ANCA sAxoor RoxANA rspAs

PRETURI $I CONCURENTA

wEDITURA UNIVERSITARIA'

Craiova,20I3

CUPRINSPrefa[1........ ........9

Capitolul 1.................. .........11

FUNDAMENTELE TEORETTCE ALE FORMARI| PRETURILOR...11

1.1. Conceptulde pre[..... ...................11'1.2. Modalittti de abordare a problematicii prefuri1or...................16

l.3.Particularitililedecizieidepre!..,..,..................191.4 . Functiile pre!urilor...... ......... .......20

1.5. Tipuri de relatii ?ntre preluri ..........22

Capitolul 2.................. ..........26

MECANISMUL DE FORMARE A PRETURILOR iN ECONOMIADE ptATA .......:............ ........25

2.1. Caracteristici gi direc[ii de realizare a economiei de piafd ....26

1', f"i*'I"' ::"1:::i:: I "":::': *::'*:l: "::::"":"112.3. Formarea pre[ului pe piala cu concurentd perfectd.......... ....33

2.4. Formarea pre[utui in conditiile pielei de monopol ....,.,..........32

2.5. Formarea prefurilor in cadrul concurentei imperfecte.. ........39

2.6. Statul gi pre[urile in economia de pia[d ....... . ...40

Capitolul 3.................. ..,.......4S

TEORTA SCH|M8ULUI................... ..........45

3.1. Pia[a giconcurenla ........................45

3.2. Piala gi pretul....... ,... . ..................S13.2.1. Evaluarea cererii piefei ........... ...................513.2.2. Strategiile de adaptare a preturilor la cerintele pietei ....553.2.3. Elasticitatea ofertei gi cererii .....................51

Capitolul 4.................. ..........62

STABTL|REA PRETURTLOR pRtN METODA COSTURTLOR ........62

4.1. Costul de productie - element esen[ial in structura pre[ului deoferti .......... ...................62

4.2.Tipuri de costuride revenire 9i metode de calcularea a lor..634.2.1'Costurilefixe9icosturilevariabile.......4.2.2. Costul de revenire unitar global sau costul de revenirecomplet........ ..............654"2.3. Costul marginalsau costul aditional ..........69

4.3 . Analiza costului [n orizontul scurt de timp.................... . .. ..69

4.4. Sensurile costului ..:.................. ..........,.............77

4.5 Profitulgi marja comerciali ...........g44.5.1. Profitul - natura gi formele lui. lncluderea profitului inpre[ulprodusului............... ...............g44.5.2. Analiza praguluide rentabititate.....................................964.5.3. Marja comerciald... ..............103

4.6. lnciden{a TVA asupra structurii pre[urilor............................109

4.7. Stabilirea, actualizarea gi adaptarea prefurilor de oferld ...122

Capitolul 5.................. ...........:................128

PRETURTLE iN OtVeRSe TtpURt DE ECONOMIE.......-............128

5.1. Categorii de preturi ........ ...... ...128

5.2. Forme de pre!.......". ... ...............1345.2.1. Formele de pre! din industrie ..................1345.2.2. Formele de pre! din agricuttur6..................................1355.2.3. Alte forme de pret.............. .. .................136

5.3. Prelurile cu ridicata ale producdtorilor sau importatorilor....137

5.4. Formarea pre{urilor de comercia|i2are..................... . ... ....139

5.5. Particularitili ale formdrii prelurilor in unele domenii deactivitate .... ............ ... ... 141

5.5. 1 . Specificul formdrii preluritor ta produsele agricole....... 1 415.5.1 .l . Necesitatea susfinerii de cdtre stat a nivetuluiprelurilor produselor agricole la producltor............ l4 I

5.5.1.2. Modalitdti de intervenlie a statului in domeniulpreturilor produselor agricole ................ 1435.5.1 .3. Garantarea preturilor producltorilor agricolidin Romdnia-................ ....... 146

5.5.2. ParticularitSli ale formdrii preturilor in construcfii-montaj...........147

5.5.2.1. Factorii care influenfeazi formarea prefurilorlucrlrilor de constructii-montaj ............ 1475.5.2.2. Prefurile folosite in construc{ii-montaj .... 1505.5.3.Tarifeleserviciilor.. .. .. ..........,..1575.5.3.1. Confinutul tarifelor gi facrorii carecondilioneazd nivelul 1or.............. .......... 1575.5.3.2. Particularitifi in formarea rarifelor .............. I 5g

5.6. Liberalizarea preturilor - trdsituri fundamentald aeconomiei de piati ..164

Capitolul 6.................. ........169METODE DE FUNDAMENTARE SI GORELARE APRETURILOR LA PRODUSELE NO1.............. .......169

u.]. .::o l:

de l::adrare

a m6rfuritor in catesoria produsetor noi

6.2. Fundam"nt"r"" pr"trr,",. or,,. ""r; "; ....................;:;6.2.1. conceptur de corerare 9i caracteristicire produsului etalon

.......,....1726.2.2. Metode de stabilire a preturilor prin corelare ..............175

6.3. Alte metode de stabilire a preturilor ...............193

Capitolul 7.................. ........198STSTEMUL TNFORMATTONAL AL PRETURILOR gtTARIFELOR .......................198

7- 1. Necesitatea gi obiectivele sistemului informalional al prefurilorgitarifelor.... . .. ...........1987 2. ModalitSfi de exprimare gi catcuta indicitor......... ...............203

7.3. Tipurile fundamentale de indici ai pre(uri1or........................205

7.4. Structura sistemului informa(ional al prefurilor gi tarifelor...2097.4.1 Subsistemul informalional al preturilor cu ridicata aleproduselor industriale.... .............2097.4.2. Subsistemul informalional al pre(urilor de consum 9itarifelor populafiei..... ....................2117.4. 3. Subsistemul informational al preturilor produseloragricole........ ............215

Capitolul 8.................. ........217

PRETURILE rN CIRCUITUL ECONOMTC INTERNAT|ONAL.......217

8.1 . Categorii de preluri practicate in cadrul schimburiloreconomice internaliona|e.................. ..................,.217

8.1.1 Cotatiile la bursele interna{ionale de mirfuri ................2178.1.2. Pre[urile de monopol..... . ......... .............2198.1.3. Alte categoriide prefurimondiale ...........220

8.2. Metode de stabilire a pre[urilor externe in valutd ................221

8.3. Prelurile in cadrul schimburilor economice internalionale ale[driinoastre. .................22g

8,3.1. Prelurile produselor exportate... ..............2308.3.2. Preturile produselor importate... ..............233

Capitolul 9.................. ........235

PREVTZTONAREA PRETURrLOR......... ....................235

9.1. Trdsiturile gi obiectivele prognozei prelurilor.,... ..... ..........235

9.2. Metode utilizate in prognoza pre(urilor...... .....240

BIB LIOG RA FI E ....,.,247

Capitolul 2MECANISMUL DE FORMARE A PRETURILOR IN

EGONOMIA DE PIATA

2.1. Caracteristici gi direcfii de realizare a economiei de

piafi

Pentru infelegerea locului 9i rolului pe care-l de$ne sistemul

prelurilor in perioada tranziliei la economia liberalizati de $a!i 9i pe

parcursul dezvolt6rii giconsolidirii acesteia, trebuie eviden$ate o serie de

aspecte, care caractet'zeazd gi diferen$azd acest gen de economie de

cea super@ntralizate, 9i anume:

a) suportul economic al economiei liberalizate il constituie

proprietatea privatS, fiind necesar ca eeastia sa devini

predominanti;

b) piala are rol decisiv in dirijarea 9i func$onarea economiei

na$onale, ea constituind principalul regulator al aclivitd{i

economice;

c) economia na{ionald este alcituiti in propo(ie cov6rqitoare din

agen[i economici autonomi;

d) obiectivul principal urm6rit de c6tre agenfii economici este

maximizarea profitului, acesta constituind scopul final al tuturor

deciziilor 9i ac$unilor loq

e) managementul 9i funcfionarea agen$lor economici se realizeazd

folosind preponderent anumite p6rghii economice ca: pre!, salarii,

profit, credit, dob3ndS, investitii.

Proiectarea 9i imfl ementarea sistemului economiei liberalizate

este un proces cuprinzdtor, de o mare complexitate, care presupune un

ansamblu de mutalii profunde. Principalele direcfiide rcalizare a acestui

proces sunt, in sintez6, urmitoarele:

26

- privatizarea masive a economiei nationale, in primul r6nd aproprietS!i;

- descentralizarea sistemului de management al economiei

nalionale gi implementarea unui nou tip de management la

nivelul agentrlor economici;

- instituirea unui sistem corespunzdtor de prote{ie sociald apopulaliei;

- formarea unei piete a capitalurilor, precum gi constituirea uneipiele a muncii;

- apelarea, in mdsurd sporiti, la capitalul strdin;

- remodelarea sistemului de impozite 9i taxe, concomitent cu

restructurarea sistemului vamal;

- realizarea convertibilitdtii leului;

- liberalizarea utilizdrii pirghiilor economice.

Pia[a reprezinti ansamblul mijloacelor de comunicare gi deconfruntare a vinzitorilor cu cumpiritorii, prin care acegtia, seinformeazd mutual de ceea ce au de vinzare, de ceea ce au nevoiesi cumpere 9i de pretul pe care urmeazi sl-l cear6 sau si-lpropuni, in vederea incheierii fanzacfiilor.

Cele doui elemente importante ale pietel, respectiv oferta gi

cererea, se referd la circulalia bunurilor de produclie, care implicitranzactii intre agen{ii economici gi, la circulalia bununlor de consum, care

se realizeazd prin prezenla concreti pe piatd a consumatorilor.

Economia modernd este intemeiati pe existen[a schimburilorlibere. De aceea, la baza intelegerii mecanismelor specifice ale acesteia

sti problema fixirii prelului fiecdrei mdrfi, respectiv capacitatea ei de a seschimba pe pia!5.

Formarea prelului depinde atit de conditiile impuse de vinzdtori,nanifestate prin oferti, cdt gide cele ale cumpdrdtorilor, manifestate prin

cerere.

27

Trisiturile economiei de piatt, din punct de vedere al

modalitilii de formare a prefurilor sunt urmitoarele:

a) dreptul exclusiv de proprietate asupra tuturor bunurilor;

b) libera ini$ativi in organizarea de aciivitiili de orice fel;

c) garantarea de cdtre stat a dreptului de a contracta;

d) factorul de reglare a vie[ii economice fl constituie piafa.

Protagonigtii vielii economice in economia de piatd sunt

intreprinzitorii, agen$i economici liberi $ particulari, care pot avea orice

ini$ativd economicd.

Factorul determinant al evolu$ei vie$i economice este concurenta

care genereazd o severd selec[ie 9i constituie motorul progresului.

lmperativele care stau labaza formirii prelurilor in cadrul economiei de

piafi sunt, indeosebi, c6gtigul gi ra$onalismul economic, in sensul cd totul

este bine g6ndit in vederea alegerii celor mai bune mijloace pentru

atingerea scopului propus

Economia de pia$ este veche. De la instaurarea produc$ei de

fabrici p6nd la primul rizboi mondial, aceasta a functionat in regimul

absolut liber, aga-zisa piali cu concurenld perfectd. Apoi, apar factori

externi pielei care ingridesc libera cpncuren!5, cum ar fi: marile firme,

statul, ceea ce a condus la o pia!5 cu concuren[i imperfecti. Aceasta

este forma caracteristici a economiei de pia[5 in [5rile avansate.

Concurenta imperfectd nu a inlSturat mecanismul pietei, Fa ingridit doar'

l-a inffuenlat, dar a introdus m'riloace performante mecanismului din trecut.

2.2. Formarea prefurilor ln economia concurenfiali

contemporanilntr-o accepliune cuprinzitoare, mecanismul economic cuprinde

ansamblul elementelor de reglare gi autoreglare a viefi economice.

in func$e de preponderen(a elementelor c+'l alcituiesc ai de

natura lor, mecanismul economic poate fi:

28

realizeaze prin adiuni ale faclorului congtient de conducere, instrumentul

de bazd fiind planul imperativ, caracteristic pentru economiile centralizate;

provenite din funcfionarea piefei, atunci mecanismul economic este

spontan, de pia!6, fortele acestuia asigurSnd propo(iile 9i echilibrul

econo,rnic independent.

Mecanismul economic viabil este acesta din urm6. El nu exclude

insi, prezenla elementelor de reglare care opereazd nu imperativ,

decrzional, ci intr-o formuli liber6, indicailv6, de organizare gi conducere a

vietii economice.

in cadrul acestui mecanism, preturile constituie o componentd cu

rol gi fu ncfii caracteristice.

ln calitatea lor de unitate de misuri bdneasc6, a bunurilor 9i

serviciilor, ele oferd informa{ii pentru agentii economici cu privire la situa{ia

piefei, dezvdluind acestora ce trebuie gi cat trebuie produs din fiecare bun

sau serviciu.

Prelurile sunt nu numai un instrument al functiondrii pietei, ci 9i

consecinte ale acesteia. in procesul concurentei gi sub acfiunea cererii gi

a ofertei, pe piati se delimiteazi nivelul pretului, care este unul al pietei,

adici un pre! de echilibru ce se formeazd prin intermediul pieteiin care se

confrunti voluntar ofertele cu cererile de bunuri gi servicii. Acest

mecanism de echilibrare a cererii 9i ofertei are loc sub acliunea

influen(elor reciproce dintre agregatele economice implicate: cererea 9i

oferta, pe de o parte, influenleazi prelul, iar acesta din urmd influenteazi

ererea gi oferta. Aceste interacliuni reciproce se impun cu necesitate,

aQioneazd ca legi naturale, ce determind formarea prefurilor pentru

oricare bun sau serviciu. Formarea pr4urilor este, deci, guvernati de

anumite legitifi.

29

Prima leqitate arati influenfa cereriigi ofertei asupra pretului:

pretul este efectul modific6rii raportului dintre cererea gi oferta unui bun.

Pomind de la prefudle date, daca c€rerea cregte, iar oferta rdmine

neschimbati, atunci preturile cresc. Daci cregte oferta, cererea

rimdnind neschimbati, pre[urile vor scade. Cererea gi oferta pot avea gi

o influenld opusS: sd scadd cererea gi si scadd gi oferta, imprejurare in

care pre[urile vor avea gi ele o evolufie diferitd de cea prezentati anterior.

ln concluzie, evolulia cererii intr-un sens sau altul determind la nivetul

prelurilor, o evolulie de acelagi sens, pe cAnd evolulia ofertei conduce la o

migcare de sens invers in nivelul prelurilor: cregte oferta, scade pretul;

scade oferta, cregte pretul.

A doua leoitate arati influenF preturilor asupftl cererii 9iofertei: modfficarea preturilor unui bun devine cauza modificirii cererii 9i

ofertei acelui bun. Atunci c6nd preful cregte, cererea, ca tendintd, se

restr6nge, adicd vor fi mai putini cei dispugi sd cumpere 9i invers, la o

cregtere a pre[ului, oferta tinde si creascS. ln situatia opusi, dacd

prelurile scad, cererea de bunuri 9i seMciiva creqte, in schimb oferta se

reduce, fiind pu$ni cei ce vor dori sd v6ndi la un pret redus. Forma de

ac[iune a acestei legitS[i este opusi celeilalte. in acest caz, prelul

influenleazd cererea 9i oferta 9i are urmitoarea desfigurare: la oschimbare a nivelului pre{ului, intr-un sens sau altul, cererea reactioneazd

in mod direct propo(ional. Cu totul alta este tendinta ofertei care

evolueazi in acelagi sens cu prelul.

A treia leoitate aratd c6 schimbul vinzarecumpirare de

bunuri gi servicii are loc cind cererea 9i oferta la un anumit bun

coincid, ca m6rime 9i tind spre echilibru. El mulfumegte gi producdtorul gi

cumpdritorul gi asigurd efectuarea celor mai numeroase tranzadii:

A oatra leoitate se referi la interdependenta prelurilor

diferitelor bunuri: modificarea cererii, ofertei gi pr{ului unui bun oarecare

atrag duptr sine modificarea cererii, ofertei 9i prefului de pia[d la celelalte

30

bunuri. Relalia este direci6, pentru bunurile complementare 9isubstituibile, precum gi pentru bunurile 9i seMciile de produdie caelemente componente in producerea altor bunuri; ea reflecta solidaritateapreturilor tuturor bunurilor de pe pia{5.

Mecanismul formirii prefurilor in economia concurentiali se aflfr

sub actiunea conjugati a celor patru legit6g.

Oscilatiile la nivelul cererii gi ofertei influenteazi pretul. Dacd

cererea cregte, vor cregte gi prelurile. Acestea, la riindul lor, vor determinape mai multi ofertang sd v6ndd 9i in acest fel, asistim la o mai deplind

satisfacere a cererii. Astfel, prin ajustdn reciproce ale cererii gi ofertei inprocesul concurenlei se ajunge la un moment cSnd cererea gi oferta suntin echilibru, se identificd ca mdrime. Acest moment sau nivel al raportului

de identitate dintre cerere gi ofertd dd tocmai mdrimea pretului ce esteacceptat de citre totr cei ce participi la tranzacfiile de pe o anumite piat5.

Mai interesante este situa[ia c6nd oferta este scdzr.fii: in acestcaz prelurile sunt ridicate, producitorii, constatand cd nu existd cerere vorreduce pretul de v6nzare, se vor g5si cumpdrdtori mai multi, oferta vascade, cererea va cre$te gi, pe o cale ocolitd se va ajunge tot la situatiileprezentate, adici la realizarea spontani a echilibrului dintre cerere gi

ofert6.

Pe o anumitd piatd, pentru un anumit bun sau seMciu, subaqiunea legilor cererii 9i ofertei se ajunge la o situatie sau un anumitpunct in care acestea sunl in echilibru, stabilind nivelul pre[ului. Acest pre(

este unic pentru aceeagi marfi pe intreaga piatd.

lnteracliunea dintre eerere, oferti 9i pre[un poate fi reprezentatd

grafic ca in figura 2.1.

La un pre! egalcu OC nu existd v6nz6ri.

Daci preful scade, atunci se vor gdsi cumpdritori, iar cantitatea

vAndutd va fi mai mare.

3t

Nivelul pretului de echilibru este dat de punctul L in care se

intersecteazd cererea 9i oferta.

OP-nivelul pre(ului

de echilibru la

care se vinde cantitatea

OM din prdusulQ

Fig. 2.1. Modelul de interacliune intre cerere, oferti, pre{

Formarea prefului de echilibru este consecinfa schimbdrilor in

nivelul pre[ului, respectiv a cererii 9i a ofertei, in timp ce toate celelalte

conditii rdm6n neschimbate; se face abstrac-tie de influenla celorlal(i

factori.

Aceastd situalie este caracleristicS concurentei pure, perfecte.

Este o formd in care pre(urile ce se fixeaZ pe piali nu pot fi alese liber de

producitori sau consumatori, ei trebuind si le accepte; ceea ce pot

agentii economici si aleagi sunt cantiti$le pe care le vor vinde (cumpira)

la prelul curent al pielei.

in realitate, concurenta perfedd nu existd. Dar, formarea prelului

de echilibru pe pia[d are caracter logic ai prelurile rezultate din

funclionarea acestui mecanism sunt preturi libere.

Cele patru legi prezentate aclioneazi gi explicd formarea

preturilor pe piap. Prima lege ac(ioneazi invariabil pe orice pia[d 9i

oric6nd.

32