Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

29
ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV Semestrul II- CURSUL nr. 1 Dr. Mariana Ungur 1

description

ppt. for medical students

Transcript of Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

Page 1: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV

Semestrul II- CURSUL nr. 1

Dr. Mariana Ungur

1

Page 2: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

ANATOMIE• Tubul digestiv este alcatuit din

urmatoarele segmente:

- cavitatea bucala

- faringe (cu dubla apartenenta)

- esofag

- stomac

- intestinul subtire

- intestinul gros.

• Glande anexe:

- ficat

- vezica biliara

- pancreas

2

Page 3: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

Principalele semne si simptome in chirurgia generala

• Anorexie

• Greata

• Varsatura

• Regurgitatie

• Eructatie

• Pirozis

• Meteorism

• Diaree

• Constipatie

• Hematemeza

• Melena

• Rectoragie

• Durere

• Febra

• Frison

• Hiperemie

• Tumefiere

• Cefalee

• Tahicardie

• Dispnee

• Adenopatie

• Contractura

3

Page 4: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

CAVITATEA BUCALA

• Alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva.

• Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele.

• In cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe maxilar si, respectiv, pe mandibula.

• Limba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste forma tiuni numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre radacina limbii si formand „V"-ul lingual; in cavitatea bucala glandele salivare, parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva.

• Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie,

functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.

4

Page 5: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

CAVITATEA BUCALA

• Este delimitata de 5 pereti:

- unul anterior - buzele

- doi laterali - obraji

- unul inferior - planseul bucal

- unul superior- bolta sau valul

palatin.

5

Page 6: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

LIMBA

• Organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite papile:

- filiforme

- fungiforme

- circumvalate sau gustative,

ultimele fiind situate spre

radacina limbii si formand

„V"-ul lingual

6

Page 7: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

ESOFAGUL•Este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac.

•El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 - 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 mm.

•Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre cardia; sfincterul cardiei se desface, impiedicand si refluarea continutului gastric in esofag.

7

Page 8: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

STOMACUL• Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma..

• Părţile anatomice a stomacului

- Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag. Importanta cardiei este data de rolul sau de

sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea

refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

- Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia,

prezinta o portiune verticala apoi un unghi – incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

- Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza marginea

stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.

- Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului,

stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit

in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.

- Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.

- Orificiul piloric (pilorul) -  orificiu inferior al stomacului, care face legătura intre corpul gastric si o

zonă mai dilatată  - antrul piloric,  continuat cu o porţiune îngustată - canalul piloric - care se termină

inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

8

Page 9: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

STOMACUL

9

Page 10: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

STRUCTURA STOMACULUI•Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime

•Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

•Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.

•Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

10

Page 11: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA SI INERVATIA STOMACULUI

• Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

• Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in vena porta.

• Nervii stomacului sunt de origine simpatica si parasimpatica:

-  sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale

-  sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

11

Page 12: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

DUODENUL Este primul segment al intestinului subţire, continuând stomacul, situat profund,fiind fixat de peretele abdominal posterior.

Are forma de potcoavă cu concavitatea în sus şi spre stânga; în concavitatea duodenului pătrunde capul pancreasului.

I se descriu patru portiuni,: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

12

Page 13: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA DUODENULUI• Duodenul primeste sange arterial din doua surse: trunchiul celiac si artera mezenterica

superioara ale caror ramuri se anastomozeaza formand doua arcade duodeno-pancreatice (anterioara si posterioara), care iriga duodenul si capul pancreasului.

• Sangele venos este drenat in vena porta.

• Circulatia limfatica a duodenului dreneaza la nivelul ganglionilor hepatici si celiaci.

13

Page 14: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

JEJUNUL SI ILEONULJejuno-Ileonul este segmentul intestinului subtire cuprins intre flexura duodeno-jejunala si valvula ileo-cecala.

Jejun-Ileonul este legat de preretele abdominal prin mezenter. Intre jejun si ileon nu exista o delimitare neta. Jejunul cuprinde 40% iar ileonul 60%. In jejun se gasesc plice circulare numeroase dar lipsesc foliculii agregati.

Jejunul este mai bine vascularizat si are o musculatura mai puternica. In pana la 2% din cazuri in portiunea terminala a ileonului se gaseste un diverticul (diverticului ileal la 80-100cm de cec).

14

Page 15: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA JEJUN-ILEONULUI

• Vascularizatia arteriala a jejun-ileonului provine din artera mezenterica superioara (AMS).

• In traiectul ei formeaza 12-l6 artere jejuno-ileale care se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta.

• Ramurile ascendente se anastomozeaza in plin canal cu cele descendente. Din aceste arcade pleaca alte ramuri ascendente si descendente care prin anastomoza similara cu cea de mai sus vor forma 1-5 serii de arcade. Din ultimele arcade isi au originea vasele drepte care iriga intestinul; vasele drepte asigura irigatia de tip terminal a anselor

• Vascularizatia venoasa a IS isi are originea in reteaua mucoasa si submucoasa. Formeaza o retea subseroasa. La nivelul mezenterului se formeaza 7-8 trunchiuri venoase jejuno-ileale care prin intermediul venei mezenterice superioare se varsa in vena porta.

15

Page 16: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

INTESTINUL GROS• Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina

cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri.

• Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

• Cecul este situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila.

• Cecul are un grad de mobilitate.

• Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

• Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (un ghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei „V".

• Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

• Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui „S" si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.

• Rectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care continua ampula rectala.

• Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare: musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.

16

Page 17: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

INTESTINUL GROS

17

Page 18: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

APENDICELE

Apendicele vermiform este un organ limfoid anexat de fata postero-mediala a cecului la 2 cm inferior de deschiderea ultimei anse ileale în cec.

18

Page 19: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA CECULUI

• Irigarea cu sânge a cecului se face din arterele cecale anterioare, care provin din artera ileocolică.

• Întoarcerea venoasă se face prin venele situate în vecinătatea arterelor, care, în final, se varsă în vena mezenterică superioară.

19

Page 20: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA COLONULUI • Partea dreaptă a colonului este

vascularizată de artera mezenterica inferioara prin ramuri ale arterei ileo-ceco-colice, artera colică dreaptă şi cea mijlocie.

• Partea stângă este vascularizată prin artera mezenterică superioară care dă ramuri, artera colică superioară stângă şi artera inferioară stângă ce dă ramuri sigmoidiene şi rectale superioara

• Sistemul venos al colonului este asigurat de către venele mezenterice superioare şi inferioare, care urmează traiectul arterei mezenterice.

20

Page 21: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

RECTULRectul se continuă de la nivelul colo nului sigmoid, situat în dreptul celei de-a treia vertebre sacrate.

Urmeaza conturul osului sacru şi a coccisului, care formează peretele posterior al pelvisului.

Canalul anal se întinde de la fle xură anorectală, în jos, către anus.

21

Page 22: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA RECTULUI Rectul şi canalul anal sunt irigate de trei artere:

- artera rectală superioară, ram

terminal al arterei mezenterice

inferioare.

- artera rectală mijlocie, ram al

arterei iliace interne

- artera rectală inferioară, ram al

arterei ruşinoase.

Arterele rectale sunt denumite şi artere hemoroidale.

Între ele există anastomoze extensive. Vascularizaţia venoasă a rectului îşi are originea într-un plex venos din stratul submucos care va da naştere venelor rectale sau hemoroidale care se varsă atât în interiorul venei porte cât şi în interiorul venei cave inferioare.

22

Page 23: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI DIGESTIV

• Glandele salivare• Ficatul• Pancreasul

23

Page 24: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

FICATULFicatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv; cea mai voluminoasa glanda a organismului.

Ficatul este asezat în etajul abdominal superior, ocupând loja hepatica.

Este delimitat:

-  Superior de diafragm

-  Inferior de colonul drept si stomac.

Se proiecteaza la peretele abdominal în hipocondrul drept si epigastru într-o zona delimitata superior de o linie care trece prin coasta a V-a dreapta si inferior de o linie care uneste rebordul costal drept (coasta a IX-a ) cu apendicele xifoid.

Prezinta 4 lobi: anterior, posterior, drept si stâng.

24

Page 25: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA FICATULUIa)   Artera hepatică ia naştere din trunchiul celiac. La început continuă direcţia acestuia şi când întâlneşte vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică proprie şi artera gastroduodenală.

Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă şi stângă. Dă o serie de colaterale: artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.

Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă şi arterele pancreaticoduodenale anterioară şi posterioară.

b)  Vena portă este trunchiul venos colector al sângelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia naştere din vena mezenterică inferioară care drenează colonul stâng. Acesta se varsă în vena splenică, care se uneşte in continuare cu vena mezenterica superioară (care drenează intestinal subţire, pancreasul şi colonul drept) şi care este continuată cu direcţia spre ficat de vena portă.

Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, înapoia pancreasului, mai primeşte : vena gastrica stângă, vena pilorică şi vena  pancreaticoduodenală superioară dreaptă.

Vena portă are o lungime de 8-10 cm şi un calibru de 15 mm.

Venele suprahepatice : (4 grupe) principale şi accesorii ajung la faţa posterioară a ficatului, pe marginea venei cave.

.

25

Page 26: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

CAILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Caile biliare extrahepatice sunt formate din calea biliara principala (canal hepatic comun si canal coledoc) si din calea biliara accesorie (vezicula biliara si canalul cistic).

Sunt constituite din :

Calea biliară principală reprezentată de canalul hepatocoledoc.

Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept şi stâng.

Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal,retroduodenal,retropancreatic si intraparietal (in peretele duodenului). Se termina printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a lui Vater. In aceasta zona exista o importanta formațiune musculara (sfincterul lui Oddi), a cărei funcţionare corecta asigura tranzitul normal al bilei spre duoden.

26

Page 27: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

PANCREASUL Pancreasul este un organ glandular situat retroperitoneal, transver sal, la nivelul primelor doua vertebre lombare.

El are trei parti: capul, corpul si coada; capul este inconjurat de potcoava duodenala, iar coada merge pana la splina.

Pancreasul are doua canale excretoare, canalul Wirsung (principal) strabate organul in tot lungul lui si se deschide in duoden, la ampula lui Vater, unde se uneste cu coledocul si canalul Santorini (accesoriu), care porneste din canalul Wirsung la nivelul corpului si se deschide in duoden, deasupra ampulei Vater.

Raporturile stranse ale canalului Wirsung cu coledocul au o deosebita importanta in patologie.

27

Page 28: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

DUCTUL PANCREATIC ACCESORIU

Uneori, alături de ductul principal poate fi prezent şi un duct pancreatic accesoriu, iar acesta poate avea propriul său orificiu, mai mic, prin care se deschide în duoden, cunoscut sub denumirea de papila duodenală mică.

28

Page 29: Anatomia Sistemului Digestiv Cursul 1

VASCULARIZATIA PANCREASULUI

Este foarte bogat vascularizat.

Capul pancreatic este irigat de două arcade arteriale for mate din arterele pancreaticoduo denal superioară şi inferioară. Corpul şi coada pancreasului sunt irigate cu sângele adus de ramificaţii ale arterei splenice.

Sângele venos de la nivelul pancreasului ajunge prin ficat în sis temul venos port, iar dispoziţia venelor o oglindeşte pe cea a arterelor.

29