Anatomia Chirurgicala a Sanului

Click here to load reader

  • date post

    22-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    40
  • download

    7

Embed Size (px)

Transcript of Anatomia Chirurgicala a Sanului

Patologia chirurgicala a sanului

Anatomia chirurgicala a sanuluiTanase Mihai IonutGrupa 56 Seria E

Anatomia glandei mamareDin punct de vedere embriologic, glanda mamara este o glanda sudoripara inalt diferentiata.La nastere glandele sunt evidente la ambele sexe iar la fete in decursul dezvoltarii la pubertate se dezvolta sub influenta hormonilor ovarieni.(estrogen si progesteron)

La femeia adulta aria glandei mamare se intinde de la coasta 3 la coasta 7, lateral de la marginea sternului pana la marginea axilara anterioara. Forma lor este conica cu baza de diametru aproximativ de 10-12 cm iar grosime de 5-7cm. La nulipare sanul este aproximativ sferic si cu o consistenta ferma iar la multipare acestia tind sa devina mai voluminosi si de o consistenta flasca.

Sanul prezinta 4 prelungiri: axilara (mai constanta) si 3 inconstante (subclaviculara, parasternala si submamara). Cadranul superoextern contine mai mult tesut glandular decat celelalte

Glanda mamara este continuta intr-un sistem fascial ce asigura un invelis pentru toate formatiunile anatomice dar care contine vase limfatice si formeaza ligamentul suspensor al mamelei si cel al axilei. Fiind o cale buna de diseminare in operatiile radicale aceasta fascie trebuie indepartata complet.

Ligamentele lui Cooper pornesc de pe crestele fetei convexe a flandei pana la fata profunda a dermului deliminand loje adipoase Duret si astfel impiedica decolarea tegumentelor de pe glanda. Bursa retromamara dispusa pe fata posterioara a sanului intre stratul profund al fasciei superficiale si fascia marelui pectoral permite mobilizarea si decolarea glandei pe plan muscular.

Structura interna a sanului este divizat in 15-20 de lobi formati din glande tubulo-alveolare care comunica fiecare cu un canal galactofor cu diametru de 2-4mm prevazut cu un orificiu extern constrictor care se deschide la nivelul mamelonului. In imdiata vecinatate a areolei fiecare canal prezinta o dilatatie numita sinus.

Vascularizatia glandei mamarePartea interna a glandei mamare primeste ramuri perforante din artera mamara interna care strabat primele 6 spatii intercostale(artera principala se afla in spatiul al 2-lea). Portiunea externa si inferioara sunt irigate de ramuri ale mamarei externe si ramuri laterale din arterele intercostale posterioare.

Circulatia venoasa este formata din 2 retele. Una superficiala (cercul venos Haller) si cealalta profunda dispusa de-a lungul arterelor care dreneaza sange venos spre axila prin vena mamara externa prin ramurile mamarei interne si ramurile intercostale posterioare. Bogatele anastomoze cu formatiunile din jur de tipul plexului Baston cu venele tributare vertebrale explica diseminarea metastatica in organele toracice.

Drenajul limfatic al glandei mamare este dispus in retele superficiale si profunde. Reteaua superficiala se indreapta spre axila de aceeasi parte iar cele din zona mai interna pot trece pe partea opusa prin existenta puntilor de comunicare la nivel dermic. Cea mai densa retea limfatica este in jurul areolei(plexul subareolar) caruia ii sunt tributare majoritatea vaselor limfatice alre glandei. Limfaticele profunde iau nastere in sacii perilobulari unde se formeaza capilare si apoi trunchiuri limfatice, plasate in spatiile interlobulare paralel cu ductele galactofore, care se varsa in plexul subareolar. Se descriu 2 cai principale (axilara si mamara interna) si accesorii: retropectorala, retrosternala.

Chirurgical se descriu sase grupuri ganglionare axilare:Lateral dispusi medial de vena si dreneaza cadranul superior.Mamar extern asezat de-a lungul marginii inferioare a micului pectoral in contact cu vasele laterotoracice in care ajunge limfa din sectoarele laterale.Scapular din vecinatatea vaselor subscapulare.Subclavicular asezati superior de micul pectoral in care ajunge limfa din toate grupurile ganglionare si care converg catre vasele limfatice de la nodulii subclaviculari pentru a forma truchiul subclavicular.Interpectoral (Rotter) intre marele si micul pectoral care dreneaza limfa direct catre grupurile central si subclavicular.