ANEXA B04 Fisele disciplinelor aferente Programului de ... discipline-ACH.pdf · ecuatii...

ANEXA B04

Fisele disciplinelor aferente Programului de Studii

Amenajari si Constructii Hidrotehnice

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Institu�ia de înv��mânt superior Universitatea Politehnica Timișoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Construcții 1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Inginerie Civila / 60 1.5 Ciclul de studii Licența 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Amenajari si Constructii Hidrotehnice / L20101006040 / Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Analiză Matematică 2.2 Titularul activit��ilor de curs Nicolae CRIVAT, lector dr.mat. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Nicolae CRIVAT, lector dr.mat. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 2 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative 28 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore

Studiul dup� manual, suport de curs, bibliografie �i noti�e 14

Documentare suplimentar� în bibliotec�, pe platformele electronice de specialitate �i pe teren 14

Preg�tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii �i eseuri 14

Tutoriat ‐

Examin�ri 2

Alte activit��i ‐ Total ore activit��i individuale 44 3.8 Total ore pe semestru7 100 3.9 Num�rul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Disciplinele de Matematica din liceu, Algebra Liniara si Geometrie Analitica. 4.2 de competen�e Insusirea si utilizarea corecta a notiunilor de matematica din liceu.

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desf��urare a cursului 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice

6. Competenţe specifice acumulate

Competen�e profesionale8

Recunoasterea elementelor si structurilor constructiilor din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = ‐%

Dimensionarea elementelor de constructii din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = 30%

Proiectarea tehnologica si economica pentru lucrari de executie, exploatare si intretinere a constructiilor din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = 30%

Organizarea si conducerea procesului de executie, exploatare si intretinere a amenajarilor si constructiilor hidrotehnice = 40%

Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate, confort si durabilitate pentru amenajari si constructii hidrotehnice = ‐%

Competen�e transversale

Aplicarea strategiilor de munca eficienta si responsabila, de punctualitate, seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala = ‐%

Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice = ‐% Documentarea în limba româna si cel putin într‐o limba straina, pentru dezvoltarea profesionala si personala, prin

formare continua si adaptarea eficienta la noile descoperiri stiintifice = ‐%

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului specializarii. Intelegerea si utilizarea notiunilor de calcul integral, ecuatii diferentiale si utilizarea lor in probleme tehnice. Insusirea unui mod de gandire coerent, bazat pe o inlantuire de deductii logice in care fiecare etapa sprijina pe cele anterioare.

7.2 Obiectivele specifice Asigurarea competentelor profesionale de a utiliza si aplica cunostintele insusite la curs in

rezolvarea problemelor ingineresti cu conexiuni interdisciplinare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare

1. Serii numerice 1.1 Serii numerice; 1.2 Criterii de convergenta; 1.3 Calculul aproximativ al

sumelor.

5 Prelegere, conversatie, demonstratie.

2. Functii de mai multe variabile 2.1 Limite; 2.2 Continuitate.

6

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

3. Calcul diferential 3.1 Derivate pertiale; 3.2 Diferentiabilitate; 3.3 Aproximarea functiilor;

3.4 Extreme; 3.5 Functii implicite.

6

4. Serii de functii 4.1 Serii de puteri

5

5. Integrarea functiilor de o variabila 5.1 Primitivele unor clase de functii; 5.2 Integrale generalizate;

5.3 Integrale cu parametrii

6

Bibliografie9 1. Lipovan O., Analiza Matematica. Calcul Integral, Ed. Politehnica, Timisoara, 2011.

8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Serii numerice; Criterii de convergenta; Calculul aproximativ al sumelor seriilor convergente.

7 Expunere, conversatie, explicatie, studiu de caz, problematizare.

Limite si continuitatea functiilor de mai multe variabile. 6

Derivate partiale; Diferentiabilitate; Aproximarea functiilor; Extreme si libere si extreme cu legaturi.

7

Functii implicite; Serii de puteri; Serii Fourier trigonometrice; Primitivele unor clase de functii; Integrale generalizate; Integrale cu parametrii.

8

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

Bibliografie11 Gavruta P., Daianu D., Lazureanu C., Cadariu L., Ciurdariu L., Probleme de Matematica – Calcul Diderential, Ed.Mirton, Timisoara, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final�

10.4 Curs Nota la examen se obtine ca medie aritmetica

intre notele de la partea teoretica si cele de la partea aplicativa.

2/3

10.5 Activit��i aplicative S: Nota la seminar are in vedere urmatoarele componente: notele la lucrarile de control, note pentru raspunsurile date la seminar, prezenta la seminar.

1/3

L:

P:

Pr: 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

50% din cerintele examenului scris, respectiv 50% din cerintele referitoare la activitatea pe parcurs.

Data complet�rii Titular de curs (semnătura)

Titular activit��i aplicative (semnătura)

05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………

Director de departament (semnătura)

Data aviz�rii în Consiliul Facult��ii12 Decan (semnătura)

18 Septembrie, 2014

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei. 12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Algebra si Geometrie 2.2 Titularul activit��ilor de curs Camelia Octavia ARIESANU, lector dr.mat. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Camelia Octavia ARIESANU, lector dr.mat. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat ‐

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Disciplinele de matematica din liceu, Algebra Liniara si Geometrie Analitica. 4.2 de competen�e Insusirea si utilizarea corecta a notiunilor de matematica din liceu.

















Se urmareste intelegerea notiunilor fundamentale de algebra si geometrie, care fac legatura intre matematica de liceu si cea utilizata in rezolvarea problemelor tehnice, precum si dezvoltarea deprinderilor de calcul si a capacitatii de interpretare a rezultatelor. Totodata, se doreste dobandirea de abilitati si de cunostinte necesare practicarii, pe de o parte de activitati specifice domeniului constructiilor, iar pe de alta parte a unor activitati complexe in relatie cu noi domenii / specializari interdisciplinare.

7.2 Obiectivele specifice Asigurarea competentelor profesionale de a utiliza si aplica cunostintele insusite la curs in

rezolvarea unor probleme ingineresti cu conexiuni interdisciplinare.

8. Conţinuturi


1. Spatii vectoriale 1.1 Definitie, proprietati, exemple; 1.2 Baze, Subspatii vectoriale.

4 Expunere, prelegere, conversatie, 2. Alpicatii liniare 4


2.1 Definitii; 2.2 Nucleu si imagine; 2.3 Operatori liniari; 2.4 Valori si vectori proprii ale operatorilor liniari.

explicatie,exemplu, demonstratie. 3. Forme biliniare

3.1 Definitii, Proprietati; 3.2 Forme patratice; 3.3 Reducerea unei forme patratice la forma canonica.

4

4. Spatii euclidiene 4.1 Produse scalare, vectoriale si mixte; 4.2 Dreapta si plan;

4.3 Probleme de distanta, unghiuri, proiectii.

4

5. Curbe si suprafete 5.1 Sfera, Cercul inspatiu; 5.2 Conice si cuadrice; 5.3 Suprafete speciale.

4

6. Geometria diferentiala locala a curbelor 6.1 Reprezentari; 6.2 Triedrul lui Frenet; 6.3 Curbura si torsiune.

4

Geometria diferentiala locala a suprafetelor 7.1 Tipuri de reprezentari; 7.2 Plan tangent si normala la o suprafata;

7.3 Curbe de coordonate.

4

Bibliografie9 1. Ariesanu C., Algebra Liniara, Ed.Politehnica, Timisoara, 2007; 2. Ariesanu C., Garban A., Sapte Lectii de Geometrie, Ed.Politehnica, Timisoara, 2008; 3. Boja N., Algebra Liniara, Ed.Politehnica, Timisoara, 2006. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Operatii elementare cu vectori si sisteme de vectori. Baza, sisteme de vectori liniari independenti. Dimensiune. Subspatii vectoriale.

5 Problematizare, explicatie, exemple, conversatie; Portofoliu de teme de casa construit pe baza

Aplicatii liniare. Matricea, nucleul si imaginea unei aplicatii liniare. 3

Vectori si valori proprii. Sisteme de ecuatii liniare. 2

Forme biliniare si matrici asociate. Forme patratice ‐ reducere la forma canonica.

3

Spatii vectoriale euclidiene. Produse cu vectori – scalare, vectoriale, mixte. Procedee de ortogonalizare.

3 a cinci seturi de aplicatii si probleme.

Dreapta si planul, probleme metrice. Proiectii. 3


Sfera si cercul inspatiu. Conice, cuadrice, suprafete speciale. 3

Curbe plane si spatiale, puncte singulare. Elementele triedrului lui Frenet. Curbura si torsiune.

4

Sprafete – plan tangent si normala. Curbe de coordonate. 2

Bibliografie11 1. Rendi D., Mihut I., Algebra Linara, Geometrie Analitica si Diferentiala, Ed.Politehnica, Timisoara, 2001; 2. Boja N., Caruntu B., Ene R., Vasii C., Culegere de probleme de Algebra Liniara, Geometrie Analitica si Diferentiala, Ed.Politehnica, Timisoara, 2005.



Disciplina asigura insusirea notiunilor matematice de baza necesare frecventarii ulterioare, anii de licenta si master, a disciplinelor de specialitate.

10. Evaluare


10.4 Curs

Examenul consta din trei parti, promovarea fiind posibila dupa ce fiecare nota, pe fiecare parte, este mai mare sau egala cu 5(cinci). Partile promovate se recunosc la evluarile ulterioare.

Examen scris. 2/3

10.5 Activit��i aplicative S: La seminar se sustin doua teste de evaluare a cunostintelor aplicative, fiecare test continand cate trei probleme. Toti studentii raspund la tabla si primesc o nota pe activitatea in clasa.

Examinare scrisa si orala. 1/3

L:

P:



11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu�ia de înv��mânt superior Universitatea Politehnica Timisoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Constructii 1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Inginerie Civila / 60 1.5 Ciclul de studii Licenta 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Amenajari si Constructii Hidrotehnice / L20101006040 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Elemente de Arhitectura 2.2 Titularul activit��ilor de curs Sevastian IANCA, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 ‐ 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 2 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� ‐ 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 28 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative ‐ 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore



Preg�tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii �i eseuri

Tutoriat

Examin�ri 2

Alte activit��i Total ore activit��i individuale 44 3.8 Total ore pe semestru7 72 3.9 Num�rul de credite 2


4.1 de curriculum Desen Tehnic, Geometrie Descriptiva 4.2 de competen�e






Recunoasterea elementelor si structurilor constructiilor din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = 60%

Dimensionarea elementelor de constructii din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = ‐% Proiectarea tehnologica si economica pentru lucrari de executie, exploatare si intretinere a constructiilor din

domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = ‐% Organizarea si conducerea procesului de executie, exploatare si intretinere a amenajarilor si constructiilor

hidrotehnice = ‐% Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate, confort si durabilitate pentru amenajari si constructii

hidrotehnice = 40%



Aplicarea tehnicilor de munca eficienta in echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice = ‐% Documentarea in limba româna si cel putin intr‐o limba straina, pentru dezvoltarea profesionala si personala, prin



7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea de catre studenti a unor cunostinte tehnice generale privind conceptia, alcatuirea si

functionalitatea cladirilor si formarea unei conceptii unitare cu privire la caracteristicile siturilor arhitecturale si la evolutia istorica a constructiilor din lume.

7.2 Obiectivele specifice Invatarea semnificatiei principalilor termeni necesari in cadrul dialogului dintre inginerii

constructori si arhitecti, in activitatea de proiectare, executie si exploatare a constructiilor in general si a cladirilor in special.

8. Conţinuturi


Elemente de istoria constructiilor 2

Definirea stiintei arhitecturii si a principalelor componente ale acesteia 2

Factorii care influenteaza alcatuirea cladirilor si conditii tehnice 2

Elemente generale de compozitie si plastica arhitecturala 4

Elemente de alcatuire functionala a cladirilor 6


Amplasarea si orientarea cladirilor pe teren si in aglomerarile urbane 4

Principalele curente de arhitectura si influenta acestora asupra cladirilor 4

Ordinele de arhitectura si reflectarea lor in cadrul stilurilor arhitecturale 2

Elemente de arhitectura moderna 2

Bibliografie9 1. Ianca S.I., Elemente de arhitectura, Ed.Politehnica, Timisoara, 2006; 2. Ianca S.I., Cladiri pentru transporturi, Ed.Politehnica, Timisoara, 2003; 3. Ianca S.I., Elemente de arhitectura, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 1997. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Bibliografie11



10. Evaluare

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.


10.4 Curs

‐ gradul de instruire a materiei predate la orele de curs; ‐ existenta unei documentari suplimentare in cadrul studiului individual al studentului.

‐ min. doua lucrari ”test” pe semestru (cca. 20 min.); ‐ lucrare scrisa (sapt. 14, durata de doua ore).

34% ‐ testele pe parcursul semestrului 66% ‐ lucrarea finala.

10.5 Activit��i aplicative S:

L:

P:


Cunoasterea materiei predate la orele de curs ‐ verificarea prin testele de pe parcursul semestrului.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Topografie (Tehnica Masuratorilor) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Gabriel ELES, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Daniela POPESCU, s.l.dr.ing., Mihaela PISLEAGA, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 10

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Analiza Matematica, Algebra, Geometrie analitica, Geometrie descriptiva. 4.2 de competen�e Utilizarea calculatoarelor.



5.1 de desf��urare a cursului Sala cu numar mare de locuri de tip amfiteatru, tabla si/sau laptop, proiector. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de topografie, instrumente topografice adecvate (nivele optice clasice, nivele

digitale, tahimetre electronice, statii totale impreuna cu accesoriile aferente), min. cinci calculatoare echipate cu software aferent necesar prelucrarii masuratorilor de teren.





domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = 70% Organizarea si conducerea procesului de executie, exploatare si intretinere a amenajarilor si constructiilor


hidrotehnice = 30%



Aplicarea tehnicilor de munca eficienta In echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice = ‐% Documentarea In limba româna si cel putin Intr‐o limba straina, pentru dezvoltarea profesionala si personala, prin



7.1 Obiectivul general al disciplinei Principalele obiective ale disciplinei sunt de a oferii cursantilor cunostinte dintr‐o disciplina de

domeniu a ingineriei civile: Topografia.

7.2 Obiectivele specifice

Asimilarea cunostintelor necesare in vederea elaborarii documentatiilor care au la baza un plan topografic cotat. Insusirea modului de lucru cu aparatura topografica, metodele de masurare, prelucrarea masuratorilor in vederea intocmirii planurilor topografice necesare in etapele de proiectare si executie a obiectivelor de constructii.

8. Conţinuturi


1. Masuratori terestre 1.1 Ramurile masuratorilor terestre; 1.2 Partile topografiei; 1.3 Notiuni

topografice de baza.

2 Prelegere insotita de conversatii, explicatii si exemplificari

2. Sisteme de proiectie 2


2.1 Sisteme de proiectie; 2.2 Sisteme de coordonate; 2.3 Scara numerica, folosirea scarilor de reprezentare.

3. Erori. Evaluarea masuratorilor topografice 3.1 Clasificarea erorilor; 3.2 proprietatile erorilor accidentale reale;

3.3 Proprietatile erorilor accidentale aparente.

2

4. Aparatura folosita in masuratorile topografice 4.1 Instrumente pentru masurat unghiuri; 4.2 Instrumente pentru masurat

diferente de nivel; 4.3 Statii totale.

2

5. Masurarea distantelor 5.1 Instrumente folosite pentru masurarea directa a distantelor;

5.2 Jalonarea aliniamentelor; 5.3 Masurarea indirecta pe cale optica a distantelor; 5.4 Folosirea aparaturii electronice pentru masurarea indirecta a distantelor.

3

6. Masurarea unghiurilor 6.1 Metode de masurare a unghiurilor orizontale; 6.1.1 Metoda

semireiteratiei; 6.1.2 Metoda semireiteratiei; 6.1.3 Metoda turului de orizont; 6.1.4 Metoda repetitiei; 6.2 Masurarea unghiurilor verticale.

4

7. Masurarea diferentelor de nivel 7.1 Nivelment geometric de la capat; 7.2 Nivelment geometric de la

mijloc; 7.3 Nivelment geometric de precizie; 7.4 Nivelment trigonometric de la capat; 7.5 Nivelment trigonometric de la mijloc.

4

8. Retele de sprijin folosite In topografie, Indesirea retelelor de sprijin 8.1 Clasificarea retelelor de sprijin; 8.2 Indesirea retelelor de sprijin prin

intersectii unghiulare; 8.3 Indesirea retelelor de sprijin prin drumuiri.

5

9. Ridicari topografice 9.1 Ridicari planimetrice; 9.2 Ridicari nivelmetrice; 9.3 Ridicari tahimetrice

4

Bibliografie9 1. Doandes V., Topografie Generala si Inginereasca, Ed.Politehnica, Timisoara, 2000; 2. Doandes V., Topografie Generala, Ed.Politehnica, Timisoara, 2005; 3. Eles G., Topografie, Ed.Mirton, Timisoara, 2008; 4. Doandes, V., Eles G., Topografie. Aplicatii Numerice, UPT Timisoara, 2000; 5. Eles G., Topografie cu Aplicatii Numerice, Ed.Mirton, Timisoara, 2010.

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT.


1. Aparatura topografica 1.1 Studiul tahimetrelor; 1.1.1 Tahimetre optice clasice; 1.1.2 Tahimetre

electronice; 1.2 Studiul nivelelor; 1.2.1 Nivele optice clasice; 1.2.2 Nivele digitale.

2 Manevrarea practica a aparaturii, exemplificarea modului de lucru, deplasari In teren In vederea efectuarii aplicatiilor practice.

2. Masurarea unghiurilor orizontale 2.1 Metoda semireiteratiei; 2.2 Metoda reiteratiei; 2.3 Metoda turului de

orizont; 2.4 Metoda repetitiei.

7

3. Masurarea unghiurilor verticale. 1

4. Masurarea diferentelor de nivel 4.1 Nivelmentul geometric de la capat; 4.2 Nivelment geometric de la

mijloc; 4.3 Nivelment trigonometric de la capat; 4.4 Nivelment trigonometric de la mijloc.

4

5. Intocmire retelei de sprijin 5.1 Reperajul punctelor de statie; 5.2 Masurarea unghiurilor;

5.3 Masurarea distantelor.

3 Iesiri In teren In vederea materializarii practice a retelei de sprijin. Efectuarea practica a masuratorilor

6. Ridicari tahimetrice 6.1 Efectuarea masuratorilor de teren; 6.2 Prelucrarea masuratorilor.

8 Iesirea In teren In vederea efectuarii masuratorilor necesare

Bibliografie11 1. Doandes V., Eles G., Ghid pentru Masuratori si Calcule Topografice, UPT, Timisoara,1997; 2. Doandes V., Eles G., Manual de Utilizare a Tehnologiilor de Calcul in Topografie, UPT, Timisoara, 2003; 3. Doandes V., Eles G., Topografie. Aplicatii Numerice, UPT, Timisoara, 2003; 4. Doandes V., Popescu D., Ghid Practic pentru Laborator si Practica Topografica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2009; 5. Doandes V., Popescu D., Ghid Practic pentru Laborator si Practica Topografica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010; 6. Eles G., Popescu D., Pisleaga M., Topografie. Ghid Practic pentru Masuratori Topografice, Ed.Mirton, Timisoara, 2013.



Studentii trebuie sa fie pregatiti pentru problemele care apar in cadrul desfasurarii unei activitati in domeniul ingineriei civile, in ceea ce priveste aparatura topografica si masuratorile terestre, topografia reprezentand o disciplina care precede executia lucrarilor de constructii, urmareste executia lor, precum si comportarea lor dupa executie.

10. Evaluare

10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria cursului si a aplicatiilor.

Examen scris. 70%


L: Teste referitoare la lucrarile practice efectuate.

Verificarea individuala a studentilor privind modul in care sunt efectuate lucrerile de laborator.

30%

P:


Fiecare student examinat, va primi un formular care contine un numar de 15 subiecte cu grad diferit de dificultate. Punctajul maxim cumulat pentru cele 15 subiecte este de 100 puncte. Pentru ca studentul sa poata fi promovat, este obligatoriu sa obtina un punctaj de minim 45 puncte.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Utilizarea si Programarea Calculatoarelor 2.2 Titularul activit��ilor de curs Dan PINTEA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Mircea VISESCU, as.dr.ing., Calin NEAGU, dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat

Examin�ri 3



4.1 de curriculum 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Cursul este prezentat pe calculator in regim interactiv. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Lucrarile delaborator sunt efectuate de catre fiecare student pe statii de lucru

individuale, respectand cerintele lucrarilor de laborator.











formare continua si adaptarea eficienta la noile descoperiri stiintifice = 10%


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu aplicatiile Microsoft Office (in principal Word si Excel); Insusirea

notiunilor de programare in Visual Basic (editorul VBA‐Excel). Dobandirea competentelor formate prin intermediul disciplinei Fundamente de Informatica.


Studentii vor fi capabili sa dezvolte calulele specifice si sa editeze partea scisa a lucrarilor si proiectelor din cadrul diverselor discipline, respectiv a Proiectului de Diploma. Totodata, studentii vor deprinde modalitati de a crea propriile functii in Excel (pe baza limbajului de programare inclus) pentru a extinde capabilitatile acestui editor.

8. Conţinuturi


1. Prezentarea pachetului Microsoft Office. Interfata utilizator; lucrul cu fisiere; crearea unui document; salvarea documentelor; punerea in pagina.

2 Prezentarea suportului de curs se face pe calculator folosind


2. Formatarea caracterelor, fonturi, stiluri de formatare; formatarea paragrafelor, tabulatori; inserarea tabelelor, formatarea tabelelor; editorul de ecuatii.

4 retroproiectorul.Suportul de curs este accesibil in pagina de web a disciplinei. 3. Interfata Microsoft Excel; crearea unui document, salvarea

documentelor; introducerea de texte si numere; formatarea celulelor; selectii, copierea / mutarea datelor; crearea formulelor simple, operatori; crearea formulelor complexe; copierea / mutarea celulelor care contin formule; referinte relative si absolute.

4

4. Crearea de diagrame in Excel, tipuri de diagrame, formatarea diagramelor, selectarea tipului corespunzator de diagrama in vederea prezentarii datelor.

2

5. Algoritmi liniari, ciclici si ramificati; transpunrea algoritmilor in limbaje de programare.

2

6. Crearea unei functii simple in VBA‐Excel, parametrii functiilor; returnarea valorilor din functii; algoritmi liniari, ramificati si ciclici cu numar cunoscut de pasi, respectiv cu numar necunoscut de pasi.

4

7. Metoda bisectie Newton‐Raphson; calculul aproximativ al integralelor. 4

8. Lucrul cu matrici, matrici ca parametrii in functii, returnarea unei matrici dintr‐o functie, operatii cu matrici; lucrul cu vectori, vectori ca parametrii in functii, returnarea unui vector dintr‐o functie, operatii cu vectori.

6

Bibliografie9 1. Walkenbach J., Excel VBA Programming for Dummies, Wiley Publishing Inc., Indianapolis, 2004 2. Blattner P., Ulrich L., Cook K., Dyck T., Totul despre Microsoft Excel 2000, Ed.Tora, Bucuresti, 2002 3. Norton P., Freeze J.T., Freeze W.S., Microsoft Office 2000, Ed.Teora, Bucuresti, 2011 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Crearea unui document, salvarea documentelor, punerea in pagina; formatarea caracterelor, fonturi, stiluri de formatare; formatarea paragrafelor, tabulatori; inserarea tabelelor, formatarea tabelelor; editarea de ecuatii.

6 Lucrarile de labolator au suportul in format electronic, iar acesta se distribuie la inceputul


Introducerea de texte si numere; formatarea celulelor; crearea formulelor simple, operatori, crearea formulelor complexe; crearea de diagrame in Excel, formatarea diagramelor.

6 fiecarui laborator cu explicatiile si cerintele lucrarii. Lucrarile de laborator sunt accesibile in pagina de web a disciplinei.

Crearea unei functii simple in VBA‐Excel, parametrii functiilor, returnarea valorilor din functii; algoritmi liniari, ramificati si ciclici.

8

Metoda bisectie Newton‐Raphson, calculul aproximativ al integralelor; Lucrul cu matrici si vectori in VBA.

8

Bibliografie11 1. Walkenbach J., Excel VBA Programming for Dummies, Wiley Publishing Inc., Indianapolis, 2004 2. Blattner P., Ulrich L., Cook K., Dyck T., Totul despre Microsoft Excel 2000, Ed.Tora, Bucuresti, 2002 3. Norton P., Freeze J.T., Freeze W.S., Microsoft Office 2000, Ed.Teora, Bucuresti, 2011



Disciplina este in concordanta cu competentele solicitate inginerilor din domeniul constructiilor. Continutul disciplinei este adaptat la cerintele pietei muncii in urma discutiilor purtate in cadrul diverselor intalniri profesionale.

10. Evaluare


10.4 Curs Test grila cu un set de 30 de intrebari cu

raspunsuri multiple. 40%


L: Doua teste intermediare, unul de verificare a acumularii cunostintelor relativ la editoarele Word si Excel, respectiv al doi‐lea de verificare a cunostintelor referitoare la limbajul de programare VBA.

60%

P:


Atat testul grila pentru verificarea cunostintelor acumulate de la curs, cat si cele doua teste intermediare care verifica cunostintele


practice dobandite trebuie promovate cel putin cu nota minima 5(cinci).



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Chimie Generala 2.2 Titularul activit��ilor de curs Gheorghe FAGADAR‐COSMA, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Gheorghe FAGADAR‐COSMA, conf.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat

Examin�ri 5

Alte activit��i 3 Total ore activit��i individuale 58 3.8 Total ore pe semestru7 100 3.9 Num�rul de credite 3


4.1 de curriculum Fizica, Matematica. 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator utilat corespunzator lucrarilor din programa.







hidrotehnice = 70%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea notiunilor de baza ale chimiei generale cu accent pe probleme specifice

domeniului de studiu al studentilor.


Cunoasterea proprietatilor substantelor si materialelor in scopul corelarii cu elementele si sistemele de constructii cele mai potrivite; evaluarea corecte a proprietatilor materialelor pentru calcule si dimensionari in constructii; corelarea parametrilor fizico‐chimici materiale – mediu ambient in vederea conceperii si proiectarii sistemelor in constructii, executia acestora si aplicarea corecta a cerintelor de calitate, energie si mediu.

8. Conţinuturi


Structura atomului: notiuni de baza, sistemul periodic al elementelor, proprietati.

3 Expunere, explicatie, exemplificare, discutie, problematizare.

Legaturi chimice: legatura ionica, covalenta, metalica, legaturi intre particule constituente ale substantelor.

7

Structura moleculelor: molecule simple si complexe, hidrocarburi, silicati, 4


compusi macromoleculari.

Starile de agregare ale substantelor: caracteristici, transformari ale starilor de agregare.

4

Fenomene de interfata: interfata, clasificari, sorbtia si desorbtia, liofilia si liofobia, aplicatii.

3

Sisteme de substante: definitii, clasificari, sisteme disperse omogene, sisteme disperse heterogene.

4

Reactii chimice: tipuri, cinetica reactiilor chimice. 3

Bibliografie9 Fagadar G., Allgemeine Chemie – Chimie Generala, Ed.Eurostampa, Timisoara, 2004 Bob C., Rosu M., Buchman I., Materiale de Constructii – curs vol.I, IPTV Timisoara, 1985 Nenitescu C.D., Chimie Generala, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979 Pauling L., Chimie Generala, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1972 Dragulescu C., Petrovici E., Introducere in Chimia Anorganica Moderna, Ed.Facla, Timisoara, 1973 Ivanov I., Materiale de Constructii pentru Instalatii, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Introducere: prezentarea laboratorului, a lucrarilor de laborator, a modului de desfasurare a activitatii de laborator, a cerintelor legate de pregatirea lucrarilor de laborator.

2 Discutie, examinare, efectuare practica, explicatie, sistematizare.

2. Analiza calitativa a apei: identificarea de anioni, cationi, substante organice, pH‐ul solutiilor apoase.

2

3. Sisteme disperse: omogene, concentratia solutiilor, eterogene, coloidale, soli si geluri, grosiere, emulsii si suspensii.

2

4. Duritateta apei: definitii, tipuri de duritate, exprimarea, determinarea, eliminarea duritatii apei.

2

5. Coroziunea metalelor si a aliajelor: tipuri de coroziune, indici de coroziune, determinarea vitezei de coroziune.

2

6. Agresivitetea apelor asupra betoanelor: natura si gradul agresivitatii, masuri de protectie primara.

2


Incheierea laboratorului: prezentarea referatelor de lucrari. 2

Bibliografie11 Fagadar G., Chimie – Lucrari de Laborator, Ed.Eurostampa, Timisoara, 2004.



10. Evaluare


10.4 Curs Insusirea cunostintelor. Examen scris: 4 subiecte teoretice / 3 ore. 2/3 10.5 Activit��i aplicative S:

L: Efectuarea tuturor lucrarilor de laborator si insusirea informatiilor aferente.

Verificare orala, test scris, verificarea caietului de laborator.

1/3

P:


Note de minim 5(cinci) atat la examenul scris, cat si la activitatea de laborator.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Geometrie Descriptiva 2.2 Titularul activit��ilor de curs Gheorghe BELEA, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristina Otilia VOICU, s.l.dr.ing., Andreea Luiza ROMAN, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat 2

Examin�ri 2






5.1 de desf��urare a cursului Amfiteatru corespunzator numarului de studenti, laptop, videoproiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de desen, tabla, videoproiector, ecran.





Proiectarea tehnologica si economica pentru lucrari de executie, exploatare si intretinere a constructiilor din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = ‐%

Organizarea si conducerea procesului de executie, exploatare si intretinere a amenajarilor si constructiilor hidrotehnice = ‐%







7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gandirii logice bazata pe rationament si inventivitate, a simtului de organizare,

ordine si disciplina a muncii, precum si a aptitudinilor de orientare si vedere in spatiu.

7.2 Obiectivele specifice Formarea abilitatilor de reprezentare grafica a conceptiei tehnice si de realizare practica a

reprezentarilor geometrice.

8. Conţinuturi


1. Proiectii. Reprezentarea punctului. 2 Expunere, explicatie, exemplu, conversatie.

2. Reprezentarea dreptelor. 2

3. Reprezentarea planului. 4

4. Metode de transformare a proiectiilor. 4

5. Reprezentarea corpurilor geometrice. 4

6. Intersectia poliedrelor si a suprafetelor cilindro‐conice. 4


7. Axonometrie. 2

8. Perspectiva. 2

9. Proiectie cotata. 2

10. Umbre. 2

Bibliografie9 Belea Gh., Reprezentari Geometrice, Ed.Politehnica, Timisoara, 2004 Belea Gh., Geometrie Descrptiva, Ed.Politehnica, Timisoara, 2011 Iancau V., s.a., Reprezentari Geometrice si Desen Tehnic, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Reprezentarea punctelor, dreptelor si planelor. 6 Studii de caz: indicatii teoretice de reprezentare si explicare a imaginilor grafice.

Metode de transformare a proiectiilor 4

Reprezentarea, sectionarea si desfasurarea corpurilor 10

Axonometrie si perspectiva 4

Proiectie cotata 4

Bibliografie11 Belea Gh., Reprezentari Geometrice, Ed.Politehnica, Timisoara, 2004 Belea Gh., Voicu C.O., Geometrie Descrptiva – Culegere de Probleme, Ed.Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002 Iancau V., s.a., Reprezentari Geometrice si Desen Tehnic, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982



10. Evaluare



10.4 Curs Insusirea cunostintelor teoretice

Test teoretic. 50%


L: Dobandirea abilitatilor practice.

Notarea lucrarilor saptamanale. 50%

P:


Nota 5(cinci) la testul cunostintelor teoretice, respectiv nota 5(cinci) la 80% din lucrari.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Engleza 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Elena Claudia CONSTANTIN, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 2 , din care: 3.2 curs ‐ 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 2 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 28 , din care: 3.5 curs ‐ 3.6 activit��i aplicative 28 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum ‐ 4.2 de competen�e Limba Engleza – nivel elementar, A2.



5.1 de desf��urare a cursului ‐ 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice CD player, tabla.







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea si consolidarea cunostintelor si aptitudinilor lingvistice (eventual dobandite in liceu). Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba engleza.


Dobandirea nivelului B1 din Cadrul Comun European de Referinta. Formarea si dezvoltarea competentei de comunicare in limba engleza pentru utilizarea corecta

si nuantata a acesteia in cele mai diverse situatii de comunicare orala / scrisa, sociala si profesionala.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Dezvoltarea deprinderii de a comunica in limba engleza. Contacte sociale; initierea comunicarii; relatii interumane (familia, comunitati sociale si profesionale); activitati individuale si sociale (sfere de interes); descrierea de persoane si obiecte (descriere fizica si functionala).

10 Metode interactive bazate pe tehnici conversationale, respectiv pe insusirea progresiva a cunostintelor; metoda proiectelor, simulare; materiale audio, inregistrari audio si video

Dezvoltarea deprinderii de a comunica in limba engleza in situatii specifice. Exprimarea opiniei, a acordului / dezacordului; solicitarea / transmiterea de informatii in situatii specifice de comunicare; exprimarea necesitatii, a posibilitatii si a probabilitatii; comunicarea in activitatea profesionala (corespondenta, protocol).

8

Dezvoltarea deprinderii de a comunica in limba engleza in situatii specifice profesiei. Descrierea de obiecte, produse, echipamente (dimensiuni, forme, caracteristici, materiale, unitati de masura); definirea, exemplificarea si generalizarea (tehnici de culegere a informatiilor); tehnici de comunicare profesionala; formarea profesionala in domeniul ingineriei.

10


Bibliografie11 1. Powell M., In Company, Macmillan, 2002 2. Jones C., et.al., Inside Out, Macmillan, 2001 3. ***, English for Science and Technology, Cavallioty Publishing House, The British Council, Bucuresti, 1996 4. Soars J., Soars L., Ne Headway, OUP, 1992



Dobandirea cunostintelor de baza a limbii engleze pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul anglofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: teme / raspunsuri orale

(activitatea pe parcurs); referate scrise; prezentari scrise / orale; participarea la ore.

Urmarirea activitatii pe parcursul seminarului; verificarea referatelor si prezentarilor; teste de verificare a cunostintelor si competentelor dobandite (durata intre 10min si 1h, in functie de dificultate).

50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor de verificare a cunostintelor.

L:

P:


Insusirea a minim 50% din cunostintele de gramatica si vocabular prezentate la seminar (exercitii asemanatoare celor parcurse la seminar).



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Franceza 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Laura CHIRIAC, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum ‐ 4.2 de competen�e ‐










hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea / consolidarea cunostintelor si aptitudinilor (eventual dobandite in liceu). Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba franceza.

7.2 Obiectivele specifice Formarea si dezvoltarea competentei de comunicare in limba franceza pentru utilizarea

corecta a acestei limbi straine in situatii diverse de comunicare orala si scrisa, sociala si profesionala.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


1. Contacte sociale, initierea comunicarii. 4 Exemple, brainstorming, jocuri de rol, dialog,

2. Relatii interumane (familia, comunitati sociale si profesionale). 3

3. Activitati individuale si sociale (sfere de interes). 4

4. Descrierea de persoane si obiecte (descriere fizica si functionala). 3

5. Solicitarea / transmiterea de informatii in situatii specifice de comunicare.

8 dezbateri, eseuri.

6. Exprimarea opiniei, a acordului si a dezacordului. 6

Bibliografie11 1. Crolig J.Hh., Girardet J., Nouveau sans frontieres (I, II, III), Ed. Cle International, Paris, 1991 2. Monnerie‐Goarin D., Bienvenue en France (I, II), Ed.Didier, Paris, 1989 3. ***, Bien‐dire, colectie de reviste.



Dobandirea unor cunostinte de baza a limbii franceze pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul francofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare



10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: cunostinte de baza

(vocabular, gramatica); intelegerea unui mesaj scris sau oral; comunicare orala si in scris; exprimarea unei opinii pe diferite teme.

Verificare pe parcurs: activitatea la seminar, raspunsuri orale, prezentari scrise si orale, teste scrise.

50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor scrise.

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Germana 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Andreea UNGUREANU‐RUTHNER, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum ‐ 4.2 de competen�e ‐










hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea / consolidarea cunostintelor de baza de vocabular si gramatica (eventual

dobandite in liceu). Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba germana.


Dobandirea nivelului A1 din Cadrul Comun European de Referinta; Formarea abilitatilor de comunicare orala si in scris; Formarea abilitatilor de intelegere a unui mesaj scris sau oral; Formarea abilitatilor de exprimare a unei opinii, de a purta un dialog pe diferite teme.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Persoane – Limba – Tari: Prezentarea personala; Numarare; Conversatii; Profesii;

8 Conversatie, explicatie, exemplu, simulare conversatii, brainstorming, portofoliu didactic, metoda proiectelor.

Descrirea unor locuri: Oferte; La hotel; Mesele zilei; Solicitarea unei recapitulatii; Rezervare hotel; Articolul hotarat; Rapunsuri da/nu si raspunsuri adevarate; Conjugari la timpul prezent.

8

Muzica, Concert; Turul lumii; Data, lunile anului, zilele saptamanii; Articolul hotarat si nehotarat, pluralul.

8

Recapitulare: exercitii de recapitulare si fixarea problemelor. 4

Bibliografie11 1. Muller M., Rusch P., Scherling T., Optimal A1, Ed.Langensceidt, Berlin, 2004 2. Muller M., Rusch P., Scherling T., Schmidt R., Wertenschlag L., Wilms H., Lemcke C., Moment Mall Lehrbuch 1 und Arbeitsbuch 1, Ed.Langensceidt, Berlin, 1997 3. ***, Deutsche Grammatik, Ed.Duden, Berlin, 2004.




Dobandirea unor cunostinte de baza a limbii germane pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul germanofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: cunostinte de baza

(vocabular, gramatica) corespunzatoare unui nivel de competenta introductiv A1 (intrebari simple, mediu inconjurator apropiat si familiar); comunicare orala si in scris; intelegerea unui mesaj oral sau scris; exprimarea unei opinii pe parcursul unui dialog pe diferite teme.

Activitatea la seminar; teste scrise. 50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor scrise.

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Educatie Fizica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alexandru MIHAI, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 2






5.1 de desf��urare a cursului ‐ 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de fitness si culturism, terenuri de sport, bazin de inot.







hidrotehnice = ‐%


Aplicarea strategiilor de munca eficienta si responsabila, de punctualitate, seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala = 50%

Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice = 50% Documentarea în limba româna si cel putin într‐o limba straina, pentru dezvoltarea profesionala si personala, prin




Imbinarea armonioasa a activitatii intelectuale cu cea fizica. Capacitateta de organizare si practicare sistematica a exercitiului fizic independent. Formarea / dezvoltarea capacitatilor de comunicare si lucru in echipa, cu respectarea

principiului de fairplay, de disciplina si punctualitate, respectiv cu seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si valorilor eticii si moralei sociale.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea ramurii de sport practicate, respectiv a sportului in general.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Dezvoltarea capacitatii motrice generale, educarea tinutei corecte prin exercitii de forta cu propria greutate si aparatele de fitness;

Dezvoltarea coordonarii, prelucrarea selectiva si analitica a segmentelor corpului si tonificarea musculaturii prin mijloace specifice;

Teste de evaluare (Eurofit) a calitatilor motrice dobandite.

8 Prelegere, demonstratie, conversatie, modelare, observatie.

Aplicarea metodelor de exersare in echipa pentru anumite complexe de exercitii fizice.

4

Insusirea notiunilor de regulament in vederea practicarii in mod corect a jocului de minifotbal.

2

Bibliografie11 Ciorsac A., Indrumator de Lucrari Practice – Culturism, Ed.Politehnica, Timisoara, 1998 Almajan‐Guta B., Compendiu de Educatie Fizica in Invatamantul Superior, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010 Almajan‐Guta B., Gimnastica Aerobica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2008 Chirila M., Pasaport pentru Performanta Sportiva, Ed.Politehnica, Timisoara, 2009 Chirila M., Atletism ‐ Alergari, Ed.Politehnica, Timisoara, 1999 Marcu V., Alexandru M., Docimologia Specifica Activitatilor Motrice, Ed.Universitatii, Oradea, 2005


Ionescu D., Stretching – Indrumator de Lucrari Practice pentru Uzul Studentilor,Ed.Politehnica, Timisoara, 2001 Ionescu D., Turcu C., Psihologia Sportului ‐ Compendiu, Ed.Politehnica, Timisoara, 2004.



10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S:

L: Prezenta, participarea activa la lectie, progresul realizat.

Observare curenta. 100%

P:


Cunostinte minime ale regulamentelor de practicare a activitatilor sportive; executarea unor exercitii / combinatii fizice simple.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Practica ‐ Topografica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Daniela POPESCU, s.l.dr.ing., Mihaela PISLEAGA, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 40 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 40 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 40 , din care: 3.5 curs 3.6 activit��i aplicative 40 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Topografie, Algebra si Geometrie, Geometrie Descriptiva,. 4.2 de competen�e Utilizarea calculatoarelor.



5.1 de desf��urare a cursului ‐ 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de topografie, curtea interioara a facultatii.






hidrotehnice = 100% Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate, confort si durabilitate pentru amenajari si constructii

hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Completarea abilitatilor practice dobandite in cadrul cursului si pe parcursul activitatii de

laborator.


Formarea abilitatilor de executie a unei retele de sprijin care urmeaza a fi utilizata pentru efectuarea ridicarilor topografice;

Formarea competentelor necesare pentru intocmirea unui plan de situatie cotat; Dezvoltarea aptitudinilor de lucru in echipa.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


1. Documentare 1.1 Recunoasterea terenului; 8

1.2 Stabilirea traseului pentru reteaua de sprijin. 12

2. Proiectarea retelei 2.1 Materializarea in teren a punctelor retelei 12

2.2 Intocmirea retelei pentru punctele de sprijin 8

Bibliografie11 1. Doandes V., Eles G., Ghid pentru Masuratori si Calcule Topografice, UPT, Timisoara,1997; 2. Doandes V., Eles G., Manual de Utilizare a Tehnologiilor de Calcul in Topografie, UPT, Timisoara, 2003; 3. Doandes V., Eles G., Topografie. Aplicatii Numerice, UPT, Timisoara, 2003; 4. Doandes V., Popescu D., Ghid Practic pentru Laborator si Practica Topografica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010; 5. Eles G., Popescu D., Pisleaga M., Topografie ‐ Ghid Practic pentru Masuratori Topografice, Ed.Mirton, Timisoara, 2013.



Studentii trebuie sa fie pregatiti penrtu rezolvarea problemelor care apar in cadrul desfasurarii unei activitati in domeniul ingineriei civile in ceea ce priveste aparatura topografica si masuratorile terestre, topografia fiind o disciplina prezenta in etapa care precede executia lucrarilor de constructii, sprijina desfasurarea acestor lucrari, respectiv urmareste comportarea in timp a constructiilor.

10. Evaluare




L:

P:

Pr: Subiecte din aria activitatilor tehnice si practice desfasurate; referatul de practica topografica.

Urmarirea activitatii pe parcurs; verificarea referatului de practica; test oral cu intrebari de verificare a activitatii.

100%.

10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Studentul trebuie sa intocmeasca un referat de practica topografica, respectiv sa raspunda corect la minim ½ din intrebarile de verificare a activitatii.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Matematici Speciale 2.2 Titularul activit��ilor de curs Nicolae CRIVAT, lector dr.mat. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Nicolae CRIVAT, lector dr.mat. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Disciplinele de matematica din liceu; Analiza Matematica; Algebra si Geometrie. 4.2 de competen�e Insusirea si utilizarea corecta a notiunilor de matematica din liceu.

















Formarea bazelor matematicii superioare prin argumentari intuitive si aplicatii numerice concrete specifice domeniului ingineriei civile.

Insusirea unuiu mod de gandire coerent, bazat pe o inlantuire de deductii logice in care fiecare etapa sprijina pe cele anterioare.


Intelegerea si utilizarea notiunilor de calcul integral; ecuatii diferentiale si utilizarea lor in probleme tehnice.

Asigurarea competentelor profesionale de a utiliza si aplica cunostintele insusite la curs in rezolvarea problemelor ingineresti cu conexiuni interdisciplinare.

8. Conţinuturi


1. Integrale multiple: 1.1 Integrala dubla; 1.2 Integrala tripla; 1.3 Schimbarea de variabile.

5 Prelegere, demonstratie, conversatie. 2. Integrale curbilinii si de suprafata: 2.1 Definitie, calcul; 2.2 4


Independenta de drum; 2.3 Legatura cu integrala dubla; 2.4 Calculul integralei de suprafata; 2.5 Legatura cu integrala tripla.

3. Notiuni de teoria campurilor: 3.1 Camp scalar si camp vectorial; 3.2 Formulele integrale ale divergentei, ale rotorului, ale gradientului, integrale Stokes.

7

4. Ecuatii diferentiale: 4.1 Ecuatii de ordinul intai; 4.2 Ecuatii liniare de ordin superior.

5

5. Functii complexe: 5.1 Functii complexe elementare, monogenitate; 5.2 Integrala in complex.

7

Bibliografie9 Lipovan O., Analiza Matematica – Calcul Integral, Ed.Politehnica, Timisoara, 2011.


Integrala dubla; Integrala tripla; Integrala curbilinie; Integrala de suprafata.

7 Expunere, conversatie, explicatie, studiu de caz, problematizare.

Campuri vectoriale; Operatori diferentiali; Formule integrale. 7

Ecuatii de ordinul intai; Ecuatii liniare de ordin superior. 6

Functii complexe, monogenitatea; Integrala complexa. 8


Bibliografie11 Gavruta P., Daianu D., Lazureanu C., Cadariu L., Ciurdariu L., Probleme de Matematica – Calcul Diferential, Ed.Mirton, Timisoara, 2004.



10. Evaluare


10.4 Curs Nota la examen se obtine ca medie aritmetica

intre notele de la partea teoretica si cele de la partea aplicativa.

1/2

10.5 Activit��i aplicative S: Nota la seminar (activitatea pe parcurs) are in vedere urmatoarele componente: notele la lucrarile de control, note pentru raspunsurile date la seminar, participarea la seminar.

1/2

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Fizica 2.2 Titularul activit��ilor de curs Simona PRETORIAN, s.l.dr. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Simona PRETORIAN, s.l.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat 4

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Disciplinele de Fizica din liceu; Analiza Matematica; Algebra si Geometrie. 4.2 de competen�e Cunoasterea si intelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale fizicii studiate


in liceu, respectiv utilizarea adecvata a acestora in comunicarea profesionala; Autoevaluarea nevoii de formare profesionala, de evolutie in profesie, de dezvoltare a

competentelor dobandite si de adaptare la cerintele unei societati dinamice.


5.1 de desf��urare a cursului Tabla, proiector, acces la internet (WiFi) 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator dotat cu dispozitive de experimentare, aparate de masura.







Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate, confort si durabilitate pentru amenajari si constructii hidrotehnice = 50%







Cunostinte privind principalele principii si legi ale fizicii; Abilitatea de asimilare si relationare a unor fenomene fizice (clasice) folosind legile

fundamentale ale fizicii cu scopul intelegerii problemelor tehnice, a aspectelor tehnologice multidisciplinare, a impactului tehnicii si tehnologiilor asupra mediului.


Abilitatea aplicarii celor mai potrivite tehnici matematice pentru modelarea unor fenomene fizice aflate la granita formala dintre fizica si inginerie;

Abilitatea de a rezolva o anumita sfera de probleme cunoscute si de a aborda unele cu finalitate inca deschisa, respectiv deschiderea in acest fel a interesului pentru cercetare;

Abilitatea de a obtine informatii experimentale, de a le organiza, analiza si interpreta, de a trage conculzii.


8. Conţinuturi


INTRODUCERE: Obiectul fizicii; Combinarea metodelor teoretice si experimentale in cunoasterea naturii inconjuratoare; Rolul modelelor in fizica; Marimi fizice, principii, legi, estimari, precizii, unitati de masura.

2 Expunere, prelegere, explicatie, exemple, demonstratii, simulare, analiza comparativa, problematizare pentru studiu individual.

ELEMENTE DE MECANICA NEWTONIANA: Spatiul si timpul in mecanica clasica (newtoniana); Sisteme de coordonate si siteme de referinta; Legile lui Newton; Forta gravitationala, de frecare, de inertie; Miscarea in camp de forte; Ecuatii si legi de miscare, conditii initiale; Energia, lucrul mecanic, momentul fortei, momentul cinetic, momentul de inertie; Teoreme si legi de conservare in mecanica clasica.

13

OSCILATII SI UNDE ELASTICE: Oscilatii armonice, amortizate si intretinute; Compunerea oscilatiilor armonice; Unde elastice, ecuatia de propagare, lungimea de unda, viteza de propagare; Interferenta undelor, unde stationare, absorbtia, efectul Doppler, unde seismice; Notiuni de acustica si ultraacustica.

12

ELEMENTE DE TERMODINAMICA: Principiile termodinamicii; Transformari termodinamice ale gazului ideal.

6

ELECTRICITATE SI MAGNETISM: Sarcina electrica, campul electrostatic, marimi caracteristice; Curentul electric; Campul magnetic si marimi caracteristice; Unde electromagnetice, fenomene caracteristice; Radiatia termica.

9

Bibliografie9 1. Dorobantu V., Pretorian S., Fizica intre Teama si Respect, vol.5, Fundamentele Incepatorului in Inginerie, Ed.Politehnica, Timisoara, 2009; 2. Feynman R., Fizica Moderna, vol.1+2, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1969, 1970; 3. Cristea M., Popov D., Barvinschi F., Damian I., Luminosu I., Zaharie I., Fizica – Elemente Fundamentale, Ed.Politehnica, Timisoara,


2006; 4. Luca E., Zet Gh., Ciubotariu C., Fizica Generala, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.


Laborator Experimentul, in echipe de 5‐6 studenti, ca exemplu practic al unor fenomene si legi fizice, ca o demonstratie concreta a acestora, folosind un material teoretic ajutator; Analiza si interpretarea rezultatelor prin reprezentari grafice si comparativ, analiza preciziilor (intre echipe).

1. Erori de masura; Reprezentari grafice. 2. Modelare mecanica a legilor de distributie statistica Gauss si/sau

Maxwell. 3. Studii de acustica. 4. Efectul fotoelectric. 5. Difractia luminii; Determinarea lungimilor de unda a luminii cu ajutorul

retelei de difractie. 6. Determinarea sarcinii specifice a electronului. 7. Radiatia termica; Legea Stefan‐Boltzmann.

2 2 2 2 2 2 2

Seminar

1. Legea de miscare, legea vitezei, acceleratie, forta. 2. Miscarea in camp gravitational.

2 2

Exemple, problematizare,

3. Forte si lucru mecanic, energie cinetica, energie potentiala; Conservari. 4. Oscilatii mecanice.

2 2

conversatie, explicatii.

5. Unde elastice, calculul marimilor caracteristice. 6. Transformari termodinamice.

2 2

7. Campul electric pentru diverse distributii de sarcina electrica. 2

Bibliografie11 Pretorian S., Elemente de Fizica in Probleme Rezolvate si Propuse, Ed.Politehnica, Timisoara, 2005; Pretorian S., Costache M., Chiritoiu V., Fizica – Elemente Fundamentale. Aplicatii, Ed.Politehnica, Timisoara, 2006.



Cunostinte privind principalele principii si legi ale fizicii necesare utilizarii argumentate a tehnicilor si conceptelor in vederea explicarii si interpretarii impactului tehnicii si tehnologiilor asupra mediului;

Notiuni de imbinare si limite de siguranta la utilizarea de noi tehnici si tehnologii.

10. Evaluare



10.4 Curs

Cunoasterea principalelor principii si legi fizice; Abilitatea de asimilare si relationare a unor fenomene fizice (clasice) folosind legile fundamentale ale fizicii.

Examen scris cu durata de 3 ore: 2 subiecte teoretice mai ample si 4 subiecte (intrebari) scurte, vizand enuntul unor legi, cu formula corespunzatoare, cu indicarea unitatilor de masura, cu verificarea unor relatii d.p.d.v. dimensional etc.

2/3

10.5 Activit��i aplicative S: Abilitatea de a rezolva probleme fizico‐ingineresti cunoscute, de a aborda unele cu finalitate inca deschisa, de a argumenta.

Doua teste de cate 1 ora pe parcursul semestrului (sem. 4 si 6) si un test optional (sem. 7). Notarea pe parcursul orelor relativ la exemple, la explicatii si la capacitatea de a redacta rezolvari in urma unor discutii sumare.

1/6

L: Abilitatea de a utiliza corect aparate de masura, de a organiza date experimentale, de a le analiza si interpreta.

Intrebari scurte de verificare a intelegerii si asimilarii fenomenelor si legilor fizice invatate la curs si prezentate in materialul teoretic ajutator al laboratorului, respectiv de verificare a analizei si interpretarii rezultatelor in cadrul echipei si individual.

1/6

P:


Curs: Cunosterea principalelor principii si legi fizice; Seminar: Abilitatea de a rezolva probleme fizico‐ingineresti cunoscute; Laborator: Abilitatea de a utiliza corect aparatele de masura, de a organiza datele experimentale, de a calcula preciziile.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Materiale de Constructii 2.2 Titularul activit��ilor de curs Iosif BUCHMAN, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Ion Catalin BADEA, s.l.dr.ing., Liana IURES, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 2,5 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 70 , din care: 3.5 curs 35 3.6 activit��i aplicative 35 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat 4

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Matematica, Fizica, Chimie 4.2 de competen�e Abilitati pentru munca in echipa.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; Materiale suport: laptop, videoproiector, ecran de proiectie, tabla.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de materiale de constructii dotat cu aparatura corespunzatoare pentru verificarea calitatii principalelor materiale de constructii.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Abordarea materialelor utilizate la executia elementelor si structurilor constructiilor din

domeniul ingineriei civile.


Caracteristicile di domeniile de utilizare ale materialelor prezentate constituie o baza pentru dimensionarea si verificarea constructiilor, pentru proiectarea tehnologica si economica a lucrarilor de executie, exploatare si intretinere a constructiilor care fac obiectul domeniului de studii absolvit.

8. Conţinuturi


1. Caracteristici generale ale materialelor: caracteristici fizico‐mecanice, incercarea mecanica si nedistructiva a materialelor.

7 Expunere si conversatii cu explicatii, analiza comparativa. 2. Materiale din piatra naturala: produse de balastiera, produse de 2


cariera.

3. Lianti anorganici: argile, ipsos, var aerian, ciment Portland si ciment aluminos, lianti micsti.

8.5

4. Mortare cu lianti anorganici: compozitii, caracteristici, tipuri. 2

5. Betoane cu lianti anorganici: betonul de masa volumica normala, betoane speciale, betoane usoare.

5.5

6. Materiale ceramice; Materiale din sticla; Materiale metalice; Materiale din lemn; Tehnologii de obtinere, caracteristici, tipuri si utilizari.

8

7. Materiale bituminoase; Materiale din polimeri; Materiale de izolatie, protectie si finisaj; Tipuri, caracteristici, utilizare.

2

Bibliografie9 1. Neville A.M., Proprietatile Betonului, Ed.Tehnica, Bucuresti, 2003 2. Buchman I., Materiale de Constructii, partea I, Ed.Politehnica, Timisoara, 2009 3. Buchman I., Materiale de Constructii, partea a II‐a, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010 4. Buchman I., Materiale de Constructii – Prezentare Sintetica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2011 5. CP 012/2007 – Cod de Practica pentru Producerea Betonului, Bucuresti. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Prezentarea laboratorului si protectia muncii; 2. Densitattea materialelor;

5 Experimente de laborator privind cunoasterea proprietatilor si verificarea calitatii principalelor materiale de constructii.

3. Compactitatea, porozitatea, absorbtia de apa si volumul de goluri ale materialelor;

4. Verificarea calitatilor ipsolsului si varului;

5

5. Verificarea calitatii cimentului Portland; 6. Verificarea granulozitatii agregatelor;

5

7. Mortare: preparare, verificarea caracteristicilor; 8. Stabilirea compozitiei betoanelor;

5

9. Incercari pe betonul proaspat; 10. Verificarea calitatii materialelor ceramice;

5


11. Verificarea caracteristicilor materialelor lemnoase; 12. Incercarea la tractiune a otelului beton;

5

13. Stabilirea nedistructiva si distructiva a rezistentelor betonului intarit. 14. Recuperari / Incheierea activitatii de laborator.

5

Bibliografie11 1. Buchman I., Bob C., Jebelean E., Badea C., Iures L., Controlul Calitatii Liantilor, Mortarelor si Betoanelor, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003 2. Jebelean E., Bob C., Buchman I., Badea C., Iures L., Verificarea Calitatii Materialelor Anorganice si Organice, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2008 3. Badea C., Iures L., Buchman I., Jebelean E., Bob C., Materiale de Constructii – Proceduri de Laborator, Ed.Eurostampa, Timisoara, 2011.



Studentii vor avea cunostinte bune privind materialele utilizate in domeniul ingineriei civile. Absolventii sunt apreciati de angajatori din punct de vedere al alegerii si utilizarii celor mai eficiente materiale aferente specializarilor

absolvite.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsuri la patru subiecte din aria cursului predat.

Examen scris. 2/3


L: Activitatea practica desfasurata in cadrul lucrarilor de laborator.

Verificarea caietelor cu rezultatele lucrarilor si intrebari din continultul lucrarilor (toate lucrarile sunt obligatorii).

1/3

P:


Toate subiectele examenului scris precum si activitatea de laborator trebuie sa fie notate minim cu nota 5(cinci).



05 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de Mecanica Constructiilor 2.2 Titularul activit��ilor de curs Viorel Daniel UNGUREANU, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Silvia HERNEA, as.dr.ing., Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 7

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Fizica, Algebra si Geometrie, Analiza Matematica. 4.2 de competen�e Capacitatea de operare cu fundamente stiintifice, tehnice si de informatica.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de tip amfiteatru; materiale suport: laptop, videoproiector, ecran de proiectie, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla.














Dezvoltarea bazei de formare a gandirii ingineresti, stabilind criteriile teoretice de studiu si proiectare a structurilor de rezistenta pentru constructii.

Introducerea notiunilor fundamentale ale mecanicii in vederea utilizarii acestora pe parcursul urmatoarelor discipline din cadrul Mecanicii Structurilor, si anume Statica Constructiilor si respectiv Rezistenta Materialelor.


Definirea punctului material si respectiv a rigidului, studiindu‐se echilibrul acestora sub actiunea sistemelor de forte; definirea si schematizarea elementelor de structura, studiindu‐se caracteristicile lor geometrice, respectiv legaturile acestor elemente si starea de solicitare care apare in consecinta; definirea elementelor ce caracterizeaza cinematica punctului material si a rigidului; definirea notiunilor de baza ale dinamicii.

8. Conţinuturi


1. Concepte de baza si principii. 2 Prelegere sustinuta cu


2. Statica; 2.1 Statica punctului material; 2.2 Statica corpului rigid; 2.3 Statica sistemelor de corpuri rigide.

6 ajutorul aparaturii media si completata la tabla, exemplificari, explicatii, intrebari, conversatie.

3. Sisteme de bare articulate (structuri cu zabrele). 4

4. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunilor transversale. 4

5. Cinematica; 5.1 Cinematica punctului material; 5.2 Cinematica solidului rigid: Miscarea de translatie; Momente de inertie; Miscarea plan paralel.

4

6. Dinamica; 6.1 Legile dinamicii; 6.2 Dinamica punctului material; 6.3 Dinamica sistemelor de puncte materiale.

6

7. Utilizarea principiului lucrului mechanic virtual în calculul structurilor static determinate; 7.1 Notiunea de lucru mecanic virtual. Principiul lucrului mecanic virtual; 7.2 Principiul lui d’Alembert.

2

Bibliografie9 Dragulescu D., Toth‐Tascau M., Mecanica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002. Hangan S., Iordanescu M., Ghermanescu M., Mecanica Constructiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. Iacob C., Mecanica Teoretica, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1985. Ilie Gh., Fierbinteanu V., Stanila N., Petrescu I., Mecanica Constructiilor, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1987. Stoenescu Al., Silas Gh., Curs de Mecanica Teoretica, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1959. Ungureanu V., Fundamente de Mecanica, http://www.ct.upt.ro/users/ViorelUngureanu/index.htm. Voinea R.P., Voiculescu D.C., Simion F.P., Introducere in Mecanica Solidului cu Aplicatii în Inginerie, Ed. Academiei RSR, 1989. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Reducerea sistemelor de forte concurente coplanare (regula paralelogramului, regula poligonului, metoda analitica).

2 Expunerea temei, abordare / rezolvare, intrebari / discutii. Reducerea sistemelor de forte coplanare care actioneaza asupra unui

corp rigid (torsorul in raport cu un punct, torsorul minim). 4

Echilibrul corpurilor (elemente de constructii de tip grinzi drepte si bare cotite / cadre), forte de legatura la exterior (reactiuni).

2


Echilibrul sistemelor de corpuri (ansamblu de elemente de constructii de tip bara, grinzi / cadre compuse), forte de legatura la exterior si la interior.

4

Sisteme de bare articulate (structuri cu zabrele), forte de legatura la exterior si la interior (metoda izolarii nodurilor, metoda sectiunilor).

4

Cinematica punctului material: determinarea ecuatiei traiectoriei, determinarea pozitiei, vitezei si acceleratiei la un moment dat.

2

Dinamica punctului material: studiul miscarii deteminând viteza si reactiunea intr‐un punct dat folosind ecuatia de miscare cât si teorema de variatiei a energiei cinetice.

2

Aplicarea principiului lucrului mechanic virtual la calculul reactiunilor structurilor static determinate.

2

Caracteristici geometrice ale sectiunilor elementelor de constructii: centru de greutate, momente de inertie centrale, sistem de axe principal si momente de inertie in raport cu acesta.

6

Bibliografie11 Herisanu N., Fundamente de Inginerie Mecanica – Statica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010 Huidu T., Marin C., Probleme Rezolvate de Mecanica, Ed.Macarie, Targoviste, 2001 Stoenescu Al., Ripianu A., Atanasiu M., Culegere de Probleme de Mecanica Teoretica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965 Nicoara S.‐V., Rezistenta materialelor, Culegere de Probleme – Momente de Inertie, Diagrame de Eforturi, UPTimisoara, 1997



Absolventii trebuie sa deprinda notiunile si principiile mecanicii newtoniene, respectiv sa detina cunostinte corespunzatoare in ceea ce priveste alcatuirea structurilor, respectiv studiul echilibrului elementelor de constructii.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsuri la subiecte teoretice si aplicative din aria disciplinei.

Examen final scris, cu durata de 3 ore si cuprinzand 4 aplicatii si 10‐15 subiecte teoretice scurte.

50%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarile problemelor propuse corespunzator aplicatiilor parcurse la seminar.

Verificarea temelor de casa, respectiv urmarirea activitatii si raspunsurilor la ore; Sase teste cu durata de cca.30min. fiecare, in cursul orelor de seminar, si cuprinzand cate o aplicatie in tema lucrarilor desfasurate; monitorizarea prezentei la ore.

10% 30% 10%

L:


P:


Raspunsurile la subiectele teoretice de examen, rezolvarile fiecarui subiect aplicativ de examen, respectiv raspunsurile la fiecare test /evaluare de pe parcursul seminarului, trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Grafica Tehnica Asistata de Calculator si Desen Tehnic 2.2 Titularul activit��ilor de curs Octavian ROMAN, s.l.dr.ing., Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Luiza ROMAN, as.dr.ing., Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat 4

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Geometrie Desciptiva 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Amfiteatru, laptop, videoproiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de grafica, computere, videoproiector, ecran, tabla.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gandirii logice bazata pe rationament si inventivitate, dezvoltarea simtului de

organizare, de ordine si disciplina a muncii, precum si a aptitudinii de vedere si orientare in spatiu.

7.2 Obiectivele specifice Formarea facultatii de reprezentare grafica a conceptiei tehnice si de realizar practica a

reprezentarilor geometrice.

8. Conţinuturi


Configurarea mediului de desen, introducerea coordonatelor, schimbarea sistemului de coordonate.

2 Expunere, explicatie, exemplu. Selectarea, crearea si modificarea obiectelor si entitatilor. 8

Controlul afisarii imaginii, straturile unui desen. 2

Crearea spatiului pe hartie si tiparirea (plotarea) desenelor. 2


Formate, indicatoare, scari, linii, cotare, scriere. Racordari de curbe, figuri geometrice si corpuri.

4

Elevatii si sectiuni ale constructiilor. 6

Reprezentarea generala a elementelor pentru constructii. 4

Bibliografie9 Belea Gh., Mirea M., Grafica Asistata si Desen Tehnic – Aplicatii, Ed.Politehnica, Timisoara, 2012 Doandes P., AutoCAD 14 2D, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003 Simion I., Grafica Inginereasca – Aplicatii, Ed.BREN, Bucuresti. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Reprezentarea obiectelor in AutoCAD 8 Indicatii teoretice si practice de reprezentare si explicare a imaginilor grafice, conform cursului si indrumatorului de lucrari.

Editarea si tiparirea 4

Reprezentari generale ale constructiilor 4

Desene de ansamblu 12

Bibliografie11 Belea Gh., Mirea M., Grafica Asistata si Desen Tehnic – Aplicatii, Ed.Politehnica, Timisoara, 2012 Doandes P., AutoCAD 14 2D, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003 Simion I., Grafica Inginereasca – Aplicatii, Ed.BREN, Bucuresti.




10. Evaluare


10.4 Curs Insusirea cunostintelor teoretice.

Test teoretic si practic. 50%


L: Insusirea cunostintelor practice.

Verificarea lucrarilor saptamanale. 50%

P:


Nota 5(cinci) la test, respectiv nota 5(cinci) la 80% din totalul lucrarilor saptamanale.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Protectia Mediului 2.2 Titularul activit��ilor de curs Stefan IOSIP‐MOT, conf.dr.ing., Ioana‐Alina COSTESCU, as.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 ‐ 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 2 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� ‐ 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 28 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat

Examin�ri 6



4.1 de curriculum Chimie Generala, Fizica, Biologie. 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Amfiteatru, laptop, videoproiector, ecran de proiectie. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice ‐







hidrotehnice = 40%







Cunoasterea si intelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului; Utilizarea adecvata a limbajului specific in comunicarea profesionala; Utilizarea cunostintelor in domeniu pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de procese si proiecte asociate disciplinei; Aplicarea principiilor si metodelor de baza pentru rezolvarea de probleme specifice in conditii de asistenta calificata; Utilizarea criteriilor si metodelor standard de evaluare; Elaborarea de proiecte profesionale.

7.2 Obiectivele specifice Dobandirea cunostintelor necesare despre factorii mediului ambiant, cunosterea impactulu

constructiilor si amenajarilor asupra acestori factori; Familiarizarea cu normele si dispozitiile legislative din domeniu, dobandirea terminologiei de specialitate.

8. Conţinuturi


Obiectul disciplinei si notiuni generale de baza. 2 Expunere, explicatie, studiu de caz,

Arii protejate, legislatia in domeniul mediului, dezvoltarea durabila – notiuni generale.

4


Principalii poluatori si sursele de producere. Gestionarea deseurilor in marile orase; deseuri solide rezultate in industria constructiilor.

4 conversatie.

Tehnologii pentru tratarea si decontaminarea mediului terestru, acvatic si aerian (atmosferic).

4

Controlul zgomotelor si vibratiilor in zonele cailor de comunicatii; controlul radioactivitatii. Constructii, amenajari si tehnologii de protectie in mediul urban.

4

Surse de energie bazate pe radiatia solara. 2

Stabilizarea populatiei si a climei. 4

Dezvoltarea durabila in domeniul constructiilor. Depasirea pragurilor exploatarii durabile a principalelor resurse.

4

Bibliografie9 Costescu A.I., Protectia Mediului, Ed.Politehnica, Timisoara, 2011.



Bibliografie11



10. Evaluare


10.4 Curs Cunoasterea si intelegerea notiunilor si principiilor in domeniu.

Doua teste scrise pe parcursul semestrului. 100%


L:

P:


Nota 5(cinci) la fiecare din cele doua teste.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Educatie Fizica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alexandru MIHAI, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 2






5.1 de desf��urare a cursului ‐ 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de fitness si culturism, terenuri de sport, bazin de inot.







hidrotehnice = ‐%







Imbinarea armonioasa a activitatii intelectuale cu cea fizica. Capacitateta de organizare si practicare sistematica a exercitiului fizic independent. Formarea / dezvoltarea capacitatilor de comunicare si lucru in echipa, cu respectarea

principiului de fairplay, de disciplina si punctualitate, respectiv cu seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si valorilor eticii si moralei sociale.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea ramurii de sport practicate, respectiv a sportului in general.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Dezvoltarea capacitatii motrice generale, educarea tinutei corecte prin exercitii de forta cu propria greutate si aparatele de fitness;

Dezvoltarea coordonarii, prelucrarea selectiva si analitica a segmentelor corpului si tonificarea musculaturii prin mijloace specifice;

Teste de evaluare (Eurofit) a calitatilor motrice dobandite.

8 Prelegere, demonstratie, conversatie, modelare, observatie.

Aplicarea metodelor de exersare in echipa pentru anumite complexe de exercitii fizice.

4

Insusirea notiunilor de regulament in vederea practicarii in mod corect a jocului de minifotbal.

2

Bibliografie11 Ciorsac A., Indrumator de Lucrari Practice – Culturism, Ed.Politehnica, Timisoara, 1998 Almajan‐Guta B., Compendiu de Educatie Fizica in Invatamantul Superior, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010 Almajan‐Guta B., Gimnastica Aerobica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2008 Chirila M., Pasaport pentru Performanta Sportiva, Ed.Politehnica, Timisoara, 2009 Chirila M., Atletism ‐ Alergari, Ed.Politehnica, Timisoara, 1999 Marcu V., Alexandru M., Docimologia Specifica Activitatilor Motrice, Ed.Universitatii, Oradea, 2005


Ionescu D., Stretching – Indrumator de Lucrari Practice pentru Uzul Studentilor,Ed.Politehnica, Timisoara, 2001 Ionescu D., Turcu C., Psihologia Sportului ‐ Compendiu, Ed.Politehnica, Timisoara, 2004.



10. Evaluare



L: Prezenta, participarea activa la lectie, progresul realizat.

Observare curenta. 100%

P:


Cunostinte minime ale regulamentelor de practicare a activitatilor sportive; executarea unor exercitii / combinatii fizice simple.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Engleza 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Elena Claudia CONSTANTIN, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Limba Engleza sem.1. 4.2 de competen�e Nivel incepatori – B1.










hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Consolidarea si largirea cunostintelor lingvistice existente. Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba engleza.

7.2 Obiectivele specifice Dobandirea nivelului B2 din Cadrul Comun European de Referinta. Dezvoltarea competentei de comunicare in limba engleza pentru utilizarea corecta si nuantata

a acesteia in cele mai diverse situatii de comunicare orala / scrisa, sociala si profesionala.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


. Metode interactive bazate pe tehnici conversationale, respectiv pe insusirea progresiva a cunostintelor; metoda proiectelor, simulare; materiale audio, inregistrari audio si video

.

.

Bibliografie11 1. Powell M., In Company, Macmillan, 2002 2. Jones C., et.al., Inside Out, Macmillan, 2001 3. ***, English for Science and Technology, Cavallioty Publishing House, The British Council, Bucuresti, 1996 4. Soars J., Soars L., Ne Headway, OUP, 1992




Dobandirea cunostintelor de baza a limbii engleze pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul anglofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: teme / raspunsuri orale

(activitatea pe parcurs); referate scrise; prezentari scrise / orale; prezenta la ore.

Urmarirea activitatii pe parcursul seminarului; verificarea referatelor si prezentarilor; teste de verificare a cunostintelor si competentelor dobandite (durata intre 10min si 1h, in functie de dificultate).

50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor de verificare a cunostintelor.

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Franceza 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Laura CHIRIAC, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Limba Franceza sem.1. 4.2 de competen�e Nivel incepatori.










hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Consolidarea si largirea cunostintelor lingvistice existente. Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba franceza.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea competentei de comunicare in limba franceza pentru utilizarea corecta si

nuantata a acestei limbi straine in cele mai diverse situatii de comunicare orala si scrisa, sociala si profesionala.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


1. . Exemple, brainstorming, jocuri de rol, dialog,

2. .

3. .

4. .

5. . dezbateri, eseuri.

6. .

Bibliografie11 1. Crolig J.Hh., Girardet J., Nouveau sans frontieres (I, II, III), Ed. Cle International, Paris, 1991 2. Monnerie‐Goarin D., Bienvenue en France (I, II), Ed.Didier, Paris, 1989 3. ***, Bien‐dire, colectie de reviste.



Dobandirea unor cunostinte de baza a limbii franceze pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul francofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare



10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: cunostinte generale

(vocabular, gramatica); intelegerea unui mesaj scris sau oral; comunicare orala si in scris; exprimarea unei opinii pe diferite teme.

Verificare pe parcurs: activitatea la seminar, raspunsuri orale, prezentari scrise si orale, teste scrise.

50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor scrise.

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Limbi Straine – Limba Germana 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Andreea UNGUREANU‐RUTHNER, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Limba Germana sem.1. 4.2 de competen�e Nivel incepatori – A1.










hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Completarea cunostintelor de baza (vocabular si gramatica) existente. Familiarizarea cu valorile culturale si de civilizatie ale popoarelor vorbitoare de limba franceza.


Dobandirea nivelului A2 din Cadrul Comun European de Referinta; Dezvoltarea abilitatilor de comunicare orala si in scris; Dezvoltarea abilitatilor de intelegere a unui mesaj scris sau oral; Dezvoltarea abilitatilor de exprimare a unei opinii, de a purta un dialog pe diferite teme.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Momentele zilei – Locul de munca ‐ Timp liber: Dimineata; La birou; Interviul; Timp liber; Conversatii curente; Citirea orei; Meserii; Verbe; Ciitari; Articolul nehotarat; Negare.

8 Conversatie, explicatie, exemplu, simulare conversatii, brainstorming, portofoliu didactic, metoda proiectelor.

A manca ‐ A bea ‐ La cumparaturi: La restaurant; La piata; La centru comercial; La supermarket;In vizita; Petrecerea; Intrebari retorice; aliment; Notite scrise; Verbele modale: semnificatie; conjugare; pozitia in propozitie.

8

Lectii de vorbire: Invatare: Cum si de ce?; Asa sau asa?; La cursurile de germana; Metode de invatare; Intelegerea textului; Trimiterea unui e‐mail; In sala de curs; Lectii audio; Gramatica.

8

Recapitulare: Exercitii de recapitulare si fixare a problemelor studiate; examinarea studentilor.

4

Bibliografie11 1. Muller M., Rusch P., Scherling T., Optimal A1, Ed.Langensceidt, Berlin, 2004 2. Muller M., Rusch P., Scherling T., Schmidt R., Wertenschlag L., Wilms H., Lemcke C., Moment Mall Lehrbuch 1 und Arbeitsbuch 1, Ed.Langensceidt, Berlin, 1997 3. ***, Deutsche Grammatik, Ed.Duden, Berlin, 2004.




Dobandirea unor cunostinte de baza a limbii germane pentru a putea conversa cu parteneri din spatiul germanofon, corespunzator cerintelor diversilor angajatori.

10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: cunostinte generale

(vocabular, gramatica) corespunzatoare unui nivel de competenta elementar A2; comunicare orala si in scris; intelegerea unui mesaj oral sau scris; exprimarea unei opinii pe parcursul unui dialog pe diferite teme.

Activitatea la seminar; teste scrise. 50% ‐ activitatea la seminar, 50% ‐ media testelor scrise.

L:

P:





05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Practica ‐ Topografica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Daniela POPESCU, s.l.dr.ing., Mihaela PISLEAGA, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 40 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 40 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 40 , din care: 3.5 curs 3.6 activit��i aplicative 40 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Topografie, Algebra si Geometrie, Geometrie Descriptiva,. 4.2 de competen�e Utilizarea calculatoarelor.



5.1 de desf��urare a cursului ‐ 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de topografie, curtea interioara a facultatii.







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Completarea abilitatilor practice dobandite in cadrul cursului si pe parcursul activitatii de

laborator.


Formarea abilitatilor de executie a unei retele de sprijin care urmeaza a fi utilizata pentru efectuarea ridicarilor topografice;

Formarea competentelor necesare pentru intocmirea unui plan de situatie cotat; Dezvoltarea aptitudinilor de lucru in echipa.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


3 Efectuarea masuratorilor de teren 3.1 Stabilirea echipelor de lucru si a atributiilor acestora;

2

3.2 Stabilirea detaliilor care urmeaza a fi ridicate; 3

3.3 efectuarea masuratorilor propriuzise. 12

4 Prelucrarea masuratorilor de teren 4.1 Analiza elementelor obtinute din masuratorile de teren;

3

4.2 Introducerea datelor obtinute din masuratori in programele specifice de calcul;

6

4.3 Prelucrarea masuratorilor topografice; 8

4.4 Interpretarea rezultatelor obtinute; 2

4.5 Refacerea greselilor din masuratori. 4

Bibliografie11 1. Doandes V., Eles G., Ghid pentru Masuratori si Calcule Topografice, UPT, Timisoara,1997; 2. Doandes V., Eles G., Manual de Utilizare a Tehnologiilor de Calcul in Topografie, UPT, Timisoara, 2003; 3. Doandes V., Eles G., Topografie. Aplicatii Numerice, UPT, Timisoara, 2003; 4. Doandes V., Popescu D., Ghid Practic pentru Laborator si Practica Topografica, Ed.Politehnica, Timisoara, 2010; 5. Eles G., Popescu D., Pisleaga M., Topografie ‐ Ghid Practic pentru Masuratori Topografice, Ed.Mirton, Timisoara, 2013.




Studentii trebuie sa fie pregatiti penrtu rezolvarea problemelor care apar in cadrul desfasurarii unei activitati in domeniul ingineriei civile in ceea ce priveste aparatura topografica si masuratorile terestre, topografia fiind o disciplina prezenta in etapa care precede executia lucrarilor de constructii, sprijina desfasurarea acestor lucrari, respectiv urmareste comportarea in timp a constructiilor.

10. Evaluare



L:

P:

Pr: Subiecte din aria activitatilor tehnice si practice desfasurate; referatul de practica topografica.

Urmarirea activitatii pe parcurs; verificarea referatului de practica; test oral cu intrebari de verificare a activitatii.

100%.


Studentul trebuie sa intocmeasca un referat de practica topografica, respectiv sa raspunda corect la minim ½ din intrebarile de verificare a activitatii.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de Inginerie Electrica si Electronica 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ioan BERE, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Calin CHIOREANU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 3

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Analiză matematică, algebră liniară și Geometrie, Fizică, Matematici speciale 4.2 de competen�e Calcul algebric, vectorial, integral și diferențial; Noțiuni elementare de Fizică



5.1 de desf��urare a cursului Sală mare, tablă 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator dotat cu dispozitive de experimentare în electrotehnică, aparate de măsură







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea unitară a fundamentelor științifice din domeniul Ingineriei electrice și

Electronice, necesare înțelegerii unor discipline prezentate ulterior, cât și lărgirii orizontului tehnic, în scopul obținerii competențelor utile conlucrării cu alți specialiști pentru rezolvarea proiectelor multidisciplinare

7.2 Obiectivele specifice 1. Ilustrarea abordării inginerești a problemelor concrete de electrotehnică generală. 2. Dezvoltarea deprinderilor practice, a capacității de măsurare și interpretare a rezultatelor

experimentale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Electromagnetism 1.1 Fenomene, mărimi și proprietăți electrice, magnetice și de

conducție electrică 1.2 Legi în câmp electric, magnetic și de interdependență 1.3 Unele forțe în câmp electric, respectiv magnetic

8 Prelegeri, explicații, exemplificări, conversații, recomandări

2. Circuite electrice și magnetice 2.1 Circuite de curent continuu 2.2 Circuite magnetice 2.3 Circuite în regim sinusoidal

9

. Elemente constructive și principiile de funcționare ale unor mașini 6


electrice 3.1 Transformatorul electric 3.2 Motorul asincron 3.3 Mașina de curent continuu 4. Elemente de electronică 4.1 Noțiuni generale 4.2 Redresarea 4.3 Amplificarea

5

Bibliografie9 1. Bere Ioan, 1998, Electrotehnică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara; 2. Bere Ioan, 1997, Electrotehnică și utilizări, UPT, Timișoara; 3. Șora C., Bere I., și colectivul, 2013, Bazele Electrotehnicii, Editura Politehnica, Timișoara. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Prezentarea laboratorului și a unor dispozitive. Instructaj de

protecția muncii 2

2. Surse de energie electrică. Elemente de circuit și aparate de măsură

2

3. Circuite de curent continuu 2 4. Studiul experimental al circuitelor monofazate 2 5. Măsurarea puterii și energiei electrice în circuitele monofazate 2 6. Transformatorul electric și motorul asincron (principii) 2 7. Recuperări 2

Bibliografie11 1. Bere Ioan și colectivul, 1991, Electrotehnică și mașini electrice – laborator, UPT, Timișoara.




Cunoștințele de electrotehnică generală sunt necesare înțelegerii unor discipline din planul de învățământ, predate ulterior. Aplicațiile electrotehnicii fiind general răspândite, aceste cunoștințe permit lărgirea orizontului tehnic și conduc la deprinderi

utile în viața de zi cu zi. De asemenea, conduc la competențe necesare colaborării cu alți specialiști, pentru rezolvarea completă a proiectelor complexe, multidisciplinare.

10. Evaluare


10.4 Curs

Tratarea a șase chestiuni simple și cu timp de abordare individual mic Abordarea completă a două chestiuni teoretice de complexitate mai mare. Rezolvarea a două aplicații, (curent continuu, regim sinusoidal)

Examen scris

Examen scris

Examen scris

22% 22% 22%


L: Cunoașterea teoretică a

lucrării Realizarea montajelor și măsurători Prelucrarea și interpretarea datelor experimentale

Teste scurte de verificare

Prezentarea funcționării montajelor și

verificarea datelor măsurate

Prezentarea lucrării prelucrate, răspunsuri la

întrebări

11% 12% 11%

P:


Cunoașterea noțiunilor fundamentale de electrotehnică, (mărimi, legi, teoreme); Rezolvarea problemelor de curent continuu și de regim sinusoidal; Realizarea corectă, (după schemă dată), a unor montaje de complexitate medie; Stăpânirea citirii aparatelor de măsură și interpretarea corectă a datelor experimentale.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Matematici Asistate de Calculator (Metode Numerice) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Anania GIRBAN, lector dr.mat. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Anania GIRBAN, lector dr.mat. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 1/1 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative

14/14 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat ‐

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Analizǎ matematicǎ, Algebrǎ liniarǎ si geometrie


4.2 de competen�e Matematici speciale









hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea de catre studenţi a unui mod de gandire coherent, bazat pe o inlantuire de deductii logice in care fiecare etapa le sprijina pe cele anterioare

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea de catre studenţi a metodelor şi algoritmilor necesari inginerilor precum şi

deprinderea de a prelucra date cu ajutorul programului Mathematica / Matlab Completarea cunoştinţelor de matematici speciale necesare inginerilor, cum ar fi: probabilităţi şi statistică, transformata Laplace şi ecuaţiile cu derivate parţiale de ordinul doi.

8. Conţinuturi


1.Aproximarea funcţiilor.

1.1. Interpolare, aproximare în sensul celor mai mici pătrate,

1.2. Integrare numerică

4 Expunere, prelegere, conversatie, explicatie, exemplu, demonstratie,

Laborator : Implementare pe calculator a

2. Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice

2.1. Metoda lui Gauss

2.2. metoda lui Newton

4

3.Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale

3.1. Metoda lui Euler, 6


3.2. Metode de tip Runge‐Kutta,

3.3. Metode de tip predictor‐corector,

3.4. Metoda transformatei Laplace

metodelor de rezolvare a problemelor matematice prezentate la curs.

4.Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II 4.1.Forma canonica a ecuatiilor cu derivate parţiale de ordinul doi liniare.

4.2. Ecuatia caldurii si ecuatia coardei vibrante

4

5.Calcul variational 5.1. Variatia unei functionale. 5.2.Ecuatia Euler pentru diferite tipuri de functionale. Aplicatii

4

6.Elemente de teoria probabilitatilor si statistica

6.1.Câmp de evenimente, câmp de probabilitati, variabile aleatoare continui şi discrete.

6.2.Funcţia de repartiţie şi densitatea de probabilitate, caracteristici numerice.

6.3.Elemente de statistică descriptivă

6

Bibliografie9 Năslău P., Negrea R., Cadariu L., Caruntu B., Popescu D., Balmez M., Dumitrascu C., Matematici asistate de calculator, Ed.

Politehnica, Timisoara, 2005

8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Laborator

1.1 Programul Mathematica / Mathlab: prezentare, utilizare.

1.2 Aproximarea funcţiilor : Comenzi Mathematica/Matlab, Polinom de

interpolare Lagrange, polinom de aproximare în sensul celor mai mici

pătrate, integrare numerică folosind formula trapezului şi formula lui

Simpson.

1.3 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii algebrice: Comenzi

Mathematica/Matlab, metoda lui Gauss.

1.4 Rezolvarea numerica a ecuatiilor neliniare: Comenzi

Mathematica/Matlab, Metoda lui Newton, metoda tangenta‐secanta.

1.5 Rezolvarea numerica a ecuatiilor diferentiale: Comenzi

Mathematica/Matlab, metoda Runge‐Kutta, metoda Adams‐Bashforth‐

Moulton, metoda transformatei Laplace.

1.6 Rezolvarea numerica a ecuatiilor cu derivate parţiale, elemente de probabilităţi şi statistică: Comenzi Mathematica/Matlab

2

2

2

2

2

4

Implementare pe calculator a metodelor de rezolvare a problemelor matematice prezentate la curs.


2.Seminar

2.1 Aproximarea funcţiilor : Polinom de interpolare Lagrange, polinom de

aproximare în sensul celor mai mici pătrate, integrare numerică folosind

formula trapezului şi formula lui Simpson

2.2 Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II: aducerea la forma canonica in

cele trei cazuri (eliptic, parabolic şi hiperbolic), ecuatia caldurii si ecuatia

coardei vibrante. Integrarea formei canonice in cazuri particulare.

2.3 Transformata Laplace: Rezolvarea ecuatiilor diferentiale si a sistemelor

de ecuatii diferentiale folosind transformata Laplace.

2.4 Calcul variational: Variatia unei functionale. Ecuatia Euler pentru diferite

tipuri de functionale.

2.5 Elemente de teoria probabilitatilor si statistica: camp de evenimente, camp de probabilitati, variabile aleatoare continui si discrete, caracteristici numerice.

4 4 2 2 2

Aplicatii ale metodelor de rezolvare a problemelor matematice prezentate la curs.

Bibliografie11 Năslău P., Negrea R., Cadariu L., Caruntu B., Popescu D., Balmez M., Dumitrascu C., Matematici asistate de calculator, Ed.

Politehnica, Timisoara, 2005



10. Evaluare


10.4 Curs Evaluare distribuita Examinare in scris, durata 2 ore , 2 parti

(1ora+1ora)…Ponderea activitatii pe parcurs reprezinta jumatate din nota finala

1/2

10.5 Activit��i aplicative S: Test de verificare Nota la seminar se obtine ca o medie ponderata a doua lucrari iar nota la laborator se

0.5/2


obtine in baza unui test pe calculator

L: Test de verificare pe calculator

Nota pentru activitatea pe parcurs se calculeaza ca medie aritmetica a notelor de la seminar si laborator

0.5/2

P:


50%



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Cai de comunicatie terestre 2.2 Titularul activit��ilor de curs Gheorghe LUCACI, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Paul Teodor MARC, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 3.5 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 1.5 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 49 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative 21 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat 5

Examin�ri 5



4.1 de curriculum Algebra si geometrie, Geometrie descriptiva 4.2 de competen�e Materiale de constructii



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs, dotata cu tabla si videoproiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari dotata cu echipamente specifice







hidrotehnice = ‐%







Se urmareste dobandirea de cunostinte teoretice si practice pentru studenti, referitoare la elementele geometrice ale cailor de comunicatie terestre ( drumuri, cai ferate) in plan, profil longitudinal si profil transversal, din punct de vedere al definirii si dimensionarii acestora. Se prezinta sintetic modul de alcatuire a infrastructurii si suprastructurii drumurilor si cailor ferate, materialele si tehnologiile specifice utilizate la constructia acestora. De asemenea sunt abordate elementele constructive si alcatuirea podurilor


Dobandirea de cunostinte pentru determinarea elementelor geometrice in plan, profil longitudinal si profil transversal tip

Cunoasterea principiilor de stabilirea a clasei tehnice a drumurilor Interpretarea si elaborarea pieselor scrise si desenate pentru un proiect de drum, respectiv

pod

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare Sisteme de transport: Definirea si clasificarea sistemelor de transport. 3 Prelegerea


Sisteme de transport internodale, Sistemul de transport global participativa, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstratia, exemplificarea

Elemente geometrice: Elementele drumurilor si cailor ferate in plan. Elementele drumurilor si cailor ferate in profil longitudinal Elementele drumurilor si cailor ferate in profil transversal. Calculul principalelor elemente geometrice ale drumurilor si cailor ferte. Vizibilitatea la drumuri

12

Infrastructura cailor de comunicatie terestre: Principiil de proiectare a terasamentelor. Compactarea terasamentelor. Protectia terasamentelor. Principii de sprijinire si consolidare a terasamentelor.

4

Suprastructura cailor de comunicatie terestre: Alcatuirea structurilor rutiere. Alcatuirea suprastructurii cailor ferate

4

Infrastructura podurilor: Alcatuirea infrastructurii de poduri. Tehnologii de realizarea a infrastructurii de poduri

5

Suprastructura podurilor: Alcatuirea suprastructurii de poduri. Tehnologii de realizare a suprastructurii de poduri

7

Bibliografie9 1.BELC , F., LUCACI, Ghe. Cai de comunicatie terestre. Elemente de constructie Editura Solness, Timisoara, 2001; 2.BONDARIUC, V., BANCILA, R., si BOLDUS, D. Poduri metalice, vol. I si II , Editura Trefla, Bucuresti, 1997. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Proiectarea elementelor geometrice ale unei cai de comunicatie terestre. (Proiectarea elementelor de profil transversal pentru drum public, Proiectarea elementelor de profil transversal tip de cale ferata , Calculul unei racordari circulare in plan. Trasarea racordarii. Raportarea profilului longitudinal. Proiectarea profilului longitudinal. Elaborare memoriu tehnic.

4 Exercitiu, descrierea, demonstratia si exemplificarea

Dispozitie generala la un pod cu cale sus. ( Notiuni introductive de predimensionare. Elaborare desen, dispozitie generala pod cu calea sus

6


Plan cofraj pila cu rigla si plan cofraj suprastructura pod pe doua grinzi consolidat cu placa de suprabetonare. ( Stabilirea dimensiunilor pilei, Stabilirea sectiunii transversale a suprastructurii. Elaborarea planselor

4

Bibliografie11 1.BELC, F., Cai de comunicatie terestre. Elemente de proiectare. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999, COHEN 2.lucaci, Hhe, BELC, F., BANCEA, C., COSTESCU C. Drumuri. Elemente de proiectare. Timisoara, Editura Politehnica,2010



Disciplina este in concordanta cu competentele solicitarile inginerilor de drumuri de catre societatile de administrare, proiectare, constructie si intretinere a drumurilor

Continutul disciplinei a fost adaptat la cerintele pietei muncii, in urma discutiilor purtate in cadrul diverselor intalniri profesionale sau a manifestarilor stiintifice organizate prin Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania

10. Evaluare


10.4 Curs

Capacitatea de a identifica, defini, demonstra, calcula si interpreta corect conceptele introduse in curs. Capacitatea de a sistematiza si sintetiza problematica abordata la curs cu cea cuprinsa in bibliografia recomandata

Evaluare distribuita. Se solicita tratarea a 3 subiecte din continutul disciplinei

60%


L: Capacitatea de a transpune cunostintele acumulate in exemple concrete cu continut aplicativ. Capacitatea de a efectua

Prezenta si participarea activa la orele de aplicatii, modul de redactare a lucrarilor si demonstrarea cunostintelor dobandite in cadrul unei sustineri orale a continutului proiectului realizat

40


calcule de proiectare, de a identifica tehnologiile aplicabile in functie de situatia concreta existenta si de a furniza solutii tehnice specifice domeniului abordat

P:


Pentru promovare este necesara obtinerea unei note de minim 5 (cinci) la toate subiectele solicitate la examen, prezenta obligatorie la minim 75% din orele didactice de aplicatii, predarea proiectului si dovedirea cunostintelor acumulate in cadrul orelor de aplicatii



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu�ia de înv��mânt superior Universitatea Politehnica Timişoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Constructii / Hidrotehnica 1.3 Catedra ▬



2.1 Denumirea disciplinei Rezistenta materialelor 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian DOGARIU, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Tamara MIHU, s.l.dr.ing., Ioan BOTH, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 5.5 , din care: 3.2 curs 2.5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 3 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 77 , din care: 3.5 curs 35 3.6 activit��i aplicative 42 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat 4

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Cunostinte medii (de liceu) ce tin de notiunile elementare de matematica(Trigonometrie, Fizica, Analiza matematica si Algebra)


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti
















Obiectivul principal al disciplinei este de a forma aptitudini tehnice ingineresti ale studentilor, in asa fel incat sa le permita proiectarea structurilor de rezistenta rationale, care sa asigure pe de o parte siguranta si stabilitatea in exploatare, iar pe de alta parte sa duca la realizarea acestora in conditii cat mai economice. Astfel, dupa ce sunt prezentate notiunile fundamentale pentru drupul de discipline al Mecanicii Constructiilor, in acest semestru sunt studiate solicitarile simple ale barelor.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Elemente introductive (Obiectul, Schematizari, Ipoteze

fundamentale, Caracteristici geometrice ale sectiunilor transversale.)

5 Expunere,conversatie, explicatie, exemplu, demonstratie, problematizare. 2. Aspectele starii de solicitare (Aspectul geometric,

Aspectul static, Aspectul fizic)

9


3. Solicitari simple ale barelor (Intinderea\compresiunea centrica, planul tensiunilor. Forfecarea sectiunilor mici. Incovoierea barelor drepte, Rasucirea libera a barelor.)

21

Bibliografie9 1. Ciomocos, F.D., Rezistenta Materialelor in Ingineria Structurilor‐ Volumul I, Ed. Mirton, Timisoara, 2003 2. Ciomocos, F.D., Nicoara, S.V., Cosntantin A.T. , Rezistenta Materialelor, Aplicatii‐ Volumul I, Lito. U.P.T., Timisoara. 2004 3. Hibbler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunilor transversale ale barelor

14 Conversatie, explicatie, exemplu, problematizare

Calcului eforturilor si trasarea diagramelor de eforturi 14

Determinarea tensiunilor si deformatiilor in cazul solicitarilor simple ale bazelor

14


Bibliografie11 1. Ciomocos, F.D., Rezistenta Materialelor in Ingineria Structurilor‐ Volumul I, Ed. Mirton, Timisoara, 2003 2. Ciomocos, F.D., Nicoara, S.V., Cosntantin A.T. , Rezistenta Materialelor, Aplicatii‐ Volumul I, Lito. U.P.T., Timisoara. 2004 3. Hibbler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997



10. Evaluare


10.4 Curs

Examen scris: 3 subiecte teoretice ingineresti, 2 probleme tehnice ingineresti (verificare, dimensionare, incarcare admisa)

Examen scris Examen 3 ora.

66%


L:

P: Sus�inere proiect 34%


Nota minim� de promovare a examenului este 5. Nota minim� de promovare a activit��ii aplicative este 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Inginerie Civilă / 60 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Amenajari si Constructii Hidrotehnice / L20101006040 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Geologie inginerească și geotehnică 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ion BOGDAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alexandra CIOPEC, s.l.dr.ing., Octavian ROMAN, s.l.dr.ing.

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 8

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Rezistența materialelor, Fizică, Chimie 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente științifice, inginerești



5.1 de desf��urare a cursului Sală de capacitate mare. Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiecție, tablă. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de geotehnică, aparatură d elaborator geotehnic, tablă.














Cursul acoperă prima parte a disciplinei de Geotehnică și fundații, și anume noțiuni

generale de geotehnică inginerească, modul de formare a structurii socarței terestre, compoziția acesteia și formarea masivelor de pământ ca suport al construcțiilor.

De asemenea prezintă noțiuni de bază privind caracteristicile geotehnice fizice ale pământurilor care alcătuiesc zona activă a construcțiilor și noțiuni cu care se operează în stabilirea forțelor cu acționează asupra construcțiilor.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind întocmirea studiilor geotehnice, mod

de calcul a capacității portante a terenului de fundare, fenomene caracteristice pământurilor în acțiunea lor asupra structurilor inginerești.

Proiectarea rațională a infrastructurii construcțiilor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Structura globului terestru și a scoarței terestre, (forma, structura și

proprietățile geofizice ale globului terestru, structura scoarței terestre)

3 Prelegere, conversații, explicații, exemplificări

2. Geodinamica internă, (fenomene magnetice, procesele de metamorfism, mișcările oscilatorii tectonice, cutremurele de pământ)

4

3. Geodinamica externă, (factorii genetici ai reliefului, terestru, relieful 3


tectonic și relieful eroziv-acumulativ) 4. Noțiuni generale de mineralogie și de petrografie, (mineralele

componente ale rocilor, structura, textura și clasificare rocilor metamorfice, magmatice și sedimentare)

3

5. Componentele pământurilor, (structura pământurilor, faza lichidă, apa liberă, apa legată fizic, apa capilară, permeabilitatea pământurilor)

6

6. Caracteristicile fizice ale pământurilor, (densitatea scheletului mineral și a pământurilor, indicele porilor, porozitatea și gradul de îndesare, umiditatea și limitele de plasticitate și consistența pământurilor argiloase, relații de legătură între caracteristicile fizice ale pământurilor)

9

Bibliografie9 1. Bogdan Ion, 1998, Geomorfologie și Geologie inginerească, Vol. I, UPT, Timișoara; 2. Arad Valentin, Bogdan Ion, 2001, Geotehnică și Fundații, Editura Solness, Timișoara; 3. Haida Virgil, Marin Marin, Mirea Monica, 2008, Mecanica Pământurilor, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Laborator – Cercetarea terenului de fundare, metode de

prospectare a terenului, volumul cercetărilor, cercetarea terenului de fundare prin sondaje, cercetarea terenului de fundare prin foraje.

2 Expunere temă, discuții, întrebări, rezolvare

2. Laborator – Minerale și roci, geneza mineralelor, clasificarea mineralelor, structura internă a mineralelor, proprietățile mineralelor, clasificarea rocilor după modul de formare, roci sedimentare, roci magmatice, roci metamorfice.

2

3. Laborator – Analiza granulometrică a pământurilor prin metoda cernerii și prin metode sedimentării, metoda cernerii, (încercarea d elaborator și prelucrarea rezultatelor), metoda sedimentării, (încercarea de laborator și prelucrarea rezultatelor).

4

4. Laborator – Determinarea indicilor de structură și apa în pământ, densitatea scheletului mineral, greutatea volumică a pământului, porozitatea și indicele porilor, gradul de îndesare și capacitatea de îndesare, umiditatea pământurilor și gradul de umiditate, limitele de plasticitate.

6


Bibliografie11 1. Bogdan Ion, 1998, Geomorfologie și geologie inginerească, Vol. I, UPT, Timișoara; 2. Arad Valentin, Bogdan Ion, Geotehnică și Fundații, Editura Solness, Timișoara; 3.Haida Virgil, Marin Marin, Mirea Monica, 2008, Mecanica Pământurilor, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara.



Disciplina este în concordanță cu competențele solicitate inginerilor de către societățile de administrare, proiectare a construcțiilor civile.

Conținutul disciplinei a fost adaptat la cerințele pieței muncii, în urma discuțiilor purtate în cadrul diverselor întâlniri profesionale sau a manifestărilor științifice organizate de către societăți de profil.

10. Evaluare


10.4 Curs Răspunsul la subiecte din aria cursului și a aplicațiilor

Examen scris. Se solicită tratarea a patru subiecte din conținutul disciplinei

65%


L: Rezolvarea problemelor

corespunzătoare lucrărilor de laborator pe durate semestrului

Participarea activă la orele de laborator, prezentarea rezolvărilor și rezultatelor experimentelor, răspunsuri la întrebări

35%

P:


Pentru promovare este necesară obținerea unei note de minim 5 (cinci) la toate subiectele solicitate la examen, prezența obligatorie la orele didactice de laborator și dovedirea cunoștințelor acumulate în cadrul orelor de laborator.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Cultura si civilizatie 2.2 Titularul activit��ilor de curs Sorin SUCIU, lector dr. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Sorin SUCIU, lector dr. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum 4.2 de competen�e Logica, Psihologie, Economie, studiate in liceu.



5.1 de desf��urare a cursului Laptop, proiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laptop, proiector







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina urmareste familiarizarea studentilor cu istoria Uniunii Europene, precum si cultura si

civilizatia europeana.


Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana face necesara cunosterea aspectelor legate de cultura si civilizatia europeana contemporana. In urma parcrgerii acestui curs studentul va fi capabil sa identifice etapele constructiei europene, functiile institutiilor Uniunii Europene si peincipiile pe care aceasta se fundamenteaza.

8. Conţinuturi


Cap1. Elemente constructive de cultura si civilizatie Definirea termenilor. Raportul dintre cultura si civilizatie. Europa si

specificul european. Criterii de apartenenta la Europa.

2 Prelegere, conversatie, explicatie.

Cap2. Istoricul constructiei europene.‐ Principalele Tratate De la Tratatul de la Paris la Tratatul de la Lisabona.

2


Cap3. Structura institutionala a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana Parlamentul European,

Alte institutii europene: autoritati de control legislativ si administrativ, organisme si instrumente financiare

2

Cap 4.Romania si Uniunea Europeana. Procesul de aderarea a Romaniei la Uniunea Europeana. Negocierile

Romaniei cu Uniunea Europeana. Costuri si beneficii ale aderarii. Valori romanesti si valori europene.

2

Cap. 5 Valori si simboluri europene. Valori europene fundamentale. Simboluri europene. Bancnotele si

monedele euro – oglinda a culturii europene.

2

Cap 6. Bugetul si politicile Uniunii Europene. Sistemul comunitar de competente. Politici comune si politici nationale.

Principiul subsidiaritatii.

2

Cap 7. Viitorul Uniunii Europene. Politica externa a Uniunii Europene. Extinderea Uniunii Europene.

Specificitatea integrarii tarilor central si est‐ europene un Uniunea Europeana.

2

Bibliografie9 Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucuresti, Editura Medonia, 2007 Jon PInder – Uniunea Europeana, Bucuresti, Editura All, 2008 Charleas Zorgbibe‐ Constructia europeana, trecut, prezent si viitor, Bucuresti, Editura Trei, 1998 Grete Tartler – Identitate Europeana, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 2006 Michel Foucher – Republica Europeana, Timisoara, Editura MIrton, 2002 Anton Dumitriu – Culturi eleate, culturi heracleitice, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Cultura si civilizatie. Criza ociidentului. O cultura de tip stiintific. 3 Prelegere, conversatie, explicatie.

Ideea europeana de istorie. Primele santiere europene. Consolidarea constructiei europene

3


Extinderea Uniunii Europene catre Est: Intre ratiune si compatibilitatea cu valorile democratice

3

Spiritul european in dezvoltarea sa istorica 3

Bibliografie11 Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucuresti, Editura Medonia, 2007 Jon PInder – Uniunea Europeana, Bucuresti, Editura All, 2008 Charleas Zorgbibe‐ Constructia europeana, trecut, prezent si viitor, Bucuresti, Editura Trei, 1998 Grete Tartler – Identitate Europeana, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 2006 Michel Foucher – Republica Europeana, Timisoara, Editura MIrton, 2002 Anton Dumitriu – Culturi eleate, culturi heracleitice, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca



In urma parcurgerii acestui curs, studentul va fi capabil sa identifice etapele constructiei europene, functiile institutiilor Uniunii Europene si principiile pe care se fundamenteaza

10. Evaluare


10.4 Curs

Nota 5 pentru cunostinte minime de baza, nota 10 pentru tratarea corecta a tuturor subiectelor

Examen scris. 50%

10.5 Activit��i aplicative S: Nota 5 pentru cunostinte minime de baza, nota 10 pentru tratarea corecta a tuturor subiectelor

Activitatea la seminar 50%

L:

P:


Realizarea unui proiect referitor la o problema de complexitate medie in domeniu in baza unei documentari proprii, argumentand metodele , tehnicile, procedurile si instrumentele propuse a fi folosite, potrivit principalelor concepte si teorii.




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Constructii Hidrotehnice 2.2 Titularul activit��ilor de curs Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing., Alina GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing., Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing.,

Alina GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 4

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Grafica Asistata de Calculator si Desen Tehnic, Mecanica Constructiilor, Materiale de


constructii4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice ingineresti


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop proiector, ecran de proiectie, tabla

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop proiector, ecran de proiectie, tabla













7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul cursului este instruirea generala a studentilor in domeniul disciplinei prin studierea

scopului si alcatuirii de principiu a schemelor de amenajari hidrotehnice si hidroedilitare, respectiv prezentarea constructiilor care permit realizarea acestor amenajari


8. Conţinuturi


Rezerve de apa si economia apelor; Principiile folosirii complexe; Scurt istoric; Definitii.

2 Prelegere sustinuta la tabla si cu ajutorul


2. Actiunea apei; Conditii specifice; Influenta constructiilor hidrotehnice; Avarii; Caracterul specific

2 prezentarilor PPT, cuprinzand explicatii, exemplificari, intrebari, conversatii

3.Clasificari 1

4.Formele energiei hidraulice; Tipuri principale de amenajari hidrotehnice; Evaluarea energiei si puterii hidraulice, Elemente constructive; Scheme de amenajari hidrotehnice; Principii aplicate la elaborarea schemelor de amenajare; Potentialul hidroenergetic

3

5.Scheme si sisteme de alimentare cu apa; Tipuri principale de scheme de alimentare cu apa.

2

6.Captarea apelor; Captarea apelor subterane; Captarea apelor de suprafata

2

7.Transportul si distributia apei; Tipuri de aductiuni; Tipuri de retele de distributie

2

Bibliografie9 1.Priscu R., „Constructii Hidrotehnice”, Vol. I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu c., „Baraje pentru acumulari de apa”, Vol. I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992, 2002 3.Stematiu D. Amenajari Hidroenergetice”, Editura Tehnica, Bucuresti, 2008 4.Golze A. R., „Handbook of Dam Engineering”, Van Nostrad Reinhold Ltd., New York, 1977 5. Giurconiu M., Mirel I., s.a. „Constructii si instalatii hidroedilitare”, Editura de Vest, Timisoara, 2002 6.Monescu A. „Alimentari cu apa, Exemple de calcul”, Editura HGA, Bucuresti, 1998 7.Mirel I., „Alimentari cu apa si canalizari, Editura UPT, Timisoara 1992 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1.Stabilirea geometriei unui baraj de greutate din beton; amplasament, cotele importante, sectiuni caracteristice, calculul pantelor paramentelor, calcul de incarcari, verificari de stabilitate

2 Expunere tema, abordare /rezolvare, intrebari, discutii

2.Calculul puterii si energiei dezvoltate de amenajari hidroenergetice 2

3.Stabilirea geometriei unui baraj din materiale locale: amplasament, cotele importante, sectiuni caracteristice, calculul si trasarea curbei de infiltratii

2


4.Determinarea necesarului de apa si a debitelor de scurgere 2

5.Dimensionarea elementelor componente ale sistemului de alimentare cu apa; Dimensionarea forajelor; Dimensionarea aductiunii; Dimensionarea retelei de distributie

4

6.Dimensionarea elemantelor compunebte ale sistemului de canalizare; Dimensionarea retelei de canalizare

2

Bibliografie11 1.Priscu R., „Constructii Hidrotehnice”, Vol. I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu c., „Baraje pentru acumulari de apa”, Vol. I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992, 2002 3.Stematiu D. Amenajari Hidroenergetice”, Editura Tehnica, Bucuresti, 2008 4.Golze A. R., „Handbook of Dam Engineering”, Van Nostrad Reinhold Ltd., New York, 1977 5. Giurconiu M., Mirel I., s.a. „Constructii si instalatii hidroedilitare”, Editura de Vest, Timisoara, 2002 6.Monescu A. „Alimentari cu apa, Exemple de calcul”, Editura HGA, Bucuresti, 1998 7.Mirel I., „Alimentari cu apa si canalizari, Editura UPT, Timisoara 1992



Absolventii au in general cunostinte de baza legate de alcatuirea structurilor hidrotehnice, respectiv de elementele amenajarilor hidrotehnice, precum si de incarcarile la care sunt supuse acestea, in vederea revizuirii calculelor de dimensionare

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria cursului si aplicatiilor

Lucrarea scrisa, durata 2 ore, cuprinzand 7 subiecte teoretice punctuale.

50%


L: Rezolvarea problemelor corespunzatoare temelor propuse pe parcursul semestrului

Realizarea calculelor aferente lucrarilor, activitatea din timpul orei

45%

P:

Pr: Prezenta Evidentierea prezentei 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Raspunsurile corecte la subiectele teoretice trebuie sa cumuleze un punctaj de minim 5 puncte din totalul de 10 posibile.




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Educatie Fizica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Mihai ALEXANDRU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri






5.1 de desf��urare a cursului 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de fitness si terenuri de sport







hidrotehnice = ‐%







Imbinarea armonioasa a activitatii intelectuale cu activitatea fizica Acomodarea pentru practicarea sistematica in mod independent a exercitiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplina, punctualitate, corectitudine Comunicare si lucru in echipa

7.2 Obiectivele specifice Inregistrarea jocului si determinarea indicelui de eficienta

8. Conţinuturi



Bibliografie9


1.Cerintele disciplinei si criterii de promovare 1 ‐prelegerea ‐Conversatia ‐Demonstratia ‐Observatia ‐Modelarea

2.Testarea cunostintelor dobandite, a priceperilor si deprinderilor motrice 1

3.Dezvoltarea capacitatii motrice generale, educarea tinutei corecte prin exercitii cu propria greutate si aparatura de fitness

4.Dezvoltarea coordonarii, prelucrarea selectiva si analitica a segmentelor corpului si tonifierii musculaturii prin mijloace specifice

5.Teste de evaluare (Eurofit) a calitatilor motrice dobandite

8

6.Insusirea notiunilor de regulament in vederea practicarii in mod organizat a inotului

7.Consolidarea procedeelor tehnice de baza in vederea practicarii inotului 8.Consolidarea si perfectionarea unor complexe tehnice specifice

atletismului 9.Respectarea unor combinatii si circuite in vederea perfectionarii fitness‐

ului

4


Bibliografie11 1. Chirila Mariana: Pasaport pentru performanta sportiva, Editura Politehnica, Timisoara, 2009 2. Chirila Mariana: Atletism – alergari, Editura Politehnica, Timisoara, 1999 3. Marcu V., Alexandru M., Docimologia specifica activitatilor motrice, Editura Universitatii din Oradea, 2005 4.Almajan – Guta B., Gimnastica aerobica, Editura Politehnica, Timisoara, 2008 5.Ionescu D., Strtching‐ Indrumator de lucrari practice pentru uzul studentilor, 2001 6. Ionescu D., Turcu C., Psihologia sportului‐ Compendiu, Editura Politehnica, Timisoara, 2004



10. Evaluare



L: Progresul realizat Observarea curenta 100%

P:


Cunostinte minime a regulamentului jocului de fotbal Executarea unor combinatiisimple de joc (joc de fotbal)



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Fizica si Termotehnica Constructiilor 2.2 Titularul activit��ilor de curs Daniel DAN, prof.dr.ing., Silviana BRATA, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Petre Gabriel OSTAFE, as.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 2

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Analiză matematică, Algebră si Geomatrie, Utilzarea si programarea calculatoarelor, Fizică

4.2 de competen�e Însuşirea elementelor fundamentale corespunzătoare precondiţiilor de curriculum



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate mare. Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiectie, tabla 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sală de capacitate mare. Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiec�ie, tabla














În cadrul disciplinei se studiază dimensionarea elementelor de construcţie ale clădirilor în conformitate cu exigenţele higrotermice şi acustice. Respectarea cerinţelor de calitate şi dezvoltare durabilă specifice impune cosiderarea unor soluţii constructive eficiente, cu consumuri energetice reduse, care să asigure confortul în clădiri. Abilităţile dezvoltate la acest curs contribuie substanţial la formarea competenţelor inginereşti necesare în proiectare, execuţie şi cercetare.


Identificarea constructivă şi funcţională a elementelor şi sistemelor de instalaţii: 60% Aplicarea cerinţelor de calitate, energie si mediu pentru clădiri: 20%; Utilizarea eficientă a surselor informaţionale si a resurselor de comunicare, formare

profesională asistată (portaluri Internet, aplicatii software de specialitate, baz e de date, cursuri online etc.) atât în limba română cât si într-o limbă de circulaţie internaţională: 20%.

8. Conţinuturi


1. Elemente de termodinamică Principiile termodinamicii. Procese psihrometrice în construcţii.

4 prelegerea, expunerea cu mijloace multimedia, conversa�ia euristică, 2. Transfer de căldură şi masă în clădiri Transfer de căldură prin 8


conducţie, convecţie, radiaţie. Punţi termice. Transferul de masă(umiditate) prin elemente de construcţie.

explica�ia, demonstra�ia, etc

3. Performanţa energetică a clădirilor. Coeficientul global de izolare termică. Determinarea performanţei energetice şi a clasei energetice a clădirilor.

6

4. Confortul termic în clădiri. Indicatori de confort termic. 2

5. Performan�e acustice şi de iluminat în clădiri. Izolarea acustică a anvelopei. Sisteme de izolare. Principii de proiectare.

8

Bibliografie9 1. Dan D., ‐ Fizica construcțiilor , Editura UPT, 2013

2. Dan D., ‐ Fizica construcțiilor. Determinări experimentale și exemple de calcul. Editura UPT, 2013

3. Stoian V. – Higrotermică și acustică – curs – U.T.Timișoara, 1986;

4. Brata S. ‐ Termotehnică – Curs ‐ U.P.Timi�oara 1998;

5. Brata S. – Termotehnică – Îndrumător de lucrări practice ‐ U.P.Timi�oara 1996;

6. Dan D., Secula S. – Construc�ii civile ‐ Proceduri de încercări experimentale –EdituraPolitehnica 2007;

7. C107/0 ‐2002 ‐ Normativ pentru proiectarea �i executarea lucrărilor de izola�ii termice la clădiri

8. C107/1 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termică la clădiri de locuit

9. C107/2 ‐2006 ‐ Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu

altă dstina�ie decât cele de locuit

10. C17/3 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale clădirilor

11. C107/4 ‐2006 ‐ Ghid pentru calculul performan�elor termotehnice ale clădirilor de locuit

12. C107/5 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ii în contact cu solul


13. C107/6 ‐2006 ‐ Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente

de construc�ie

14. C107/7 ‐2002 ‐ Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Determinarea experimentală a conductivită�ii termice a materialelor.

Determinarea rezisten�elor termice ale elementelor de construc�ie.

2 2

explicatie, exemplu, experiment, simulare.

Calculul rezisten�elor termice corectate. Evaluarea coeficientului global de

izolare termică.

Determinarea temperaturilor pe suprafe�ele elementelor de construc�ie. Pun�i termice.

2 2

Stabilitatea termică a elementelor de construc�ie.

Solu�ii eficiente energetic de izolare termică.

2 4

Măsurarea �i determinarea parametrilor aerului umed din încăperi.

Verificarea apari�iei condensului pe suprafe�e interioare �i în elementele de constructie

2 2

Verificarea acumulării progresive de apă de la an la an.

Determinarea indicatorilor de confort termic.

2 2

Măsurarea intensită�ii sunetului 2

Evaluarea �i determinarea timpului de reverbera�ie în încăperi 2

Determinarea intensită�ii luminoase 2

Bibliografie11 1. Dan D., ‐ Fizica construcțiilor , Editura UPT, 2013

2. Dan D., ‐ Fizica construcțiilor. Determinări experimentale și exemple de calcul. Editura UPT, 2013

3. Stoian V. – Higrotermică și acustică – curs – U.T.Timișoara, 1986;

4. Brata S. ‐ Termotehnică – Curs ‐ U.P.Timi�oara 1998;

5. Brata S. – Termotehnică – Îndrumător de lucrări practice ‐ U.P.Timi�oara 1996;


6. Dan D., Secula S. – Construc�ii civile ‐ Proceduri de încercări experimentale –EdituraPolitehnica 2007;

7. C107/0 ‐2002 ‐ Normativ pentru proiectarea �i executarea lucrărilor de izola�ii termice la clădiri

8. C107/1 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termică la clădiri de locuit

9. C107/2 ‐2006 ‐ Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu

altă dstina�ie decât cele de locuit

10. C17/3 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale clădirilor

11. C107/4 ‐2006 ‐ Ghid pentru calculul performan�elor termotehnice ale clădirilor de locuit

12. C107/5 ‐2006 ‐ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ii în contact cu solul

13. C107/6 ‐2006 ‐ Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente

de construc�ie

14. C107/7 ‐2002 ‐ Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor



Completarea conţinutului disciplinei, în conformitate cu manualele didactice, cu elemente teoretice�i aplicative din manualele asociaţiilor profesionale, normative, standarde

10. Evaluare


10.4 Curs

Standardele minime de

performan�ă sunt date de

în�elegerea no�iunilor

introductive predate la fiecare

temă, efectuarea legăturii între

no�iuni, abordarea corectă a

aplica�iilor �i dexteritate de

calcul.

Asigurarea recunoa�terii acumulărilor progresive în cadrul disciplinei: notele ob�inute la lucrările scrise sunt recunoscute până la absolvirea promo�iei

Evaluare distribuită: două lucrări scrise cu un 1

subiect teorie �i 2 aplica�ii

Minim 2 examinatori interni;

Nota 10 se acordă pentru ob�inerea unui

procent de 95% din punctajul maxim la fiecare

subiect (aplica�ie) �i minim nota 9 la activitatea

pe parcurs.

Nota finală rezultă considerând nota la lucrare cu ponderea k1 = 0,66, respectiv activitatea pe parcurs cu ponderea k2=0,34.

Nota finală rezultă considerând nota la lucrare cu ponderea k1 = 0,66,


L: Rezolvarea problemelor aplicative, pe durata semestrului

Prezentarea rezultatelor lucrărilor aplicative Nota finală rezultă considerând activitatea pe parcurs cu ponderea k2=0,34.

P:

Pr: Prezență Evidență prezență 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Nota 5 se acordă pentru obţinerea unui procent de 50% din punctajul maxim la fiecare subiect și promovarea activitaţii

pe parcurs



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Microeconomie 2.2 Titularul activit��ilor de curs Alin Emanuel ARTENE, s.l.dr. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alin Emanuel ARTENE, s.l.dr. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DF






Tutoriat 2

Examin�ri 4






5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs cu videoproiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice







hidrotehnice = ‐%







Însuşirea de către studenţii de la profilul tehnic a unor noţiuni fundamentale de microeconomie cu care aceştia se confruntă în viitoarea profesie de ingineri, cum ar fi: factorii de producţie (muncă, capital); cost; productivitate; venituri din muncă (salarii); venituri de capital (profit, dobândă); concurenţă; structuri de piaţă; cerere‐ofertă, etc. Cursul şi aplicaţiile urmăresc dezvoltarea de către studenţi a unor competenţe cognitive (metode şi mijloace specifice economiei) şi profesionale (fundamentarea deciziilor economice pentru optimizarea rezultatelor), ca potenţiali întreprinzători şi investitori.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege procesele și fenomenele economice

8. Conţinuturi


I Introducere în Microeconomie 2 Expunere interactivă; Problematizare; Aplicații practice

II Agenţii economic 2

III Activitatea de producţie 2


IV Costurile de producţie 4

V Productivitatea factorilor de producţie 2

VI Cererea şi oferta 4

VII Piaţa şi concurenţa 2

VIII Preţurile şi mecanismul pieţei 2

IX Utilitatea. Comportamentul consumatorului 2

X Profitul 2

XI Salariul 2

XII Dobânda şi banii 2

o Bibliografie9 Alin Artene – Îndrumător de lucrări practice în contabilitatea și calculația costurilor – Ed. Eurostampa,

Timisoara 2013

o Dian. Barglazan – Microeconomie, concepte, indicatori, aplicatii – Ed. Eurostampa, Timisoara 2007 o Septimiu Pop – Elemente fundamentale de microeconomie ‐ Eurostampa, Timisoara 2003

o Stelian Stancu – Microeconomie. Comportamentul agentilor economici. Teorie si aplicatii – Ed. Economica, Bucuresti 2006

o Dan Cucu – Microeconomie – Ed. Politehnica Pres 2007

o Vasile Duran – Economie, teorie si aplicatii – Ed. Eurostampa, Timisoara 2008 o Gregory Mankiw – Principles of microeconomics – Harvard University 2011 o Krister Ahlersten – Essentials of Microeconomics – London Business School

A. W. Mullineus – Business Cycles and Financial Crises – Maastricht School of Management ‐ 2011 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1.Societăţi comerciale 2 Aplicații practice și/ sau studii de caz 2.Acţiuni şi obligaţiuni. 4

3. Indicatori ai capitalului 4

4. Costurile de producţie 4

5. Productivitatea muncii 2 Aplicații practice și/

sau studii de caz

6.Elasticitatea cererii și ofertei 2 Aplicații practice și/

sau studii de caz

7.Formarea prețurilor 2 Aplicații practice și/

sau studii de caz

8.Preferințele consumatorilor 2 Aplicații practice și/

sau studii de caz

9.Profitul/Salariul 6 Aplicații practice și/

sau studii de caz


o Bibliografie11 Alin Artene – Îndrumător de lucrări practice în contabilitatea și calculația costurilor – Ed. Eurostampa, Timisoara 2013

o Dian. Barglazan – Microeconomie, concepte, indicatori, aplicatii – Ed. Eurostampa, Timisoara 2007 o Septimiu Pop – Elemente fundamentale de microeconomie ‐ Eurostampa, Timisoara 2003 o Stelian Stancu – Microeconomie. Comportamentul agentilor economici. Teorie si aplicatii – Ed. Economica, Bucuresti 2006 o Dan Cucu – Microeconomie – Ed. Politehnica Pres 2007 o Vasile Duran – Economie, teorie si aplicatii – Ed. Eurostampa, Timisoara 2008 o Gregory Mankiw – Principles of microeconomics – Harvard University 2011 o Krister Ahlersten – Essentials of Microeconomics – London Business School

A. W. Mullineus – Business Cycles and Financial Crises – Maastricht School of Management ‐ 2011



Conținutrul cursului ține seama de exigențele angajatorilor și de standardele profesionale pe care absolvenții trebuie să le atingă pentru a se integra pe piața muncii.

10. Evaluare


10.4 Curs

Aplicarea noțiunilor și verificarea modului de înțelegere a aspectelor economice însușite pe parcursul semestrului

Evaluare Distribuită 67%

10.5 Activit��i aplicative S: Aplicarea noțiunilor și verificarea modului de înțelegere a aspectelor economice însușite pe parcursul semestrului, pe baza aplicațiilor și/ sau studiilor de caz

Teste pe parcurs Participare la seminar

33%

L:

P:


Cunoașterea noțiunilor fundamentale și aplicarea acestora; Înțelegerea fenomeneleor economice în vederea evaluării, recunoașterii și înțelegerii poziției financiare și a performanțelor unei

întreprinderi;


Data complet�rii Titular de curs

(semnătura) Titular activit��i aplicative

(semnătura)

05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Rezistenta materialelor 2 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian DOGARIU, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Silvia Mihaela HERNEA, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 4

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Cunostinte medii (de liceu) ce tin de notiunile elementare de matematica(Trigonometrie, Fizica, Analiza matematica si Algebra), Rezistenta materialelor 1


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti
















Obiectivul principal al disciplinei este de a forma aptitudini tehnice ingineresti ale studentilor, in asa fel incat sa le permita proiectarea structurilor de rezistenta rationale, care sa asigure pe de o parte siguranta si stabilitatea in exploatare, iar pe de alta parte sa duca la realizarea acestora in conditii cat mai economice. Astfel, dupa ce sunt prezentate anterior, in semestrul 1, solicitarile simple, in acest semestru sunt studiate solicitarile compuse ale barelor, respectiv fenomenul de flambaj.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Solicitari compuse ale barelor (Incovoierea oblica cu taiere. Incovoierea cu forta axiala. Sambure

central. Cedarea zonei intinse la nivelul talpii de fundare. Incovoierea oblica cu rasucire. Rasucirea impiedecata a barelor cu pereti subtiri.

24 Expunere, conversatie, explicatie, exemplu, demonstratie, problematizare. 2. Flambajul

(Stabilirea barelor comprimate. Metoda Euler pentru determinarea 4


fortei critice de flambaj. Determinarea tensiunii critice, respectiv a diagramei critice la flambaj.

Bibliografie9 1. Ciomocos, F.D., Rezistenta Materialelor in Ingineria Structurilor‐ Volumul I, Ed. Mirton, Timisoara, 2003 2. Ciomocos, F.D., Nicoara, S.V., Cosntantin A.T. , Rezistenta Materialelor, Aplicatii‐ Volumul I, Lito. U.P.T., Timisoara. 2004 3. Hibbler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Incovoierea oblica cu taiere (Calculul si trasarea diagramelor de tensiuni. Calculul deformatiilor totale.)

6 Conversatie, explicatie, exemplu, problematizare

Incovoierea cu forta axiala (Calculul si trasarea diagramelor de tensiuni. Calculul deformatiilor totale.)

6

Calculul la compresiune excentrica in cazul cedarii zonei intinse. (Determinarea formei samburelui central pentru diverse sectiuni transversale de la

nivelul talpii de fundare, rezolvarea problemelor la talpa de fundare.)

12

Flambajul (Forta critica de flambaj.)

4


Bibliografie11 1. Ciomocos, F.D., Rezistenta Materialelor in Ingineria Structurilor‐ Volumul I, Ed. Mirton, Timisoara, 2003 2. Ciomocos, F.D., Nicoara, S.V., Cosntantin A.T. , Rezistenta Materialelor, Aplicatii‐ Volumul I, Lito. U.P.T., Timisoara. 2004 3. Hibbler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997



10. Evaluare


10.4 Curs

Examen scris: 3 subiecte teoretice ingineresti, 2 probleme tehnice ingineresti (verificare, dimensionare, incarcare admisa)

Examen scris Examen 3 ora

66%


L:

P: Sus�inere proiect 34%




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Statica Constructiilor 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian IVAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Eugen DOGARIU, as.ing., Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 2

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Analiza matematica, Algebra si geometrie, Fundamente de mecanica, Rezistenta Materialelor.


4.2 de competen�e Operare cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii


5.1 de desf��urare a cursului Sala cu capacitate mare; materiale suport: laptop, proiector, ecran proiecţie, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul metodelor de calcul al eforturilor si deplasarilor din structurile de rezistenta ale

constructiilor de diferite tipuri, din încarcarile statice, care intervin în timpul montajului si exploatarii constructiilor respective.


Însusirea de catre studenti a modului de preluare a încarcarilor de o constructie. Analiza modului de legare invariabila a elementelor structurale între ele si de baza de rezemare pentru a transmite încarcarile catre aceasta. Crearea capacitatii de utilizare a metodelor de calcul pentru determinarea raspunsului cadrelor, structurilor cu zabrele, arcelor la încarcari statice fixe si mobile (în formulare clasica si matriciala.

8. Conţinuturi


1 Introducere 2 Prelegere,


2 Legarea invariabila a elementelor structurale 3 conversatii, explicatii, exemplificari.

3 Eforturi în cadre static determinate 6

4 Eforturi in arce static determinate 6

5 Eforturi in structuri cu zabrele static determinate 5

6 Linii de influenta pentru structuri static determinate 5

7 Analiza deplasarilor din structurile static determinate 3

8 Metoda fortelor (flexibilitatii) pentru calculul structurilor static nedeterminate.

5

Bibliografie9 1 Ivan M., Ivan A., Statica constructiilor. Structuri static determinate, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010 2 Ivan A., Statica constructiilor. Structuri static nedeterminate, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010 3 Ivan M., Ivan A. si altii, Statica, stabilitatea si dinamica constructiilor. Teorie si probleme, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1 Aplicatii pentru grinzi drepte orizontale / inclinate static determinate. 6 Expunere tema, discutii, întrebari, rezolvare, analiza comparativa.

2 Aplicatii pentru grinzi cu console si articulatii. 6

3 Aplicatii pentru bare cotite si cadre static determinate. 6

4 Aplicatii pentru arce static determinate. 6

5 Aplicatii pentru structuri cu zabrele static determinate. 6

6 Calculul eforturilor cu ajutorul principiului lucrului mecanic virtual. 3

7 Calculul reactiunilor, eforturilor maxime si minime din forte mobile aplicate pe structuri static determinate.

3

8 Evaluarea deplasarilor din structurile static determinate datorita actiunii fortelor exterioare, variatiei de temperatura si tasarilor de reazeme.

6


Bibliografie11 1 Ivan M., Ivan A. si altii, Statica, stabilitatea si dinamica constructiilor. Teorie si probleme, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997 2 Ivan M., Negru A., Balekics G., Vacarescu D., Botici Al., Dogaru E., Dubina D., Probleme de statica constructiilor. Structuri static determinate, UPT, Timisoara, 1980



Folosirea pe scara larga a programelor de calcul bazate pe metoda elementelor finite la proiectarea structurilor de constructii presupune capacitatea absolventului de a stabili corectitudinea rezultatelor furnizate de analiza numerica. Aceasta capacitate se dobândeste numai dupa parcurgerea si întelegerea notiunilor cuprinse în acest curs. Angajatorii cauta preponderent absolventi care fac dovada unei asemenea capacitati.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din domeniul cursului si al aplicatiilor

Examen scris cu durata de 4 ore, cuprinzand patru aplicatii si doua sau trei subiecte teoretice.

66%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de seminar si testelor de verificare a cunostintelor pe durata semestrului

Prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la întrebari, teste de verificare a cunostintelor.

34%

L:

P:


La fiecare subiect al examenului scris trebuie obtinut minim 50% din punctaj, iar nota pentru activitatea pe parcursul semestrului sa fie minim 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………

Director de departament Data aviz�rii în Consiliul Facult��ii12 Decan


(semnătura) (semnătura)

…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Instalatii in Constructii 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ioan BORZA, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Marius ADAM, as.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 3.5 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 1.5 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 49 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit��i aplicative 21 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat

Examin�ri 7



4.1 de curriculum Elemente de arhitectură, Fizică, Protecția mediului, Fundamente de inginerie electrică și electronică, Fizica și termotehnica construcțiilor

4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Sală de curs cu dotări corespunzătoare, (tablă, ecran, proiector

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sală de proiect, (dotată cu planșete pentru desen














Sub numele de „Instalații în construcții” intră toate instalațiile necesare la funcționarea unui edificiu, (instalații de alimentare cu apă, instalații de canalizare, instalații de gaze combustibile, instalații de încălzire, instalații de ventilare și condiționare a aerului și instalații electrice). Aceste instalații sunt montate pentru a crea „confort”, pentru a permite utilizarea completă a construcției și pentru a satisface scopul pentru care a fost proiectat edificiul.


Disciplina își propune prezentarea de ansamblu a tuturor instalațiilor obișnuite ce sunt introduse într-un edificiu de nivel standard mediu, fără de care nu se poate vorbi de confort. Cunoașterea diferitelor tipuri de instalații, introducerea lor în edificii, problemele care se ivesc în legătură cu elementele tehnologice, cu cele arhitectonice, posibilitatea schimbărilor de soluții care pot apărea,sunt fără îndoială un bagaj de cunoștințe tehnice pe care un inginer constructor trebuie să le posede, fie la nivel de proiectant, fie la nivel de coordonator al lucrărilor de execuție

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Unități de măsură folosite în instalații 1.1 Principalele mărimi folosite în instalații 1.2 Unități de măsură legale în România 1.3 conversia diferitelor unități de măsură din alte țări

1 Prelegere, discuții


2. Instalații exterioare de alimentare cu apă 2.1 Alcătuirea și funcționarea instalațiilor exterioare de alimentare cu

apă 2.2 Elementele componente 2.3 Surse de alimentare cu apă potabilă și industrială

2

3. Instalații interioare de alimentare cu apă 3.1 Racordarea instalațiilor interioare la rețelele exterioare de

alimentare cu apă 3.2 Criterii generale de alcătuire și clasificare ale instalațiilor interioare

de alimentare cu apă 3.3 Instalații interioare de alimentare cu apă în industrie 3.4 Instalații pentru prepararea apei calde ce consum cu ajutorul

energiei solare 3.5 Instalații de hidrofor 3.6 Instalații interioare de alimentare cu apă rece pentru combaterea

incendiilor

4

4. Instalații de canalizare 4.1 Rețele de canalizare interioară 4.2 Rețele de canalizare a apelor meteorice 4.3 Rețeaua de canalizarea exterioară aferentă clădirilor

2

5. Instalații de gaze combustibile 5.1 Instalații de gaze naturale combustibile 5.2 Instalații pentru reducerea și reglarea presiunii gazelor naturale

combustibile 5.3 Branșamentele instalațiilor interioare la rețelele exterioare de

gaze naturale combustibile

3

6. Instalații de încălzire 6.1 Noțiuni de termofiziologie 6.2 Instalații de încălzire locală 6.3 Corpuri de încălzire 6.4 Cazanele instalațiilor de încălzire 6.5 Sisteme neconvenționale de încălzire

6

7. Instalații de ventilare și condiționare a aerului 7.1 Noțiuni generale despre ventilare 7.2 Ventilarea mecanică 7.3 Ventilarea naturală 7.4 Instalații de climatizare

5

8. Instalații electrice 8.1 Instalații electrice pentru iluminat și forță 8.2 Instalații electrice pentru ascensoare 8.3 Instalații electrice de curenți slabi pentru construcții 8.4 Instalați de paratrăsnet pentru construcții

5

Bibliografie9 1. Bianchi C., ș.a. 1974, Instalații electrice în construcții, Editura Didactică și Pedagogică, București; 2. Borza I., 1996, Instalații pentru construcții, Vol I, II, UPT, Timișoara; 3.Dumitrescu L., 1980, Instalații sanitare pentru ansambluri de clădiri, Editura Tehnică, București; 4. Ilina M., 1987, Energii neconvenționale utilizate în instalațiile din construcții, Editura Tehnică , București; 5.Vintilă Șt., 1989, Instalații tehnico – sanitare și de gaze, Editura Didactică și Pedagogică, București 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


Proiect 1. Dimensionarea unei instalații de alimentare cu apă 2. Dimensionarea unei instalații de canalizare

4 Explicații și discuții, calcule de dimensionare pentru o aplicație dată Proiect

3. Dimensionarea unei instalații de gaze combustibile 4. Dimensionarea unei instalații de încălzire

9

Proiect 5. Dimensionarea unei instalații de ventilare și condiționarea aerului

3

Proiect 6. Dimensionarea unei instalații electrice

3

Bibliografie11 1. Bianchi C., ș.a. 1974, Instalații electrice în construcții, Editura Didactică și Pedagogică, București; 2. Borza I., 1996, Instalații pentru construcții, Vol I, II, UPT, Timișoara; 3.Dumitrescu L., 1980, Instalații sanitare pentru ansambluri de clădiri, Editura Tehnică, București; 4. Ilina M., 1987, Energii neconvenționale utilizate în instalațiile din construcții, Editura Tehnică , București; 5.Vintilă Șt., 1989, Instalații tehnico – sanitare și de gaze, Editura Didactică și Pedagogică, București.



10. Evaluare


10.4 Curs

Tratarea a șase chestiuni simple și cu timp de abordare individual mic Abordarea completă a două chestiuni teoretice de complexitate mai mare. Rezolvarea a două aplicații, (curent continuu, regim sinusoidal)

Examen scris 50%


L:

P: Rezolvarea temelor de

proiectare, prezență

50%

Pr:



Cunoașterea noțiunilor fundamentale de instalații în construcții. Nota minimă de promovare 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Geotehnica 2 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ion BOGDAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alexandra CIOPEC, s.l.dr.ing., Luiza Andreea ROMAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 10

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Geologie inginerească și geotehnică 1, Rezistența materialelor, Statica construcțiilor 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Sala mare cu proiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator













7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul are drept scop aprofundarea și completarea cunoștințelor studenților referitoare la

problemele de inginerie geotehnică, pe care le indică atât proiectarea cât și execuția construcțiilor civile, industriale și agricole.

7.2 Obiectivele specifice Se studiază proprietățile mecanice ale pământurilor, împingerea pământului, construcții de

sprijin, stabilitatea taluzurilor și versanților, distribuția tensiunilor în terenul de fundare, calculul terenului de fundare, calculul deformațiilor terenului de fundare etc

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Proprietățile mecanice și de rezistență ale pământurilo 6 prelegere, conversații,

explicații, exemplificări 2. Împingerea pământului 6 3. Construcții de sprijin 5 4. Stabilitatea taluzurilor și versanților 6


5. Distribuția tensiunilor în terenul de fundare 5

Bibliografie9 1. Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii, Editura Tehnica, Bucuresti, 2006

2. Victor Arad, Ion Bogdan - Geotehnică și fundații, Ed. Solness Timișoara, 2001

3. Virgil Haida, Marin Marin, Monica Mirea - Mecanica pământurilor, Ed. Orizonturi Universitare Timișoara, 2008 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Investigații geotehnice prin încercări de teren 4 expunere temă, discuții,

întrebări, rezolvare 2. Investigații geotehnice prin încercări de laborator 6 3. Metode de calcul a împingerii pământurilor asupra elementelor de

sprijin 4

Bibliografie11 1. Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii, Editura Tehnica, Bucuresti, 2006

2. Victor Arad, Ion Bogdan - Geotehnică și fundații, Ed. Solness Timișoara, 2001

3. Virgil Haida, Marin Marin, Monica Mirea - Mecanica pământurilor, Ed. Orizonturi Universitare Timișoara, 2008




10. Evaluare


10.4 Curs Examen Examen oral (final) – doua subiecte teoretice 0,75% 10.5 Activit��i aplicative S:

L: Activitate pe parcurs Teste, activitate de laborator 0,25%

P:


Minim nota de trecere



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Bazele proiectarii structurilor 2.2 Titularul activit��ilor de curs Albert Titus CONSTANTIN, s.l.dr.ing., Nicolae Andrei CRISAN, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing., Silvia HERNEA, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 2

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Rezistenţa Materialelor I; Materiale de Construcții; Mecanica Construcţiilor 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Sală de capacitate mare. Materiale suport: laptop, video‐proiector, ecran proiecţie, tablă 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sală de seminar, tablă













7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de a iniţia studentul în procesul de proiectare structurală si

isi propune să ofere o imagine de ansamblu a comportării principalelor materiale, o înţelegere a modului de lucru si încărcare a diferitelor sisteme structurale


Sunt detaliate ipotezele de încărcare si efecte ale acţiunilor, precum principiile normative de proiectare a structurilor folosind stările limita. După finalizarea cursului, studenţii ar trebui să fie capabili să identifice formele structurale adecvate pentru o anumită structură, să aleagă materialul optim, să înţeleagă modul de încărcare si transmitere a încărcărilor printr‐o structură, să calculeze valorile de calcul ale celor mai multe acţiuni în construcţii, şi să proiecteze structuri simple utilizând metoda factorului parţial, utilizând principiile de proiectare ale stărilor limită

8. Conţinuturi


1. Principii de baza (Definiţi. Criterii generale pentru structuri. Ciclul de 1 Prelegere susţinută de


viata al unei structuri.) prezentări power‐point, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Structuri si materiale (Criterii generale. Materiale structurale – proprietăţi: rezistenta, rigiditate, ductilitate. Curba de comportare. Redundanta structurala. Tipuri de structuri (cabluri, arc, grinzi cu zăbrele, grinzi). Forme structurale)

2

3. Eurocodurile structurale (Obiective. Statut. Sistemul eurocodurilor) 1

4. Principiile stărilor limită (Principii. Situaţii de proiectare. Starea limita: ultima, serviciu, oboseala. Proiectarea pe baza metodei coeficienţilor parţiali de siguranţa. Analiza si proiectarea bazata pe experiment)

1,5

5. Acțiuni în construcții (Generalităţi. Clasificare. Acţiuni permanente. Acţiuni variabile (utila, zăpada, vânt, etc.). Combinaţii de acţiuni)

2

6. Prodesul de proiectare (Obiective. Proiectarea structurilor. Concepte primare de proiectare. Alegerea sistemului structural. Dimensionarea elementelor. Detaliere. Supervizarea execuţiei.)

0,5

7. Accidente în construc�ii datorate erorilor de proiectare �i de execu�ie 2

8. Acțiuni în construcții hidrotehnice (Generalităţi. Clasificare. Acţiuni Permanente. Acţiuni Temporare (cvasipermanente de lung� durat�, variabile de scurt� durat�). Acţiuni Excep�ionale. Combinaţii de acţiuni)

4

Bibliografie9 Philip Garrison (2005). “Basic Structures for Engineers and Architects”. Ed. Blackwell Publishing. ISBN 13 978‐14051‐2053‐1 Angus J. Macdonald (2001). “Structure and Architecture”, Ed. Architectural Press, ISBN 0 7506 4793 0 Francis, A.J. (1989). "Introducing Structures". Ed. Ellis Horwood, ISBN: 978‐0745807591. Fraser, D.J. (1981). "Conceptual design and preliminary analysis of structures". Pitman Publishing Inc. ISBN: 0‐273‐01645‐8 SR‐EN 1991‐1. "Acţiuni asupra construcţiilor".ASRO. CR 0‐2005: Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii. CR 1‐1‐3‐2005: Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor. NP 082‐2004: Cod de proiectare privind bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului University of Washington, SUA, http://www.washington.edu/students/crscat/cee.html, acesat la 06.04.2012 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


Sisteme structurale (Structuri si principii de proiectare. Materiale structurale. Caburi, Arce, Grinzii cu zabrele)

1 Explicaţia, exemplificarea, experiment, simularea, problematizarea

Acţiuni (Încărcări permanente, utile, zăpada, vânt etc. Combinaţii de încărcări.)

4

Proiectarea structurala (Procesul de proiectare si modul de transmitere a încărcărilor.)

1

Stările limita (Cerinţe de proiectare. Variabile de baza. Metoda coeficienţilor parţiali de siguranţa)

2

Acţiuni în construc�ii hidrotehnice (Încărcări permanente, temporare, etc. Combinaţii de încărcări

6 Explicaţia, exemplificarea.

Bibliografie11 SR‐EN 1991‐1. "Acţiuni asupra construcţiilor".ASRO. CR 0‐2005: Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii. CR 1‐1‐3‐2005: Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor. NP 082‐2004: Cod de proiectare privind bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului NP 076‐2013: Normativ de proiectare, execu�ie �i evaluare la ac�iuni seismice a lucr�rilor hidrotehnice din frontul barat NP 130‐2011: Normativ privind stabilirea încarcarilor si gruparilor de încarcari pentru constructiile hidrotehnice de retentie



10. Evaluare


10.4 Curs Subiecte din aria cursurilor, Prezentarea unui referat cu ac�iuni din CH

Test grila cu 20 de întrebări + Referat 50%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea unor aplicații (determinarea de încărcări)

Examinare scrisă. 50%

L:

P:


Notă de promovare la ambele părți




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Educatie Fizica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Mihai ALEXANDRU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat

Examin�ri






5.1 de desf��urare a cursului 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sală de fitness și culturism, Teren minifotbal, Bazin de înot







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Îmbinarea armonioasă a activității intelectuale cu activitatea fizică Capacitatea de organizare și practicare independentă a exercițiului fizic cu respectarea

principiului de fairplay, seriozitate și răspundere personală, pe baza principiilor, normelor și a valorilor eticii și moralei sociale.

7.2 Obiectivele specifice Documentarea în limba română și într-o limbă străină, pentru cunoașterea ramurii de sport

practicate și a sportului în general

8. Conţinuturi



Bibliografie9


‐Dezvoltarea capacității motrice generale, educarea ținutei corecte prin

exerciții de forță cu propria greutate și aparatele de fitness;

8 ‐prelegere ‐demonstrație

-modelare ‐Aplicarea metodelor de exersare în echipă , pentru anumite complexe

de exerciții; 4

‐Însușiirea noțiunilor de regulament în vederea practicării în mod

corect a jocului de minifotbal; 2

Bibliografie11 1. Ciorsac Alecu, 1998, Îndrumător de lucrări practice – Culturism, Editura Politehnica, Timișoara;

2. Guta-Almăjan Bogdan, 2010, Compendiu de educație fizică în învățământul superior, Editura Politehnica, Timișoara.



10. Evaluare




L: : Prezența,

participarea activă la lecție Observarea curentă 100%

P:




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Practica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Stefan IOSIP‐MOT, conf.dr.ing., Ion Catalin BADEA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DD



Studiul dup� manual, suport de curs, bibliografie �i noti�e



Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Construcții civile și hidrotehnice; Materiale de construcții; Organizarea lucrărilor de construcții; Tehnologia lucrărilor de construcții civile, hidrotehnice, industriale și agricole

4.2 de competen�e Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti.



5.1 de desf��urare a cursului Șantier

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Șantier







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Principalele obiective ale disciplinei sunt de a oferi cursantilor cunostinte despre tehnicile de executie exploatarea şi întreţinerea lucrărilor hidroedilitare si hidrotehnice.

7.2 Obiectivele specifice -aprofundarea cunostintelor acumulate la disciplinele de specialitate -tehnice si

economice studiate, prin analiza modului de aplicare in practica a conceptelor teoretice; - cunoasterea principalelor activitati ale compartimentelor functionale dintr-o societate comerciala si a fluxului informational din cadrul acestora si intre ele, precum si a principalelor documente ce se intocmesc in cadrul acestor compartimente

8. Conţinuturi



Bibliografie9

8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Se oferă studenţilor un cadru organizat propice pentru a pune în practică cele însuşite teoretic în primii ani de studiu, prin contactul nemijlocit cu problematica şantierului de construcţii şi cu piaţa construcţiilor.

1.1. Înţelegerea relaţiei între proiectul tehnic de execuţie din domeniul de Alimentare cu apă, Canalizare, Staţii de Tratare, Staţii de Epurare; Aducţiuni şi obiectivul construit real

1.2. Înţelegerea rolului aspectelor de ordin tehnic în concepţia şi execuţia abiectivelor sus menţionate;

1.3. Înţelegerea necesităţii colaborării interdisciplinare în proiectarea şi realizarea construcţiilor;

1.4. Cunoaşterea problematicii specifice şantierului de construcţii (organizarea de şantier, protecţia muncii, etc.);

1.5. Cunoaşterea modulul de producere şi achiziţie a materialelor de construcţie;

1.6. Cunoaşterea modului de pregătire, lansare şi urmărire a producţiei în constucţii;

1.7. Cunoaşterea modului de întocmire a actelor de execuţie pe şantier

40 Stagiul de practica a studentilor, specializarea Inginerie sanitara si protectia mediului, domeniul inginerie civila, se desfasoara in conformitate cu prevederile O.M. M.E.C.I. 3955/09.05.2008 publicat in M.O. nr. 440/12.06.2008 privind Cadrul general de organizare a stagiilor de practica. Vizite tehnologice organizate, prezentări, problematizarea, exemplificarea, discuţii


Bibliografie11 1. Giurconiu M., ş.a. Construcţii şi instalaţii hidroedilitare, Ed. de Vest, 2002;

2. Mănescu A., Alimentări cu apă. Exemple de calcul, Ed. HGA, Bucureşti, 1998;

3. Mănescu A., ş.a. Alimentări cu apă, Ed. D.P., Bucureşti, 1996;4. ]

4. Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediu rural, INDICATIV: GP 106-04



Odată cu dezvoltarea tehnicilor moderne de executie/exploatare si intretinere a lucrarilor hidroedilitare de apa-canal, majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniu (EX. : S.C. AQUATIM S.A.- SOCIETATE DE GOSPODARIRE APA-CANAL REGIONALA; INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI TIMIS, APELE ROMANE BANAT, ARA, AGIR-SECTIUNEA HIDROTEHNICA )apreciază cunoștințele absolvenţilor în domeniul studiat

10. Evaluare



L:

P:

Pr: scris colocviu 100% 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

I. Activitate pe parcurs (60%) Întrebări plus examinare vizuală de către responsabilul de practică asupra deprinderilor

tehnice de execuţie ale studentului practicant la fiecare fază de execuţie a obiectivului urmărit si Caiet de practică. Calificative acordate studentului: FB – foarte bine, B – bine, S- satisfăcător, NS- nesatisfăcător.

II. Colocviu (40%)Examinare, control al cunostintelor care se face pe calea unor discutii între comisia de

examinare si studentul practicant. Calificativul acordat studentului ţinând cont şi de activitatea pe parcurs

este: ADMIS (are la activitatea pe parcurs FB,B,S);RESPINS (are la activitatea pe parcurs NS/lipsă)



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţ ia de învăţ ământ superior Universitatea Politehnica Timișoara

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Construcții

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Inginerie Civila / 60 1.5 Ciclul de studii Licența

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Amenajari si Constructii Hidrotehnice / L20101006040 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica

2.2 Titularul activităţ ilor de curs Robert-Florin BEILICCI, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activităţ ilor aplicative5 Camelia STEFANESCU, s.l.dr.ing.

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practică 2

3.4 Total ore din planul de învăţ ământ 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activităţ i aplicative 28

3.7 Distribuţ ia fondului de timp pentru activităţ i individuale asociate disciplinei ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie ş i notiţ e 15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate ş i pe teren 15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii ş i eseuri 10

Tutoriat 7

Examinări 3

Alte activităţ i

Total ore activităţi individuale 50

3.8 Total ore pe semestru7 106

3.9 Numărul de credite 3


4.1 de curriculum Analiză Matematică, Algebră şi Geometrie, Matematici speciale, Fundamente de mecanică

4.2 de competenţ e Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii



5.1 de desfăşurare a cursului Sală de capacitate mare. Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiecţie, tablă

5.2 de desfăşurare a activităţ ilor practice Laborator Hidraulică, Laborator cu 5-15 calculatoare, tablă


Competenţ e profesionale8

Recunoasterea elementelor si structurilor constructiilor din domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit = -%



Organizarea si conducerea procesului de executie, exploatare si intretinere a amenajarilor si constructiilor hidrotehnice = -%

Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate, confort si durabilitate pentru amenajari si constructii hidrotehnice = -%.

Competenţ e transversale

Aplicarea strategiilor de munca eficienta si responsabila, de punctualitate, seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala = -%

Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice = -% Documentarea în limba româna si cel putin într-o limba straina, pentru dezvoltarea profesionala si personala, prin

formare continua si adaptarea eficienta la noile descoperiri stiintifice = -%



Principalele obiective ale disciplinei sunt de a oferi cursanţilor cunoştinţe dintr-o disciplina de domeniu a ingineriei civile: Hidraulica.

Elementele de baza constau in definirea corpului fluid a sistemelor de reprezentare ale acestuia, respectiv a ecuaţiilor fundamentale in diverse forme. Pe baza acestora se prezintă elemente de hidraulica aplicata (hidrostatica, mişcări efluente, sisteme hidraulice de transport) in scopul rezolvării unor aplicaţii inginereşti.


Însuşirea metodelor de calcul hidraulic (hidrostatica, mişcări efluente, sisteme hidraulice de transport) in scopul rezolvări unor aplicaţii inginereşti in domeniul ingineriei civile.

Dimensionarea hidraulica a componentelor hidraulice din domeniul ingineriei civile.

Modelarea hidraulica a componentelor hidraulice din domeniul ingineriei civile.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1 Elemente introductive (Definirea corpului fluid, Sisteme de

reprezentare a corpului fluid. Proprietăţile fizice ale fluidelor) 6 Prelegere susţinută

de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2 Ecuaţii fundamentale ale mecanicii fluidelor (Principiile mecanicii mediilor continue, Ecuaţii fundamentale in forma locala:

6

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua

competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de

studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL

continuitate, Cauchy I Cauchy II, energie, Modele de fluid. Integrarea ecuaţiei de mişcare (Bernoulli),Ecuaţiile de continuitate, impuls si energie pentru tuburi de curent)

3 Hidrostatica (Ecuaţii generale, presiuni, Forte hidrostatice pe suprafeţe plane si curbe,Plutirea izocarena a corpurilor, mişcarea relativa)

6

4 Sisteme hidraulice de transport sub presiune (Evaluarea pierderilor de sarcina,Studiul experimental al coeficientului Darcy- Weissbach,Calculul conductelor lungi si scurte in regim permanent si uniform)

6

5 Sisteme hidraulice de transport cu nivel liber (Generalităţi, ecuaţii caracteristice, optimul hidraulic, Calculul canalelor in regim permanent si uniform)

4

Bibliografie9 1 David I., Hidraulica, vol.1 si vol.2, UT Timişoara, 1990

2 D. Cioc - Hidraulică, E.D.P., Bucureşti, 1983

3 C. Iamandi, V. Petrescu - Mecanica fluidelor. E.D.P., Bucureşti, 1978

4 David, I.. Grundwasserhydraulik, E. Vieweg, Wiesbaden, 1998

8.2 Activităţ i aplicative10 Număr de ore Metode de predare Seminar

1 – Mărimi fizice, regimuri de mişcare 2 Expunere temă,

discuţii, întrebări, rezolvare 2 - Hidrostatica, presiuni, forte hidrostatice 4

3 - Dinamica fluidelor, Teorema Bernoulli 4 4 - Calculul conductelor, Calculul canalelor 4 Laborator

1– Proprietăţile specifice lichidelor 3 Expunere temă,

discuţii, întrebări, experiment

2– Măsurarea presiunilor 4 3 – Forte hidrostatice 3 4 – Teorema Bernoulli, pierderi de sarcină 4

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de

circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau

„Practică:”.

Bibliografie11

1 Ioan David, Şumălan Ioan, Beilicci Robert, Achim Camelia – Hidraulica teme experimentale, Ed. Politehnica, 2009

2 Kiselev, P.G., Îndreptar pentru calcule hidraulice, E. Tehnica Bucureşti, 1988

3 David I, Nicoară T, P. Boeriu, M. Răcelescu, M. Orlescu – Hidraulica Culegere de probleme pentru uzul studenţilor, UT Timişoara ,1987



Studenții au în general bune cunoştințe de calcul hidraulic, dar nu şi de modelare hidraulică.

Odată cu dezvoltarea sistemelor de calcul, majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniu apreciază cunoştințele

absolvenților în domeniul calcului hidraulic si a modelării hidraulice

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Răspunsul la subiecte din aria cursului şi a aplicaţiilor

Examen scris 50%

10.5 Activităţ i aplicative S: Rezolvarea problemelor

corespunzătore lucrărilor de seminar

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

25%

L: Rezolvarea problemelor

corespunzătore lucrărilor de laborator

Prezentarea rezolvărilor si rezultatelor experimentelor, răspunsuri la întrebări

25%

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performanţ ă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Răspunsurile la subiectele de examen trebuie să cumuleze un punctaj minim de 3.5 puncte din totalul de 9 posibile.( 1 punct se acorda din oficiu)

Data completării Titular de curs (semnătura)

Titular activităţi aplicative (semnătura)

05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………


Data avizării în Consiliul Facultăţii12 Decan (semnătura)

…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Statica Constructiilor 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian IVAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Eugen DOGARIU, as.ing., Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 2

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Analiza matematic�, Algebr� �i geometrie, Fundamente de mecanic�, Rezisten�a materialelor 1


4.2 de competen�e Operare cu fundamente �tiin�ifice, inginere�ti �i ale informaticii


5.1 de desf��urare a cursului Sal� de curs cu capacitate mare. Materiale suport: tabla, laptop, proiector, ecran. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari de capacitate corespunzatoare (cca. 30 de locuri).













7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul metodelor de calcul al eforturilor �i deplas�rilor din structurile de rezisten�� ale

construc�iilor de diferite tipuri, din înc�rc�rile statice, care intervin în timpul montajului �i exploat�rii construc�iilor respective.


Însușirea de către studenți a modului de preluare a încărcărilor de o construcție. Analiza modului de legare invariabilă a elementelor structurale între ele și de baza de rezemare pentru a transmite încărcările bazei de rezemare. Crearea capacității de utilizare a metodelor de calcul pentru determinarea răspunsului cadrelor, structurilor cu zăbrele, arcelor la încărcări statice fixe și mobile (în formulare clasică și matricială

8. Conţinuturi


1 Introducere 1 Prelegere, conversa�ii, explica�ii, exemplific�ri 2 Legarea invariabil� a elementelor structurale 2

3 Eforturi în cadre static determinate 6


4 Eforturi in arce static determinate 6

5 Eforturi in structuri cu z�brele static determinate 5

6 Linii de influen�� pentru structuri static determinate 5

7 Analiza deplas�rilor din structurile static determinate 2

8 Metoda for�elor (flexibilit��ii) pentru calculul structurilor static nedeterminate

8

Bibliografie9 1 Marin IVAN, Adrian IVAN, Statica construc�iilor. Structuri static determinate, Editura Orizonturi Universitare, Timi�oara, 2010 2 Adrian IVAN, Statica construc�iilor. Structuri static nedeterminate, Editura Orizonturi Universitare, Timi�oara, 2010 3 M. IVAN, A. IVAN �i al�ii, Statica, stabilitatea �i dinamica construc�iilor. Teorie �i probleme, Editura Tehinic�, Bucure�ti, 1997 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1 Seminar – Aplica�ii pentru cadre static determinate 7 Expunere tem�, discu�ii, întreb�ri, rezolvare, analiz� comparativ�

2 Seminar – Aplica�ii pentru arce static determinate 8

3 Seminar – Aplica�ii pentru structuri cu z�brele static determinate 6

4 Seminar – Calculul reac�inilor, eforturilor maxime �i minime din for�e mobile aplicate pe structuri static determinate

5

5 Seminar – Evaluarea deplas�rilor din structurile static determinate datorit� ac�iunii for�elor exterioare, varia�iei de temperatur� �i tas�rilor de reazeme

4 Expunere tem�, discu�ii, întreb�ri, rezolvare, analiz� comparativ�

6 Seminar – Aplica�ii pentru structuri static nedeterminate rezolvate prin metoda for�elor

12 Expunere tem�, discu�ii, întreb�ri, rezolvare, analiz� comparativ�


Bibliografie11 1 M. Ivan, A. Ivan şi alţii, Statica, stabilitatea şi dinamica construcţiilor. Teorie şi probleme, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997 2 M. Ivan, A. Negru, G. Balekics, D. Văcărescu, Al. Botici, E. Dogaru, D. Dubină, Probleme de statica construcţiilor. Structuri static determinate, UPT, Timişoara, 1980



Folosirea pe scară largă a programelor de calcul bazate pe metoda elementelor finite la proiectarea structurilor de construc ţii presupune capacitatea absolventului de a stabili corectitudinea rezultatelor furnizate de analiza numerică. Această capacitate se dobândeşte numai după parcurgerea şi înţelegerea noţiunilor cuprinse în acest curs. Angajatorii caută preponderent absolvenţi care fac dovada unei asemenea capacităţi

10. Evaluare


10.4 Curs R�spunsul la subiecte din domeniul cursului �i al aplica�iilor

Examen scris 66%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunz�toare lucr�rilor de seminar �i testelor de verificare a cuno�tin�elor pe durata semestrului

Prezentarea rezolv�rilor, r�spunsuri la întreb�ri, teste de verificare a cuno�tin�elor

34%

L:

P:


La fiecare subiect al examenului scris trebuie obţinut minim 50% din punctaj, iar nota pentru activitatea pe parcursul semestrului să fie minim 5



15 Decembrie, 2014 …………………….………

…………………….………




…………………….………

…………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Statica Constructiilor 2 2.2 Titularul activit��ilor de curs Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 7

Examin�ri 7



4.1 de curriculum Fundamente de Mecanica Constructiilor, Statica Constructiilor 1, Rezistenta Materialelor, Analiza Matematica, Algebra si Geometrie


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica, in aria mecanicii structurilor.


5.1 de desf��urare a cursului sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla, retea cca 15 calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Acoperind a doua parte a disciplinei de Statica a Constructiilor, urmareste sa contribuie la

formarea gandirii ingineresti, stabilind criteriile stiintifice de baza pentru proiectarea rationala a structurilor de rezistenta pentru constructii.

7.2 Obiectivele specifice Crearea capacitatilor de determinare a starii de eforturi in barele structurilor static

nedeterminate de diverse tipuri.

8. Conţinuturi


Rezolvarea structurilor static nedeterminate prin Metoda Fortelor 4 Prelegere sustinuta la tabla si cu ajutorul prezentarilor PPT,

Grinzi cu zabrele static nedetrminate 2

Arce static nedeterminate 4


Grinzi continue cu moment de inertie constant 4 cuprinzand explicatii,exemplificari, intrebari, conversatii.

Linii de influenta la grinda continua cu moment de inertie constant 4

Rezolvarea structurilor static nedeterminate prin Metoda Deplasarilor 6

Programe specializate de calculul structurilor pe baza Metodei Elementelor Finite

4

Bibliografie9 1. Ivan, M., Vulpe, A., Banut, V., Statica, Stabilitatea si Dinamica Constructiilor; Ed.Did.Ped. Bucuresti, 1982 2. Ivan, M., s.a., Statica, stabilitatea si dinamica constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997 3. Hibbeler, R.C., Structural Analysis, 8th edition, Prentice Hall, New Jersey; 2012 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Cadru static nedeterminat actionat de incarcari curente / efectul vatiatiei de temperatura / efectul cedarii de reazem, rezolvat prin metoda generala a eforturilor.

4 Expunere tema, abordare/rezolvare, întrebari, discutii. Grinda cu zabrele static nedeterminata actionate de incarcari curente /

efectul varitiei de temperatura, rezolvata prin metoda generala a eforturilor.

2

Arc dublu articulat / cu tirant / dublu incastrat actionat de incarcari curente; conducta circulara solicitata in sectiunea transversala, rezolvate prin metoda generala a eforturilor.

4

Grinda continua cu moment de inertie constant actionata de incarcari curente, rezolvata cu ecuatia celor trei momente.

2

Trasarea liniilor de influenta a eforturilor si reactiunilor, respectiv calculul valorilor extreme din convoaie mobile de forte.

2

Cadru cu noduri fixe actionat de incarcari curente, de efectul variatiei de temperatura si de efectul cedarii de reazem, rezolvat prin metoda deplasarilor.

3

Cadru cu noduri deplasabile actionat de incarcari curente, de efectul variatiei de temperatura si de efectul cedarii de reazem, rezolvat prin

3


metoda deplasarilor.

Grinda continua cu moment de inertie constant, rezolvata prin metoda deplasarilor.

2

Structuri static determinate si nedeterminate rezolvate cu ajutorul programelor de calcul SAP2000 si Graitec.

6 Expunere tema, abordare/modelare, interpretare rezultate, întrebari, discutii.

Bibliografie11 1. Ivan, M., s.a., Probleme de Statica Constructiilor, Structuri Static Determinate si Nedeterminate, Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Timisoara, 1989 2. Ivan, M., Ivan, A., Analiza Statica a Structurilor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 3. ***, CSI Analysis Reference Manual for SAP2000, Berkeley, California, USA, 2011



Absolventii au în general bune cunostinte de calcul static, ceea ce reprezinta baza fizica necesara modelarii numerice a structurilor în vederea abordarii directe a problemelor practice din sfera mecanicii structurilor. Odata cu dezvoltarea sistemelor de calcul, majoritatea angajatorilor din domeniu apreciaza cunostintele absolventilor în domeniul calcului structural si al modelarii numerice.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria teoretica si aplicativa a disciplinei.

Examen scris final, durata 3 ore, cuprinzand trei sau patru aplicatii si doua subiecte teoretice.

60%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de seminar.

Teste, lucrari de casa, prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la întrebari, activitate la ora; evidenta prezentei.

40%

L:

P:


Raspunsurile corecte la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile la fiecare subiect, respectiv raspunsurile la fiecare evaluare (test) de pe parcursul activitatii de seminar trebuie sa fie corecte in proportie de 50%.




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Beton 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Tamas NAGY‐GYORGY, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cosmin Alexandru DAESCU, s.l.dr.ing., Marina LUTE, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD


3.1 Num�r de ore pe s�pt�mân� 5 , din care: 3.2 curs 2.5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic� 2.5 3.4 Total ore din planul de înv��mânt 70 , din care: 3.5 curs 35 3.6 activit��i aplicative 35 3.7 Distribu�ia fondului de timp pentru activit��i individuale asociate disciplinei ore




Tutoriat 7

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Materiale de Constructii, Rezistenta Materialelor, Statica Constructiilor. 4.2 de competen�e Analiza structurala; analiza eforturilor in materialele de constrctii.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari (cca.30 locuri); materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla.














Dobandirea cunostintelor de baza despre elementele din beton armat in conformitate cu normele europene si nationale; caracteristicile de proiectare pentru beton, armatura, beton armat, comportarea in stari limita; calculul si detalierea elementelor din beton armat. Dobandirea abilitatilor de calcul, teoretice si practice.


Recunoasterea unor structuri tipice si elemente structurale specifice domeniului de licenta. Calculul elementelor structurale. Documentarea in limba romana si o limba straina in vederea dezvoltarii profesionale si personale prin invatare continua si adaptare eficienta la noile specificatii tehnice.

8. Conţinuturi


Betonul – Rezistente si deformatii 3 Prezentari, proiectii, Armatura – Proprietati, Cerinte si criterii de performanta, Produse. 2


Betonul armat – Aderenta beton‐armatura, Ancorarea armaturilor, Stadiile de lucru, Durabilitate, Clase de expunere.

5 exemple, discutii.

Caracteristicile de calcul ale materialelor in proiectare – Rezistente caracteristice si de calcul, Relatii ‐ folosite in proiectare.

2

Incovoierea cu forta axiala – Regula celor trei pivoti, Moduri de cedare, Ecuatii generale.

3

Grinzi – Sectiunea dreptunghiulara simplu armata, Sectiunea dreptunghiulara dublu armata, Sectiunea T simplu armata, Calculul la taiere, Alcatuirea elementelor incovoiate.

10

Stalpi – Imperfectiuni geometrice si efecte de ordinul II, Curbe de interactiune M‐N, Calculul stalpilor, Alcatuirea elementelor comprimate excentric.

10

Bibliografie9 [1] Eurocode 2 Design of concrete structures – Part 1‐1: General rules and rules for buildings; [2] SR EN 1992 Proiectarea structurilor de beton – Partea 1‐1: Reguli generale si reguli pentru cladiri; [3] Clipii T., Tudor A., Note de curs, Biblioteca digitala UPT, 2011 [4] Kiss Z., Onet T., Proiectarea struturilor de beton dupa SR EN 1992, Ed. Abel, Cuj‐Napoca, 2008 [5] Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton armat ‐ editia 2, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 [6] Design aids for EUROCODE 2, Ed. E/FN Spon, 1997 [7] Nagy‐Gyorgy T., Florut C., Reinforced Concrete – Design Guide. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Otelul beton – forme si calitati. 2.5 Explicatii, exemple, teste experimentale.

Determinarea calitatii betonului, Testarea rezistentelor prin incercari distructive standardizate, Determinarea modulului de elasticitate al betonului, Determinarea aderentei intre beton si armatura.

10

Aplicatie privind incercarea unui model de grinda la scara 1:1, calcul, confectionare, incercare experimentala, prelucrarea datelor.

10

Aplicatii cuprinzand secventele de proiectare. 12.5


Bibliografie11 [1] Eurocode 2 Design of concrete structures – Part 1‐1: General rules and rules for buildings; [2] SR EN 1992 Proiectarea structurilor de beton – Partea 1‐1: Reguli generale si reguli pentru cladiri; [3] Clipii T., Tudor A., Note de curs, Biblioteca digitala UPT, 2011 [4] Kiss Z., Onet T., Proiectarea struturilor de beton dupa SR EN 1992, Ed. Abel, Cuj‐Napoca, 2008 [5] Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton armat ‐ editia 2, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 [6] Design aids for EUROCODE 2, Ed. E/FN Spon, 1997 [7] Nagy‐Gyorgy T., Florut C., Reinforced Concrete – Design Guide.



Compatibilitatea programului cu Technische Universitat Munchen, Fakultat fur Bauingenieur und Vermessungsweses, Universite de Liege, Faculty of Applied Science, Budapest University of Technology and Economics, Faculty of Civil Engineering.

10. Evaluare


10.4 Curs Calitatea raspunsurilor la subiectele teoretice si la aplicatiile numerice.

Scris: subiecte teoretice, calcule numerice; Oral: subiecte teoretice si/sau calcule numerice.

64%


L: implicarea in activitatea la ore, rezultatele la testele de control.

Teste de evaluare, prezentarea/sustinerea lucrarilor.

36%

P:


Nota minima 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………


Director de departament

(semnătura) Data aviz�rii în Consiliul Facult��ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Constructii Metalice 1 2.2 Titularul activit��ilor de curs Traian Viorel BREB, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Traian Viorel BREB, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 10

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Materiale de constructii, Mecanica constructiilor, Statica constructiilor, Rezistenta materialelor


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice si ingineresti


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate mare. Materialesuport: tabla 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de incercari constructii metalice; Laborator cu tabla













7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina studiata are ca obiectiv, introducerea studentilor in problematica generala a

constructiilor cu structura metalica, prezentandu‐se mateialele utilizate la realizarea acestora, proprietatile si rezistenta lor in vederea utilizarii in aplicatii specifice

7.2 Obiectivele specifice Pe baza elementelor mentionate, se prezinta modele si metode de analiza globala pentru

structuri metalice si solutii constructive ; calculul imbinarilor , rezistenta si ductilitatea acestora

8. Conţinuturi


Elemente introductive ( Istoricul constructiilor metalice, avantajele si dezavantajele constructiilor metalice, domenii de utilizare)

2 Expunere, explicatii, exemplificari la tabla, clarificari si conversatii Materiale folosite la realizarea structurilor metalice si proprietatile

acestora. ( Elaborarea otelului si a fontei; tratamente mecanice si 2


termice ale otelului; influentta elementelor de aliere; oteluri pentru constructii

Comportarea otelului (Incercari asupra otelurilor; curba caracteristica; tipuri si moduri de comportare; efectul starii de solicitare ( ecruisare, imbatranire, curba histerezica Bauschinger, concentrarea tensiunilor, plasticizarea); efectul temperaturii; criterii de alegere al otelului pentru structuri metalice

4

Comportarea aliajelor de aluminiu (generalitati asupra modului de fabricare al aluminiului; sortimente de alizaje folosite in constructii; domenii de utilizare

2

Comportarea elementelor metalice la coroziune :Tipuri de coroziune; factori care influenteaza coroziunea; clasificarea mediilor agresive (clase de corosivitate); solutii de protectie anticorosive.

4

Metode de calcul pentru analiza globala a structurilor metalice. Calcul elastic de ordinul I; Calcul elastic de ordinul II; Influenta imperfectiuniilor structurii si elemetelor; Calculul plastic de ordinul I, Calculul plastic de ordinul II, Clasificarea structurilor in cadre; Comportarea si clasificarea nodurilor in imbinarile metalice

9

Clasificarea sectiunilor elementelor componente ale structurilor metalice. Sectiuni ale elemntelor incovoiate, respectiv comprimate; Definirea claselor de sectiuni; Domenii de calcul de rezistenta si analiza globala

2

Imbinarile elementelor metalice. Tehnologia de imbinare ( cu nituri, cu suruburi, cu sudura); materiale folosite; imbinari simple cu suruburi normale (pasuite) si de inalta rezistenta; imbinari cu cordoane de sudura de diferite tipuri; notiuni de calcul al imbinarilor folosind metoda componentelor

10

Bibliografie9 1 C. Daiban, S. Dima, E. Chesaru, S. Serbescu: Constructii cu structura metalica 2. Access steel : www.accsess‐steel.com F. Mazzoiani: Aluminium Aloy Structures 4. SR EN 1993‐1; SR EN 1993‐1‐2, SR EN 1993‐1‐3; SR EN 1993‐1‐8; SR EN 1993‐1‐9; SR EN 1993‐1‐10; SR EN 1999‐1 l 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


Vizitarea laboratorului‐ Cunoasterea si deascrierea utilajelor si instalatiilor folosite la incercarile otelului

2 Expunere tema, discutii , intrebari, experiment

Incercarea la tractiune a otelului‐ Curba caracteristica; caracteristici fizico‐mecanice determinate de doua tipuri de oteluri

3

Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura in U si V; Determinarea tenacitatii; Stabilirea clasei de calitate a otelului

3

Incercarea duritarii Brinell; incercarea la indoire; incercarea de refulare. Determinarea duritatii otelului; unghiul maxim de indoire a otelului; gradul de refulare si refularea specifica a otelului.

4

Calculul si verificarea imbinarii cu suruburi‐ Tipuri de suruburi; categorii de imbinari; calculul imbinarii cu suruburi normale si pasuite; cu suruburi de inalta rezistenta; incercarea unei imbinari cu suruburi

7 Expunere tema, discutii, calcule , rezolvari, intrebari

Calculul si verificarea imbinarii cu sudura‐ Tipuri de imbinari cu sudura; calculul imbinarilor cu sudura de colt; frontala; imbinari scurte si imbinari lungi; incercarea unei incercari cu sudura


Metoda de analiza globala‐ Aplicatie pe o structura de tip cadru pentru stabilirea coeficientului critic, respectiv al metodei de analiza globala


Testarea cunostintelor dobandite la orele de lucrari‐ Trei teste la finele incercarilor de laborator , al calculului imbinarilor cu suruburi, respectiv al calculului imbinarilor cu sudura

1 intrebari

Recapitulare. recuperari 2 Discutii, intrebari, experiment, rezolvare

Bibliografie11 1. SR EN 1993‐1; SR EN 1993‐1‐2, SR EN 1993‐1‐3; SR EN 1993‐1‐8; SR EN 1993‐1‐9; SR EN 1993‐1‐10; SR EN 1999‐1 l 2. SR EN iso 6506‐1; 2002; Materiale metalice. Incercare de duritate Brinell 3. STAS 1552‐78 Incercarile metalelor. Incecarea la compresiune 4. SR EN 10002‐1/2002 Materiale metalice. Incercare la tractiune 5. SR EN 10045Materiale metalice. Incercare la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy



Studentii au in general bune cunostinte de calcul de rezistenta a materialelor de constructii, in speta a constructiilor metalice Angajatorii din domeniu apreciaza cunostintele absolventilor in domeniul calculului constructiilor metalice

10. Evaluare



10.4 Curs

Examen scris, compus din doua parti; partea teoretica 1.5‐2 ore, continand 5 subiecte de teorie din capitolele parcurse la curs. Partea practica 1‐1.5 ore continand 2 probleme de calcul al imbinarilor simple cu suruburi, respectiv cu sudura, care se rezolva cu bibliografia pe masa

Examen scris 50%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de seminar, pe durata semestrului

Prezentarea rezolvarilor , raspunsuri la intrebari

20%

L: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de laborator pe durata semestrului

Prezentarea rezolvarilor si rezultatelor experimentelor, raspunsuri la intrebari

20%

P:

Pr: Prezenta Evidenta prezentei 10% 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Raspunsurile la subiectele de examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 4 puncte din totalul de 9 posibile



15 Decembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Decembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Fundatii 2.2 Titularul activit��ilor de curs Marin MARIN, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Octavian ROMAN, s.l.dr.ing., Monica MIREA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 6

Examin�ri 4

Alte activit��i vizite la lucrari in tematica disciplinei 6 Total ore activit��i individuale 60 3.8 Total ore pe semestru7 130 3.9 Num�rul de credite 5


4.1 de curriculum Materiale de Constructii, Geologie Inginereasc� �i Geotehnic�, Statica Constructiilor, Rezistenta Materialelor, Bazele Proiectarii Structurilor,


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente �tiin�ifice �i inginere�ti,


5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla, laptop, proiector, ecran.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari (cca.30 locuri); materiale suport: tabla.














Acumularea de catre studenti a cuno�tin�elor privind proiectarea �i execu�ia funda�iilor pentru construc�ii civile, industriale, hidrotehnice, agricole, de drumuri etc. În cadrul cursului sunt prezentate solu�iile de execu�ie �i sprijinirea s�p�turilor la care se adaug� sistemele de fundare direct� şi indirect�,


8. Conţinuturi


1. PROBLEME GENERALE DE PROIECTARE SI EXECUTIE A FUNDATIILOR PENTRU CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, AGRICOLE, DE DRUMURI

1.1. Generalităţi; 1.2. Clasificarea fundaţiilor; 1.3. Materiale utilizate

5 Prelegerea participativa, dezbaterea, dialogul,


la executarea fundaţiilor; 1.4. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare; 1.5. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor component; 1.6. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor şi a substructurilor; 1.7. Alegerea tipului de fundaţie; 1.8. Etapele proiectării fundaţiilor; 1.9. Etapele executării fundaţiilor.

expunerea, demonstratia, exemplificarea,

2. FUNDATII DIRECTE DE MICA ADÂNCIME 2.1.Fundatii izolate sub stâlpi; 2.2.Fundatii continue; 2.3.Fundatii continue

sub pereti; 2.4.Fundatii continue prefabricate sub pereti; 2.5.Fundatii radier general; 2.6.Fundatii încastrate elastic în teren.

12

3. FUNDATII DE ADÂNCIME 3.1.Fundatii pe piloti; 3.2.Fundatii pe coloane; 3.3.Fundatii pe barete; 3.4.

Fundatii pe chesoane deschise.

12

4. EXECUTIA SI SPRIJINIREA SAPATURILOR PENTRU FUNDATII 4.1.Amenajarea amplasamentului; 4.2.Trasarea pe teren a constructiei;

4.3.Executarea sapaturilor; 4.4.Pereti îngropati; 4.5. Pereti de sustinere a excavatiilor – sisteme de sprijin; 4.6. Pereti de sustinere realizati prin tehnologia „jet – grouting”; 4.7. Ecrane de etansare; 4.8. Lucrari de epuismente.

6

Bibliografie9 [1] http://www.ct.upt.ro/users/MarinMarin/index.htm [Sisteme de fundare a construcțiilor]

[2] Marin M., Mirea M. – Sisteme de fundare a construcţiilor, Editura Orizonturi Universitare [Mirton], Timişoara, 2011

[3] Manoliu I. – Fundaţii şi procedee de fundare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 [4] Păunescu M., Marin M. – Soluţii moderne pentru fundaţii directe, Editura Facla, Timişoara, 1986 [5] Păunescu M., Pop. V., Silion T. – Geotehnică şi fundaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 [6] Stanciu, A. ş.a. – Fundaţii, vol. I, Ed. Tehnică, 2006 [7] Popa, A. ş.a. – Geotehnică şi fundaţii : exemple de calcul, Universitatea Tehnică Cluj‐Napoca, 1994 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


1. Proiectarea unui zid de sprijin. 8 Expunere tem�, exerciţiul, descrierea, demonstraţia, exemplificare, discutii pe studii de caz

2. Verificarea stabilitatii taluzului unui terasament. 5

3. Proiectarea şi dimensionarea fundaţiilor unei constructii în variantele: fundaţii directe de suprafata, fundaţii pe piloti.

12 10

Bibliografie11 [1] http://www.ct.upt.ro/users/MarinMarin/index.htm [Sisteme de fundare a construcțiilor]. [2] http://www.ct.upt.ro/users/MonicaMirea/index.htm [Sisteme de fundare a construcțiilor] [3] Haida V., Pantea P. – Geologie, geotehnica şi fundaţii, Vol. III ‐ Fundaţii, Litografia I.P. “Traian Vuia” Timişoara, 1984 [4] Păunescu M., Pop. V., Silion T. – Geotehnică şi fundaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.



Disciplina este în concordanta cu competentele solicitate inginerilor constructori. Continutul disciplinei a fost adaptat la cerintele pietei muncii, în urma discutiilor purtate în cadrul diverselor întâlniri profesionale.

10. Evaluare


10.4 Curs

Capacitatea de a identifica, defini, demonstra si interpreta corect conceptele introduse în curs. Capacitatea de a sistematiza si sintetiza problematica abordată la curs cu cea cuprinsa în bibliografia recomandata.

Examen oral: Durata examinarii – 2 ore; Minimum 2 examinatori interni; Structura subiectelor – 2 subiecte teoretice.

60%


L:

P: Capacitatea de a Nota la proiect se calculeaza ca media 40%


transpune cunostintele acumulate în exemple concrete cu continut aplicativ. Capacitatea de a efectua calcule si desene tehnice specifice domeniul abordat.

ponderata a notelor partiale date pe obiectivele din proiect si a notei pentru calitatea prestatiei studentului la orele de proiect.


Standardele minime de performanta sunt date de înţelegerea notiunilor de baza predate la fiecare tema, respectiv efectuarea conexiunii între notiuni. Pentru promovare este necesara obtinerea unei note de min. 5 (cinci) la toate subiectele solicitate la examen, prezenta obligatorie la min. 80 % din orele didactice, predarea proiectului si dovedirea cunostintelor acumulate în cadrul orelor de proiect. Nota 10 se acorda pentru obtinerea punctajului maxim la fiecare subiect si minim nota 9 la activitatea pe parcurs.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica 2 (Optional 1) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ioan SUMALAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Robert BEILICCI, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 8

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Hidraulica 1, 4.2 de competen�e Elemente de matematici superioare, Elemente de calcul numeric



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator de Hidraulica, sala cu 15 calculatoare, tabla.













7.1 Obiectivul general al disciplinei de a oferi studentilor, viitori ingineri hidrotehnicieni cu specializari inrudite, constructii

hidrotehnice, imbunatatiri funciare, inginerie sanitara si protectia mediulu cunostinte de specialitate si deprinderi aplicative cu caracter hidraulic.


Formarea cunostintelor si depriderilor care sa permita abordarea si rezolvarea problemelor tehnice de specialitate corespuzator specificului celor trei directii de aprofundare mentionate mai sus, si anume: poiectarea hidraulica a sistemelor de transport al apei sub presiune (conducte si retele de conducte) si cu nivel liber (canale si cursuri de apa in regim amenajat), luandu‐se in considerare conditiile complexe de curgere specifice problemelor tehnice din domeniile mentionate.

8. Conţinuturi


1. Recapitularea sintetica a ecuatiilori fundamentale. Ecuatii fundamentale in forma locala: continuitate, Cauchy I, Cauchy II, energie, ecuatia

5 Clasic, la tabla.


de stare, ecuatia constitutiva (materiala), ecuatiile Navier‐Stokes; ecuatia de continuitate,ecuatiile energiei pentru un segment de tub de curent (Bernoulli), clasificarea miscarilor in sistemele tehnice(spatio‐temporal: permanent/nepermanent, unidimensional‐bidimensional‐tridimensional; natura egimului: laminar‐turbulent), calculul pierderilor de sarcina hidraulica

2. Sisteme hidraulice de transport sub presiune. Aplicarea ecuatiilor generale la rezolvarea problemelor sistemeor hidraulice de transport sub presiune ( evaluarea pierderilor de sarcina; calculul sistemelor de conducte simple in regim permanent si nepermanent‐lovitura de berbec, oscilatii in masa; calculul retelelor de conducte ramificate si inele.

12

3. Sisteme hidraulice de transport cu nivel liber. Ecuatiile specifice ale miscarii in canale si albii naturale, optimul hidraulic, calculul hidraulic al canalelor in regim permanent si uniform, respectiv in regim permanent si neuniform (studiul energetic al curgerii, miscari gradual variate‐curbe de stavilire, saltul hidraulic‐racordarea biefurilor.

13

4. Elemente de hidraulica subterana. Descrierea si reprezentrea miscarii apelor subterane, legea lui Darcy si generalizarile ei, exemple d probleme tehnice: puturi de captare, drenaje.

5

Bibliografie9 David I. Sumalan I., Beilicci R., Achim C., Hidraulica aplicata ‐ Teme exerimentale. Partea I‐a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008, David I. Sumalan I., Hidraulica aplicata ‐ Teme exerimentale. Partea a II‐a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009, David I., Hidraulica, vol.1 ‐ 2, UT Timisoara, 1990, Kiselev P.G., Indreptar pentru calcule hidraulice, Ed. Tehnica Bucuresti, 1988, David I., Grundwasserhydraulik, Ed. Vieweg, Wiesbaden, 1998



1. Calculul hidraulic al sistemelorde transport sub presiune: sisteme monofilare, retele de conducte, calculul loviturii de berbec

6 Clasic, la tabla, incrucisari in verificarea rezultatelor. 2. Calculul hidraulic al canalelor si albiilor: dimensionarea canalelor,

calculul curbelor de stavilire, saltul hidraulic si racordarea biefurilor 4

3. Calculul puturilor perfecte si imperfecte 6

4. Softuri in hidraulica subterana 5

Bibliografie11 David I. Sumalan I., Beilicci R., Achim C., Hidraulica aplicata ‐ Teme exerimentale. Partea I‐a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008, David I. Sumalan I., Hidraulica aplicata ‐ Teme exerimentale. Partea a II‐a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2009, David I., Hidraulica, vol.1 ‐ 2, UT Timisoara, 1990, Kiselev P.G., Indreptar pentru calcule hidraulice, Ed. Tehnica Bucuresti, 1988, David I., Grundwasserhydraulik, Ed. Vieweg, Wiesbaden, 1998



Continutul cursului si al lucrarilor aplicative corespunde cerintelor exprimate de lucrari specifice de proiectare, executie, exploatare, intretinere a lucrarilor hidrotehnice, hidroedilitare si de protectie a mediului.

10. Evaluare


10.4 Curs

Raspunsurile / rezolvarile la intrebarile / subiectele din partea teoretica si cea aplicativa a disciplinei.

Lucrare scrisa. 50%

10.5 Activit��i aplicative S: Raspunsurile date la seminar, rezolvarile la lucrarile de control, participarea la ore.

Intrebari / discutii la ore, lucrari scrise, monitorizarea participarii la ore.

50%

L:

P:

Pr:



Tratarea tuturor subiectelor de examen, respectiv de la lucrarile de control, corespunzator unui nivel de nota 5 (relativ la nota maxima 10).



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Tehnologie (Optional 2) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Topografie, Utilizarea si Programarea Calculatoarelor, Geometrie Descriptiva, Materiale de Constructii, Grafica Tehnica Asistata de Calculator si Desen Tehnic.


4.2 de competen�e Abilitati de citire si executare a planselor tehnice; abilitati de utilizare a calculatoarelor.


5.1 de desf��urare a cursului Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiecţie, tabla 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de aplicatii cu plansete; acces la sala de calculatoare.














Introducerea cursantilor intr‐o disciplina cu aplicare practica din domeniul ingineriei civile. Cunoasterea si întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale disciplinei, utilizarea

adecvata a limbajului specific în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de

concepte, procese, proiecte etc. asociate domeniului Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de probleme tipice domeniului în

conditii de asistenta calificata. Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare. Crearea capacitatilor de elaborare a proiectelor profesionale.

7.2 Obiectivele specifice Transmiterea cunostintelor necesare unui inginer constructor, respectiv a unui inginer cu

specializarea in domeniu hidrotehnic, privind executia efectiva a diferitelor tipuri de constructii pentru retinerea, stocarea, transportul, tratarea si utilizarea apei, respectiv pentru apararea


împotriva inundatiilor, protectia calitatii apei.

8. Conţinuturi


Tehnologia de executie a lucrarilor de terasamente. 4 Prelegere sustinuta de prezentari PPT, conversatii, explicatii, exemplificari

Tehnologia lucrarilor pregatitoare si auxiliare aferente constructiilor hidrotehnice.

4

Tehnologia betonului hidrotehnic. 4

Executia constructiilor pentru transportul apei. 2

Bibliografie9

1. Ionescu N., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.,II.) , Litografia IPT, 1986 2. Preluschek E., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.,II.), Litografia UPT, 1995 – 1996 3. Preluschek E., Girbaciu C., Tehnologia de executie a lucrarilor de constructii, Ed.Politehnica, Timisoara, 2013. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Tehnologia de executie a unui dig din pamant (mal drept în cadrul amenajarii Nodului Hidrotehnic Ipotesti pe râul Olt).

14 Expunere tema, discutii, întrebari, rezolvare


Bibliografie11

1. Ionescu N., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.,II.) , Litografia IPT, 1986 2. Preluschek E., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.,II.), Litografia UPT, 1995 – 1996 3. Preluschek E., Girbaciu C., Tehnologia de executie a lucrarilor de constructii, Ed.Politehnica, Timisoara, 2013.



10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria cursului si a aplicatiilor

Examen scris cu durata de o ora si cuprinzand zece intrebari (subiecte) teoretice.

50%


L:

P: Realizarea proiectului, pe durata semestrului.

Prezentarea proiectului, raspunsuri la întrebari. 50%


Raspunsurile la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile. Predarea / sustinerea proiectului.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Tehnologii Agricole (Optional 2) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Iacob NEMES, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Iacob NEMES, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Notiuni de tehnologie, Chimie generală, Fizică, Geotehnică 4.2 de competen�e C. Identificarea elementelor construcţiilor din domeniul Inginerie Civilă


2. Dimensionarea unor elemente de construcţii din IF

3. Proiectarea tehnologică si economica a lucrărilor de IF

4. Organizarea şi conducerea procesului de execuţie, exploatare şi întreţinere a lucrărilor de IF















7.1 Obiectivul general al disciplinei 7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare Elemente de agrotehnică generală 4 – expunere,

conversaţie, explicaţie . Sistemul de agricultură pe terenurile irigate 4 . Sistemul de agricultură pe terenuri degradate 6


TOTAL 14 ore Bibliografie9 . Constantinescu Laura - Agricultură şi horticultură, Ed. Politehnica, Timişoara, 2010

2. Rogobete Gh., Constantinescu Laura – Agrofitotehnia şi horticultura terenurilor ameliorate, Litografia IPT, Timiţoara, 1990

8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Recunoaşterea principalelor îngrăşăminte, pesticide, amendamente 2 – experiment, analiză

de laborator Cunoaşterea speciilor şi soiurilor de legume, pomi fructiferi şi viţă de

vie 4

Construcţii folosite în legumicultură 4 Metode de stabilire a momentului udării 4

Total 14 ore

Bibliografie11 . Constantinescu Laura - Agricultură şi horticultură, Ed. Politehnica, Timişoara, 2010

2. Rogobete Gh., Constantinescu Laura – Agrofitotehnia şi horticultura terenurilor ameliorate, Litografia IPT, Timiţoara, 1990




10. Evaluare


10.4 Curs 2 referate susținute la sfârșitul cursului 60% 10.5 Activit��i aplicative S: Referat la lucrarea efectuata 40%

L:

P:


Nota 5 la susținerea fiecărui referat și efectuarea lucrarilor practice



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 septembrie 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Marketing si Legislatie 2.2 Titularul activit��ilor de curs Ana‐Andreea MIHARTESCU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Ana‐Andreea MIHARTESCU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat 4

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Microeconomie; Matematici speciale. 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Dotare sal�: videoproiector, calculator. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Dotare sal�: videoproiector, calculator.







hidrotehnice = ‐%







Însuşirea de către studenţi a: noţiunilor, principiilor, tehnicilor şi modelelor specifice marketingului şi legislaţiei în construcţii, atât la nivel de concepte cât şi la nivel de aplicare în cadrul firmelor de construcţii în condiţiile reale de piaţă, pentru a dezvolta capacitatea acestora: de a proiecta economic şi tehnologic lucrările de execuţie, exploatare şi întreţinere a construcţiilor în domeniul ingineriei civile; de a organiza şi conduce procesul de execuţie, exploatare şi întreţinere a construcţiilor civile, industriale agricole; de a aplica strategiile de muncă eficientă şi responsabilă, de punctualitate, seriozitate şi răspundere personală, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor eticii profesionale; de a aplica tehnicile de muncă eficientă în echipă, pe diverse paliere ierarhice; de a se documenta în limba română şi într‐o limbă străină, pentru dezvoltarea profesională şi personală, prin formare continuă şi adaptarea eficientă la noile specificaţii tehnice.


8. Conţinuturi



1. NOTIUNI INTRODUCTIVE. 1.1 Conceptul de marketing; 1.2 Demersuri în marketing; 1.3 Principiile marketingului; 1.4 Noţiuni de bază în marketing; 1.5 Procesul deciziei de cumpărare.

2 Expunerea; conversaţia euristică; explicaţia; prelegerea; studiu de caz; problematizare; explicaţia.

2.PRODUSUL 2.1 Noţiunea de produs; 2.2 Gestiunea produselor individuale; 2.3 Gestiunea gamelor de produse; 2.4 Ciclul de viaţă al produselor şi strategiile de marketing.

1

3.PREŢUL 3.1 Obiectivele de fixare a preţului; 3.2 Fixarea preţului pornind de la cost; 3.3 Variaţii de preţ.

1

4.DISTRIBUŢIA 4.1 Analiza distribuţiei (Funcţiile distribuţiei; Structurile distribuţiei; Formele distribuţiei; 4.2 Politica de distribuţie (Alegerea circuitelor de distribuţie, Gestiunea circuitelor, Distribuţia fizică.

1

5.PROMOVAREA – COMUNICAREA: 5.1. Generalităţi; 5.2. Publicitate; 5.3. Promovare; 5.4. Alte tehnici de comunicare; 5.5 Marketingul direct.

1

6. LEGISLAŢIE: 6. 1. Noţiuni de Legislaţie; 6.2. Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale; 6.3. Particularităţi ale producţiei de construcţii; 6.4. Factorii participanţi la realizarea construcţiilor.

2

7. LEGISLATIE PRIVIND ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE ACHIZITIE PUBLICĂ. 7.1. Termeni de operare, 7.2. Contractul de lucrări, contractul de furnizare, contractul de servicii; 7.3. Proceduri de atribuire; 7.4. Caietul de sarcini.

2

8. LEGISLAŢIE PRIVIND AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII.

2

9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞI A INSTALAŢIILOR AFERENTE.

2

Bibliografie9 [1] Kotler Philip şi alţii – Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1998; [2] Kotler Philip şi alţii – Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 2000; [3] Dupţa Pavel Ernest, Mihărtescu Ana-Andreea - Elemente de MANAGEMENT & MARKETING pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Editura Politehnica, Timişoara 2003; [4] Dupţa Pavel Ernest, Mihărtescu Ana-Andreea - Dupta P, MIHĂRTESCU A. A. - Elemente de COMUNICARE & MARKETING pentru formarea agenţilor de vânzări, Editura Politehnica, Timişoara 2003; [5] Izvercian Monica – Elemente de Marketing, Ed. Eurobit, Timişoara, 2002; [6] Mihărtescu Ana-Andreea - Integrarea cerinţelor utilizatorului în faza de concepţie a produselor, Editura Politehnica, Timişoara 2011; [7] MIşcă Mihai – Ghidul inginerului de construcţii pe şantier, Editura Eurobit, 2002, Timişoara; [8] Legea 10/1995 - privind calitatea în construcţii; [9] Legea 50/1991 - privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; [10] OUG 34/2006/2013 - privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. [11] HG nr. 273/1994 prin care se aprobă Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Noţiuni introductive în Marketing şi Legislaţie. 2 Explicaţie;

conversaţie; problematizare; observatie dirijată.

2. Business-games. Teste şi probleme de marketing. 2 3. Elemente teoretice privind realizarea unui studiu de piaţă, Simularea

realizării unui studiu de piaţă. 4

4. Elemente componente ale unui plan de marketing, Studiu de caz. 6


Bibliografie11 [1] Bacali Laura (coord) – Manual de Inginerie Economică. Marketing. Editura Dacia, Cluj Napoca, [2] Dupţa Pavel Ernest, Mihărtescu Ana-Andreea – Training în Marketing Strategic, Ed. Eurobit, Timişoara 2002.



10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris: Test cu 9 itemi de evaluare a cunoştinţelor.

60%

10.5 Activit��i aplicative S: Aplicaţii practice. Studii de caz. 40%

L:

P:


Obţinerea notei 5 atât la Evaluarea Distribuită, cât şi la activitatea pe parcurs (seminar).



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Practica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri

Alte activit��i Total ore activit��i individuale 3.8 Total ore pe semestru7 80 3.9 Num�rul de credite 2












hidrotehnice = ‐%







8. Conţinuturi



Bibliografie9


1. Centrul Regional de meteorologie Banat – Crisana: prognoza vremii , imagini radar, imagini satelit, informare meteorologica

6 Prezentarea obiectivelor de studiu, masurarea parametrilor si analiza rezultatelor;

2. Platforma meteo; prezentarea si analiza valorilor caracteristice a instrumentelor meteorologice ( pluviometru, termograf, evaporimetru, lizimetru, anemometru, girueta, etc)

6

3. Bazinul de tarare a moristilor hidrometrice – SGA Timis: prezentarea unei morişti hidrometrice ‐ montarea, demontarea şi întreţinerea moriştii hidrometrice ‐ tararea şi obţinerea ecuaţiei moriştii hidrometrice

6

4. Pod Prinţul Turcesc‐ Timisoara: măsurătoare de debit lichid + calcul debit + reprezentarea grafică a debitelor calculate

6

5. Staţia hidrologică ABA Banat ‐ Timisoara: prezentare carnet niveluri şi debite de apă; prelucrarea datelor în program de calcul HIDROL ; prezentarea studiului de prelucrare a debitelor lichide; prezentare DESWAT (Diminuarea şi Controlul Efectelor Distructive ale apelor)

6

Bibliografie11 1. C. Badaluta, 2008, Hidrologie si gospodarirea apelor. Aplicatii, Ed. Politehnica, Timisoara 2. C. Rosu, 1999, Gospodarirea apelor, Ed. Orizonturi Universare, Timisoara 3. C. Badaluta , Gh. Cretu , 2010, Bazele gospodaririi apelor , Ed. Orizonturi Universitare 4. Gh. Cretu, C. Rosu , et. al, 2006, VICAIRE – curs on line http://echo2.epfl.ch/VICAIRE/




Tematica este preluata din obiectivele de lucru ale Administratiei Nationale „Apele Romane ” si ale Administratiilor Bazinale de Apa, in special cu ABA Banat cu care colaboram permanent

10. Evaluare



L:

P:

Pr: nota obtinuta consta in continutul si prezentarea caietului de practica

participarea efectiva la practica si sustinerea rezultatelor finale


Volumul minim de cunostinte dobandite corespunde notei finale – admis



05 septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica 2.2 Titularul activit��ilor de curs Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 3

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Fundamente de Mecanica Constructiilor, Statica Constructiilor, Rezistenta Materialelor, Analiza Matematica, Matematici Speciale.


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica, in aria mecanicii structurilor.


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla, retea cca 15 calculatoare.














Completeaza cunostintele din domeniul fundamental al Mecanicii Structurilor si contribuie la formarea gandirii ingineresti de specialitate, stabilind principiile tehnice de baza pentru proiectarea corespunzatoare a structurilor de rezistenta in constructii supuse solicitarilor dinamice.


Definirea influentei rigiditatii, rezistentei si amortizarii asupra raspunsului dinamic al structurilor; stabilirea raspunsului dinamic al sistemelor cu unul sau mai multe grade de libertate dinamica, în cazul vibratiilor libere si fortate; prezentarea efectelor actiunii seismice asupra structurilor conform normelor de proiectare, respectiv a principiilor de conformare si proiectare antiseismica a structurilor.

8. Conţinuturi



Dinamica sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica (formularea problemei, ecuatii de miscare, metode de rezolvare); Vibratii libere; Vibratii fortate.

8 Prelegeri sustinute cu ajutorul prezentarilor PPT si prin detaliere la tabla, cuprinzand explicatii, exemplificari, intrebari, conversatii.

Notiuni de seismologie inginereasca (cauzele si efectele cutremurelor; intensitatea si magnitudinea; activitatea seismica la nivel mondial si în România).

2

Raspunsul seismic al sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica (determinarea raspunsului seismic; spectre de raspuns elastic; raspunsul inelastic).

4

Sisteme cu mai multe grade de libertate dinamica (vibratii libere; raspunsul dinamic).

4

Calculul structurilor la actiunea seismica (actiunea seismica; metode de calcul elastic; conformarea seismica a structurilor; clase de importanta si de expunere; concepte de proiectare).

4

Proiectarea seismica a structurilor metalice (principii de proiectare; ductilitatea structurilor metalice; cadre metalice necontravântuite si contravântuite).

2

Proiectarea seismica a structurilor din beton armat (principii de proiectare, clase de ductilitate; ductilitatea structurilor din beton armat).

2

Calculul structurilor hidrotehnice la actiuni seismice (efectul incarcarilor din cutremur; raspunsul structurilor; principii de alcatuire si proiectare).

2

Bibliografie9 1. Stratan, A., Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2007. 2. Chopra, A.K. Dynamics of Structures: Theory and Applications to Earthquake Engineering, 4th ed., Prentice Hall, New Jersey, 2012. 3. Chen, W.F., Scawthorn, C., Earthquake Engineering Handbook, CRC Press, 2003. 4. ***, P100‐1/2012. Cod de proiectare seismica ‐ Partea I ‐ Prevederi de proiectare pentru cladiri. 5. ***, NP076‐2013. Normativ de proiectare, executie si evaluare la actiuni seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


formularea si rezolvarea analitica a ecuatiei de miscare pentru sisteme cu un singur grad de libertate dinamica;

determinarea fractiunii din amortizarea critica pe baza încercarilor de vibratii libere in cazul sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica;

stabilirea solutiei analitice in cazul sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica;

determinarea raspunsului sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica in cazul vibratiilor libere si fortate.

8 Expunere tema, abordare/modelare / rezolvare, interpretare rezultate, întrebari, discutii.

calculul raspunsului dinamic al sistemelor elastice cu un singur grad de libertate dinamica;

calculul raspunsului dinamic al sistemelor inelastice cu un singur grad de libertate dinamica;

construirea spectrelor elastice de raspuns.

6

determinarea analitica a modurilor proprii de vibratie a sistemelor cu mai multe grade de libertate dinamica;

calculul modal cu spectre de raspuns.

4

determinarea modurilor proprii de vibratie a sistemelor cu mai multe grade de libertate dinamica;

calculul raspunsului seismic folosind metoda fortelor laterale.

2

Bibliografie11 1. Stratan, A., Dinamica Structurilor si Inginerie Seismica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2007. 2. Chopra, A.K. Dynamics of Structures: Theory and Applications to Earthquake Engineering, Prentice Hall, New Gersey, 1995. 3. ***, P100‐1/2006. Cod de proiectare seismica ‐ Partea I ‐ Prevederi de proiectare pentru cladiri. 4. Chen, W.F., Scawthorn, C., Earthquake Engineering Handbook, CRC Press, 2003.



Absolventii au în general bune cunostinte teoretice, necesare in vederea modelarii numerice a structurilor pentru o abordare directa a problemelor practice. Odata cu dezvoltarea sistemelor de calcul, majoritatea angajatorilor specializati apreciaza cunostintele absolventilor în domeniul calcului structural si al modelarii numerice. Continutul disciplinei asigura cunostintele de baza referitoare la actiunile dinamice, respectiv la comportarea structurilor supuse acestora. Disciplina urmareste sa transmita absolventilor informatiile si deprinderile în acord cu asteptarile reprezentantilor comunitatii tehnice cu preocupari in acest domeniu specializat.

10. Evaluare



10.4 Curs Raspunsurile la subiecte din aria cursului si a aplicatiilor.

Examen final, durata 3 ore, cuprinzand cinci subiecte teoretice (dezvoltate in scris) si doua aplicatii practice (sustinute oral).

50%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de seminar.

Teste, prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la întrebari, activitate la ora; evidenta prezentei.

45%+5%

L:

P:


Raspunsurile corecte la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile, respectiv raspunsurile la fiecare evaluare (test) de pe parcursul activitatii de seminar trebuie sa fie corecte in proportie de 50%.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Beton 2 2.2 Titularul activit��ilor de curs Sorin DAN, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codrut FLORUT, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 7

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Materiale de Constructii, Rezistenta Materialelor, Statica Constructiilor, Beton 1. 4.2 de competen�e Analiza structurala; analiza eforturilor in materialele de constrctii.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari (cca.30 locuri); materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla.














Dobandirea cunostintelor de baza despre elementele din beton armat in conformitate cu normele europene si nationale; caracteristicile de proiectare pentru beton, armatura, beton armat, comportarea in stari limita; calculul si detalierea elementelor din beton armat. Dobandirea abilitatilor de calcul, teoretice si practice.


Recunoasterea unor structuri tipice si elemente structurale specifice domeniului de licenta. Calculul elementelor structurale. Documentarea in limba romana si o limba straina in vederea dezvoltarii profesionale si personale prin invatare continua si adaptare eficienta la noile specificatii tehnice.

8. Conţinuturi


Placi plane subtiri – metode de calcul, dimensionare si alcatuire. 5 Prezentari, proiectii, Plansee curente cu placi si grinzi, plansee fara grinzi, plansee 7


prefabricate. exemple, discutii. Cadre monolite si prefabricate din beton armat – raspuns seismic, notiuni

de alcatuire si dimensionare. 10

Rezervoare din beton armat ingropate, semiingropate sau de suprafata. 13

Bibliografie9 [1] Eurocode 2 Design of concrete structures – Part 1‐1: General rules and rules for buildings; [2] SR EN 1992 Proiectarea structurilor de beton – Partea 1‐1: Reguli generale si reguli pentru cladiri; [3] Clipii T., Tudor A., Note de curs, Biblioteca digitala UPT, 2011 [4] Mosley B., Bungey I., Hulse R., Reinforced concrete design to Eurocede 2, 2007 [5] Kiss Z., Onet T., Proiectarea struturilor de beton dupa SR EN 1992, Ed. Abel, Cuj‐Napoca, 2008 [6] Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton armat ‐ editia 2, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 [7] Design aids for EUROCODE 2, Ed. E/FN Spon, 1997 [8] Crainic L., Enache E., Prestressed Concrete, Ed.Matrixrom, Bucuresti, 2007 [9] Hurst M.K., Prestressed Concrete Design, E&FN SPON, London, 1998 [10] Nagy‐Gyorgy T., Florut C., Reinforced Concrete – Design Guide. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Proiect – Dimensionarea unui planseu din beton armat cu grinzi. 35 prezentari, explicatii, tabele, programe de calcul.


Bibliografie11 [1] Eurocode 2 Design of concrete structures – Part 1‐1: General rules and rules for buildings; [2] SR EN 1992 Proiectarea structurilor de beton – Partea 1‐1: Reguli generale si reguli pentru cladiri; [3] Clipii T., Tudor A., Note de curs, Biblioteca digitala UPT, 2011 [4] Mosley B., Bungey I., Hulse R., Reinforced concrete design to Eurocede 2, 2007 [5] Kiss Z., Onet T., Proiectarea struturilor de beton dupa SR EN 1992, Ed. Abel, Cuj‐Napoca, 2008 [6] Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton armat ‐ editia 2, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 [7] Design aids for EUROCODE 2, Ed. E/FN Spon, 1997 [8] Crainic L., Enache E., Prestressed Concrete, Ed.Matrixrom, Bucuresti, 2007 [9] Hurst M.K., Prestressed Concrete Design, E&FN SPON, London, 1998 [10] Nagy‐Gyorgy T., Florut C., Reinforced Concrete – Design Guide.



Compatibilitatea programului cu Technische Universitat Munchen, Fakultat fur Bauingenieur und Vermessungsweses, Universite de Liege, Faculty of Applied Science, Budapest University of Technology and Economics, Faculty of Civil Engineering.

10. Evaluare


10.4 Curs Calitatea raspunsurilor la subiectele teoretice si la aplicatiile numerice.

Scris: subiecte teoretice, calcule numerice; Oral: subiecte teoretice si/sau calcule numerice.

50%


L:

P: implicarea in activitatea la ore, rezultatele la testele de control.

Teste de evaluare, prezentarea/sustinerea etapelor de proiect.

50%


Nota minima 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………




…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Constructii Metalice 2 2.2 Titularul activit��ilor de curs Dan DUBINA, prof.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Nicolae Andrei CRISAN, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 8

Examin�ri 6



4.1 de curriculum Analiza Matematica, Algebra si Geometrie, Matematici Speciale, Fundamente de mecanica, Statica constructiilor, Rezistenta Materialelor, Constructii metalice 1


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice si ingineresti


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate mare. Materiale suport: tabla, proiector, ecran de proiectie, tabla 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate medie, tabla













7.1 Obiectivul general al disciplinei In partea a doua a cursului de constructii metalice se trateaza alcatuirea constructiva si

calculul de rezistenta si stabilitate al elementelor structurale ale constructiilor metalice aflate in diferite stari de solicitare

7.2 Obiectivele specifice Insusirea metodelor de calcula constructiilor metalice in scopul rezolvarii unor aplicatii

ingineresti in domeniul ingineriei civile Dimensionarea imbinarilor simple folosite la constructiile metalice din domeniul ingineriei civile.

8. Conţinuturi


Rezistenta barelor supuse la solicitari compuse: Intindere/ compresiune cu incovoiere; incovoiere cu taiere

2 Expunere, explicatie, exemplificare, conversatie 2. Stabilitatea barelor comprimate cu sectiune simpla si compusa: cazuri 4


fundamentate si cazul barelor facand parte din structuri (ex. stalpi in cadre multietajate cu noduri fixe si deplasabile

3.Grinzi cu zabrele: alcatuire constructiva, probleme de calcul si dimensionarea/ verificare

2

4. Stabilirea barelor solicitate la incovoiere si la incovoiere cu compresiune

4

5.Grinzi cu inima plina: solutii constructive, grinzi cu inima de calsa 4, rigidizari, verificari de rezistenta si stabilitate generala si locale

4

6.Calculul in domeniul plastic, verificare de rezistenta si stabilitate a grinzilor si stalpilor

4

7. Verificarea la oboseala ‐ informativ 2

8. Verificarea elementelor structurale din profile cu pereti subtiri 4

9. Rezistenta sectiunilor elementelor structurale; solicitari simple; intindere si compresiune axiala, incovoiere, torsiune

2

Bibliografie9 1. SR EN 1993‐1; SR EN 1993‐1‐2; SR EN 1993‐1‐3; SR EN 1993‐1‐8; SR EN 1993‐1‐9; SR EN 1993‐1‐10; SR EN 1999‐1 2.C. Daiban, S. Dima, E. Chesaru, S. Serbescu: Constructii cu structura metalica 3. Access steel : www.accsess‐steel.com 4. D. Dubina, J. Rondal, I. Vayas: Proiectarea structurilor metalice. Aplicatii Eurocode 3, Bridgeman, Timisoara, ISBN 963 O4 8383 5. . D. Dubina, V. Ungureanu, R. Zaharia, Z Nagy: Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece, Vol. 1 , Colectia LINDAB, Bucuresti 2004 6. . D. Dubina S.A. Calculul si proiectarea imbinarilor structurale din hotel in conformitate cu SR EN 1993‐1‐8, Recomandari, comentarii si exemple de aplicare, B.C. 2/2012 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1.Grinda cu zabrele 8 Incercari experimentale in grup urmate de interpretare si discutii, aplicatii numerice individuale, teme de casa

2.Grinda principala si stalp facand parte dintr‐un cadru 8

3.Grinda cu inima de calsa 4 (grinda de rulare) 8

4.Pana continua din profile cu pereti subtiri 4


Bibliografie11 1. SR EN 1993‐1; SR EN 1993‐1‐2; SR EN 1993‐1‐3; SR EN 1993‐1‐8; SR EN 1993‐1‐9; SR EN 1993‐1‐10; SR EN 1999‐1 2.C. Daiban, S. Dima, E. Chesaru, S. Serbescu: Constructii cu structura metalica 3. Access steel : www.accsess‐steel.com 4. D. Dubina, J. Rondal, I. Vayas: Proiectarea structurilor metalice. Aplicatii Eurocode 3, Bridgeman, Timisoara, ISBN 963 O4 8383 5. . D. Dubina, V. Ungureanu, R. Zaharia, Z Nagy: Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece, Vol. 1 , Colectia LINDAB, Bucuresti 2004 6. . D. Dubina S.A. Calculul si proiectarea imbinarilor structurale din hotel in conformitate cu SR EN 1993‐1‐8, Recomandari, comentarii si exemple de aplicare, B.C. 2/2012



Studentii au in general bune cunostinte de calcul static, notiuni fundamentale de rezistenta materialelor si cunosc calculul imbinarilor structurilor metalice si metodele de analiza globala a structurilor metalice

Odata cu dezvoltarea, schimbarea normativelor de calcul si trecerea la normele europene, majoritatea angajatilor reprezentativi din domeniu cer cunoasterea procedurilor de calcul prezentate in aceste normative

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria cursului si aplicatiilor

Examen scris 50%

10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de seminar, pe durata semestrului

Prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la intrebari 20 %

L: Rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor de laborator pe durata semestrului

Prezentarea rezolvarilor si rezultatelor experimentelor, raspunsuri la intrebari

25%

P:

Pr: Prezenta Evidenta prezentei 5 % 10.6 Standard minim de performan�� (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Raspunsurile la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 3.5 puncte din totalul de 9 posibile

Data complet�rii Titular de curs Titular activit��i aplicative



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu�ia de înv��mânt superior Universitatea Politehnica din Timisoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 Facultatea de Constructii – Departamentul Constructii Civile si Instalatii 1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) Inginerie Civila/60 1.5 Ciclul de studii Licenta 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea Amenajari si Constructii Hidrotehnice / L20101006040 / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Cladiri 2.2 Titularul activit��ilor de curs S.l. Dr. Ing. Alexandru Cosmin DAESCU 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 S.l. Dr. Ing. Alexandru Cosmin DAESCU 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 2

Examin�ri 5



4.1 de curriculum Elemente de arhitectura 4.2 de competen�e Grafica tehnica asistata de calculator si desen tehnic



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs dotata cu tabla si videoproiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de seminar dotata cu tabla













7.1 Obiectivul general al disciplinei Se urmareste dobandirea de cunostinte teoretice si practice pentru studenti in domeniul

constructiilor civile, industriale si agricole, privitoare la tipuri de alcatuire a constructiilor, detalii specifice, principii de calcul pentru elementele principale.

7.2 Obiectivele specifice Prezentarea principiilor generale de alcatuire si proiectare a constructiilor Reguli de alcatuire pentru structuri de zidarie, lemn, metal Identificarea elementelor fundamentale de calcul simplificat pentru elementele principale

8. Conţinuturi


Principii de proiectare a constuctiilor. Reguli generale de alcatuire a structurilor din zidarie, beton armat, lemn si metal. Principii de proiectare antiseismica a constructiilor

4 Prelegerea participativa, dezbaterea, dialogul, expunerea, demonstratia, exemplificarea

Actiuni în constructii Ipoteze si combinatii pentru proiectarea cladirilor

2


Gruparea actiunilor

Elemente de fizica constructiilor Umiditatea în constructii Calculul la transfer termic al cladirilor Calulul la permeabilitatea vaporilor a elementelor de construtii

4

Hidroizolatii în constructii Izolatii la constructii fara subsol Izolatii la constructii cu subsol Izolatii la constructii partial sau complet îngropate împotriva apei cu

presiune hidrostatica

2

Pereti portanti Structuri cu pereti din zidarie de caramida Structuri cu pereti din beton armat

2

Plansee Tipuri de plansee: lemn, metalice, beton, mixte Calculul planseelor din beton armat turnat monolit, metoda simplificata

4

Scari Tipuri de scari Calculul functional al casei scarilor Alcatuirea de ansamblu respectând siguranta în exploatare a constructiilor Reguli de armare la scarile din beton armat

2

Acoperisuri Acoperisuri tip terasa terase circulabile terase necirculabile Acoperisuri sarpanta şarpante pe ziduri transversale şarpante pe ziduri longitudinale

4

Finisaje Tipuri de finisaje alcatuire si detalii de executie

2

Autorizarea constructiilor Legislatia privind autorizarea lucrarilor de constructii Documentatii pentru autorizarea constructiilor

2

Bibliografie9 1. Dan D. , Secula S., Fekete Nagy Luminita – Constructii civile. Elemente de proiectare, Editura UPT, 2001 2. Dan D., Secula S. – Constructii Civile, Editura UPT, 2007 3. Dan D., ‐ Fizica constructiilor , Editura UPT, 2013 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Sectiuni orizontale : parter si etaj 6 Exerciţiul, descrierea, demonstraţia, exemplificare practică, discuţii pe proiecte individuale

2. Calculul functional al casei scarii 2

3. Sectiune verticala curenta si prin casa scarii 6

4. Fatade 3

5. Plan de situatie 3

6. Detalii 2

7. Memoriu de arhitectura, rezistenta, program de control al lucrarilor proiectare

2

8. Sustinere proiecte 4

Bibliografie11 1. Dan D. , Secula S., Fekete Nagy Luminita – Constructii civile. Elemente de proiectare, Editura UPT, 2001 2. Dan D., Secula S. – Constructii Civile, Editura UPT, 2007



Disciplina este în concordanta cu competentele solicitarile inginerilor de amenajari si constructii hidrotehnice catre societatile de constructie

Continutul disciplinei a fost adaptat la cerintele pietei muncii, în urma discutiilor purtate în cadrul diverselor întâlniri profesionale sau a manifestărilor ştiinţifice organizate prin Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri

10. Evaluare


10.4 Curs

Capacitatea de a identifica, defini, demonstra si interpreta corect conceptele introduse în curs. Capacitatea de a

Examen scris. Se solicita tratarea a patru subiecte din continutul disciplinei

66.6%


sistematiza si sintetiza problematica abordata la curs cu cea cuprinsa în bibliografia recomandata


L:

P: Capacitatea de a sustine un proiect în fata unei comisii. Identificarea elementelor studiate la curs pe un proiect întocmit de student. Capacitatea de a argumenta solutiile alese si desenate. Abilitatea de a desena utilizând calculatorul

Prezenta si participarea activa la orele de proiect, modul de demonstrarea cunostintelor dobândite în cadrul unei sustineri orale a continutului lucrarilor realizate

33.4%


Pentru promovare este necesara obtinerea unei note de min. 5 (cinci) la toate subiectele solicitate la examen, prezenta obligatorie la min. 80 % din orele didactice, predarea proiectelor si dovedirea cunostintelor acumulate în cadrul orelor de aplicatii



05 Septembrie 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Alimentari cu Apa (Optional 3) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Constantin FLORESCU, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Constantin FLORESCU, conf.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 6

Examin�ri 4

Alte activit��i vizite tematice la unitati specifice domeniului hidroedilitar 16 Total ore activit��i individuale 56 3.8 Total ore pe semestru7 112 3.9 Num�rul de credite 4


4.1 de curriculum Hidraulica, Constructii Hidroedilitare, Statica Constructiilor, Topografie, Geotehnica. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice si ingineresti.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate medie. Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiecţie, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de aplicatii cu plansete; acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Ofera cursantilor cunostinte despre alimentarea cu apa din cadrul centrelor populate.

7.2 Obiectivele specifice Cunostintele necesare pentru dimensionarea unui sistem de alimentare cu apa, in functie de

sursa de apa, de numarul de consumatori si de calitatea ceruta la consumator.

8. Conţinuturi


1. Scheme si sisteme de alimentari cu apa. 1 Expunere, prelegere, conversatie, explicatie, analiza comparativa, problematizare.

2. Necesarul si cerinta de apa. 2.1 Debitele de dimensionare si de verificare a sistemului de alimentare cu apa.

2

3.Sursa si Calitatea apei. 3.1 Surse de apa si criterii pentru alegerea lor, 3.2 Proprietatile apei.

2

4. Captarea apei. 4.1 Captarea apelor subterane. 4.2 Captarea apelor de suprafata.

7


5. Tratarea apei. 5.1 Tratarea apelor subterane. 5.2 Tratarea apelor de suprafata.

7

6. Transportul apei. 6.1 Aductiuni cu nivel liber. 6.2 Aductiuni sub presiune.

2

7. Rezervoare de inmagazinare. 7.1 Clasificarea rezervoarelor. 7.2 Dimensionarea rezervoarelor. 7.3 Rezervoare ingropate, semiingropate si castele de apa.

4

8. Retele de distributie. 8.1 Retele de distributie ramificate si inelare. 3

Bibliografie9 1. Florescu C., Tratarea apelor pentru potabilizare prin utilizarea filtrelor rapide cu straturi multiple, Ed. Eurostampa, Timisoara, 2010;

2. Giurconiu M., s.a., Constructii si instalatii hidroedilitare, Ed. De Vest, Timisoara, 2002; 3. Manescu A., Alimentari cu apa ‐ Exemple de calcul, Ed. HGA, Bucuresti, 1998; 4. Manescu A., s.a., Alimentari cu apa, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1996; 5. Mirel I., Alimentari cu apa si canalizari, Ed. U.P. Timisoara 1992; 6. ***, Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare în mediul rural, GP 106‐04. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Determinarea necesarului de apa si a debitelor de calcul; 5 Conversatie, explicatie, metode de calcul, studiu de caz, efectuarea de aplicatii.

2. Captarea apei; 6

3. Aductiunea apei; 6

4. Tratarea apei; 6

5. Calculul rezervorului de apa; 6

6. Dimensionarea si verificarea retelei de distributie. 6


Bibliografie11 1. Florescu C., Tratarea apelor pentru potabilizare prin utilizarea filtrelor rapide cu straturi multiple, Ed. Eurostampa, Timisoara, 2010;

2. Giurconiu M., s.a., Constructii si instalatii hidroedilitare, Ed. De Vest, Timisoara, 2002; 3. Manescu A., Alimentari cu apa ‐ Exemple de calcul, Ed. HGA, Bucuresti, 1998; 4. Manescu A., s.a., Alimentari cu apa, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1996; 5. Mirel I., Alimentari cu apa si canalizari, Ed. U.P. Timisoara 1992; 6. ***, Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare în mediul rural, GP 106‐04.



10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsurile la subiecte care acopera toata materia.

Examen scris cu durata de 3 ore si cuprinzand 3 subiecte teoretice.

60 %


L:

P: Rezolvarea problemelor corespunzatoare etapelor de proiect. Raspunsurile la intrebarile de pe parcursul orelor de aplicatii, respectiv de la prezentarea proiectului.

Prezentarea /sustinerea rezolvarilor si rezultatelor proiectului, întrebari din cuprinsul lucrarii.

40 %


Raspunsurile la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 4 puncte din totalul de 9 posibile.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………




…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Hidrologie si Gospodarirea Apelor (Optional 3) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri




















8. Conţinuturi


Cap. 1 Introducere 1.1 Concepte privind hidrologia si gospodarirea apelor 1.2 Principii generale 1.3 Managementul integrat

2 Metoda clasica, prezentare power point, dialog

Cap.2 Hidrografia 2.1 Formatii hidrologice de suprafata 2.1.1 Reteaua hidrografica si bazinul hidrografic 2.1.2 Albia unui curs de apa

4


2.1.3 Lacurile si baltile

Cap. 3 Hidrometeorologie si hidrometrie 3.1 Hidrometeorologie 3.1.1 Presiunea atmosferica 3.1.2 Umiditatea aerului 3.1.3 Precipitatiile atmosferice 3.1.4 Scurgerea de suprafata 3.2. Hidrometria 3.2.1 Masurarea precipatiilor, nivelurilor si adancimilor de apa 3.2.2 Masurarea debitelor de apa si a vitezelor

6

Cap. 4 Calculul hidrologic 4.1 Scurgerea de suprafata 4.2 Scurgerea anuala 4.3 Seceta hidrologica. Debitul minim 4.4 Viituri. Hidrografe de viitura. Debitul maxim

4

Cap. 5 Scheme complexe de gospodarirea apelor 5.1 Resurse si folosinte de apa. Ape mari 5.2 Dimensionarea schemelor pentru folosinte si ape mari.

6

Cap. 6 Functionarea sistemelor de gospodarirea apelor 6.1 Graficul dispecer 6.2 Viituri 6.3 Masuri structurale si nonstructurale

6

Bibliografie9 1. I. Craciun, C. Giurma –Handley , Hidrologie speciala. Aplicatii, 2014, Ed. Performantica , Iasi 2. C. Badaluta , Gh. Cretu , 2010, Bazele gospodaririi apelor , Ed. Orizonturi Universitare 3. Gh. Cretu, C. Rosu , et. al, 2006, VICAIRE – curs on line http://echo2.epfl.ch/VICAIRE/



1. Reteaua hidrografica si bazinul hidrografic 8

2. Albia unui curs de apa. Cheia limnimetrica 2

3. Determinarea debitelor maxime utilizand curba de probabilitate Pearson III

3

4. Calculul debitelor lichide in albie prin metoda analitica si metoda grafo –analitica

2

5. Dimensionarea unui sistem de gospodarirea apelor pentru folosinte si ape mari

6

6. Atenuarea intr‐un lac de acumulare 3

7. Exploatarea sistemelor de gospodarirea apelor 4

Bibliografie11 1. C. Badaluta, 2008, Hidrologie si gospodarirea apelor. Aplicatii, Ed. Politehnica, Timisoara 2. C. Rosu, 1999, Gospodarirea apelor, Ed. Orizonturi Universare, Timisoara




10. Evaluare


10.4 Curs acordarea unui numar de puncte pe fiecare intrebare in functie de valoarea

proba scrisa, cuprinzand un set de intrebari de sinteza

70%


L:

P: nota obtinuta la proiect consta in continutul si prezentarea acestuia

participarea efectiva la activitatea lucrarilor de proiect

30%



Volumul minim de cunostinte dobandite corespunde notei finale, cinci de la examen



05 septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Hidrologie si Hidrogeologie (Optional 4) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri




















8. Conţinuturi


Cap. 1 – Generalitati 1.1 Notiuni introductive 1.2 Circulatia apei pe glob 1.3 Potentialul hidrologic 1.4 Dezvoltarea durabila a resurselor de apa

2 Metoda clasica, prezentare power point, dialog

Cap. 2 Hidrografia 2.1 Formatii hidrologice de suprafata 2.1.1 Reteaua hidrografica si bazinul hidrografic

6


2.1.2 Albia unui curs de apa 2.1.3 Lacurile si baltile 2.2 Notiuni de hidrogeologie 2.2.1 Formatii hidrologice subterane

Cap. 3 – Hidrometrie 3.1 Notiuni introductive 3.2 Masurarea precipatiilor, evaporatiei si evapotranspiratiei 3.3 Masurarea nivelurilor si adancimilor de apa 3.4 Masurarea debitelor de apa 3.5 Masurarea vitezelor

4

Cap. 4 Hidrometeorologie 4.1 Atmosfera. Temperatura aerului 4.2 Presiunea atmosferica 4.3 Umiditatea aerului 4.4 Precipitatiile atmosferice 4.5 Evaporatia si evapotranspiratia 4.6 Scurgerea de suprafata 4.7 Infiltratia

4

Cap. 5 Analiza hidrologica si hidrogeologica 5.1 Bazele statistico – matematice 5.2 Teoria scurgerii de suprafata 5.3 Scurgerea solida a raurilor, sedimentarea, circulatia apei subterane

4

Cap. 6 Calculul hidrologic si hidrogeologic 6.1 Scurgerea de suprafata, scurgerea subterana 6.2 Scurgerea anuala 6.3 Seceta hidrologica. Debitul minim 6.4 Viituri. Hidrografe de viitura. Debitul maxim 6.5 Modelarea in hidrologie

5

Cap. 7 Prognoza hidrologica 7.1 Prognoza de scurta durata 7.2 Prognoza de medie si lunga durata

3

Bibliografie9 1. M. Karamouz et al., 2013, Hydrology and hydroclimatology, Ed. CRC Press, London, UK 2. Gh. Cretu , 1978, Hidrologie , Vol 1 si 2, Institutul Traian Vuia, Timisoara 3. Gh. Cretu, C. Rosu, et. al, 2006, VICAIRE‐ curs online , http://echo2.epfl.ch/VICAIRE/ 4. A. Musy, C. Higy, 2004, Hydrology, Preses Politechique et Universitaires Romandes 5. I. Craciun, C. Giurma –Handley , Hidrologie speciala. Aplicatii, 2014, Ed. Performantica , Iasi 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Reteaua hidrografica si bazinul hidrografic 8 Aplicatii directe si/sau pe calculator, discutii, masuratori pe harti

2. Albia unui curs de apa. Cheia limnimetrica 2

3. Precipitatii. Evapotranspiratia 2

4. Graficul de durata si de frecventa 2

5. Determinarea debitelor maxime utilizand curba de probabilitate Pearson III

3 Aplicatii directe si/sau pe calculator, discutii

6. Corelatia liniara simpla 3 Aplicatii directe si/sau pe calculator, discutii

7. Calculul debitelor lichide in albie prin metoda analitica si metoda grafo –analitica

2

8. Determinarea parametrilor curbei de infiltratie Horton 2

9. Analiza hidrografului scurgerii. 4

Bibliografie11 C. Badaluta Minda , 2008, Hidrologie si gospodarirea apelor, Ed. Politehnica, Timisoara 2. R Drobot, P. Serban, 1999, Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Ed. HGA, Bucuresti




10. Evaluare


10.4 Curs acordarea unui numar de puncte pe fiecare intrebare in functie de valoarea

‐ proba scrisa, cuprinzand un set de intrebari de sinteza

70%


raspunsului 10.5 Activit��i aplicative S:

L: ‐ nota obtinuta la aplicatii consta in continutul si prezentarea lucrarilor efectuate

‐ participarea efectiva la activitatea lucrarilor de aplicatii

30%

P:


Volumul minim de cunostinte dobandite corespunde notei finale, cinci de la examen



05 septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Stiinta Solului (Optional 4) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Laura CONSTANTINESCU, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Laura CONSTANTINESCU, conf.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 6

Examin�ri

Alte activit��i Total ore activit��i individuale 42 3.8 Total ore pe semestru7 98 3.9 Num�rul de credite


4.1 de curriculum Fizică, Chimie, Geotehnică 4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Laborator Știința solului













7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi aplicarea în practică.


8. Conţinuturi


Geneza solului 8 - expunere - conversaţie - explicaţie Chimia solului 6

Fizica solului 6

Clasificarea solurilor 8


Bibliografie9 1. Laura Constantinescu – Ştiinţa Solului. Bonitarea şi evaluarea terenurilor, Ed. Politehnica, Timişoara, 2010

2. Gh. Ianoş – Geografia solurilor cu noţiuni speciale de pedologie, Ed. Mirton Timişoara, 2004 3. Gh. Blaga, I. Rusu, F. Filipov, S. Udrescu, D. Vasile – Pedologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2005


Lucrări laborator 28 explicații

Bibliografie11 1. Laura Constantinescu, Adia Grozav – Ştiinţa solului. Lucrări practice, Ed. Politehnica, Timişoara, 2011

2. XXX – Sistemul Român de taxonomie a Solurilor, Ed. Estfalia, Bucureşti, 2003 3. A. Canarache – Contribuţia cercetării pedologice în activitatea de studii, proiectareşi exploatare a lucrărilor de IF, Publicaţia SNRSS, nr.1,2, Bucureşti, 2003 4. Gh. Rogobete, Laura Constantinescu, I. Nemeş – Manual de pedologie practică, Ed. Mirton, Timişoara, 2000



10. Evaluare


10.4 Curs La fiecare subiect nota minimă 5

2 teste cu 3 întrebări fiecare, 2 ore 60%



L: Efectuarea tuturor lucrărilor

Întrebări referitoare la efectuarea lucrărilor 40%

P:


Nota 5 la fiecare subiect şi minim nota 5 la activitatea de aplicații. Evaluarea se face prin evaluare distribuită.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Management 2.2 Titularul activit��ilor de curs Paun ALAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Paun ALAN, conf.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat 4

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Tehnologie. 4.2 de competen�e Cunoasterea alcatuirii si executiei construcţiilor (civile, hidrotehnice, drumuri).



5.1 de desf��urare a cursului Sală de curs de capacitate corespunzatoareș materiale suport: tablă, laptop, proiector, ecran.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala lucrari, tablă, calculatoare.







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul cursului este acela de a forma la studenţi deprinderile specifice necesare abordării conceptului sistemic în analizele diverselor sisteme de producţie cu care se vor întâlni atât în viitorii ani de studiu, cât si în activitatea lor de mai târziu.


Conştiinţele dobândite în cadrul cursului şi dublate de aplicaţia din cadrul lucrărilor îl ajută pe viitorul inginer să înţeleagă sistemul numit întreprindere în care urmează să se integreze, să afle toate intercondiţionările dintre sistemul în care va lucra şi toţi ceilalţi factori externi întreprinderii, va învăţa să realizeze: documentaţia tehnico-economică pentru un proiect de construcţii; documentaţia de ofertare şi va primi primele cunoştinţe despre planificare execuţiei lucrărilor de construcţii şi programarea resurselor necesare executării.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare Cap. 1. Introducere 1.1. Definiţii ale managementului; 1.2. Prezentare generală - Definiţie şi obiect; Organizarea şi

progresul tehnic; Metodele şi instrumentele de cercetare; Amplasarea organizării în economia realizării unei investiţii; Investiţiile şi structura lor.

1 Prelegere susţinută de prezentări PPT, discuţii, explicaţii, exemplificări, studii de caz

Cap. 2. Sisteme şi cibernetică 2.1. Sisteme şi structuri; 2.2. Elemente fundamentale privind concepţia sistemică; 2.3. Elemente de analiza sistemelor;

1


2.4. Sisteme de producţie; 2.5. Sisteme informaţionale Cap. 3. Structuri organizatorice 3.1. Reprezentarea structurilor organizatorice; 3.2. Tipuri de structuri organizatorice,

1

Cap. 4. Conducerea sistemului întreprinderii 4.1. Conducerea şi atributele conducerii; 4.2. Decizia atribut fundamental al conducerii; 4.3. Principii de conducere; 4.4. Metode de conducere,

2

Cap. 5. Industria construcţiilor 5.1. Structura de bază a sistemului industriei construcţiilor (SIC); 5.2. Structura investiţiilor; 5.3. Industrializarea construcţiilor; 5.4. Căile industrializării construcţiilor; 5.5. Efectele industrializării construcţiilor,

1

Cap. 6. Documentaţiile tehnico-economice în construcţii 6.1. Definiţii; 6.2. Fazele de realizare şi conţinutul documentaţiilor tehnico-

economice; 6.3. Documentaţia de ofertare; 6.4. Analiza eficienţei tehnico-economice a variantelor de investiţie,

2

Cap. 7. Subsistemul de planificare 7.1. Planificarea, subsistem al întreprinderii; 7.2. Planificarea; 7.3. Elementele de baza ale producţiei de C+M; 7.4. Procesul de munca, element fundamental al producţiei de C+M; 7.5. Noţiuni de bază din organizarea construcţiilor; 7.6. Principiile fundamentale ale programării execuţiei lucrărilor de

C+M; 7.7. Comasarea si detalierea proceselor de muncă

2

Cap. 8. Metode de planificare 8.1. Metoda GANTT; 8.2. Durate probabiliste; 8.3. Rezerva finală de timp; 8.4. Exemplu,

4

Bibliografie9 [1] P. ALAN, Ingineria Organizării Şantierelor de Construcţii; Eurobit; Timişoara, 2000; [2] P. ALAN, Managementul şi Organizarea Întreprinderilor de Construcţii; Note de curs în format electronic; [3] P. ALAN, Managementul şi Organizarea Întreprinderilor de Construcţii; Caiet lucrări în format electronic.

8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Documentaţia tehnico-economică în construcţii 1.1. Antemăsurătoarea; 1.2. Devizul pe categorii de lucrări; 1.3. Extrase de resurse, devize pe obiecte, deviz general

12 Conversaţie, aplicaţii practice, exemple, simulare, experiment, studii de caz, metoda proiectelor, prezentări PPT. 2. Studiul indicatorilor de proiectare

2.1. Indicatorii de proiectare ai lucrărilor de construcţii 2


Bibliografie11 [1] P. ALAN, Ingineria Organizării Şantierelor de Construcţii; Eurobit; Timişoara, 2000; [2] P. ALAN, Managementul şi Organizarea Întreprinderilor de Construcţii; Note de curs în format electronic; [3] P. ALAN, Managementul şi Organizarea Întreprinderilor de Construcţii; Caiet lucrări în format electronic.



Cunoştinţele de realizare a documentaţiei tehnico-economice (piesele scrise ale unui PTE) sunt importante pentru planul de învăţământ al specializării pentru însuşirea/utilizarea conceptelor specifice, pentru ingineria şi conducerea departamentelor/echipelor din domeniu şi/sau interdisciplinare.

Majoritatea angajatorilor din domeniul aferent programului solicită cunoştinţe şi competenţe în domeniu pentru dezvoltarea carierei unor viitori ingineri/manageri/directori necesari în structura ierarhică a firmelor şi pentru realizarea şi conducerea proiectelor de construcţii.

10. Evaluare


10.4 Curs Rezolvarea unor subiecte teoretice aferente cursurilor.

Examinare scrisă. 50%


L: Realizarea temei lucrărilor.

Susţinerea individuală a lucrării. 50%

P:




05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………


Director de departament

(semnătura) Data aviz�rii în Consiliul Facult��ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Practica 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DS



Studiul dup� manual, suport de curs, bibliografie �i noti�e

Documentare suplimentar� în bibliotec�, pe platformele electronice de specialitate �i pe teren


Tutoriat

Examin�ri



4.1 de curriculum Hidraulica; Hidrologie si Hidrogeologie; Geologie Inginereasca si Geotehnica; Fundatii; Bazele Proiectarii Structurilor; Rezistenta Materialelor; Teshnologie;


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice


5.1 de desf��urare a cursului 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Transportul si facilitarea accesul in locatiile de specialitate







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Instruirea atât generala cat si in detaliu a studentilor in domeniul disciplinei Constructii

hidrotehnice si prezentarea elementelor care conduc la realizarea acestora.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea elementelor principale din cadrul unei amenajari hidrotehnice si a modului de

functionare.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Baraje din beton ‐ baraje de greutate 6

Baraje din beton ‐ baraje contraforti ciuperca. 6

Baraje din beton ‐ baraje arcuite. 6

Baraje din anrocamente – cu ecran metalic 6

Baraje din anrocamente – cu nucleu de argila. 6

Baraje din anrocamente – cu ecran de beton 6

Centrale hidroelectrice subterane 10

Centrale hidroelectrice (CHE, MHC, CHEMP) supraterane 14

Bibliografie11 [1] Cojocar N, Hidroconstructia 2005 – Traditie si modernitate 1950 – 2005, SC Hidroconstructia SA Bucuresti



Absolventii au in general bune cunostinte legate de alcatuirea structurilor hidrotehnice, respectiv referitoare la elementele amenajarilor hidrotehnice, precum si de încarcarile la care sunt supuse acestea, cunostinte necesare în vederea realizarii calculelor de dimensionare specifice.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din


nota final�


L:

P:

Pr: Caiet de practica Prezentare orala a desfasurarii activitatii de practica

100 %


Prezentare caiet de practica



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Amenajari Hidrotehnice (Optional 5) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 7

Examin�ri 7



4.1 de curriculum Hidraulica; Hidrologie si Hidrogeologie; Geologie Inginereasca si Geotehnica; Fundatii; Bazele Proiectarii Structurilor; Rezistenta Materialelor; Grafica Asistata de Calculator si


Desen Tehnic. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica.


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran proiectie, tabla.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla, plansete pentru desfasurarea si realizarea pieselor desenate; acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Instruirea atât generala cat si in detaliu a studentilor in domeniul disciplinei prin studierea

schemelor de amenajari hidrotehnice si prezentarea constructiilor care conduc la realizarea acestora.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea, dimensionarea si verificarea constructiilor principale din cadrul unei amenajari

hidrotehnice.

8. Conţinuturi


1. Introducere, notiuni generale: Rezerve de apa si economia apelor; 7 Prelegere sustinuta la


Principiile folosirii complexe; Scurt istoric; Definitii; Actiunea apei; Conditii specifice; Influenta constructiilor hidrotehnice; Avarii; Caracterul specific; Clasificari; Formele energiei hidraulice; Tipuri principale de amenajari hidrotehnice; Evaluarea energiei si puterii hidraulice; Elemente constructive; Scheme de amenajari hidrotehnice; principii aplicate la elaborarea schemelor de amenajare; Potentialul hidroenergetic.

tabla si cu ajutorulprezentarilor PPT, explicatii, exemplificari, întrebari, conversatii.

2. Baraje din materiale locale: Baraje de piatra. Baraje de pamânt: clasificare, element de etansare, conditii climatice si hidrologice, amenajarea fundatiilor, baraje din anrocamente, baraje din zidarie de piatra, baraje din zidarie si anrocamente, baraje din anrocamente si pamânt, ecrane, elemente constructive speciale, deformarea barajelor de piatra;: conditii de lucru, conditii de stabilitate, surse de materiale, conditii geologice si morfologice, tratarea / etansarea terenului de fundare, etansarea barajului, presiunea apei in pori, consolidare, calcul de infiltratii, stabilitatea fundatiilor, stabilitatea taluzurilor.

8

3. Stavilare: Functiuni; Clasificari ale stavilelor; Tipurile de stavile; Batardouri; Partea fixa a stavilarelor; Calculul partii fixe a stavilarelor

8

4. Descarcatori hidraulici: Determinarea debitelor maxime; Efectul lacurilor de acumulare asupra undelor de viitura; Tipurile de deversoare; Evacuatori de fund si intermediari; Descarcatori speciali; Treceri de pesti.

6

5. Disiparea de energie: Consideratii generale; Conjugarea biefurilor; Clasificare; Tipurile de disipatori; Risberme.

6

Bibliografie9 1. Priscu R., Constructii Hidrotehnice, Vol I+II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu C., Baraje pentru Acumulari de Apa, Vol I+II, Ed. Tehnica, Bucuresti 1992 / 2002 3. Stematiu D., Amenajari Hidroenergetice, Ed. Tehnica, Bucuresti 2008 4. Golze, A.R., Handbook of Dam Engineering, Van Nostrand Reinhold Ltd., New York, 1977



Stabilirea geometriei unui baraj din materiale locale; introducerea datelor initiale ale unui studiu de caz (amplasament, cote, sectiuni caracteristice, criterii si expresii de calcul).

7.5 Expunere tema, abordare/rezolvare, întrebari, discutii, refacere.

Calculul infiltratiei printr‐un baraj omogen, respectiv cu ecran / cu nucleu: prezentarea modelului fizic, criterii si ecuatii aferente.

7.5

Calculul stabilitatii paramentului aval: prezentarea situatiilor de instabilitate, conditii de stabilitate.

5

Calculul hidraulic al descarcatorului de ape mari si a golirii de fund, calculul disipatorului de energie.

7.5

Întocmire piese desenate de ansamblu si detaliu: Plan de situatie, Profilul vaii, Sectiuni transversale prin corpul barajului, Vederi amonte / aval, Detalii deversor / golire / disipator de energie. Trasarea curbei de infiltratii.

7.5

Bibliografie11 1. Priscu R., Constructii Hidrotehnice, Vol I+II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu C., Baraje pentru Acumulari de Apa, Vol I+II, Ed. Tehnica, Bucuresti 1992 / 2002 3. Kiselev P.G., Indreptar pentru Calcule Hidraulice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988.




10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsuri la subiecte Examinare scrisa si orala: examenul scris final, 40%


teoretice si aplicative din ariadisciplinei.

durata 1 ora, cuprinzand 10 intrebari teoretice; examenul oral: o sustinere / prezentare (cca.15min.) descriptiva a elementelor unei amenajari hidrotehnice la alegere.


L:

P: Rezolvarea problemelor corespunzătoare temei de proiect.

Realizarea calculelor aferente proiectului, activitatea la ora, sustinerea proiectului intocmit; evidenta prezentei la ore.

55%+5%


Raspunsurile corecte la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile, rezentarea unei amenajari hidrotehnice trebuie sa acopere elementele constitutive principale; nivelul intocmirii si sustinerii proiectului de semestru trebuie sa acopere toate etapele introduse la ore.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Cai Navigabile si Porturi (Optional 6) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Daniela POPESCU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Daniela POPESCU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Hidrologie si Hidrogeologie, Hidraulica, Geologie Inginereasca si Geotehnica, Fundatii, Bazele Proiectarii Structurilor, Rezistenta Materialelor, Grafica Asistata de Calculator si


Desen Tehnic, Algebra si Geometrie. 4.2 de competen�e Utilizarea calculatoarelor


5.1 de desf��urare a cursului Sala cu numar corespunzator de locuri, tabla, laptop, proiector. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala cu plansete, acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Transmiterea cunostintelor necesare unui inginer constructor hidrotehnician privind

posibilitatile, mijloacele si modalitatile disponibile pentru a facilitaa navigatia de marfuri si persoane pe cursuri de apa amenajate in acest scop.


Argumentarea prin modele si proiecte a aplicarii normelor si standardelor tehnice si tehnologice.

Evaluarea critic constructiva a criteriilor si metodelor standard in rezolvarea problemelor specifice hidrodinamicii si structurilor, precum si identificarea limitelor acestora.

8. Conţinuturi


Cap. 1: Transportul pe apa, Notiuni de baza, Viteze caracteristice, 6 Prelegere,


Caracteristici favorabile si nefavorabile ale transportului pe apa. dialog, explicatii,exemplificari. Cap.2: Categorii si regiuni de navigatie, Clasificarea navelor, Calitati

nautice, Schema generala de alcatuire a navei, Caracteristici geometrice si capacitati de incarcare, Consideratii generale asupra alcatuirii convoaielor, Convoaie impinse si tractate.

8

Cap.3: Calea pe apa, Gabarite de navigatie, Canalul Dunare‐Marea Neagra.

6

Cap. 4: Ecluze de navigatie, Generalitati, Sisteme de umplere‐golire, Procedee de umplere‐golire distribuita.

8

Bibliografie9 Dan E., Cai navigabile interioare, Litografia IPT, 1980 Hancu C.D., Cai navigabile, Ovidius University Press, 1999 ***, Manualul inginerului hidrotehnician(vol 1), Ed.Tehnica, Bucuresti, 1986 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Canale navigabile, Alcatuirea sectiunii transversale a canalelor 2 Expunere tema, intrebari, discutii, rezolvare.

Protectia taluzurilor la actiunea mecanica a valurilor 2

Dimensiunile geometrice ale ecluzei 2

Porturi de asteptare la ecluze 2

Operatii si timpi componenti ai procesului de ecluzare 2

Capacitatea de transport a ecluzei 2

Calculul static al ecluzei 2


Bibliografie11 Dan E., Cai navigabile interioare, Litografia IPTimisoara, 1980 Dan E., Indrumator de proiect pentru cai navigabile interioare, Litografia IPTimisoara, 1986 Stere C., Popescu R., Nicolaescu D., Cai navigabile si ecluze ‐ Indrumator de proiectare (partea 1), Inst. de Constructii Bucuresti, 1986



Studentul va avea formate capacitatile intelectuale de analiza si sinteza necesare in domeniul proiectarii, constructiei si intretinerii cailor navigabile, in vederea dezvoltarii si eficientizarii transportului pe apa in contextul strategiei nationale si integrarii europene.

10. Evaluare


10.4 Curs

Raspunsurile la subiectele din aria cursului; Intelegerea si asimilarea cunostintelor fundamentale ale disciplinei.

Examen final scris cu durata de 2 ore si cuprinzand 10 subiecte cu diferite grade de dificultate.

50%


L: Modul de aplicare a cunostintelor in activitatea de proiectare si exploatare a cailor navigabile.

Evaluarea continua prin proiect cu observatii privind solutii pentru imbunatatirea cailor navigabile si amenajarilor portuare.

50%

P:


Indeplinirea unui punctaj de 45 puncte din 100 posibile la examen, respectiv acoperirea tuturor etapelor de alcatuire a proiectului.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Protectia Resurselor de Apa (Optional 6) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian CARABET, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Mircea VISESCU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 6



4.1 de curriculum Hidraulica, Hidrologie si Hidrogeologie, Protectia Mediului 4.2 de competen�e matematica, utilizarea / programarea calculatoarelor



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs avînd tabla, laptop, proiector, ecran de proiectie. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala avînd tabla si acces la calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea cunostiintelor referitoare la poluarea apelor de suprafata si subterane, respectiv

la masurile de protectie a calitatii acestora.

7.2 Obiectivele specifice Prezentarea solutiilor constructive de protectie a resurselor de apa, ce trebuie prevazute în

faza de proiectare si executie a acestora.

8. Conţinuturi


1. Resurse de apa: Definirea si clasificarea resurselor de apa, Resursele de apa de suprafata, Depozite de apa subterana, Surse de poluare

6 Prelegere, explicatie, dezbatere. 2. Protectia cantitativa a resurselor de apa: Bilantul apelor într‐un bazin

hidrografic 4

3. Protectia captarilor de apa: Captari de apa de suprafata, Captari de ape subterane prin puturi, drenuri, Captarea izvoarelor

10


4. Zone de protectie sanitara: Clasificarea zonelor, Dimensionarea zonelor

4

5. Masuri de prevenire a poluarii apelor: Prevenirea poluarii datorita depozitelor de reziduuri, Prevenirea poluarii apelor din zona rezervoarelor, canalelor si a conductelor de transport

4

Bibliografie9 Bica I., Poluarea acviferelor, Ed. *H*G*A*, Bucuresti, 1998; Carabet A., Protectia resurselor de apa subterana, Ed. Mirton, Timisoara, 1999; M�nescu M., Dimache Al., Poluarea apelor subterane ‐ Studii de caz, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Lucrarea 1: Calculul bilantului apelor într‐un bazin hidrografic. 4 Prezentarea temei, explicatie, dezbatere, rezolvare.

Lucrarea 2: Calculul zonelor de protectie sanitara. 6

Lucrarea 3: Lucrari de prevenire a poluarii apelor de suprafata. 4

Bibliografie11 Bica I., Poluarea acviferelor, Ed. *H*G*A*, Bucuresti, 1998; Carabet A., Protectia resurselor de apa subterana, Ed. Mirton, Timisoara, 1999; M�nescu M., Dimache Al., Poluarea apelor subterane ‐ Studii de caz, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002


9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Continutul cursului si al lucrarilor aplicative corespunde cerintelor exprimate de lucrari specifice de proiectare,executie, exploatare, întretinere a lucrarilor hidroedilitare si de protectie a mediului.

10. Evaluare


10.4 Curs Lucrarile scrise trebuie sa acopere toate aspectele, schitele sa fie corecte.

Doua lucrari scrise. 60%


L: Rezolvarea tuturor punctelor.

Prezentarea lucrarilor efectuate. 40%

P:


Obtinerea unui punctaj care reprezinta 50% din punctajul total considerat pentru fiecare lucrare scrisa, respectiv pentru fiecare lucrare aplicativa.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Regularizari de Rauri (Optional 7) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Albert Titus CONSTANTIN, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Cunoştiinţe medii (de liceu) ce ţin de noţiunile elementare de matematică, respectiv fizică, etc.

4.2 de competen�e Cunoştiinţe minime ce ţin de noţiunile elementare de la disciplinele de materiale de construcţii, hidraulică, rezistenţa materialelor, beton.



5.1 de desf��urare a cursului Sala mare cu proiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala cu plansete pentru planse














Disciplina de Regularizări de râuri îşi propune să aducă spre cunoştinţa studentului de la specializările de construcţii hidrotehnice şi îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală noţiuni legate de modul de regularizare a albiilor râurilor prin lucrările ce se pot proiecta, respectiv executa, specifice zonării râurilor. Studentul dobândeşte cunoştinţe privind proiectarea, respectiv cunoştiinţe ce ţin de modul de execuţie al lucrărilor de regularizare cu caracter local din dreptul prizelor de apă, a podurilor, digurilor, etc. În cadrul disciplinei se prezintă şi tipurile de protecţii ce se realizează pentru consolidarea malurilor unui curs de apă.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. INTRODUCERE 2 Se prezintă materialul

didactic - clasic – prin expunerea acestuia pe tablă, respectiv dictarea noţiunilor teoretice. Se ating problematici de expunere, explicaţii, analize comparative,

2. VALEA RÂULUI 2 3. ALBIA RÂURILOR 4 4. TEORIA ŞI PRINCIPIILE REGULARIZĂRII ALBIILOR 6 5. LUCRĂRI DE APĂRARE ŞI REGULARIZARE 4


6. DIGURI 4 problematizare, etc.

7. LUCRĂRI DE REGULARIZARE CU CARACTER LOCAL 6

Bibliografie9 1. Wehry, A., Panţu, H. – Amenajări hidroameliorative, Ed. Aprilia Print, Timiţoara, 2008.

2. Mihalik,A., Bogluţ, T. – Mecanica pământurilor în practica de consolidare a terasamentelor, Ed. Gloria Cluj-Napoca, 2003

3. Bîcov, Al. - Amenajarea hidrotehnică a versanţilor. Ed. Mirton 1996.

4. DAN Eugen – Regularizări de râuri, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Regularizarea unui sector de râu 16 Se realizează în baza

noţiunilor prezentate la curs proiectul de regularizare a unui sector de râu – clasic – parcurgând etapele specifice de întocmire a unei documentaţii cu părţi scrise şi desenate. Studenţilor li se pune la dispoziţie ca model un proiect tehnic cu detalii de execuţie privind o lucrare de regularizare de râu realizată în cadrul unui contract de cercetare din cadrul colectivului departamentului de hidrotehnică.

Regularizarea din dreptul unui pod 9 Diguri de apărare împotriva inundaţiilor 10


Bibliografie11 1. Wehry, A., Panţu, H. – Amenajări hidroameliorative, Ed. Aprilia Print, Timiţoara, 2008.

2. Mihalik,A., Bogluţ, T. – Mecanica pământurilor în practica de consolidare a terasamentelor, Ed. Gloria Cluj-Napoca, 2003

3. Bîcov, Al. - Amenajarea hidrotehnică a versanţilor. Ed. Mirton 1996.

4. DAN Eugen – Regularizări de râuri, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965.



10. Evaluare


10.4 Curs Intrebari, interactivitate Examen scris 66% 10.5 Activit��i aplicative S: 34%

L:

P: Activitate , Proiect


Standardele minime de performanţă constau în recunoaşterea elementelor de regularizare a unui curs de apă, fără a fi necesară cunoaşterea modalităţii de proiectare a acestora.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Epurarea Apei (Optional 7) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 4

Examin�ri 4

Alte activit��i Vizite tematice la unitati economice cu specific hidroedilitar – operator zonal apa si canalizare. 8 Total ore activit��i individuale 44 3.8 Total ore pe semestru7 100 3.9 Num�rul de credite 4


4.1 de curriculum Matematica, Fizica, Materiale de Constructii, Topografie, Hidraulica, Tehnologie. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate si cu dotare corespunzatoare. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate medie dotata cu plansete si acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei prezentarea notiunilor de baza legate de proiectarea, exploatarea economica si întretinerea

constructiilor hidroedilitare specifice epurarii apelor.


prezentarea / însusirea de catre cursanti a principalelor notiuni legate de epurarea apelor uzate, cum ar fi importanta epurarii apelor uzate si reintroducerea acestora în circuitul natural, natura si cantitatea apelor uzate comunale, modul de determinare a cantitatilor de ape uzate si calculul de dimensionare hidraulica a obiectelor tehnologice care intra în alcatuirea unei statii de epurare.

8. Conţinuturi


1 Introducere 1.1 Notiuni introductive, generalitati, istoric; 1.2 Definitii.

2 Prelegere, problematizare, studiu de caz. 2 Clasificarea si caracteristicile apelor de canalizare

2.1 Clasificarea apelor de canlizare dupa provenienta si dupa calitate; 3


2.2 Cracteristici fizice ale apelor de canalizare; 2.3 Cracteristici chimice ale apelor de canalizare; 2.4 Cracteristici bacteriologice ale apelor de canalizare; 2.5 Cracteristici biologice ale apelor de canalizare; 2.6 Ape admise în reteaua public de canalizare.

3 Epurarea centralizata a apelor uzate comunale 3.1 Procedee mecanice, (fizice), de epurare; 3.2 Procedee chimice de

epurare; 3.3 Procedee biologice de epurare.

4

4 Scheme de statii de epurare 4.1 Criterii generale de alegere a amplasamentului pentru o statie de

epurare; 4.2 Scheme de statii de epurare.

4

5 Treapta mecanica de epurare 5.1 Gratare si site; 5.2 Separatoare de nisip; 5.3 Separatoare de grasimi;

5.4 Decantoare primare.

4

6 Treapta biologica de epurare 6.1 Bazine de aerare; 6.2 Bazine de activare; 6.3 Decantoare secundare;

6.4 Dezinfectia apelor uzate epurate.

5

7 Tratarea namolurilor de epurare 7.1 Îngrosarea si fermentarea namolurilor de epurare; 7.2 Deshidratarea

si uscarea namolurilor de epurare

3

8 Pomparea apelor uzate si a namolurilor de epurare 8.1 Alcatuirea generala a unei statii de pompare; 8.2 Caracteristici ale

pompelor utilizate la pomparea apelor uzate si a namolului

3

Bibliografie9 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 Kainz H., si colectivul, Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag, Wien, 2002 3 Ianculescu O., Ionescu Gh., Racoviteanu R., Epurarea apelor uzate, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 4 Negulescu M., Municipal waste water treatment, Elsevier Science Publisher, New York, 1985 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1 Schema general a unei statii de epurare, linia apei, linia namolului 2 Studiu de caz, exemplificari, 2 Dimensionarea hidraulica a gratarelor 4


3 Dimensionarea hidraulica a separatoarelor de nisip 4 prezentarea de proiecte model,

4 Dimensionarea hidraulica a separatoarelor de grasimi 4

5 Dimensionarea hidraulica a decantoarelor primare si secundare, (doua solutii constructive)

4 prezentarea normativelor în vigoare.

6 Dimensionarea hidraulica a bazinelor de activare 4 discutii,

7 Dimensionarea hidraulica a rezervoarelr de fermentare metanica 3 rezolvare,

8 Dimensioarea instalatiilor de deshidratare si uscare a namolurilor de epurare

3 corectare.

Bibliografie11 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 ****, Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti , – Partea I, NP 032‐1999, – Partea II, NP 088‐2003, – Partea III, NP 089‐2003; 3 ****, Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea V Prelucrarea namolurilor, NP 118‐2006



Odata cu dezvoltarea tehnicilor moderne de executie a lucrarilor hidroedilitare de apa‐canal, majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniu, (S.C. AQUATIM S.A. TIMISOARA, operator regional apa‐canal; INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI TIMIS, APELE ROMANE BANAT, ARA, AGIR‐SECTIUNEA HIDROTEHNICA), apreciaza cunostintele absolventilor în domeniul hidroedilitar.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsurile in scris la întrebari si subiecte, acoperind aria cursului.

Examene scrise (partial / final) a cate 1 ora, cuprinzand 4‐6 intrebari si 2 subiecte dezvoltate.

50%


L:

P: Gradul de finalizare al proiectului, atat in ceea ce priveste notele de calcul cat si partea grafica.

Sustinere proiect. 50%


Nota minima de promovare a examenelor scrise este 5, cursantii trebuie sa raspunda la cel putin jumatate din numarul de întrebari, respectiv de subiecte.


La partea aplicativa, cursantii trebuie sa‐si sustina proiectul care acopera toate obiectele prezentate si sa raspunda la întrebari referitoare la diferitele etape de desfasurare a acestuia, (note de calcul si parte grafica), iar nota minima de promovare a activitatii aplicative este 5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Baraje din Beton (Optional 8) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Albert Titus CONSTANTIN, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 6



4.1 de curriculum Cunoştiinţe medii (de liceu) ce ţin de noţiunile elementare de matematică, respectiv fizică, etc

4.2 de competen�e Cunoştiinţe ce ţin de noţiunile elementare de la disciplinele de materiale de construcţii, hidraulică, rezistenţa materialelor, statica construcţiilor, beton.



5.1 de desf��urare a cursului Sala mare cu videoproiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala mare cu plansete pentru partea grafica













7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea modului de proiectare a barajelor de greutate din beton respectiv a barajelor

moderne din beton, pentru o mai bună cunoaştere a metodologiei de proiectare, dar şi pentru a se dobândi cunoştinţele necesare în vederea citirii corecte a planşelor de execuţie. Totodată se prezintă lucrările anexe ce trebuiesc a fi executate pentru buna funcţionare a unui baraj.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. INTRODUCERE Posibilităţi de captare a energiei hidraulice a unui

curs de apă. Clasificarea barajelor din beton, Schematizare, Secţiuni transversale, Vederi amonte-aval

5 Se prezintă materialul didactic - clasic – prin expunerea acestuia pe tablă, respectiv dictarea noţiunilor teoretice. Se ating problematici de expunere, explicaţii, analize comparative, problematizare, etc.

2. BARAJUL DE GREUTATE DIN BETON Dimensionare, Verificări de ansamblu şi de detaliu, Îmbunătăţirea condiţiilor de fundare, Studiul stării de eforturi din corpul barajului, Izostate, Traiectoriile eforturilor unitare principale

10

3. BARAJE MODERNE DIN BETON 3.1. Barajul cu rosturi lărgite. Dimensionare, Verificare

5

3.2. Barajul contrafort-ciupercă. Dimensionare, Verificare 3


3.3. Barajul evidat. Dimensionare, Verificare 3 3.4. Barajul pe pile şi plăci plane. Dimensionare, Verificare 3 3.5. Barajul arcuit 6

Bibliografie9 1. Prişcu, R. - Construcţii Hidrotehnice, Editura Tehnică 1982

2. Popa, Gh. - Construcţii Hidrotehnice, Curs LITO 1980

3. Popovici, A. - Baraje pentru acumulări de apă, vol.I, Editura Tehnică Bucureşti,1992

4. Popa, Gh., Michael Ion ş.a. - Construcţii Hidrotehnice. Îndrumător de proiect pentru secţia de IF, IPTV, 1986

5. P.G.Kiselev - Îndreptar pentru calcule hidraulice, E.T.B., 1988

6. M.D.Certonsov - Hidraulică - curs special, E.T.B., 1966

7. Popovici, A. - Construcţii hidrotehnice - aplicaţii, vol.I, I.C.B., 1986 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Proiectul unui baraj de greutate din beton 1.1. Dimensionare

baraj, Verificari 12 Se realizează în baza

noţiunilor prezentate la curs proiectul tehnic şi de detaliu pentu un baraj de greutate din beton – clasic – parcurgând etapele specifice de întocmire a unei documentaţii cu părţi scrise şi desenate. Studenţilor li se pune la dispoziţie ca model, un proiect tehnic cu detalii de execuţie al unui baraj de greutate realizat la noi în ţară.

1.2. Stabilirea traiectoriilor eforturilor unitare principale, Trasarea liniilor de egal efort unitar, Calculul deplasărilor şi eforturilor unitare cu ajutorul programului SAP2000

6

1.3 Calculul deversorului, disipatorului de energie, rizbermei şi a golirii de fund

4

1.4. Piese desenate : plan de amplasament, secţiuni transversale, detalii de execuţie

4


Bibliografie11 1. Prişcu, R. - Construcţii Hidrotehnice, Editura Tehnică 1982

2. Popa, Gh. - Construcţii Hidrotehnice, Curs LITO 1980

3. Popovici, A. - Baraje pentru acumulări de apă, vol.I, Editura Tehnică Bucureşti,1992

4. Popa, Gh., Michael Ion ş.a. - Construcţii Hidrotehnice. Îndrumător de proiect pentru secţia de IF, IPTV, 1986

5. P.G.Kiselev - Îndreptar pentru calcule hidraulice, E.T.B., 1988

6. M.D.Certonsov - Hidraulică - curs special, E.T.B., 1966

7. Popovici, A. - Construcţii hidrotehnice - aplicaţii, vol.I, I.C.B., 1986



10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris si oral 66% 10.5 Activit��i aplicative S: 34%

L:

P: Activitate pe parcurs, sustinere proiect


Standardele minime de performanţă constau în recunoaşterea elementelor unui baraj, fără a fi necesară cunoaşterea modalităţii de proiectare a acestora



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Constructii Hidrotehnice (Optional 8) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 5

Examin�ri 5



4.1 de curriculum Hidraulica; Hidrologie si Hidrogeologie; Geologie Inginereasca si Geotehnica; Fundatii; Bazele Proiectarii Structurilor; Rezistenta Materialelor; Teshnologie; Grafica Asistata de


Calculator si Desen Tehnic. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica.


5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran proiectie, tabla.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: tabla, plansete pentru desfasurarea si realizarea pieselor desenate; acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Instruirea atât generala cat si in detaliu a studentilor in domeniul disciplinei Constructii

hidrotehnice si prezentarea elementelor care conduc la realizarea acestora.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea, dimensionarea si verificarea elementelor principale din cadrul unei constructii

hidrotehnice.

8. Conţinuturi


1. Introducere, notiuni generale: Scurt istoric; Definitii; Conditii specifice; Influenta constructiilor hidrotehnice; Avarii; Caracterul specific;

3 Prelegere sustinuta la tabla si cu ajutorul


Clasificari; Tipuri principale de constructii hidrotehnice; Elemente constructive.

prezentarilor PPT,explicatii, exemplificari, întrebari, conversatii.

Baraje din materiale locale: Baraje de piatra. Baraje de pamânt: clasificare, element de etansare, conditii climatice si hidrologice, amenajarea fundatiilor, baraje din anrocamente, baraje din zidarie de piatra, baraje din zidarie si anrocamente, baraje din anrocamente si pamânt, ecrane, elemente constructive speciale, deformarea barajelor de piatra;: conditii de lucru, conditii de stabilitate, surse de materiale, conditii geologice si morfologice, tratarea / etansarea terenului de fundare, etansarea barajului, presiunea apei in pori, consolidare, calcul de infiltratii, stabilitatea fundatiilor, stabilitatea taluzurilor.

5

Baraje din beton: baraje de greutate, baraje evidate , baraje arcuite, baraje contraforti ciuperca. Elemente constructive speciale, deformarea barajelor; conditii de lucru, surse de materiale, conditii geologice si morfologice, tratarea / etansarea terenului de fundare, etansarea barajului, consolidare, stabilitatea fundatiilor.

5

Stavilare: Functiuni; Clasificari ale stavilelor; Tipurile de stavile; Batardouri; Partea fixa a stavilarelor; Calculul partii fixe a stavilarelor

5

Descarcatori hidraulici: Determinarea debitelor maxime; Efectul lacurilor de acumulare asupra undelor de viitura; Tipurile de deversoare; Evacuatori de fund si intermediari; Descarcatori speciali; Treceri de pesti.

5

Disiparea de energie: Consideratii generale; Conjugarea biefurilor; Clasificare; Tipurile de disipatori; Risberme.

5

Bibliografie9 1. Priscu R., Constructii Hidrotehnice, Vol I+II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu C., Baraje pentru Acumulari de Apa, Vol I+II, Ed. Tehnica, Bucuresti 1992 / 2002 3. Stematiu D., Amenajari Hidroenergetice, Ed. Tehnica, Bucuresti 2008



Stabilirea geometriei unui baraj din anrocamente cu nucleu de argila; introducerea datelor initiale ale unui studiu de caz (amplasament, cote, sectiuni caracteristice, criterii si expresii de calcul).

5 Expunere tema, abordare/rezolvare, întrebari, discutii, refacere.

Calculul infiltratiei prin barajul cu nucleu: prezentarea modelului fizic, criterii si ecuatii aferente.

5

Calculul stabilitatii paramentului aval: prezentarea situatiilor de instabilitate, conditii de stabilitate.

5

Calculul hidraulic al descarcatorului de ape mari si a golirii de fund, calculul disipatorului de energie.

5

Întocmire piese desenate de ansamblu si detaliu: Plan de situatie, Profilul vaii, Sectiuni transversale prin corpul barajului, Vederi amonte / aval, Detalii deversor / canal deversor / disipator de energie. Trasarea curbei de infiltratii.

8

Bibliografie11 1. Priscu R., Constructii Hidrotehnice, Vol I+II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974 2. Popovici A., Popescu C., Baraje pentru Acumulari de Apa, Vol I+II, Ed. Tehnica, Bucuresti 1992 / 2002 3. Kiselev P.G., Indreptar pentru Calcule Hidraulice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988.




10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsuri la subiecte teoretice si aplicative din aria disciplinei.

Examinare scrisa examenul scris final, durata 1 ora, cuprinzand 10 intrebari teoretice.

50%


L:


P: : Rezolvarea problemelor corespunzătoare temei de proiect.

Realizarea calculelor aferente proiectului, activitatea la ora, sustinerea proiectului intocmit; evidenta prezentei la ore.

50%


Raspunsurile corecte la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 5 puncte din totalul de 10 posibile, rezentarea unei amenajari hidrotehnice trebuie sa acopere elementele constitutive principale; nivelul intocmirii si sustinerii proiectului de semestru trebuie sa acopere toate etapele introduse la ore.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Canalizari (Optional 9) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 4

Examin�ri 4




















constructiilor hidroedilitare.


prezentarea / însusirea de catre cursanti a principalelor notiuni legate de canalizarea apelor uzate, cum ar fi importanta canalizarilor, natura si cantitatea apelor canalizate, modul de determinare a cantitatilor de ape uzate si calculul hidraulic pentru diferitele tipuri de canale, etape in intocmirea unui proiect de canalizare publica.

8. Conţinuturi



2.5 Prelegere, problematizare, studiu de caz. 2 Provenienta si clasificarea apelor de canalizare

2.1 Clasificarea apelor de canlizare dupa provenienta; 2.2 Clasificarea apelor de canalizare dupa calitate.

2.5


3 Cantitatea de apa uzata comunala (menajera, industriala, agrozootehnica) 3.1 Determinarea cantitatii de apa uzata de provenienta menajera; 3.2 Determinarea cantitatii de apa uzata industriala; 3.3 Determinarea

cantitatii de apa uzata agrozootehnica; 3.4 Ape straine în reteaua de canalizare.

5

4 Debitele de scurgeri rezultate din precipitatii 4.1 Clasificarea precipitatiilor; 4.2 Caracteristicile ploilor; 4.3 Determinarea debitelor de scurgere.

5

5 Sisteme de canalizare 5.1 Definitia notiunii de sistem de canalizare; 5.2 Sistem de canalizare

unitar; 5.3 Sistem de canalizare separativ; 5.4 Sistem mixt.

5

6 Canale închise, canale deschise, sectiuni transversale utilizate în canalizari 6.1 Canale închise, sectiuni transversael utilizate; 6.2 Canale deschise,

sectiuni transversale utilizate; 6.3 Materiale utilizate în canalizari.

5

7 Dimensionarea hidraulica a retelei de canalizare 7.1 Calculul hidraulic al conductelor de canalizare; 7.2 Viteze de curgere

maxime si minime în canalizari; 7.3 Constructii accesorii pe reteaua de canalizare.

5

8 Etapele de întocmire a unui proiect de canalizare publica 8.1 Etapele de întocmire a unui proiect de canalizare publica; 8.2 Tendinte actuale în proiectarea canalizarilor.

2.5

9 Canalizari alternative 9.1 Canalizarea vacuumata; 9.2 Canalizarea sub presiune.

2.5

Bibliografie9 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 Kainz H., si colectivul, Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag, Wien, 2002 3 Ianculescu O., Ionescu Gh., Racoviteanu R., Canalizari, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 4 Negulescu M., Municipal waste water treatment, Elsevier Science Publisher, New York, 1985 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare


1 Analiza planului general de situatie a unei localitati, trasarea în plan a retelei de canalizare (schema de canalizare), determinarea lungimilor si a pantelor, stabilirea traseului optim.

2 Studiu de caz, exemplificari, prezentarea de proiecte model, prezentarea normativelor în vigoare,

2 Determinarea debitelor de ape uzate comunale. 2

3 Determinarea debitelor aferente tronsoanelor – determinarea debitelor de calcul.

2

4 Dimensionarea hidraulica a retelei de canalizare pentru ape uzate. 4

5 Determinarea debitelor din precipitatii, dimensionarea hidraulica a unui canal de garda.

3 discutii,

6 Trasarea profilurilro longitudinale si transversale caracteristice. 4 rezolvare,

7 Constructii accesorii pe reteaua de canalizare. 4 corectare.

Bibliografie11 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 ****, Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor, NP 133‐2013.




10. Evaluare




50%


L:



Pr:







05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Tratarea si Epurarea Apelor (Optional 9) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian STANILOIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 4

Examin�ri 4




















constructiilor hidroedilitare.


prezentarea / însusirea de catre cursanti a principalelor notiuni legate de tratarea si respectiv epurarea apelor, cum ar fi importanta acestor actiuni, natura si cantitatea apelor naturale / uzate, modul de determinare a cantitatilor de ape ce trebuie tratate / epurate, calculul de dimensionare hidraulica pentru diferitele elemente specifice, etape in intocmirea unui proiect de specialitate.

8. Conţinuturi



2.5 Prelegere, problematizare, studiu de caz. 2 Apa în natura, proprietatile apei

2.1 Surse de apa de suprafata; 2.2 Surse de apa subterana. 2.5


3 Sistemul de alimentare cu apa 3.1 Determinarea debitelor necesare de apa; 3.2 Captarea apei; 3.2.1 Captarea apei de suprafata; 3.2.2 Captarea apei subterane; 3.3 Tratarea apei; 3.3.1 Tratarea apei de suprafata; 3.3.2 Tratarea apei subterane; 3.4 Înmagazinarea apei; 3.5 Distributia apei, calculul hidraulic al retelei.

8

4 Protectia resurselor de apa 2

5 Sisteme de canalizare 5.1 Sistem de canalizare unitar; 5.2 Sistem de canalizare separativ; 5.3 Sistem de canalizare mixt.

5

6 Reteaua de canalizare, canale închise, canale deschise, sectiuni transversale utilizate în canalizari

6.1 Canale închise, sectiuni transversael utilizate; 6.2 Canale deschise, sectiuni transversale utilizate; 6.3 Calculul hidraulic al retelei.

5

7 Epurarea apelor uzate 7.1 Epurarea mecanica a apelor uzate; 7.2 Epurarea biologica a apelor

uzate; 7.3 Tratarea namolurilor de epurare.

5

8 Etapele de întocmire a unui proiect de alimentare cu apa si canalizare publica

2.5

9 Probleme de protectia mediului în alimentarea cu apa si canalizare 2.5

Bibliografie9 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 Kainz H., si colectivul, Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag, Wien, 2002 3 Ianculescu O., Ionescu Gh., Racoviteanu R., Canalizari, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 4 Negulescu M., Municipal waste water treatment, Elsevier Science Publisher, New York, 1985. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1 Analiza planului general de situatie a unei localitati, trasarea în plan a retelei de alimentare cu apa si a celei de canalizare, determinarea lungimilor si a pantelor, stabilirea traseului optim.

2 Studiu de caz, exemplificari, prezentarea de proiecte model, prezentarea normativelor în vigoare,

2 Determinarea debitelor de ape potabila si uzata. 2

3 Determinarea debitelor aferente tronsoanelor – determinarea debitelor de calcul.

2


4 Dimensionarea hidraulica a retelei de alimentare cu apa si a celei de canalizare.

4

5 Dimensionarea hidraulica a unui decantor. 3 discutii,

6 Trasarea profilurilro longitudinale si transversale caracteristice. 4 rezolvare,

7 Constructii accesorii pe retele. 4 corectare.

Bibliografie11 1 Giurconiu M., si colectivul, Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Timisoara, 2002 2 ****, Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor, NP 133‐2013.




10. Evaluare




50%


L:









05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Gospodarirea Apelor (Optional 10) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Codruta BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codruta BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Hidraulica, Hidrologie si Hidrogeologie, Management, Protectia Mediului, Matematica, Utilizarea si Programarea Calculatoarelor.


4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de management.


5.1 de desf��urare a cursului sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice sala corespunzatoare; materiale suport: tabla, acces la sala de calculatoare.














Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate si dezvoltare durabila pentru lucrarile hidrotehnice in conditiile protectiei si/sau reconstructiei a mediului. Documentarea în aria subiectului în vederea dezvoltarii profesionale, prin formare continua si adaptare eficienta la noile specificatii tehnice.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea si dimensionarea schemelor si structurilor specifice gospodaririi apelor in

domeniul amenajarilor hidrotehnice.

8. Conţinuturi


1 ‐ Folosirea apelor 1.1 Definitii, studiul resurselor de apa; 1.2 Bilantul apelor; 1.3 Dimensionarea lucrarilor de gospodarirea apelor.

8 Metoda clasica, prezentare power point, dialog.


2 ‐ Gospodarirea apelor mari 2.1 Scheme complexe; 2.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor; 2.3 Hidrografele undei de viitura.

6

3 ‐ Gospodarirea calitativa a apelor 3.1 Scheme de gospodarire calitativa; 3.2 Planul de gospodarire a calitatii

ape.

4

4 ‐ Exploatarea amenajarilor de gospodarire a apelor 4.1 Sistemul informational; 4.2 Monitoringul integrat; 4.3 Graficul de

exploatere.

6

5 ‐ Mecanismul economic in domeniul apelor 5.1 Politica apei; 5.2 Instrumente economice; 5.3 Decizii in gospodarirea

apelor.

4

Bibliografie9

1. Badaluta C., Cretu Gh., Bazele gospodaririi apelor, Ed. Orizonturi Universitare, 2010 2. Sayers P., Rosu C., J. Hall, Risk assessment of flood and coastal defence for strategic planning, HR Wallingford, 2002 3. Musy A., E‐hidrologie, Ecole Polit. Federale de Lousanne, 2006 4. Rosu C., Cretu Gh., Inundatii accidentale, Ed. HGA, Bucuresti, 1998 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Dimensionarea unui sistem de gospodarirea apelor pentru folosinte si ape mari

5 Aplicatii directe si/sau pe calculator, discutii.

2. Exploatarea sistemelor de gospodarirea apelor 4

3. Atenuarea intr‐un lac de acumulare si prapagarea undelor de viitura 2

4. Propagarea viiturilor prin albie . Metoda Muskingum 3


Bibliografie11 1. Badaluta C., Hidrologie si gospodarirea apelor ‐ Aplicatii, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008 2. Rosu C., Gospodarirea apelor, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999.



Tematica este preluata din obiectivele de lucru ale Administratiei de Apa, institutie cu care Departamentul de Hidrotehnica colaboreaza permanent.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsurile la intrebarile / subiectele stabilite din aria disciplinei.

Proba scrisa cu durata de doua ore, cuprinzand un set de intrebari de sinteza.

70%


L: Continutul si modul de prezentare / sustinere a lucrarilor efectuate.

Participarea efectiva la activitatea lucrarilor de aplicatii

30%

P:


Volumul minim de cunostinte dobandite corespunde notei finale cinci de la examen, respectiv acoperirii tuturor lucrarilor aplicative.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………




…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Managementul Integrat al Apelor (Optional 10) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Codruta Ionela BADALUTA‐MINDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 7

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Hidraulica, Hidrologie si Hidrogeologie, Management, Topografie, Protectia Mediului. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de management.



5.1 de desf��urare a cursului sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice sala corespunzatoare; materiale suport: tabla, acces la sala de calculatoare.














Respectarea cerintelor de siguranta, functionalitate si dezvoltare durabila pentru lucrarile hidrotehnice si de protectie si/sau reconstructie a mediului. Documentarea în aria subiectului în vederea dezvoltarii profesionale, prin formare continua si adaptare eficienta la noile specificatii tehnice.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea si dimensionarea structurilor specifice managementului apelor in domeniul

amenajarilor hidrotehnice.

8. Conţinuturi


Cap. 1 ‐ Conceptul de management integrat al apei 1.1.Probleme general. Principii. 1.2 Integrarea sitemului natural şi uman în

managementul integrat al apei

6 Metoda clasica, prezentare power point, dialog.

Cap.2 – Implementarea managementului integrat al apei 2.1 Rolul cadrului instituţional. 2.2 Instrumente de gospodărire.

6


Instrumente economice. 2.3 Cooperarea din cadrul bazinelor hidrografice internaţionale.

Cap. 3 ‐ Metode şi modele de gospodărire integrată a apei 3.1 Evaluarea conflictelor resurse‐folosinţe. 3.2 Gospodărire durabilă. 3.3 Abordare integrată a calităţii apei. 3.4 Monitoringul integrat

8

Cap. 4 Planificarea de gospodărire integrată a apei 4.1 Planuri de gospodărire integrată a apei. 4.2 Planificarea calităţii apei. 4.3 Modele matematice

8

Bibliografie9 1. Badaluta C., Cretu Gh., Bazele gospodaririi apelor, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010 2. Agarwal Anil, s.a., Managementul integrat al resurselor de apa, (IWRM), GWP‐CEE‐TAC, VITUKI, Budapest, 1999 3. Bhupendra S., Towards integrated water resources management for sustainable development, HSJ, India, 2002 4. Bica I., Protectia mediului ‐ politici si instrumente, Ed. H*G*A Bucuresti, 2002 5. Cretu Gh., Badaluta C., Managementul integrat al apei, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2008 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1. Plan de lucru pentru realizarea Planului de Management şi Amenajare a unui Bazin Hidrografic.

10 Aplicatii directe si/sau pe calculator, discutii.

2. Exploatarea sistemelor de gospodarirea apelor. 4


Bibliografie11 1. Badaluta C., Hidrologie si gospodarirea apelor ‐ Aplicatii, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008 2. Bica I., Protectia mediului ‐ politici si instrumente, Ed. H*G*A Bucuresti, 2002



Tematica este preluata din obiectivele de lucru ale Administratiei de Apa, institutie cu care Departamentul de Hidrotehnica colaboreaza permanent.

10. Evaluare


10.4 Curs

Acordarea unui numar de puncte pe fiecare intrebare in functie de valoarea raspunsului.

Proba scrisa cu durata de doua ore, cuprinzand un set de intrebari, respectiv subiecte de sinteza.

70%


L: Continutul si modul de prezentare / sustinere a lucrarilor efectuate.

Verificarea lucrarilor, intrebari legate de continutul si dezvoltarea lucrarilor, urmarirea participarii efective la activitatea aplicativa.

30%

P:


Volumul minim de cunostinte dobandite corespunde notei finale cinci de la examen, respectiv acoperirii tuturor lucrarilor aplicative.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Organizarea Lucrarilor si Santierelor Hidrotehnice 2.2 Titularul activit��ilor de curs Paun ALAN, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Paun ALAN, conf.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DD






Tutoriat 4

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Management, Tehnologie.

4.2 de competen�e Cunoasterea alcatuirii si executiei construcţiilor (civile, hidrotehnice, drumuri).



5.1 de desf��urare a cursului Sală de curs de capacitate corespunzatoareș materiale suport: tablă, laptop, proiector, ecran.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala lucrari, tablă, calculatoare.







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Transmiterea de cunoştinţe şi deprinderi privind organizarea, conducerea, execuţia şi urmărirea

lucrărilor de construcţii hidrotehnice,

7.2 Obiectivele specifice Conştiinţele dobândite în cadrul cursului şi dublate de aplicaţia din cadrul lucrărilor îl

ajută pe viitorul inginer să înţeleagă modul în care se gândeşte execuţia lucrărilor de construcţii. Aici va afla modul cum se modelează un proiect în vederea execuţiei lucrărilor de construcţii şi programarea resurselor necesare executării unei lucrări de construcţii cu optimizarea acestora.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1. Subsistemul PLANIFICARE 2 Expunere (clasică şi

utilizând PC), prelegere, conversaţie, explicaţie, exemplu, demonstraţie, simulare, studii de caz, prezentări Power Point, analiza şi sinteza, vizită la şantier etc.

2. Metode de programarea producţiei, 6 3. Aprovizionarea tehnico-materială (ATM), 4 4. Subsistemul mecano-energetic (M-E), 4 5. Subsistemul cercetare-dezvoltare (C-D), 4 6. Subsistemul de producţie, 2


7. Managementul riscului, 3 8. Subsistemele de ieşire ale întreprinderii, 3

Bibliografie9 [1] P. ALAN, Ingineria Organizării Şantierelor de Construcţii; Eurobit; Timişoara, 2000; [2] P. ALAN, Organizarea Şantierelor de Construcţii Hidrotehnice; Note de curs în format electronic;

[3] P. ALAN, Managementul şi Organizarea Întreprinderilor de Construcţii; Note de curs în format electronic. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1. Programarea execuţiei lucrărilor de c+m. 12 Conversaţie, aplicaţii

practice, exemple, simulare, experiment, studii de caz, metoda proiectelor, prezentări PPT, vizită la şantier.

2. Organizarea de şantier şi la obiect. 2

Bibliografie11 [1] P. ALAN, Organizarea Şantierelor de Construcţii Hidrotehnice; Caiet lucrări în format electronic; [2] Sistemul de programe DocTec realizat de P. ALAN.



Atât conţinutul cursului cât şi cel al lucrărilor au rezultat în urma unor studii asupra mediului economic de construcţii.

10. Evaluare



nota final�

10.4 Curs Examen scris şi oral. 3 subiecte (2 teoretice şi o aplicaţie practică). 60% 10.5 Activit��i aplicative S:

L: Realizarea completă a

conţinutului lucrărilor. Susținere lucrări. 40%

P:


Nota 5 pentru obţinerea la fiecare subiect a ½ din punctaj şi promovarea laboratorului; 1 subiect de nota 10, un subiect de nota 9/10, un subiect de nota 9 şi o notă la lucrările de laborator de 9/10 pentru nota 10.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Masini Hidraulice si Statii de Pompare (Optional 11) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Eugen DOBANDA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Eugen DOBANDA, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 2

Examin�ri 4



4.1 de curriculum Hidraulica 4.2 de competen�e Elemente de matematici superioare. Desen tehnic.



5.1 de desf��urare a cursului Sal� de capacitate corespunz�toare. Materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabl� 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sal� de seminar, cu capacitatea de minim 30 de locuri, tablă; Laborator de Masini

Hidraulice (Facultatea de Mecanica).














De a oferi studentilor cunostinte specifice şi deprinderi aplicative din domeniul maşinilor hidraulice, Aceste cunoştinţe şi deprideri le vor permite abordarea şi rezolvarea problemelor tehnice de specialitate corespuzător specificului direcţiei de aprofundare, cum ar fi: analiza şi sinteze sistemelor de transport şi utilizare în scopuri energetice a apei sub presiune luându‐se în considerare condiţiile complexe de curgere specifice problemelor tehnice din domeniul menţionat.

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea cu componen�a �i functionarea pompelor �i turbinelor, atât individual, cât �i în

cadrul sta�iilor de pompare �i a centralelor hidroelectrice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare Introducere. Mărimi şi ecuaţii fundamentale 0.5 Expunere,

prelegere, Mărimi energetice specifice. Definiţii. Mărimi energetice specifice 1


Clasificarea pompelor şi turbinelor. Organe componente 2 conversaţie,

explicaţie,

analiză comparativă,

problematizare. Transformări energetice în pompe şi turbine. Bilanţul energetic.

Mărimi geometrice caracteristice. Mărimi cinematice şi unghiulare

2

Similitudinea turbomaşinilor. Generalităţi. Relaţii de similitudine. Funcţii caracteristice. Turbine tip. Coeficienţi funcţionali. Efectul de scară

2

Fenomenul de cavitaţie. Elemente de fizica lichidelor. Cavitaţia. Evoluţia fenomenului de cavitaţie. Curbe caracteristice de cavitaţie

1.5

Curbele caracteristice ale pompelor şi turbinelor . Curbele caracteristice ale turbopompelor; Curbele caracteristice ale turbinelor hidraulice. Tipizarea pompelor. Curbele caracteristice ale reţelelor de pompare; Înălţimea maximă de aspiraţie

3

Staţii de pompare şi centrale hidroelectrice. Componenţa staţiilor de pompare. Elemente de hidrologie. Punctul de funcţionare. Alegerea optimtimă a pompelor pe bază de catalog. Funcţionarea pompelor conectate în serie şi/sau în paralel; alegerea turbinelor

2

Bibliografie9 [1] Anton I. – “Turbine hidraulice”, Editura Facla, Timişoara, 1979

[2] Bărglăzan M. – “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”, Editura Politehnica, 1999

[3] Bordeaşu I., Dobândă E., Velescu C., Galeriu C.D., Baciu I.D., Manea A., Sucitu, L.,Bădărău, R., Florescu C. ‐ "Probleme de hidrodinamică, reţele de conducte, canale şi maşini hidraulice”, Ed. POLITEHNICA, Timişoara,2013,ISBN 978‐660‐554‐616‐5

[4] Burchiu V., Giuşcă M., Giuşcă R., Iancu P. ‐ "Staţii de pompare. Îndrumător pentru întocmirea proiectelor", 3 volume, Institutul Agronomic "Nicolae Bălcescu", Facultatea de Imbunătăţiri funciare, Bucureşti, 1978

[5] Burchiu V., Santău I. E., Alexandrescu O. ‐ "Instalaţii de pompare", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

[6] Dobândă E., Miloş T. ‐ "Pompe, ventilatoare, compresoare. Îndrumător de lucrări de laborator", Institutul Politehnic Traian Vuia", Timişoara, 1991,

[7] Gyulai Fr. ‐ "Pompe, vantilatoare, compresoare", volumul 2, Institutul Politehnic "Traian Vuia", Timişoara, 1988[9] Santău I. E. ‐ "Staţii de pompare", Institutul Politehnic "Traian Vuia", Timişoara, 1982


Proiect 14 Expunere, prelegere, conversaţie, explicaţie, urmărire activă a implicării studenţilor.


Bibliografie11 [1] Anton I. – “Turbine hidraulice”, Editura Facla, Timişoara, 1979

[2] Bărglăzan M. – “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”, Editura Politehnica, 1999

[3] Bordeaşu I., Dobândă E., Velescu C., Galeriu C.D., Baciu I.D., Manea A., Sucitu, L.,Bădărău, R., Florescu C. ‐ "Probleme de hidrodinamică, reţele de conducte, canale şi maşini hidraulice”, Ed. POLITEHNICA, Timişoara,2013,ISBN 978‐660‐554‐616‐5

[4] Burchiu V., Giuşcă M., Giuşcă R., Iancu P. ‐ "Staţii de pompare. Îndrumător pentru întocmirea proiectelor", 3 volume, Institutul Agronomic "Nicolae Bălcescu", Facultatea de Imbunătăţiri funciare, Bucureşti, 1978

[5] Burchiu V., Santău I. E., Alexandrescu O. ‐ "Instalaţii de pompare", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

[6] Dobândă E., Miloş T. ‐ "Pompe, ventilatoare, compresoare. Îndrumător de lucrări de laborator", Institutul Politehnic Traian Vuia", Timişoara, 1991,

[7] Gyulai Fr. ‐ "Pompe, vantilatoare, compresoare", volumul 2, Institutul Politehnic "Traian Vuia", Timişoara, 1988[9] Santău I. E. ‐ "Staţii de pompare", Institutul Politehnic "Traian Vuia", Timişoara, 1982



Continutul cursului �i al activit��ilor aplicative corespunde cerin�elor exprimate de lucr�ri specifice de proiectare, execu�ie, exploatare, între�inere a echipamentelor specifice din sta�iile de pompare �i centralele hidroelectrice, cu respectarea cerin�elor specifce de protec�ie a mediului.

10. Evaluare


10.4 Curs Nota la examen se consideră

ca o medie a notelor realizate pe fiecare din subiectele propuse a fi rezolvate.

Lucrare scris� 2/3


L:

P: Nota final� �ine cont de modul de implicare a studen�ilor în activit��ile didactice, de modul de redactare a materialului final, de prezen�a la ore

1/3

Pr:



Tratarea subiectelor la un nivel de cel pu�in cel corespunz�tor notei 5, dintr‐un maxim de 10.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Constructii Hidroenergetice si Mecanica Rocilor (Optional 12) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Marie‐Alice GHITESCU, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri



4.1 de curriculum Matematică, Hidraulică, Mecanică, Rezistenţa materialelor, Statică, Teoria elasticităţii, Calculul matricial al structurilor, Beton simplu şi armat, Geotehnică şi fundaţii, Calculul structurilor prin MEF

4.2 de competen�e



5.1 de desf��urare a cursului Sala cu videoproiector 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala cu calculatoare si plansete pentru partea grafica














Cunoştinţele predate în cadrul disciplinei constituie o introducere în proiectarea şi execuţia unui sistem hidroenergetic compus din următoarele elemente componente: priză de apă, galerie de aducţiune, castel de echilibru, galerie forţată sau conducte forţate şi masive de ancoraj, centrală hidroelectrică, galerie de fugă sau canal de fugă cât şi asimilarea de noi cunoştiinţe în domeniul mecanicii rocilor. Noţiunile oferite studenţilor au caracter practic, constituind un punct de bază pentru inginerii care lucrează în domeniul construcţiilor hidroenergetice.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare CAP.1 PRIZE DE APĂ 4 expunere/ laptop CAP.2 GALERII HIDROTEHNICE 3 CAP. 3 CAMERE DE ECHILIBRU 4 CAP.4 GALERIA FORŢATĂ 3


CAP. 5 CONDUCTĂ FORŢATĂ 4 CAP. 6 GALERIE DE FUGĂ 3

Bibliografie9 1/ M. Bâlă, Gh.Popa, I. Michael, Construcţii hidrotehnice subterane. Calcul şi execuţie, vol.1 şi 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.

/2/ Dan Stematiu, Eugen Scrob, Radu Popescu, Construcţii hidroenergetice, Îndrumător de proiectare, Institutul de Construcţii Bucureşti, Litografia ICB,

1985.

/3/ Dan Stematiu, Algoritm şi program de calcul pentru cămăşuielile galeriilor hidrotehnice cu nivel liber, contract de cercetare nr.219 ‐10 sept. 1982.

/4/ Gh. Lazăr, Construcţii Hidroenergetice ‐ calcule numerice, Editura Politehnica Timişoara, 2005.

/5/ Radu Prişcu, Construcţii hidrotehnice, vol.II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare Proiectarea unui sistem hidroenergetic compus din urmatoarele elemente priză de

apă, aducţiune, castel de echilibru cu camere, galerie forţată, centrală hidroelectrică şi galerie de fugă

14 Elaborare proiect, lucru in echipe

Bibliografie11 1/ M. Bâlă, Gh.Popa, I. Michael, Construcţii hidrotehnice subterane. Calcul şi execuţie, vol.1 şi 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.

/2/ Dan Stematiu, Eugen Scrob, Radu Popescu, Construcţii hidroenergetice, Îndrumător de proiectare, Institutul de Construcţii Bucureşti, Litografia ICB,

1985.

/3/ Dan Stematiu, Algoritm şi program de calcul pentru cămăşuielile galeriilor hidrotehnice cu nivel liber, contract de cercetare nr.219 ‐10 sept. 1982.

/4/ Gh. Lazăr, Construcţii Hidroenergetice ‐ calcule numerice, Editura Politehnica Timişoara, 2005.

/5/ Radu Prişcu, Construcţii hidrotehnice, vol.II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982




10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris 40% 10.5 Activit��i aplicative S:

L:

P: Activitate pe parcurs, sustinere proiect 60%


Notiuni generale despre constructiile hidroenergetice, captari, aductiuni, prize de apa, conditii de amplasament



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Retele Hidroedilitare (Optional 12) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Adrian CARABET, conf.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina Irina GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 6



4.1 de curriculum Hidraulica, Alimentari cu Apa, Canalizari. 4.2 de competen�e matematica, utilizarea calculatoarelor.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de curs avînd tabla, laptop, proiector, ecran de proiectie. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala avînd tabla, acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Însusirea cunostiintelor legate de retelele exterioare de alimentare cu apa si canalizare.

7.2 Obiectivele specifice Dimensionarea hidraulica a retelelor de alimentare cu apa si de canalizare, alcatuirea si

functionarea lor.

8. Conţinuturi


1. Retele exterioare de apa potabila: Alcatuirea retelelor, Conducte utilizate, Dimensionarea retelelor.

14 Prelegere, explicatie, dezbatere. 2. Retele exterioare de canalizare:

Scheme si sisteme de canalizare, Trasarea retelelor si a bazinelor de canalizare, Conducte utilizate, Dimensionarea hidraulica a retelelor.

14


Bibliografie9 Giurconiu M., Mirel I., Carabet A., Chivereanu D., Florescu C., Staniloiu C., Constructii si instalatii hidroedilitare, Ed. De Vest, Timisoara,

2002; Dima M., Epurarea apelor uzate urbane, Ed. Junimea, Iasi, 1998; Giurconiu M., Mirel I., Retezan A., Sârbu I., Hidraulica constructiilor si instalatiilor hidroedilitare, Ed. Facla, Timisoara, 1989. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

1: Dimensionarea unei retele inelare de alimentare cu apa. 14 Explicatie, dezbatere, rezolvare, interpretare.

2: Dimensionarea unei retele de canalizare. 14

Bibliografie11 Giurconiu M., Mirel I., Carabet A., Chivereanu D., Florescu C., Staniloiu C., Constructii si instalatii hidroedilitare, Ed. De Vest, Timisoara,

2002; Dima M., Epurarea apelor uzate urbane, Ed. Junimea, Iasi, 1998; Giurconiu M., Mirel I., Retezan A., Sârbu I., Hidraulica constructiilor si instalatiilor hidroedilitare, Ed. Facla, Timisoara, 1989.




Continutul cursului si al lucrarilor aplicative corespunde cerintelor exprimate de lucrari specifice de proiectare, execu�ie, exploatare, întretinere a lucrarilor hidroedilitare si de protectie a mediului.

10. Evaluare


10.4 Curs Lucrarea scrisa trebuie sa aibe un continut clar, schitele sa fie corecte.

Examen scris. 60%


L:

P: Corectitudinea calculelor de dimensionare hidraulica si a rezultatelor.



Deducerea si utilizarea corecta a unei formule de calcul a diametrului economic.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Executarea si Intretinerea Lucrarilor de CH (Optional 13) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Tehnologie. Amenajari Hidrotehnice, Baraje din Beton, Regularizari de Rauri. 4.2 de competen�e Abilitati de citire / executare a planselor tehnice; abilitati de utilizare a calculatoarelor.



5.1 de desf��urare a cursului Materiale suport: laptop, proiector, ecran de proiectie, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala cu plansete, acces la sala de calculatoare.














De a oferi cursantilor cunostinte din domeniul tehnologic al ingineriei civile cu specific corespunzator lucrarilor hidrotehnice. Cunoasterea si întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor din domeniu, utilizarea adecvata a limbajului specific în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostin�elor pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, procese, proiecte etc. asociate domeniului. Aplicarea unor principii si metode avansate pentru rezolvarea de probleme tipice domeniului în conditii de asistenta calificata.


Transmiterea cunostintelor necesare unui inginer constructor din domeniul hidrotehnic privind executia efectiva a diferitelor tipuri de constructii pentru retinerea, stocarea, transportul si exploatarea apei pentru diverse folosinte, pentru apararea împotriva inundatiilor, pentru protectia calitatii apei. Elaborarea de proiecte profesionale.

8. Conţinuturi


Tehnologia de excavare în subteran cu explozivi. 3 Prelegere sustinuta de


Excavarea cu explozivi a galeriilor orizontale. 2 prezentari PPT, conversatii, explicatii, exemplificari.

Excavarea galeriilor orizontale la sectiune plina cu masini de forat. 2

Excavarea galeriilor înclinate. 2

Excavarea puturilor. 2

Executia captuselilor definitive. 2

Executia cavernelor subterane. 2

Lucrari de regularizari de râuri. 3

Executia constructiilor portuare. 3

Bibliografie9

1. Ionescu N., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.‐II.), Litografia IPT, 1986 2. Preluschek E., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol II.‐III.), Litografia UPT, 1995 – 1996 3. Preluschek E., Tehnologia de executie a lucrarilor de constructii, se distribuie pe CD, 2005. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Tehnologia de executie a digului din pamânt mal drept în cadrul amenajarii nodului hidrotehnic Ipotesti pe râul Olt, Partea a II‐a.

14 Expunere tema, discutii, întrebari, rezolvare.

Bibliografie11

1. Ionescu N., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol I.‐II.), Litografia IPT, 1986 2. Preluschek E., Tehnologia lucrarilor de constructii hidrotehnice (vol II.‐III.), Litografia UPT, 1995 – 1996 3. Preluschek E., Tehnologia de executie a lucrarilor de constructii, se distribuie pe CD, 2005.




10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsuile la subiecte din aria cursului si a aplica�iilor

Examen scris. 50%


L:

P: Modul de realizare a proiectului pe durata semestrului.

Prezentarea proiectului, raspunsuri la întrebari. 50%


Raspunsurile la subiectele de la examen trebuie sa cumuleze un punctaj minim de 3.5 puncte din totalul de 9 posibile. Predarea proiectului.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Exploatarea si Intretinerea Lucrarilor Hidroedilitare (Optional 13) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Corneliu PODOLEANU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Corneliu PODOLEANU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 7

Examin�ri 4

Alte activit��i VIZITE 20 Total ore activit��i individuale 55 3.8 Total ore pe semestru7 90 3.9 Num�rul de credite 2


4.1 de curriculum Alimentari cu apa, Canalizari 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti



5.1 de desf��urare a cursului Sal� de curs cu capacitate corespunzatoare. Materiale suport: tabla, laptop, proiector, ecran.

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de lucrari de specialitate (insusirea normelor de protectia muncii in laborator si in unitati de exploatare a lucrarilor hidroedilitare).













7.1 Obiectivul general al disciplinei De a oferi cursantilor cunostinte de baza despre tehnicile de executie/exploatare si intretinere a lucrarilor hidroedilitare.

7.2 Obiectivele specifice Elementele de baza constau exploatarea si intretinerea unui sistem de alimentare cu apa si de canalizare performant in scopul rezolvarii unor aplicatii ingineresti in domeniul studiat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num�r de ore Metode de predare 1 Exploatarea şi întreţinerea captarilor de apa subterana. 3 Expunere, prelegere,

conversatie, explica�ie, analiza comparativa, problematizare, suport scris si informatic

2. Exploatarea şi întreţinerea captarilor de apa de suprafata. 3 Exploatarea şi întreţinerea statiilor de potabilizare a apelor de

suprafata. 3

4.Exploatarea şi întreţinerea statiilor de epurare a apelor uzate. 3 5.Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de distributie a apei potabile. 3


6.Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de canalizare. 3 7.Exploatarea şi întreţinerea constructiilor hidroedilitare in conditii

speciale. 3

Bibliografie9

[1] FLORESCU, A., - Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor pentru tratarea apelor potabile şi industriale. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981;

[2] ROBESCU, DAN , ROBESCU, DIANA , SZABOLCS, L. , Verestoy, I. , - Fiabilitatea proceselor instalaţiilor şi echipamentelor de tratare şi epurare a apelor. Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002;

[3] ROJANSCHI,V.,OGNEAN,T.,-Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor.- E.T. Bucureşti, 1989

[4] RUSU, G.- Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor edilitare- Institutul de c-ţii Bucureşti,1987;

[5] PERJU,S, MĂNESCU,AL. – Exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, Ed. CONSPRESS,Bucureşti 2011 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare 1.Exploatarea si intretinerea lucrarilor hidroedilitare-vizite in

productie la obiectivele unei gospodarii de apa-canal I.Intocmire fise si instructiuni de exploatare pentru obiectivele/temele din capitole curs 1-7; 2. Intocmire fise, instructiuni si registre de evidenta pentru intretinere pentru obiectivele/temele din capitole curs1-7, se fac vizite tematice la unităţi de exploatare si intretinere specifice domeniului hidroedilitar din localitate

14 Conversatie, explicatie, dezbaterea, efectuarea de aplicatii practice dirijat si independent prin vizite in productie la unitati specializate


Bibliografie11



10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la fiecare subiect din aria cursului.

Evaluarea se face pe parcurs pentru partea aplicativă (laborator). Durata evaluării la partea teoretică este de 3 ore/lucrare şi se materializează prin lucrare scrisa, cuprinde 7 intrebari la partea teoretica.

50%


L: rezolvarea problemelor corespunzatoare lucrarilor pe durata semestrului.

Prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la întrebari. La finalul fiecarei lucrari se fac evaluari pe activitate, media finala la partea aplicativa este media aritmetica a notelor obtinute la cele 7 lucrari.

50%

P:


Nota la fiecare intrebare a examenului scris ≥5. Nota la fiecare din cele 7 lucrari de laborator ≥5.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Sinteze de Proiectare a Lucrarilor de CH (Optional 14) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cristian‐Adrian GIRBACIU, s.l.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 4

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Hidraulica, Amenajari Hidrotehnice, Baraje din Beton, Regularizari de Rauri, Bazele Proiectarii Structurilor, Grafica Asistata de Calculator si Desen Tehnic.


4.2 de competen�e Abilitati de operare cu conceptele tehnico‐ingineresti, respectiv de utilizare a colculatoarelor.


5.1 de desf��urare a cursului Materiale suport: laptop, proiector, ecran proiectie, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala cu plansete, acces la sala de calculatoare.














De a oferi cursantilor cunostinte din domeniul tehnologic al ingineriei civile cu specific corespunzator lucrarilor hidrotehnice. Cunoasterea si întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor din domeniu, utilizarea adecvata a limbajului specific în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostin�elor pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, procese, proiecte etc. asociate domeniului. Aplicarea unor principii si metode avansate pentru rezolvarea de probleme tipice domeniului în conditii de asistenta calificata.

7.2 Obiectivele specifice Parcurgerea si insusirea unor aplicatii practice de proiectare asistata de calculator pentru,

respectiv asimilarea de cunostiinte necesare in formarea inginerului constructor specializat în proiectarea si verificarea constructiilor hidrotehnice.

8. Conţinuturi



Modelarea structurilor hidrotehnice 1D, 2D si 3D prin metoda elementelor finite, procedurile de optimizare pentru structuri realizate din beton armat sau profile metalice (modulul DESIGN), proceduri de generare elemente 3D, utilitarul SAP2000.

10 Prelegere sustinuta de prezentari PPT, conversatii, explicatii, exemplificari. Modelarea scurgerii cu ajutorul programului Mike 11. 8

Intocmirea proiectelor si a documentatiilor in domeniu hidrotehnic. 3

Bibliografie9

1. Stematiu D., Calculul structurilor hidrotehnice prin metoda elementelor finite, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988 2. ***, SAP 2000 Advanced 10.0, Static and Dynamic Finite Analysis of Strucures, Computers and Structures Inc., Berkeley, USA, 1995 3. ***, Mike 11 User Guide, Reference Manual 4. ***, ORDIN nr. 799 din 6 februarie 2012 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Modelarea structurilor civile si hidrotehnice 1D, 2D si 3D prin metoda elementelor finite, procedurile de optimizare pentru structuri realizate din beton armat sau profile metalice (modulul DESIGN), proceduri de generare elemente 3D, utilitarul SAP2000

16 Expunere tema, discutii, întrebari, rezolvare.

Modelarea scurgerii cu ajutorul programului Mike 11 8

Intocmirea documentatiilor in domeniu Gospodaririi Apelor 4


Bibliografie11 1. Stematiu D., Calculul structurilor hidrotehnice prin metoda elementelor finite, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988 2. ***, SAP 2000 Advanced 10.0, Static and Dynamic Finite Analysis of Strucures, Computers and Structures Inc., Berkeley, USA, 1995 3. ***, Mike 11 User Guide, Reference Manual 4. ***, ORDIN nr. 799 din 6 februarie 2012



10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsurile la subiecte din aria cursului si a aplicatiilor.

Proba practica la calculator. 45%


L: Modul de realizare a lucrarilor pe parcursul semestrului.

Prezentarea lucrarilor, raspunsuri la întrebari. 55%

P:


Rularea aplicatiei indicata la proba prcatica finala; predarea lucrarilor.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Introducere in MEF (Optional 14) 2.2 Titularul activit��ilor de curs Serban‐Vlad NICOARA, s.l.dr.ing. 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Alina‐Ioana POPESCU‐BUSAN, as.dr.ing. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 5

Examin�ri 3



4.1 de curriculum Matematici Speciale, Rezistenta Materialelor, Statica Constructiilor. 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica.



5.1 de desf��urare a cursului Sala de capacitate corespunzatoare; materiale suport: laptop, proiector, ecran, tabla. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de calculatoare cu un numar de statii de lucru corespunzator unei semigrupe.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea principiilor teoretice si formarea abilitatilor practice de baza in domeniul calculului

structurilor in constructii prin intermediul calculatoarelor electronice.


Determinarea starii de tensiuni / eforturi si deformatii ce caracterizeaza structurile 3D in constructii cu ajutorul programelor de calcul bazate pe Metoda Elementelor Finite, respectiv analiza acestor rezultate relativ la alcatuirea si incarcarea structurilor in vederea unei proiectari obiective si eficiente.

8. Conţinuturi


1. Introducere: Utilizarea calculatorului ca instrument de calcul al structurilor, Modele si metode de calcul in Mecanica Structurilor.

2 Prelegeri sustinute cu ajutorul prezentarilor PPT si prin detaliere la tabla, cuprinzand explicatii, exemplificari,

2. Bazele matematice ale Metodei Elementelor Finite. 2

3. Principiul Metodei Elementelor Finite prin formularea directa a ecuatiei fundamentale.

2


4. Formularea generalizata a Metodei Elementelor Finite: Ecuatia fundamentala, Aproximarea cu elemente finite, Vectori si matrice elementare, Generarea sistemului de ecuatii, Determinarea tensiunilor.

5 intrebari, conversatii.

5. Asamblarea matricei de rigiditate si a vectorului incarcarilor, Introducerea conditiilor de rezemare, Proceduri numerice de rezolvare a sistemului de ecuatii liniare.

4

6. Modelarea structurilor pentru analiza cu Metodei Elementelor Finite: Etapele analizei, Discretizarea structurii, Modele de calcul simplificate, Prelucrarea rezultatelor.

6

Bibliografie9 1. Pacoste C., Stoian V., Dubina D., Metode Moderne in Mecanica Structurilor, Ed. Stiintifica Enciclopedica, Bucuresti, 1988 2. Zienkiewicz O.C., Taylor R.L., Zhu J.Z., The Finite Element Method: Its Basis and Fundamentals, 6th edition, Elsevier, 2005 3. Hutton D.V., Fundamentals of Finite Element Analysis, The McGraw‐Hill Companies, New York, 2004. 8.2 Activit��i aplicative10 Num�r de ore Metode de predare

Structuri plane alcatuite din elemente tip bara dreapta – determinarea starii de eforturi si deplasari prin modelare in SAP2000.

6 Expunere tema, abordare/modelare, interpretare rezultate, discutii.

Structuri spatiale alcatuite din elemente de tip bara si placa – determinarea starii de eforturi / tensiuni si deplasari prin modelare in SAP2000.

12

Structuri masive – determinarea starii de tensiuni si deplasari prin modelare in SAP2000.

10


Bibliografie11 1. Pacoste C., Stoian V., Dubina D., Metode Moderne in Mecanica Structurilor, Ed. Stiintifica Enciclopedica, Bucuresti, 1988 2. ***, CSI Analysis Reference Manual for SAP2000, Berkeley, California, USA, 2011 3. Hartmann F., Katz C., Structural Analysis with Finite Elements, 2nd edition, Springer, Berlin, 2007.



Odata cu dezvoltarea sistemelor de calcul, majoritatea angajatorilor din domeniu apreciaza cunostintele absolventilor în domeniul calcului structural prin modelare numerica în vederea abordarii directe a problemelor practice de proiectare eficienta.

10. Evaluare


10.4 Curs Raspunsul la subiecte din aria teoretica si aplicativa a disciplinei.

Examen scris final, durata 2 ore, cuprinzand un set de 10 intrebari.

40%


L: Modelarea structurilor, corectitudinea si modul de interpretare a rezultatelor.

Teste, prezentarea rezolvarilor, raspunsuri la întrebari, activitate la ora, lucrari de casa; evidenta prezentei.

60%

P:


Nota 5 la examenul scris, parcurgerea / rezolvarea tuturor aplicatiilor din cadrul orelor de lucrari si de la teste.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



18 Septembrie, 2014


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Comunicare 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cosmin BAIAS, as.dr. 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DC






Tutoriat 2

Examin�ri 2



4.1 de curriculum Nu este cazul,

4.2 de competen�e Nu este cazul,



5.1 de desf��urare a cursului Nu este cazul,

5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Nu este cazul,







hidrotehnice = ‐%






7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea noţiunilor de bază pentru discursul public şi comunicarea profesională.


Dobândirea unei imagini de ansamblu asupra domeniului comunicării umane. Dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor teoretice şi practice pentru susţine un discurs

informativ şi persuasiv în public. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice esenţiale pentru accederea în mediul

profesional specific.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


1, Introducere în fundamentele comunicării umane, 2 Exerciţii aplicative, conversaţie, dezbatere controversă creativă şi gamestorming.

2, Structura şi organizarea discursului, 2

3, Discursul informativ, 2

4, Discursul persuasiv, 2

5, Tipuri de scrisori de intenţie, 2

6, Tipuri de curriculum vitae, 2

7, Pregatirea verbală şi nonverbală a unui interviu de angajare, 2

Bibliografie11 [1] A. Dobra, Comunicare, Timişoara, Eurostampa, 2012. [2] D. M. Fraleigh şi J. S. Tuman, Speak up, Boston, New York, Bedford / St. Martins, 2011. [3] R. Townsend, Dezvoltă-ţi abilităţile de comunicare, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2009. [4] P. Padron, Cum vorbim în public: exerciţii de oratorie, Bucureşti, Editura Universitară, 2012



Pentru accederea, menţinerea şi promovarea pe un anumit post majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului solicită atât cunoştinţe de comunicare profesională, cât abilitatea de a susţine o prezentare sau un discurs public persuasiv, coerent şi argumentativ.

10. Evaluare



10.4 Curs 10.5 Activit��i aplicative S: Rezolvarea temelor

corespunzătore lucrărilor de seminar. Rezolvarea unor subiecte teoretice.

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări. Examinare scrisă, 3-5 subiecte teoretice.

50% 50%

L:

P:


Subiectele teoretice trebuie să fie tratate adecvat astfel încât să rezolve minimul de cerinţe solicitat. Elaborarea şi redactarea unui curriculum vitae astfel încât să satisfacă minimul de cerinţe solicitat.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1





2.1 Denumirea disciplinei Elaborare Proiect de Diploma 2.2 Titularul activit��ilor de curs ‐ 2.3 Titularul activit��ilor aplicative5 Cadru Didactic indrumator 2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei DS






Tutoriat 20

Examin�ri



4.1 de curriculum 4.2 de competen�e Operarea cu fundamente tehnico‐stiintifice, ingineresti si de informatica.



5.1 de desf��urare a cursului Nu este cazul. 5.2 de desf��urare a activit��ilor practice Sala de aplicatii/proiect; acces la sala de calculatoare.













7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea etapelor si metodelor de calcul, respectiv deprinderea abilitatilor de elaborare a

proiectelor de specialitate in vederea punerii in opera.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea alcatuirii amenajarilor hidrotehnice, respectiv intelegerea functionarii si

dimensionarea/verificarea elementelor de constructii care formeaza aceste amenajari.

8. Conţinuturi



Bibliografie9


Bibliografie11 Stabilita impreuna cu cadrul didactiv indrumator, corespunzator aspectelor si etapelor prevazute in Tema de Proiect.



Absolventii trebuie sa dovedeasca bune cunostinte legate de alcatuirea structurilor hidrotehnice, respectiv referitoare la elementele amenajarilor hidrotehnice, precum si de modul functionare si comportare al acestora, cunostinte necesare în vederea elaborarii si punerii in opera a unor proiecte de specialitate.

10. Evaluare



nota final�


L:

P: Modul de abordare, rezolvare si prezentare a etapelor de proiectare.

Monitorizarea activitatii de elaborare pe etape de proiectare, prezentarea/sustinerea rezultatelor partiale.

100%


Abordarea tuturor aspectelor si etapelor stabilite de catre cadrul didactic indrumator prin Tema de Proiect.



05 Septembrie, 2014 …………………….………

…………………….………



…………………….………

18 Septembrie, 2014 …………………….………


ANEXA B04 Fisele disciplinelor aferente Programului de ... discipline-ACH.pdf · ecuatii...

Documents

Transcript of ANEXA B04 Fisele disciplinelor aferente Programului de ... discipline-ACH.pdf · ecuatii...