Andre moreau ca sa traiesti mai bine impaca-te cu trecutul

download Andre moreau   ca sa traiesti mai bine impaca-te cu trecutul

of 322

  • date post

    22-Nov-2014
  • Category

    Spiritual

  • view

    427
  • download

    17

Embed Size (px)

description

 

Transcript of Andre moreau ca sa traiesti mai bine impaca-te cu trecutul

  • 1. A-PDF MERGER DEMO Ca sa traiesti mai bine , n prezent, mpaca-te cu trecutul A TReI
  • 2. Psihiatrul Andre Moreau urmatoarele carti: a mai publicat la Editura TREI Viata mea aici si acum Dragoste si sexualitate, voi 1 . www.edituratrei.ro ISBN ISBN (10) 973-707-097-6 (13) 9789737070975
  • 3. Psihologie practica
  • 4. n aceea9i colectie au mai aparut: Peter Collet, Cartea gesturilor Alix Girod de l' Ain, Cum sa te casatore~ti Cristophe Andre, Cum sa-ti construie~ti fericirea Franirea proiectiei t>ia transferului 221 4. Evaluare n grup largit Formatorul poate sa realizeze acum o varianta interesanta a acestui exercitiu n grup largit. Ea consista n a cere unui voluntar sa vina sa se aseze n mijloc. El joaca rolul terapeutului "neutru". Fiecare, jucnd rolul clientului, vine n fata lui si spune 4 fraze. Devine astfel usor de observat marea diversitate a raspunsurilor si deci caracterul subiectiv al alegerilor obiective. Si de evidentiat ct de mult un terapeut poate fi vazut si apreciat diferit n functie de clientul pe care l are n fata. , Urmeaza acum un moment important al procesului terapeutic. Ramnere la aceste patru etape ale exercitiului risca fixarea proiectiei si a transferului si deci favorizarea trecutului fata de prezent si consolidarea nevrozei. Terapia consista n reducerea ponderii proiectiei si a transferului care ntuneca ntlnire a actuala si relatia: "Ce ma mpiedica sa-I ntlnesc pe celalalt cu adevarat si sa fiu n relatie cu el?" Asta corespunde destul de bine ego-ului din spiritualitatile orientale. Formatorul poate sa ceara subgrupurilor de patru sa se reformeze cu T n centru, nconjurat de ceilalti trei: Jn liniste, l priviti si ncercati sa identificati ceea ce vedeti mai nti, adica ceea ce alegeti sa vedeti. Sunteti sensibili la trasaturi care va intereseaza, care evoca pentru voi o amintire sau o emotie. Cui poate sa-i semene aceasta persoana. Daca ati gasit pe cineva, revedeti amintirile care sunt legate de acesta, caracterul lui, asemanarile cu persoanele din fata voastra. Cnd reusiti sa asociati prezentul cu propriul trecut, abandonati proiectiile pe care le-ati descoperit. Priviti-l bine pe acest T din mijloc. La nevoie, atingeti-l, simtiti-i mirosul pentru a-l face mai prezent. Cnd
  • 223. 222 Andre Moreau sunteti gata, spuneti-i ce v-ati imaginat despre el. Ascultati-i cu atentie raspunsurile. Vorbiti-i pentru a-l ntlni. Folositi-va organele de simt: priviti, ascultati, atingeti, vorbiti, astea va aduc n prezent, la ntlnirea cu celalalt care este din ce n ce mai real 9i din ce n ce mai putin cum vi-l imaginati. Va rensu9iti astfel n mod progresiv propriile proiectii si transferuri. Puteti, sa realizati, de mai multe ori acest du-te-vino ntre proiectie si realitate. D. Terapie si formare Pentru clarificarea acestei etape a terapiei clientului, mi se pare important ca terapeutul sa fie transparent si sa accepte ntrebarile 9i confruntarea. Daca Pierre spune: "mi imaginez ca sunteti suparat 9i mi e frica." Analistul poate sa raspunda: - nimic - "suparat?" este un raspuns reflex "rogerian" - "de ce?" Gestaltistul: "Este adevarat, sunt suparat pe clientul dinainte, ma scuzati daca este att de evident, dar nu e din cauza dumneavoastra ... dar, asta evoca ceva pentru dumneavoastra sau cum vi se pare?" sau "sunt iritat ca ati ntrziat." Clientul este lamurit rapid: nu este dect o proiectie. Cu analistul, clientul ramne n dubiu si nu poate sa-9i clarifice daca este o proiectie sau chiar este reali tatea. n plus, "de ce-ul" l face sa justifice mintal, iar asta
  • 224. Rensusirea proiectiei si a transferului 223 nu este dect fumul de la focul constituit de sentiment, poate teama. Cu gestalistul, el are ocazia sa exerseze o calitate importanta a bunului comunicator: calibrarea (n PNL) terapeutului poate sa demonstreze daca, doar dupa mimica lui, a ghicit corect. Daca s-a nselat, nu este o greseala. Nu exista dect nvatari. Poate sa nvete sa-si corecteze calibrarea. Asta ar fi imposibil daca ar fi culcat pe canapea. Apoi, poate sa afle daca asta influenteaza si cum anume. n sfrsit, cum a nvatat n trecut sa fie vulnera, ' bil n fata cuiva care se supara? ntr-o relatie creatoare, fiecare este capabil sa faca pasul urmator atunci cnd celalalt este gata
  • 225. CAPITOLUL XIV Actiune transferentiala , , sau comportament transferential special, al clientului, urmare a transferului Estesau.comportamentul oricarei persoane, siTot Este comportamentul transferential. n ceea ce preceda este invizibil pentru persoana din fata sau pentru terapeut. Este de fapt imposibil de stiut ce a "ales" persoana sa vada, ce si-a imaginat si ce a simtit, altfel dect prin privire, prin mimica sau prin miscarile ei. Acestea se pot manifesta n fiecare etapa cnd vede, si imagineaza sau simte, dar ele sunt deja actiuni si comportamente. De altfel, ea priveste ceea ce i atrage atentia. Transferul i dirijeaza privirea. Comportamente transferentiale mai explicite sunt apoi rapid amestecate cu comportamente corecte, ne-transferentiale. Exemplu: Ct este ora? Ora zece. Comportament adecvat. Ghiceste! Comportament transferential anodin, copilul interior atrage atentia asupra unui registru de joc sau de seductie.
  • 226. Actiune transferentiala sau comportament ... 225 Iar ti-ai uitat ceasul? Comportament transferential agresiv: intoleranta, repro~. Freud vorbe~te putin despre comportamentul transferential. Cu toate acestea, terapeutul nu poate sa perceapa transferul, sentimentul transferential. Nu poate sa l perceapa dect atunci cnd se traduce printr-o mi~care: o privire, o mimica, o reactie, un cuvnt, o fraza sau o mi~care mai explicita. Actiunea transferentiala sau comportamentul transferential deschid u~a ~i clarifica transferul. Asta poate sa faca parte din ceea ce Freud include n "punerea n actiune" (care nu trebuie confundata cu trecerea la act, care nu este dect o manifestare extrema a transferului). A. Exemplu simplu: "Walda ma abandoneaza" La o serata, Jacques o cunoa~te pe Walda. i treze~te interesul. Mai trziu, o vede dansnd cu Lucien. si ima, gineaza ea nu e interesata de el. Se simte deceptionat ~i se duce sa o invite pe Claire. Este foarte sensibil la recunoa~tere si la abandon nct fuge, ceea ce l face de neatins. Walda, de fapt impresionata de el, l pierde din vedere dar, mai tenace, l regase~te ... din fericire. Proiectia lui este ideea ca ea pleaca, neinteresata, transferul este sentimentul de abandon iar actiunea (comportamentul sau transferential) este fuga amestecata cu iritare si razbunare. Ea este de altfel surprinsa de raceala lui subita. Doar n acest-stadiu al comportamentului transferential poate sa nceapa sa-si dea seama ca un transfer a avut loc, dar care? Tenacitatea i va da raspunsul: "Te cautam
  • 227. Andre Moreau 226 ~i ma speriasem la ideea ca nu o sa te mai vad!" "Si eu, care credeam ca ma eviti!" , B. Proces Schema Cap. XIV B Actiunea clientului ca urmare a transferului Trecuhll a'--" Evenimentul traumatizant Introiectia b'--'C'> ~ ~rezen(ui actual b ~ Evenimentul c" Vad f' d' ~ Proiectie ,d --.. imi imaginez e' ~ Actiune ." Tran ~ansferentiaia e. ~ Sunt Actiune adecvata Vad ... pe Walda plecnd. mi imaginez ... ca nu o interesez. Ma simt. .. abandonat. Fug. Abia acum, n acest stadiu, cnd apare actiunea transferentiala, ~i da seama cel din fata noastra ca ceva e ciudat. Walda, privindu-l cum pleaca, este uimita sa-I vada interesat la nceput ~i apoi cum o respinge. Nu a putut sa remarce nimic din proiectia ~i transferul lui. Doar n momentul actiunii transferentiale care urmeaza poate aparea conflictul sau amenintarea la adresa relatiei. Daca Walda ar fi fost sensibila la abandon sau doar indiferenta, povestea lor s-ar fi oprit acolo, fara urmari. Ar fi plecat ~i ea. Doar cnd actiunea transferentiala se manifes-
  • 228. Actiune transferentiala sau comportament... 227 teaza, interlocutorul poate sa ghiceasca transferul care a precedat-o. Terapeutul se afla cel mai des n aceasta pozitie. Doar cnd apare comportamentul transferential al clientului el poate sa caute transferul subiacent, care urmeaza carei proiectii, care vine de la ce obiect, persoana, model sau principiu introiectate. n modelul "Eveniment traumatizant din trecut - introiectat, apoi - proiectat, dezvoltnd un - transfer, apoi un - comportament transferential", clientul merge nainte fara sa fie foarte constient de primele etape. Terapeutul este obligat sa faca drumul invers pentru ca el nu poate percepe dect ultima etapa si trebuie sa ghiceasca ce a precedat-o, verificnd progresiv. C. Exercitiu: Vad ... ~i imaginez ... Simt ... Si vrea