Anatomie Patologica

185
PROIECT POS DRU/63/3.2./S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă Avizat CMR, PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ

description

curs

Transcript of Anatomie Patologica

Page 1: Anatomie Patologica

PROIECT POS DRU/63/3.2./S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”

Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL

UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS(MANUAL)

PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ

Page 2: Anatomie Patologica

ANATOMIE PATOLOGICA

POSDRU

Page 3: Anatomie Patologica

• Intocmit de:

• Prof. Dr. Rodica Anghel

• Dr. Ofelia Suteu

• Dr. Mihaela Galatir

• Dr. Bogdan Fetica

• Cerc. St. Luciana Neamtiu

• Dr. Florian Nicula

Page 4: Anatomie Patologica

DEFINIŢIA OMS A SCREENING-ULUI

• Acţiune de profilaxie secundară

• identificarea prezumptivă precoce, a persoanelor afectate de o problemă de sănătate latentă, necunoscută (boală, condiţie precursoare, susceptibilitate la boală) sau prezentând factori de risc, prin

• efectuarea unui test, examinare sau altă tehnică de investigaţie,

• aplicabilă rapid, în masă

Page 5: Anatomie Patologica

DEFINIŢIA SCREENING-ULUI

• persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase

• persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice, iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat

• Test screening = test diagnostic

Page 6: Anatomie Patologica

TEST SCREENING TEST DIAGNOSTIC

• Prezumpţie

• sănătate aparentă

• grupuri populaţionale

• sensibil, puţin specific (mulţi subiecţi suspecţi, multe rezultate fals pozitive)

• puţin costisitor

• testul pozitiv nu este urmat de tratament

• Certitudine

• simptome, semne

• Indivizi

• specific, mai puţin sensibil (utilizat după un test screening)

• uneori costisitor

• contribuie la decizia terapeutică

Page 7: Anatomie Patologica

OBIECTIVELE PROGRAMELOR SCREENING

• Reduc mortalitatea prematură

• scad morbiditatea

• ameliorează calitatea vieţii

Screening eficient

Page 8: Anatomie Patologica

PRINCIPIILE SCREENING-ULUIBENEFICIILE TESTĂRII

• Îmbunătăţirea prognosticului sau vindecarea

• tratament mai puţin radical

• economie de resurse (reducerea costurilor)

REACŢII ADVERSE

• Tratament în exces a anomaliilor la limită

• persoanele cu rezultate fals negative nu sunt depistate

• anxietate şi morbiditate pentru cei cu rezultate fals pozitive

• reacţii adverse posibile la efectuarea testului

Page 9: Anatomie Patologica

Practici curente de screening

Program organizat• Aplicarea organizată a activităţilor de

depistare precoce şi tratament în grupuri mari populaţionale

• Bazat pe criteriile ştiinţifice OMS

• Persoanele eligibile sunt convocate la testare

• Scop: reducerea mortalităţii prin cancer

Program oportunist• Testarea se efectuează la iniţiativa

personalului medical sau a pacientului, cu ocazia consultaţiei curente

Page 10: Anatomie Patologica

Programul organizat/oportunistAvantaje/inconveniente

Organizat Oportunist

Definirea populaţiei ţintă +++ -

Strategie de screening +++ -

Asigurarea acoperirii populaţiei ţintă +++ -

Asigurarea calităţii programului +++ -

Controlul calităţii programului +++ -

Evaluarea rezultatelor programului +++ -

Reducerea mortalităţii +++ -

Evitarea testelor în exces +++ -

Costul programului Crescut Scăzut

Raportul cost-eficienţă +++ -

Page 11: Anatomie Patologica

CRITERIILE OMS DE JUSTIFICARE A SCREENING-ULUIJUNGNER & WILSON, 1968

• Boală gravă, prevalenţă ridicată

• boală decelabilă în timpul fazei de latenţă

• cunoaşterea istoriei naturale a bolii

• test sau examinare eficientă disponibilă

• test acceptabil pentru populaţie şi sigur

• mijloace de diagnostic şi tratament disponibile

• tratament cu eficienţă demonstrată

• criterii prestabilite pentru administrarea tratamentului

• costul testării screening

• asigurarea continuităţii acţiunilor de decelare a cazurilor

Page 12: Anatomie Patologica

PERFORMANŢELE TESTULUI SCREENING

Page 13: Anatomie Patologica

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR DE SCREENING

SCREENING DE MASĂ (POPULAŢIONAL):

Aplicarea organizată a activităţilor de depistare precoce şi tratament în grupuri mari populaţionale

Programul organizat de screening include:1. componenta de testare – aplicarea testului screening

2. componenta de diagnostic: proceduri de evaluare diagnostică a rezultatelor pozitive la screening

3. componenta de tratament: toate cazurile confirmate beneficiază de cel mai bun tratament actual

4. strategia de screening: populaţia eligibilă, vârsta, frecvenţa, testul utilizat

Page 14: Anatomie Patologica

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR DE SCREENING

Planificarea şi implementarea unui program organizat:

• Decizia informată de a iniţia programul de screening

• Voinţă politică, cu susţinere financiară de către Ministerul Sănătăţii

• Program elaborat de către autorităţile în domeniul sănătăţii publice, conform unei politici la nivel naţional

• se bazează pe o strategie prestabilită

• implementarea depinde de serviciile clinice

• asigurarea nivelului minim de servicii de screening necesare pentru a reduce mortalitatea, la care se adaugă servicii de diagnostic şi tratament

• asistenţa medicală primară - rol şi contribuţie esenţială !!

Page 15: Anatomie Patologica

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR DE SCREENING

Planificarea şi implementarea unui program organizat:• posibilităţi adecvate în teritoriu pentru colectarea materialului de screening şi examinarea lui în

laborator

• Există o strategie de control al calităţii, pentru evaluarea materialului de screening şi a interpretării

• există posibilităţi adecvate de diagnostic şi tratament pentru cazurile confirmate, precum şi urmărirea în timp a indivizilor trataţi

• există un sistem bine structurat pentru managementul oricărei anomalii decelate şi pentru furnizarea informaţiei despre testul screening normal

• există protocoale de diagnostic şi tratament, care permit adoptarea măsurilor adecvate, în mod uniform, în funcţie de tipul leziunii, cu evitarea costurilor datorate excesului de teste

nenecesare

Page 16: Anatomie Patologica

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR DE SCREENING

Identificarea şi invitarea populaţiei ţintă

• Definiţia clară a populaţiei ţintă, pe baza incidenţei specifice pe grupe de vârstă, care permite identificarea grupelor cu cel mai mare risc.

• Posibilitatea identificării (listă nume, adrese) indivizilor eligibili cu ajutorul registrului populaţional, al listelor de vot, al rezultatelor recensământului local

• Măsuri de invitaţie a populaţiei ţintă la screening prin: scrisori de invitaţie, prin efortul personalului medical sau al voluntarilor de a recruta indivizii eligibili la testare, invitaţii prin intermediul mass-media, sau prin contactul populaţiei cu personalul medical în alte scopuri

Page 17: Anatomie Patologica

STABILIREA STRATEGIEI DE SCREENING

Strategia de screening, în conformitate cu normele europene:

- definirea populaţiei eligibile, beneficiară a programului de screening

- Stabilirea intervalelor de aplicare a testului screening, în caz de rezultat negativ

- Testul de screening utilizat

Page 18: Anatomie Patologica

SISTEMUL CHEMARE/RECHEMARE

• Sistemul de chemare-rechemare are ca scop îmbunătăţirea recrutării indivizilor pentru testare şi include:

- Evidenţa indivizilor eligibili, cu identificarea celor care nu au mai fost testaţi niciodată, a celor care au fost depistaţi cu anomalii şi nu au fost urmăriţi conform standardelor, precum şi a celor care necesită rechemare pentru screening-ul de rutină;

- Invitarea populaţiei eligibile la screening prin scrisori personalizate, semnate de medicul de familie

- indivizii care refuză participarea vor fi contactaţi, se va menţiona motivul refuzului. Indivizilor care în pofida recomandărilor medicului refuză insistent testarea, li se va solicita consimţământul scris pentru încetarea acţiunii de chemare la testare, care va fi păstrat în fişa de consultaţie

Page 19: Anatomie Patologica

SISTEMUL DE URMĂRIRE

Sistemul de urmărire – dispozitiv de siguranţă care asigură că toate acţiunile necesare au fost întreprinse pentru a oferi persoanelor testate îngrijirea necesară

- Întregul personal implicat în screening trebuie să cunoască modul de operare al sistemului

Scopul este de a asigura:• Trimiterea invitaţiilor pentru repetarea testelor în caz de rezultat pozitiv la testul iniţial;

• Intervenţia adecvată în caz de rezultat anormal;

• Urmărirea cazurilor până la finalizare.

Page 20: Anatomie Patologica

Strategii de culegere şi management al datelor

Utilizarea unei baze de date corespunzătoare• Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional

coerent, uniform şi de încredere, care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.

Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient, care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă

• Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizateset minim de date obligatorii şi standardizate

Page 21: Anatomie Patologica

ROLUL DIFERITELOR CATEGORII PROFESIONALE DE PERSONAL PARTICIPANTE LA SCREENING

Screening-ul cancerului colorectal:

• Specialişti în sănătatea publică, epidemiologi

• Personalul responsabil de efectuarea sigmoidoscopiei, colonoscopiei

• Personalul de laborator pentru efectuarea FOBT: medici, asistenţi

• Personalul din centrele de diagnostic şi tratament:

• Personal administrativ şi data manageri

• Medici de familie

Page 22: Anatomie Patologica

IMPORTANŢA CONTROLULUI CALITĂŢII PROGRAMULUI LA TOATE NIVELELE

• Obiectivul cheie al oricărui program de screening este furnizarea unor servicii de înaltă calitate, care să minimalizeze orice efecte adverse ale screening-ului. Reuşita şi succesul viitor al programului depind în mod hotărâtor de introducerea responsabilităţii la toate nivelurile, de desemnarea în mod clar a indivizilor responsabili de programul local de screening.

• Eficienţa programului nu poate fi evaluată corect decât de către un comitet de bilanţ, evaluarea reprezentând o componentă de bază a activităţilor programului şi a mecanismelor de asigurare a calităţii

• Pentru ca un program screening să fie cât mai eficient posibil, este esenţial să fie supus periodic bilanţului multidisciplinar la toate nivelurile, iar efectele şi indicatorii programului să fie monitorizaţi în mod constant

Page 23: Anatomie Patologica

EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING

Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia:

- componentele programului- evaluare operaţională

- rezultatele -evaluarea impactului programului pe termen lung

Page 24: Anatomie Patologica

NORMELE EUROPENE

Page 25: Anatomie Patologica

EVALUAREA OPERAŢIONALĂ

Aspecte administrative şi organizatorice care măsoară:• acceptabilitatea programului

• raportul cost- eficienţă

• diagnosticarea şi tratamentul cazurilor depistate

• predicţia cazurilor

Page 26: Anatomie Patologica

European guidelines for quality assurance in colorectal cancer screening and diagnosisFirst Edition 2010

Page 27: Anatomie Patologica

EVALUAREA IMPACTULUI

• Rezultate intermediare, disponibile în primii ani: - creşte procentul de cazuri detectate în stadii incipiente

- reducerea fatalităţii la indivizii testaţi

- reducerea complicaţiilor

- reducerea recurenţelor sau a metastazelor

- îmbunătăţirea calităţii vieţii la indivizii testaţi

• Rezultate pe termen lung: - reducerea mortalităţii

Page 28: Anatomie Patologica

18. ASPECTELE ETICE ALE SCREENING-ULUI

• Adeseori se promovează ideea că screening-ul aduce beneficii oricărei persoane supuse testului

• consimţământul informat: procedură, raportul risc/beneficiu (efectele rezultatelor FP şi FN), posibilitatea unui rezultat eronat, atitudinea în caz de rezultat pozitiv, necesitatea retestării

• obligaţie etică de a asigura controlul calităţii şi de a oferi tratament celor cu rezultate RP

Page 29: Anatomie Patologica

22. STRATEGIA DE SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI COLORECTAL

2 STRATEGII:

• decelarea sângelui ocult în materiile fecale: - Se redus cu ~ 50%

- risc de rezultate FP şi FN

- reduce mortalitatea cu 16-23% (studii experimentale)

- 50-74 ani, 1-2 ani

Page 30: Anatomie Patologica

22. CANCERUL COLORECTAL

• sigmidoscopia flexibilă: - Se 97%, Spe 99%

- Se ridicată şi pentru polipul adenomatos

- 3 - 5 – 7 ani, 50-74 ani

- SUA, Franţa , Marea Britanie, Suedia, Italia- programe organizate de screening

- screening familial- polipoza adenomatoasă familială

Page 31: Anatomie Patologica
Page 32: Anatomie Patologica
Page 33: Anatomie Patologica

25. SUPRAVIEŢUIREA RELATIVĂ LA 5 ANI. CANCERUL COLORECTAL

American Cancer Society• I – 74%

• IIA – 67%

• IIB – 59%

• IIC – 37%

• IIIA – 73%

• IIIB – 46%

• IIIC – 28%

• IV – 6%

American Joint Committee on Cancer• I – 93,2%

• IIA – 84,7%

• IIB – 72,2%

• IIIA – 83,4%

• IIIB – 64,1%

• IIIC – 44,3%

• IV – 8,1%

Page 34: Anatomie Patologica

STRATEGIA DE SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI DE COL UTERIN

European Guidelines for Quality Assurance in cervical cancer screening, Ediţia a 2-a

• Femei asimptomatice cu vârsta 25-65 de ani

• 1 test la 3-5 ani interval, dacă este normal

• Se includ femeile cu histerectomie subtotală, pentru afecţiuni benigne

Page 35: Anatomie Patologica

CANCERUL DE COL UTERIN

• Canada (sfârşitul anilor “40), SUA, Anglia, ţările nordice (Suedia, Finlanda, Danemarca, Islanda, exceptând Norvegia)

• cel mai eficient screening în Oncologie

• frotiul citovaginal Babeş Papanicolaou la 3 ani interval- previne 90% dintre carcinoamele scuamoase ale colului uterin, în cazul programelor organizate, prin decelarea leziunilor displazice

• scăderea incidenţei şi a mortalităţii în ţările care au adoptat programe screening

Page 36: Anatomie Patologica
Page 37: Anatomie Patologica

CANCERUL DE COL UTERIN

• Programe naţionale : Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda, Marea Britanie

• standarde europene elaborate în 1993, pentru asigurarea calităţii programelor organizate

• grupele de vârstă: 25-65 de ani, la 3-5 ani

• reduce mortalitatea cu 80%- studii observaţionale

• nu s-au efectuat studii experimentale

Page 38: Anatomie Patologica

CANCERUL DE COL UTERIN

• Nu se obţine eradicarea bolii

• Situaţia paradoxală în Marea Britanie, 1970 Se şi Spe diferit apreciate: 65-85%, 90-95%

• Se pentru decelarea adenocarcinomului- scăzută

• noi tehnologii: screening automatizat, cu citire rapidă a frotiurilor

• recoltarea citologiei în mediu lichid

• testarea HPV- identificarea grupelor la risc înalt: OR=400; metodă de screening,sau de urmărire a anomaliilor citologice

Page 39: Anatomie Patologica

TESTAREA HPV

• Anii “80

• tehnici: PCR, metode de hibridizare a acizilor nucleici

• Hybrid Capture system- detectarea calitativă a tipurilor de mare risc: 13 tipuri (16, 18, 31,33,35,39,45,51,52,56, 58, 59,68)

• Sensibilitate:75-100%, Spe mai redusă (85-96%) decât testul cito-vaginal

Page 40: Anatomie Patologica

CANCERUL DE COL UTERIN

• Ţările lumii a treia - dificultăţi economice-fără posibilitatea adoptării programelor

• inspecţia vizuală (IV) simplă şi după colorarea cu acid acetic 5%(coagulare reversibilă a proteinelor celulare) sau soluţie de Lugol iodine, cu decelarea schimbărilor de coloraţie

• avantaje: rezultat imediat; nu necesită laborator; nivel scăzut de infrastructură; personal medical şi paramedical;rezultatele-imediat, cu efectuarea testelor de confirmare

• dezavantaje: natura subiectivă a IV - evaluarea periodică a competenţei practicienilor; aplicare la femei <50 de ani

Page 41: Anatomie Patologica

23. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN

ROMÂNIA• 3200 cazuri noi pe an

• 1800 decese pe an

• Incidenţa – locul 2 după cancerul de sân

• Mortalitatea – locul 3 după cancerul de sân şi colorectal

• Incidenţa proporţională – 13.43%

• Mortalitatea proporţională -10.4%

Page 42: Anatomie Patologica

23. RATA BRUTĂ ŞI STANDARDIZATĂ PE VÂRSTĂ A INCIDENŢEI PRIN CANCER DE COL UTERIN, ROMÂNIA,

1982-2008

29,37

19,04

23,9

15,78

0

5

10

15

20

25

30

35

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2008

Sursa: Registrul Naţional de Cancer CCSSDM Bucureşti

Page 43: Anatomie Patologica

23. RATA BRUTĂ ŞI STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PRIN CANCER DE COL UTERIN, ROMÂNIA, 1959-2003

16.93

8

11.37

6.9

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1959 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

RBM RSM

Sursa: Registrul Naţional de Cancer CCSSDM Bucureşti; baza de date OMS

Page 44: Anatomie Patologica

STRATEGIA DE SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI DE SÂN

• Examen mamografic- detectează tumori în stadiu clinic nedetectabil

• reduce cu 30% mortalitatea prin cancer de sân (studii experimentale), control al calităţii• dublă incidenţă şi dublă citire

• Se- 75%, Spe-98,5%

• în ultimul deceniu-scăderea mortalităţii în ţările industrializate

• Mamografia - standarde europene: femei 50-69 ani, interval la 2-3 ani

• examinarea clinică

• autopalparea

Page 45: Anatomie Patologica
Page 46: Anatomie Patologica

57.7

21.9126.17

6.30

10

20

30

40

50

60

70

1959 1960 1965 1970 1975 1980 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

I MB

24. RATELE BRUTE ALE INCIDENŢEI (1982-2003) ŞI MORTALITĂŢII PRIN CANCER DE SÂN LA FEMEI

(1959-2003)

Sursa: Centrul Naţional pentru organizarea şi asigurarea sistemului informaţional şi informatic în domeniul sănătăţii

Page 47: Anatomie Patologica

24. INCIDENŢA SPECIFICĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ PRIN CANCER DE SÂN LA FEMEI, ANUL 2000

102.34

98.86

97.4698.66

8.612.59

111.61100.76

87.5982.44

78.6

51.91

20.35

0.35 0.820.15

0

20

40

60

80

100

120

5-9 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 >85

Page 48: Anatomie Patologica

24. INCIDENŢA CANCERULUI DE SÂN ÎN EUROPA, 2008

Page 49: Anatomie Patologica

24. CANCERUL MAMAR. SUPRAVIEŢUIREA RELATIVĂ LA 5 ANI

American Cancer Society:• 0 – 100%

• I – 100%

• IIA – 92%

• IIB – 81%

• IIIA – 67%

• IIIB – 54%

• IV – 20%

Page 50: Anatomie Patologica

ANATOMIE PATOLOGICĂ COL UTERIN

Dr. MIHAELA GALATIR

Page 51: Anatomie Patologica
Page 52: Anatomie Patologica

Diagnosticul anatomopatologic al leziunilor cervicale benigne

PATOLOGIA COLULUI UTERIN

MODIFICARI FIZIOLOGICE

• Jonctiunea scuamocilindrica• fetita prepuberala• pubertate, sarcina, anticonceptionale• - ectropion• - eroziune• metaplazie scuamoasa• - chiste de retentie – oua Naboth• - restaureaza pozitia jonctiunii scuamocilindrice

• Zona de transformare• 30 ani

Page 53: Anatomie Patologica

CERVICITELE

Etiologie• Neinfectioase

interventii chirurgicale, nasteri, diatermie, sterilete

• Infectioase

bacterii – streptococ, stafilococ, enterococ, gonococ

chlamidii – Chlamidia trachomatis

spirochete – sifilis

protozoare – Trichomonas vaginalis

Page 54: Anatomie Patologica

Cervicita acuta

Macroscopie• colul - rosu, tumefiat, edematiat

• prin orificiul cervical extern se scurge puroi

Microscopie• eroziuni

• infiltrat masiv cu PMN

• edem stromal

Page 55: Anatomie Patologica

Cervicita cronica

Macroscopie• mucoasa – rosie, tumefiata, granulara

MicroscopieStroma• infiltrat mononuclear

cervicita foliculara

Epiteliul• hiperplazie si modificari reactive cu atipii

• pierderea glicogenului (testul Schiller – negativ)

• confuzie cu displazia

• glandele endocervicale: metaplazie pavimentoasa

• stenoza glandelor cervicale datorita inflama]iei si fibrozei: dilatatii chistice (chiste Naboth)

Page 56: Anatomie Patologica

Diagnosticul anatomopatologic al leziunilor cervicale benigne - Tumorile benigne

Polipul endocervicalFrecventa•5 din femeile adultePatogeneza•proliferare focala exagerata a epiteliului endocervical si a stromeiPatologie•Macroscopie•mici si sesile sau voluminoase (5 cm), cind proemina prin canalul cervical•Microscopie•stroma laxa, fibromixoida, care con]ine glande endocervicale, adesea dilatate•inflamatie•metaplazie scuamoasaDate clinice•mici sangerari

LeiomiomulPatologie•Macroscopie•MicroscopieClinic•sangerari•prolabare in canalul cervical •dureri

Page 57: Anatomie Patologica

Diagnosticul anatomopatologic al leziunilor scuamoase cervicale premaligne

NEOPLAZIA SCUAMOASA INTRAEPITELIALA

Cuprinde• CIN I – displazia usoara• CIN II – displazia medie• CIN III – displazia severa si carcinomul in situ• CIN - practic intalnit in zona de transformare (epiteliu scuamos)• CIN III netratat - cancer invaziv la peste 1/3 din femei in decurs de 20 de ani

Criterii de diagnostic histologic• modificari ale celulelor individuale• anomalii ale organizarii celulare

Gradare determinarea fractiunii anormale a epiteliului (in termenii grosimii sale)

Page 58: Anatomie Patologica

NEOPLAZIA SCUAMOASA INTRAEPITELIALA

Gradul Extinderea implicarii

•CIN I 1/3 din epiteliul scuamos cervical•CIN II 1/3 - 2/3 din epiteliul scuamos cervical•CIN III > 2/3 din epiteliul scuamos cervical

- in CIN I si CIN II - dovezi microscopice de infectie cu HPV sub forma koilocitozei (vacuolizare perinucleara in celulele epiteliale, aspectul cutat al nucleilor), celule multinucleate

- mai putin frecvente in CIN III – unde s-a realizat probabil o integrare completa a secventelor de HPV in genomul celulelor gazda

Page 59: Anatomie Patologica

Bethesda: squamous intraepithelial lesion (SIL)

• low grade = CIN I + unele leziuni produse de HPV -LSIL- (este greu de deosebit CIN I de modificarile condilomatoase plane corelate cu HPV, ceea ce duce la supradiagnostic al CIN)

• high grade - CIN II + CIN III -HSIL

Page 60: Anatomie Patologica

Diagnosticul anatomopatologic al leziunilor glandulare cervicale premaligne

LEZIUNI GLANDULARE PRENEOPLAZICE Displazia glandulara CGIN : de grad redus si inalt

Adenocarcinom in situ AIS

Page 61: Anatomie Patologica

Diagnosticul anatomopatologic al carcinoamelor invazive ale colului uterin

CANCERUL DE COL UTERIN

Importanta• in urma cu 50 de ani – prima cauza de mortalitate prin cancer la femei;• astazi – locul 8 (SUA)

• SUA: 13.000 cazuri noi de cancer invaziv si 1 milion de stari precanceroase

• (neoplazii intraepiteliale de diferite grade)

Patogeneza• date epidemiologice

• factori de risc imprecis conturati

Rolul virusurilor papiloma• HPV DNA este detectat prin tehnici de hibridizare in aproximativ 80 % din cancerele cervicale si aproximativ 90% din condiloamele cervicale si leziunile precanceroase

• tipuri speciale de HPV se asociaza cu anumite leziuni ale colului

Page 62: Anatomie Patologica

CARCINOMUL INVAZIV

Varful incidentei se deplaseaza spre varste mai tinere; 40-45 ani – carcinom

invaziv, 30 ani - precursori de grad inalt.

Macroscopie•forma vegetanta

•forma ulcerativa

•forma infiltrativa

Page 63: Anatomie Patologica

Carcinoamele microinvazive

• T1a – carcinom invaziv diagnosticat numai microscopic

• T1a1 – invazie stromala max. 3 mm in profunzime si max. 7 mm extindere in suprafata

• T1a2 – invazie stromala in profunzime > 3 mm, dar max. 5 mm, cu o extindere orizontala de max. 7 mm

Page 64: Anatomie Patologica

CARCINOAMELE INVAZIVE

Microscopie

Carcinoame scuamoase•- cheratinizant (bine diferentiat)•- necheratinizat (moderat diferentiat)•- bazaloid•- papilar•- carcinoame verucoase•- “warthy•- lymphoepithelioma-like•- scuamotranzitional Adenocarcinoame•- mucinos: - endocervical• - intestinal• - celule “ in inel cu pecete”• - cu deviatie minima• - viloglandular•- endometrioid•- cu celule clare•- seros•- mezonefric

Page 65: Anatomie Patologica

CARCINOAMELE INVAZIVE

Alte tumori epiteliale :- carcinom adenoscuamos

- carcinom adenoid chistic

- carcinom adenoid bazal

- tumori neuroendocrine: - carcinoid - carcinoid atipic - carcinom cu celule mici - carcinom neuroendocrin cu celule mari

- carcinom nediferentiat

Page 66: Anatomie Patologica

METODE IMUNOHISTOCHIMICE ÎN DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR COLULUI UTERIN

Evidenţierea anticorpilor faţă de diferite proteine asociate ciclului celular al HPV, în cursul leziunilor displazice

Markeri de proliferare – din ţesut cervical prelucrat de rutină:

- Antigenul Ki-67 – anticorpi monoclonali MIB1; face distincţia între epiteliul atrofic cervical (negativ pentru Ki-67) şi epiteliul displazic sau neoplazic (pozitiv pentru Ki-67)

- Antigenul nuclear celular de proliferare

Imunodetectarea inhibitorului de kinază p16 – face distincţia între displazie şi alte

modificări neneoplazice ale colului uterin

Alţi markeri imunohistochimici: - anticorpi faţă de componentele membranei bazale

- Markeri endoteliali – Factorul VIII , CD31 , podoplanina

Page 67: Anatomie Patologica

Virusurile Papiloma Umane (HPV)

Incadrare: fam. Papovaviridae, genul A

Structura: - genom : AND dublu catenar

- capsida peste 100 de tipuri izolate , din care 40 implicate in infectii ano-genitale

Risc oncogenic : - scazut : 6 , 11 , 42 ,43 , 44 , 53

- inalt : 16 , 18 , 45 , 56 , 58 , 31 , 33 , 35 , 39 , 51 , 68

Page 68: Anatomie Patologica

INFECTIA HPV - CLASIFICARE

Sediul initial al infectiei; celulele bazale ale epiteliilor pavimentoase stratificate

Tipuri de infectie: 1. infectia latenta:- un numar redus de copii ale genomului viral raman in nucleu (epizomi), replicarea avand loc

doar odata cu a AND-ului celulei gazda

- lipsesc efectele citopatice ale infectiei virale

- identificare : biologie moleculara 2. infectia productiva:- replicareaADN-ului viral independent de cea a AND-ului gazdei, cu precadere la nivelul

straturilor superficiale si intermediare ale epiteliului

- rezulta cantitati mari de ADN viral

- efecte citopatice diagnosticabile cito- si histologic

Page 69: Anatomie Patologica

INFECTIA HPV

Oncogeneza:- proteinele virale E6 si E7 inactiveaza proteine supresoare importante (Rb, p53) care participa la reglarea ciclului celular

Epidemiologie:Prevalenta: - extrem de redusa la virgine

- max . : <25 ani si 25-34 ani

- la femei tinere active sexual, rata de detectie cumulata ar atinge 69%

Majoritatea femeilor expuse: infectii tranzitorii

O mica parte dintre femeile expuse: infectii persistente, cu risc de HSIL si de carcinom invaziv

Page 70: Anatomie Patologica

METODE DE DETERMINARE A INFECŢIEI CU HPV

Detectarea ADN HPV• PCR

• sistemul Hybrid Capture 2 - hibridizare a acidului nucleic pentru detectarea calitativă a ADN a 13tipuri carcinogenetice (proba A) şi 5 tipuri benigne de HPV (proba B) din frotiurile

cervico-vaginale Tipizarea HPV

Încărcătura virală HPV

Măsurarea integrării virale prin tehnica real-time PCR

Detectarea ARN HPV prin tehnica NASBA

Page 71: Anatomie Patologica

ROLUL BIOLOGIEI MOLECULARE ÎN DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR COLULUI UTERIN

Testarea HPV - avantaje:• Sensibilitate şi valoare predictivă negativă 99-100%

• Sensibilitate înaltă pentru leziunile de tip scuamos şi glandular

•permite un control mai bun al calităţii, fără variabilitate intra şi interobservator

Page 72: Anatomie Patologica

ROLUL BIOLOGIEI MOLECULARE ÎN DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR COLULUI UTERIN

Testarea HPV - utilă în următoarele trei situaţii: • Ca test screening primar, unic sau în combinaţie cu frotiul cito-vaginal Babeş-Papanicolaou

pentru a detecta leziunile precursoare ale colului uterin;

• Ca test de triaj pentru selectarea femeilor cu leziuni citologice minore în frotiul cito-vaginal, care necesită teste diagnostice de confirmare şi tratament în consecinţă;

• Test de urmărire a femeilor tratate pentru leziuni de grad înalt cu terapie ablativă pentru a aprecia eficienţa tratamentului.

Page 73: Anatomie Patologica

ROLUL BIOLOGIEI MOLECULARE IN DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR COLULUI UTERIN

Metode de determinare a AND-HPV :- hybrid capture 2

- real time PCR

- Alte metode: DNA micro-array chips, determinarea mARN viral, etc.

Page 74: Anatomie Patologica

Organizarea laboratorului de anatomie patologică

- Personal medical: training adecvat

administrativ: secretariat, etc.

- Locatie: incaperi adecvate, mobilier

- Echipament tehnic

- Informatizare: inregistrare, elaborare rezultate

- Arhivare

Page 75: Anatomie Patologica

ORGANIZAREA LABORATORULUI DE ANATOMIE PATOLOGICA

Colectarea datelor: • cerinte standard : date privind pacientul, data intrarii probei, tipul materialului prelevat, raport

histopatologic

• datele histopatologice-comunicate registrului de cancer

Page 76: Anatomie Patologica

Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică

Controlul intern al calităţii:- Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator, protocoalele prevăzute şi

normele de securitate

- Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia

- Efectuarea de şedinţe regulate, pentru discutarea problemelor de ordin tehnic, pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile

- Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii, citotehnicienii, ginecologii, cu discutarea frotiurilor citologice, a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice

Page 77: Anatomie Patologica

Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică

Controlul extern al calităţii:

Educaţia continuă a personalului: - Participarea la simpozioane

- Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare

- Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi, a masteranzilor

Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale

Page 78: Anatomie Patologica

BIOPSIA CERVICALA

Scop: confirmarea diagnosticului clinic, citologic si colposcopic

Macroscopie

Tehnica

Diagnostic histologic

Page 79: Anatomie Patologica

BIOPSIA CERVICALA

Diagnostic anatomoparologic:- tipul de tesut

- prezenta/absenta leziunilor neoplazice, tipul acestora

Gradul leziunilor identificate- Leziuni scuamoase: CIN1-3, cc. invaziv

- Leziuni glandulare: CGIN, adenocc. Inv. . adenoscuamos

Page 80: Anatomie Patologica

BIOPSIA CERVICALA

Diagnostic anatomopatologic:- modificari HPV : Koilocitoza, diskeratoza

- marimea leziunii (mm)

- leziuni non-neoplazice

- reactie stromala: inflamatie, desmoplazie

Page 81: Anatomie Patologica

PIESA DE CONIZATIE

• Scop: diagnostic si curativ

• Macroscopie: descriere

• Tehnica: orientare, marcare, sectionare

• Diagnostic anatomopatologic: clasificarea OMS- gradul leziunilor neoplazice- localizarea leziunilor (uni/multifocala)- extinderea leziunilor- reactie stromala- interesarea microvasculara- relatia leziunilor cu marginile de rezectie- leziuni non-neoplazice asociate

Page 82: Anatomie Patologica

CHIURETAJUL ENDOCERVICAL

Scop:• evaluarea extensiei endocervicale a leziunilor scuamoase

• depistarea adenocarcinomului endocervical si a leziunilor precursoare

• evaluarea interesarii canalului endocervical de catre leziuni maligne extracervicale

Page 83: Anatomie Patologica

CHIURETAJUL ENDOCERVICAL

Macroscopie

Tehnica: sectiuni seriate

Diagnostic anatomopatologic: - prezenta glandelor endocervicale, a fragmentelor endometriale si a epiteliului scuamos

- Leziuni intraepiteliale scuamoase sau glandulare

Page 84: Anatomie Patologica

CHIURETAJUL ENDOCERVICAL

Diagnostic anatomopatologic- prezenta invaziei

- modificari stromale neoplzice si non-neoplazice

- prezenta si tipul proceselor inflamatorii

Page 85: Anatomie Patologica

Rolul anatomo-patologului în screeningul cancerului mamar

Dr.Bogdan Fetica IOCN

Page 86: Anatomie Patologica

Rolul anatomo-patologului în screeningul cancerului mamar

• Extragerea informației morfologice din materialului tisular obținut prin tehnici non-chirurgicale sau chirurgicale.

• Clasificarea leziunilor(morfologică și pTNM)

• Furnizarea de date morfologice importante în prognosticul și stabilirea tratamentului multidisciplinar(embolii vasculari, invazia perineurală etc.)

• Furnizarea de date privind biologia celulei tumorale(receptori hormonali, HER, Ki67 etc.)

Page 87: Anatomie Patologica

Tehnici biopsice utilizate în diagnosticul leziunilor mamare

Toate tehnicile biopsice au un singur scop:- extragerea de material biologic în scop diagnostic si terapeutic din leziunile suspecte din punct de vedere clinic și/sau imagistic.

Page 88: Anatomie Patologica

Tehnici biopsice utilizate în diagnosticul leziunilor mamare

Tehnici non-chirugicale: FNAC (fine needle aspirationn cytology) -citologia aspirativă pe ac fin

NCB(needle core biopsy)-biopsia pe ac

VANCB(vacuum assisted systems) sau mammotome.

Tehnici chirurgicale: Biopsia incizională + examen extemporaneu

Page 89: Anatomie Patologica

Relația anatomo-patolog radiolog, în patologia sânului

Anatomo-patologul trebuie să cunoască toate datele clinice și interpretarea imagistică a leziunii eșantionate.

Ex:masă spiculată, leziune stelată, masă bine delimitată (solidă sau chistică), microcalcificări (distribuția și tipul acestora), distorsiuni arhitecutrale,

Page 90: Anatomie Patologica

Corelarea descrierii radiologice cu diagnosticul anatomo patologic

Masă spiculată

- Carcinom invaziv

Leziune stelată

- Cicatrice radială

- Leziune sclerozantă complexă

- Carcinom invaziv

Page 91: Anatomie Patologica

Corelarea descrierii radiologice cu diagnosticul anatomo patologic

Masă bine delimitată:

- chist

- fibroadenom

- adenom

- hamartom tumoră phyllodes

- carcinom invaziv de grad înalt

- carcinom papilar intrachistic

- carcinom medular

- carcinom mucinos

Page 92: Anatomie Patologica

Corelarea descrierii radiologice cu diagnosticul anatomo-patologic

Microcalcificări de mari dimensiuni ramificate:Mastită plasmocitară DCIS

Microcalcificări de mari dimensiuni grupate:DCIS, LCIS, Necroză adipoasă, fibroadenom

Microcalcificări de mici dimensiuniAdenoză sclerozantă, DCIS de grad scăzut/intermediar

Distorsiune arhitecturalăCicatrice radială, atrofie, DCIS

Page 93: Anatomie Patologica

Corelarea descrierii radiologice cu diagnosticul anatomo patologic

Pe langă descrierea radiologică radiologul va furniza clasificarea

radiologică a leziunii:• R1 Normal/benign

• R2 leziune discretă de aspect benign

• R3 leziune cu caracter nedeterminat

• R4 Suspect de malignitate

• R5 leziune malignă

Sau se poate folosi clasificarea BI-RADS.

Page 94: Anatomie Patologica

Citologia aspirativă pe ac fin (FNAC)

Depinde de 3 factori:Materialul biologic obținut trebuie să fie reprezentativ și suficient

Tehnica de colorare și de prelucrare să fie optimă

Calitatea interpretării trebuie să fie optimă și să se materializeze într-un diagnostic clar

Page 95: Anatomie Patologica

Citologia aspirativă pe ac fin (FNAC)

Avantaje:Durează puțin

Poate face diferența între malign și benign

Poate fi utilizată în stabilirea statusului ganglionar

Page 96: Anatomie Patologica

Citologia aspirativă pe ac fin (FNAC)

Dezavantaje:Esantioane hipocelulare insuficiente pentru diagnostic(15%)

Necesită pentru interpretare persoane bine calificate

Nu dă detalii despre arhitectură astfel face dificil diagnosticul între carcinoamele bine diferențiate si

leziunile benigne

Page 97: Anatomie Patologica

Biopsia pe ac (NCB)

Se face cu ace între 18G și 12G (14G)

Avantaje:Permite caracterizarea histologică și permite un diagnostic clar (benign vs malign, invaziv vs in situ)

într-un numar mai mare de cazuri.

Permite clasificarea morfologică a leziunilor

Page 98: Anatomie Patologica

Biopsia pe ac (NCB)

AvantajeOferă date despre biologia celulei tumorale(receptori hormonali, HER și Ki67)

Permite utilizarea tehnicilor IHC pentru diagnosticul leziunilor

Page 99: Anatomie Patologica

Mammotome(VANCB)

În funcție de tipul de anomalie radiologică este nevoie de o cantitate mai mică sau mai mare de tesut pentru diagnostic.

Avantaje- această tehnică permite obtinerea unei cantitați mai mari de tesut(5-25 de carote biospsice de 8G

11G) din leziunile de mici dimesiuni sau din zonele cu microcalcificări

Dezavantaje- este costisitoare

Page 100: Anatomie Patologica

Decizia terepeutică

Odată formulat diagnosticul anatomo-patologic acesta va fi comunicat echipei medicale

mulidisciplinare iar decizia terapeutică va fi luată in funcție de restul datelor clinice si radiologice

pentru că există riscul de supradiagnostic sau subdiagnostic .

Page 101: Anatomie Patologica

Complicațiile tehnicilor biopsice non-chirugicale

Hematomul

Durerea

Pneumotorax

Pierderea cunostintei

Excizia completă a leziunii, infarctul total al leziunii, modificările stromale, deplasarea celulelor îninteriorul tesuturilor, mobilizarea celulelor in sistemul circulator, modificările reactive stromale

Page 102: Anatomie Patologica

Excizia completă a leziunii

Este posibilă în cazul NCB si mai ales VANCB

Poate genera confuzie în decizia terapeutică și managementul viitor al cazului.

Poate avea implicații juridice.

Este importantă comunicarea continuă în toate fazele procesului biopsie/diagnostic anatomo-patologic între medicii echipei multidisciplinare.

Page 103: Anatomie Patologica

Deplasarea celulelor în interiorul tesuturilor

Pot fi o sursă de supradiagnosticEX: DCIS VS IDC

Poate fi recunoscută de anatomo-patolog dacă este atent la detalii clinice ale cazului și la prezența detaliilor histologice ce acompaniază traiectele de puncție.

Page 104: Anatomie Patologica

Mobilizarea celulelor in sistemul circulator

Poate fi o sursă de supradiagnostic în privința aprecierii statusului ganglionar.

Poate fi evitată prin cunoașterea datelor clinice și prin detaliile celulare ale depozitelor celulare intraganglionare.

Page 105: Anatomie Patologica

Infarctul total al leziunii

Se poate produce în cazul fibroadenoamelor, papiloamelor intraductale sau carcinoamelor intrachistice.

Page 106: Anatomie Patologica

Modificările reactive stromale

Sursă pentru supradiagnosticul desmoplaziei peritumorale, neoplazii mesenchimale sau carcinomului metaplastic

Page 107: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B1-tesut mamar normal/nereprezentativ/neinterpretabilPoate conține calcificări(ex: acini sau ducte involuate)

Acest tip de calcificare nu se vede pe mamografie

Trebuie descrise insoțite de o notă

Biopsiile neinterpretabile (cu artefacte de strivire sau alcatuite exclusiv din coagulii de sange)

Page 108: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B2-benignDescrie o leziune histologică benignă

Fibroadenomul, modificarea fibrochistică a glandei mamare, adenoza sclerozantă, ectazia ductala, abcesul, necroza adipoasa.

Page 109: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incertEste tipul de material biopsic cu aspect benign care provine din leziuni heterogene al căror risc de a

conține leziuni maligne există dar este scăzut (25% vs 66% din B4).

Majoritatea cazurilor necesită excizie dar decizia trebuie luată in comisiile multidisciplinare.

Page 110: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incert

a)Leziunile papilare(Papiloamele intraductale)In functie de dimensiune și de atipiile celulelor epiteliale pot fi încadrate in B2 sau B4)

Page 111: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incert

b) Cicatricea radială și leziunea complexă sclerozantă

Pot conține LCIS sau DCIS

Page 112: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incert

c) Neoplazia lobulară in situ (LIN)Este de obicei o descoperire incidentală(nu are de multe ori corepondent mamografic)

E-caderina LIN vs DCIS de grad scăzut

Pleomorfic LIN va fi clasificat B5

Page 113: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incert

d)Proliferare epitelială atipică de tip ductal.Cu caractere prezente dar insuficiente(ca și atipie celulară și/sau ca și extindere) pentru afirmarea

DCIS.

Nu se folosește terminologia de hiperplazie atipică ductală(ADH) in biopsia pe ac.

Este un termen definit și consacrat pe piesele chirugicale de excizie

Page 114: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B3-leziune cu potențial malign incert

e)Tumorile PhyllodesCriteriile de afirmare a malignității nu pot fi de multe ori identificate în materialul biopsic redus din

NCB.

Cazurile în care aceste criterii sunt îndeplinite vor fi încadrate în categoria B5

Page 115: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B4 - suspect de malignitateEste rezervată cazurilor în care sunt prezente celule tumorale strivite sau fără relație cu stroma(în

interiorul coagulilor de sânge).

Cazurile în care sunt prezente fragmente de ducte cu celule maligne în interior

Cazurilor de atipie pe metaplazie apocrină

Page 116: Anatomie Patologica

Clasificare Anatomo patologică a materialului biopsic non-chirugical

B5-malignLIN (neoplasia lobulară in situ)-pleomorfism nuclear accentuat, comedo necrosis

DCIS (carcinomul ductal in situ) boala Paget, 20% conțin focare de invazie, se pot grada. Este suficient un singur duct cu modificări de DCIS pentru diagnostic

DIC - se poate pune diagnosticul de invazivitate și se poate stabili gradul Nottingham(concordanța cu piesa chirurgicală de excizie nu este de 100%)

Page 117: Anatomie Patologica

Capcane în intepretarea biopsiei pe ac

1) Modificări arhitecturale minore-B1

2) Hamartomul mamar și lipomul nu pot fi diagnosticate cu certitudine pe NCB-B1 plus corelare cu mamografia

3) Pseudoangiomatos stromal hiperplazia (PASH) poate mima Fibroadenomul pe mamografie sau poate fi o descoperire incidentală

Page 118: Anatomie Patologica

Capcane în intepretarea biopsiei pe ac

4) Hiperplazie ductală tipică(UDH). Nu este vizibil mamografic. Poate face parte dintr-oleziune mai complexă (ex: cicatrice radială) IHC pentru CK5/6 pentru a exclude un Carcinom ductalin situ

5) Atipia intralobulară-B1

6) Modificare (metaplazie) cu celule cilindrice.B2(fără atipie), B3 (cu atipie), B5(clinging carcinoma)

Page 119: Anatomie Patologica

Capcane în intepretarea biopsiei pe ac

7) Metaplazie apocrină

Minime atipii nucleare(B3)Atipii arhitecturale plus atipii arhitecturale intraductale(B4)Malignitate evidentă(B5)

8) Modificări de fază lactatională se poate confunda cu DCIS

9) Adenoză sclerozantă leziune sclerozantă complexă vs Carcinom tubular-IHC pentru strat de celulele mioepiteliale(CD10, p63, S100, actină)

Page 120: Anatomie Patologica

Capcane în intepretarea biopsiei pe ac

10) Microglandular adenosis vs Tubular Carcinoma-IHC S100 membrană bazală prezentă

11) Proliferare de celule fuziforme stromale reactivă vs tumoră mezenchimală-istoric de puncție. B3

12) Tumori fibroepiteliale Fibroadenom vs Tumoră phyllodes atipii, mitoze, celularitate stromală-B3

Page 121: Anatomie Patologica

Capcane în intepretarea biopsiei pe ac

13) Modificări postradioterapie stromale și epiteliale

14) Carcinom lobular invaziv vs infiltrat inflamator IHC pentru CK.

15) Cazurile de Mucocel-like. Prezenta mucusului impune clasificarea B3 cel putin.

Page 122: Anatomie Patologica

Tipuri morfologice de carcinom mamar(WHO)

• Ductal carcinoma in situ with microinvasion

• Lobular carcinoma in situ with microinvasion

• Ductal carcinoma in situ involving nipple skin (Paget disease) with microinvasion

• Invasive ductal carcinoma (no special type or not otherwise specified)

• Invasive lobular carcinoma

• Invasive carcinoma with ductal and lobular features (“mixed type carcinoma”)

• Invasive mucinous carcinoma

• Invasive medullary carcinoma

• Invasive papillary carcinoma

• Invasive micropapillary carcinoma

• Invasive tubular carcinoma

• Invasive cribriform carcinoma

• Invasive carcinoma, type cannot be determined

Page 123: Anatomie Patologica

Gradul morfologic Nottigham

Se gradează orice tip de carcinom invaziv.

Se gradeză aria maximă de invazie.

Suma gradului histologic+pleomorfism nuclear+numar de mitoze

Grad histologic 1,2,3Scor 1= >75% din componenta invazivă formează glande

Scor 2= 10%-75% din componenta invazivă formează glande

Scor 3=<10% din componenta invazivă formează glande

Page 124: Anatomie Patologica

Gradul morfologic Nottigham

Pleomorfism nuclear:Scor 1 = nuclei de mici dimensiuni în comparație cu glanda normală, margini nucleare regulate

cromatină uniform distribuită, monomorfi

Scor 2 = celule evident mai mari decât normalul cu cromatină aglomerată și nucleoli vizibili ,nuclei de dimensiuni variabile

Scor 3 = nuclei veziculari cu nucleoli proeminenți, variații evidente de formă și contur cu forme bizare de mari dimensiuni

Page 125: Anatomie Patologica

Gradul morfologic Nottigham

Scor mitotic

Field diameter (mm) Area (mm2)Number of mitoses per 10 fields corresponding to:

Score 1 Score 2 Score 3

0.40 0.125 ≤4 5 to 9 ≥10

0.41 0.132 ≤4 5 to 9 ≥10

0.42 0.139 ≤5 6 to 10 ≥11

0.43 0.145 ≤5 6 to 10 ≥11

0.44 0.152 ≤5 6 to 11 ≥12

0.45 0.159 ≤5 6 to 11 ≥12

0.46 0.166 ≤6 7 to 12 ≥13

0.47 0.173 ≤6 7 to 12 ≥13

0.48 0.181 ≤6 7 to 13 ≥14

0.49 0.189 ≤6 7 to13 ≥14

0.50 0.196 ≤7 8 to 14 ≥15

0.51 0.204 ≤7 8 to 14 ≥15

0.52 0.212 ≤7 8 to 15 ≥16

0.53 0.221 ≤8 9 to 16 ≥17

0.54 0.229 ≤8 9 to 16 ≥17

0.55 0.238 ≤8 9 to 17 ≥18

0.56 0.246 ≤8 9 to 17 ≥18

0.57 0.255 ≤9 10 to 18 ≥19

0.58 0.264 ≤9 10 to 19 ≥20

0.59 0.273 ≤9 10 to 19 ≥20

0.60 0.283 ≤10 11 to 20 ≥21

0.61 0.292 ≤10 11 to 21 ≥22

0.62 0.302 ≤11 12 to 22 ≥23

0.63 0.312 ≤11 12 to22 ≥23

0.64 0.322 ≤11 12 to 23 ≥24

0.65 0.332 ≤12 13 to 24 ≥25

0.66 0.342 ≤12 13 to 24 ≥25

0.67 0.353 ≤12 13 to 25 ≥26

0.68 0.363 ≤13 14 to 26 ≥27

0.69 0.374 ≤13 14 to 27 ≥ 28

Page 126: Anatomie Patologica

Grad morfologic Nottingham

Grad 1= 3,4 sau 5

Grad 2=6 sau 7

Grad 3=8 sau 9

Raportul între numarul de cazuri cu un anumit grad Nottingham nu este egal:

Grad1/Grad2/Grad3=2/3/5

Page 127: Anatomie Patologica

Receptori hormonali Raportarea pozitivității. Scor Allred

Scorul combină proporția de celule pozitive cu intensitatea colorației. Valoarea maximă este 8Scorul propoției(PS) % celule pozitive Scor de intensitate(IS) Intensitatea pozitivității

0 0 0 None1 <1% 1 Weak2 1% to 10% 2 Intermediate3 11% to 33% 3 Strong4 34% to 66%5 >67%Cele 2 scoruri se adunăScor total(TS): PS + IS Interpretare0, 2 Negativ3, 4, 5, 6, 7, 8 Pozitiv

Page 128: Anatomie Patologica

Status Her 2/new

Scor IHC Criteriu % of Cazuri % din cazuri cu Amplificare la FISH

0 (Negativ) Celule negative sau cu pozitivitate în <10% din celulele tumorale.

~ 60% 0% – 3%

1+ (Negativ) Colorare slabă>10% din celulele tumorale dar numai o parte a membranei este pozitivă.

~ 10% 0% – 7%

2+ (Echivoc) Colorare slabă/moderată în >10% din celulele tumorale sau circumferențial intens in mai putin de <30% din celule.

~ 5% – 10% 25% – 35%

3+ (Pozitiv) Mai mult de 30% din celulele tumorale trebuie să prezinte marcaj circumferențial intens uniform.

~15% – 20% 95%

Page 129: Anatomie Patologica

Conținutul Buletinul de interpretare a materialului biopsic

Date de înregistrare ce vor fi completate de radiolog

Date personaleNume prenume, data nașterii

Date privind:- unitatea de screening imagistic, apartenența acesteia,- numarul de ordine al cazului în programul de screening, - numărul de ordine al biopsiei

Detalii clinice

Page 130: Anatomie Patologica

Conținutul Buletinul de interpretare a materialului biopsic

Detalii radiologice:Clasificarea radiologică(R1, R2, R3, R4, R5)

Aspectul radiologic

Tehnica de localizare a leziunii(palpare, stereotactică, ecografie

Tipul de tehnica biopsica utilizat(NCB, VANCB)

Numarul și dimensiunea fragmentelor prelevate

Prezența de calcificări RX

Page 131: Anatomie Patologica

Conținutul Buletinul de interpretare a materialului biopsic

Date de înregistrare ce vor fi completate de Anatomo-patologClasificarea anatomo patologică: (B1, B2, B3, B4, B5a,b,c,d)

Numele Anatomo-patologului

Numele medicului care a efectuat biopsia

Comentarii

Page 132: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

C1-nesatisfăcător

Hipocelularitate

Sânge în exces

Artefacte(ex: uscare, strivire, deficit de colorare sau de întindere)

Page 133: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

C2-benignIndică un frotiu satisfăcător fără evidențe de maignitate

Celularitate redusă/moderată

Celule epiteliale monomorfe dispuse într-un singur strat

Tesut grăsos prezent

Macrofage, celule apocrine (pentru chisturi)

Se pot enunța diagnostice (ex:fibroadenom, necroză

adipoasă, mastită sau limfoganglion) dacă există destule argumente.

Page 134: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

C3-atipie probabil benign

Caractere generale de frotiu benign+1. Pleomorfism celular

2. Pierderea coezivității celuare

3. Modificări nucleare și citoplasmatice

4. Hipercelularitate

Page 135: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

C4-suspect pentru malignitate

Criterii celulare de malignitate prezente în frotiu dar:1. Frotiu hipocelular

2. Celulele prezente în frotiu sunt preponderent benigne

3. Celulele își pierd coezivitatea și atipiile sunt mai mari ca la C3

Page 136: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

Nu trebuie luate decizii chirurgicale radicale pe frotiuri C3 și C4

Page 137: Anatomie Patologica

FNAC raportare categorii

C5-MalignCriterii evidente de malignitate

Celulele maligne se identifică cu ușurință

Page 138: Anatomie Patologica

Criterii de interpretarea citologică preluate din ghidul european pentru

patologia mamară

Page 139: Anatomie Patologica

Materilalul biopsic chirurgical

Descrierea macroscopică trebuie să conțină:

1)Tipul specimenului: biopsie incizională, sectorectomie cu sau fărălimfadenectomie, mastectomie radicală, mastectomie radicală modificată,mastectomie totală:a. Fixată/nefixată

b. Tipuri de țesuturi prezente în piesă

c. Secționată/nesecționată intraoperator

d. Mărimea piesei (3 dimensiuni, dacă este excizată în bloc)

e. Descrierea pielii si a dimensiunii acesteia dacă este prezentă

f . Dacă există elemente de orientare intraoperatorie

g. Tumoră unică sau multiplă

Page 140: Anatomie Patologica

Descrierea macroscopică

2) Date despre Tumorăa) Mărimea (cel puțin mărimea maximă)

b. Descrierea

c. Corelarea cu aspectul imagistic dacă acesta este disponibil

d. Relația cu marginile chirurgicale

Page 141: Anatomie Patologica

Descrierea macroscopică

3) Limfoganglioni• Număr

• Localizare, dacă a fost specificată de chirurg

• Dimensiunea maximă a metastazelor macroscopic vizibile

Page 142: Anatomie Patologica

Descrierea macroscopică

4) Modificări macroscopice suplimetareEx: biopsii anterioare, chiste, implante

5) Descrierea eșantioanelor prelevate pentru prelucrarea la parafină, bancă de

țesuturi, țesut prospăt pentru diagnostic molecular

Page 143: Anatomie Patologica

Descrierea microscopică

1) Tumorăa. Tip histologic

b. Grad histologic

c. Număr de mitoze

d. Prezența DCIS, tipul și extinderea acestuia

e. Microcalcificări

f . Aprecierea microscopică a dimensiunii tumorii

g. Extinderea invaziei(ex. Tipurile de țesuturi invadate, repere anatomice invadate

h. Invazia vasculară și perineurală(opțional)

i. Interesarea pielii și a mamelonului

Page 144: Anatomie Patologica

Descrierea microscopică

2) Statusul marginilorFață de componenta invazivă și față de componenta in situ

3) Statusul limfoganglionilorNumăr total, localizare dacă aceasta a fost specificată de chirurg, dimesiunea metastazei maxime

și extensia extraganglionară

Page 145: Anatomie Patologica

Descrierea microscopică

4) Metastaze la distanță dacă acestea există

5) Statusul receptorilor, hormonali al HER și Ki67(opțional)

Page 146: Anatomie Patologica

Clasificarea pTNM

Primary tumor (T)• TX: Primary tumor cannot be assessed (includes cases with tumor present at margin by macroscopic examination, because total

extent of tumor cannot be assessed)● T0: No evidence of primary tumor● Tis: Carcinoma in situ● Tis (DCIS): Ductal carcinoma in situ● Tis (LCIS): Lobular carcinoma in situ● Tis (Paget’s): Paget’s disease of the nipple NOT associated with invasive carcinoma or carcinoma in situ (DCIS or LCIS) in the

underlying breast parenchyma.  Carcinomas in the breast parenchyma associated with Paget’s disease are categorized based on the size and characteristics of the parenchymal disease, although the presence of Paget’s disease should still be noted.

● T1: Tumor 2 cm (20 mm) or less in greatest dimension● T1mic: Tumor 1 mm or less in greatest dimension (if multiple foci of microinvasion, use largest focus and add a comment, don’t add

sizes of individual foci)● T1a: Tumor more than 1 mm, but 5 mm or less in greatest dimension● T1b: Tumor more than 5 mm, but 10 mm (1 cm) or less in greatest dimension● T1c: Tumor more than 1 cm, up to 2 cm in greatest dimension● T2: Tumor more than 2 cm, up to 5 cm in greatest dimension● T3: Tumor more than 5 cm in greatest dimension● T4: Tumor of any size with direct extension to chest wall or skin as described below (invasion of dermis alone does not qualify as T4)

T4a: Extension to chest wall, not including only pectoralis muscle adherence/invasion T4b: Ulceration or ipsilateral satellite nodules or edema (including peau d’orange) of the skin, which do not meet the criteria for inflammatory carcinoma T4c: Both T4a and T4b T4d: Inflammatory carcinoma (clinical diagnosis characterized by diffuse erythema and edema [peau d’orange] involving a third or more of the skin of the breast; skin changes are due to lymphedema caused by tumor emboli within dermal lymphatics, which may not be obvious in a small skin biopsy; however, tissue diagnosis is necessary to demonstrate an invasive carcinoma in the underlying breast parenchyma or at least in the dermal lymphatics; note that either tumor emboli in dermal lymphatics or locally advanced breast cancers directly invading the dermis or ulcerating the skin, without the clinical skin changes described above, do NOT qualify as inflammatory carcinoma.  Dimpling of the skin, nipple retraction or any other skin changes except those described under T4b and T4d may occur in T1-3 without changing the classification.

Page 147: Anatomie Patologica

Clasificarea pTNM

Regional lymph nodes (pN) ● pNX: Regional lymph nodes cannot be assessed (e.g., previously removed or not removed for pathologic study)● pN0: No regional lymph node metastasis identified histologically● pN0 (i-): No regional lymph node metastases histologically, negative IHC● pN0 (i+): Malignant cells in regional lymph node(s) no greater than 0.2 mm (detected by H&E or IHC including ITC)● pN0 (mol-): No regional lymph node metastases histologically, negative molecular findings (RT-PCR)● pN0 (mol+): Positive molecular findings (RT-PCR), but no regional lymph node metastases detected by histology or IHC● pN1: Micrometastases; or metastasis in 1-3 axillary lymph nodes; OR in internal mammary nodes with metastases detected by sentinel

lymph node biopsy but not clinically detected apparent● pN1mi: Micrometastasis (greater than 0.2 mm or more than 200 cells, but none greater than 2.0 mm)● pN1a: Metastasis in 1-3 axillary lymph nodes, at least one metastasis greater than 2.0 mm● pN1b: Metastasis in internal mammary nodes with micrometastases or macrometastases detected by sentinel lymph node biopsy but not

clinically detected● pN1c: Metastasis in 1-3 axillary lymph nodes and in internal mammary nodes with micrometastases or macrometastases detected by

sentinel lymph node biopsy but not clinically detected● pN2: Metastasis in 4-9 axillary lymph nodes; or in clinically detected internal mammary lymph nodes in the absence of axillary lymph node

metastasis● pN2a: Metastasis in 4-9 axillary lymph nodes (at least one tumor deposit larger than 2.0 mm)● pN2b: Metastasis in clinically detected internal mammary lymph nodes in the absence of axillary lymph node metastases  Notes: ● “i” stands for isolated tumor cells (ITC); “i+” means small clusters of tumor cells detected by H&E or IHC that are 0.2 mm or less or fewer than

200 cells in a single histologic cross-section); isolated tumor cells are not counted as a positive node below● In practice, the distinction between ITC and micrometastases is often difficult and without prognostic significance (Classification based solely

on sentinel lymph node biopsy without subsequent axillary lymph node dissection is designated (sn) for “sentinel node”, for example, pN0(sn)

● “Clinically detected” is defined as detected by imaging studies (excluding lymphoscintigraphy) or by clinical examination, and having characteristics highly suspicious for malignancy or a presumed pathologic macrometastasis based on fine needle aspiration biopsy with cytologic examination

● Tumor in axillary fat without evidence of residual lymph node tissue is classified as a positive axillary lymph node● Lymph node ratio (LNR, the ratio of positive over excised lymph nodes) is suggested as an alternative to pN staging Requires resection and

examination of at least the low axillary lymph nodes (level I)  

Page 148: Anatomie Patologica

Clasificarea pTNM

Regional lymph nodes (pN)

● pN3: Metastasis in 10 or more axillary lymph nodes; or in infraclavicular (level III axillary) lymph nodes, or in clinically detected ipsilateral internal mammary lymph nodes in the presence of one or more positive level I or II axillary lymph nodes; or in more than 3 axillary lymph nodes and in internal mammary lymph nodes with micrometastases or macrometastases detected by sentinel lymph node biopsy but not clinically detected; or in ipsilateral supraclavicular lymph nodes

● pN3a: Metastasis in 10 or more axillary lymph nodes (at least one tumor deposit greater than 2.0 mm); or metastasis to the infraclavicular (level III axillary) lymph nodes

● pN3b: Metastases in clinically detected ipsilateral internal mammary lymph nodes in the presence of 1 or more positive axillary lymph nodes; or in 4 or more axillary lymph nodes and in internal mammary lymph nodes with micrometastases or macrometastases detected by sentinel lymph node biopsy but not clinically detected

● pN3c: Metastasis in ipsilateral supraclavicular lymph nodes

Page 149: Anatomie Patologica

Clasificarea pTNM

Distant Metastasis (M) ● M0: No clinical or radiographic evidence of distant metastases; includes M0(i+)

● cM0(i+): No clinical or radiographic evidence of distant metastases, but deposits of molecularly or microscopically detected tumor cells in circulating blood, bone marrow or other nonregional nodal tissue that are no larger than 0.2 mm in a patient without symptoms or signs of metastases

● M1: Distant detectable metastases as determined by classic clinical and radiographic means or histologically proven larger than 0.2 mm

Page 150: Anatomie Patologica

Asigurarea calităţii în screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal

- Laboratorul de anatomie patologică

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi

diagnosticul cancerului colorectal -

Capitolul 7

Page 151: Anatomie Patologica

Recomandările

• Relevante din punct de vedere clinic

• Potrivite pentru utilizarea în orice tip de screening– FOBT– Colonoscopie etc.

• Adaptabile în UE

• Compatibile cu standardele naţionale şi internaţionale

• Bazate pe dovezi (acolo unde există)

Page 152: Anatomie Patologica

Clasificarea OMS a tumorilor colorectale

editia 4

Page 153: Anatomie Patologica

Principiile de clasificare a leziunilor colo-rectale în funcţie de secvenţa adenom-carcinom

Page 154: Anatomie Patologica

Descrierea şi clasificarea pieselor de polipectomie.

Tipuri de polipi

Page 155: Anatomie Patologica

Definirea invaziei şi problemele de diagnostic

ale leziunilor invazive pT1

Page 156: Anatomie Patologica

Imunohistochimia tumorilor colorectale

Page 157: Anatomie Patologica

Protocolul de diagnostic al pieselor de rezecţie endoscopică şi chirurgicale

Page 158: Anatomie Patologica

Asigurarea calităţii în manipularea probelor

Page 159: Anatomie Patologica

Standarde şi indicatori de calitate

Page 160: Anatomie Patologica

Adenocarcinomul trebuie raportat conform clasificării TNM. Versiunea TNM care se utilizează trebuie decisă la nivel naţional şi trebuie menţionată

Exemplu:pT1 pN0 pMX (Ediţia 5)

sau

pNo pMx (Ediţia 7)

Page 161: Anatomie Patologica

• Trebuie să existe o bună comunicare între membri echipei de screening cu agreerea erminologiei,

intâlniri regulate şi discuţii clinice.

Page 162: Anatomie Patologica

• Pentru audit şi pentru asigurarea calităţii rapoartele standardizate ale anatomopatologilor trebuie să ajungă la coordonatorii programelor de screening sau la Registrele de cancer.

Page 163: Anatomie Patologica

• Anatomopatologii care participă la un program de screening pentru cancerul colorectal trebuie să participe la un program extern de asigurare a calităţii de două ori pe an, care diseminează extern rezultatele.

Page 164: Anatomie Patologica

• Departamentele de anatomie patologică şi anatomopatologii individuali trebuie să-şi auditeze procedurile de raportare pentru elementele cheie şi trebuie să îndeplinească criteriile naţionale.

Page 165: Anatomie Patologica

• Anatomopatologii care lucrează pentru un program de screening pentru cancerul colorectal trebuie să îndeplinească criteriile naţionale pentru protecţia datelor când întocmesc rapoartele.

Page 166: Anatomie Patologica

• Departamentele de anatomie patologică care iau parte la un program de screening pentru cancerrul colorectal trebuie să auditeze numărul de ganglini limfatici extirpaţi, frecvenţa invaziei seroasei şi frecvenţa elementelor de risc înalt raportate (cum ar fi invazia vasculară extramurală şi invazia peritoneală).

• Spre exemplu, în UK, standardele naţionale indică

– Numărul de ganglioni extripaţi trebuie să fie de cel puţin 12

– Invazia seroasei sub 15%,

– invazia vasculară extramurală trebuie raportată în mai mult de 25%, şi invazia peritoneală mai mare de 20% în cazurile care nu sunt depistate prin screening

Page 167: Anatomie Patologica

• Pentru asigurarea calităţii anatomopatologii trebuie să participe anual la un curs de perfecţionare pe tema patologiei neoplaziilor colorectale.

Page 168: Anatomie Patologica

Asigurarea calităţii

• Laboratoarele care participă la programele de screening trebuie să participe la programe externe de asigurare a calităţii şi să fie acreditate pentru screening.

Page 169: Anatomie Patologica

Mangementul programului şi a datelor

Page 170: Anatomie Patologica

Registrul de cancer (RC)

• Registrul de Cancer este un sistem informaţional destinat colectării, managementului şi analizei datelor persoanelor cu diagnosticul de boală malignă.

• Registrele populaţionale înregistrează toate cazurile noi de cancer într-o populaţie bine definită, având interes epidemiologic şi de sănătate publică.

Page 171: Anatomie Patologica

Importanţa Registrului de cancer

• Registrul cancer este o parte esenţială a oricărui program coerent de control al cancerului

• Datele de la nivelul Registrului de cancer pot fi folosite într-o largă varietate de arii de control a cancerului:

– cercetarea etiologică– profilaxia primară, secundară– planificarea serviciilor medicale– evaluarea ingrijirilor acordate pacienţilor– planificarea şi eficientizarea alocarii resurselor

Page 172: Anatomie Patologica

Rolul Registrului de cancer

• Stabilirea obiectivelor, fixarea priorităţilor,

• Planificarea resurselor alocate, evaluarea costurilor

• Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor şi a eficienţei programelor de screening şi planificarea de noi programe

Page 173: Anatomie Patologica

Aspectele organizatorice ale unui program de screening includ:• identificarea datelor pe care se bazează deciziile privind populaţia care va fi supusă

screeningului;

• accesul la datele personale şi demografice de bază necesare pentru mobilizare;

• administrarea şi programarea procesului de screening;

• răspândirea informaţiei şi promovarea screeningului;

• acordarea unei atenţii sporite lipsei de participare şi abandonului programului.

Page 174: Anatomie Patologica

Programul de screening

• Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent, uniform şi de încredere, care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.

Page 175: Anatomie Patologica

Registrul de screeningRegistrul de screening, sistem informatic computerizat: baza de date a populaţiei cu domiciliul stabil în aria de screening;

baza de date cu testele de screening efectuate;

Registrul regional de cancer;

Registrul de follow-up pentru persoanele cu test pozitiv

Page 176: Anatomie Patologica

Rolul Registrului de screening

1. recrutarea persoanelor eligibile în vederea testării;

2. rechemarea persoanelor pentru testare la momentul oportun;

3. stocarea informaţiei referitoare la antecedentele de testare pentru fiecare persoană;

4. monitorizarea persoanelor testate;

Page 177: Anatomie Patologica

5. urmărirea persoanelor cu anomalii;

6. raportarea periodică a indicatorilor prevăzuţi în Ordinele MS referitoare la program;

7. supravegherea activităţilor administrativ-contabile legate de derularea programului în teritoriu;

8. monitorizarea calităţii programului;

9. colectarea datelor necesare activităţii de cercetare ştiinţifică.

Rolul Registrului de screening

Page 178: Anatomie Patologica

Registrul de screening

Entităţi de date:• Date de identificare a persoanelor testate: cod numeric personal, nume, prenume, adresa,

numărul de telefon, medic de familie;

• Antecedente medicale;

Page 179: Anatomie Patologica

Registrul de screening

• Date referitoare la test: serie formular, data efectuării testului;

• Rezultat: laborator, medic, data, rezultatul, indicaţii, etc.

Page 180: Anatomie Patologica

Registrul de screening

• Rezultate de la cabinetul de endoscopie: medic examinator, data, diagnostic, proceduri efectuate, rezultate, data examinării viitoare, etc.;

Page 181: Anatomie Patologica

Urmărirea pacienţilor

• Scrisoare medicală către medicul de familie

• Legătura cu Registrul regional de cancer

• Legătura cu baza oficiala de date populaţionala

• Legătura cu alte baze de date medicale

Page 182: Anatomie Patologica

Circuitul informaţiei în

program

Page 183: Anatomie Patologica

Calitatea datelor

• Reguli de validare

• Consistenţa datelor

• Completitudinea datelor

Page 184: Anatomie Patologica

ConfidenţialitateSecuritate

Aspecte legale si de confidentialitate: asigurarea caracterului de confidentialitate si respectare a intimitatii individului in acord cu

Legea 677/2001

Guidelines on Confidentiality in Population-based Cancer Registration in the European Union – adoptata de ENCR – 2002

Raportarea cazurilor noi de cancer: OBLIGATORIE (ordin MS 2027/2007)

Page 185: Anatomie Patologica

Concluzii

• Sistemul informaţional reprezintă una dintre componentele esenţiale care permite gestiunea eficientă a programului organizat de screening.

• Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate.