Anatomie patologica si fiziopatologie.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

MODULUL: Anatomie patologică şi fiziopatologie

DOMENIU: AGRICULTURĂNIVEL: IICALIFICARE: TEHNICIAN VETERINAR

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: Drd. ERFULESCU DANA MIOARA prof. gr. I – Grup Şcolar Agricol Constantin Dobrescu Curtea de Argeş


2

CUPRINS

1. Competenţe specifice modulului de practică........................................... 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de

practică......................................................................................................5

3. Modalitatea de organizare a practicii………………………………………...6

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănatate şi securitatea

muncii.........................................................................................................7

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii..................................8

a. Fişe de documentare....................... 9,11,17, 18,20,21,22,25,28,29

b. Fişe tehnologice...........................................................12, 23, 24, 30

c. Fişe de lucru.....................................................10,13,14,19,26,27,31

6. Modalităţi de organizare a evaluării...........................................................32

7. Anexe,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,…35

8. Bibliografie……………………………………………………………………... 47


3

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI

Acest ghid este destinat elevilor pentru formarea competenţelor tehnice prin

activităţi de instruire practică. Stagiul de practică este realizat în scopul dobândirii

competenţelor profesionale în vederea ocupării unui loc de muncă. Organizarea

activităţii de instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor

elevilor.

În urma parcurgerii modulului veţi fi capabili să :

- realizaţi necropsia unui cadavru

- stabiliţi cauzele care determină moartea

- identificaţi principalele modificări care au loc după moarte în organism

Abilităţile, cunoştinţele şi deprinderile dobândite vă vor permite să vă găsiţi un loc

de muncă, integrându-vă în viaţa socială, să vă deschideţi propria afacere, ori să vă

continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.

Dezvoltarea abilităţilor practice vă va ajuta să abordaţi o gamă largă de activităţi

ce implică lucrul într-o unitate de creştere a animalelor, care poate fi o activitate

recreativă satisfăcătoare. Pentru atingerea competenţelor veţi lucra atât individual, cât şi

în echipă/grup, în scopul declanşării şi menţinerii unor relaţii de cooperare şi

competiţie între membrii grupului, în vederea rezolvării sarcinilor de învăţare.

La sfârşitul stagiului de instruire practică vă vor fi dezvoltate abilităţi şi atitudini de creativitate, inovare, stăpânire de sine şi adaptabilitate în cadrul comunităţilor


4

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE

PRACTICĂ Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică pentru

specializarea „ Tehnician veterinar” pot fi situate atât în mediul urban cât şi rural.

Unităţile şcolare care pregătesc absolvenţi în calificarea tehnician veterinar pot

încheia convenţii de practică cu: ferme de creşterea animalelor, cabinete medicale

veterinare, clinici veterinare.

Aceştia prezintă următoarele caracteristici generale:

Profilul de activitate: creşterea animalelor, diagnosticarea şi tratarea

animalelor, efectuarea necropsiilor,

Comercializarea produselor din carne către clienţi interni şi externi;

Agenţii economici au implementat şi certificat sistemul de calitate conform

standardului ISO SR EN 9001/2001, asigurând o calitate superioară

produselor pe care le realizează şi autorizaţie de mediu conform

standardului ISO SR EN 14001/2001, respectând totodată normele de

SSM , PSI şi situaţii de urgenţă;

Fermele de creştere a animalelor, au o suprafaţă cuprinsă între 2 – 40 ha,

compusă din clădiri, adăposturi pentru animale, depozite, spaţii verzi şi căi

de acces;

Cabinetele şi clinicile veterinare au dotare corespunzătoare diagnosticării,

tratării şi necropsiei animalelor

Agenţii economici oferă posibilitatea elevilor pentru desfăşurarea practicii

comasate, punând la dispoziţia lor atât baza materială de care dispune cât

şi informaţiile necesare formării competenţelor


5

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICIIPractica se poate realiza comasat, individual, pe grupe, având un

coordonator/îndrumător de practică şi un tutore desemnat de către agentul economic.

Pentru modulul Anatomia patologică şi fiziopatologia sunt alocate de 30 de ore.

Agentul economic:- desemnează un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi

dobândirea de către elev a competenţelor profesionale planificate pentru perioada

stagiului de pregătire practică

Tutorele:- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul

- urmăreşte dacă elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea

competenţelor profesionale planificate

- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă

- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de maistrul

instructor

- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de practică

- anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii practice cauzate de

eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărut


Condiţii de practică oferite de agenţii economici

6

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Partenerul de practică, respectiv agentul economic, are obligaţia respectării

prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a elevilor practicanţi

pe durata stagiului de instruire practică. Practicantului i se asigură protecţia socială

conform legislaţiei în vigoare, beneficiind de legislaţia privitoare la accidente de muncă

pe toată durata efectuării pregătirii practice.

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte

programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă

instruire. Pe durata stagiului său practicantul respectă regulamentul de ordine interioară

al partenerului de practică. Practicantul are obligaţia de a respecta normele de

securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului

de practică înainte de începerea stagiului de practică.


7

5. Instrumente de lucru necesare

desfăşurării practicii


8

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIACOMPETENŢA 12.1. – Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1Necropsia . Sala de necropsie

Necropsia este manopera prin care se realizează deschiderea cadavrelor,

examinarea ţesuturilor şi organelor, notarea modificărilor anatomopatologice constatate,

interpretarea lor cu scopul de a stabilii cauza morţii şi condiţiile în care s-a produs.

Necropsia se execută într-un loc special amenajat numit sală de necropsie care

trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

- să aibă pardoseală de gresie sau mozaic

- mese de faianţă

- pereţi de faianţă până la înălţimea de 1,5 m

- sursă de apă

- scurgere

- mijloace de dezinfecţie adecvate


Este interzisă necropsia acolo unde au murit animalele, deoarece există riscul ca germenii

patogeni să se răspândească în mediul exterior, contaminând şi alte animale

9


FIŞA DE LUCRU NR.1ACTIVITATE PRACTICĂ- AGENTUL ECONOMIC

RECUNOAŞTEREA INSTRUMENTARULUI FOLOSIT LA NECROPSIE Sarcini de lucru:

a. Recunoaşteţi tipurile de bisturie folosite la necropsie.

2. Indentificaţi şi alte tipuri de instrumente folosite de agentul economic :………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


10


FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

Semnele morţii şi modificările cadaverice

Moartea se produce atunci când schimbul de materie şi energie dintre un

organism şi mediul lui de viaţă se întrerupe. Animalul încetează de a mai trăi şi în locul

vieţii se instalează moartea. Corpul animalului trece în stare de cadavru.

Semnele morţii Modificări cadaverice


- suprimarea respiraţiei şi a

bătăilor cordului

- încetarea oricărei mişcări

- suprimarea contracţiilor

musculare

- animalul cade în poziţii

decubitale neobişnuite

- dispariţia reflexelor oculo-

palpebral şi cutanat

- încetarea secreţiilor

lacrimale, salivare, lactate

- uscarea corneei şi

zbârcirea suprafeţei ei.

1. Acidifierea organismului

2. Răcirea cadavrului

Aceasta constă în scăderea

temperaturii cu 1º pe oră

3. Rigiditatea cadaverică

Înţepenirea cadavrului prin

contractura puternică a muşchilor

4. Modificările post-mortale

Hipostaza

Coagularea sângelui

Hemoliza

5. Descompunerea cadaverică

11


FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1EFECTUEAZĂ NECROPSIA LA MAMIFERE ŞI PĂSĂRI

Etapele necropsiei la pasăre

La păsări necropsia presupune următoarele etape:

deplumarea părţii ventrale a cadavrului ,

jupuirea tot numai în această zonă.

peretele abdominal se taie pe linia mediană până la cloacă,

se deschide cavitatea abdominală,

se deschide cavitatea toracălă,

examinarea masei gastro- intestinale.

examenul organelor interne

observarea eventualelor modificări

întocmirea actului de necropsie


12


FIŞA DE LUCRU NR.2EFECTUEAZĂ NECROPSIA LA MAMIFERE

A.Fixarea cadavrului B. Jupuirea

C. deschiderea cavităţii toracice D. deschiderea cavităţii abdominale

A. Fixarea cadavrului în poziţie dorso-lombară

B. Jupuirea se face cu grijă pentru a nu deteriora pielea, observând în acelaşi timp

ţesutul conjunctiv subcutanat, ganglionii limfatici superficiali, cavitatea bucală,

limba,

C. Deschiderea cavităţii toracice şi examenul plămânilor notând eventualele

modificări

D. Deschiderea cavităţii abdonimale prin două incizii ale musculaturii inferioare

abdominale, examinând lichidul peritoneal şi viscerele notând eventualele

modificări.


13


FIŞA DE LUCRU NR.3

Sarcini de lucru:1. Realizaţi necropsia unui păsări.

2. Completaţi în tabelul de mai jos etapele acesteia, instrumentarul folosit şi

acţiunile desfăşurate:

ETAPE INSTRUMENTARUL FOLOSIT ACŢIUNI DESFĂŞURATE

2. Complaţi actul de necropsie ataşat :

FOARTE IMPORTANT!!!

Înainte de examinarea organelor cu modificări, citiţi cu atenţie fişele de documentare Lucraţi în perechi

Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării

Ataşaţi fiţa de lucru la portofoliul personal


14

INSPECTORATUL SANITAR VETERINAR

AL JUDEŢULUI………………………………..

CIRCUMSCRIPŢIA SANITAR-VETERINARĂ

ACT DE NECROPSIEAstăzi…………………………………………..

Subsemnatul dr. medic veterinar………………………………….asistat

de…………………….domiciliat în ………………………..satul…………………….( strada

………………..nr………………………….) , am procedat la necropsia unui cadavru

(specia…………,proprietatea……………………din

comuna…………………………..satul………….strada…………nr.). Necropsia s-a

efectuat în locul ………………..constatând următoarele :

I. Semnalmente –anamneză

Animalul(specia)…………………..rasa…………………..sexul……………

vârsta…………culoarea…………….semne particulare……………………s-a

îmbolnăvit în ziua de ………….luna……………prezentând următoarele semne :

A fost prezentat la medicul veterinar (dispensar) ……………………în ziua de

……..s-a stabilit diagnosticul de …………….şi a fost tratat cu……..fiind înscris în

registrul de consultaţie sub nr………..Animalul a murit în ziua de …………..la

domiciliul proprietarului ( se va arăta locul).

II. Examenul exterior al cadavrului

a) Starea de întreţinere…………………….

b) Aspect exterior……………………(modificările cadaverice părul,copitele,

pielea, mucoasele aparente şi ganglionii limfatici superficiali, eventualele leziuni externe,

orificiile naturale).

III. Examenul cavităţilor, în general şi modificările anatomopatologice :

a) Examenul cavităţii bucale şi aregiunii cervicale ( placa dentară, limab,

faringele, amigdalele, laringele, glandele salivare, pungile guturalela cal

ganglionii limfatici regionali, esoafgul, traheea, tiroida, paratiroida, timusul).


15

b) Examenul cavităţii toracice şi poziţia organelor , pleura, pulmonii, bronhiile,

traheea, sacul pericardic, cordul, vasele sanguine şi limfatice, ganglionii

regionali.

c) Examenul cavităţii abdominale, conţinutul şi poziţia organelor ( splină,

ficat, pancreas, stomac şi intestine, suprarenale, rinichi şi uretere).

d) Examenul cavităţii pelvine ( vezica urinară, rectul, aparatul genital, ovareşi

oviducte, uter, vaginglanda mamară, testicule, canal şi vezicule seminale,

canal uretral şi penisul).

e) Craniul, cavităţile nazale, sinusurile, globii oculari, cavitatea craniană cu

meningele şi măduva

f) Aparatul locomotor ( muşchii scheletului, tendoanele, vasele, articulaţiile).

IV. Probe trimise la loborator.

V. Rezultatul examenelor speciale.

a) diagnostic anatomopatologic

b) diagnostic bacteriologic

c) diagnostic parazitologic

d) diagnostic parazitologic

e) diagnostic histologic

VI. Cauza morţii

VII. Concluzii

Necropsia a fost efectuată de………………………………..

Au asistat la necropsie…………………………………..


16

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIACOMPETENŢA 13.2. – Analizează modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice şi a lichidului interstiţial


Investigarea tulburărilor locale ale circulaţiei sanguine

Modificările locale ale circulaţiei sanguine sunt cauzate în special de modificarea

permeabilităţii vaselor şi de schimbări în compoziţia normală a sângelui.Principalele

tulburări ale circulaţiei sanguine sunt: ischemia (anemia), congestia, hemoragia, tromboza, embolia, infarctul

Denumirea bolii Cauzele Modificările organelorIschemia constă în scăderea sub normal a cantităţii de sânge dintr-un ţesut sau organ

- orice factor care îngreunează afluxul de sânge dintr-o zonă vascularizată (produce astuparea parţială a lumenului vascular

- volumul se micşorează faţă de normal

- culoarea este palidă

- consistenţa creşte , organele anemiate sunt indurate

- pe secţiune se scurge foarte puţin sânge

- temperatura locală este scăzută

Congestia constă în creşterea cantităţii de sânge dintr-un ţesut sau organ

- creştere a debitului sau irigaţiei sanguine prin dilatarea vaselor

- încetinirea circulaţiei într-o zonă prin compresiuni pe vase

- volumul şi greutatea cresc faţă de normal

- culoarea este roşie-purpurie

- pe secţiune se scurge din abundenţă sânge

- temperatura locală este crescută


17



Hemoragia reprezintă scurgerea sângelui în afara unui vas şi trecerea lui în ţesuturi, în

cavităţi sau în afara corpului.

Cauzele produceri hemoragiilor:

Ruperea peretelui vascular

Alterarea foarte fină a peretelui vascular

Alterarea din afară a peretelui , roaderea sau necroza lui lentă

Clasificarea hemoragiilor:

1. după locul unde se varsă sângele

Hemoragii interne

Hemoragii externe

2. după vasul din care a ieşit sângele

Hemoragii arteriale

Hemoragii venoase

Hemoragii capilare

3. prin rupere vasculară

4. prin roadere pe dinafară a pereţilor vasculari

denumirea hemoragiilor se face adăugând sufixul ragie la denumirea latină a organului

din care se scurge sângele ex: gastroragie= hemoragie în stomac

denumirea hemoragiilor din cavităţi se face folosind prefixul hemo ex:

hemotorax=hemoragie la nivelul toracelui


18


FIŞA DE LUCRU NR.1

Activitate practică – agentul economic

Studiu de caz

Tutorele de practică prezintă elevilor mai multe organe cu modificări

Sarcini de lucru:

1. Identificaţi tipurile de modificări ale organelor prezentate:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

2. Selectaţi organele care prezintă modificări de congestie şi pe cele care prezintă

modificări specifice ischemiei.

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………3. Completaţi un tabel în care să precizaţi modificările identificate la organele prezentate

FOARTE IMPORTANT!!!

Înainte de examinarea organelor cu modificări, citiţi cu atenţie fişele de documentare Lucraţi în perechi

Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării

Ataşaţi fiţa de lucru la portofoliul personal

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIACOMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile


19

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1ATROFIA

Sub acţiunea mai multor factori, variaţi, la nivelul celulelor şi ţesuturilor pot

surveni numeroase tulburări metabolice şi lezări structurale, urmate de anumite procese

reactive patologice de adaptare, reconstrucţie sau apărare. Aceste leziuni se pot întâlni

la nivelul diferitelor organe şi ţesuturi, fiind diagnosticate cu ocazia executării

necropsiilor. Dintre aceste leziuni amintim : atrofia, distrofia, necroza, gangrena

Atrofia : tulburare de metabolism care constă în micşorarea volumului şi greutăţii unui

ţesut sau organ.

Atrofii fiziologice

Clasificarea atrofiilor Atrofii patologice

Atrofiile fiziologice au drept cauză anumite stări normale, dar particulare.

Pentru a le indica , se foloseşte termenul de involuţie

Atrofiile patologice sunt provocate de compresii, inaniţie, inactivitate,dereglări

neuroendocrine

Aspectul organelor cu atrofii :

1. micşorarea volumului şi greutăţii

2. consistenţă crescută

3. reducerea funcţiei organului respectiv

DE REŢINUT !!!!!!!!!!!!!!!

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA


MODIFICĂRILE ATROFICE SUNT REVERSIBILE, DACĂ ACŢIUNEA AGENTULUI CAUZAL NU DUREAZĂ MULT. ÎN CAZ CONTRAR SE INSTALEAZĂ DISTROFII ŞI NECROZE

20

COMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile


NECROZANecroza reprezintă încetarea vieţii celulelor dintr-o zonă mai mare sau mai mică

din organism. Denumirea vine de la grecescul necro=moarte

Cauze:-fiziologice

- patologice

Clasificarea necrozelor:1. necroze fiziologice – numite şi micronecroze, se produc ca procese obişnuite,

într-un organism sănătos şi ele sunt reprezentate prin moartea elementelor

figurate din sânge ţi necroza celulelor stratului superficial al epidermului

2.necroze patologice

Necroza de coagulare sau netedă

Necroza de cazeificare Necroza de lichefiere, de colivaţie sau umedă

- apare în toate ţesuturile şi organe

- focare mici, miliareîn unele cazuri focare mari

-culoare ştearsă, gălbuie- cenuşie ca a lutului

-consistenţă sfărâmicioasă

- aspect mat, murdar

- se întâlneşte în procesele tuberculoase

- ţesutul cazeificat conţine substanţe grase

- aspect brânzos

- culoare albă-gălbuie

- consistenţă friabilă

- poate suferi procese de lichefiere, prin intervenţia microbilor de asociaţie

- se întâlneşte în sistemul nervos

- cantitate mare de lichide în zona necrozată

- consistenţă gelatinoasă


21



GANGRENA. TIPURI DE GANGRENĂ

Gangrena reprezintă necroza ţesuturilor şi organelor care vin în contact cu exteriorul.

Forme de gangrenă

Gangrena uscată Gangrena umedă Gangrena gazoasă- apare în zone cu circulaţie terminală

- teritoriul se mumifiază

- capată culoare brună-negricioasă

- se constată mărirea volumului teşutului gangrenat

- scăderea consistenţei acestuia

-scurgerea unui lichid cenuşiu sau brun-verzui, cu miros putred

- apare în profunzimea maselor musculare

- zona de gangrenă are culoare roşie- negricioasă

- la palpaţie este crepitantă

Gangrenele septice şi mai ales gangrena gazoasă sunt deosebit de grave, terminându-se adesea cu moartea animalului prin intoxicaţie.


22


FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1INFLAMAŢIILE

Inflamaţia este un proces complex de reacţii adaptive reflexe ale organismului,

faţă de diverşi factori patogeni, proces care constă în modificări structurale şi

funcţionale,locale şi generale..Denumirea vine de la cuvântul latin infalmatio = aprindere.Morfologia şi fiziopatologia inflamaţiei.

Modificările care survin în procesul inflamator variază în funcţie de :

agentul patogen

reactivitatea organismului

organul sau ţesutul în cauză

Numeroasele procese simple , care alcătuiesc procesul complex inflamator se poate

clasifica în trei categorii şi anume:

- modificări alternative

- modificări exudative sau de circulaţie

- modificări proliferative sau productive

Modificări alternative - în zona inflamată se produc importante modificări ale metabolismului celular

Modificări exudative sau de circulaţie - constau în vasodilataţie, congestie, creşterea

permeabilităţii pereţilor vasculari şi diapeteză.

Modificări proliferative sau productive - apar fie la începutul procesului inflamator, fie

mai târziu, când începe să scadă intensitatea acţiunii agentului cauzal, iar procesul merge spre cronicizare


23

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIACOMPETENŢA 13.3. – Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.2

SEMNELE INFLAMAŢIILORProcesul inflamator se manifestă prin:1. semne locale – sunt caracteristice şi uşor de observat

Roşeaţa (rubor) - primul semn clinic al inflamaţiei

- se produce hiperemia activă care explică înroşirea zonei

Tumefierea (tumor) - creşterea volumului teritoriului inflamat

- acumularea de exudat în ţesutul supus acţiunii agentului patogen

- înmulţirea masivă celulară contribuie la mărirea volumului şi la culoarea albicioasă a zonei

Căldura locală (calor) - creşterea temperaturii în focarul inflamator se datorează stării de hipertermie

- creşterea locală a temperaturii se sesizează prin contact cu dosul palmei

Durerea (dolor) - sensibilitatea zonei fiind mai crescută

Tulburarea funcţiei(functio lesa) - este expresia modificărilor survenite în zona

inflamată

( modificări de metabolism, degenerări, necroze)

2. semne generale- sunt exprimate prin tulburări care cuprind întreg organismul


febră abatere Lipsa poftei de mâncare

Congestia mucoaselor aparente

24


FIŞA DE DOCUMENTARE NR.4CAUZELE INFLAMATIILOR

Procesul inflamator poate fi provocat de factori foarte variaţi. Aceştia pot fi sistematizaţi în factori exogeni şi endogeni.


Factorii inflamatori exogeni

Factori mecanici

Factori fizici

Factori chimici

Factori biologici

traumatismele - frigul

- căldura

dacă

depăşesc o

anumită

limită

suportabilă

- acizi

- baze

-medicamente

iritante cu

aplicaţie

cutanată

- bacterii

- virusuri

- ciuperci

microscopice

25


FIŞA DE LUCRU NR. 1

Sarcini de lucru:

1. Identificaţi pe organele prezentate modificările de metabolism.

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

2. Selectaţi organele care prezintă gangrenă gazoasă şi descrieţi modificările

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

.

Sugestii . Tutorele de practică pune la dispoziţia elevilor mai multe organe ( ficat,

plămân) proaspete sau sub formă conservată care prezintă modificări de metabolism

Lucraţi pe grupe Respectaţi regulile de protecţia muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal


26


FIŞA DE LUCRU NR. 2STUDIU DE CAZ – AGENTUL ECONOMIC

Sarcini de lucru:2. Studiaţi cu atenţie animalele din ferma agentului economic şi identificati-le

pe cele care prezintă semne locale specifice inflamaţiilor………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Completaţi în tabel de mai jos semnele locale specifice inflamaţiilor identificate.



27

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIACOMPETENŢA 13.4. – Investighează procesele bioplastice

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1CLASIFICAREA PROCESELOR BIOPLASTICE

Organismul animal este adesea pus în condiţii de mediu neobişnuite, la care nu

se poate adapta numai cu ajutorul mijloacelor normale de adaptare de care dispune în

mod normal. În aceste condiţii în care adaptarea normală nu mai poate asigura buna

desfăşurare a activităţilor vitale, organismul recurge la adaptarea pa, adică la o serie de

modificări structurale şi funcţionale ce se produc în diferite ţesuturi şi organe.

Clasificarea proceselor bioplastice:

Cauzele care determină procesele bioplastice:

a. Cauze mecanice

b. Tulburări de metabolism

c. Tulburări hormonale

d. Carenţe vitaminice


Procese bioplastice

hipertrofia regenerarea cicatrizarea

28


FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2HIPETROFIA

Hipertrofia reprezintă un proces de adaptare, caracterizat prin creşterea în volum şi greutate a unui ţesut sau organ, datorită creşterii în volum a celulelor lui.Cauzele care produc hipertrofia.:

patologice care determină o suprasolicitare a unui organ ( ex. atrofia unui

rinichi determină suprasolicitarea celuilalt).

fiziologice care determină suprasolicitarea unui organ pe o perioadă

determinată ( ex. uterul şi glanda mamară în timpul gestaţie şi lactaţiei)

hipertrofia fiziologică este determinată de cauze fiziologice

hipertrofia patologică adevărată este rezultatul creşterii în volum şi greutate a

elementelor proprii unui ţesut sau organ

hipertrofia falsă sau pseudohipertrofia este creşterea în volum şi greutate a

unui ţesut sau organ, ca urmare a dezvoltării excesive, nu a paranchimului

propriu, ci a ţesutului conjunctiv interstiţial


Clasificarea hipertrofiilor

fiziologice Patologiceadevărate false

29


FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1REGENERAREA

Regenerarea este un proces progresiv de adaptare, care constă în refacerea celulelor şi ţesuturilor distruse şi înlocuirea lor cu elemente noi.Cauze:

1. fiziologice

2. patologice

Clasificare:

regenerare fiziologică

regenerare patologică

Factorii care influenţează regenerarea:

gradul de evoluţie filogenetică a animalului

gradul de diferenţiere a ţesutului distrus

reactivitatea organismului şi întinderea zonei care care trebuie înlocuită

Urmările regenerării pentru organism:

regenerarea patologică contribuie la adaptarea organismului faţă de acţiunea

vătămătoare a unor factori.


30


FIŞA DE LUCRU NR.1

Sarcina de lucru.

1. Selectaţi organele care prezintă hipertrofie………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Identificaţi urmările regenerării pentru organism …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

FOARTE IMPORTANT !!!!!



31

6. Modalităţi de organizare a evaluăriiEvaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, întegrat întregului

proces de învăţamânt, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului predării-învăţării.În timpul derulării stagiului de pratică, tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică vor evalua elevul practicant în permanenţă pe baza unei fişe de observaţie / evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea unităţii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară a unităţii etc.)La finalul modulului / stagiului de practică tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către elevul practicant pe baza unei probe practice însoţită de fişa de observaţie / evaluare şi a unei probe orale / interviu. Evaluarea finală se va organiza la agentul economic.Proba orală / interviul constă în prezentarea potofoliului de practică al elevului.Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând o informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de elev în timp. Maistrul instructor sau tutorele de practică discurtă cu elevii ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă de-a lungul desfăşurării stagiului de practică. Evaluarea portofoliuluiîncepe de obicei prin explicarea de către maistru instructor, la începutul perioadei , a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Maistrul instructor şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trbuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. De aceea maistrul instructor sau tutorele de practică va reaminti aproape zinic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă.Ce va conţine un portofoliu ?Portofoliul va conţine:- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe, etc. şi numărul paginii la care se găseşte);- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importană fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului cu privire la subiectul respectiv;- fişe de documentare, fişe de lucru;- lucrările pe care la face elevul individual sau în grup;


32

- fişe individuale de studiu;- rezumate;- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii sai;- reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;- jurnal de practică;Evaluarea portofoliului se va face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:

Nr. crt.

Criterii de apreciere şi indici Da Parţial Nu Observaţii

1PREZENTARE:- dacă este complet- estetica generală

2

LUCRĂRI PRACTICE:- adecvarea la scop- eficienţa modului de lucru- rezultatul lucrărilor practice- dacă s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficientă a sarcinilor

3

REFLECŢIILE ELEVULUI:- reflecţii asupra propriei munci- reflecţii despre lucrul în echipă (dacă este cazul)- aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată.

4 CRONOLOGIE:- punerea în ordine cronologică a materialelor.

5

AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activităţii desfăşurate- concordanţa scop-rezultat- progresul făcut- nota pe care crede că o merită

6 ALTE MATERIALE:- calitatea acestora- adecvarea la tema propusă- relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică.


33

ANEXE

Model de pagină de jurnal

1. EXPERIENŢA – Ce s-a întâmplat ?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. IDENTIFICARE – Ce a fost important pentru mine în această activitate ?........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. ANALIZA – De ce a fost important pentru mine?......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. GENERALIZARE – Ce am învăţat (reînvăţat), cum voi aplica acest lucru şi cum îl voi folosi ?

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................

Notă: Jurnalul de practică va fi parte din portofoliul elevului


34

MODEL ACORD DE PRACTICĂ

În perioada....................................... elevii

1.......................................................

2.......................................................

3.......................................................

4.......................................................

5.......................................................

6........................................................

7........................................................

8........................................................

9.......................................................

10.......................................................

11.......................................................

12.......................................................

13.......................................................

14........................................................

15.......................................................

16........................................................

De la unitatea şcolară........................................................................................Calificarea..........................................................................................................,vor efectua orele de instruire practică comasată la.......................................................................................................................

În această perioadă elevii practicanţi vor urmări realizarea obiectivelor generale şi specifice înscrise în Ghidul de practică, vor îndeplini activităţile oferite


35

de agentul economic corespunzător orelor de instruire teoretică, într-un program de; 30 ore, 5 zile pe săptămână.

Sub îndrumarea unui specialist, tutore/îndrumător de practică, desemnat de unitatea şcolară.

Obiectivele cuprinse în program şi activităţile stabilite prin Curriculumul şcolar şi Standardele de Pregătire Profesională pentru realizarea acestor obiective, în perioada stagiului de practică, sunt următoarele:Obiective......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Activităţi....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

La încheierea stagiului de prectică elevii vor primi din partea tutorelui/ îndrumătorului de practică calificativul care se va înscrie în fişa individuală de evaluare.

Reprezentant agent economic/instituţie Îndrumător/instructor de practică

Elev


36

Fişă de observaţie

Elev…………………Clasa…………………..

Nr crt Locul de instruire

Data ora Tipul activităţii

Evaluare Semnătură instructor


37

EVALUAREA ACTIVITĂŢII ELEVULUI ÎN PERIOADA DE PRACTICĂ/LABORATOR DE SPECIALITATE

Elevul...................................................................................................

Clasa.........................................Grupa..............................................

a efectuat perioada de practică / laborator la.........................................................

..............................................................................................................................

Având în vedere următoarele criterii:

Folosirea eficientă a timpului de lucru (prezenţa, punctualitatea, respectarea

programului de lucru, rezolvarea la timp a sarcinilor)

Se acordă calificativul:

1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Atitudinea faţă de instituţie (interesul faţă de întreaga activitate, atitudine corectă,

profesională faţă de membrii colectivului şi faşă de îndrumător)


1.Foarte bine 2.Bine 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Interesul pentru dobândirea competenţelor necesare profesiei (seriozitate,

conştiociozitate în activitatea zilnică, preocupare de învăţa cât mai mult din experienţele

practice, deprinderea lucrului în echipă, capacitatea de a aplica teoriile învăţate, spirit de

iniţiativă, seriozitate)



38

1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient

Recomandări pentru elev...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Alte observaţii...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

tutore / instructor de practicăData


39

EVALUAREA LOCULUI DEINSTRUIRE PRACTICĂ /

Elevul...............................................................................................

Clasa............................................................Grupa.......................................

Locul de instruire..........................................................................................

În ce măsură consideraţi că perioada de instruire practică / laborator v-a fost utilă:în mare măsură

în mică măsură

prea puţin

Care au fost aspectele pozitive ale acestei perioade ?............................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

................................................................................................................................

..................................................................................................................................

Care au fost aspectele negative ale instruirii ?.....................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

..................................................................................................................................

..................................................................................................................................

Cum aţi colaborat cu îndrumătorul / instructorul de practică / laborator ?.............................................................................................................................................

............................................................................................................................................


40

Cum apreciaţi calitatea instruirii practice în această perioadă?foarte bună

bună

satisfăcătoare

insufucuentă

Consideraţi că acest loc de instruire poate fi recomandat şi altor colegi ?

DA Nu

Vă rugăm să adăugaţi un comentariu pe care consideraţi necesar să ni-l comunicaţi în legătură cu această activitate de instruire..............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.....................................................................................................................................


41

Jurnalul de practică al elevului

Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul

reflectează analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate în timpul enului şcolar.

Jurnalul este, alături de fişa de evaluare a activităţii elevului, unul din principalele

instrumente de apreciere a activităţii practice a acestuia.

Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic cele mai importante

aspecte ale activităţii practice, precul şi aspecte legate de:

prezentarea unităţii şcolare: tipul şi profilul, gama de servicii oferite, categoriile de

beneficiari, cadrul legislativ în baza căruia funcţionează instituţia, schema de

personal;

prezentarea activităţilor desfăşurate de către elev;

relaţiile elevului cu instructorul de practică şi cu ceilalţi membrii ai personalului;

prezentarea lucrărilor la care a lucrat elevul, întocmirea unui plan de muncă,

urmărirea planului de muncă, evaluări curente şi finale, aspecte pozitive şi negative

ale lucrărilor efectuate;

evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii elevului;

autoevaluarea activităţilor, aspecte care se cer îmbunătăţite pe viitor.

Obiectivele jurnalului de practică:

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13 –ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA


Din perspectiva elevilor- formarea unor deprinderi de redactare a propriilor observaţii

- dobândirea unui limbaj specific activităţii de instruire

- păstrarea riguroasă a informaţiilor

- evidenţa progreselor făcute

42


Din perspectiva îndrumătorului de practică - păstrarea evidenţei activităţilor practice

- monitorizarea progreselor făcute de elevi

- evaluarea gradului de adecvare a activităţilor practice la obiectivele

de învăţare ale elevilor

43

Portofoliu de practică

Portofoliul reprezintă o metodă complementară de evaluare, care permite

evaluarea elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El reprezintă o culegere de

documente în care fiecare elev poate să prezinte într-un mod sistematic calificativele,

rezultatele, experienţele, precum şi lucrări personale, pe care le-a dobândit de-a lungul

unei perioade de învăţare.

Structura portofoliului poate fi stabilită împreună cu elevii, odată cu anunţarea

tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care oferă posibilitatea elevilor de a-şi

monitoriza progresul şi de a lua parte la propriul proces de învăţare.

Portofoliul de practică se întocmeşte pe parcursul desfăşurării acestor activităţi şi are

rolul:

1. de a reflecta activitatea desfăşurată de elev;

2. de a sprijini elevul în viitoarea sa activitate.

Portofoliul de practică conţine documente şcolare model, elaborate de profesor,

maistru instructor şi preluate din portofoliul profesorului şi documente elaborate de elev

pe parcursul activităţilor, pentru activităţile realizate.

Portofoliul de practică/ laborator va conţine:

• caietul de practică / laborator, cu evidenţa activităţilor desfăşurate;

• fişele de lucru;• fişe care ilustrareză metodica rezolvării unor probleme;• teste de evaluare aplicate la clasă;

• bibliografia utilizată pentru pregătirea lecţiilor;

• materiale elaborate în cadrul participării la elaborarea unor proiecte.

Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev iar informaţiile din acest ghid pot fi utilizate în elaborarea ghidului elevului.

Consultaţi profesorul pentru a vă indica bibliografia de studiat, cu folosirea

resurselor (bibliotecă, internet).


44

Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi

competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.

Elevul va păstra permanent acest portofoliu, îl va completa la zi cu ultimele

dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l va prezenta atât evaluatorilor

externi cât şi la susţinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.


45

BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum clasa a XI RD, Domeniul Agricultură, calificarea – Tehnician veterinar

2. Licperta, E., şi colaboratorii ( 1988), Patologie veterinară şi controlul sanitar veterinar al alimentelor, Bucureşti, Editura Ceres,

3. Maria, M. , şi colaboratorii, (1993), Îndrumător de lucrări practice pentru meseria veterinar, Bucureşti, Editura Ceres,

4. Standarde de Pregătire Profesională clasa a XI RD, Domeniul Agricultură, calificarea – Tehnician veterinar


46


47


48


49


50


51

Anatomie patologica si fiziopatologie.doc

Documents

Transcript of Anatomie patologica si fiziopatologie.doc