ANESTEZIA GENERALA

Analgezia generalaNeuroleptanalgezia ( NLA )Miorelaxarea Narcoza

ANALGEZIA GENERALAReprezinta suprimarea temporara a sensibilitatii dureroase la nivel central prin blocarea receptorilor . Transmisia nociceptoare -spino-talamica -spino-reticulara -spino-mezencefalica Integrarea algica : spinala , supraspinala , umorala .

SUBSTANTELE ANALGEZICE a. Analgezice morfinice: -Naturale ( morfina , codeina ) -Semisintetice (hidromorfona,codetilina) -Sintetice(petidina,metadona,fentanyl b. Antagonistii opiaceelor (pentazocina,nalorfina,naloxona) c. Ciclohexamina : -Ketamina -Fenciclidina -Tiletamina

Continuare s. analgezice d. Modulatoare adrenergice : -Clonidina -Xilazina -Tiletamina e. Analgezice antireumatice : -Fenazona -Amidopirina -Acidul salicilic

ANALGEZCE MORFINICE

COMPUS Grupa farmacologica Morfina Agonist Petidina Agonist Metadona Agonist Butorphanol Agonist Buprenorfina Agonist+Antagonist Pentazocina Agonist+Antagonist Nalbufina Agonist+Antagonist Nalorfina Agonist+Antagonist Naloxona Antagonist

ANTAGONISTII OPIACEELOR Sunt reprezentati printr-o grupa de substante care se leaga specific de receptorii morfinici,dislocand moleculele de opiacee.

Unele preparate sunt agoniste sau antagoniste in functie de momentul administrarii,altele sunt complet antagoniste fiind folosite ca antidoturi in supradozare sau intoxicatii morfinice.

Anestezia disociativa La toate derivatele de ciclohexamina, analgezia este foarte puternica dar efectul hipnotic este slab, iar asupra musculaturii striate produc efect cataleptic. Cel mai important reprezentant al acestora-KETAMINA - a fost denumit anestezic disociativ din cauza marilor diferente dintre analgezie si celelalte deziderate anestezice.

NEUROLEPTANALGEZIA( NLA ) Este rezultatul interactiunii dintre analgezicele centrale si tranchilizante sau neuroleptice.

Efectele deosebit de favorabile, sunt valorificate mai ales in domeniul chirurgical

COMBINATII ANESTEZICE DE TIP NEUROLEPTANALGEZIC -Combelen+Ketamina Combelen+Rompun+Ketamina -Rompun+Ketamina -Acepromazina+Ketamina Acepromazina+Rompun+Ketamina -Stresnil+Ketamina -Stresnil+Sintalgon -Rompun+Polamivet

PREPARATE TIPIZATE DE TIP NLA TALAMONAL= Droperidol+Fentanil IMMOBILON = Acepromazina+Etorfina ZOLETIL = Zolazepam+Tiletamina pt a.m. TELAZOL = Zolazepam+Tiletamina pt A.M.

CONTRAINDICATIILE NEUROLEPTANALGEZIEINu sunt contraindicatii specifice

- Decompensari grave cardiorespiratorii -Insuficienta pancreatica -Hipertensiune severa -Tratament general cu organofosforice

Neuroleptanalgezia

Neuroleptanalgezia la animale

Neuroleptanalgezia la porc

Neuroleptanalgezia la porc

RELAXANTE MUSCULARE( Curarizante ) Substantele curarizante sau blocante neuromusculare relaxeaza,apoi paralizeaza musculatura striata,interferand cu functia de neurotransmitator a acetilcolinei la acest nivel

Dupa mecanismul de actiune , curarizantele sunt : depolarizante , antidepolarizante si relaxante centrale.

Curarizante depolarizante S. Depolarizante se fixeaza pe receptorii colinergici pe care ii activeaza, provocand depolarizare de lunga durata ( 3 5 minute ). Se mai numesc leptocurare avand molecule mici.

-Succinilcolina -Decametoniu

Curarizante antidepolarizante Sunt antagoniste ale acetilcolinei, se fixeaza pe receptorii nicotinici ai placii terminale printr-un mecanism competitiv. Se mai numesc pahicurare. -Tubocurarina -Galamina -Pancuroniul

MIORELAXANTE CENTRALE Produc relaxarea musculaturii striate printr-o actiune blocanta interneuronala. Majoritatea au si efect neuroleptic,tranchilizant sau analgezic. -Diazepam actiune GABA-mimetica -Rompun stimularea adrenoreceptorilor -Baclofen derivat al GABA ( Acidul gama-amino-butiric ) .

NARCOZA Narcoza reprezinta suspendarea temporara a sensibilitatii,motilitatii voluntare si reflexe si a activitatii psihice, prin actiunea narcoticelor, ramanand prezente functiile vitale

Un narcotic ideal, pe langa dezideratele anestezice,trebuie sa produca o inductie rapida si trezire scurta, fara perioada de ataxie sau excitatie,sa fie lipsit de toxicitate,usor de administrat si la un pret accesibil.

FAZELE CLINICE SI DINAMICA NARCOZEI Substantele narcotice exercita actiunea deprimanta asupra sistemului nervos central incepand cu scoarta cerebrala, cuprinzand apoi straturile subcorticale, diencefalul si centrii medulari,parcurgand urmatoarele faze clinice : 1 Stadiul cortical 2 Stadiul narcozei cu reflexe 3 Stadiul narcozei fara reflexe 4 _ Stadiul intoxicatiei narcotice

STADIUL CORTICAL Corespunde perioadei de inductie a narcozei, de la patrunderea anestezicului in neuronii scoartei cerebrale si pana la intreruperea completa a activitatii constiente. Se produce analgezie superficiala, respiratie neregulata si apar fenomene de excitatie (voma, agitatie, hipersalivatie, mictiune, defecare ). Se estompeaza printr-o premedicatie neuroleptica si se folosesc narcotice cu actiune rapida pentru inductie.

II STADIUL NARCOZEI CU REFLEXE Animalul este imobilizat in decubit dar pastreaza reflectivitatea in totalitate.Pupilele sunt miotice iar globii oculari prezinta nistagmus rotator.Este o faza periculoasa a anesteziei. Accidente posibile : spasm glotic, spasm bronsic, apnee, voma ,hipersalivatie si aspiratie bronsica, tuse. Se intrerupe administrarea narcoticului pana se restabileste functia afectata.

III STADIUL NARCOZEI FARA REFLEXE Este o narcoza profunda,reflectivitatea este abolita, se pot efectua interventiile chirurgicale in siguranta. Durata stadiului chirurgical coincide cu administrarea amestecului anestezic la narcoza inhalatorie iar pentru alte metode este caracteristica tipului de substante folosit si interactiunilor dintre ele.

Narcoza fara reflexeReflexele dispar treptat, in urmatoarea ordine : oculomotor, corneean, fotomotor, cutanat, visceral, anal. Nu se recomanda atingerea nivelului maxim al aprofundarii anesteziei, deoarece se apropie riscul intoxicatiei narcotice. Prin tehnicile moderne se pot regla numai anumite componente (analgezia, miorelaxarea ).

IV STADIUL INTOXICATIEI ANESTEZICE Este un accident grav, evolueaza intr-un timp scurt spre modificari ireversibile, determinate de supradozare.Scoaterea din functie a centrilor bulbari, determina mai intai oprirea respiratiei si apoi a cordului.

Pentru reanimare se asigura ventilatie pulmonara si se administreaza analeptice cardiorespiratorii.

NARCOZA PE CALE DIGESTIVAAvantaje : -se aplica la animale inabordabile -narcoticul se adm. usor in apa,alimente sau clisma

Dezavantaje : -nu permite controlul riguros al dozei -absorbtia neuniforma a dozei intarzie instalarea efectului si prelungeste actiunea -necesita doze mai mari cu 2o 30 %

N . digestiva Se impune dieta hidrica sau alimentara pentru asigurarea consumului integral al dozei Se amesteca uniform intr-o cantitate redusa de furaj sau apa Sa nu prezinte gust sau mirosuri neplacute

Se pot administra : Cloral hidrat,Avertina sau Barbiturice.

NARCOZA PE CALE INJECTABILAAvantaje : -Se realizeaza usor -Nu necesita aparatura speciala -Nu necesita personal specializat Dezavantaje : -Riscul de accidente prin supradozare este mai mare, indicele terapeutic este mic. - La majoritatea substantelor anestezice, nu exista antidot specific.

N. injectabila N. Intravenoasa Efectul se produce repede,dozele sunt mici Se pot administra narcotice solubile :Cloral hidrat,Cloraloza,Barbiturice,Epontol,etc.

ACCIDENTE posibile : coagulare intravasculara,hemoliza,leziuni vasculare si perivasculare,reactii febrile,soc.

N. intraperitonealaSe foloseste cand nu este accesibila calea intravenoasa , la animale mici , animale de laborator, pasari, porc.

Peritoneul are suprafata mare si ofera conditii bune pentru absorbtie. Solutiile vor fi mai diluate decat cele intravenoase iar dozele cu 20-30 % mai mari.

N. injectabila Preparate utilizate : CLORALUL HIDRAT solutie apoasa 10% ,prep extemporaneu,adm. lent , strict i.v. Injectat lent , produce sedare progresiva cu hipnoza, usoara relaxare musculara si analgezie superficiala.Se poate completa anestezia cu analgezice,sulfat de magneziu sau cu barbiturice . Se poate valorifica fenomenul de autodozare.La doze mari, este hipotensiv si prezinta usoara toxicitate pentru miocard,parenchim renal si hepatic,produce hemoconcentratie, hemoliza,traverseaza bariera placentara si produce atonie digestiva persistenta.

N. injectabila CLORALOZA - se foloseste cu bune rezultate la caine si la rumegatoarele mici in concentratie de 1-2 % .Este mai stabila dar cristalizeaza usor sub 35 de grade si se pot produce accidente. EPONTOL - actiune de scurta durata si instalare rapida la toate speciile. Injectat perivenos, produce necroza peretelui vascular.

N. injectabila URETAN - se prepara sol. 10 sau 20 % si se adm. i.v. sau i.p. la animale de laborator sau la pasari . Produce narcoza de lunga durata ALCOOLUL ETILIC - se adm. strict i.vEfect rapid,analgezie de mica intensitate, trezirea este lenta,cu ataxie si dezorientare. Nu imprima miros carnii.

BARBITURICE Clasificare dupa durata actiunii : - B. cu actiune de scurta durata ( sub 50 min.)Tiopental,Brevinarcon,Surital, Baytinal, Kemital. - B. cu actiune de durata medie ( 2-6 ore ) : Pentobarbital, Hexobarbital, Metohexital, Ciclobarbital, Amobarbital. Administrarea rapida poate duce la apnee de scurta durata.

NARCOZA INHALATORIE Substantele narcotice volatile sau gazoase patrund in organism odata cu schimbul de gaze la nivelul alveolelor pulmonare.Eliminarea narcoticelor se face in cea mai mare parte tot pe cale respiratorie, nemodificate. Sistemele moderne recupereaza anestezicul, il purifica si il reintroduc in circuit

N. inhalatorie Patrunderea narcoticelor in organism este conditionata de factori care asigura schimbul de gaze : -Conc.anest. in aerul expirat si cel alveolar -Ritmul si profunzimea respiratiei -Debitul cardiac -Integritatea functionala a ap. respirator -Marimea moleculei anestezicului

N. inhalatorie Narcotice volatile : Halotan, Metoxifluran, Enfluran,Isofluran,Eter,Cloroform

Narcotice gazoase : Protoxid de azot, Ciclopropan

Tehnica narcozei pe cale inhalatorie I -Circuitul respirator deschis

II Circuitul respirator semideschis

III Circuitul respirator semiinchis

IV Circuitul respirator inchis

C. Respirator deschis Sursa de anestezic se aduce in apropierea narilor pacientului unde se realizeaza amestecul impreuna cu aerul atmosferic. Se pierde anestezic care poate afecta si personalul.

CIRCUITUL RESPIRATOR SEMIDESCHIS Presupune existenta unor dotari minime care limiteaza pierderile de anestezic dar expirul ajunge in totalitate in incapere, afectand personalul. Din acest motiv, se lucreaza numai in spatii aerisite.

Patrunderea anestezicului in caile respiratorii se poate face liber sau prin masca

C. resp. semideschis Patrunderea amestecului anesteziant in caile respiratorii se face tot liber dar uniformizarea este asigurata in balonul de respiratie anexat. Printr-o supapa dubla aerul expirat este dirijat in afara circuitului si la fiecare inspiratie, patrunde o noua cantitate de amestec anesteziant Pierderile sunt mai reduse, dar proportionale cu marimea spatiului mort din circuit.

Circuitul respirator semiinchis Presupune existenta unui aparat care asigura epurarea gazelor expirate ( captarea apei si CO2 )recuperarea partiala a anestezicului si reintroducerea lui in circuit.Gazele expirate sunt trecute printr-un filtru de calce sodata care fixeaza CO2 ) :CO2 + 2Na( OH ) = H2O + Na2CO3 Na2CO3 + Ca( OH )2 = 2NaOH+CaCO3

C. Resp. semiinchis Aparatul este prevazut cu vaporizator pentru narcoticele volatile si sistem By-pass. Inhalarea se bazeaza pe respiratia spontana a pacientului, stimulata de presiunea pozitiva din prima parte a circuitului, putandu-se asocia si ventilatia artificiala manuala sau mecanica. Cuplarea se poate face prin intermediul unor masti sau prin intubatie traheala.

C.resp. semiinchis

C. resp. semiinchis

CIRCUITUL RESPIRATOR INCHIS Sistemul asigura reinhalarea totala a amestecului gazos din circuit. Debitul de oxigen este egal cu consumul metabolic al organismului. Bioxidul de carbon CO2 se elimina din circuit numai prin absorbtie ( pe calce sodata ) . Consumul de substante anestezice este foarte redus dar necesita aparatura performantasi monitorizarea functiilor vitale.

Aparatul de anestezie pentru cabaline

Sistemul anestezic inchis cu vaporizatorul in afara circuitului

Sistemul anestezic inchis cu vaporizatorul in interior

Anestezia pe masca Mastile de anestezie se aleg dupa conformatia faciala a animalului asigurand etanseizarea. Incidente posibile : spasm glotic, tuse, voma urmata de aspirarea continutului regurgitat, aspirarea salivei, nu se poate face ventilatie mecanica in siguranta . Pacientul se pregateste prin dieta, atropinizare , tranchilizare si curatarea cavitatii bucale, Metoda este folosita pentru circuitul deschis sau semideschis,

Intubatia traheala Se foloseste sonda de intubatie care face legatura intre pacient si aparatul de anestezie.

Este confectionata din material plastic, metal sau cauciuc.La capatul care patrunde in trahee este prevazuta cu un manson gonflabil, pentru etanseizare.

Se aplica un speculum bucal sau un calus de lemn pentru a preveni deteriorarea sondei intre tablele dentare.

Tehnica intubatiei traheale Introducerea sondei traheale se face dupa o pregatire minutioasa devenind un act simplu, realizat intr-un timp cat mai scurt. Momentul optim este imediat dupa inductia narcozei. Animalul se gaseste pe masa de operatie in pozitia cea mai convenabila pentru interventia chirurgicala.

Manopere necesare pentru realizarea intubatiei-Se deschide cavitatea bucala -Se exteriorizeaza limba -Se vizualizeaza fanta glotica prin apasarea bazei limbii cu laringoscopul-Se introduce sonda unsa cu vaselina neutra-Se introduce aer in balonetul de etanseizare Se recomanda ventilarea de oxigen pe masca in timpul inductiei parenterale provocand o hiperoxie tisulara pentru a depasi mai usor momentul de apnee

Particularitati ale intubatiei la animale- La calLa rumegatoare La porc -La caine- La pisica

METODE ACTUALE DE NARCOZA

NARCOZA SIMPLA

_ Mononarcoza

_Polinarcoza

Narcoza complexa Se realizeaza in patru etape distincte din punct de vedere tehnic si farmacologic, valorificand interactiunile de tip sinergic, cumulativ, sau potentializator. 1 Preanestezia 2 _ Inductia narcozei 3 _ Narcoza propriuzisa 4 _ Reanimarea

ELECTRONARCOZA Blocheaza transmiterea influxului nervos prin orientarea biocurentilor pe directia celor doi electrozi aplicati bitemporal sau fronto-occipital.

Creste semnificativ eliberarea endorfinelor iar prin polarizarea membranara continua se intrerupe conducerea si integrarea excitatiei dureroase.

Electronarcoza Avantaje- Riscuri minime- Tehnica simpla- Economica- Fara reziduuri- Aparatul este portabil- Reversibilitate totala- Efectul este rapid Dezavantaje- Faza de excitatie- Desc. de catecolamine- Creste secr. de ACTH- Produce microleziuni

Aceste efecte nefavorabile nefavorabile sunt estompate printr-o premedicatie neuroleptica

Tehnica electronarcozei Foloseste curent alternativ de inalta frecventa ( pana la 10000 Hz ), 25-60 v si 3-110 mA. Electrozi de contact sau intratisulari Se aplica dupa tranchilizarea animalului-Curenti mai puternici la inceput si apoi reglaje-Inducere gradata pana la 700 1500 Hz-Inducere progresiva la 5000-6000 Hz si apoi scadere la un nivel de intretinere.

ANESTEZIA GENERALA LA CABALINE Particularitati morfofiziologice Neuroplegia si tranchilizarea Anestezie disociativa Neuroleptanalgezia (NLA) Narcoza simpla complexa Narcoza prin inhalare Perfuzarea intraanestezica Reanimarea

Neuroplegia (tranchilizarea) -inj. i.v; i.m. Rompun sol 2% 0,6-1.2 mg/kgCombelen sol 1% 0,05-0,15 mg/kgAcepromazina 0,1-0,2 mg/kgStresnil 1 -2 mg/kgRomtiazin 1,5-3 mg/kgAnestezie disociatiKetalar 2-5 iv; 10-20 i.m

Neuroleptanalgezia (NLA) iv, imImubilon (acepromazina 10 mg + Etorfina 2,45 mg/ml) 0,5 ml/100 kgRompun + Ketalar 0,6-1 ml/100 kgRompun + Sintalgon 0,6-1 ml/100 kg

Narcoza simpla si complexaN.Simpla:ColralhidratCloralhidrat Sulfgata de MgBARBITURICE:Narcotalul, Tiogenalul,Pentotal,Inactin.N.Complexa:-Narco-neuroplegia (neuroleptic+narcotic): Ex.Combelen + Narcotal-Narco-neuroleptanalgezia(NLA)(NLA+Narcotic)Ex. Acepromazina si Etorfina + Pentotal-

Narcoza prin inhalareHalotanHalotan + N2 OIntubatie sau aplicare mascaMiorelaxante (gliceril guaicolat)

ANESTEZIA GENERALA LA RUMEGATOARE Particularitati ; Masuri compensatorii Tranchilizarea Neuroleptanalgezia Narcoza -Intubatia -Mentinerea anesteziei -Reanimarea

ANESTEZIA GENERALA LA PORCINEParticularitati Neuroplegia Neuroleptanalgezia Narcoza pe cale injectabila; Narcoza inhalatorie

ANESTEZIA GENERALA LA CAINE Tranchilizarea

Neuroleptanalgezia

Narcoza

ANESTEZIA GENERALA LA PISICA Neuroplegia

Neuroleptanalgezia

Anestezia disociativa

Narcoza

Anestezia generala la alte specii, la animale de laborator, la pasari, la reptile si la pesti

* NARCOZA IN CIRCUIT SEMIDESCHIS