Anexa A. Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate

Conexiune cu următoarele ODD-uri:

1. Sănătatea și starea de bine în Republica Moldova înainte de pandemia COVID-19

Sănătatea publică rămâne o preocupare majoră pentru societatea moldovenească. Conform datelor din anul 2018 dintr-un studiu privind percepțiile drepturilor omului, 71,6% dintre respondenți consideră că dreptul la sănătate ar avea nevoie de mai multă atenție din partea societății1. Raportul ENV din 2020 al Republicii Moldova a arătat că în ultimii ani Republica Moldova a progresat în ceea ce privește majoritatea țintelor ODD legate de ODD 3 (Sănătatea). Totuși, Republica Moldova nu a atins media europeană nici la un indicator.2

Inegalitățile în sistemul medical încă mai persistă. Dacă unele inegalități s-au redus, altele au crescut.

De exemplu, la capitolul tuberculozei au crescut inegalitățile ce țin de gen și mediului rural/urban.3

Inegalitățile de gen sunt destul de pronunțate în legătură cu cauzele mortalității. De exemplu, în ceea

ce privește leziunile autoprovocate, rata mortalității este de nouă ori mai mare la bărbați decât la

femei.4

Inegalitățile socio-economice afectează accesul la asistența medicală. Conform datelor statistice

oficiale, rata de acoperire a asigurării medicale de stat constituie aproximativ 80%5. Pe de altă parte,

datele colectate prin intermediul sondajului cu privire la COVID-19 realizat de OHCHR arată rate și mai

mari ale persoanelor care nu sunt acoperite de asigurarea medicală (26,8%). Bărbații sunt mai puțin

acoperiți de asigurarea medicală de stat decât femeile (65% față de 78,7%). O cauză posibilă ar putea

fi faptul că bărbații lucrează mai des în economia informală6. Persoanele care au doar studii școlare au

o rată mai mare de persoane care nu sunt asigurate în comparație cu persoanele cu studii superioare.

Alți factori, care au un impact asupra neasigurării, ar putea fi activitatea economică (37% dintre

persoanele economic neactive nu sunt încadrate în sistemul asigurării medicale comparativ cu 10,4%

dintre persoane economic active), statutul social și locul de reședință, 30,3% dintre persoanele care

se poziționează la nivel social mediu și 30% din mediul rural nefiind acoperite de asigurarea medicală7.

Pentru peste 13% dintre gospodării, rata cheltuielilor pentru asistența medicală a constituit peste

10%8 din cheltuielile lor casnice. Persoanele cu dizabilități, persoanele cu venituri mici și femeile sunt

categoriile cu cele mai mari niveluri de cereri de servicii medicale nesatisfăcute.9 Bariera cea mai

semnificativă este necesitatea de a efectua plăți neformale pentru serviciile medicale, plățile

neformale fiind destul de răspândite în sistemul medical. Grupurile care au efectuat cele mai multe

1 A se vedea Percepțiile drepturilor omului în Republica Moldova, 2018. Disponibile în limba engleză la:

https://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/percep_ii-asupra-drepturilor-omului- in-republica-moldova.html 2 A se vedea Raportul ENV 2020, disponibil în limba engleză la: https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/26346VNR_2020_Moldova_Report_English.pdf p. 42 3 Ibid. 4 Ibid. p. 43 5 Ibid. p. 44 6 A se vedea „Economia informală în Republica Moldova: analiză cuprinzătoare”, OIM, disponibilă la: https://www.ilo.org/budapest/what-we-do/publications/WCMS_457542/lang--en/index.htm p. 29 7 A se vedea datele sondajului cu privire la impactul COVID-19 8 A se vedea Raportul ENV 2020, disponibil în limba engleză la: https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/26346VNR_2020_Moldova_Report_English.pdf p. 44 9 Ibid.

plăți neformale sunt tinerii, persoanele bogate și femeile. Ponderea grupurilor vulnerabile care au

achitat bani neformal a constituit 20%10.

Datele OMS arată că în Republica Moldova aproximativ 3,5% dintre gospodării nu mai au posibilitatea

să își satisfacă necesitățile de bază înainte de a plăti pentru îngrijirea sănătății, iar alte 3,5% nu își mai

pot satisface necesitățile de bază după achitarea cheltuielilor din buzunar pentru sănătate: cheltuielile

din buzunar legate de sănătate duc la dublarea ponderii gospodăriilor aflate sub pragul sărăciei.11

Conform indicelui global de securitate a sănătății (IGSS)12, la sfârșitul anului 2019, într-un clasament al

nivelului general de pregătire pentru o eventuală pandemie, Republica Moldova ocupa locul 78 din

195 de state. În ceea ce privește capacitatea de a răspunde timpuriu și de a reduce răspândirea unei

pandemii, Republica Moldova s-a clasat pe locul 120, iar în ceea ce privește riscul, mediul și

vulnerabilitatea la amenințările biologice ale țării, Republica Moldova s-a clasat pe locul 123.

2. Impactul pandemiei asupra dreptului la cel mai înalt standard de sănătate

a) Nivelul și sursele de informare a populației cu privire la COVID -19

Sursele de informare cu privire la COVID -19

Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru populația de pe ambele maluri ale râului Nistru. Conform sondajului realizat de OHCHR, majoritatea respondenților de pe malul drept al râului Nistru se informează despre COVID-19 prin intermediul televiziunii (70,7%). A doua cea mai importantă sursă de informare (47,7% dintre respondenți) este internetul (agențiile de știri din spațiul online). Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani se informează mai mult din internet decât televiziune (65,4% față de 49,8%). Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii se informează mai mult din televiziune ca sursă de informare despre COVID-19, 75,4% dintre respondenți cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și 90% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani se informează prin televiziune.

În rândul romilor, a doua sursă principală de informare după televiziune (76,3%) au fost prietenii și colegii (34,2%), în timp ce populația generală s-a bazat în principal pe site-urile de știri de pe internet (în localitățile urbane - 54,5% și în localitățile rurale - 41,1%) în măsură egală cu televiziunea.

Pe malul stâng al râului Nistru, respondenții s-au bazat, de asemenea, în mare parte pe televiziune ca sursă principală de informare despre virus (65,1%), în timp ce rețelele de socializare au fost a doua cea mai utilizată sursă de informare (37,5%). În ceea ce privește volumul de informații primite de la posturile de radio cifrele sunt mai mici pe malul stâng - 7,2% față de 18% pe malul drept. O altă diferență este rata respondenților care se bazează pe informațiile de pe paginile web de știri și din rețelele de socializare. În regiunea transnistreană, mai puține persoane se informează prin intermediul paginilor web de știri decât pe malul drept – 28% față de 47%.

Un număr foarte mic de persoane au primit informații despre COVID-19 de la angajații sistemului medical. Doar 13,7% dintre respondenții de pe malul drept (7,1% din comunitatea romilor) au declarat că au primit informații despre virus de la medici sau din sistemul medical. Pe malul stâng 2,3% dintre respondenți au confirmat că primesc informații despre COVID-19 de la personalul medical. Datele sugerează că romii din mediul rural au avut un acces mai redus la informații din partea personalului medical – 7,1% față de 12,3% în cazul populației ne-rome și 12,9% populația romă din mediul urban.

10 Ibid. 11 Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Își pot permite oamenii să achite pentru asistența medicală? Dovada nouă a protecției financiare în Europa (2019), p. 30 (figura 4). 12 Indicele de securitate globală a sănătății 2019 https://www.ghsindex.org/wp-content/uploads/2020/04/2019-Global-Health-Security-

Index.pdf

Percepțiile populației cu privire la pericolul virusului

Potrivit sondajului realizat de OHCHR, cu 12% mai puțini bărbați decât femei consideră că virusul este

periculos pentru viața lor. Pe malul stâng nu au fost găsite discrepanțe semnificative de gen.

Persoanele în etate mai mult decât respondenții tineri consideră că virusul este periculos, diferența

dintre persoanele cu vârsta de 60+ și cele de 18-29 de ani fiind de 26,1%. În același timp, mai multe

persoane cu dizabilități au considerat virusul ca fiind foarte periculos, comparativ cu persoanele fără

dizabilități (64,4% față de 53,2%). În afară de aceasta, conform datelor unui sondaj de percepție al

OMS, respondenții cu un nivel mai înalt de educație, precum și respondenții care trăiesc cu copii, cred

că probabilitatea infecției este mai mare13.

Pe malul stâng, s-a observat o creștere uniformă a percepției nivelului de pericol al virusului în toate

grupele de vârstă, 82,3% dintre respondenții cu vârsta peste 60 de ani, precum și 73,3% dintre

persoanele cu dizabilități cred că virusul este foarte periculos. În schimb, 64,4% dintre persoanele cu

dizabilități de pe malul drept consideră că virusul este periculos. Această situație poate fi explicată

prin măsuri de restricție mai stricte pe malul stâng. În regiune nu au fost constatate discrepanțe

considerabile în percepțiile persoanelor din diferite grupuri socio-economice.

Accesibilitatea informațiilor despre COVID-19

În timpul pandemiei, autoritățile, inclusiv autoritățile de facto din stânga Nistrului, au comunicat

informații oficiale privind starea de urgență și măsurile de restricție, precum și despre situația

epidemiologică legată de COVID-19.

Cu toate acestea, în special la începutul pandemiei, informațiile nu erau accesibile persoanelor cu

dizabilități de auz și intelectuale. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității a subliniat că eforturile întreprinse de autoritățile publice nu au fost nici suficiente, nici

eficiente pentru a asigura accesul acestui grup la informații de interes public despre pandemie în

aceleași condiții ca și pentru celelalte grupuri ale populației. Consiliul a menționat că, comunicarea

informațiilor specifice doar în format textual nu era suficientă, iar spoturile video și audio pregătite și

difuzate de către diferite posturi de televiziune nu erau însoțite de traducere simultană în limbajul

semnelor. Consiliul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că pliantele, care erau

distribuite, nu conțineau informații suficiente cu privire la infectarea cu COVID-19, nici despre

restricțiile impuse, ci conțineau informații despre modalitatea de a purta măști, cerințele în cazul tusei

și respectarea distanței sociale. În lumina acestor fapte, Consiliul a constatat că neasigurarea de către

Guvern a comunicării în limbajul semnelor echivalează cu discriminare14.

Mai mult, datele unui studiu sociologic realizat în luna mai 202015 arată că, deși 72% dintre respondenți

au declarat că erau informații suficiente despre pandemie, fiecare al doilea respondent a fost de

părerea că informațiile nu erau accesibile persoanelor cu dizabilități intelectuale și senzoriale.

Pe malul stâng, informațiile privind accesul la instituțiile medico-sanitare și sfaturile medicale, inclusiv

pentru persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, erau

13 Organizația Mondială a Sănătății, Perspective comportamentale asupra COVID-19 în Republica Moldova, Runda 4 de colectare a datelor, martie 2021, p. 9 14 Decizia nr. 118/20, emisă la 20.08.2020, disponibilă online la http://egalitate.md/wp-

content/uploads/2016/04/Decizie_constatare_118_2020.pdf 15 Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități și Keystone International in Moldova, studiul sociologic Impactul pandemiei COVID-19 asupra persoanelor cu dizabilități, disponibil la: http://incluziune.md/wp-content/uploads/2020/06/STUDIU-IMPACTUL-PANDEMIEI-PERSOANE-CU-DIZABILITATI.pdf, p. 12

publicate în diferite hotărâri (ordine, regulamente, decrete) emise de diferite autorități de facto, iar

unele dintre acestea nu erau accesibile publicului.

b) Disponibilitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei COVID-19

i. Aspectele structurale și procedurale

Pentru a asigura răspunsul intersecțional la pandemie, Guvernul a aprobat Planul de pregătire și

răspuns la noua infecție cu Coronavirus în mai multe versiuni actualizate, precum și Ordinul privind

acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 la etapa de transmitere în comunitate. O altă

măsură structurală a fost aprobarea Ghidului practic „Managementul complicațiilor severe cauzate de

infecția provocată de Coronavirus (COVID-19)”16.

Cheltuielile pe cap de locuitor

Din punct de vedere structural, Guvernul actualiza cu regularitate protocoalele de tratament și regulamentele instituționale pentru a răspunde mai eficient la pandemie. În același timp, deși pandemia ar fi trebuit să sporească povara financiară asupra sistemului medical, cheltuielile pe cap de locuitor nu au crescut semnificativ. În cifre reale, în medie, cheltuielile planificate pe cap de locuitor pentru asistența medicală au constituit 189,1 lei pentru primul semestru al anului 2019 și 206,1 lei pentru aceeași perioadă a anului 202017. Conform datelor comparative din trimestrul II-IV al anului 2019 și din aceeași perioadă a anului 2020, cheltuielile pe cap de locuitor, după cum au fost planificate de Guvern, au crescut cu aproximativ 16,5% în toate grupele de vârstă18. Această creștere planificată nu pare să fi fost determinată de pandemie, deoarece creșterea pentru grupul de copii cu vârsta de la 0 până la 5 ani a constituit, de asemenea, 16,35%19, în timp ce este puțin probabil ca această grupă de vârstă să aibă cheltuieli medicale legate de COVID-19, care ar duce la creșterea cheltuielilor pe cap de locuitor.

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în anul 2020 cheltuielile pe cap de locuitor pentru asistența medicală și sănătate au scăzut apropiindu-se de cele din anul 2019 (129,8 față de 145,2 lei în 2019), probabil din cauza reducerii solicitării acestor servicii în perioadele de carantină.

Potrivit datelor statistice oficiale, persoanele cu dizabilități au o cerere mai mare de servicii medicale dat fiind faptul că dizabilitățile lor primare sunt deseori legate de probleme de sănătate20. Sondajul realizat de OHCHR a arătat, de asemenea, că în timpul pandemiei persoanele cu dizabilități au avut nevoie de consultații medicale mai des (43,5% dintre respondenții cu dizabilități comparativ cu 19,9% dintre persoanele fără dizabilități). Creșterea cheltuielilor pentru sistemul medical trebuie să fie determinată de rata de solicitare și de necesitățile specifice ale grupurilor vulnerabile și nu ar trebui să se concentreze pe uniformizarea în toate grupurile de vârstă.

Programele de vaccinare pentru copii

În timpul stării de urgență, vaccinările copiilor temporar au fost oprite. Se efectuau doar vaccinările

copiilor nou-născuți împotriva tuberculozei (TB) și se administra prima doză de vaccin împotriva

hepatitei virale B. Începând cu 16 mai 2020, după ridicarea stării de urgență, vaccinările au fost reluate,

însă suspendarea temporară a vaccinărilor a avut un impact negativ asupra vaccinării copiilor. Astfel,

vaccinarea primară pe parcursul a 6 luni ale anului 2020 a acoperit 70% dintre copii (6 luni din anul

2019 - 89%), prima revaccinare la vârsta de 2 ani – 70% dintre copii (6 luni din anul 2019 - 86%),

revaccinarea la vârsta de 2 -7 ani – 63% comparativ cu 90% în aceeași perioadă a anului precedent și

16 A se vedea răspunsul la o cerere a OHCHR privind accesul la informații din partea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecție i Sociale, nr. 02/5554 din data de 01.10.20 17 Conform informațiilor acordate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către OHCHR, nr. 02/5554 din 1 octombrie 2020. 18 Ibid. 19 Ibid. 20 A se vedea datele BNS cu privire la persoanele cu dizabilități în Republica Moldova în anul 2019 la: https://statistica.gov.md/libview.php?l=ro&idc=168&id=6827

revaccinarea la vârsta de 15 ani – 65% (6 luni din anul 2019 – 92%)21. Pe malul stâng vaccinările copiilor

în timpul stării de urgență au fost, de asemenea, temporar suspendate.

Pe malul stâng, toți pacienții infectați cu COVID-19 erau tratați în spitale de la începutul pandemiei

până la 3 decembrie 2020, când pacienților cu simptome ușoare și fără afecțiuni cronice li s-a permis

să fie tratați acasă. Pentru refuzul de a se interna la spital, în perioada în care spitalizarea era

obligatorie, se aplica amendă și spitalizare forțată. Începând cu data de 3 decembrie 2020, pacienții

infectați cu COVID-19 cu simptome ușoare și fără afecțiuni cronice puteau fi tratați acasă sub

supravegherea personalului medical și a colaboratorilor de poliție, care monitorizau respectarea

regimului de autoizolare.

ii. Percepțiile titularilor de drepturi

Conform datelor sondajului realizat de OHCHR pe malul drept, rata de adresabilitate la sistemul

medical pentru servicii a constitut aproximativ 26,3% din populația generală, iar pe malul stâng mai

puțin de 20,7%. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani au raportat că merg mai des la medic, adică

36,4% pe malul drept, în timp ce pe malul stâng aceeași grupă de vârstă care a raportat că merge la

medic mai puțin a constituit 25,3%.

În prima fază a pandemiei, când pentru respectarea măsurilor de restricție erau necesare resurse

considerabile, accesul la serviciile medicale era limitat. 26,3% dintre respondenții de pe malul drept și

20,7% dintre respondenții de pe malul stâng au declarat că aveau nevoie de consultații medicale în

timpul pandemiei în legătură cu bolile cronice și alte afecțiuni. Dintre aceștia, peste 40% de pe ambele

maluri ale râului Nistru au raportat că nu au beneficiat integral de tratamentul medical necesar pentru

bolile lor cronice, pe care ar fi putut să-l solicite. Persoanele cu dizabilități aveau nevoie de asistență

medicală în legătură cu bolile cronice mai des, 43,5% pe malul drept și 33,3% pe malul stâng.

Mai mult, 14,8% (pe malul drept) și 18% (pe malul stâng) dintre respondenți au avut nevoie de

asistență medicală și consultații medicale în legătură cu COVID-19. Mai puțini bărbați decât femei au

solicitat consultațiile medicale de care aveau nevoie în legătură cu COVID-19 (19,7% dintre bărbați nu

au solicitat asistență medicală, comparativ cu 9,4% dintre femei care au renunțat la solicitarea

asistenței medicale). Potrivit sondajului, persoanele cu studii superioare, precum și persoanele care

erau mai active din punct de vedere economic, erau mai predispuse să solicite asistență medică.

c) Accesibilitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei COVID-19

i. Aspecte structurale și procedurale

În timpul stării de urgență, spitalizările programate în instituțiile medico-sanitare au fost suspendate,

indiferent de forma juridică, de proprietate și de forma de organizare a acestora22. Ulterior, începând

cu 16 mai 2020, au fost reluate serviciile de asistență medicală programate în condiții de ambulatoriu,

acordarea asistenței medicale stomatologice programate și anumite intervenții chirurgicale

planificate23. În pofida recomandărilor internaționale pentru sistemul medical de a menține

funcționarea serviciilor medicale esențiale în timpul crizei24, accesul la serviciile medicale pentru

persoanele în etate și alte grupuri vulnerabile în timpul carantinei a fost limitat. Asistența medicală

21 A se vedea răspunsul la cererea de acces la informații din Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale 22 Ordinul MSMPS nr. 264 din 13 martie 2020: https://msmps.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordinul_nr._264_din_13.03.2020_cu_privire_la_sis tarea_interna rilor_progra mate_in_institutiile_medico-sanitare-publice.pdf 23 Ordinul MSMPS nr. 471 din 16.05.20: https://msmps.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordin_nr._471_din_16.05.2020-

_masuri_suplimentare_pentru_asigurarea_accesului_populatie i_la_asistenta_medicala_in_perioada_starii_de_urgenta_de_sanatate_p ublica_1.pdf 24https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331561/WHO-2019-nCoV-essential_health_services-2020.1-eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y

primară era acordată prin programări prealabile. Titularii de drepturi au comunicat că accesul la unele

centre medicale era limitat deoarece nu știau la cine să apeleze pentru a se programa. Sau, când

mergeau direct la spitale, ușile erau închise și trebuiau să sune pentru a putea intra, telefoanele nefiind

disponibile pentru toți.

Și pe malul stâng, începând cu 25 martie 2020, toate spitalizările planificate în instituțiile medico-

sanitare au fost suspendate. Pacienții erau spitalizați doar în caz de urgență. Aceștia puteau beneficia

de consultațiile medicului doar prin telefon. Pacienții puteai fi primiți la policlinici doar în situații de

urgență și cu trimiterea unui medic. Ulterior, acest regim a fost ușor modificat; astfel începând cu 13

mai, pacienții puteau obține consultațiile medicilor în policlinici prin programare prealabilă. Personalul

medical se ocupa în principal de persoanele suspectate de infectare cu COVID-19, iar de problemele

de sănătate ale altor persoane se ocupau doar în caz de urgență.

Pe malul stâng, nu s-a putut stabili momentul reluării spitalizărilor, deși este clar că, conform deciziei

Grupului operativ pentru prevenirea și protecția împotriva infecției cu virus, începând cu 2 octombrie

2020, activitățile tuturor unităților medico-sanitare care prestau servicii în condiții de ambulatoriu au

fost din nou suspendate. În același timp, ministerul de facto al sănătății în publicația sa din 5 octombrie

2020 a menționat că policlinicile prestau servicii medicale în cazuri de urgență.

ii. Percepțiile titularilor de drepturi

Măsurile de restricție au limitat accesul la asistența medicală. Datele sondajului OHCHR arată că, în

timpul pandemiei, persoanele în etate fie că au avut acces parțial la asistență medicală, 20,2% dintre

respondenți, fie că nu au avut acces la asistență medicală, 22,5% dintre respondenți, în raport cu bolile

lor cronice sau alte probleme de sănătate. Pe malul stâng, 20% dintre respondenți au menționat că au

avut acces parțial și 10% au menționat că nu au avut acces la serviciile medicale.

O pondere semnificativă (17,7%) a respondenților a renunțat la solicitarea asistenței medicale chiar

dacă aveau nevoie de ea, caz în care numărul de femei era mai mare decât numărul de bărbați, 21,9%

față de 12,3%. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că femeile sunt mai predispuse să meargă la

medic25.

d) Acceptabilitatea și calitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei COVID-19

i. Aspecte structurale și procedurale

Ordinul nr. 388/2020 „Privind prevenirea şi controlul COVID-19 în instituţiile medico-sanitare şi

rezidenţiale cu îngrijiri pe termen lung”, vizează asigurarea unui proces de asistență medicală sigur.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat și „Instrucțiunea privind măsurile de

prevenire și control al infecției COVID-19 în instituțiile medico-sanitare și rezidențiale”. Această

Instrucțiune stabilește măsurile necesare pentru prevenirea și controlul COVID-19 pe baza riscului de

expunere pentru fiecare tip de asistență medicală acordată.

ii. Percepțiile titularilor de drepturi

În pofida măsurilor structurale întreprinse, potrivit 62,6% dintre respondenții care au participat la

sondajul realizat de OHCHR pe malul drept, cauza renunțării la asistența medicală era frica de a se

infecta cu COVID-19. Pe malul stâng doar 12% aveau frică de a contracta COVID-19 și, prin urmare, au

renunțat să solicite asistență medicală. Spre deosebire de malul drept, se pare că sistemul medical de

pe malul stâng refuza mai frecvent să acorde servicii medicale potențialilor pacienți. Aproape o treime

(36%) dintre respondenți au comunicat că nu au beneficiat de servicii medicale atunci când au avut

25 A se vedea Portretul statistic al femeilor și bărbaților din Republica Moldova la: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/femei_si_ba rbati/Portret_statistic_femei.pdf

nevoie, din cauza refuzului medicilor. Doar 8,9% dintre respondenții de pe malul drept au comunicat

acest lucru. Diferențe considerabile între femei și bărbați nu au fost depistate.

Faptul că instituțiile medico-sanitare funcționau la o capacitate limitată, au oprit adresarea la medic

a 11% dintre persoane de pe malul drept și 12% dintre persoane de pe malul stâng cu probleme care

nu au legătură cu COVID-19.

Totuși, dintre cei care au accesat serviciile medicale în legătură cu COVID-19, 72,4% (pe malul drept)

și 59% (pe malul stâng) dintre respondenți erau mulțumiți de calitatea asistenței primite.

e) Impactul asupra grupurilor vulnerabile

Persoanele în etate. Persoanele în etate sunt recunoscute ca fiind unul dintre grupurile cel mai mult

expuse riscului de a dezvolta simptome grave și severe în urma infectării cu COVID-19; mult mai des

decât persoanele din alte categorii de vârstă26.

În același timp, persoanele în etate s-au confruntat cu dificultăți mai mari în accesarea tratamentului și trecerea controalelor medicale. Chiar dacă medicii de familie continuau să ofere consultații medicale

primare în cadrul unităților lor și prin telefon27, două treimi dintre persoanele în etate nu au mers la

medic în primele 3 - 4 luni de pandemie28. Această situație s-a produs în pofida faptului că mai mult

de jumătate dintre ei sufereau de una sau mai multe boli cronice și aveau nevoie de supraveghere

medicală continuă. În acest context, trebuie remarcat faptul că, potrivit sondajului realizat de OHCHR,

aproximativ 69,6% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și 62,9% dintre

respondenții cu vârsta peste 60 de ani au menționat că au renunțat la asistența medicală din teama

de a se infecta cu COVID-19.

Contactul social insuficient poate avea un impact grav asupra stării fizice și psihice a persoanelor în

etate. Potrivit estimărilor OMS, cel puțin una din patru persoane în etate la nivel global prezintă

simptome ale tulburărilor psihice, cum ar fi depresia, anxietatea sau demența29. Pandemia COVID-19

a provocat multe temeri și îngrijorări în rândul populației în etate30.

Persoanele cu dizabilități. Fiecare a doua gospodărie cu persoane cu dizabilități a fost afectată din

punctul de vedere economic și social în timpul stării de urgență31. În timpul pandemiei, persoanele cu

dizabilități au avut nevoie de servicii medicale de două ori mai des decât persoanele fără dizabilități.

Fiind întrebați cu ce dificultăți s-au confruntat în special în perioada stării de urgență, 68% au răspuns

că au întâmpinat dificultăți în accesarea serviciilor medicale32. La întrebarea despre dificultățile

medicale cu care s-au confruntat în această perioadă, 73% dintre persoanele cu dizabilități au declarat

că s-au confruntat cu frică și izolare. Mai mult de o treime dintre respondenții gospodăriilor cu

26 Poziția OMS cu privire la riscurile de infectare cu COVID-19 pentru persoanele în etate: http://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/statements/statement-older-people-are-at-highest-

risk-from-covid-19,-but-all-must-act-to-prevent-community-spread 27 Ordinul MSMPS nr. 338 din 01.04.20: https://msmps.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordin_nr._338_din_01.04.2020-_masuri_suplimentare_p-u_asigurarea_accesului_populatie i_la_asistenta_medicala_in_conditiile_sta rii_de_urgenta.pdf 28 HelpAge International Moldova și Platforma pentru Îmbătrânire Activă, RAPORT DE MONITORIZARE a măsurilor întreprinse de autoritățile publice competente pentru prevenirea, planificarea pregătirii și acțiunile de management în timpul pandemiei COVID-19, din perspectiva

impactului asupra persoanelor în etate Studiu de caz – 3 raioane (Edineț, Strășeni și Ștefan Voda), a se vedea: https://eef.md/media/files/files/raport_monitorizare-masuri_covid-19_helpage_1646719.pdf, pagina 6. 29 https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-of-older-adults 30 Expertă în domeniul sănătății mintale, Jana Chihai: https://msmps.gov.md/comunicare/buletin-informativ/expertul- in-sanatate-mintala-

jana-chihai-lucratorii-medicali-a rd-profesional-salvand-vieti/ 31 A se vedea Impactul Pandemiei COVID-19 asupra persoanelor cu dizabilități de către Alianța Organizațiilor pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și Keystone Human Services in Moldova, la: http://aopd.md/impactul-pandemiei-covid-19- asupra-persoanelor-cu-dizabilități-studiu-sociologic p.12 32 Ibid, p. 4

persoane cu dizabilități au menționat că, din cauza fricii, izolării și accesului limitat la servicii, a crescut

rata persoanelor cu dizabilități ce s-au confruntat cu probleme psiho-emoționale33.

În timpul pandemiei persoanele cu dizabilități intelectuale au fost mai puțin susceptibile de a beneficia

de un tratament medical corespunzător. Această concluzie este extrasă dintr-o decizie recentă emisă

de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (Consiliul pentru

egalitate). Cazul a fost comunicat de un ONG intern specializat în apărarea drepturilor persoanelor cu

dizabilități.

Autorul plângerii a menționat că la data de 11.06.2020 o persoană în etate a fost internată la spitalul

de psihiatrie din Orhei din cauza agravării stării sale psiho-emoționale. Pacienta nu fusese tratată

anterior într-o instituție de psihiatrie.

Ulterior, la data de 01.07.2020, administrația spitalului a informat ruda pacientei că aceasta nu se

simțea bine. Rudele pacientei au sunat la serviciul de urgență și pacienta a fost transportată la spitalul

raional Orhei. În pofida stării de sănătate evident precare a pacientei, administrația spitalului raional

Orhei a refuzat să o interneze. Spitalul raional Orhei și-a motivat refuzul prin faptul că pacienta fusese

tratată la spitalul de psihiatrie și nu putea fi tratată la alt spital care nu era pregătit pentru pacienții

cu probleme psihiatrice. Administrația spitalului a menționat, de asemenea, că rudele pacientei ar

trebui să se adreseze la un specialist în domeniul psihiatric. Pacienta a fost transportată înapoi la

spitalul de psihiatrie. La data de 04.07.2020, rezultatul testului pacientei la COVID-19 a fost negativ.

La 06.07.2020 pacienta a decedat.

Consiliul pentru Egalitate a constatat că faptele au constituit discriminare în accesul la asistența

medicală pe motiv de presupusa stare psihică și instigare la discriminarea persoanelor cu tulburări

psihice.34

Persoanele aflate în instituții rezidențiale. Ghidul de prevenire și control al infecțiilor pentru

instituțiile de îngrijire pe termen lung în contextul COVID-19 a fost disponibil începând cu 21 martie

202035, dar MSMPS a aprobat cu întârziere Ghidul de prevenire și control al infecțiilor în contextul

COVID-19 pentru instituțiile de îngrijire pe termen lung și rezidențiale36. Rata infectării în instituțiile

rezidențiale arată că beneficiarii acestora au fost expuși unui risc sporit de infectare cu COVID-19. Până

în luna octombrie 2020, 160 de angajați ai instituțiilor au fost diagnosticați cu COVID-19, doi dintre

care au decedat. De asemenea, s-au infectat 380 de beneficiari (din 2072), dintre care 213 au fost

tratați la spital și 167 la centrele de plasament temporar; șase dintre beneficiari au decedat.

În timpul stării de urgență și după ridicarea acestea majoritatea instituțiilor rezidențiale au fost închise

pentru vizitatori, inclusiv pentru rude. Cu toate acestea, conform raportului IDOM37, în unele instituții

în care sunt plasați copii (adică la Hâncești, Orhei) ca excepție, întâlnirile dintre copii și părinți erau

permise după gard.

Pe malul stâng, s-a menționat că în timpul stării de urgență, dar și în următoarele câteva luni, accesul

rudelor și vizitatorilor la instituțiile rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități a fost restricționat

33 Ibid p. 21 34 Decizia nr. 169/20 din 23.10.2020 35 https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331508/WHO-2019-nCoV-IPC_long_term_care-2020.1-eng.pdf?ua=1 36 Ordinul MSMPS nr. 388 din 10.04.20: https://msmps.gov.md/sites/default/files/ordin_nr._388_din_10.04.20_instructiune_prevenire_codiv.pdf 37 Institutul pentru Drepturile Omului, Raport privind monitorizarea protecției drepturilor omului în Republica Moldova în contextul pandemiei COVID-19, disponibil la: https://idom.md/wp-content/uploads/2021/01/Raport_Final_IDOM-1.pdf

(17 martie - 15 iunie 2020). Aceleași restricții au fost valabile și pentru persoanele cu dizabilități, care

doreau să-și viziteze rudele în afara instituțiilor rezidențiale. Astfel de vizite nu erau permise.

În luna mai 2020, au fost raportate mai multe focare de infectare cu COVID-19, inclusiv în instituția

rezidențială psiho-neurologică din orașul Bender, afectând aproximativ 200 de beneficiari și angajați.

În timp ce Grupul de lucru pentru prevenirea și protecția împotriva infecției cu virus emitea în mod

regulat instrucțiuni pentru respectarea regulilor epidemiologice, în special în instituțiile rezidențiale

care oferă îngrijire pe termen scurt și lung, îndrumări standardizate cu privire la implementarea

acestor reguli și proceduri epidemiologice lipseau. Totuși, autoritățile de facto efectua periodic

controale și vizite la instituții. Nu este clar dacă personalul instituțiilor rezidențiale a fost instruit cu

privire la regulile și procedurile epidemiologice.

Deținuții din sistemul penitenciar. Până în luna mai 2021, în sistemul penitenciar au fost înregistrați

166 de deținuți și 354 de membri ai administrației penitenciare infectați cu COVID-1938. Cazurile de

gravitate ușoară și medie a deținuților au fost tratate la Penitenciarul nr. 16 „Pruncul”. Trei persoane

în stare gravă au fost transportate la spitale publice39.

Capacitatea de tratare a persoanelor infectate cu COVID-19 în sistemul penitenciar este de 70 de

paturi. Această capacitate este prevăzută doar pentru pacienții deținuți cu forme clinice ușoare și

medii de infectare cu COVID-19 (80% din numărul total de cazuri). Doar Penitenciarul nr. 16 este dotat

cu echipamente speciale de ventilație artificială pulmonară.

Recomandarea Oficiului Avocatului Poporului pentru Ministerul Justiției de a lua în considerare

eliberarea din detenție a anumitor categorii de deținuți pentru a reduce populația din penitenciare și

a preveni răspândirea infecției COVID-19 în locurile privării de libertate nu a fost acceptată de

Minister40.

Pe malul stâng, primul focar de COVID-19 în rândul deținuților a apărut la Penitenciarul nr. 2 din or. Tiraspol, unde până la sfârșitul lunii februarie 2021 au fost înregistrate peste 320 de cazuri de infectare cu COVID-19 în rândul deținuților și personalului instituției. Deoarece aceste închisori sunt cămine de tip cazarmă/dormitoare deschise, toți deținuții au fost testați pentru COVID-19 și, ulterior, au fost divizați în trei categorii, în dependență de gravitatea simptomelor. Numeroși deținuți au fost supuși tomografiei computerizate și au fost plasați în unitatea medicală a penitenciarului. Un deținut a avut o formă mai complicată și a fost transferat la spitalul public. Toți deținuții, inclusiv pacienții asimptomatici, au primit produse alimentare și vitamine suplimentare.

Șomerii și migranții reveniți acasă. În luna aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Decizia nr. 15 care stipulează că anumite persoane erau obligate să se asigure individual în sistemul de asigurare medicală obligatorie cumpărând polița de asigurare medicală la un preț fix41. Acestea includeau persoane, care, la înregistrarea statutului de șomer la unitatea teritorială a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și înainte de solicitarea ajutorului de șomaj, nu au putut confirma cel puțin 12 luni de contribuție la sistemul public de asigurări sociale și 24 de luni de contribuție la sistemul asigurării medicale obligatorii, inclusiv persoanele care s-au întors din străinătate. Costul poliței pentru anul 2021 a constituit 4056 MDL (190,18 euro) pe an, cu opțiunea de

38 Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, comunicat de presă Sinteza săptămânii în sistemul administrației penitenciare (24.05-31.05.2021), din 31.05.2021, disponibil la: http://anp.gov.md/sinteza-sap-31052021. Accesat ultima dată la:

10.06.2021 39 Scrisoarea de răspuns a Administrației Naționale a Penitenciarelor la solicitarea de informații a OHCHR, din data de 18.09.2020. 40 https://ombudsman.md/news/ministerul-justitiei-considera-inoportuna-promovarea-amnistiei-sau-gratierii-pentru-e liberarea-unor-

persoane-din-detentie-pentru-reducerea-riscului-de-raspandire-a-covid-19-in-institutiile-penitenciar/ 41 CSE (2020). Decizia nr. 15, emisă la 08.04.2020, alin. 10.1. Disponibilă online la adresa https://gov.md/sites/default/files/dispozitia_15_08.04.2020_0.pdf.

a o procura până la 31 martie cu o reducere de 50, 60 sau 75% pentru diferite grupuri42. Prețul a rămas același timp de șapte ani consecutivi. Faptul că aproximativ 20% din populație a rămas neasigurată vorbește despre inaccesibilitatea, inclusiv financiară, a poliței pentru grupurile aflate în situații vulnerabile43.

Potrivit informațiilor din mass-media, diferite persoane s-au plâns că, înainte de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, la frontieră erau obligate să semneze o declarație prin care se obligau să procure, în termen de 3 zile, polița de asigurare medicală obligatorie44. Luând în considerare costul poliței, cetățenii s-au plâns frecvent că nu dispun de bani pentru a o achita. Ulterior, această decizie a fost anulată în aprilie 202045 prin obligarea migranților care se revin în țară să semneze o declarație prin care se obligau să cumpere polița de asigurare medicală fără a menționa un termen limită în acest sens. Deși această măsură a fost anulată în aprilie 2020, ea a afectat dreptul la libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova, dreptul cărora de a intra în țară era condiționat de procurarea poliței de asigurare medicală.

În prima fază a pandemiei, mass-media au exprimat temeri că pandemia din Europa ar provoca o revenire masivă a migranților în Republica Moldova și ar duce la o creștere considerabilă a cazurilor de infectare cu COVID-19. Potrivit sondajului OIM, în rândul migranților întorși și a familiilor acestora46, 20% dintre persoanele reîntoarse au comunicat că s-au simțit discriminați și jigniți de cineva pentru că s-au întors din țări cu focare de infectare cu COVID-19.

Persoanele de etnie romă. Romii sunt printre cele mai vulnerabile grupuri în timpul pandemiei COVID-19 din perspectiva sănătății. Spre deosebire de populația ne-romă, criza a cauzat o serie de implicații negative asupra sănătății și le-a afectat în mod disproporționat accesul la servicii medicale și la mijloace de protecție.

Potrivit unui studiu realizat de UN-Women în luna iunie 202047, peste 80% din romii cu vârsta peste 50 de ani consideră că starea lor de sănătate este proastă sau foarte proastă. Estimarea negativă a stării de sănătate în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani este de trei ori mai mare comparativ cu ne-romii și de două ori mai mare în cazul grupului cu vârsta de 30-49 de ani48. În general, peste 50% dintre romi nu au solicitat servicii de asistență medicală chiar și atunci când aveau nevoie de ele49.

Peste 50% dintre romi s-au confruntat cu probleme de sănătate psiho-emoționale50. Măsurile de

izolare socială stabilite de autorități în timpul pandemiei au afectat bunăstarea lor emoțională.

Femeile rome au fost cele mai afectate: aproximativ 72% dintre femei, comparativ cu 37% dintre

bărbați.

În perioada carantinei, majoritatea femeilor de etnie romă nu au avut acces la mijloace de protecție

(95% față de 80% dintre bărbați)51. Acesta ar fi putut fi motivul mobilității mai reduse a femeilor rome

în comparație cu cea a bărbaților în timpul pandemiei.

42 Compania Naţională de Asigurări în Medicină: http://cnam.md/?&page&news=1189 43 A se vedea Barometrul de Sănătate a Populației Republicii Moldova, 2019. Disponibil în limba română la: http://pas.md/ro/PAS/Studies/Details/147 44 https://newsmaker.md/ro/polita-discordiei-cum-problemele-diasporei-s-au-transforma t-in-politica-si-a r-putea-procura rea-politelor-de-asigurare-medicala-sa-fie-o-salvare-pentru-medicina-moldoveneasca/ 45 https://www.border.gov.md/ro/informare-la-intrarea-in-tara-fiecare-calator-semneaza-declaratia-pe-proprie-raspundere-de-achite-in-72-de-ore-a-politiei-de-asigurare-medicala 46 OIM Moldova, Impact of the COVID-19 pandemic on migration: mobility, number and profile of returned migrants, specific vulnerabilities of groups affected by the decline in remittances. 47 UN Women, Efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra populației de etnie romă din Republica Moldova, https://www2.unwomen.org/-/media/field%20office%20moldova/attachments/publications/2020/roma%20population.pdf?la=ro&vs=1436 , 2020. 48 Ibid, p. 11. 49 Ibid, 12. 50 Ibid, p. 16. 51 Ibid, p. 17.

Asistența medicală nu era la fel de accesibilă romilor ca și populației generale. Potrivit sondajului

OHCHR, romii au avut mai puțin acces la asigurarea medicală de stat – 56,2% erau asigurați,

comparativ cu 72,9% dintre respondenții ne-romi. Studiul arată că bărbații romi au avut mai puține

șanse să acceseze serviciile medicale oferite pe baza asigurării medicale decât femeile rome (44,7% și

62,2% respectiv). După categoriile de vârstă, toți romii au acces foarte scăzut la asigurarea medicală,

cu excepția persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, dintre care 86,9% erau asigurate. În schimb, tinerii

romi (cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani) au înregistrat cea mai mică rată de asigurare medicală -

36,6% față de 62,4% dintre respondenții ne-romi. În afară de aceasta, mai puțini romi din mediul rural

au fost încadrați în sistemul asigurării medicale obligatorii (48,2%) decât romii din mediul urban

(58,9%) și ne-romi din mediul rural (69,7%). În special, chiar și romii cu venituri mari erau mai puțin

asigurați medicali de stat decât ne-romii (60,3 față de 71,1%).

Potrivit sondajului OHCHR, romii au avut un acces considerabil mai redus la serviciile medicale și la

medicamente decât ne-romii. Potrivit datelor, 30% dintre romi nu au avut acces la servicii medicale,

comparativ cu 11,8% din populația generală, iar femeile rome sunt mai susceptibile de a fi afectate

(35%). În special, romii cu studii primare sau fără studii și romii cu venituri mici care locuiesc în mediul

urban, în special femeile, par să aibă cel mai mic acces la serviciile medicale și de sănătate.

Vulnerabilitatea populației rome legată de disparitățile în asistența medicală, în special în ceea ce

privește accesul la consultațiile medicale privind COVID-19 și serviciile medicale legate de boli cronice,

fizice sau psihologice, precum și sarcina sau orice alte stări de sănătate, a fost determinată în principal

de statutul socio-economic, locul de reședință, vârsta, nivelul de educație, sexul și inegalitățile în

interiorul grupului.

Având o necesitate de consultații medicale legate de COVID-19 aproape de două ori mai mare, romii

s-au adresat la medici cu 14,2% mai puțin decât ne-romii. Sondajul arată că în timpul pandemiei,

femeile rome au consultat medicii în legătură cu COVID-19 cel mai puțin. Mai mult, romii din zonele

rurale și romii cu venituri mici au fost mult mai rar la un medic decât ne-romii, 50% dintre romi față

de 79,4% dintre ne-romi, precum și, respectiv, 50% dintre romi față de 86,2% dintre ne-romi. Mai

mult, diferența este evidentă în rândul populației rome la capitolul statutului socio-economic și al

locului de reședință. Romii din mediul urban au înregistrat un acces mai înalt cu 25.5 % (75,5%) la

consultații medicale decât romii din mediul rural, iar romii cu venituri mari au înregistrat un acces la

asistență medicală cu 35,2% mai înalt (85,2%) decât romii cu venituri mici. Astfel, rezultatele

sondajului au confirmat că statutul socio-economic și locul de reședință al romilor sunt factori

semnificativi ai vulnerabilității în accesul la serviciile medicale. În special, diferența a fost mai mică în

solicitările de servicii medicale legate de COVID-19 în rândul populației ne-rome pe baza statutului

socio-economic, care a variat între 81,5 și 89,2%,.

Aceeași situație este reflectată și în accesul la servicii medicale legate de boli cronice, fizice sau psihologice, precum și sarcina sau orice altă afecțiune medicală. În general, romii au beneficiat de tratamentul necesar cu 23,4% mai puțin decât ne-romii. Diferența între romii cu venituri mici și medii și ne-romii care nu au beneficiat de tratament medical este mare - 55% și respectiv 53,8% dintre romi, comparativ cu 18,5% și, respectiv, 21,7% din populația generală.

Printre cele mai relevante motive pentru care nu s-au solicitat consultații medicale în timpul pandemiei COVID-19 menționate de romi sunt lipsa resurselor financiare pentru achitarea plăților informale (15,7% față de 8,3% dintre ne-romi); refuzul personalului medical de a oferi consultații și interdicția de a vizita instituția medicală din cauza pandemiei și, în unele cazuri, teama de infectarea cu COVID-19. În același timp, sondajul arată că accesul la asigurarea medicală de stat nu a fost identificat ca fiind unul dintre aspectele cheie pentru accesarea consultațiilor medicale pentru romi (5,9%) și ne-romi (3,6%).

Procentul de romi care a menționat lipsa resurselor financiare pentru plățile informale a fost de două ori mai mare decât cel al ne-romilor (15,7% și respectiv 8,3%), iar femeile rome au fost cel mai mult îngrijorate de lipsa banilor față de bărbații romi și ne-romi. În măsură egală, procentul romilor din mediul rural care erau preocupați de costurile serviciilor medicale a fost de trei ori mai mare decât cel al ne-romilor (30% și 8,7% respectiv) și cu peste două ori mai mare în rândul romilor din mediul urban (12,2%). Sondajul OHCHR mai sugerează că, la capitolul statutului socio-economic, romii cu venituri mici au efectuat cel mai mic număr de vizite la medici, dată fiind lipsa de resurse financiare (22,2%) comparativ cu ne-romii (5,1%) și în cadrul comunității de romi.

23,5% dintre romi au indicat că motivul pentru care nu au avut acces la serviciile medicale a fost refuzul personalului medical de a le oferi consultații din cauza pandemiei, comparativ cu 8,3% dintre ne-romi. În același timp, romii au avut o credință mai puternică (33,3%) decât ne-romii (11%) că interdicția de a vizita instituția medicală din cauza pandemiei a fost una dintre principalii factori care le-au limitat accesul la serviciile medicale.

Romii din mediul rural și-au exprimat cea mai mare teamă de a fi infectați cu COVID-19 (80%) în contextul accesării serviciilor medicale. Această teamă a fost mult mai mică în rândul romilor din mediul urban - 36,6%, al populației ne-rome din mediul rural - 59% și al populației generale - 62%.

Sondajul realizat de OHCHR sugerează că romii au avut acces mai redus la asigurarea medicală de stat - 56,2% erau asigurați comparativ cu 72,9% dintre ne-romi. Studiul a arătat că bărbații romi erau mai puțin susceptibili de a fi asigurați decât femeile rome (44,7%, respectiv 62,2%). În special, chiar și romii cu venituri mari au fost mai puțin acoperiți de asigurarea medicală de stat decât ne-romii (60,3 comparativ cu 71.1%).

3. Concluzie

Accesul la asistența medicală a fost foarte afectat de pandemia COVID-19, în special în contextul măsurilor restrictive care au fost impuse în sistemul medical, dar și din cauza fricii potențialilor pacienți de a se infecta în timpul accesării serviciilor. Majoritatea din cei care au accesat serviciile medicale au fost mulțumiți de calitatea lor. Informațiile despre protecția împotriva COVID-19, tratamentul și serviciile disponibile au fost în mare parte accesate prin intermediul televiz iunii. Aceste informații erau mai puțin accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

Tabelul 1. Cum credeți acest Corona Virus, este un virus periculos pentru sănătatea și viața oamenilor? (Malul drept)

Foarte

periculos Oarecum periculos

Nu prea periculos

Deloc periculos

NȘ/NR

Total 56,2% 29,2% 9,3% 3,7% 1,5%

Genul respondentului: Masculin 49,3% 32,7% 12,1% 4,6% 1,3%

Feminin 61,7% 26,4% 7,2% 3,0% 1,7%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 46,3% 34,7% 11,4% 4,9% 2,6%

30-44 ani 44,4% 34,9% 13,5% 5,7% 1,4% 45-59 ani 60,6% 28,4% 6,6% 3,2% 1,2%

60+ ani 72,4% 19,7% 5,5% 1,1% 1,3%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 59,2% 25,2% 8,8% 6,1% 0,8% Medii generale 61,5% 22,3% 10,2% 4,8% 1,2%

Profesional tehnice 52,4% 31,2% 10,8% 4,0% 1,7%

Superioare 56,7% 32,7% 6,9% 1,9% 1,9%

Capacități reduse de activitate: Da 64,4% 21,2% 10,0% 2,6% 1,8% Nu 53,2% 32,2% 9,1% 4,2% 1,4%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 55,8% 27,7% 10,9% 4,7% 0,9%

Rusă sau alta 57,3% 32,8% 5,6% 1,3% 3,0%

Statutul ocupațional: Economic activ 55,7% 30,5% 8,9% 2,6% 2,2% Economic inactiv 56,6% 28,3% 9,6% 4,5% 1,1%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 60,2% 25,7% 7,6% 6,0% 0,5%

Nivel mediu 54,8% 27,1% 11,9% 3,5% 2,6% Nivel înalt 54,4% 33,8% 8,4% 2,1% 1,3%

Mediu de reședință: Urban 55,0% 31,6% 8,1% 3,1% 2,2%

Rural 57,4% 26,9% 10,5% 4,3% 0,8%

Tabelul 2. Cum credeți acest Corona Virus, este un virus periculos pentru sănătatea și viața oamenilor? (Malul stâng)

Foarte

periculos

Oarecum

periculos

Nu prea

periculos

Deloc

periculos NȘ/NR

Total 67,1% 16,4% 7,2% 7,6% 1,6%

Genul respondentului: Masculin 64,4% 17,4% 6,8% 9,1% 2,3%

Feminin 69,2% 15,7% 7,6% 6,4% 1,2%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 56,3% 14,9% 11,5% 13,8% 3,4%

30-44 ani 61,6% 23,3% 8,1% 5,8% 1,2%

45-59 ani 71,2% 19,2% 3,8% 5,8% 0,0%

60+ ani 82,3% 8,9% 3,8% 3,8% 1,3%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 63,6% 13,6% 12,1% 9,1% 1,5%

Profesional tehnice 72,8% 13,6% 5,6% 5,6% 2,4%

Superioare 63,1% 21,6% 6,3% 8,1% 0,9%

Capacități reduse de activitate: Da 73,3% 15,6% 6,7% 2,2% 2,2%

Nu 66,0% 16,6% 7,3% 8,5% 1,5%

Statutul ocupațional: Economic activ 66,7% 19,4% 6,5% 6,5% 1,1%

Economic inactiv 67,3% 15,2% 7,6% 8,1% 1,9%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 67,3% 14,9% 9,9% 5,9% 2,0%

Nivel mediu 65,0% 18,8% 6,3% 8,8% 1,3%

Nivel înalt 68,3% 16,3% 5,7% 8,1% 1,6%

Mediu de reședință: Urban 66,7% 16,7% 7,1% 7,6% 1,9%

Rural 68,1% 16,0% 7,4% 7,4% 1,1%

Tabelul 3. Cum credeți acest CoronaVirus, este un virus periculos pentru sănătatea și viața oamenilor? (Roma)

Foarte

periculos

Oarecum

periculos

Nu prea

periculos

Deloc

periculos NȘ/NR

Total 55,7% 25,6% 7,8% 5,9% 5,0%

Genul respondentului: Masculin 50,0% 32,9% 1,3% 9,2% 6,6%

Feminin 58,7% 21,7% 11,2% 4,2% 4,2%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 48,8% 34,1% 14,6% 0,0% 2,4%

30-44 ani 56,5% 24,2% 6,5% 6,5% 6,5%

45-59 ani 50,9% 23,6% 10,9% 7,3% 7,3%

60+ ani 63,9% 23,0% 1,6% 8,2% 3,3%

Studiile respondentului: Studii primare, sau fără 61,5% 18,8% 9,4% 5,1% 5,1%

Studii medii sau incomplete 49,0% 33,3% 5,9% 6,9% 4,9%

Capacități reduse de activitate: Da 59,1% 21,2% 6,1% 9,1% 4,5%

Nu 54,2% 27,5% 8,5% 4,6% 5,2%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 56,2% 21,9% 8,2% 6,8% 6,8%

Nivel mediu 53,4% 28,8% 5,5% 6,8% 5,5%

Nivel înalt 57,5% 26,0% 9,6% 4,1% 2,7%

Mediu de reședință: Urban 60,1% 23,9% 7,4% 4,9% 3,7%

Rural 42,9% 30,4% 8,9% 8,9% 8,9%

Tabelul 4. Care sunt sursele de informare din care vă informați despre COVID – 19? (Malul drept)

TV Radio Internet – site-uri de știri

Internet – rețele sociale

Ziare

Lucrători medicali / servicii de sănătate

Familie Prieteni,

colegi Zvonur

i

ONG / Organizați

i a societății

civile

Altele

Nu știu nimic

despre COVID-19

NȘ/NR

Total 70,7% 18,0% 47,7% 32,5% 7,0% 13,7% 13,5% 15,8% 6,1% 1,7% 0,1% 1,4% 1,2%

Genul respondentului:

Masculin 68,0% 18,4% 47,9% 33,1% 7,9% 11,8% 11,0% 14,2% 5,5% 2,8% 0,2% 1,5% 1,3% Feminin 72,7% 17,7% 47,5% 31,9% 6,3% 15,1% 15,5% 17,0% 6,6% 0,9% 1,3% 1,1%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 49,8% 9,6% 65,4% 48,8% 3,8% 10,2% 13,2% 13,4% 6,0% 2,2% 1,2% 1,1%

30-44 ani 62,3% 10,4% 56,1% 39,1% 4,9% 13,7% 11,8% 16,0% 7,3% 0,8% 2,7% 1,8%

45-59 ani 75,4% 24,6% 44,7% 29,8% 10,0% 14,7% 17,2% 21,5% 6,3% 3,1% 0,4% 0,9% 1,5% 60+ ani 90,0% 26,4% 28,9% 16,3% 9,0% 15,1% 12,5% 12,3% 4,7% 1,3% 0,5% 0,2%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 75,1% 19,3% 35,0% 19,3% 4,8% 8,2% 8,5% 9,7% 4,7% 4,0% 1,4%

Medii generale 67,8% 18,0% 38,3% 29,6% 3,2% 5,6% 11,6% 12,6% 4,9% 1,5% 0,5% 0,5% Profesional tehnice 75,8% 16,1% 43,7% 30,8% 6,9% 17,4% 12,9% 16,1% 7,8% 1,0% 1,0% 1,5%

Superioare 64,7% 18,9% 63,3% 41,5% 10,6% 16,7% 17,4% 20,1% 5,8% 3,3% 0,3% 1,5% 1,2%

Capacități reduse de activitate:

Da 76,9% 21,5% 35,0% 22,0% 4,0% 15,0% 13,2% 13,8% 6,7% 1,9% 0,4% 0,7% 1,8% Nu 68,4% 16,7% 52,4% 36,3% 8,1% 13,2% 13,6% 16,5% 5,9% 1,7% 1,6% 1,0%

Limba de comunicare:

Moldovenească/română 74,5% 19,8% 45,6% 33,9% 6,7% 13,9% 13,2% 14,0% 6,1% 1,4% 0,1% 1,6% 1,2% Rusă sau alta 61,7% 13,7% 52,6% 28,9% 7,8% 13,1% 14,2% 19,9% 6,2% 2,4% 0,9% 1,2%

Statutul ocupațional:

Economic activ 64,9% 16,6% 55,9% 37,1% 6,0% 14,8% 12,6% 17,0% 5,2% 2,3% 0,2% 1,5% 1,1%

Economic inactiv 74,6% 18,9% 42,0% 29,3% 7,7% 12,9% 14,1% 15,0% 6,7% 1,3% 1,3% 1,2%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 78,5% 19,7% 31,2% 20,3% 4,4% 11,5% 10,7% 13,1% 4,1% 0,9% 1,8% 2,0% Nivel mediu 68,7% 17,4% 51,0% 35,8% 8,1% 17,3% 15,1% 17,1% 6,3% 1,5% 0,4% 1,7%

Nivel înalt 66,2% 17,1% 57,8% 39,1% 8,0% 12,1% 14,2% 16,8% 7,5% 2,6% 0,3% 2,0%

Mediu de reședință:

Urban 65,4% 18,2% 54,5% 34,6% 7,3% 15,1% 16,0% 19,5% 7,0% 2,0% 0,2% 1,5% 1,0% Rural 75,7% 17,8% 41,1% 30,4% 6,7% 12,3% 11,2% 12,3% 5,2% 1,5% 1,3% 1,4%

Tabelul 5. Care sunt sursele de informare din care Vă informați despre COVID-19? (Malul stâng)

TV Radio

Internet –

site-uri de

știri

Internet –

rețele

sociale

Ziare Lucrători medicali /

servicii de sănătate

Total 65,1% 7,2% 28,0% 37,5% 2,3% 2,3%

Genul respondentului: Masculin 64,4% 9,8% 24,2% 40,2% 3,0% 1,5%

Feminin 65,7% 5,2% 30,8% 35,5% 1,7% 2,9%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 46,0% 3,4% 31,0% 69,0% 2,3% 4,6%

30-44 ani 67,4% 9,3% 33,7% 31,4% 1,2% 0,0%

45-59 ani 65,4% 1,9% 30,8% 30,8% 3,8% 1,9%

60+ ani 83,5% 12,7% 16,5% 13,9% 2,5% 2,5%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 71,2% 3,0% 18,2% 31,8% 0,0% 0,0%

Profesional tehnice 68,0% 8,0% 26,4% 35,2% 0,8% 2,4%

Superioare 59,5% 8,1% 35,1% 44,1% 5,4% 3,6%

Capacități reduse de activitate: Da 75,6% 17,8% 20,0% 15,6% 4,4% 0,0%

Nu 63,3% 5,4% 29,3% 41,3% 1,9% 2,7%

Statutul ocupațional: Economic activ 64,5% 8,6% 37,6% 46,2% 3,2% 2,2%

Economic inactiv 65,4% 6,6% 23,7% 33,6% 1,9% 2,4%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 66,3% 8,9% 14,9% 15,8% 2,0% 0,0%

Nivel mediu 68,8% 8,8% 35,0% 38,8% 2,5% 5,0%

Nivel înalt 61,8% 4,9% 34,1% 54,5% 2,4% 2,4%

Mediu de reședință: Urban 65,2% 8,6% 34,3% 35,7% 2,4% 2,4%

Rural 64,9% 4,3% 13,8% 41,5% 2,1% 2,1%

Tabelul 6. Care sunt sursele de informare din care Vă informați despre COVID-19? (Malul stâng)

Familie Prieteni, colegi Zvonuri

ONC-uri / Organizații

ale societății civile Altele NȘ/NR

Total 6,3% 6,9% 7,2% 0,3% 0,3% 0,7%

Genul respondentului: Masculin 7,6% 9,1% 9,1% 0,8% 0,0% 0,0%

Feminin 5,2% 5,2% 5,8% 0,0% 0,6% 1,2%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 9,2% 6,9% 5,7% 0,0% 0,0% 0,0%

30-44 ani 3,5% 5,8% 7,0% 1,2% 0,0% 1,2%

45-59 ani 3,8% 7,7% 5,8% 0,0% 1,9% 0,0%

60+ ani 7,6% 7,6% 10,1% 0,0% 0,0% 1,3%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 7,6% 7,6% 9,1% 0,0% 0,0% 0,0%

Profesional tehnice 6,4% 6,4% 4,8% 0,0% 0,0% 0,8%

Superioare 5,4% 7,2% 9,0% 0,9% 0,9% 0,9%

Capacități reduse de activitate: Da 6,7% 2,2% 15,6% 0,0% 2,2% 0,0%

Nu 6,2% 7,7% 5,8% 0,4% 0,0% 0,8%

Statutul ocupațional: Economic activ 4,3% 9,7% 3,2% 0,0% 1,1% 0,0%

Economic inactiv 7,1% 5,7% 9,0% 0,5% 0,0% 0,9%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 4,0% 4,0% 9,9% 0,0% 1,0% 1,0%

Nivel mediu 5,0% 8,8% 5,0% 1,3% 0,0% 1,3%

Nivel înalt 8,9% 8,1% 6,5% 0,0% 0,0% 0,0%

Mediu de reședință: Urban 7,1% 7,1% 7,1% 0,5% 0,5% 1,0%

Rural 4,3% 6,4% 7,4% 0,0% 0,0% 0,0%

Tabelul 7. Care sunt sursele de informare din care vă informați despre COVID – 19? (Roma)

TV Radio

Intern

et –

site-

uri de

știri

Intern

et –

rețele

social

e

Ziare

Lucrăt

ori

medic

ali /

servici

i de

sănăta

te

Famili

e

Priete

ni,

colegi

Zvonu

ri

ONG /

Organi

zații a

societ

ății

civile

Altele

Nu

știu

nimic

despre

COVID

-19

NȘ/NR

Total 76,3% 13,7% 12,8% 24,7% 2,3% 11,4% 21,0% 34,2% 11,9% 0,5% 3,7% 0,9% 0,5%

Genul respondentului:

Masculin 73,7% 19,7% 19,7% 34,2% 1,3% 13,2% 21,1% 36,8% 9,2% 0,0% 5,3% 1,3% 0,0%

Feminin 77,6% 10,5% 9,1% 19,6% 2,8% 10,5% 21,0% 32,9% 13,3% 0,7% 2,8% 0,7% 0,7%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 65,9% 17,1% 19,5% 41,5% 0,0% 7,3% 26,8% 24,4% 24,4% 2,4% 0,0% 0,0% 0,0%

30-44 ani 82,3% 17,7% 17,7% 32,3% 4,8% 14,5% 24,2% 35,5% 9,7% 0,0% 4,8% 0,0% 0,0%

45-59 ani 78,2% 9,1% 5,5% 20,0% 1,8% 9,1% 23,6% 38,2% 16,4% 0,0% 1,8% 1,8% 1,8%

60+ ani 75,4% 11,5% 9,8% 9,8% 1,6% 13,1% 11,5% 36,1% 1,6% 0,0% 6,6% 1,6% 0,0%

Studiile respondentului:

Studii primare, sau fără 68,4% 11,1% 6,8% 16,2% 0,0% 9,4% 15,4% 37,6% 14,5% 0,0% 6,0% 1,7% 0,9%

Studii medii sau incomplete 85,3% 16,7% 19,6% 34,3% 4,9% 13,7% 27,5% 30,4% 8,8% 1,0% 1,0% 0,0% 0,0%

Capacități reduse de activitate:

Da 72,7% 10,6% 9,1% 19,7% 3,0% 10,6% 21,2% 42,4% 9,1% 0,0% 7,6% 1,5% 0,0%

Nu 77,8% 15,0% 14,4% 26,8% 2,0% 11,8% 20,9% 30,7% 13,1% 0,7% 2,0% 0,7% 0,7%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 60,3% 13,7% 8,2% 9,6% 0,0% 5,5% 15,1% 43,8% 19,2% 0,0% 5,5% 2,7% 1,4%

Nivel mediu 83,6% 12,3% 8,2% 26,0% 2,7% 13,7% 21,9% 35,6% 8,2% 1,4% 5,5% 0,0% 0,0%

Nivel înalt 84,9% 15,1% 21,9% 38,4% 4,1% 15,1% 26,0% 23,3% 8,2% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

Mediu de reședință:

Urban 75,5% 11,0% 12,3% 25,2% 3,1% 12,9% 23,9% 31,9% 14,1% 0,6% 4,9% 1,2% 0,6%

Rural 78,6% 21,4% 14,3% 23,2% 0,0% 7,1% 12,5% 41,1% 5,4% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

Tabelul 8. Dvs. personal dețineți o poliță de asigurare medicală? (Malul drept)

Da Nu NȘ/NR

Total 72,9% 26,8% 0,4%

Genul respondentului: Masculin 65,3% 34,0% 0,7% Feminin 78,7% 21,2% 0,1%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 62,4% 37,6% 30-44 ani 63,0% 36,2% 0,8%

45-59 ani 69,8% 30,2% 60+ ani 93,7% 5,9% 0,5%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 70,6% 28,9% 0,5%

Medii generale 65,2% 34,8% Profesional tehnice 72,0% 27,4% 0,6% Superioare 80,6% 19,1% 0,3%

Capacități reduse de activitate: Da 83,1% 16,5% 0,4%

Nu 69,0% 30,6% 0,4%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 73,9% 25,6% 0,5% Rusă sau alta 70,4% 29,6%

Statutul ocupațional: Economic activ 89,0% 10,4% 0,6%

Economic inactiv 61,8% 37,9% 0,2%

Statutul socio-economic: Nivel scăzut 72,7% 27,1% 0,2% Nivel mediu 69,5% 30,3% 0,2% Nivel înalt 76,1% 23,2% 0,7%

Mediu de reședință: Urban 76,1% 23,4% 0,5%

Rural 69,7% 30,0% 0,3%

Tabelul 9. Dvs. personal dețineți o poliță de asigurare medicală? (Roma)

Da Nu NȘ/NR

Total 56,2% 42,0% 1,8%

Genul respondentului: Masculin 44,7% 51,3% 3,9%

Feminin 62,2% 37,1% 0,7%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 36,6% 58,5% 4,9%

30-44 ani 41,9% 54,8% 3,2%

45-59 ani 52,7% 47,3% 0,0%

60+ ani 86,9% 13,1% 0,0%

Studiile respondentului: Studii primare, sau fără 60,7% 38,5% 0,9%

Studii medii sau incomplete 51,0% 46,1% 2,9%

Capacități reduse de activitate: Da 69,7% 27,3% 3,0%

Nu 50,3% 48,4% 1,3%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 54,8% 45,2% 0,0%

Nivel mediu 53,4% 45,2% 1,4%

Nivel înalt 60,3% 35,6% 4,1%

Mediu de reședință: Urban 58,9% 39,9% 1,2%

Rural 48,2% 48,2% 3,6%

Tabelul 10. Pe parcursul pandemiei ați avut vreodată nevoie de consultație medicală, legată de COVID 19? (Malul drept)

Da Nu NȘ/NR

Total 14,8% 84,7% 0,5%

Genul respondentului: Masculin 14,6% 85,2% 0,2% Feminin 15,0% 84,3% 0,7%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 11,3% 88,7% 30-44 ani 12,1% 87,9%

45-59 ani 18,0% 80,4% 1,5% 60+ ani 17,4% 82,2% 0,4%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 5,0% 95,0%

Medii generale 11,3% 87,6% 1,1% Profesional tehnice 15,3% 84,6% 0,2% Superioare 20,5% 78,9% 0,6%

Capacități reduse de activitate: Da 16,3% 82,7% 1,0%

Nu 14,3% 85,4% 0,3%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 13,6% 86,0% 0,4% Rusă sau alta 17,7% 81,6% 0,7%

Statutul ocupațional: Economic activ 21,0% 78,4% 0,6%

Economic inactiv 10,7% 89,0% 0,4%

Statutul socio-economic: Nivel scăzut 6,8% 92,5% 0,7% Nivel mediu 15,2% 84,0% 0,8% Nivel înalt 20,9% 79,1%

Mediu de reședință: Urban 17,2% 82,8%

Rural 12,6% 86,5% 0,9%

Tabelul 11. Ați solicitat o consultație medicală, legată de COVID 19? (Malul drept)

Număr Da Nu

Total 152 86,1% 13,9%

Genul respondentului: Masculin 56 80,3% 19,7% Feminin 96 90,6% 9,4%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 17 94,8% 5,2% 30-44 ani 31 81,9% 18,1%

45-59 ani 41 86,7% 13,3% 60+ ani 63 85,2% 14,8%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 7 79,4% 20,6%

Medii generale 27 72,5% 27,5% Profesional tehnice 55 81,5% 18,5% Superioare 62 95,0% 5,0%

Capacități reduse de activitate: Da 55 85,6% 14,4%

Nu 97 86,4% 13,6%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 117 87,0% 13,0% Rusă sau alta 35 84,5% 15,5%

Statutul ocupațional: Economic activ 82 89,5% 10,5%

Economic inactiv 70 81,6% 18,4%

Statutul socio-economic: Nivel scăzut 26 86,2% 13,8% Nivel mediu 50 81,5% 18,5% Nivel înalt 76 89,2% 10,8%

Mediu de reședință: Urban 85 91,3% 8,7%

Rural 67 79,4% 20,6%

Tabelul 12. Ați rămas mulțumit de calitatea serviciilor medicale pe care le-ați primit? (Malul drept)

Număr Da Nu NȘ/NR

Total 131 72,4% 24,9% 2,7%

Genul respondentului: Masculin 47 71,3% 27,3% 1,4% Feminin 84 73,2% 23,2% 3,6%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 16 57,3% 34,1% 8,6% 30-44 ani 26 66,4% 33,6%

45-59 ani 36 74,1% 25,9% 60+ ani 53 82,8% 12,8% 4,4%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 5 76,4% 23,6%

Medii generale 20 77,1% 18,6% 4,3% Profesional tehnice 47 65,4% 34,6% Superioare 58 76,6% 19,1% 4,4%

Capacități reduse de activitate: Da 46 69,0% 26,3% 4,7%

Nu 85 73,9% 24,2% 1,9%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 101 74,5% 24,6% 0,9% Rusă sau alta 30 68,6% 25,2% 6,2%

Statutul ocupațional: Economic activ 74 70,7% 27,1% 2,2%

Economic inactiv 57 75,0% 21,5% 3,4%

Statutul socio-economic: Nivel scăzut 22 77,4% 22,6% Nivel mediu 42 73,3% 21,0% 5,7% Nivel înalt 67 70,7% 27,8% 1,5%

Mediu de reședință: Urban 77 68,8% 27,6% 3,6%

Rural 54 77,9% 20,7% 1,4%

Tabelul 13. În timpul pandemiei ați avut vreodată nevoie de ...? (Malul stâng)

consultație medicală,

legată de COVID-19

Ați solicitat o consultație medicală,

legată de COVID-19?

Ați rămas mulțumit de calitatea

serviciilor medicale pe care le-ați

primit?

Da Nu NȘ/NR Număr Da Nu NȘ/NR Număr Da Nu NȘ/NR

Total 18,1% 81,6% 0,3% 55 70,9% 29,1% 0,0% 39 59,0% 33,3% 7,7%

Genul respondentului:

Masculin 15,9% 83,3% 0,8% 21 71,4% 28,6% 0,0% 15 60,0% 40,0% 0,0%

Feminin 19,8% 80,2% 0,0% 34 70,6% 29,4% 0,0% 24 58,3% 29,2% 12,5%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 18,4% 81,6% 0,0% 16 87,5% 12,5% 0,0% 14 64,3% 35,7% 0,0%

30-44 ani 20,9% 79,1% 0,0% 18 72,2% 27,8% 0,0% 13 61,5% 23,1% 15,4%

45-59 ani 21,2% 78,8% 0,0% 11 63,6% 36,4% 0,0% 7 42,9% 42,9% 14,3%

60+ ani 12,7% 86,1% 1,3% 10 50,0% 50,0% 0,0% 5 60,0% 40,0% 0,0%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 12,1% 87,9% 0,0% 8 62,5% 37,5% 0,0% 5 60,0% 40,0% 0,0%

Profesional tehnice 16,0% 83,2% 0,8% 20 65,0% 35,0% 0,0% 13 38,5% 53,8% 7,7%

Superioare 24,3% 75,7% 0,0% 27 77,8% 22,2% 0,0% 21 71,4% 19,0% 9,5%

Capacități reduse de activitate:

Da 26,7% 71,1% 2,2% 12 50,0% 50,0% 0,0% 6 33,3% 50,0% 16,7%

Nu 16,6% 83,4% 0,0% 43 76,7% 23,3% 0,0% 33 63,6% 30,3% 6,1%

Statutul ocupațional: Economic activ 20,4% 79,6% 0,0% 19 68,4% 31,6% 0,0% 13 53,8% 30,8% 15,4%

Economic inactiv 17,1% 82,5% 0,5% 36 72,2% 27,8% 0,0% 26 61,5% 34,6% 3,8%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 18,8% 80,2% 1,0% 19 52,6% 47,4% 0,0% 10 50,0% 40,0% 10,0%

Nivel mediu 17,5% 82,5% 0,0% 14 64,3% 35,7% 0,0% 9 77,8% 22,2% 0,0%

Nivel înalt 17,9% 82,1% 0,0% 22 90,9% 9,1% 0,0% 20 55,0% 35,0% 10,0%

Mediu de reședință: Urban 19,5% 80,0% 0,5% 41 70,7% 29,3% 0,0% 29 55,2% 37,9% 6,9%

Rural 14,9% 85,1% 0,0% 14 71,4% 28,6% 0,0% 10 70,0% 20,0% 10,0%

Tabelul 14. Pe parcursul pandemiei ați ... (Roma)

avut vreodată nevoie de

consultație medicală,

legată de COVID 19?

Dacă DA: Ați solicitat o consultație

medicală, legată de COVID 19?

Dacă DA: Ați rămas mulțumit de

calitatea serviciilor medicale pe care

le-ați primit?

Da Nu NȘ/NR Număr Da Nu NȘ/NR Număr Da Nu NȘ/NR

Total 26,0% 74,0% 0,0% 57 71,9% 28,1% 0,0% 41 73,2% 24,4% 2,4%

Genul respondentului: Masculin 18,4% 81,6% 0,0% 14 71,4% 28,6% 0,0% 10 90,0% 10,0% 0,0%

Feminin 30,1% 69,9% 0,0% 43 72,1% 27,9% 0,0% 31 67,7% 29,0% 3,2%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 22,0% 78,0% 0,0% 9 66,7% 33,3% 0,0% 6 66,7% 33,3% 0,0%

30-44 ani 25,8% 74,2% 0,0% 16 75,0% 25,0% 0,0% 12 83,3% 16,7% 0,0%

45-59 ani 18,2% 81,8% 0,0% 10 80,0% 20,0% 0,0% 8 75,0% 12,5% 12,5%

60+ ani 36,1% 63,9% 0,0% 22 68,2% 31,8% 0,0% 15 66,7% 33,3% 0,0%

Studiile respondentului:

Studii primare, sau fără 29,9% 70,1% 0,0% 35 71,4% 28,6% 0,0% 25 56,0% 40,0% 4,0%

Studii medii sau incomplete 21,6% 78,4% 0,0% 22 72,7% 27,3% 0,0% 16 100,0% 0,0% 0,0%

Capacități reduse de activitate:

Da 31,8% 68,2% 0,0% 21 76,2% 23,8% 0,0% 16 75,0% 25,0% 0,0%

Nu 23,5% 76,5% 0,0% 36 69,4% 30,6% 0,0% 25 72,0% 24,0% 4,0%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 16,4% 83,6% 0,0% 12 50,0% 50,0% 0,0% 6 50,0% 50,0% 0,0%

Nivel mediu 24,7% 75,3% 0,0% 18 66,7% 33,3% 0,0% 12 83,3% 16,7% 0,0%

Nivel înalt 37,0% 63,0% 0,0% 27 85,2% 14,8% 0,0% 23 73,9% 21,7% 4,3%

Mediu de reședință: Urban 30,1% 69,9% 0,0% 49 75,5% 24,5% 0,0% 37 70,3% 27,0% 2,7%

Rural 14,3% 85,7% 0,0% 8 50,0% 50,0% 0,0% 4 100,0% 0,0% 0,0%

Tabelul 15. În timpul pandemiei, ați avut nevoie de servicii medicale în legătură cu boli cronice, fizice sau psihologice, precum și sarcina sau orice alte afecțiuni de sănătate pentru care ați fi putut avea nevoie? (Malul drept)

Da Nu

Total 26,3% 73,7%

Genul respondentului: Masculin 21,2% 78,8% Feminin 30,4% 69,6%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 16,6% 83,4%

30-44 ani 22,9% 77,1% 45-59 ani 26,7% 73,3% 60+ ani 36,4% 63,6%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 24,2% 75,8% Medii generale 26,6% 73,4% Profesional tehnice 26,1% 73,9%

Superioare 27,8% 72,2%

Capacități reduse de activitate: Da 43,5% 56,5% Nu 19,9% 80,1%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 24,6% 75,4% Rusă sau alta 30,5% 69,5%

Statutul ocupațional: Economic activ 25,7% 74,3%

Economic inactiv 26,8% 73,2%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 29,7% 70,3% Nivel mediu 26,3% 73,7%

Nivel înalt 23,6% 76,4%

Mediu de reședință: Urban 26,4% 73,6% Rural 26,3% 73,7%

Tabelul 16. În perioada pandemiei COVID-19 ați beneficiat de tratamentul necesar pentru boala/bolile cronice sau orice afecțiuni medicale pe care le-ați fi putut avea? (Malul drept)

Număr Da, pe deplin Da, parțial Nu

Total 278 55,4% 20,9% 23,7%

Genul respondentului: Masculin 82 47,6% 19,1% 33,3% Feminin 196 59,7% 21,8% 18,5%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 25 59,7% 9,8% 30,5%

30-44 ani 60 53,4% 21,3% 25,3% 45-59 ani 60 52,7% 26,7% 20,6% 60+ ani 133 57,3% 20,2% 22,5%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 31 63,7% 22,7% 13,7% Medii generale 65 53,1% 22,2% 24,7% Profesional tehnice 93 62,4% 20,8% 16,8%

Superioare 87 48,5% 20,1% 31,4%

Capacități reduse de activitate: Da 139 55,1% 22,6% 22,3% Nu 139 55,7% 19,5% 24,8%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 215 57,3% 20,4% 22,3% Rusă sau alta 63 51,9% 21,8% 26,3%

Statutul ocupațional: Economic activ 95 60,2% 13,0% 26,8%

Economic inactiv 183 52,3% 26,0% 21,7%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 101 56,2% 25,2% 18,5% Nivel mediu 94 57,1% 21,1% 21,7%

Nivel înalt 83 52,9% 16,2% 30,9%

Mediu de reședință: Urban 128 53,6% 18,3% 28,0% Rural 150 57,1% 23,3% 19,6%

Tabelul 17. În timpul pandemiei ați avut nevoie de servicii medicale în legătură cu ...? (Malul stâng)

Boli cronice, fizice sau psihologice,

precum și sarcina

În perioada pandemiei COVID-19 ați beneficiat de

tratamentul necesar pentru boala/bolile cronice sau orice

afecțiuni medicale pe care le-ați fi putut avea?

Da Nu NȘ/NR Număr Da, pe deplin Da, parțial Nu

Total 20,7% 79,3% 0,0% 63 58,7% 14,3% 27,0%

Genul respondentului:

Masculin 17,4% 82,6% 0,0% 23 52,2% 21,7% 26,1%

Feminin 23,3% 76,7% 0,0% 40 62,5% 10,0% 27,5%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 21,8% 78,2% 0,0% 19 42,1% 21,1% 36,8%

30-44 ani 14,0% 86,0% 0,0% 12 66,7% 8,3% 25,0%

45-59 ani 23,1% 76,9% 0,0% 12 58,3% 0,0% 41,7%

60+ ani 25,3% 74,7% 0,0% 20 70,0% 20,0% 10,0%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 15,2% 84,8% 0,0% 10 60,0% 30,0% 10,0%

Profesional tehnice 26,4% 73,6% 0,0% 33 60,6% 9,1% 30,3%

Superioare 18,0% 82,0% 0,0% 20 55,0% 15,0% 30,0%

Capacități reduse de activitate:

Da 33,3% 66,7% 0,0% 15 40,0% 20,0% 40,0%

Nu 18,5% 81,5% 0,0% 48 64,6% 12,5% 22,9%

Statutul ocupațional: Economic activ 17,2% 82,8% 0,0% 16 50,0% 25,0% 25,0%

Economic inactiv 22,3% 77,7% 0,0% 47 61,7% 10,6% 27,7%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 18,8% 81,2% 0,0% 19 52,6% 10,5% 36,8%

Nivel mediu 22,5% 77,5% 0,0% 18 61,1% 11,1% 27,8%

Nivel înalt 21,1% 78,9% 0,0% 26 61,5% 19,2% 19,2%

Mediu de reședință: Urban 21,4% 78,6% 0,0% 45 57,8% 11,1% 31,1%

Rural 19,1% 80,9% 0,0% 18 61,1% 22,2% 16,7%

Tabelul 18. În timpul pandemiei ........... ? (Roma)

Ați avut nevoie de servicii medicale în legătură cu boli

cronice, fizice sau psihologice, precum și sarcina sau

orice alte afecțiuni de sănătate pentru care ați fi

putut avea nevoie?

În perioada pandemiei COVID-19 ați beneficiat de tratamentul necesar pentru boala/bolile cronice sau orice afecțiuni medicale pe care le-ați fi putut avea?

Da Nu Număr

Da, pe

deplin

Da,

parțial Nu

Total 31,1% 68,9% 68 30,9% 22,1% 47,1%

Genul respondentului: Masculin 27,6% 72,4% 21 14,3% 38,1% 47,6%

Feminin 32,9% 67,1% 47 38,3% 14,9% 46,8%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 14,6% 85,4% 6 50,0% 16,7% 33,3%

30-44 ani 25,8% 74,2% 16 12,5% 25,0% 62,5%

45-59 ani 32,7% 67,3% 18 22,2% 16,7% 61,1%

60+ ani 45,9% 54,1% 28 42,9% 25,0% 32,1%

Studiile respondentului: Studii primare, sau fără 35,9% 64,1% 42 21,4% 16,7% 61,9%

Studii medii sau incomplete 25,5% 74,5% 26 46,2% 30,8% 23,1%

Capacități reduse de activitate:

Da 53,0% 47,0% 35 25,7% 20,0% 54,3%

Nu 21,6% 78,4% 33 36,4% 24,2% 39,4%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 27,4% 72,6% 20 25,0% 20,0% 55,0%

Nivel mediu 35,6% 64,4% 26 26,9% 19,2% 53,8%

Nivel înalt 30,1% 69,9% 22 40,9% 27,3% 31,8%

Mediu de reședință: Urban 35,6% 64,4% 58 32,8% 17,2% 50,0%

Rural 17,9% 82,1% 10 20,0% 50,0% 30,0%

Tabelul 19. Pe parcursul pandemiei s-a întâmplat cel puțin o dată să renunțați la o consultaţie medicală, deşi aţi avut nevoie de aceasta? (Malul drept)

Da Nu

Total 17,7% 82,3%

Genul respondentului: Masculin 12,3% 87,7% Feminin 21,9% 78,1%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 11,9% 88,1% 30-44 ani 20,0% 80,0%

45-59 ani 19,7% 80,3% 60+ ani 17,2% 82,8%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 10,2% 89,8%

Medii generale 15,9% 84,1% Profesional tehnice 15,3% 84,7% Superioare 23,4% 76,6%

Capacități reduse de activitate: Da 20,7% 79,3%

Nu 16,5% 83,5%

Limba de comunicare: Moldovenească/română 18,3% 81,7% Rusă sau alta 16,3% 83,7%

Statutul ocupațional: Economic activ 17,9% 82,1%

Economic inactiv 17,5% 82,5%

Statutul socio-economic: Nivel scăzut 16,9% 83,1% Nivel mediu 16,6% 83,4% Nivel înalt 19,3% 80,7%

Mediu de reședință: Urban 18,2% 81,8%

Rural 17,1% 82,9%

Tabelul 20. Care au fost motivele? (Malul drept)

Număr

Lipsa poliţei de asigurare medicală

Lipsa resurselor financiare

pentru costuri

neformale

Frica de infectare

cu COVID-

19

Refuzul medicilor de

a oferi consultația din cauza

pandemiei

Interdicția de a vizita instituția medicală din cauza

pandemiei

Nu ați avut transport sau nu exista o

modalitate de a ajunge la spital (de exemplu,

transportul public nu funcționa, era prea

scump)

Atitudinea

operatorului

serviciului de

urgenţă

Altele NȘ/NR

Total 183 3,6% 8,3% 62,6% 8,9% 11,0% 3,3% 2,6% 3,3% 7,3%

Genul respondentului:

Masculin 49 4,2% 10,7% 64,6% 10,1% 3,6% 4,5% 2,0% 7,1%

Feminin 134 3,3% 7,2% 61,8% 12,8% 11,4% 3,1% 1,7% 3,9% 7,3%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 21 57,9% 13,7% 8,6% 5,0% 10,0% 9,1% 30-44 ani 54 6,5% 9,7% 58,9% 9,0% 12,5% 1,6% 1,6% 3,1% 6,3% 45-59 ani 43 5,0% 9,6% 69,6% 9,4% 11,5% 4,2% 3,4% 1,3% 7,8%

60+ ani 65 8,8% 62,9% 6,0% 9,7% 3,8% 4,3% 2,5% 7,3%

Studiile respondentului:

Medii incomplete 12 21,8% 69,2% 9,3% 21,5% Medii generale 36 7,1% 7,9% 73,0% 1,9% 4,9% 4,9% 2,2%

Profesional tehnice 56 3,2% 6,3% 59,7% 6,5% 11,9% 3,0% 4,3% 5,2% 11,3% Superioare 76 3,1% 6,4% 61,3% 15,4% 15,3% 3,5% 2,1% 2,7% 3,4%

Capacități reduse de activitate:

Da 66 3,1% 12,3% 57,3% 4,0% 8,8% 2,1% 3,0% 4,0% 12,6% Nu 117 3,8% 6,4% 65,1% 11,2% 12,1% 3,8% 2,4% 3,0% 4,8%

Limba de comunicare:

Moldovenească/română 152 0,5% 10,0% 65,3% 7,4% 11,7% 4,5% 3,6% 4,6% 4,8%

Rusă sau alta 31 11,9% 3,6% 55,6% 12,9% 9,3% 13,8%

Statutul ocupațional:

Economic activ 69 2,4% 9,1% 59,9% 6,7% 16,1% 4,2% 2,7% 3,6% 4,1% Economic inactiv 114 4,4% 7,7% 64,5% 10,5% 7,5% 2,6% 2,5% 3,1% 9,5%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 58 3,5% 5,1% 59,4% 4,6% 9,8% 3,2% 8,0% 2,2% 8,9%

Nivel mediu 55 4,0% 6,9% 67,8% 13,9% 9,5% 5,8% 2,1% 2,7% Nivel înalt 70 3,3% 11,6% 60,8% 8,0% 13,1% 1,3% 0,8% 5,0% 9,7%

Mediu de reședință:

Urban 88 2,6% 7,8% 66,2% 11,3% 12,4% 4,1% 1,8% 2,3% 6,2% Rural 95 4,5% 8,7% 59,0% 6,5% 9,7% 2,4% 3,4% 4,4% 8,4%

Tabelul 21. Pe parcursul pandemiei s-a întâmplat cel puțin o dată să renunțați la o consultaţie medicală, deşi aţi avut nevoie de aceasta? (Malul stâng)

Ați renunțat la o

consultaţie medicală,

deşi aţi avut nevoie de

aceasta

Daca DA, care au fost motivele?

Lipsă de

mijloace

financiar

e

Frica de

infectare

cu

COVID-

19

Refuzul

medicilor

de a oferi

consultați

a din

cauza

pandemie

i

Interdicția

de a vizita

instituția

medicală

din cauza

pandemiei

Nu ați avut transport sau

nu exista o modalitate de

a ajunge la spital (de

exemplu, transportul

public nu funcționa, era

prea scump)

NȘ/NR

Da Nu Număr

Total 8,2% 91,8% 25 8,0% 12,0% 36,0% 28,0% 8,0% 16,0%

Genul respondentului:

Masculin 3,0% 97,0% 4 25,0% 0,0% 0,0% 25,0% 0,0% 50,0%

Feminin 12,2% 87,8% 21 4,8% 14,3% 42,9% 28,6% 9,5% 9,5%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 5,7% 94,3% 5 0,0% 0,0% 0,0% 80,0% 0,0% 20,0%

30-44 ani 14,0% 86,0% 12 0,0% 16,7% 58,3% 8,3% 0,0% 25,0%

45-59 ani 7,7% 92,3% 4 50,0% 0,0% 0,0% 25,0% 25,0% 0,0%

60+ ani 5,1% 94,9% 4 0,0% 25,0% 50,0% 25,0% 25,0% 0,0%

Nivelul de studii:

Medii incomplete / medii 7,6% 92,4% 5 0,0% 0,0% 80,0% 0,0% 0,0% 20,0%

Profesional tehnice 8,8% 91,2% 11 18,2% 9,1% 27,3% 18,2% 18,2% 18,2%

Superioare 7,2% 92,8% 8 0,0% 12,5% 25,0% 62,5% 0,0% 12,5%

Capacități reduse de activitate:

Da 17,8% 82,2% 8 12,5% 12,5% 25,0% 25,0% 12,5% 25,0%

Nu 6,6% 93,4% 17 5,9% 11,8% 41,2% 29,4% 5,9% 11,8%

Statutul ocupațional:

Economic activ 6,5% 93,5% 6 0,0% 16,7% 33,3% 66,7% 0,0% 0,0%

Economic inactiv 9,0% 91,0% 19 10,5% 10,5% 36,8% 15,8% 10,5% 21,1%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 14,9% 85,1% 15 13,3% 6,7% 40,0% 13,3% 13,3% 13,3%

Nivel mediu 3,8% 96,3% 3 0,0% 33,3% 33,3% 33,3% 0,0% 33,3%

Nivel înalt 5,7% 94,3% 7 0,0% 14,3% 28,6% 57,1% 0,0% 14,3%

Mediu de reședință: Urban 10,0% 90,0% 21 9,5% 14,3% 33,3% 28,6% 4,8% 19,0%

Rural 4,3% 95,7% 4 0,0% 0,0% 50,0% 25,0% 25,0% 0,0%

Tabelul 22. Pe parcursul pandemiei ....? (Roma)

S-a întâmplat cel puțin o dată să renuntați la o consultaţie medicală, deşi aţi avut nevoie de aceasta?

Daca DA, care au fost motivele?

Da Nu Număr

Lipsa

poliţei de

asigurare

medicală

Lipsa

resursel

or

financia

re

pentru

costuri

neform

ale

Frica de

infectar

e cu

COVID-

19

Refuzul

medicilo

r de a

oferi

consulta

ția din

cauza

pandemi

ei

Interdicți

a de a

vizita

instituția

medicală

din cauza

pandemi

ei

Nu ați

avut

transport

sau nu

exista o

modalitate

de a

ajunge la

spital

Atitudin

ea

operator

ului

serviciul

ui de

urgenţă

Altele

Total 23,3% 76,7% 51 5,9% 15,7% 45,1% 23,5% 33,3% 2,0% 0,0% 19,6%

Genul respondentului:

Masculin 11,8% 88,2% 9 11,1% 11,1% 33,3% 11,1% 22,2% 0,0% 0,0% 44,4%

Feminin 29,4% 70,6% 42 4,8% 16,7% 47,6% 26,2% 35,7% 2,4% 0,0% 14,3%

Vârsta respondentului:

18-29 ani 26,8% 73,2% 11 0,0% 18,2% 63,6% 27,3% 45,5% 9,1% 0,0% 9,1%

30-44 ani 22,6% 77,4% 14 14,3% 14,3% 42,9% 28,6% 21,4% 0,0% 0,0% 28,6%

45-59 ani 21,8% 78,2% 12 8,3% 16,7% 25,0% 8,3% 25,0% 0,0% 0,0% 25,0%

60+ ani 23,0% 77,0% 14 0,0% 14,3% 50,0% 28,6% 42,9% 0,0% 0,0% 14,3%

Studiile respondentului:

Studii primare, sau fără 26,5% 73,5% 31 6,5% 9,7% 41,9% 32,3% 45,2% 3,2% 0,0% 22,6%

Studii medii sau incomplete 19,6% 80,4% 20 5,0% 25,0% 50,0% 10,0% 15,0% 0,0% 0,0% 15,0%

Capacități reduse de activitate:

Da 25,8% 74,2% 17 5,9% 11,8% 41,2% 35,3% 41,2% 0,0% 0,0% 17,6%

Nu 22,2% 77,8% 34 5,9% 17,6% 47,1% 17,6% 29,4% 2,9% 0,0% 20,6%

Statutul socio-economic:

Nivel scăzut 24,7% 75,3% 18 5,6% 22,2% 50,0% 11,1% 27,8% 0,0% 0,0% 22,2%

Nivel mediu 27,4% 72,6% 20 5,0% 10,0% 30,0% 35,0% 35,0% 0,0% 0,0% 25,0%

Nivel înalt 17,8% 82,2% 13 7,7% 15,4% 61,5% 23,1% 38,5% 7,7% 0,0% 7,7%

Mediu de reședință:

Urban 25,2% 74,8% 41 7,3% 12,2% 36,6% 26,8% 39,0% 2,4% 0,0% 22,0%

Rural 17,9% 82,1% 10 0,0% 30,0% 80,0% 10,0% 10,0% 0,0% 0,0% 10,0%