doari pi-

cioarele gi nu infelegea la ce servesc toate acele cuvinte pom-

poase gi infricoqitoare despre lumea cealalti, cind 9i pe lumea

asta viala putea fi foarte veseli. in plus, lui Stepan Arkadici,

iubitor de glume vesele, ii plicea s6-l puni uneori in incurci-

turi pe cite un om de treabi spunindu-i ci, daci se mindregte

cu rasa lui, n-ar trebui si se opreasci la Rurikt 9i si-gi renege

primul strd.rnog, maimula. Agadar, orientarea liberali devenise

o obignuinli pentru Stepan Arkadici, 9i iqi iubea ziarul, aqa

I Conducltor vareg (cca S30-879)' chemat, dupd legendi, de inqigi slavii

risiriteni si ii guverneze, intemeietorul primei dinastii domnitoare

ruse. A domnit intre 862 qi 879. (n.tr.)

Page 7: Anna Karenina vol.1 - Lev Tolstoi Karenina vol...TRADUCERE DIN LIMBA RUSA ANCA IRINA IONESCU J/\ I Toate familiile fericite seamini intre ele, fiecare familie nefericiti este nefericiti

18 Lev Tolstoi

cum iqi iubea trabucul de dupi masi, pentru ceafa usoari pecare i-o producea in creier. Citi editorialul, in care se afirmaci in zilele noastre este absolut inutil si te lamentezi c6 radica-lismul, chipurile, amenin{I si inghiti toate elementele conser-vatoare gi ci guvernul ar trebui si ia mlsuri pentru inibugireahidrei revolu{ionare, deoarece, dimpotrivi,,,dupd pirereanoastrd, primejdia vine nu de la presupusa hidri revolutionari,ci de la incipdfAnarea tradifonaligtilor, care frdneazi progre-sul" etc. Citi gi un alt articol, financiar, in care se amintea despreBenthaml gi Mill, gi se trimiteau sdgeli discrete asupra ministe_rului. Cu rapiditatea de gdndire ce-i era caracteristici, infele-gea numaidecdt semnifica{ia fiecirei sigefi - de la cine, laadresa cui gi cu ce ocazie era trimisi -, asta, ca de obicei, ii pro-ducea o anumiti satisfac{ie. Dar astizi aceasti plicere ii eraotrivitd de amintirea sfaturilor primite de la Matriona Fili_monovna gi de faptul ci in casi totul mergea atdt de prost. Citigi despre contele Beust3, care, dupd. cum se alJzea, plecase laWiesbaden, despre faptul ci nu mai existi pir c6.runt, ci ocareti ugoari fusese vinduti gi o tAndri persoand igi ofereaserviciile; dar aceste gtiri nu-i mai furnizau plicerea ticutd giironici de altddatd.

Dupi ce terminl ziarul, a doua ceagci de cafea gi un corncu unt, se ridici in picioare, igi scuturi firimiturile de pAinede pe haini gi, umfldndu-gi pieptul lat, zdmbi bucuros - nupentru ci ar fi simfit cine gtie ce mare bucurie in suflet; zAm_betul fericit se datora digestiei sinitoase.

Dar zdmbetul satisfrcut ii readuse indati totul in minte, siStepan Arkadici cirzu pe gdnduri.

' |eremy Benrham (1748-1532), filosof iluminist britanic, jurist gi refor_mator social radical, considerat intemeietorul utilitarismului modern(n.tr.)

'z John Stuart Mill (1806-1373), filosof englez, economist gi politicianliberal, suslinitor al utilitarismului (n.tr.)

3 Friedrich Ferdinand von Beust (1809-lgg6), politician austriac, adver-sar al lui Bismarck, pregedintele guvernului austriac, cel care a desivArgitdualismul austro-ungar (1 g67) (n.tr.)

Anna Karenina 19

Dincolo de ugi se auziri doui voci de copii (Stepan Arka-

dici recunoscu vocea lui Griga, biiatul cel mic, 9i pe a Taniei, fata

cea mai rnare). Scipaseri pe jos un obiect Pe care il cirau cu ei'

- !i-am mai spus cd nu e voie si pui pasageri pe acoperig,

striga pe englezegte fetifa, acum n-ai decAt si-i strAngi!

,totol e cu susu-n jos", igi spuse Stepan Arkadici, ,,uite cum

copiii aleargi de capul lor!" Se apropie de uqi gi-i strigl' Copiii

aruncari cutia care teptezentatrenul 9i intrari la tatil lor'

Feti{a, preferata tatilui, veni in fugi fbri sfial6, il imbr6li9igi, rAzdnd, i se agi{i de gAt ca de obicei, bucurAndu-se de par-

fumul cunoscuL p" .ut. il rispindeau favorilii lui' il siruti,in fine, pe fafa inrogiti de aplecare 9i strilucind de tandre{e,

apoi igi desfbcu bralele qi didu si fugi inapoi, dar tatil nu-i

didu drumul.- Ce face mama? intrebi el, trecindu-qi mdna pe gAtul ne-

ted qi delicat al fetifei' Buni! spuse el zimbind spre biieqelul

care ii diduse buni dimineafa.igi didea seama ci pe biiat il iubeqte ceva mai pulin qi se

strlduia intotdeauna si: se poarte egal; dar biielelul simlea dife-

renla gi nu rispunse cu zAmbet la zimbetul rece al tatilui'

- Mama? S-a sculat, zise fetifa.Stepan Arkadici ofti. ,,inseamndL c[ iar n-a dormit toati

noaptea", igi spuse in sinea lui.

- Ei, qi cum e, e vesel6?

Fetila qtia ci tatil 9i mama ei se certaseri 9i ci mama nu

putea si fie veseli, ci tata ar fi trebuit si gtie asta 9i ci se pre-

iace intrebind-o numai aqa, lejer. $i roqi pentru el' Iar el infe-

lese imediat qi rogi la rAndul lui.

- Nu qtiu, spuse fetifa. Nu ne-a pus si ne facem lecfiile,

a zis s[ mergem la plimbare cu miss Hull pini la bunica'

- Hai, du-te, Tanciurocika mea! Adici nu, stai un pic! spuse

el, refinAnd-o putin gi mingiindu-i mAna delicati'Lui de pe cemin o cutie de bomboane pe care o pusese acolo

cu o zi in urmi qi-i didu fetifei doui, alegdndu-le pe cele care

ii pliceau ei cel mai mult, una de ciocolati qi alta cu cremi'

- Asta e pentru Griga? intrebi fetila aritAnd spre bomboana

de ciocolati.