Analiza socio economica af. PDR 2007-2013 - tipar … rdp 2007/1...Analiza socio-economica Nord-Est...

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013

1

Prefaţă Pentru a pregăti cât mai bine regiunea noastră în perspectiva integrării, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a declanşat, la începutul anului 2004, procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. În această activitate au fost implicaţi toţi actorii economici şi sociali interesaţi, de la nivel regional, judeţean şi local, reprezentând sectorul public şi privat, urmărind în acest fel, atât identificarea nevoilor reale existente în Regiunea Nord-Est, cât şi crearea sentimentului de apartenenţă locală/regională asupra acestui document de programare. Plecând de la cele mai recente date statistice existente, în urma consultărilor şi dezbaterilor desfăşurate cu partenerii regionali pe parcursul a doi ani, au fost identificate noile arii strategice de intervenţie pentru perioada 2007-2013. În acest sens, s-au creat premizele pentru a pune în operă cele mai diverse obiective de investiţii, pentru care există posibilitatea de finanţare din cele mai diverse surse: fonduri comunitare, naţionale, alte fonduri ce pot fi atrase de la organisme şi instituţii financiare internaţionale. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013 a obţinut acordul partenerilor regionali, atât prin avizarea tehnică a acestuia de către Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est, cât şi prin aprobarea de către organismul regional deliberativ – Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Pentru ca realităţile, nevoile şi direcţiile strategice regionale stabilite să fie cunoscute de către ministerele de linie desemnate drept Autorităţi de Management pentru fondurile comunitare, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a transmis în timp util către acestea documentul de programare. Totodată, prin postarea Planului de Dezvoltare Regională pe site-ul agenţiei, am asigurat posibilitatea ca acesta să fie consultat de orice factor interesat. Considerăm că acest document se poate constitui într-un instrument de lucru util pentru orice entitate economico-socială interesată de obţinerea unei finanţări pentru rezolvarea unei nevoi locale sau regionale. Constantin Apostol, Director General ADR Nord-Est


2

CUPRINS

1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

2. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

2.1 Dezvoltarea generala socio-economica

2.2 Mediul de afaceri

2.3 Structura economica sectoriala

2.4 Situatia infrastructurii fizice

2.5 Infrastructura educationala si de sanatate

2.6 Servicii sociale

2.7 Infrastructura în domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea informationala

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII

3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane

3.2 Analiza structurala a pietei muncii si a posibilitatilor de angajare

4. MEDIUL ÎNCONJURATOR

4.1 Descrierea generala a problemelor de mediu înconjurator

4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora, fauna.

4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.

4.4 Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national în domeniul protectiei mediului. Concluzii.

5. ZONELE RURALE SI ACTIVITATILE ACESTORA

5.1 Descrierea generala a zonelor rurale 5.2 Sectoare cheie 5.3 Populatia si forta de munca 5.4 Infrastructura si servicii publice 5.5 Patrimoniul cultural si arhitectural 5.6 Egalitatea sanselor în zonele rurale 6. TURISMUL 7. DISPARITATI INTRAREGIONALE 8. EGALITATEA OPORTUNITATILOR 9. Anexe – Tabele indicatori socio-economici


3

1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII Regiunea acopera partea de Nord-Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a Moldovei. Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).

Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea imbina in mod armonios traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.

Relief

Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30% reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma de relief ocupa peste 70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi. O sectiune longitudinala asupra regiunii, se prezinta sub forma unei pante care coboara dinspre Vest spre Est, cu numeroase variatii. La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000 m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei). Subcarpatii au inaltimi cuprinse intre 7-800 m si inconjoara muntii ca un brau strans. In continuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in partea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.


4

Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime medie de 500 metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un lant de unde pietrificate).

Clima

Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de deal si de campie. In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare. In zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau, precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase, iar iernile sunt reci si de cele mai multe ori fara zapada.

Reteaua hidrografica

Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km. Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat inca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130 mil.mc.

Resurse exploatabile ale subsolului

• Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni; • Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul Ursului; • Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Dorna

Candreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti; • Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni, Murgesti,

Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;

• Materiale de constructii: - Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei - judetul

Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi, Darabani, Stefanesti, Lipceni - judetul Botosani, in Vaslui gasindu-se, cu precadere, pe malurile raurilor;

- Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana - judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura, Calugara - judetul Bacau;

- Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani , in Vaslui se gasesc gresii si nisip pe malurile raurilor, Ghimes Faget si la est de zona Slanic Moldova - judetul Bacau, Solca Platinoasa - judetul Suceava, Doabra - com. Frasin;

- Gipsuri: Miorcani, Darabani - judetul Botosani, Perchiu Onesti - judetul Bacau; - Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti; - Nisipuri pentru constructii: Hudesti - judetul Botosani, Lespezi - judetul Iasi, Cornatel,

Urechesti Garleni, Orbeni - judetul Bacau; • Turba: Poiana Stampei - judetul Suceava, Dersca - judetul Botosani; • Sare: Cacica - judetul Suceava, Moinesti, Sarata, Targu Ocna - judetul Bacau. • Zacamant de sulf in Masivul Caliman; • Zacaminte de sisturi bituminoase la Tazlau-Neamt; • Gaze naturale la Tazlau-Oituz - judetul Bacau, Tazlau, Roman - judetul Neamt, Todiresti si

Frasin.


5

Unitati administrative, componente ale regiunii (judete, municipii, orase si comune)

Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), cu o populatie de 3.732.583 locuitori (2006), situandu-se din acest punct de vedere, pe primul loc intre cele opt regiuni ale tarii (17,27% din populatia totala a Romaniei). Ca intindere, regiunea acopera o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii), cele mai intinse judete fiind Suceava, cu o suprafata de 8.553 kmp si Bacau, cu 6.621kmp. Unitati administrativ teritoriale - 2006 -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distante)

Judetul Bacau este situat in partea de sud a Regiunii Nord-Est, in bazinul mijlociu al Siretului si Trotusului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei, beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orase, precum Targu Ocna si Moinesti s-au dezvoltat datorita resurselor naturale (muntii de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima internationala datorita apelor curative bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobandit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. In Bacau, se concentreaza o gama diversificata de intreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul bancar, precum si institute de invatamant, de stat si particulare. Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord-est a regiunii, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune (316.716 locuitori –2006), fiind un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Judetul Neamt este situat in partea central estica a regiunii, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova. Orasul de resedinta Piatra-Neamt, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, acest adevarat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o rascruce de drumuri turistice, ci si un important obiectiv industrial si turistic, detinand monumente istorice si de arhitectura. Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii, care detinea rolul de depozit. Prin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si catre Ungaria.

Unitate teritoriala

Suprafata totala (kmp)

Numar locuitori

Numar municipii

Numar orase

Numar comune

Numar sate

BACAU 6.621 721.411 3 5 85 491 BOTOSANI 4.986 456.765 2 5 71 333 IASI 5.476 824.083 2 3 93 418 NEAMT 5.896 567.908 2 3 78 344 SUCEAVA 8.553 705.730 5 11 97 379 VASLUI 5.318 456.686 3 2 81 449 Total Regiune 36.850 3.732.583 17 29 505 2.414


6

Judetul Vaslui este situat in partea de sud-est a regiunii, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui, atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate. Regiunea Nord-Est are 46 orase: 5 orase mari (cu >100.000 locuitori), 9 orase mijlocii (nr. locuitori intre 50.000 si 100.000) si 32 orase mici (cu mai putin de 50.000 locuitori). Accesul rutier si feroviar la principalele centre ale regiunii

Rutier:

� Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul european E85

� Suceava -Vatra Dornei- Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea � Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574 (care face legatura cu drumul international E70

Craiova – Vidin - Scopje) � Bucuresti-Barlad – Albita (punct de trecere a frontierei) - Chisinau - drumul european E581 care

strabate judetul Vaslui � Roman-Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi - Sculeni (E 583)

Feroviar

� Bucuresti – Bacau – Roman- Suceava – Siret – Ucraina- magistrala 500 � Bucuresti - Iasi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600

Accesul aerian in regiune este asigurat de aeroporturile:

� Bacau - intern si international � Iasi - intern si international � Suceava – intern si international

Distante rutiere intre principalele municipii din regiune si capitala (in kilometri)

Bacau Botosani Iasi Piatra-Neamt Suceava Vaslui Bucuresti Bacau - 193 130 58 151 83 294 Botosani 193 - 125 145 42 258 499 Iasi 130 187 - 139 145 71 430 Piatra-Neamt

58 145 139 - 103 129 354

Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006


7

Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.732.583 locuitori, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului. Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina (rutier si feroviar) si trei aeroporturi civile (Bacau, Iasi si Suceava).


8

2. CADRUL SOCIO-ECONOMIC 2.1 Dezvoltarea generala socio-economica

2.1.1 Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional

Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct de vedere socio-economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era preponderenta agrara si nivelul de trai foarte scazut. In perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare fortata in regiune, in scopul redresarii situatiei economice, prin achizitionarea de capacitati de productie de conceptie moderna, la nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de munca si formarea unui numar mare de specialisti. Totusi, dezvoltarea industriala a fost mult prea diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice si de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.

Evolutia PIB regional si national, mld. lei - Conform metodologiei SEC 1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004* 2005*

PIB Regiunea Nord-Est 50385,4 68522,3 96348,4 143397,0 186074,2 246190,6 29476,3 34037,4

PIB Regiunea Nord-Est (mil USD) 5677 4469 4442 4934 5629 7416 9031 11681

PIB Regiunea Nord-Est (mil EUR) 5044 4205 4828 5509 5953 6555 7272 9393

PIB real Regiunea Nord-Est 50385,4 46361,5 45175,5 48934,3 51456,8 57020,2 5895,4 6061,0

Rata de crestere PIB real NE(%) - -7,98 -2,51 +8,32 +5,15 +10,8 +3,3 +2,8

PIB Nivel National 373798,2 545730,2 803773,1 1167687,0 1514750,9 1975648,1 246468,8 288176,1

PIB Nivel National (mil USD) 42118 35594 37054 40180 45824 59508 75520 98903

PIB Nivel National (mil EUR) 37420 33489 40277 44864 48463 52605 60808 79531

PIB real Nivel National 373.798,2 369.235,5 376.870,9 398.473,09 418.888,5 457580.1 49295,7 51315,2

Rata de crestere PIB real Nivel National(%) - -1,22 +2,06 +5,73 +5,12 +9,2 +7,7 +4,1

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Nota: rata de crestere a PIB-ului real a fost calculata pe baza deflatorului anual comunicat de B.N.R. *in mil. RON Se constata ca perioada 1998-1999 este marcata de recesiune atat la nivel regional cat si national, s-au facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar cat si a programelor de restructurare in intreprinderile cu pierderi, incepute pe parcursul anului 1997. Managementul defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor au determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave asupra dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii. In 1999 descresterea economica regionala este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national. Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2,51%, in conditiile in care la nivel de tara a avut loc o crestere economica de 2,06%. In perioada 2001-2005 se inregistreaza un proces continuu de crestere economica fomat din doua areale de timp, pe de o parte 2001-2003 cu rate de crestere anuale chiar superioare ritmului national de crestere, pe de alta parte 2004-2005 cu rate anuale de crestere descrescatoare si inferioare mediei nationale ce denota ajungerea la saturatie a economiei regionale. Cresterea economica regionala din perioada mentionata a fost efectul atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel national, a procesului de aderare, cat si ca urmare a rezultatelor obtinute din implementarea proiectelor din fondurile nationale si comunitare, de care a beneficiat Regiunea Nord-Est,


9

incepand cu 1999. Totodata, regiunea contribuie la constituirea PIB national cu 12% la nivelul anului 2005, procent apropiat de media nationala. Nota: Pentru a putea realiza analiza asupra evolutiei produsului intern brut national si regional a fost necesara eliminarea efectului inflatiei anuale, in scopul determinarii cresterii reale. In acest sens, corectia s-a realizat folosind deflatorul anual al PIB comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Precizam ca acest indicator(deflatorul) este calculat numai la nivel national si exprima evolutia anuala a preturilor de consum si de capital. 2.1.2 Comparatii privind produsul intern brut regional pe locuitor Unul din indicatorii care furnizeaza informatii relevante cu privire la situatia economica a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc), intrucat nu este influentat de diferentele existente intre populatia diferitelor regiuni. Tabelul de mai jos prezinta produsul intern brut al regiunii Nord-Est in perioada 2000-2005, comparativ cu celelalte regiuni si cel national. Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor in regiunea Nord-Est are pe intreaga perioda cel mai scazut nivel dintre cele 8 regiuni, avand un maxim de 72.3 % si un minim de 68.39% din valoarea inregistrata la nivel national a PIB/loc, plasand sub acest aspect regiunea pe ultimul loc. Ca si la sectiunea dedicata produsului intern brut regional, si in acest caz se constata ca in intervalul 2000-2003 are loc cresterea PIBR/loc, urmand descresterea in 2004-2005.

Produsul intern brut regional in perioada 2000 - 2005 ,exprimat in milioane lei (RON) preturi curente conform metodologiei SEC 1995

An National Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti

PIB 2000

80.377,3 9.634,8 9.286,8 9.807,1 7.488,9 7.526,8 9.501,0 10.177,5 16.879,2 PIB /locuitor (RON) 3.5826 2.5199 3.1649 2.8299 3.1206 3.6876 3.3407 3.8518 7.3880

Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 70,34 88,34 78,99 87,10 102,93 93,25 107,51 206,22

PIB

2001

116.768,7 14.339,7 13.165,2 14.312,3 10.485,1 11.223,6 13.667,3 14.421,2 25.071,9

PIB /locuitor (RON) 5.2110 3.7374 4.4900 4.1380 4.3781 5.5212 4.8111 5.4650 11.0286 Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 71,72 86,16 79,41 84,02 105,95 92,33 104,87 211,64

PIB

2002

151.475,1 18.607,4 17.112,3 18.773,6 13.000,1 14.714,0 18.018,7 19.113,5 31.976,9 PIB /locuitor (RON) 6.9501 4.9709 5.9668 5.5627 5.5530 7.5274 6.5382 7.5054 14.4669 Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 71,52 85,85 80,04 79,90 108,31 94,07 107,99 208,15

PIB

2003

197.564,8 24.619,1 22.263,8 24.776,0 17.931,4 19.982,7 24.110,8 24.810,8 38.920,0 PIB /locuitor (RON)

9.0903

6.5759

7.7881

7.3773

7.6981

10.2652

8.7838

9.7478

17.6390

Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 72,34 85,67 81,16 84,68 112,92 96,63 107,23 194,04

PIB

2004

246.468,8 29.476,3 29.425,0 31.772,2 22.003,0 25.301,3 30.310,2 30.110,3 47.845,7 PIB /locuitor (RON) 11.372,0 7.8843 10.3234 9.5068 9.4937 13.0452 11.0683 11.8584 21.6732 Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 69,33 90,78 83,6 83,60 114,71 97,33 104,28 190,58

PIB

2005

288.176,1 34.037,4 33.096,7 36.322,1 24.126,3 28.880,5 34.620,4 34.286,1 62.553,6 PIB /locuitor (RON) 13.326,8 9.114,2 11.627,7 10.908,3 10.460,4 14.960,4 12.647,2 13.549,2 28.325,7 Valoare PIB/locuitor din cel national (%) 100 68,39 87,25 81,85 78,49 112,26 94,90 101,67 212,55

Sursa: conturi nationale regionale 1998-2004, Statistica teritoriala 2007- Institutul National de Statistica Nota: In analiza indicatorului s-a tinut cont de datele statistice preluate din Anuarul Statistic. In fapt, este cunoscut faptul ca un procent important din populatie se afla intr-un proces de emigratie „sezoniera” in alte State Membre, pentru care nu exista informatii statistice. In aceste conditii, valoarea reala a PIBR/loc. ar putea fi superioara celei calculate si exprimate in tabelele urmatoare.


10

Decalajul maxim in 2005 este in raport cu regiunea Bucuresti-Ilfov, PIBR/locuitor fiind mai putin de o treime din al acesteia. Regiunea Nord-Est se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare, din care mai fac parte Sud - Est, Sud - Muntenia, Sud - Vest si Nord - Vest, acestea inregistrand valori sub media la nivel national a indicatorului prezentat. In cele ce urmeaza este prezentata situatia curenta la nivelul anului 2005 si evolutia dinamica pentru perioada 1998-2005 pentru sectoarele ce-si aduc contributia la formarea produsului intern brut regional si national, respectiv agricultura, industrie, contructii, transport si servicii.

Situatia comparativa a produsului intern brut si a valori adaugate sectoriale din regiune in raport cu nivelul national (milioane RON) conform metodologiei SEC 1995

2005 1999/1998

(%) 2000/1999

(%) 2001/2000

(%) 2002/2001

(%) 2003/2002

(%) 2004/2003

(%) 2005/2004

(%) Total Nord-Est, din care: 34037,4 -7,98 -2,51 8,32 5,2 10,8 3,3 2,8

Industrie 7707,2 -20,4 11,0 16,4 -3,6 1,7 -1,1 1,2

Agricultura 4374,9 -8,8 -13,0 18,4 5,7 -1,8 -0,2 -17,7 Constructii 1806,5 -22,4 20,5 17,3 9,8 17,9 4,1 -0,8

Transport 3041,5 5,7 0,5 7,7 6,2 12,2 -1,2 2,6 Comert 2979,1 -2,5 -14,6 -4,3 -1,4 -0,46 35,7 3,0

Alte servicii 10138,9 0,04 -5,5 -0,9 -18,4 23.3 5,1 13,2 Total Romania, din care: 288176,1 -1,22 2,06 5,73 5,1 9,2 7,7 4,1

Industrie 71009,8 -6,7 12,3 7,1 6,9 -2,7 6,1 4,0 Agricultura 24291,7 -8,4 -15,2 27,6 -10,2 10,5 17,3 -30.3

Constructii 18468,4 -2,66 -0,5 15,4 14,3 9,4 10,2 12,2 Transport 28116,9 3,4 2,5 5,8 1,8 10,2 8,2 3,4

Comert 28132,6 0,7 -9,9 -5,7 -1,0 8,0 14,8 12,1 Alte servicii 84483,4 4,4 4,2 -0,06 -23,2 13,6 4,2 12,4 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regionale Nota: Rata de crestere reala a fost calculata folosind deflatorul anual comunicat de BNR In perioada analizata, agricultura a inregistrat in general o evolutie negativa (cu exceptia perioadei 2001-2002) datorita dependentei de conditiile climatice extreme (seceta si inundatii), a gradului scazut de mecanizare, a lipsei sistemului de irigatii si fragmentarii excesive a suprafetelor agricole. Scaderile dramatice ce au avut loc in anii 2000 si 2005 au determinat un impact negativ asupra produsului intern brut regional. Industria a inregistrat la inceputul perioadei (1999) o cadere importanta de 20% ca urmare a resimtirii efectelor restructurarii industriale din 1997-1998. Odata cu anul 2000, ca urmare a unei politici fiscale ce a urmarit incurajarea dezvoltarii mediului de afaceri, a prezentei investitorilor straini, a procesului de preaderare are loc un reviriment al acestui sector, cu cresteri importante de pana la 16%. Perioada urmatoare se caracterizeaza printr-o relativa stagnare, in ciuda faptului ca la nivel national a continuat anual cresterea intr-un ritm mediu de 5%. Industria a avut in orizontul de timp 2003-2005 un aport constant la formarea produsului intern brut regional. Constructiile si transportul sunt ramurile ce au inregistrat in general cresteri economice incepand cu anul 2000, datorita pe de o parte cererii ridicate pentru crearea, reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, iar pe de alta parte intensificarii fluxurilor comerciale. Comertul a parcurs o lunga perioada de descrestere, cu scaderi de pana la 14% in anul 2000, urmand ca odata cu cresterea puterii de cumparare a populatiei din 2004 sa inregistreze un salt de 35%. Serviciile (mai putin constructii, comert) sunt cele care in general au contrabalansat prin aportul lor pozitiv (cresteri cu pana la 24% in 2003 si 13% in 2005) evolutia negativa a sectorului primar.


11

2.1.3 Structura sectoriala a produsului intern brut regional si productivitatea muncii Informatii relevante cu privire la situatia curenta si evolutia economica a Regiunii Nord-Est sunt furnizate si de catre participarea fiecarui domeniu de activitate regional la constituirea avutiei nationale, cat si a productivitatii muncii. Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2005 (milioane RON preturi

curente conform metodologiei SEC 1995

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regiona

Economia regionala contribuie, la nivelul anului 2005, in proportie de aproape 12% la formarea produsului intern brut national, valoare apropiata de media nationala. Analizand aportul adus de regiune pe fiecare ramura se constata o contributie ridicata a agriculturii, de 18%, a serviciilor publice in sanatate si invatamant, de 15% si respectiv 17%. In schimb, toate celelalte domenii de activitate din regiune isi au participari putin sub media nationala. Pe de o parte unele dintre ele sunt firesti, cum este cazul comertului, intrucat exprima o corelatie directa cu puterea de cumparare (la un nivel inferior celui national). Pe de alta parte, altele precum turismul, exprimat in acest caz in special prin activitatea financiara a hotelurilor si restaurantelor este la un nivel sub potentialul turistic regional existent. Serviciile si-au adus un aport majoritar la constituirea valorii adaugate brute regionale cu 60%, urmate de industrie cu 26% si agricultura cu 15, la nivelul anului 2005%. Distributia acestui indicator pe cele trei sectoare urmareste indeaproape repartizarea existenta la nivel national (anexa 1 - Situatie comparativa a productivitatii reale intre nivelul regional si cel national). In schimb, comparand nivelul productivitatii intre regiune si Romania se pot desprinde urmatoarele:

• pe fiecare din cele trei sectoare, la nivel regional, productivitatea este inferioara celei existente la nivel national, determinand o indepartare din punct de vedere economic a Regiunii Nord-Est;

• nivelul productivitatii in agricultura regionala este la 65% din cea nationala, ceea ce denota practicarea in continuare a unei agriculturi de tip extensiv, cu grad scazut de mecanizare;

• desi dupa anul 2000 constructiile au avut un ritm de crestere ridicat se constata ca si in aceasta ramura productivitatea muncii este inferioara celei nationale, la 67% din aceasta si in descrestere fata de 2004;

In industrie si servicii se constata o crestere anuala a productivitatii reale pe persoana ocupata, in timp ce in agricultura aceasta este fluctuanta.

Romania Nord-Est Contributia PIBR la PIB RO (%)

Agricultura, vanatoare si silvicultura 24277,9 4373,5 18,01 Pescuit si piscicultura 13,8 1,4 10,14 Industrie 71009,8 7707,2 10,85 Constructii 18468,4 1806,5 9,78 Comert 28132,6 2979,1 10,59 Hoteluri si restaurante 6028,4 503,3 8,35 Transport, depozitare si comunicatii 28116,9 3041,5 10,82

Intermedieri financiare 5826,4 458,0 7,86 Tranzactii imobiliare si alte servicii prestate in principal intreprinderilor 38745,8 4304,2 11,11

Administratie publica si aparare 16282,6 1951,7 11,99

Invatamant 9739,3 1713,3 17,59 Sanatate si asistenta sociala 7860,9 1206,4 15,35 Servicii de intermediere financiara indirect masurate - - -

Valoare adaugata bruta regionala (VABR) 254502,8 30048,1 11.81 Impozite pe produs 33715,4 3980,7 11.81 Taxe vamale 2047,8 241,8 11.81 Subventii pe produs -2089,9 -233,2 11,61 Produs intern brut total 288176,1 34037,4 11.81 Produs intern brut pe locuitor (RON) 13326,8 9114,2 68.39


12

Probleme cheie in dezvoltarea socio-economica generala • Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) in anul 2005, are cea mai mica valoare dintre

toate regiunile, reprezentand 68,39% din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel national.

• Contributia agriculturii la PIB regional (12,85%) este superioara fata de cea la nivel national (8,42% - anul 2005), sugerand slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural.

• Productivitatea muncii este inferioara, pe toate sectoarele de activitate, celei nationale. 2.2 Mediul de afaceri

O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din Romania cu cea recomandată in UE, putem observa faptul că a fost realizata armonizarea clasificarii micro-intreprinderilor si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are un numar maxim de 9 salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica poate avea maxim 49 de salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere mijlocie este considerata societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de maxim 250 milioane Euro. In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale. Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2006, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in firme (49,0%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere totala de 72,4%. Detin o pondere de 11,75% din totalul IMM-urilor la nivel national. Numarul de IMM-uri si microintreprinderi la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006 (9,51 IMM/1000 locuitori –2000; 9,61 IMM/1000 de locuitori – 2001, 10,13 IMM/1000 de locuitori – 2002, 10,83 IMM/1000 de locuitori – 2003, 12,1 IMM/1000 de locuitori – 2004, 13,1 IMM/1000 de locuitori – 2005, 13,9 IMM/1000 de locuitori - 2006). Incepand cu anul 2001, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a acestora ajungand la 52.364 de unitati in 2006. Se constata, la nivelul anului 2006, ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 87,12%, urmate de IMM-uri cu 12,5%. Desi au pondere de 0,4% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu 24,8% din cifra de afaceri si detin 27,6% din salariatii din intreprinderi (in scadere). In ceea ce priveste investitiile brute, cea mai mare pondere 33,4% este realizata de intreprinderile mari (anexa 2 Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006).

Evolutia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006

Total

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Nr. unitati Nr. unitati 36.688 37.199 37.534 40.855 45.462 49.325 52.364 Cifra de afaceri Mil. RON preturi curente 11.837,6 17.946,5 25.142,3 32.860,7 42.357,4 42.795 47.837

Cifra de afaceri Mil. EURO 5.932 6.895 8.044 8.750 10.450 11.810 13.572

Personal Nr. Pers. 487.429 492.339 474.390 480.076 473.610 460.363 454.474 Productivitate Mii RON/persoana 24.2 26.5 31.2 33.7 38.1 35.3 - Investitii brute Mil. RON preturi curente 1.436,5 2.132,4 3.618,9 3.837,9 4.152,7 4.820 6.966 Investitii brute Mil. EURO 733,37 819,30 1.157,85 1.021,9 1.024,6 1.330,2 1.976,4

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001-2007

Perioada 2000-2006 este caracterizata prin cresterea cifrei de afaceri si a salariatiilor la toate categoriile de intreprinderi, mai putin la intreprinderile mari unde in ultimii 2 ani se constata o scadere a acestor indicatori.


13

Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2006 si ponderi unitati pe total sector

Numar unitati activitati (sectiuni CAEN) Total

Clase de marime dupa nr. de salariati Pondere unitati pe clase de marime in total sector (%)

0-9 10-49 50-249 >250 0-9 10-249 >250 Total Regiunea Nord-Est

52.364 45.621 5.413 1.120 210 87,12 12,48 0,4

Industrie extractiva 93 58 20 8 7 62,37 30,11 7,53 Industrie prelucratoare 7.621 5.400 1.560 533 128 70,86 27,46 1,68 Energie electrica si termica, gaze si apa 67 12 6 25 24 17,91 46,27 35,82

Constructii 3.525 2.715 619 176 15 77,02 22,55 0,43 Comert, reparatii auto si bunuri 26.076 23.705 2.168 195 8 90,91 9,06 0,03 Hoteluri si restaurante 2.404 2.127 249 28 0 88,48 11,52 0 Transport, depozitare si comunicatii 3.661 3.278 302 62 19 89,54 9,94 0,52

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 6.660 6.253 329 71 7 93,89 6,01 0,10

Invatamant 187 164 23 0 0 87,70 12,30 0

Sanatate si asistenta sociala 889 846 40 3 0 95,16 4,84 0 Servicii colective, sociale si personale 1.181 1063 97 19 2 90,01 9,82 0,17

Total Romania 471.952 413.571 46.079 10.269 2.033 87,63 11,94 0,43

Industrie extractiva 929 535 255 76 63 57,59 35,63 6,78 Industrie prelucratoare 60.084 42.734 11.837 4.470 1.043 71,12 27,14 1,74 Energie electrica si termica, gaze si apa 714 226 148 184 156 31,65 46,50 21,85

Constructii 36.732 29.628 5.514 1.422 168 80,66 18,88 0,46 Comert, reparatii auto si bunuri 211.628 192.264 17.350 1.869 145 90,85 9,08 0,07 Hoteluri si restaurante 20.899 18.292 2.309 276 22 87,53 12,36 0,11 Transport, depozitare si comunicatii 32.841 28.972 2.999 642 228 88,22 11,09 0,69

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 84.779 79.393 4.185 1.038 163 93,65 6,16 0,19

Invatamant 1.690 1.510 170 10 0 89,35 10,65 0 Sanatate si asistenta sociala 8.641 8.176 412 50 3 94,62 5,35 0,03 Servicii colective, sociale si personale 13.015 11.841 900 232 42 90,98 8,70 0,32


Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici. La nivelul anului 2006, in Regiunea Nord-Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este majoritara cu 87,12% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 12,48%. In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 90,91% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88,48%, in transport 89,54% si constructii cu 77,02%. Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si termice (46,27%), a industriei extractive (30,11%), si industriei prelucratoare (27,46%). Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 35,82% din totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai microintreprinderi si IMM-uri.


14

Productivitatea, mii RON preturi curente/pers, in anul 2006

Domenii de activitate (CAEN) Total Clase de marime dupa nr. de salariati

0-9 10-49 50-249 >250 Total Regiunea Nord-Est 105 96 125 107 94 Industrie extractiva 59 70 174 100 46 Industrie prelucratoare 74 69 63 67 86 Energie electrica si termica, gaze si apa 156 143 134 113 166 Constructii 92 69 103 96 86 Comert, reparatii auto si bunuri 190 126 215 286 537 Hoteluri si restaurante 48 45 47 55 - Transport, depozitare si comunicatii 71 82 108 103 37 Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 57 66 65 49 13 Invatamant 26 24 28 - - Sanatate si asistenta sociala 41 33 48 80 - Servicii colective, sociale si personale 52 42 62 67 27 Total Romania 147 120 164 151 152 Industrie extractiva 104 160 126 87 103 Industrie prelucratoare 114 79 86 92 145 Energie electrica si termica, gaze si apa 296 1.360 424 353 270 Constructii 105 84 103 117 108 Comert, reparatii auto si bunuri 262 161 281 392 529 Hoteluri si restaurante 60 55 53 70 85 Transport, depozitare si comunicatii 123 108 166 164 100 Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 81 94 123 67 35 Invatamant 38 33 45 38 - Sanatate si asistenta sociala 44 32 52 76 63 Servicii colective, sociale si personale 80 55 87 74 104


Informatii si mai relevante pot fi obtinute analizand care este contributia la cifra de afaceri si pe sectoare de activitate a unitatilor active repartizate pe clase de marime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri totala regionala o aduc IMM-urile cu 53,8%, urmate de intreprinderile mari cu 24,8% si, intr-o mai mica masura, de microintreprinderi cu 21,4%.

Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime, 2006

Domenii de activitate (CAEN)

Total milioane RON

din care: pe clase de marime si sector de activitate

0-9 10-49 50-249 >250 valori exprimate in procente -%-

Total nivel Regiunea Nord-Est 47.837 21,45 28,09 25,71 24,75

Industrie extractiva 460 2,83 13,90 18,70 64,57

Industrie prelucratoare 13.620 7,44 15,95 28,38 48,23

Energie electrica si termica, gaze si apa 2.632 0,23 0,72 13,79 85,26

Constructii 4.419 11,45 31,30 40,67 16,58

Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice

21.566 32,08 38,69 22,64 6,59

Hoteluri si restaurante 581 39,07 38,21 22,72 - Transport, depozitare si comunicatii 2.464 25,53 26,01 27,19 21,27

Tranzactii imobiliare, inchirieri si prestari servicii

1.568 48,79 27,62 21,68 1,91

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

383 27,42 30,29 35,77 6,52

Total nivel national 625.275 18,05 23,97 25,31 32,67

Industrie extractiva 9.860 2,67 6,77 8,03 82,53

Industrie prelucratoare 177.354 5,19 12,71 24,54 57,56 Energie electrica si termica, gaze si apa 37.222 2,68 4,11 21,52 71,69


15

Domenii de activitate (CAEN)

Total milioane RON

din care: pe clase de marime si sector de activitate

0-9 10-49 50-249 >250 valori exprimate in procente -%-

Constructii 44.870 14,66 26,19 38,04 21,11

Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice

258.007 27,11 34,42 25,99 12,48

Hoteluri si restaurante 7.331 33,82 32,07 23,34 10,77

Transport, depozitare si comunicatii 46.832 15,62 21,15 23,12 40,11 Tranzactii imobiliare, inchirieri si prestari servicii

34.480 40,28 29,94 20,58 9,20

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

7.639 19,03 19,85 23,55 37,57

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007 Microintreprinderile isi aduc cel mai mare aport in sectorul tranzactiilor imobiliare cu 48,79%. IMM-urile aduc cel mai mare aport la cifra de afaceri regionala, in sectorul constructiilor cu 71,97%, al hotelurilor si restaurantelor cu 60,93% si a comertului cu 61,33%. Intreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu exceptia domeniului hotelier), iar in unele dintre ele majoritar: energie electrica si termica si industria extractiva.


Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est Numarul intreprinderilor noi si rata de creare, exprimata in raport cu nr. Intreprinderilor din anul respectiv (2001-2006)

An 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. Intreprinderi noi 11.227 11.886 17.553 18.620 23.210 18.218 Rata de creare, % 30,1 31,6 42,9 40,9 47,0 34,7

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002-2007, Publicatii INS Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, %

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Industrie 11,7 12,3 9,4 15,2 10,5 9,4 Constructii 4,8 3,8 4,0 5,6 7,8 12,0 Comert 41,7 48,2 32,8 44,0 43,3 41,6 Transporturi 7,4 5,1 7,0 4,7 6,6 5,7 Hoteluri si restaurante 3,3 4,1 3,0 5,4 3,2 3,9 Alte servicii 31,1 26,5 43,8 25,1 28,7 27,4

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/


16

Distributia intreprinderilor active noi create pe medii, %

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Distributia intreprinderilor active noi create cu dificultati legate de oferta dupa tipul de dificultate, %

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Lipsa de resurse 72,0 87,7 79,4 85,7 78,9 72,2 Acces limitat de credite 67,0 47,8 36,7 34,2 39,8 38,7 Fara clienti sau cu clienti care platesc tarziu 59,0 35,7 40,5 33,5 35,9 44,8

Acces limitat la salariati bine pregatiti 13,0 6,7 3,4 13,7 14,0 22,2

Lipsa de tehnologie 9,0 22,2 19,1 18,6 15,8 12,7 Lipsa de materii prime 19,0 10,3 10,3 17,2 4,8 9,4

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Situatia intreprinderilor noi create la un an de la infiintare, %

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Infrastructura de afaceri Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE CES - componenta de infrastructura regionala, este dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea Nord-Est au fost aprobate, implementate sau se afla in curs de implementare urmatoarele proiecte de infrastructura de afaceri:


17

1. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani In cadrul programului PHARE 2001, Coeziunea Economica si Sociala - Proiecte de Infrastructura regionala mare, Consiliul Local al Municipiului Botosani a implementat cu finantare a Uniunii Europene proiectul "Incubator de Afaceri pentru I.M.M.-uri in municipiul Botosani". Scopul investitiei este generarea de noi locuri de munca si facilitarea accesului diferitelor categorii de populatie la acestea, realizarea transferului de idei fezabile intre diferite societati comerciale, facilitarea aplicarii in practica a rezultatelor cercetarilor stiintifice, dezvoltarea caracterului antreprenorial, incubatorul fiind locul potrivit pentru evaluarea, lansarea si punerea in practica a ideilor antreprenoriale, promovarea infiintarii si dezvoltarii societatilor. Incubatorul de Afaceri functioneaza in doua locatii, respectiv in str. Calea Nationala nr. 354 - Centrul de microproductie - si str. Postei - Centrul administrativ - si se adreseaza IMM-urilor nou infiintate, precum si IMM-urilor deja existente, cu o vechime de pana la 2 ani si asigura pentru acestea servicii de incubare afaceri, constand in servicii inchiriere de spatii, servicii centralizate de paza, de curatenie, de salubrizare, de asistenta financiara si servicii expert de tutorizare, constand in servicii de asistenta in administrarea afacerilor, servicii de informare, documentare si organizare de evenimente, precum si alte servicii la cerere.

2. Centrul Economic Bucovina, Suceava

Centrul economic Bucovina Suceava a fost finantat prin programul PHARE CES 2001, fiind implementat de catre Primaria Municipiului Suceava, si a fost inaugurat in noiembrie 2006. Centrul este structurat in urmatoarele zone: centru expozitional, parc industrial, incubator de afaceri. Constructia are ca destinatie: spatii pentru expozitii, conferinte, organizare sesiuni de instruire, cercetare.

Parcul industrial cuprinde 8 pavilioane parter care sunt specializate pe principalele activitati economice:tehnologia informatiei, cercetare, industria prelucrarii lemnului, industria alimentara, turism, industria uşoara, activitati artizanale.Suprafata desfasurataa centrului este de 4.184 mp (8 x 523 mp). Incubatorul de afaceri, constructie P+2E, este destinata sediilor de firma. Suprafata construita a incubatorului este de 440 mp, iar suprafata desfasurata 1.320 mp.

3. Centrul de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui

Centrul de afaceri a fost finantat prin programul PHARE CES 2002, beneficiar fiind Primaria Municipiului Barlad, si a fost inaugurat in noiembrie 2007. Centrul ofera spatii si facilitati pentru:

• Start-up-uri si IMM-uri nou infiintate (incubatorul de afaceri); • Investitori straini; • Cooperatii locale renumite pentru activitati artizanale (spatii de productie si spatii expozitionale); • Dezvoltarea industriilor constructoare de masini, textila si alimentara (spatii de productie); • Promovarea productiei viticole (spatii expozitionale);


18

• Extinderea si diversificarea pietelor de desfacere (spatii expozitionale); • Conferinte, prezentari, sesiuni de instruire.

4. Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui

Centrul de resurse pentru afaceri este finantat prin programul PHARE CES 2003 si se afla in faza de implementare. Proiectul isi propune sa dezvolte infrastructura de afaceri si drumurile de acces prin imbunatatirea accesului pe piata, la informatii, serviciile si tehnologii, in vederea cresterii competitivitatii in afaceri. In acest sens, se urmareste constructia unui Centru de Resurse pentru Afaceri in Vaslui care sa cuprinda: structuri de tip “Foyer”, spatii de expozitii, spatii pentru servicii de consiliere si administrare, sali de conferinte, sali pentru desfasurarea de seminarii si cursuri de instruire, spatii de inchiriat pentru companii, spatii de prodctie – organizate ca o suma de de spatii mai mici destinate dezvoltarii firmelor, centru de copiere, birou notarial, spatii auxiliare. Activitatile auxiliare includ conectarea la utilitati si realizarea infrastructurii inconjuratoare si a parcarilor necesare. Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt urmatoarele: suprafata constructiei – 1068 m²; suprafata totala aferenta constructiei centrului – 5350 m²; suprafata utilizabila – 3495 m²; structura cladirii – subsol + parter + 2 - 5 etaje

5. Centrul expozitional Moldova, Iasi Centrul expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2005 si se afla in faza de implementare. Amplasat in preajma Parcului Tehnologic TEHNOPOLIS, intr-o zona industriala cu un potential mare de dezvoltare, Centrul Expozitional Moldova va avea o suprafata utila de 10.368,2 mp, care va fi distribuita pe trei corpuri principale. Spatiul destinat manifestarilor expozitionale va depasi 8.000 mp, din care 6.000 mp in interior, la care se adauga platforma expozitionala in aer liber de 2.000 mp, oferind firmelor expozante facilitati la standarde internationale. Dispunand de cinci sali de conferinte dotate corespunzator, de un incubator de afaceri si de trei firme start-up, centrul va oferi celor intreprinderilor mici si mijlocii din Regiunea de Nord-Est posibilitati multiple de participare la targuri si expozitii, de asigurare a unor servicii de marketing si relatii publice de un nivel profesionist.

6. Centrul de afaceri si expozitional Bacau Centrul de afaceri si expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2006 si se afla in faza de implementare. Lucrarile presupun realizarea unui centru de afaceri si expozitii cu o suprafata totala de 64.700 metri patrati si o arie construita de 5.800 metri patrati. In cadrul centrului, vor mai fi facute investitii intr-o parcare de 12.000 metri patrati, spatii verzi 39.400 metri patrati, dar si lucrari pentru retelele de apa/canal, gaze, curent electric si iluminat. Lucrarile civile cuprind un incubator de afaceri cu cinci nivele incluzand subsolul si o sala de conferinte cu trei nivele si un alt spatiu de conferinte cu 620 locuri. Probleme cheie in mediul de afaceri:

• numarul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006;

• contributia la cifra de afaceri in domeniul industriei prelucratoare realizata de IMM-uri este insuficienta, de 44,33% - 2006.


19

2.3 Structura economica sectoriala 2.3.1 Agricultura si silvicultura Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2006, in regiune, este foarte ridicata 40,74% (superioara celei nationale cu 29,69%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20,19% provine din Regiunea Nord-Est. Contributia agriculturii (+ vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura) la PIB exprimata in milioane RON preturi

curente, conform metodologiei SEC1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nord-Est 974,9 1.313,4 1.647,6 2.682,0 3.497,8 4.099,1 4.733,6 4.374,9 Nord-Est (in mil. euro) 976 806 825 1.030 1.118 1.091 1.168,7 1.208,5

Romania 5.377,2 7.280,5 8.901,5 15.617,9 17.3017,6 22.849,2 31.043,9 24.291,7 Romania (in mil. euro) 5.383 4.467 4.460 6.000 5.535 6.084 7.665,1 6.710,4

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007

In anul 2005, aportul regiunii la total productie agricola la nivel national a fost de 18,01%. Sectorul cunoaste o evolutie similara cu cea la nivel national in perioada 1998-2001, inregistrand o perioada de declin in perioada 1998-2000 datorita conditiilor climatice nefavorabile existente in acel an.

Evolutia ratei de crestere anuala a VAB agricultura, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.

Contributia agriculturii la PIB (regional si national), %

% sector/ PIB 2000

% sector/ PIB 2001

%sector/ PIB 2002

%sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Nord-Est 17,10 18,70 18,8 18,76 16,06 12,85 Romania 11,07 13,37 11,43 13,03 12,59 8,43 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007 La nivelul anului 2005 contributia agriculturii la PIB-ul regional este de 12,85%, valoare superioara celei la nivel national (8,43%), ceea ce denota dependenta ridicata a economiei regionale de agricultura. Contributia sectorului a fost in descrestere continua in perioada 1998-2000 datorita conditiilor meteorologice nefavorabile cat si a productivitatii scazute din domeniu, urmata de un reviriment la nivelul anului 2001.


20

Repartitia suprafetelor agricole si a fondului forestier in perioada 2002-2007, ha

Unitate teritoriala Suprafata totala

Suprafata agricola,

2002

Suprafata agricola,

2003

Suprafata agricola,

2004

Suprafata agricola,

2005

Suprafata agricola,

2006 Romania 23.839.071 14.836.585 14.717.426 14.711.552 14.741.214 14.730.956 Regiunea Nord Est 3.684.983 2.131.421 2.133.569 2.130.876 2.130.767 2.142.507 Bacau 662.052 323.468 323.415 320.589 320.601 320.552 Botosani 498.569 392.905 392.776 393.472 393.468 393.193 Iasi 547.558 380.997 382.081 381.445 381.396 394.404 Neamt 589.614 283.789 283.717 284.051 284.033 284.030 Suceava 855.350 349.131 349.826 349.810 349.762 349.310 Vaslui 531.840 401.131 401.754 401.509 401.507 401.018 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003-2007

Regiunea Nord-Est detine 14,54% suprafata agricola totala a tarii (2006) si 18,23% din fondul forestier (2006). Judetele din regiune cu cele mai intinse suprafete de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si Iasi, iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt.

Unitate teritoriala Fondul forestier 2002

Fondul forestier 2003




Romania 6.388.000 6.368.000 6.779.332 6.390.536 6.754.724 Regiunea Nord Est 1.185.000 1.188.000 1.232.986 1.193.268 1.231.703 Bacau 267.000 270.000 283.623 271.236 282.549 Botosani 56.000 56.000 57.212 56.108 57.493 Iasi 97.000 97.000 98.130 97.661 97.564 Neamt 260.000 259.000 260.910 261.328 260.613 Suceava 435.000 435.000 453.566 435.034 453.330 Vaslui 70.000 71.000 79.545 71.901 80.154

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 - 2007

Lucrarile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaza pe suprafete reduse in comparatie cu cele degradate, datorita costurilor mari si a utilajelor insuficiente. Agricultura

Desi Regiunea Nord-Est detine o mare suprafata de teren agricol (14,54% in 2006) din suprafata agricola totala a tarii, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificatie pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata similare din tara; forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste 60 ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane; gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea si modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren.

Fondul funciar dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, ha


Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Regiunea Nord-Est

Supr.totala 662.052 498.569 547.558 589.614 855.350 531.840 3.684.983 Supr.agric. 320.552 393.193 394.404 284.030 349.310 401.018 2.142.507 Din care: sector privat 317.121 390.368 360.906 277.837 339.866 394.949 2.081.047

Arabil 186.085 298.774 265.835 170.927 181.316 291.358 1.394.295 Pasuni 85.215 75.442 83.446 70.063 89.888 86.522 490.576 Fanete 39.201 14.635 25.339 40.059 75.057 7.954 202.245 Vii 7.209 1.724 12.547 682 - 12.382 34.544 Livezi 2.842 2.618 7.237 2.299 3.049 2.802 20.847 Paduri 282.549 57.493 97.564 260.613 453.330 80.154 1.231.703 Ape 14.787 13.797 13.892 10.423 12.302 8.251 73.452 Alte suprafete 44.164 34.086 41.698 34.548 40.408 42.417 237.321


21

Agricultura privata se caracterizeaza printr-o excesiva faramitare a terenurilor datorita punerii in posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecarui proprietar revenindu-i suprafete cuprinse intre 1-3 ha. Din totalul suprafetei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pamant reprezinta cca. 3-5% in judetul Bacau, 10,8% in judetul Botosani, 7,5% in judetul Neamt si 9% in judetul Suceava. Sectorul zootehnic

In ceea ce priveste evolutia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul urmator, se observa o stationare a numarului capetelor de bovine, o crestere a numarului de familii de albine si o scadere insemnata a numarului de porcine. Referitor la efectivele de ovine si cabaline putem spune ca nu s-au inregistrat variatii semnificative in perioada 2000-2006.

Evolutia numarului de animale in Regiunea Nord-Est in perioada 1998 - 2006 (mii capete)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bovine Total 653 636 677,9 681,9 668,4 682,1 658,4

Din care: matca 395 394 405,6 403,5 409 400,4 401,4

Porcine Total 660 609 709 684,9 836,1 848,2 838,5

Din care: matca 39 41 47,8 405,8 56,3 62 48,8

Ovine si caprine

Total 1.453 1.406 1.401,6 1.463,2 1.254,8 1.245,2 1.231,1 Din care: matca 1.144 1.154 1.151,6 1.333,3 1.079 1.074,9 1.018,9

Cabaline Total 203 206 217,8 222,1 68,3 76,7 208,1

Pasari

Total 11.124 11.630 12.994,9 12.328,8 207,2 195,8 16.046,6

Din care: ouatoare adulte

7.007 7.143 7.970 7.689,4 15.822,3 15.992,4 8.843,9

Albine Total (mii familii) 106 129 142,7 142,6 8.837,1 9.317,2 133,8


Datele raportate evidentiaza ca peste 90% din numarul de animale se afla in posesia producatorilor privati, iar sectorul de stat, care detinea un sistem zootehnic industrial, este astazi practic distrus datorita desfiintarii majoritatii complexelor avicole, crescatorilor de animale si fermelor. La numarul de animale, la nivelul anului 2006, judetele care se situeaza cel mai bine sunt :

• la bovine judetul Suceava cu 167.704 capete; • la porcine judetul Iasi cu 187.627 capete; • la ovine judetul Botosani cu 269.269 capete.

Silvicultura Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din regiunea Nord-Est si prin marile suprafete impadurite existente (Suceava 453.330 ha, Bacau 282.549 ha, Neamt 260.613 ha - 2006), furnizand 25,75% din cantitatea totala de masa lemnoasa a Romaniei, la nivelul anului 2006. Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a lemnului si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si revitalizarea acestui sector economic, se inregistreaza, in ultima perioada, mari cantitati de materie prima bruta la export (cherestea si profile), fapt a condus la o exploatare nerationala a fondului forestier si la o degradare a mediului inconjurator.


22

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic 2006 (mii mc):

Unitate teritoriala Total Rasinoase Fag Stejar Diverse specii tari

Diverse specii moi

Romania 15.684,0 5.765,0 4.997,2 1.632,2 1.914,6 1.375,0 Nord – Est 4.039,1 2.115,5 1.055,9 121,8 405,2 340,7 Bacau 712,9 208,9 339,0 27,3 78,5 59,2 Botosani 137,4 0,7 27,7 22,7 49,9 36,4 Iasi 231,6 5,3 33,0 23,8 79,1 90,4 Neamt 1.045,0 654,0 336,9 23,0 67,4 53,7 Suceava 1.714,7 1.336,3 306,8 5,5 51,4 14,7 Vaslui 197,5 0,3 12,5 19,5 78,9 86,3


Asa cum se observa, judetul Suceava a contribuit cu cea mai mare cota din masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2006, respectiv 1.714,7 mii mc, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 137,4 mii mc. Regiunea Nord-Est detine peste 1.500 ha de rezervatii forestiere, faunistice si florale, precum si monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:

• judetul Bacau - rezervatiile forestiere Padurea Slanic Moldova si Targu Ocna (pinul oriental). • judetul Iasi - Valea lui David (rezervatie floristica, la 5 km de Iasi), Padurea Uricani (rezervatie

forestiera cu o frumoasa padure de gorun si stejar, situata la 8 km de Iasi) si Padurea Dealul Mare, langa Deleni, cu un codru secular de fag.

• judetul Neamt - Codrii de arama (rezervatie forestiera de goruni seculari situata la 30 km de Piatra-Neamt), Padurea de Argint (rezervatie de mesteceni seculari), Padurea Gosmanu (rezervatie forestiera de molizi, brazi si fagi seculari de dimensiuni impresionante) si Parcul National Ceahlau .

• judetul Suceava - Codrul secular Slatioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag si brad).

Probleme cheie in agricultura si silvicultura:

• Contributia agriculturii la PIB regional (15%) este superioara fata de cea la nivel national (anul 2005), sugerand dependenta ridicata a economiei regionale de sectorul primar;

• Exploatarea agricola se face pe loturi reduse de 1-3 ha; • Gradul redus de asociere a proprietarilor – 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie.

2.3.2 Industria Productia industriala a scazut in decada 1990-1999 datorita urmatorilor factori:

• capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacere interne si externe;

• decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale, volumului redus al investitiilor;

• ritmul lent al privatizarii si restructurarii; • cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si autohtone de

capital; • restructurarii industriale ce a avut loc in perioada 1997-1999.


23

Valoarea productiei industriale in perioada 1998-2005 exprimat in milioane RON preturi curente (conform metodologiei SEC 1995)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Regiunea Nord-Est 1357,5 1595,5 2557,7 4093,8 4870,3 5917,8 6780.7 7707,2 Regiunea Nord-Est (in mil. euro) 1530 1041 1179 1408 1558 1575 1672 2127

Romania 9821.2 13534,3 21948,0 32304,7 42609,8 49489,7 60794,9 71009,8

Romania (in mil. euro) 11066 8827 10118 11116 13632 13177 14999 19597 Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007

La nivelul anului 2005, Regiunea Nord Est contribuie la nivelul productiei industriale nationale cu 10,85%. Ponderea contributiei industriei in VAB-ul regional este de 25,65%, valoare apropiata de situatia existenta la nivel national (27,90%).

Evolutia ratei de crestere anuala a VAB industrie, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 2001-2007 Nota: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R. Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistrandu-se o crestere reala cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16,4%, net superioara celei inregistrate la nivel national (7,1%), ca in anul 2002 sa se inregistreze o scadere de 3,6%, in conditiile unei cresteri la nivel national de 6,9%. Evolutia ulterioara a industriei sugereaza intrarea intr-o perioada de stagnare.

Contributia industriei la PIB (regional si national), %

%sector/ PIB 2000

%sector/ PIB 2001

%sector/ PIB 2002

%sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Regiunea Nord-Est 26,50 28,55 26,18 24,04 23,0 22,64 Romania 27,30 27,66 28,13 25,05 24,67 24,64

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007 Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2006 este de 18,96%, usor inferioara valorii nationale de 23,25%.


24

Descrierea intreprinderilor cheie din regiune

Chiar in conditiile unui declin industrial in regiune, cifrele de afaceri si numarul de salariati au o pondere ridicata in cadrul intreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariati (vezi 2.2). Acestea isi desfasoara activitatea aproape exclusiv in municipiile mari (Iasi, Bacau, Piatra Neamt, Suceava, Botosani). In Regiunea Nord-Est, intreprinderile de succes mentionate in Topul Firmelor, care se intocmeste la nivel judetean de catre Camerele de Comert si Industrie, activeaza in urmatoarele sectoare:

• industria de constructii de masini, utilaje si echipamente; • industria alimentara; • industria de prelucrare a lemnului, celulozei si hartiei si productia de mobilier; • industria usoara (tricotaje, confectii, incaltaminte); • industria farmaceutica; • turism; • transporturi.

Legislatia romaneasca nu a favorizat potentialii investitori strategici, a promovat o fiscalitate ridicata si concomitent cu dobanzile neperformante la creditele acordate a condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”. Privatizarea fara programe coerente a societatilor cu capital de stat si birocratia excesiva in desfasurarea acestor activitati, cumulata cu managementul defectuos al principalilor actionari, au condus treptat la pierderea pietelor de desfacere, scaderea competitivitatii produselor oferite pe piata si plafonarea tehnologica, generand inchiderea multor unitati productive si aparitia unui numar impresionant de someri.

In anul 2003 doar 2.2% din totalul investitiilor straine directe au avut ca localizare Regiunea Nord-Est (211 mil. EUR), in 2004 a scazut la 0.1% (18 mil. EUR), iar in 2005 se constata o usoara crestere pana la 1.3% din total national (292 mil. EUR), trend care se mentine si in anul 2006 (411 mil EUR - 1.2% din total pe tara). Nota: sursa informatiilor - date publicate de catre Banca Nationala a Romaniei. Probleme cheie industrie

• nivelul scazut al investiilor straine directe; 2.3.3 Serviciile

In continuare este prezentata evolutia sectorului serviciilor in perioada 1998-2005 in regiune, comparativ cu nivelul national: Contributia serviciilor la PIB exprimata in milioane RON preturi curente,conform metodologiei SEC1995

1998

1999

2000

2001 2002 2003 2004 2005

Regiunea Nord-Est 2220,5 3222,0 4419,0 6238,6 8498,8 11832,7 14803,1 17966

Regiunea Nord-Est (in mil. euro)

2223 1977 2214 2307 2720 3150 3652 4958

Romania 18512,6 28073,2 41141,4 58159,5 77382,7 103062,9 128137,1 159201,3 Romania (in mil. euro) 18532 17227 20616 21401 24758 27442 31613 43936



25

Rata de crestere anuala a VAB servicii, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 2001-2007 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.

Se constata la nivel regional o descrestere anuala pe orizontul de timp 1998-2000 (opusa fata de orientarea nationala), urmata de o relansare incepand cu 2001, cand aceasta ramura a avut rate de crestere superioare celei nationale(2002-2004). La nivelul 2005, serviciile aduc un aport majoritar la constituirea Produsului Intern Brut Regional in proportie de 52,78%.

Contributia serviciilor la PIB (regional si national)

% sector/ PIB 2000

%sector/ PIB 2001

% sector/ PIB 2002

% sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Regiunea Nord-Est 45,86 41,87 45,68 48,07 50,22 52,78 Romania 51,18 47,70 51,09 52,17 51,99 55,24


In constructii si transporturi, regiunea contribuie la totalul national in apropiere de media nationala, in timp ce in tranzactii imobiliare, comert si activitati financiar-bancare au valori inferioare. In serviciile publice din invatamant si sanatate-servicii sociale, contributia la valoarea nationala pe fiecare subsector mentionat este superioara mediei si asigura cel mai semnificativ aport (17,59%, respectiv 15,35% - 2005). Ponderea populatiei ocupate in servicii fata de total regiune in anul 2006 este de 32,18%, valoare foarte redusa in raport cu ponderea inregistrata si la nivel national si comunitar. Sectorul este caracterizat prin:

• concentrare ridicata in centrele dezvoltate ale regiunii, Iasi si Bacau, in restul teritoriului avand o pondere foarte mica;

• predominante sunt activitatile de comert si alimentatie publica, serviciile directe catre populatie fiind insuficiente si de slaba calitate;

• serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potentialului existent; • serviciile de consultanta nu ofera calitatea asteptata de consumatori ; • serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala sunt sub standardele de calitate necesare.

Activitatile de transport marfa si calatori s-au orientat pe doua directii:

• transportul feroviar a ramas in sectorul de stat si a suferit o restructurare la nivelul regionalelor in vederea modernizarii infrastructurii existente;

• transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebita, cu precadere in sectorul privat, aparand companii de transport marfa si calatori, organizate modern si eficient.

Turismul reprezinta un important sector economic cu potential insuficient dezvoltat, in comparatie cu importanta acestuia si contributia sa la crearea produsului intern brut in tari precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate si sustinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe


26

exploatarea specificului regional, au condus la obtinerea unor venituri economice importante din acest sector al activitatii industriale. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor. Informatii detaliate privind turismul se gasesc in capitolul 6. Probleme cheie servicii

• aport scazut al domeniului hoteluri-restaurante in total servicii; • pondere scazuta a populatiei ocupate in servicii comparativ cu media comunitara; • serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala furnizate sunt sub standardele de calitate

necesare

2.4 Situatia infrastructurii fizice

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul careia intre comunitatile componente se desfasoara toate fluxurile si transferurile de resurse materiale, umane, servicii si informatii in timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmatoarele componente :

• transportul pe drumuri si cai ferate si alte categorii (aeriene, navale etc.); • servicii de telecomunicatii, televiziune radio etc.; • utilitatile si structura locativa; • infrastructura sociala.

2.4.1 Infrastructura de transport

Infrastructura feroviara

Reteaua de cai ferate se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce priveste dotarea tehnica si lungimea tronsoanelor, dar conditiile geografice si de amplasament impun unele restrictii de circulatie. Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea cale ferata la nivel national este de 15,06% la sfarsitul anului 2006. In ceea ce priveste densitatea retelei de cai ferate regionale, aceasta este prezentata in tabelul de mai jos. Se observa ca densitatea de cai ferate pe 1000 kmp in regiune este de 44,0, situandu-se sub media nationala de 45,2.

Evolutia comparativa pentru calea ferata in exploatare, 1998-2006

Unitate teritoriala

Suprafata totala (km2)

Lungimea totala a retelei de cai ferate (km) Densitatea liniilor

ferate pe 1000 kmp teritoriu la 31

decembrie 2006 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord – Est 36.850 1.505 1.507 1.506 1.506 1.506 1.506 1.498 1.634 1.624 44,0

Romania 238.391 11.010 10.981 11.015 11.015 11.002 11.077 11.053 10.94810.789 45,2 Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Buletin statistic INS 2007

Regiunea este traversata de doua din cele opt magistrale feroviare: • Bucuresti – Bacau – Suceava – Siret spre Ucraina- magistrala 500; • Bucuresti - Iasi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600. Infrastructura rutiera

Regiunea Nord-Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza: • Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul

european E85; • Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea; • Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul international E70 Craiova

– Vidin - Scopje;


27

• Bucuresti - Barlad – Albita - Chisinau - drumul european E581, care strabate judetul Vaslui; • Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583). Tabelul urmator prezinta situatia drumurilor nationale, judetene si comunale din toate regiunile tarii la 31.12.2006, din care reiese ca atat densitatea de drumuri publice pe total si pe categorii (nationale, judetene si comunale) la 100 kmp teritoriu, cat si ponderea acestora in totalul lungimii infrastructurii rutiere, se situeaza pentru Regiunea Nord Est la niveluri superioare mediei pe tara.

Situatia comparativa a drumurilor publice in 2006

Unitate teritoriala

Drumuri publice total (km)

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2

de teritoriu

Drumuri nationale (km) Densitatea

drumurilor nationale pe 100 km2 de teritoriu

Drumuri judetene si comunale(km)

Densitatea drumurilor judetene si comunale

pe 100 km2 de teritoriu

Total

Pondere in total

drumuri publice %

Total

Pondere in total

drumuri publice %

Nord – Est 13.411 36,5 2.669 19,9 7,2 10.742 80,1 29,1

Romania 79.952 33,5 15.983 19,9 6,7 63.969 80,0 26,8 Sursa: Buletin statistic INS, 2007

Se observa, in tabelul de mai jos, ca in perioada 1999-2006 nu sunt schimbari mari in infrastructura rutiera a Regiunii Nord-Est, variatiile de la an la an nefiind spectaculoase, exceptand cateva situatii izolate la nivelul anilor 2000 si 2004.

Evolutia situatiei infrastructurii rutiere din regiunea Nord-Est pe categorii de drumuri, 1999-2006

Situatia drumurilor 2006 2000/ 1999

%

2001/ 2000

%

2002/ 2001

%

2003/ 2002

%

2004/ 2003

%

2005/ 2004

%

2006/ 2005

% Drumuri publice din care:

total, din care: 13.411 4,00 0,09 0,22 -0,3 0,2 0,09 0,1

- modernizate 3.508 11,18 2,02 0,97 0,9 3,1 3,5 4,5 - cu imbracaminti usoare 2.749 -8,45 -2,55 0,08 -0,8 12,6 -0,7 -1,7

-densitate la 100 km2 teritoriu 36,5 1,40 0,00 0,27 -0,2 0,2 0 0,5

Drumuri nationale

total, din care: 2.669 5,33 -0,08 0,03 -0,1 2,1 -0,04 0,4

- modernizate 2.424 3,34 -0,95 0,08 0,3 1,5 1,16 2,8 - cu imbracaminti usoare 204 30,81 8,26 -0,38 1,1 7,5 -9,1 -20,9

Drumuri judetene si comunale

total, din care: 10.742 3,68 0,13 0,27 -0,3 -0,2 0,1 0,1

- modernizate 1.084 48,62 11,86 3,57 4,5 7,4 9,7 8,4 - cu imbracaminti usoare 2.545 -11,20 -3,67 0,13 -1,1 13,2 0,2 0,2

Ponderea drumurilor modernizate in total drumuri publice % 26,1 1,46 0,44 0,73 1,2 2,9 3,3 4,4

Ponderea drumurilor cu imbracaminti usoare in total drumuri publice %

20,5 -2,64 -0,51 -0,15 -0,5 12,2 -0,4 -1,9

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2004, Buletin statistic INS 2005, 2006, 2007

Cel mai important aspect il constituie ponderea drumurilor modernizate in totalul drumurilor publice din regiune care la 31 decembrie 2006 este de numai 26,1%. Daca la acest procent se adauga inca 20,5%, reprezentand ponderea drumurilor cu imbracaminti usoare asfaltice la 31 decembrie 2006, rezulta ca aproximativ 54% din infrastructura rutiera a Regiunii Nord-Est este sub standardul minim acceptabil. Daca mai tinem cont ca, din totalul drumurilor modernizate sau cu imbracaminti usoare, aproximativ jumatate sunt cu un pronuntat grad de uzura, cauzata de exploatarea intensiva a cailor rutiere intre resedintele de


28

judet si polii de dezvoltare din regiune cu ramificatii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a oraselor regiunii si cu regiunile invecinate, avem o imagine nefavorabila a infrastructurii rutiere regionale.

Accidente de circulatie rutiera, morti si raniti in Regiunea Nord-Est, in perioada 2004-2007

Sursa: Publicatii INS

Infrastructura aeriana

Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata din trei aeroporturi care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe, cursele regulate asigurand legatura cu capitala tarii, Bucuresti. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava. Toate cele trei aeroporturi din regiune opereaza curse Tarom cu destinatia Bucuresti si curse Carpatair cu escala la Timisoara, avand ca destinatii Germania (Duselldorf, Frankfurt, Munchen, Stuttgart), Italia (Milano, Torino, Verona, Venetia, Bologna, Florenta, Ancona, Roma, Bari), Grecia (Atena, Salonic), Ucraina (Kiev, Odessa), Ungaria (Budapesta). De asemenea, Aeroportul Iasi are ca partener compania de linie Austrian Airlines, fiind operate curse directe Iasi – Viena, iar Aeroportul Bacau este deservit si de operatorul aerian Blueair cu rutele Bacau – Roma si Torino Aeroportul Bacau, situat la 6,5 km sud de municipiul Bacau, asigura infrastructura necesara efectuarii in conditii de securitate a zborurilor aeronavelor de pana la 400 tone, organizand zboruri interne si externe. Numarul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacau a crescut de la unul singur in 2002 (Carpatair) la trei in 2004 (Carpatair, BlueAir, Tarom). Aeroportul Iasi este cel mai vechi din Romania, fiind infiintat in anul 1932. El se afla situat la 8 km Nord de Iasi, la o altitudine de 120m si este destinat traficului aerian intern si partial extern de pasageri, cu avioane scurt curier. Aeroportul Iasi dispune in prezent de o pista de beton cu lungimea de 1.800 m, o cale de rulare de 135 m X 15 m si o platforma cu dimensiunile de 64 m X 132m.

Regiunea NE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

2004 Nr. accidente 924 208 97 224 149 164 82 Nr. persoane accidentate din care: 1.079 240 114 263 162 204 96

-morti 386 85 28 92 75 86 20 -raniti 693 155 86 171 87 118 76


-morti 425 96 28 79 75 101 46 -raniti 681 171 72 191 76 111 60


-morti 376 71 29 73 68 92 43 -raniti 667 148 62 191 86 119 61

2007 Nr. accidente 1.256 305 105 241 190 306 109 Nr. persoane accidentate din care: 1.439 370 120 263 207 356 123

-morti 425 93 43 79 73 106 31 -raniti 1.014 277 77 184 134 250 92


29

In momentul de fata starea structurii de rezistenta a acestei suprafete nu permite aterizarea si manevrarea unor aeronave cu masa maxima mai mare de 47 tone, asigurand un PCN (Pavement Concrete Number) de doar 16. PCN este un coeficient care se determina prin metode tehnice speciale si care descrie in cazul unei piste date, greutatea aeronavelor ce pot ateriza si frecventa acestora intr-un interval de timp. Operatorii aerieni comunitari opereaza in mod regulat cu aeronave de 60 – 120 tone ce ofera rentabilitati mari la fiecare transport, ceea ce inseamna ca in cazul liberalizarii traficului, acestia nu ar putea opera pe Iasi in regim de zboruri regulate. Ca program regulat de zbor, activitatea Aeroportului Iasi este caracterizata de operarile cu aeronave de 19 respectiv 14 tone apartinand companiilor Tarom si Carpatair. Aceste tipuri de aparate de zbor pot transporta 48 respectiv 33 pasageri. Compania Tarom efectueaza doar curse interne, iar Carpatair zboruri intermediare – cu escale la Timisoara – pentru diferite destinatii in Italia. Aceste zboruri sunt folosite de populatia din regiune care lucreaza in diferite locatii in Italia. De asemenea, exista curse regulate ale companiei Austrian Airlines la Viena, pasagerii acestor curse practicand mai ales turism de afaceri. Platforma de parcare si debarcare – imbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan, ceea ce conduce la serioase limitari operationale, solicitarile pentru permisiuni de operare la Iasi, indeosebi in regim neregulat venite din partea altor companii, fiind numeroase si cu mult peste capacitatea disponibila. Sistemele de radionavigatie, care in cazul aeroporturilor sunt utilizate pentru navigatia in zona terminala (TMA), in cazul Aeroportului Iasi sunt de categoria I la momentul actual. Imbunatatirea acestora la nivelul categoriei II, proiect pus in opera de ROMATSA S.A. – regia autonoma care este desemnata la nivel national pentru dirijarea traficului aerian – se realizeaza prin instalarea unui ILS (Instrumental Landing System), dispozitiv care poate dirija in mod automat aeronavele la aterizare chiar in pofida unor conditii meteo nefavorabile.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fluxul de pasageri 9.488 10.388 10.383 23.018 29.500 33.300 39.000 Volumul de marfa (t) 63,2 61,5 87,7 202,8 262,8 290 330

Nr. rute deservite 1 – int. 1 – int. 1 – int. 1 – int. 1– ext.

1-int 1-ext

1-int. 1-ext.

1-int. 1-ext

Nr. pasageri pe rute 9.488 10.388 10.383 Int-18.957 Ext. 3.133

Int.18.500 Ext.11.000

Int.20.000 ext.13.300

Int.23.000 Ext.16.000

CA ( EURO ) 308.385 345.547 406.781 653.629 691.358 787.400 886.300 Impact asupra mediului (% crestere) + 0,1 +0,11 +0,26 +1,12 +1,4 +1,5 +1,6

Informatii furnizate de conducerea aeroportului Iasi

Potentialul de pasageri identificat in Regiunea de Dezvoltare Nord – Est in urma studiului de piata intocmit de GAC – German Airport Consulting Group – Hamburg. Studiul in cauza a fost intocmit in anul 2003 la comanda R.A. Aeroportul Iasi a avut ca tema studiul pietei la nivelul Regiunii de Nord Est, precum si unele recomandari privind perspectivele de dezvoltare. S-a identificat la nivelul Regiunii de Nord – Est urmatorul potential de pasageri distribuit dupa destinatii :

Budapesta 24.000 pasageri / an Frankfurt 22.000 pasageri / an Viena 19.000 pasageri / an Munchen 15.000 pasageri / an Amsterdam 14.000 pasageri / an Paris 14.000 pasageri / an Istanbul 13.000 pasageri / an Zurich 10.000 pasageri / an Londra 8.000 pasageri / an TOTAL 139.000 pasageri / an

De asemenea, urmare a cercetarilor pe cont propriu efectuate de R.A., Aeroportul Iasi a identificat si oportunitati de deschidere a altor rute, dupa cum urmeaza : Moscova 5.000 pasageri / an Atena 5.000 pasageri / an


30

In acelasi context, se apreciaza ca traficul actual nu se pierde, ci dimpotriva se dezvolta, ruta interna Iasi – Otopeni (cu mentiunea ca Aeroportul Otopeni este un nod al traficului aerian national) va cunoaste o crestere importanta la 22.000 pasageri anual. Tot aici se va sustine si ideea ca traficul extern actual asigurat de compania Carpatair se va dezvolta, conducand la o crestere de pana 15.000 pasageri anual. Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcea, la aproximativ 15 km Est de Suceava si 40 km de Botosani, accesul fiind asigurat prin drumul national DN29, este destinat traficului intern de pasageri cu avioane scurt curier. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava incepand cu anul 1960, iar din anul 1963 acestea au beneficiat de pista betonata (1.800 m x 30 m), dispozitiv luminos de apropiere si platforma de imbarcare – debarcare (127 m x 72 m). Este posibila aterizarea – decolarea aeronavelor de tip scurt curier si mediu curier in conditii optime, cu baremul minim de vizibilitate de 1200 metri, iar cel de plafon de 60 metri. Aerogara aeroportului a fost construita in anul 1982, avand o capacitate de 250 de pasageri pe ora si este compartimentata special pe fluxuri de plecari, sosiri, atat pentru pasagerii din traficul intern cat si pentru cel extern. De asemenea, judetul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar in judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani in domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare.

Situatia traficului in perioada 2000 – 2004

An Miscari Pasageri Cargo

Total Extern Intern Total imbarcati imbarcati debarcati debarcati total tranzit imbarcat debarcat

extern intern extern intern intern 2000 24 458 482 57 2.635 90 2.598 5.380 2.843 1,77 4,3 6,07 2001 28 438 466 90 2.844 51 2.792 5.777 2.845 1,01 4,51 5,53 2002 28 614 642 66 2.590 66 2.758 5.480 1.008 0,03 4,2 4,24 2003 7 547 554 8 2.295 8 2.099 4.410 923 0 0 0 2004* 8 48 56 4 118 3 102 227 32 0 0 0 Total 95 2.105 2.200 225 10.482 218 10.349 21.274 7.651 2,81 13,01 15,84

Informatii furnizate de conducerea Aeroportului Suceava

Din pacate, infrastructura existenta in momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe si se impune modernizarea si dezvoltarea infrastructurii a cel putin unui aeroport si dotarea acestora astfel incat sa corespunda din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne, care sa poata deservi atat curse interne si externe de pasageri si de marfa. Probleme cheie infratructura fizica:

• inexistenta unui coridor european rutier pe directia est-vest; • gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 26.16% - 2006 din lungimea totala a

acestora; • imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curente datorita inzestrarii

materiale existente. 2.4.2 Infrastructura de utilitati

Infrastructura de utilitati include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare si epurarare a apelor uzate, retelele de distributie a gazului metan, sistemele de termoficare/incalzire si reteaua de furnizare a energiei electrice. Servicii de furnizare a apei In Regiunea Nord-Est volumul apei potabile distribuite reprezinta 11,19% (2006) din total la nivel national, valoare apropiata de media nationala, insa, daca se tine cont ca regiunea are cea mai mare populatie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,88% din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a apei potabile, in timp ce doar 271 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 89,38% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele de apa potabila.


31

Reteaua si volumul de apa potabila distribuita in Regiunea Nord – Est la data de 31.12.2006

Unitate teritoriala

Localitati conectate Lungime retea

simpla (km)

Apa potabila distribuita Consum uz casnic

Total Din care

municipii si orase

(mii m3) % (mii m3) %

Bacau 71 8 1.194 24.689 20,62 13.160 18,54 Botosani 52 7 806 9.560 7,98 5.870 8,27 Iasi 50 5 1.197 43.393 36,24 23.250 32,76 Neamt 50 5 1.093 14.408 12,03 12.507 17,62 Suceava 44 14 835 18.913 15,80 9.382 13,22 Vaslui 48 5 794 8.766 7,33 6.808 9,59 Nord-Est 315 44 5.919 119.729 100,0 70.977 100,0 Romania 1999 317 50.821 1.069.797 652.418


La sfarsitul anului 2006, ponderea numarului de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa potabila Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc cu o pondere de numai 10,62% fata de ponderea de 12,40% pe tara, dar si fata de celelalte regiuni. In plus, numarul de noi localitati ce s-au conectat la retele de apa potabila in intervalul 1998-2003 in Regiunea Nord-Est a fost in crestere, dar o crestere foarte lenta, astfel incat diferenta dintre ponderea localitatilor conectate la sfarsitul anului 1998 fata de sfarsitul anului 2003 a fost de numai 2,66 puncte procentuale. In intervalul 2004-2005 acest numar a inregistrat o scadere fata de anii anteriori, dar se remarca o crestere in anul 2006 (anexa 3 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila).

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile a inregistrat o crestere lenta in majoritatea regiunilor din tara datorita faptului ca nu au existat prea multe localitati care sa beneficieze in perioada 1998-2006 de darea in exploatare a noi retele de alimentare cu apa potabila. Regiunea Nord-Est a inregistrat cresteri de la an la an cu rate superioare fata de rata de crestere inregistrata la nivel national (anexa 4 Lungime totala simpla a retelei de distributie a apei potabile). Se constata ca atat consumul total de apa potabila cat si consumul casnic de apa potabila este in scadere in toata tara, inclusiv in regiune pe orizontul de timp prezentat (anexa 5 Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor).

Ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita, %

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007

Pe de alta parte, ponderea consumului de apa potabila pentru consum casnic in totalul volumului de apa distribuita este in Regiunea Nord-Est la un nivel destul de scazut 59,28% - 2006, dar aproape de valoarea medie pe tara. Acest lucru este explicabil atat prin actiunile de contorizare realizate de populatie in


32

ultimii ani pentru consumul casnic de apa potabila, cat si prin consumuri efectuate in raport cu nivelul de trai existent.

Situatia comparativa a densitatilor retelelor de distributie si a apei potabile la 31.12. 2006

Regiunea Suprafata

totala (km2)

Populatia

Lungimea totala a retelei de

distributie apa potabila (km)

Km retea apa potabila /

1000 locuitori

Km de retea / 100km2 suprafata

Consum apa potabila pe cap de locuitor (m3/locuitor)

total Uz casnic

Nord - Est 36.850 3.732.583 5.919 1,58 16,06 32,07 19,01

Romania 238.391 21.584.365 50.821 2,35 21,32 49,56 30,22 Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007

Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de apa potabila la nivel national este de 21,32 km retea/100 km2 si ca densitatea din regiune Nord-Est inregisteaza una dintre cele mai mici valori - 16,06 km retea/100 km2 (2006). De asemenea, se observa ca, in regiunea Nord-Est la 1000 locuitori, revin doar 1,58 km retea apa potabila fata de 2,35 km retea (2006), valoarea medie pe tara. In plus, consumul de apa potabila pe cap de locuitor in Regiunea Nord-Est inregistreaza cele mai scazute valori atat la volum distribuit 32,07 mc/cap de locuitor cat si la consum casnic cu numai 19,01 mc/cap de locuitor pentru anul 2006. Aceste valori sunt cu mult sub standardele internationale si demonstreaza nivelul slab de dezvoltare al acestor utilitati cat si nivelul de trai redus existent in regiune. Mentionam ca singura sursa de alimentare cu apa potabila din panza freatica este cea de la Timisesti, care deserveste o parte a locuitorilor din municipiul Iasi. Celelalte orase ale regiunii Nord-Est sunt alimentate cu apa potabila din ape de suprafata prin intermediul unor statii de tratare a apei. Din pacate, la ora actuala sistemele de alimentare cu apa din orasele regiunii Nord-Est sunt subdimensionate, neputind sa deserveasca intr-un regim de 24 ore din 24 toti consumatorii casnici si industriali din regiunea Nord-Est. In ceea ce priveste sistemul de conducte pentru alimentarile cu apa potabila, acesta este uzat si nu satisface necesarul de consum al populatiei din regiunea Nord-Est. Pe de alta parte, statiile de tratare a apei potabile sunt si ele uzate fizic si moral, neputand procesa cantitatea de apa necesara tuturor consumatorilor din regiune. Sistemul de canalizare Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de canalizare, in timp ce doar 96 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 95,30% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele de canalizare publica.

Reteaua de canalizare publica, situatie comparativa 31.12.2006

Judet Localitati cu instalatii de canalizare Lungime retea simpla a

conductelor de canalizare publica (km) Total Din care municipii si orase

Bacau 52 8 520 Botosani 15 7 228 Iasi 14 5 562 Neamt 14 5 320 Suceava 33 13 663 Vaslui 11 5 370 Regiune Nord-Est 139 43 2.663 Romania 708 308 18.602

Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007

Evolutia comparativa privind canalizarea publica

In intervalul 1998-2006 numarul de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa (315) si cele care au canalizare (139), se constata o mare discrepanta in sensul ca mai mult de jumatate dintre acestea nu au retele de canalizare ceea ce conduce la poluarea mediului (anexa 6 - Numar localitati conectate la reteaua de canalizare ).


33

Lungimea retelei de canalizare din regiunea Nord-Est, in intervalul 1998-2006 nu a inregistrat o crestere impusa de necesitatea construirii unor retele de canalizare pentru localitatile care dispun deja de retele de alimentari cu apa, ci surprinzator chiar o scadere fata de 1998 prin iesirea din uz a unor conducte mult prea vechi si uzate (anexa 7 - Lungimea retelei de canalizare (Km)). Trebuie sa specificam ca in ceea ce priveste statiile de epurare a apelor uzate acestea activeaza numai la nivelul oraselor si municipiilor din regiune, sunt subdimensionate si nu pot procesa eficient intreaga cantitate de ape reziduale.

Situatia comparativa a densitatii retelelor de canalizare 31.12.2006

Unitate teritoriala Suprafata

totala (km2)

Populatia Lungimea totala

a retelei de canalizare (km)

Km retea canalizare/

1000 locuitori

Km de retea /100 km2 suprafata

Nord – Est 36.850 3.732.583 2.663 0,71 7,23

Romania 238.391 21.584.365 18.602 0,86 7,80 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de canalizare in regiunea Nord Est, in anul 2006 este cu putin mai redusa – 7,23 km retea/100 km2 decat valoarea densitatii la nivel national – 7,80 km retea/100 km2. De asemenea, la 1000 locuitori revin 0,71 km retea de canalizare fata de 0,86 km retea, valoarea medie pe tara. La sfarsitul anului 2006, Regiunea Nord Est avea o lungima totala a conductelor de canalizare publica de 2.663 km, reprezentand 14,32% din lungimea totala la nivel national. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in regiune

Sistemul de distributie a gazelor naturale in Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmatorilor indicatori:

Reteaua si volumul de gaze naturale distribuit comparativ in 2006

Judet Localitati conectate Lungime

retea simpla (km)

Volum gaze naturale distribuite

Total Din care municipii si orase (mii m3) din care uz

casnic Bacau 25 8 722 534.441 77.011 Botosani 5 3 191 48.126 25.840 Iasi 21 5 665 328.425 79.267 Neamt 14 4 340 268.704 50.589 Suceava 12 8 416 117.144 32.378 Vaslui 5 3 191 83.436 30.255 Regiune NE 82 31 2.525 1.380.276 295.340 Romania 774 224 28.960 10.332.016 2.687.157


In Regiunea Nord-Est volumul de gaze naturale distribuite reprezinta 13,36% din total la nivel national, valoare inferioara mediei nationale, si daca se tine cont ca este regiunea cu cea mai mare populatie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,99 % din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Doar 31 din municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale, in timp ce o mare parte a comunelor si satelor nu sunt conectate. Numarul de localitati conectate la reteaua de gaz metan a crescut usoara in perioada 1998-2006. In anul 2006 numarul de localitati din regiune conectate la reteaua de gaz metan este de 82, din care 31 in municipii si orase (anexa 8 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la reteaua de gaze naturale). In ceea ce priveste lungimea retelei de distributie a gazului metan si evolutia ei in perioada 1998-2006, la nivel regional a avut loc o crestere anuala a lungimii totale de gaz metan (anexa 9 - Situatia comparativa regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km))


34

Reteaua de gaz metan la 31 decembrie 2006

Unitate teritoriala

Suprafata totala (kmp)

Populatia

Lungimea totala a

retelei de gaz metan (km)

Km retea de gaz

metan la 1000

locuitori

Km de retea de

gaz metan la 100 kmp suprafata

Consum gaze naturale (mii m3)

Consum casnic pe cap

locuitor (mc) total din care

uz casnic

Nord – Est 36.850 3.732.583 2.525 0,67 6,85 1.380.276 295.340 79,12

Romania 238.391 21.584.365 28.960 1,34 12,15 10.332.016 2.687.157 124,49 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Comparand Regiunea Nord-Est cu celelalte regiuni se constata ca lungimea retelei de gaz metan este printre cele mai slab dezvoltate din tara, fiind de numai 0,67 km la 1000 locuitori fata de 1,34 km la 1000 locuitori media pe tara, iar daca raportam la suprafata regiunii situatia este aceeasi, adica 6,85 km retea de conducta la 100 kmp in regiune fata de 12,15 km retea la 100 kmp media pe tara. In ceea ce priveste volumul de gaz metan distribuit, regiunea noastra sta mai bine fata de alte regiuni, dar ponderea volumului de gaz metan distribuit in totalul pe tara este de numai 13,36% in regiune, in conditiile in care ponderea populatiei regiunii in totalul locuitorilor din Romania este de aproximativ 17%. Regiunea Nord-Est se remarca cu un consum de gaz metan pentru uz casnic pe cap de locuitor mult sub media nationala. Servicii de furnizare a energiei termice In ceea ce priveste furnizarea energiei termice, trebuie sa facem precizarea ca in toata tara centralele termice au fost gandite sa deserveasca un oras intreg, fie el mic sau mare (cu exceptia oraselor foarte mari, spre exemplu Bucuresti), astfel incat datorita pierderilor mari din retea un asemenea sistem nu este nici foarte rentabil nici foarte eficient, ceea ce creeaza mari nemultumiri in randul beneficiarilor, mai ales in sezonul de iarna. In acest context, a aparut o solutie alternativa la acest serviciu pentru o mica parte a populatiei, care dispune de banii necesari, pentru a-si instala o centrala de apartament. Dar pentru marea majoritate a populatiei solutia ar fi cumpararea si instalarea unor centrale de cartier sau chiar de bloc si inlocuirea instalatiilor de furnizare a incalzirii cu altele noi, mai performante din punct de vedere tehnic, care sa reduca cat mai mult posibil costurile de furnizare a agentului termic catre beneficiari. Insa pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare surse de finantare care pana in acest moment nu au fost inca identificate. Pe de alta parte, trebuie sa remarcam ca in mediul rural, cu exceptia a catorva localitati nu este necesar un serviciu de furnizare a energiei termice.

In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o scadere continua a numarului de localitati conectate la retelele de distributie a energiei termice atat la nivel de regiune cat si in toate regiunile tarii (Anexa 10 - Evolutia comparativa a numarul de localitati care beneficiaza de energie termica (apa calda si incalzire)). Cauza o constituie proasta administrare a acestora in intervalul de dupa 1990, ceea ce a condus la unica solutie - realizarea centralelor de bloc sau de apartament, tendinta ce va continua si in perioada viitoare. In ceea ce priveste numarul de localitati din regiune care dispun de energie termica centralizata, aceasta situatie este prezentata in urmatorul tabel.

Unitate teritoriala

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Localitati care beneficiaza de energie termica

Total Municipii si orase







Bacau 9 8 8 7 7 6 6 6 6 6 4 4 3 3 Botosani 5 4 5 4 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 Iasi 4 4 4 4 4 4 7 4 7 4 5 2 3 2 Neamt 7 4 5 3 6 3 6 3 5 3 5 3 5 3 Suceava 8 8 7 7 7 7 6 6 6 6 6 6 5 5


35

Vaslui 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 Regiune Nord-Est 36 31 32 28 31 27 30 24 29 24 26 21 22 19

Romania 259 217 239 202 214 185 186 158 174 150 154 129 142 122

Nord-Est % 13,9 14,2 13,3 13,8 14,4 14,5 16,1 15,1 16,6 16,0 16,8 16,2 15,4 15,5

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2007, Publicatii INS

In ceea ce priveste numarul localitatilor din regiune care dispun de un sistem centralizat de incalzire, situatie este buna, adica peste media pe tara, numai ca, asa cum aratam mai sus, centralele termice care produc si distribuie agentul termic si care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan sa produca si sa distribuie agentul termic intr-un raport calitate pret convenabil pentru toti beneficiarii acestui tip de serviciu. Astfel, in curand aceasta problema s-ar putea transforma intr-o grava problema sociala daca nu se vor gasi resurse pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice in localitatile regiunii care dispun momentan de acest serviciu, localitati in care traiesc aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populata regiune a tarii. In cadrul Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost preselectate doua proiecte de reabilitare CET, pentru municipiile Iasi si Bacau.

Surse de energii regenerabile

Regiunea Nord-Est are un potential energetic de biomasa ridicat, impartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc; deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn; deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie s.a.; biogaz; deseuri si reziduuri menajere urbane. Circa 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. Probleme cheie a infrastructurii de utilitati:

• Retea de apa potabila insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la

nivelul lui 2006: o km retea/100 kmp suprafata: 16,06 fata de 21,32 la nivel national; o km retea apa potabila/1000 loc: 1,51 fata de 2,20 la nivel national; o 89,38% din localitati sunt neconectate ;

• Retea de canalizare insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2006:

o din 315 localitati conectate la reteaua de apa potabila numai 139 sunt conectate la reteaua de canalizare;

o 96,30% din localitati sunt neconectate; • Retea de gaz metan insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul

lui 2006: o km retea gaz metan/1000 loc: 0,67 fata de 1,34 la nivel national; o km retea gaz metan/100 kmp suprafata: 6,85 fata de 12,15 la nivel national; o doar 2,77% din localitati sunt conectate.

• Grad redus de utilizare a resurselor regenerabile (biomasa)


36

2.5 Infrastructura educationala si de sanatate 2.5.1 Infrastructura educationala Factorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, si respectiv regionale este reprezentat intr-o masura foarte mare de capitalul uman. Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept controversat, capitalul uman ar putea sa includa resursele umane cu un anumit nivel de educatie. Numarul unitatilor de educatie din regiune detine 16,07% (anul scolar 2006/2007) din numarul total al unitatilor de invatamant la nivel national. Acest aspect este in acord cu faptul ca regiunea detine cea mai mare suprafata si populatie din cele opt regiuni de dezvoltare. La nivel de gradinite, scoli elementare si licee in regiune exista acelasi trend cu cel national si aproximativ aceeasi rata (exceptie anul scolar 2000-2001 pentru gradinite cand descresterea a fost dubla fata de national, iar pentru licee o crestere tripla regionala). Trenduri opuse ale regiunii fata de nivelul national se inregistreaza in anii scolari 2000-2001 si 2001-2002 pentru scoli de arta si meserii (Anexa 11 - Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare pe nivele de instruire).

Regiunea Nord-Est detine 17,41% din total elevi la nivel national, situatie explicata prin faptul ca regiunea este cea mai mare din tara ca suprafata, ca numar de locuitori, ca populatie scolara si in plus are cea mai mare rata de fertilitate adica 46,3 fata de 39,6 urmatoarea clasata si fata de 38,4 media pe tara. Evolutia numarului de elevi in regiune pe categorii de unitati de educatie are acelasi trend ca si la nivel national (anexa 12 - Evolutia comparativa a populatiei scolara din invatamantul de toate gradele). O situatie comparativa a numarului de unitati de educatie (gradinite, scoli elementare, licee, scoli profesionale si de ucenici, scoli post-liceale, scoli de maistri) se poate observa din tabelul urmator:

Unitate teritoriala

Numar unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006

Gradinite Scoli elementare Licee SAM Scoli

postliceale Scoli de maistri

Nord - Est 191 861 206 75 14 - Romania 1.720 5.045 1.421 115 79 -


Comparativ, in anul scolar 2006-2007, Regiunea Nord-Est are cel mai mare numar de scoli elementare si scoli de arte si meserii, in timp ce pentru celelalte tipuri de unitati de educatie regiunea se situeaza la un nivel mediu. Regiunea Nord-Est are, cu exceptia scolilor de maistri, cel mai mare numar de elevi inscrisi in unitati de educatie in anul scolar 2006-2007.

Numar de unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006

Judet/regiune Gradinite Scoli elementare

Licee SAM Scoli post-liceale Primar si Gimnazial

Bacau 42 199 33 29 3 Botosani 30 113 27 1 2 Iasi 62 233 53 1 3 Neamt 9 119 33 4 2 Suceava 27 122 42 37 3 Vaslui 21 75 18 3 1 Nord-Est 191 861 206 75 14 ROMANIA 1.720 5.045 1.421 115 79 % 11,10 17,07 14,50 65,22 17,72

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007 La nivel judetean, primele trei judete care detin aproximativ 54% din numarul total al scolilor din toata regiunea, sunt in acelasi timp cele trei centre universitare si anume: Iasi, Bacau si Suceava, cu 25%, 22% si respectiv 17%, situatie explicata in primul rand datorita concentrarii studentilor in aceste centre universitare, iar pe de alta parte aceste judete au cea mai mare populatie scolara comparativ cu celelalte 3 judete din regiune.


37

Regiunea Nord-Est cuprinde toate formele de invatamant, numarul elevilor inscrisi in invatamantul preuniversitar in anul scolar 2006-2007 fiind de 756.694 elevi, aproximativ 20% din populatia totala a regiunii, iar, in ceea ce priveste invatamintul superior, in cele trei centre universitare invata 79.762 studenti. Daca ne referim insa la forma de proprietate a infrastructurii educationale la nivelul regiunii, putem spune ca invatamantul privat este foarte putin dezvoltat, mai ales la nivel preuniversitar. Pentru a avea o imagine mai buna privind populatia scolara din regiune prezentam in tabelul de mai jos numarul de elevi/studenti inregistrati in regiunea Nord-Est in anul scolar 2006-2007.

Populatia scolara din invatamantul de toate gradele, in anul scolar 2007/2006

Unitate teritoriala

Pre-scolar

Elementar Liceal SAM

Post-liceal si maistri

Superior Total Primar Gimnazial1

Bacau 24.188 34.514 34.182 23.307 8.903 889 8.235 134.218

Botosani 16.575 23.625 22.714 13.690 6.400 207 199 83.410

Iasi 28.598 41.490 39.150 27.929 12.097 2.406 60.102 211.772

Neamt 15.991 25.011 25.793 19.198 6.804 861 613 94.271

Suceava 25.655 36.668 36.821 25.404 9.070 895 10.579 145.092

Vaslui 17.694 24.897 22.953 15.118 7.004 231 34 87.931

Nord-Est 128.701 186.205 181.613 124.646 50.278 5.489 79.762 756.694

ROMANIA 648.862 919.439 922.769 780.925 250.383 37.697 785.506 4.345.581

% 19,83 20,25 19,68 15,96 20,08 14,56 10,15 17,41 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Aceste date demonstreaza existenta unei traditii pedagogice in regiune si a unei preocupari continue pentru instruirea generatiei viitoare, chiar daca in prezent infrastructura educationala se confrunta cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spatii adecvate procesului de instruire, lipsa unor dotari care sa tina pasul cu nevoile mereu in schimbare ale pietei fortei de munca, lipsa de cooperare cu mediul industrial si, ceea ce este foarte important, necorelarea procesului de instruire cu cerintele pietei fortei de munca, adica lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune. Astfel, dupa 1989 s-a inregistrat o crestere a cererii pentru profilele: economic, medico-farmaceutic si juridic, in timp ce invatamantul tehnic si profesional a cunoscut o scadere la fel ca toata industria romaneasca, acesta nefiind capabil sa se reorganizeze corespunzator si sa tina pasul cu cerintele pietei fortei de munca, desi au fost introduse noi meserii sau forme de specializare in domenii ca: tehnologia informatiilor, inginerie biochimica, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing si management, inginerie civila etc. cu posibilitatea ca unele profile sa fie studiate intr-o limba internationala de larga circulatie: engleza sau franceza. Desi regiunea dispune de un personal cu o buna experienta in formarea si instruirea resurselor umane si, pe de alta parte, de un bun potential in ceea ce priveste numarul de persoane inscrise in diverse forme de invatamant, o alta problema cu care se confrunta regiunea este migratia tinerilor absolventi in regiuni mai dezvoltate sau chiar in alte tari, deoarece oferta locurilor de munca in regiune este extrem de scazuta in anumite domenii comparativ cu alte regiuni, unde exista o oferta mai buna pentru aceleasi domenii si mai bine platita.

Din pacate, nu avem date statistice cu privire la numarul de sali de clasa din scoli pentru a putea face o comparatie intre regiunea noastra si celelalte regiuni in ceea priveste numarul elevilor ce beneficiaza de o sala de curs.

In anul 2006, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2148 biblioteci, in scadere fata de anul precedent cu 7,45%. Se observa ca trendul 2006/1999 a fost descrescator la nivel national cat si pe fiecare regiune in

1 Inclusiv invatamantul special


38

parte, rata de descrestere in Nord Est fiind totusi inferioara celorlalte regiuni (Anexa 13 Situatia comparativa a numarului de biblioteci). Cele mai multe biblioteci la nivelul regiunii sunt localizate tot in cele trei centre universitare, dar acest lucru este absolut normal daca tinem cont si de populatia acestor judete, dar mai ales de concentrarea studentilor din regiune sau a unor studenti din afara regiunii in aceste centre universitare cu traditie pentru instruire si educatie. Se poate spune ca in ceea ce priveste numarul bibliotecilor din regiunea Nord – Est exista un numar satisfacator de astfel de unitati, insa adevaratele probleme in acest sector sunt, ca si in invatamant, starea proasta a unor cladiri cat si dotarea precara cu sisteme informatizate care sa usureze munca din acest domeniu. 2.5.2 Infrastructura de sanatate

Sistemul de ocrotire a sanatatii in regiune este caracterizat de trecerea dificila de la centralism, egalitarism si limitarea libertatii de opinii la autonomie locala, privatizare si competitie. Astfel, reforma ultimilor ani a incercat sa schimbe fundamental sistemul de sanatate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ si organizatoric, de a introduce Asigurarile Sociale de Sanatate si de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare, in acelasi timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sanatate catre asistenta ambulatorie. S-a urmarit stimularea privatizarii sub diverse forme, introducerea competitiei intre furnizori, dar si descentralizarea sistemului de sanatate, prin cresterea rolului autoritatilor locale, al asociatiilor profesionale, al institutiilor finantatoare, al comunitatilor, etc. Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. In baza OG 124/1999, s-a realizat pana in prezent privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, precum si intr-o proportie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii. Regiunea Nord-Est se situeaza pe primul loc ca numar de unitati sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC) cu 172 de unitati. De mentionat este faptul ca aceasta statistica se refera doar la unitatile sanitare in proprietate publica. In prezent, atat in regiunea Nord - Est, cat si in toata tara, exista si unitati medicale private, insa numarul acestora este relativ redus (cu exceptia farmaciilor si cabinetelor medicale). Daca din acest punct de vedere lucrurile par bune pentru regiune, in schimb toata aceasta infrastructura, la fel ca si cea din invatamant, se gaseste intr-o stare precara, existand riscul ca unele spitale sa nu mai primeasca autorizatie de functionare. In plus, la fel ca si in invatamant, dotarile tehnice de care dispun spitalele din regiune sunt uzate atat fizic cat si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Aceste observatii sunt valabile pentru infrastructura de servicii sanitare publice, mai ales pentru toate tipurile de spitale din regiune care supravietuiesc din ce in ce mai greu fara un sprijin pentru a fi reabilitate, modernizate si dotate cu echipamente la standarde europene. Se observa ca la nivelul regiunii cel mai bine sta judetul Iasi, numarul relativ mare de unitati sanitare, diversificate pe specializari (neuro-chirurgie, boli infectioase, urgente, psihiatrie, etc.), fiind datorat in primul rand populatiei numeroase din acest judet, dar si faptului ca municipiul Iasi este centru universitar, functionand aici un spital universitar si diverse centre de cercetare in acest domeniu. Ca pondere, regiunea Nord-Est detine 13,64% din numarul total al unitatilor sanitare in proprietate publica. La nivel judetean, cele mai multe unitati sanitare se gasesc in Iasi, Bacau si Botosani. Cu capital majoritar privat subliniem existenta a 8 de policlinici, 936 de cabinete medicale, 649 cabinete stomatologice, 81 de laboratoare medicale si 791 de farmacii.


39

Numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat in anul 2006

Judet/ regiune Spitale

Ambulatorii de spital si

de specialitate

Policlinici Dispensare medicale

Centre de

sanatate

Sanatorii TBC

Sanatorii balneare Crese

Bacau 12 8 2 5 - - 2 8 Botosani 10 10 - 2 - 1 1 1 Iasi 20 20 1 1 - - - 13 Neamt 7 6 5 3 1 - - 7 Suceava 11 10 - 6 1 - - 2 Vaslui 7 5 4 6 - - - 3 Nord-Est 67 59 12 23 2 1 3 34 TOTAL 436 393 260 211 53 7 10 273 % 15,37 15,01 4,62 10,90 3,77 14,29 30,00 12,45


In regiune se constata descresterea accentuata a numarului de policlinici in intervalul de timp 1998-2004, cu un ritm aproape identic cu cel national. In 2005 se constata o triplare a numarului de policlinici pe plan regional si o crestere inca si mai mare la nivel national. O situatie alarmanta o constituie scaderea cu o rata crescatoare de la an la an a dispensarelelor medicale. Pentru celelalte tipuri de unitati nu s-a inregistrat o variatie semnificativa a acestora (anexa 14 - Evolutia numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat). Ca numar de paturi in spitale si medici, la sfirsitul anului 2006, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din tara cu 15,27% din total national. Se inregistreaza la nivel de regiune in perioada 1998-2006 o evolutie fluctuanta a numarului de paturi in spitale, a numarul de medici, farmacisti si personal sanitar mediu. In anul 2003 semnalam scaderea pentru toate categoriile mentionate (exceptie facand numarul de medici si stomatologi la care se inregistreaza o crestere usoara), similar cu cea prezenta la nivel national (Anexa 15 Anexa 15 – Paturile din spitale si personalul medico-sanitar)

Numarul paturilor din spitale si al medicilor, 2006

Judet/regiune Paturi in spitale Medici

Bacau 3.365 932 Botosani 2.587 542 Iasi 6.816 2.531 Neamt 2.875 723 Suceava 3.503 853 Vaslui 2.542 454 Nord-Est 21.688 6.035 Romania 142.034 46.936 % 15,27 12,86


La nivel judetean, judetul Iasi depaseste cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind duble, uneori chiar triple fata de celelalte judete din regiune (Vaslui, Botosani). 2.6 Servicii sociale Serviciile sociale in regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranzitie prin care trece toata tara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu celelalte regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor. Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce in ce mai mult in ultima perioada datorita disponibilizarilor masive din economie, dar si datorita incapacitatii agentilor economici de a absorbi forta de munca tanara. In plus, cererea mare este determinata si de nivelul general de saracie a populatiei, in special in cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: batranii, cei cu afectiuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecinta a acestui nivel de saracie este cresterea numarului de cazuri in care


40

parintii isi incredinteaza voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Acesti copii, la randul lor, necesita asistenta sociala complexa si foarte costisitoare. Pe de alta parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitara la nivelul regiunii, datorita saraciei generale a bugetelor locale, care contribuie de cativa ani la finantarea unei parti din aceste servicii sociale. Pe langa alocarea unor resurse bugetare pentru finantarea serviciilor sociale, exista, de asemenea, numeroase organizatii non-guvernamentale implicate in activitati sociale, mai ales in domeniul protectiei drepturilor copiilor si batranilor. In acest sens, exista, totodata, orfelinate si camine pentru batrani care sunt finantate de catre unitati de cult religios. Judetele cu situatia cea mai precara sunt Botosani si Vaslui, judete care ocupa primele locuri in ceea ce priveste rata somajului si nivelul de saracie a populatiei. Pana in anul 2003 inclusiv, cheltuielile sociale au inregistrat cel mai inalt nivel, asa cum era de asteptat in judetul Vaslui, unde in termeni nominali a avut loc o crestere cu aprox. 50%. In perioada 2004-2006 primul loc in acesta privinta il ocupa judetul Iasi, urmat de judetul Bacau.

Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor in perioada 2001- 2004 (mil.lei), 2005, 2006 (lei)

Judet/regiune Total cheltuieli cu protectia sociala a somerilor

(milioane lei-ROL) Total cheltuieli cu protectia sociala a somerilor (lei-RON)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 305.235 329.943 371.552 408.676 38.013.836 42.519.069

Botosani 144.216 182.446 194.048 202.975 23.432.505 23.818.245

Iasi 216.681 255.097 361.461 416.219 43.408.958 46.870.710

Neamt 237.893 293.221 264.585 329.664 31.794.983 32.074.954

Suceava 195.644 225.153 250.499 295.453 34.597.853 37.661.233

Vaslui 211.875 331.202 369.266 348.297 32.017.982 33.972.629

Nord-Est 1.311.544 1.617.062 1.811.411 2.001.284 203.266.117 216.916.840

Romania 9.404.370 11.344.334 14.690.775 16.579.518 1.535.107.113 1.543.664.626

% 13,90 14,25 12,33 12,07 13,24 14,05 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007

Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total national se constata o crestere de la 13,90% la nivelul lui 2001 la 14,25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai saraca regiune din Romania, dupa care urmeaza o perioada in care aceasta pondere scade (2003-2004). In perioada 2005-2006 se constata o noua crestere a acestei ponderi, pana la valoarea de 14,05%, desi numarul somerilor in Regiunea Nord-Est reprezinta 18% din total someri la nivel national.

Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe judete in total regiune (%)

Judet/regiune

Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe judete in total regiune(%)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 23,30 20,40 20,52 20,42 18,70 19,60

Botosani 11,00 11,30 10,72 10,15 11,53 10,98

Iasi 16,50 15,77 19,96 20,80 21,36 21,61

Neamt 18,10 18,13 14,61 16,48 15,64 14,79

Suceava 14,90 13,92 13,83 14,77 17,02 17,36

Vaslui 16,20 20,48 20,39 17,41 15,75 15,66

Nord-Est 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007

O alta latura a serviciilor sociale o reprezinta cantinele sociale care functioneaza in toate judetele regiunii. Aici, persoanele sarace si cei care nu au nici un mijloc de existenta, inclusiv cei fara locuinta, beneficiaza de mese zilnice gratuite.


41

Numarul cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006

Unitate teritoriala

Numar de cantine Capacitate (locuri)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 3 3 2 2 2 2 1.226 1.220 620 370 120 250 Botosani 4 7 5 2 2 2 275 434 654 1.200 1.200 450 Iasi 7 9 1 1 1 1 2.938 887 250 300 300 300 Neamt 5 6 3 3 3 3 697 708 530 610 510 560 Suceava 8 7 7 7 7 7 3.260 3.890 3.903 2.149 1.746 2.260 Vaslui 4 4 4 4 4 4 2.300 1.750 2.100 1.800 1.850 1.370 Nord-Est 31 36 22 19 19 19 10.696 8.889 8.057 6.429 5.726 5.190 Romania 191 199 112 119 114 124 46.860 43.007 37.226 35.874 28.203 32.486 % 16,20 18,09 19,65 15,97 16,67 15,32 22,80 20,67 21,65 17,93 20,30 15,98

In anul 2006 numarul cantinelor de ajutor social este in regiune de 19 de unitati, reprezentand 15,32% din numarul total de unitati existent la nivel national. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 5.190 locuri, reprezentand 15,98% din capacitatea totala existenta la nivel national de care au beneficiat 3.028 persoane, la nivelul anului 2006.

Numarul de beneficiari ai cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006

Unitate teritoriala

Nr. beneficiari

2001 2002 2003 2004 2005 2006 Bacau 920 636 210 335 226 200 Botosani 1.070 843 560 554 341 359 Iasi 1.620 1.057 227 260 282 249 Neamt 624 528 517 571 443 361 Suceava 2.423 1.949 2.109 1.737 1.501 1.302 Vaslui 1.221 589 429 466 550 557 Nord-Est 7.878 5.602 4.052 3.923 3.343 3.028 Romania 37.083 30.183 25.779 27.510 19.600 23.590 % 21,20 18,56 15,72 14,26 17,06 12,84

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002- 2007

Capacitatea si numarul beneficiarilor la nivel judetean si pe total regiune, 2006

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui RNE

Capacitate Beneficiari

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007


42

La nivelul regiunii, in ultima perioada analizata, anul 2006, capacitatea in functiune excede numarul beneficiarilor in toate judetele. Distributia in plan regional a saraciei. In mediul urban localitatile cu cele mai mici rate de saracie (0,15-0,17) sunt Bacau, Iasi, Onesti, Piatra Neamt, Suceava. In cealalta extrema (rata saraciei intre 0,35-0,41) sunt localitatile Darabani, Solca si Negresti. In mediul rural arealele cu o rata ridicata a saraciei (0,57-0,70) sunt:

• in cea mai mare parte a judetului Botosani; • in partea de sud si sud-vest a judetului Iasi; • in zonele de confluenta dintre judetele Neamt-Bacau, respectiv Iasi-Vaslui; • in partea centrala a judetului Suceava.

Rata saraciei pe regiuni, mediul rural si urban, pe date de sondaj si de recensamant-2003

Rural Urban Regiunea Sondaj Recensamant Sondaj Recensamant Nord-Est 0,48 0,50 0,18 0,20 Sud-Est 0,45 0,46 0,16 0,23 Sud 0,35 0,37 0,19 0,23 Sud-Vest 0,42 0,44 0,20 0,24 Vest 0,31 0,34 0,10 0,20 Nord-Vest 0,28 0,36 0,08 0,16 Centru 0,29 0,33 0,14 0,17

Saracia in Regiunea Nord-Est are o dinamica inversa fata de cresterea economica. Evaluarea saraciei pentru perioada anterioara anului 2003, coordonata de catre expertii Bancii Mondiale si realizata cu


43

colaborarea Comisiei Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), utilizand analize mai detaliate ale relatiei dintre cele doua variabile, demonstreaza elasticitatea ridicata a dinamicii saraciei la cresterea economica (sau influenta considerabila a evolutiei economice asupra ratei saraciei).

Dinamica saraciei pe regiuni

1995 2000 2002 2003 Diferenta fata de 1995

Diferenta fata de 2000

Diferenta fata de 2002

Nord-Est 37.5 48.5 42.5 35.4 -2.1 -13.0 -7.1 Sud-Vest 28.5 34.5 32.5 32.1 3.6 -2.4 -0.4 Sud 27.6 40.0 33.1 29.9 2.2 -10.1 -3.2 Sud-Est 26.3 38.4 32.3 29.2 2.9 -9.2 -3.0 Centru 23.9 31.4 23.4 20.3 -3.6 -11.1 -3.1 Vest 17.9 30.1 22.2 18.1 0.2 -12.0 -4.1 Nord-Vest 22.2 34.4 23.0 17.7 -4.5 -16.7 -5.3 Bucuresti 10.2 18.2 10.6 8.1 -2.1 -10.0 -2.5 Grupurile afectate de saracie Sunt cateva dimensiuni care diferentiaza riscul de saracie: - Pozitia socio-profesionala Nivelul cel mai ridicat de saracie il inregistreaza lucratorii pe cont propriu si somerii, din prima categorie detasandu-se agricultorii atat ca risc de saracie cat si ca pondere in total saraci (aproape 1 sarac din 4). Pensionarii nu se plaseaza la un nivel semnificativ de saracie, fiind sub media populatiei. Salariatii, asa cum era de asteptat, prezinta gradul cel mai scazut de saracie. - Educatia Nivelul de educatie este cel mai important factor. Absolvirea liceului aproape anuleaza riscul de saracie. Fiecare ciclu suplimentar de invatamant absolvit marcheaza un salt semnificativ in reducerea riscului de saracie. Cei mai multi dintre saraci traiesc in gospodarii conduse de persoane care au absolvit cel mult ciclul secundar de invatamant. - Distributia teritoriala Aproape trei sferturi dintre saraci se afla in rural, iar riscul saraciei este mult mai ridicat in cadrul acestui mediu de rezidenta, insa in urban saracia este mai accentuata (deficitul de consum este mai ridicat in medie). Scaderea saraciei si a saraciei severe a caracterizat ambele medii de rezidenta in ultimii ani. In toata perioada, distributia saraciei in plan regional evidentiaza o serie de disparitati, cel mai crescut risc inregistrandu-se pentru regiunile de Nord-Est si Sud-Vest (35,4%, respectiv 32,1%) si cel mai scazut pentru Bucuresti (8,1%). Totusi, cea mai importanta atenuare a riscului de saracie in 2002-2003 are loc pentru regiunea de Nord-Est (de 7,1 puncte procentuale). - Apartenenta etnica O proportie insemnata dintre persoanele apartinand minoritatii romilor se plaseaza la un nivel extreme de ridicat de saracie, acestia fiind in 2003 de 3 ori mai sarac decat media. Populatia de romi a beneficiat, pana in 2001, de politici guvernamentale de sprijin, dar fara a avea ca rezultat o imbunatatire semnificativa a standardului de viata. Adoptarea in 2001 a strategiei nationale pentru imbunatatirea situatiei romilor a reprezentat un important pas inainte, dar din pacate nu a fost suficient sustinut de resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute. - Alte dimensiuni Pe grupe de varsta, riscul cel mai ridicat il prezinta tinerii (31,9% pentru categoria 15-24 de ani) urmati la mica distanta de copii (29,9%). Varstnicii de peste 65 de ani ocupa o pozitie intermediara, cu o rata a saraciei de 24,9%. Familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale prezinta riscul cel mai ridicat. Daca in 2001, familiile cu multi copii au fost singurele care nu au beneficiat de scaderea saraciei pe ansamblul populatiei, desi au fost luate o serie de masuri in sprijinul acestora, scaderea din 2003 a fenomenului este vizibila si pentru aceasta categorie (cu o diminuare de 6,1 % a riscului fata de 2002). Exista o serie de factori care contribuie, de asemenea, la riscul de excluziune sociala: starea precara a sanatatii, dependenta de alcool si droguri, pierderea locuintei, iesirea din institutiile de ocrotire la implinirea varstei de 18 ani, iesirea din inchisoare, situatiile de criza determinate de violenta in familie s.a. Persoanele cu handicap tind sa ramana dependente de suportul pasiv, efectul fiind o crestere accelerata a riscului de saracie.


44

Incepand cu 2001 se contureaza un proces de scadere a saraciei pe ansamblul populatiei, cu efecte mai putin evidente asupra categoriilor cu vulnerabilitate ridicata: lucratori pe cont propriu, copii, tineri, familii cu multi copii, precum si persoanele rezidente in regiunea de Nord-Est.

Praguri de saracie in decembrie 2003, in preturi urbane Praguri de saracie Lei

Pragul de saracie extrema 994957,705 Pragul de saracie severa 1210210,778 Pragul de saracie 1751857,17

Caracteristic este faptul ca cei mai multi saraci se situeaza la limita pragului (in medie, consumul lor este cu doar 24% mai scazut decat valoarea pragului), fiind de asteptat o scadere a fenomenului in contextul cresterii economice prognozate. Nota: informatiile au fost preluate din Planul National Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale. Conform documentului mentionat definitia saraciei, a saraciei extreme si a celei severe sunt urmatoarele:

• Saracie: lipsa resurselor financiare necesare unei vieti normale, la nivelul standardelor existente in respectiva colectivitate.

• Saracia extrema: o lipsa atat de grava a resurselor financiare incat conditiile de viata ale respectivei persoane sunt absolut inacceptabile pentru o societate civilizata; altereaza grav demnitatea fiintei umane, producand degradari rapide si greu reversibile ale capacitatilor de functionare sociala normala; in cazul copiilor, blocheaza dezvoltarea normala a personalitatii, reducand spre zero sansele unei evolutii adulte normale. Saracia extrema tinde sa se fixeze cronic in marginalizare si excluziune sociala, sansele de iesire din situatia de saracie devenind nesemnificative.

• Saracia severa: un nivel al resurselor care ofera conditii accentuat modeste de viata, pline de lipsuri si restrictii, care impiedica o functionare sociala normala, dar care nu blocheaza nici efortul de a iesi din saracie, si nici redresarea in situatia in care resursele revin la normal.

Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al veniturilor si beneficiilor sociale. Probleme cheie:

• Desi rata saraciei este in descrestere incepand cu 2001, Regiunea Nord-Est inregistreaza cea mai mare valoare pentru acest indicator (35,4%), precum si cel mai ridicat nivel in mediu rural (48-50%) – 2003.

2.7 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea informationala Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari. Acest domeniu se caracterizeaza de dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si moderne, a diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de societate si anume conceptul de „societate informationala”. Suportul tehnologic al noului concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor, tehnologia informatiei si multimedia sector de productie pentru continutul informational. Interferenta acestor componente a condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si Internet, etc.). Domeniul cercetarii dezvoltarii inovarii (CDI), transfer tehnologic (TT) si IT reprezinta la ora actuala sectoare economice de sine statatoare care la randul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea competitivitatii agentilor economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de munca. Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de schimbari de referinta, cauzate de implicatiile procesului de aderare al Romaniei la UE:

• Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda Lisabona, avand in prim plan cresterea competitivitatii economice bazata pe cunoastere, fixandu-se tinta ca, pana in anul


45

2010, minim 3% din PIB sa fie utilizati pentru cheltuieili CDI, din care minim 2% din partea industriei.

• Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita cresterii presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii si accesul la pietele UE si internationale.

Principalele instrumente de implementare a politicilor CDI ale Romaniei Obiectivele politicilor din domeniul CDI sunt implementate in principal prin programele de cercetare-dezvoltare si inovare coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), in calitatea de organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, avand misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii: • Programul Cercetare de excelenta (CEEX), lansat in 2005, avand ca obiectiv dezvoltarea ariei

romanesti a cercetarii si, astfel, a asigura in consecinta: • cresterea capacitatii comunitatii stiintifice si tehnologice din Romania de a se integra in Aria

Europeana a Cercetarii (ERA), • pregatirea in vederea participarii la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe

perioada 2007-2013 (PC7). Programul stimuleaza dezvoltarea colaborarii intre unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare, universitati si intreprinderi care sa determine un impact in calitatea cercetarii in Romania. • Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI -I), lansat din 1999, intr-o varianta

initiala cu 4 programe extins in perioada 2001-2004, cu alte 11 programe, orientate pe domenii stiintifice si tehnice specifice. Prin PNCDI se asigura si participarea la programele internationale din domeniul CDI, prin programul dedicat colaborarii stiintifice si tehnice internationale – CORINT Planul National actual s-a incheiat in 2006. ANCS urmeaza sa lanseze in cursul trim. I 2007 viitorul Plan National CDI pe perioada 2007-2013 – PNCDI II.

• Programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate in 2003, pentru finantarea activitatilor CDI specifice la nivelul institutelor nationale de profil.

• Programul de granturi pentru cercetare stiintifica, lansat din 1996. Programul sustine in special formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice si a echipelor de cercetare performante

• Planul sectorial CD al MEdC - ANCS, lansat in 2004, pentru a sustine realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv intarirea capacitatii ANCS de a elabora si implementa politici specifice domeniului .

• Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost lansat in anul 2004 si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si dezvoltarii entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica precum si oficii de legatura cu industria).

• Programul IMPACT lansat in anul 2006, pentru a asigura dezvoltarea portofoliului de proiecte CDI ce urmeaza sa beneficieze de finantare din fonduri structurale.

Accesul la programele CDI finantate din fonduri publice este in regim competitional si, cu exceptia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu profil CD, universitati, intreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc. Sectorul CDI beneficiaza si de avantajele financiare datorate racordarii la sistemul CDI al UE, mai precis asocaierea la Programele Cadru si Programul Euratom, dar si la alte programe CDI desfasurate in spatiul european, cum ar fi EUREKA, COST.

Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare

Existentei unei traditii academice ce acopera peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice si a eforturilor depuse pentru alinierea la standardele UE. In 2004, Romania a cheltuit 0,39% din PIB pentru activitati de cercetare si dezvoltare, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state membre si o cincime din media UE 25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare s-au dublat in 2006, ajungand la 0,39% din PIB, pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la


46

Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de asemenea sa creasca. Se constata ca in anul 2006 in Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (60,62%) detin o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (34,35%), situatie diferita fata de perioada 2000-2004 cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%. Cheltuielile totale din activitate de cercetare-dezvoltare pe surse de finantare - mii RON in preturi

curente-

Total Intreprinderi % Fonduri publice % Alte

surse % Strainatate %

2000 Nord Est 16.345 8.938 54,69 6.833 41,81 364 2,23 208 1,28

Romania 296.204 145.010 48,96 120.859 40,80 15833 5,35 14.501 4,90

2001 Nord Est 26.774 12.132 45,31 9.670 36,12 559 2,09 441 16,48

Romania 459.342 218.631 47,60 197.332 42,96 5715 1,24 37.663 8,20

2002 Nord Est 29.047 15.059 51,84 12.037 41,44 690 2,38 1.261 4,34

Romania 574.386 238.771 41,57 278.042 48,41 1.7107 2,98 40.466 7,05

2003 Nord Est 37.490 22.142 59,06 1.4079 37,55 727 1,94 543 1,45

Romania 762.064 345.872 45,39 362.965 47,63 11.654 1,53 41.574 5,46

2004 Nord Est 50.439 26.448 52,44 22.259 44,13 1.094 2,17 638 1,26

Romania 952.872 418.843 43,96 467.267 49,04 14.398 1,51 52.364 5,50

2005 Nord Est 65.326 20.292 31,06 40.674 62,26 1.808 2,77 2.548 3,90

Romania 1.183.659 440.670 37,23 633.261 53,50 47.537 4,02 62.191 5,25

2006 Nord Est 107.503 36.926 34,35 65.169 60,62 1.759 1,64 3.649 3,39

Romania 1.565.802 476.162 30,41 1.003.638 64,10 22.088 1,41 63.914 4,08 Sursa: INS – Cercetare-Dezvoltare in Romania – serii statistice - (2001-2006)

Se remarca si faptul ca fondurile atrase din strainatate au suferit o crestere importanta, reprezentand 3,39% din cheltuelile totale in anul 2006 fata de numai 1,26% in anul 2004, ceea ce certifica eforturile de internationalizare ale organizatiilor implicate in CDI din Regiunea Nord-Est. Repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni

Cheltuielile C&D in plan regional sunt raportate la total cheltuieli C&D

Cheltuieli totale C&D 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord Est 5,52 5,83 5,06 4,92 5,29 5,52 6,87 Sud-Est 6,29 6,15 4,59 3,47 3,19 3,59 3,47 Sud Muntenia 13,27 14,09 15,82 13,92 14,11 11,34 9,31 Sud-Vest 4,51 4,84 3,76 2,80 5,66 3,80 3,45 Vest 5,51 3,79 4,63 6,11 4,78 4,46 4,43 Nord Vest 3,78 4,16 6,74 4,80 3,41 7,52 7,45 Centru 7,81 6,05 6,70 6,66 4,86 4,49 3,89 Bucuresti Ilfov 53,31 55,09 52,70 57,33 58,70 59,29 61,14

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei: 2001-2007

In ceea ce priveste repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se remarca trendul ascendent al ponderii cheltuielilor efectuate in Regiunea Nord Est de la 4,92% in anul 2003 la 6,87% in anul 2006. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor CD pe regiuni. Situatia unitatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare

Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public (peste 60%).


47

In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscut-o in ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrul Programului guvernamental CEEX. In acest context, in perioada 2001-2006 in Regiunea Nord Est s-au infiintat 12 Centre de Excelenta in cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi si Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi. De asemenea, in perioada 2001-2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea Nord-Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava.

Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizarii de performante, precum si oportunitatile oferite de programele de cercetare din alte tari, au condus treptat la scaderea numarului de salariatii din activitatea de cercetare – dezvoltare, dar si la cresterea mediei de varsta a personalului inalt calificat din activitatea de CD, astfel incat cei cu varste de peste 40 de ani reprezinta, in prezent, aproximativ 60% din totalul cercetarilor. In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est este una din putinele regiuni care este caracterizata de un trend ascendent, astfel, daca in anul 2003 erau doar 2.926 de salariati, in anul 2006 numarul acestora a crescut la 3.981 persoane. De asemenea, trebuie subliniat faptul ca Regiunea Nord Est se situeaza pe locul 2 in tara ca numar de cercetatori, dupa Bucuresti-Ilfov.

Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-

Vest Centru Bucuresti Ilfov

Salariatii din activitatea de CD (numar persoane)

2002 3.368 1.934 4.016 2.757 1.925 3.183 3.479 18.590

2003 2.926 1.934 4.205 2.841 3.268 2.742 2.508 20.631

2004 3.168 1.922 4.080 2.799 3.315 2.302 2.508 20.631

2005 3.704 1.898 3.850 2.569 1.855 2.690 2.419 22.050

2006 3.981 2.081 3.794 2.491 1.587 3.484 2.865 21.937

din care Cercetatori

2006 3.205 1.570 2.444 2.102 1.116 2.517 2.280 14.888

Salariatii din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile 2002 25,7 18,9 32,9 31,4 23,6 28,1 41,1 187,2

2003 22,7 18,9 24,8 32,5 40,3 24,2 33,9 196,9 2004 25,3 18,8 34,5 33,0 40,5 20,5 24,9 210,3 2005 29,3 18,5 32,4 30,0 22,2 23,5 24,0 207,6 2006 31,9 20,1 32,0 29,2 18,9 30,1 27,9 194,1

Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei 2001 - 2007

De asemenea, indicele salariati din activitatea CD la 10000 persoane ocupate este de 31,9 in anul 2006, in crestere fata de situatia inregistrata in anii anteriori. Situatia IMM-urilor inovative

In ceea ce priveste companiile ce au ca principal domeniu de activitate in documentele statutare activitatea de CD, este important de subliniat ca, exceptand Bucuresti Ilfov care beneficiaza de o situatie speciala, Regiunea Nord-Est inregistreaza cel mai mare numar de IMM-uri – 40 unitati, valoare egala cu cea din Regiunea Nord-Vest.


48

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov

Numar unitati locale

2001 31 20 17 19 24 38 22 163

2002 36 24 24 21 31 41 28 209

2003 45 25 25 18 37 45 38 255

2004 40 23 23 20 30 40 32 247 Numar persoane ocupate

2001 1.353 1.211 1.625 641 915 1.125 993 7.823

2002 1.757 1.402 1.760 1.191 1.292 1.384 1.057 8.375

2003 1.855 1.569 1.355 864 1.058 1.325 843 8.702

2004 1.429 1.599 1.308 1.091 805 1.184 556 10.655

Cifra de afaceri - mld lei

2001 129 139 291 142 141 150 178 1.445

2002 268 196 365 198 226 184 207 2.024

2003 370 268 291 155 214 252 187 2.511

2004 414 389 390 286 274 261 199 3.333 Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006

In plus, se remarca faptul ca Regiunea Nord-Est este a doua regiune in functie de cifra de afaceri inregistrata de IMM-uri cu activitate de CD, dupa Regiunea Bucuresti –Ilfov. IMM-uri cu activitatea de inovare In general, este cunoscuta capacitatea redusa si interesul scazut al agentilor economici pentru activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare – atat pentru cele proprii cat si pentru cele desfasurate in parteneriat cu institutiile de profil CD, precum si capacitatea redusa de absorbtie a rezultatelor cercetarii. Studiul „Romania – An Assessment of the Lisbon Scorehead”, elaborat de catre Societatea Romana de Economie in 2004 caracterizeaza situatia actuala a inovarii in firmele romanesti astfel:

• principala sursa de competitivitate o reprezinta costurile scazute, si nu gradul de inovare al produselor si tehnologiilor

• tehnologiile noi provin in general din import sau prin investitii straine directe, si nu prin efort local

Ancheta statistica privind activitatea de inovarea efectuata de Institul national de Statistica releva faptul ca in Regiunea Nord-Est se inregistreaza un numar de 688 intreprinderi cu activitate de inovare, valoarea totala a cheltuielilor efectuate la nivelul anului 2004 pentru inovare fiind de 387.624 mii lei (RON). Regiunea Nord-Est activeaza 13,30% din numar total al intreprinderilor inovative, fiind o pondere medie avand in vedere ca in Regiunea Sud-Vest se inregistreaza cea mai mica pondere de 4%, iar in Regiunea Bucuresti-Ilfov 22,74%.

Activitate de inovare in anul 2004 Cheltuieli de inovare (mii lei RON – preturi curente)

Numar de intreprinderi cu activitate de inovare

Cheltuieli de inovare

Cheltuieli C&D interna

Cheltuieli CD externa

Achizitii echipament,

software

Achizitii de alte

cunostinte externe

Romania 5.171 4.588.077 745.334 144.854 2.852.917 845.972 Nord Est 688 387.624 38.282 2.861 341.178 5.303 Sud-Est 923 347.979 37.258 4.708 305.355 658 Sud Muntenia 457 820.913 97.895 36.890 669.968 16.160 Sud-Vest 216 246.867 57.524 5.626 179.954 3.763 Vest 354 191.261 27.565 12.024 148.199 3.473 Nord Vest 675 235.015 44.420 8.801 167.190 14.604 Centru 712 305.669 62.930 13.418 219.140 10.181 Bucuresti Ilfov 1.176 2.053.749 379.460 60.526 821.933 79.183

Sursa de date: Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006


49

Din punctul de vedere al volumului cheltuielilor de inovare efectuate de intreprinderi, Regiunea Nord-Est inregistreaza o pondere de 8,45%, situandu-se pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare.

Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006

Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora depinde foarte mult de strategia pe care o urmeaza intreprinderea, o intreprindere fiind inovatoare chiar daca nu aloca resurse pentru cercetare-dezvoltare, dar inregistreaza cheltuieli pentru intorducerea de tehnologie noua sau pentru adaptari, achizitionari de brevete, inventii, licente.

Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006

Din structura graficului se poate observa ca tendinta intreprinderilor de a investi in masini, echipamente si software, in Regiunea Nord-Est ponderea acestor cheltuieli fiind de 88,02%, superioara mediei nationale de 62,18%. Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare interna de 9,88% sau externa 7,47% este inferioara nivelului inregistrat la nivel national – 16,25%, respectiv 19,43%. Informatii complementare ofera studiul „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006” desfasurat de catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), pe un esantion considerat reprezentativ pentru Romania din toate punctele de vedere, asigurand un suport informational adecvat realizarii de constatari, observatii, concluzii si recomandari temeinic fundamentate, inclusiv in domeniul „Inovarea si informatizarea IMM-urilor”. In ceea ce priveste natura eforturilor de inovare, se constata ca cele mai multe IMM-uri s-au concentrat cu precadere spre noile produse (34,73%) si noile tehnologii (32,82%), dar numai 0,38% au pus accent pe


50

innoirea sistemului informatic. Se remarca faptul ca ponderea IMM-urilor din Regiunea Nord-Est care nu au avut abordari inovatoare este mai mica decat media nationala (18,70% vs. 19,98%).

Diferentierea obiectului inovarii in IMM-uri, %

Domenii de inovare IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord-Est Sud-Est Sud

Sud-Vest Vest

Nord-Vest Centru

Bucuresti Ilfov

Noi produse 34,73 45,73 50,47 24,00 39,19 37,50 46,09 38,86 Noi tehnologii 32,82 30,15 33,96 12,00 25,68 22,37 18,75 31,44 Noi abordari manageriale si de marketing

25,57 21,11 19,34 42,00 36,49 19,74 19,53 19,21

Sistem informatic 0,38 0,00 0,00 2,00 8,11 0,00 0,00 1,31 Nu este cazul 18,70 25,13 16,51 22,00 12,16 28,29 14,84 19,65

Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006

Daca realizam o analiza comparativa pe regiuni de dezvoltare, constatam ca IMM-urile din Regiunea Nord-Est se concentreaza intr-o mai mica masura pe achizitionarea de noi produse, ponderea inregistrata fiind una dintre cele mai reduse, dar se remarca faptul ca acorda o atentie sporita noilor tehnologii, valoarea inregistrata fiind depasita doar de Regiunea Sud. Ancheta statistica privind inovarea releva faptul ca factorii care blocheaza inovarea se pot imparti in trei categorii: factorii de cost, factori privind acumularea de cunostinte si factori de piata In acest context, motivul blocajului l-a constituit lipsa surselor de finantare, costurile de inovare ridicate, piata dominata de intreprinderi consacrate, dificultati in gasirea partenerilor de cooperare, cererea fluctuanta de bunuri si servicii inovative sau lipsa de personal calificat. Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investitii dedicat inovarii in produse, procese sau organizare evidientiaza ca 30,89% dintre firmele investigate nu au alocat inovarii nici un procent din investitii.

Diferentierea investitiilor in inovare in IMM-uri, %

Ponderea din investitii dedicata inovarii

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord-Est

Sud-Est Sud Sud-

Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti

Ilfov

0% 30,89 26,06 18,50 25,00 11,27 36,99 25,00 16,75

1-5% 15,85 28,19 20,50 29,55 14,08 13,70 15,83 24,40

6-10% 19,11 19,68 16,00 20,45 26,76 16,44 22,50 20,57

11-20% 13,01 12,23 23,50 11,36 22,54 13,70 25,00 21,05

21-50% 13,01 9,04 12,00 6,82 18,31 13,70 3,33 11,48

Peste 50% 8,13 4,79 9,50 6,80 7,04 5,48 8,33 5,74

Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006

IMM-urile din Regiunea Nord-Est care fac investitii in inovare sunt caracterizate de o disponibilitate ridicata de a aloca fonduri in aceasta directie comparativ cu alte regiuni, astfel 21,14% din IMM-uri aloca peste 21% din totalul investitiilor in cheltuiele legate de inovare, fiind a treia regiune dupa Vest si Nord-Vest. In ceea ce priveste transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, in regiunea Nord-Est, prin privatizarea intreprinderilor si cumpararea acestora de catre firme private straine care au retehnologizat procesele de productie, obtinindu-se astfel produse de o calitate superioara, la preturi avantajoase si cu o productivitate crescuta. Totusi, aceasta modalitate nu a putut fi insa practicata decit in cazul a putine intreprinderi, datorita lipsei de atractivitate a multora din ele. Deficientele in domeniul dezvoltarii tehnologice constituie un obstacol major pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare.


51

Infrastructura de transfer tehnologic si inovare Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este inca insuficient consolidata si valorificata, dat fiind faptul ca structurile create nu au avut inca un impact semnificativ asupra economiei nationale Dezvoltare si consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare este un obiectiv importat al politicilor guvernamentale din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltare unui mediu foarte favorabil pentru:

• Stimularea parteneriatelor intre agentii economici si organizatiile de cercetare • Stimularea cererii si a activitatilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agentilor economici, cu

prioritate in domenii ale tehnologiilor de varf • Cresterea numarului de firme inovative in domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea

infiintarii si dezvoltarii acestora. In Regiunea Nord Est exista urmatoarele structuri de infrastructura:

� Parcul stiintific si tehnologic TEHNOPOLIS Iasi Aceasta investitie a fost realizata prin programul PHARE CES 2000, beneficiari fiind Consiliul Judetean Iasi in parteneriat cu Primaria Municipiului Iasi. Amplasamentul este situat in partea sud-vestica a municipiului Iasi, intre platforma industriala a Combinatului Fortus Iasi si soseaua Nicolina, la 5 minute distanta de gara Nicolina si de drumul national Bucuresti – Iasi si la 35 de minute de aeroportul Iasi. Suprafata terenului este de 107.365,23 m.p., din care 37.847,00 m.p. proprietate a Consiliului Judetean Iasi si 69.518,23 mp proprietatea Consiliului Local Iasi. Birouri si spatiile de productie au dimensiuni incepand de la 40 mp pana la 206 mp si sunt racordate la retelele de utilitati. Parcelele de teren sunt in numar total de 9, din care 6 sunt amenajate (in principal are toate utilitatile pe teren - apa, canalizare, energie electrica, fibra optica, gaz metan, posibilitatea de cuplare la sistemul de urmarire incendiu si urmarire caz efractie, centralizat al Parcului). Dimensiunile parcelelor sunt cuprinse intre 3900-4800 mp.Parcul beneficieaza la ora actuala de 3 spatii de seminarii si conferinte situate la nivelul 3 din cladirea NUCLEUS. Dimensiunile variaza de la sala de 15 persoane pana la 75 persoane. � Parcul Industrial HIT Hemeiusi Bacau In localizarea acestui parc s-a tinut cont de amplasarea geografica, de infrastructura judetelor, de dinamismul mediului de afaceri si de posibilitatile de calificare si specializare a personalului. Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de numeroase cai de comunicare: 1 km pana la DN 15 Bacau – Piatra Neamt, 13 km pana la aeroportul Bacau, 5,5 km pana la calea ferata. Parcul are o suprafata totala de 10,85 ha, fiind situat in comuna Hemeiusi, la 9 km de municipiul Bacau si are urmatoarea structura:

• zona de servicii si productie software pentru IMM (suprafata construita 1.450 mp si suprafata desfasurata 3.967 mp)

• zona de productie industriala, cu o suprafata totala de 5.000 mp, formata din 4 hale si un depozit

• zona de servicii cu o arie construita de 500 mp • zona comerciala • spatii de productie si servicii formate din doua tronsoane fiecare in suprafata de 216 mp


52

• centru de instruire IT, compus din doua cladiri, cu o suprafata desfasurata de 1.950 mp • sediul administrativ al parcului (suprafata construita 345 mp si suprafata desfasurata 1.216 mp) • centru de afaceri (suprafata construita 292 mp si suprafata desfasurata 1.047 mp)

Parcul HIT Hemeius a fost finalizat in vara anului 2005 si prin construirea acestui campus ITC s-a urmarit stimularea pe plan local si regional a afacerilor in domeniu, a unor activitati industriale conexe, sustinerea si incurajarea spiritului antreprenorial in randul specialistilor, atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice, dezvoltarea invatamantului de specialitate la toate nivelurile. Investitia dispune de lucrari de amenajare pentru serviciile utilitare: alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, alimentare cu gaze naturale si cu energie electrica, drumuri de acces si retele de comunicare. � Parcul Industrial Botosani este realizat intr-un parteneriat public-privat, fiind administrat de catre SC ELECTROMINING SA Botosani si are ca sectoare tinta industria prelucratoare, mecanica, constructii de masini. Servicii oferite sunt urmatoarele:

• Servicii de baza • Locatii pentru companii din industria prelucratoare, de distributie si de prestari servicii • Asistenta in recrutarea de personal si management executiv • Servicii de finante-contabilitate si audit • Informatica • Asistenta juridica • Transport persoane si marfa • Consiliere pentru proiecte de finantare

Beneficiari ai serviciilor oferite sunt societati comerciale din sectorul de productie comertului/ distributiei si societati comerciale prestatoare de servicii care asigura managementul parcului. � Parcul Industrial Ceahlau este administrat de catre SC MECANICA CEAHLAU SA si are ca sectoare tinta: constructii de masini, industrie usoara. Servicii oferite sunt urmatoarele:

• Servicii de baza • Locatii pentru companii din industria usoara, constructii de masini, etc. • Servicii suport • Servicii de proiectare, servicii de intretinere a imobilelor, utilajelor, instalatiilor, utilizarea

macaralelor, distributia utilitatilor si intretinerea liniilor aferente. Suprafata totala este de 10,44 ha din care suprafata dezvoltata 3,15 ha si suprafata nedezvoltata: 7,29 ha (din care 4,43 ha suprafata construibila, restul fiind ocupata de cai de acces, locuri de parcare, spatii verzi, calea ferata). � Zona Industriala Buhusi este administrata de catre SC STOFE BUHUSI SRL si furnizeaza societatilor comerciale din industria usoara si alte profile de activitate servicii de baza si suport si locatii pentru companii din industria usoara, textile, mecanica, IT. Suprafata totala este 24 ha din care suprafata dezvoltata 15 ha si suprafata nedezvoltata 9 ha. � Zona Industriala Siret este realizata intr-un parteneriat public privat administrata de catre Primaria Orasului Siret si se adreseaza urmatoarelor sectoare tinta: industrie usoara, industria lemnului; industrie mecanica, industrie alimentara, industrie textila Suprafata totala este de 21,15 ha din care suprafata dezvoltata 15,85 ha si suprafata nedezvoltata 5,30 ha. � “ASTRICO NORD-EST” primul cluster inregistrat in Regiunea Nord –Est la sfarsitul anului 2006 si si-a inceput activitatea la 01.01.2007. Clusterul a fost gandit ca un grup industrial care pune impreuna si doreste sa promoveze interesele a 7 firme din domeniul textil din regiune, cu activitate de productie si comercializare de tricotaje avand ca suport RIFIL S.A. ce reprezinta un nume care poate da consistenta si in acelasi timp credibilitate noii entitati. Societatea Informationala

Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea


53

competitivitatii economiei. Romania inregistreaza, conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Dezvoltarea laturii informationale, in societatea romaneasca de tranzitie, reprezinta un element de baza pentru modernizarea si eficientizarea fiecarui domeniu de activitate. In regiune, ultimii ani au adus o dezvoltare fara precedent a societatii informationale, prin imbunatatirea retelei de comunicatii si cresterea numarului agentilor economici care ofera servicii informationale. Aceasta dezvoltare este detasat superioara dezvoltarii din celelalte ramuri de activitate inregistrata in ultimul interval de timp. In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie anuala de crestere a volumului vanzarilor de peste 50%, ramanand totusi ca rata de penetrare (17,1 PC-uri/100 de salariati la sfarsitul anului 2006) sub media UE-15 (aprox. 40 PC-uri/100 loc.).

Repartizarea principalilor indicatori IT pe regiuni de dezvoltare, in anul 2006 Regiune Ponderea nr. de

intreprinderi cu conexiune Internet

- %

Numar de PC la 100 de salariati din

regiune

Ponderea numarului de PC conectate la

Internet din total PC din refiune - %-

Numarul de PC conectate la

internet la 100 de salariati din regiune

Nord Est 24,1 17,1 61,4 10,5 Sud Est 25,1 18,2 61,1 11,1 Sud Muntenia 18,8 18,1 62,8 11,4 Sud Vest 26,1 21,1 55,9 11,8 Vest 18,3 15,4 67,1 10,3 Nord Vest 24,4 23,7 70,6 16,7 Centru 24,3 20,0 64,3 12,9 Bucuresti Ilfov 33,9 41,3 69,0 28,5 Romania 25,6 25,4 66,3 16,9

Sursa: Buletin Statistic INS 2008

De asemenea, sectorul e-banking este intr-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul ca bancile au dezvoltat programe pentru promovarea efectuarii platilor prin mijloace electronice, inregistrandu-se o crestere a tendintei de utilizare a cardurilor. In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o crestere a numarului de firme furnizoare de echipamente de hardware si software si firme care proceseaza date si baze de date.

Evolutia IMM-urilor TIC

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov

Numar unitati locale

2001 307 299 269 210 344 548 590 1.632

2002 386 359 381 287 437 686 751 1.990

2003 558 525 554 379 622 979 1066 2.717

2004 736 658 666 481 792 1.237 1.309 3.495

Numar persoane ocupate

2001 994 958 878 680 2.069 2.711 3.038 10.526

2002 1.246 1.108 1.123 859 2.191 2.796 3.161 9.531

2003 1.599 1.427 1.367 1.100 2.447 3.113 3.814 11.802

2004 2.261 1.734 1.585 1.343 2.928 3.760 4.463 14.306

Cifra de afaceri - mld lei

2001 229 214 443 173 587 829 589 7.779

2002 516 559 1.083 384 1.013 1.512 1.336 11.050

2003 776 731 1.129 594 1.550 1.839 1.815 15.472

2004 1.568 980 1.295 1.006 1.645 2.799 2.558 19.234 Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006

Tabelul de mai sus evidentiaza trendul ascendent al IMM-urilor avand ca domeniu de activitate TIC, numarul de unitati locale inregistrand o crestere spectaculoasa cu 139,73% in perioada 2001-2004. De asemenea, numarul persoanelor ocupate in domeniu a crescut de la 994 in 2001 la 2261 in 2004.


54

Experiente regionale in domeniul CDI Un lucru pozitiv pentru regiune in domeniul cercetarii-dezvoltarii inovare l-a constituit derularea proiectului PARTNER Thematic Network, care a avut ca scop sprijinirea regiunilor care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala. Prin acest proiect in care Agentia pentru Dezvoltare Regionala a fost partener s-a urmarit obtinerea urmatoarelor rezultate pentru regiunea noastra:

• sprijin metodologic pentru regiunile din tarile candidate care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala;

• schimb de informatii, experienta si bune practici; • cresterea nivelului de constientizare asupra strategiilor de inovare regionala; • legaturi de cooperare intre Statele membre ale Uniunii Europene, Tarile Candidate, Noile State

Independente si Regiuni din Tarile Mediteraniene. Acest proiect este localizat in regiuni din Statele Membre ale Uniunii Europene si din tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana. ADR Nord Est este membru al acestei Retele si va participa conform ciclului de activitati si proiecte incluse in Strategia de Inovare Regionala a fiecareia dintre Noile Tari Asociate, fiecare proiect fiind dezvoltat in spiritul problemelor specifice din fiecare tara. Tot in domeniul dezvoltarii inovative, dar si al cooperarii academice cu mediul industrial Agentia de Dezvoltare Nord Est a fost partener intr-un alt program aflat in derulare. Acest program numit SAIL (Strengthening Academic and Industrial Links) NETWORK a avut ca scop facilitarea schimbului de cunostinte si experienta la nivel transnational privind cooperarea academica si industriala intre regiuni si este localizat in Regiuni de Dezvoltare din urmatoarele tari: Germania, Creta, Islanda, Spania, Marea Britanie, Suedia, Romania, Irlanda de Nord, Cipru, Polonia si Israel. Prin acest program la nivelul Regiunii Nord Est s-au obtinut urmatoarele rezultate:

• promovarea dezvoltarii inovative si furnizarea de informatii asupra oportunitatilor pentru imbunatatirea parteneriatului transnational prin oferirea unor activitati de schimb de experienta incluzand schimbul de functionari si vizite de studiu;

• includerea cooperarii academice si industriale pe agenda politica a regiunilor reprezentate in retea;

• diseminarea informatiilor prin intermediul unui web-site, a unui newsletter si a doua conferinte.

Concluzii cheie: • finantarea sectorului de cercetare-inovare in proportie de 60,62% din fonduri publice - 2006; • in perioada 2002-2006 cheltuielile pentru cercetare dezvoltare anuale efectuate in Regiunea

Nod-Est, au inregistrat un trend ascendent, dar care nu a depasit 6,87% din cele efectuate la nivel national;

• numarul de salariati din cercetare dezvoltare a inregistrat in ultimii ani o evolutie ascendenta, ajungand in 2006 la 3.981 de salariati;

• receptivitate scazuta a agentilor economici pentru realizarile cercetarii-dezvoltarii-inovarii datorata si capacitatii reduse de absorbtie a rezultatelor de cercetare de catre agentii economici;

• numarul de intreprinderi avand ca domeniu principal de activitate cercetarea dezvoltarea este de 40, iar numarul de intreprinderi cu activitate de inovare este de 688 (13,30% din nivelul national)– 2005;

• lipsa unei comunicari intre parti si, in consecinta, a unor parteneriate care sa permita dezvoltarea acestui sector;

• transferul tehnologic si de inovare catre economie este intr-un stadiu incipient de dezvoltare, deoarece infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul si valorificarea rezultatelor CDI este inca in proces de cristalizare.


55

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII

3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane

La 1 ianuarie 1998, populatia totala a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentand 16,7% din populatia totala a tarii, ajungand in 2006 la 3.732.583 locuitori (17,29% din populatia tarii). Sub aspectul numarului de locuitori, regiunea ocupa locul intai pe tara. Populatia regiunii se concentreaza in 46 centre urbane, 505 comune si 2.414 sate. Ponderea populatiei rurale, in 2006, in total populatia totala este de 55,2%. In tabelul de mai jos este redata situatia comparativa pe regiuni:

Situatia comparativa pe regiuni intre ponderea populatiei urbane si rurale-2001 - 2006

Romania NE SE S SV V NV Centru Bucuresti- Ilfov

2001 Urban(%) 54,6 43,5 56,8 41,6 45,3 62,2 52,6 60,3 88,8 Rural (%) 45,4 56,5 43,2 58,4 54,7 37,8 47,4 39,7 11,2

2002 Urban(%) 53,26 40,77 55,26 40,64 44,72 61,71 51,14 58,85 88,86 Rural (%) 46,74 59,23 44,74 59,36 55,28 38,29 48,86 41,15 11,14

2003 Urban(%) 53,37 40,77 55,19 40,71 45,33 61,67 51,17 59,23 88,80 Rural (%) 46,63 59,23 44,81 59,29 54,67 38,33 48,83 40,77 11,20

2004 Urban(%) 54,9 43,6 55,5 41,4 47,2 63,7 52,8 60 90,6 Rural (%) 45,1 56,4 44,5 58,6 52,8 36,3 47,2 40 9,4

2005 Urban(%) 54,9 43,4 55,5 41,7 47,5 63,6 53,1 59,8 90,5 Rural (%) 45,1 56,6 44,5 58,3 52,5 36,4 46,9 40,2 9,5

2006 Urban(%) 55,2 43,6 55,4 41,6 47,6 63,5 53,1 59,8 92,5 Rural (%) 44,8 56,4 44,6 58,4 52,4 36,5 46,9 40,2 7,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Alaturi de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est detine o populatie majoritara concentrata in zona rurala.

Evolutia populatiei pe sexe si medii

Indicator 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Romania 22.408.393 21.794.793 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365

Urban, din care: 12.243.748 11.608.735 11.600.157 11.895.598 11.879.897 11.913.398

Femei 6.340.211 6.029.693 6.033.756 6.191.301 6.187.381 6.209.066

Rural, din care: 10.164.645 10.186.058 10.133.399 9.777.730 9.743.952 9.670.427

Femei 5.118.692 5.122.562 5.093.555 4.910.421 4.892.950 4.854.110

Regiunea Nord Est 3.836.835 3.743.242 3.743.819 3.738.601 3.734.546 3.732.583

Urban, din care: 1.664.997 1.526.407 1.526.398 1.629.448 1.620.437 1.629.250

Femei 856.543 788.275 789.712 842.808 838.670 844.259

Rural, din care: 2.171.838 2.216.835 2.217.421 2.109.153 2.114.109 2.103.333

Femei 1.081.530 1.102.020 1.101.224 1.046.155 1.048.350 1.042.460 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1998-2007

Din tabelul prezentat se observa ca la nivel national in perioada 1998-2006 are loc o scadere a populatiei per total. In cadrul trendului de scadere a populatiei urbane se constata ca anul 2006 se constituie, alaturi


56

de anul 2004, o exceptie – inregistrandu-se o rata pozitiva de crestere a populatiei, fenomen ce ar putea fi explicat prin declararea a o serie de comune drept orase. Principalele cauze sunt atat scaderea sporului natural cat si a migratiei dinspre mediul urban catre cel rural.

Rata de crestere populatiei(%)

1999/1998 2000/1999 2001/2000 2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004 2006/2005

Romania -0,19 -0,10 -0,12 -2,73 -0,28 -0,28 -0,23 -0,18 Urban, din care: -0,36 -0,47 -0,01 -5,18 -0,08 2,55 -0,13 0,28

Femei -0,27 -0,35 0,05 -4,89 0,07 2,62 -0,06 0,35 Rural, din care: 0,003 0,34 -0,25 0,21 -0,52 -3,51 -0,35 -0,76

Femei 0,01 0,29 -0,21 0,07 -0,57 -3,60 -0,36 -0,80 Regiunea Nord Est 0,29 0,27 0,35 -2,43 0,02 -0,14 -0,11 -0,05

Urban, din care: -0,31 -0,52 0,08 -8,32 0,00 6,76 -0,55 0,54

Femei -0,28 -0,43 0,10 -7,97 0,19 6,73 -0,49 0,66 Rural, din care: 0,78 0,89 0,56 2,07 0,03 -4,89 0,23 -0,51

Femei 0,75 0,81 0,59 1,89 -0,08 -5,00 0,21 -0,57 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1998-2007

La nivel regional are loc in schimb o crestere a populatiei totale in intervalul 1998-2001, urmata de o variatie sinusoidala in intervalul 2002-2006. Surprinzatoare este evolutia la nivel urban-rural. Astfel, daca in perioada 1998-2000 se inregistreaza o usoara scadere a populatiei urbane in detrimentul celei rurale, iar in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scadere pronuntata a populatiei urbane cu 8,32%, urmata de o stagnare in 2003, crestere pronuntata in 2004, datorita transformarii unor comune in orase, si o usoara scadere in 2005, urmata din nou de o crestere a populatiei in 2006. Privind evolutia populatiei feminine trendul acesteia este in aceeasi directie cu trendul populatiei la nivel urban. Populatia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest fenomen de migratie a populatiei dinspre oras spre sat a aparut ca o necesitate a unei parti a populatiei de a-si asigura conditii de subzistenta, in conditiile disponibilizarilor masive din sectorul industrial (situat preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole. In anul 2006, regiunea are o densitate medie de 101,3 locuitori/kmp, situandu-se astfel la un nivel superior mediei pe tara (90,5 locuitori/kmp). Judetul cu cea mai mare densitate este Iasi cu 150,5 locuitori/kmp si cu cea mai mica densitate Suceava cu 82,5 locuitori/kmp. In anul 2006, sporul natural in regiunea Nord-Est este 0,8 la mia de locuitori, fiind singura regiune din Romania care inca inregistreaza o valoare pozitiva. In schimb, rata mortalitatii infantile in anul 2006 este, in regiunea noastra, una dintre cele mai ridicate din tara, atingand 15,3 decese (la varsta sub un an) la 1000 de locuitori, fata de media nationala de 13,9. Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat de saracie, mai ales in mediul rural, si insuficienta educatie privind sanatatea si conditiile minime de igiena.


57

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006,2007

Structura pe sexe a populatiei la nivel global, pe regiune, evidentiaza o repartizare echilibrata a populatiei in regiunea Nord-Est, 49,45% din populatia totala a regiunii fiind barbati, iar 50,55% femei. Din total, ponderea populatiei tinere cuprinsa intre 15-34 ani este reprezentativa (31,80%), dar se observa si un procent mai ridicat al populatiei imbatranite, cu varsta de 65 ani si peste, 14,77% din total situandu-se la acest nivel.

Structura populatiei pe grupe de varsta (in procente) – 2006


Un indicator care exprima nivelul de dezvoltare a unei tari/regiuni este indicele dezvoltarii umane (IDU, Human Development Index in engleza). Acesta este o masura comparativa a sperantei de viata, alfabetizarii, invatamantului si nivelului de trai. Este actualizat in fiecare an de Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite si publicat in Raportul de Dezvoltare Umana. Ultimul indice al dezvoltarii umane a fost realizat in 2006 utilizand date din 2004. Din datele existente in Raportul National al Dezvoltarii Umane - 2006, Regiunea Nord-Est se situeaza la nivelul mediei pe tara in ceea ce priveste speranta de viata si gradul de alfabetizare (ponderea persoanelor de 15 ani si peste care au frecventat sau absolvit o scoala sau care stiu sa scrie si sa citeasca fara a avea scoala absolvita, in totalul populatiei de 15 ani si peste) si cu 6.5 procente sub medie in ceea ce priveste rata bruta de cuprindere in invatamant (numarul de elevi inscrisi intr-un nivel de invatamant, indiferent daca apartin sau nu grupei de varsta corespunzatoare nivelului, ca procent din total populatie din grupa de varsta respectiva). Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc (IDU=0,773), in crestere totusi fata de 1999, cand acest indice a avut valoarea de 0.738.


58

Unitate teritoriala

Speranta de viata la

nastere (ani) 2003-2005

Gradul de alfabetizare a

populatiei adulte % 2005

Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant 2005/2006

Indicele dezvoltarii umane (IDU)

2004 Romania 71.8 97.5 72.9 0.805 Nord-Est 71.8 97.6 66.4 0.773 Bacau 71.0 97.5 61.5 Botosani 71.2 96.9 58.7 Iasi 71.9 97.8 85.9 Neamt 72.0 98.1 57.9 Suceava 73.0 98.3 64.1 Vaslui 71.5 96.7 59.5 Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 2006

Indicele de Dezvoltare Umana a Romaniei are un trend usor ascendent, avand totusi o valoare inferioara celei din tarile Uniunii Europene.

Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populatiei si resurselor umane, am analizat indicatorul ratei de substitutie, calculata ca raport intre populatia cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populatia cu varsta intre 55 si 65 ani, evidentiat in urmatorul tabel:

Rata de substitutie in 2000-2006

Unitate teritoriala

Populatia cu varsta cuprinsa intre Rata de substitutie (%) 15 –24 ani 55 – 64 ani

2000 Total regiune 655.645 367.581 178,4 Romania 3.680.716 2.355.066 156,3




2004 Total regiune 610.516 337.493 180,9


59

Unitate teritoriala

Populatia cu varsta cuprinsa intre Rata de substitutie (%)

15 –24 ani 55 – 64 ani Romania 3.364.806 2.175.602 154,6




Nivelul ratei de substitutie arata ca populatia regiunii este tanara fata de situatia la nivel national, dar si ca in lipsa unor politici adecvate de ocupare, rata somajului poate creste semnificativ.

Evolutia comparativa a ratei de substitutie

Rata de substitutie

Unitate de masura 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Romania % 156,14 156,29 156,3 158,3 155,6 157,5 154,6 151,0 142,2

Regiunea NE % 171,78 173,4 178,4 180,8 177,5 184,7 180,9 178,1 168,6 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007

Se observa ca presiunea demografica pe piata muncii in regiune este superioara fata de nivelul national, unde se inregistreaza un trend relativ constant. Din punct de vedere etnic, populatia regiunii Nord-Est prezinta un grad inalt de omogenitate. Dupa datele recensamantului din 2002 din totalul populatiei, 97,9% este reprezintat de romani, 0,1% maghiarii, 1,2% romii, 0,2% rusii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii. Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populatiei a regiunii este de religie ortodoxa (89,61%), aspect care se afla intr-o stransa corelatie cu structura etnica. Celelalte religii detin ponderi mai mici, dupa cum urmeaza: romano-catolica 6,44%, penticostala 1,80%, adventista 0,41% si alte religii 0,16%. Probleme cheie:

• ponderea ridicata a populatiei concentrate in mediul rural: 56,35% din total populatie regionala - 2006;

• rata mortalitatii infantile, desi in scadere in ultimii ani, in 2006 este una din cele mai ridicate dintre toate regiunile, atingand 15,3 decese (la varsta sub un an) la 1000 de locuitori;

• sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc (IDU=0,773 - 2004).

3.2 Analiza structurala a pietei muncii si a posibilitatilor de angajare

3.2.1 Structura fortei de munca La sfarsitul anului 2006, populatia activa ocupata civila a regiunii Nord-Est era de 1.246.200 persoane, reprezentand 33,39% din totalul populatiei regiunii si 14,71% in totalul populatiei active a tarii. In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinta de scadere continua a ponderii populatiei active ocupate. Ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a accentuat, multe din intreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare numar de salariati, au efectuat restructurari, ceea ce a insemnat, odata cu renuntarea la o serie de activitati si disponibilizarea unui mare numar de personal.


60

La nivel regional din total populatie 44,2% reprezinta populatia ocupata, 2,8% sunt someri BIM (birou international al muncii), iar 53,0 % populatie inactiva (anexa 17 - Structura populatiei din regiune, dupa persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2006). In cadrul grupei de varsta 15-24 numarul somerilor BIM inregistreaza cel mai ridicat nivel din toate grupele – 5,6%. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 4,6%. Propriu zis, populatia tanara, cu varste intre 15-34 de ani detine cea mai mare pondere a somerilor BIM din total populatie – 10,2%. Situatia este similara si in mediul urban si rural.

Structura populatiei ocupate din regiune, pe grupe de varsta si nivel de instruire, in 2006

Nivel de instruire Total

populatie ocupata

Grupe de varsta (ani)

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 si peste

Mii persoane Total 1.653 155 423 397 349 192 137

Procente %

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Superior 10,1 2,8 33,7 25,1 27,7 10,1 0,6 Postliceal de specialitate sau tehnic de maistri 3,5 3,1 29,5 24,2 26,8 15,0 1,4

Liceal 24,0 7,5 31,7 38,8 18,1 3,4 0,5

Profesional 27,9 9,5 27,0 28,4 25,5 7,9 1,7

Gimnazial 24,1 17,0 23,1 12,8 20,3 17,0 9,8

Primar sau fara scoala absolvita 10,4 4,3 4,5 2,7 9,7 28,2 50,6 Sursa: Anuar Statistic al Romaniei – 2007

Se constata ca cea mai mare pondere din populatia ocupata o detin cei cu studii liceale si profesionale (51,9%), urmata de cei cu studii gimnaziale (24,1%). Doar 10,1% detin studii superioare. Cu cat se inainteaza pe grupe de varsta se constata ca are loc o crestere a populatiei ocupate care are un nivel mai scazut de instruire. Din total populatie ocupata 47,6 % activeaza in agricultura, 34,07 % in servicii, iar 18,33 % in industrie (15,91% in industria prelucratoare). Ponderea in domeniul agricol este de cel putin zece ori mai mare decat in regiunile din tari ale Uniunii Europene. In agricultura, din total populatie ocupata, 17,4 % sunt cu varste cuprinse intre 55-64 de ani, iar 17,1 % cu varste de peste 65 de ani - fenomen de imbatranire a populatiei ocupate in agricultura.

Structura populatiei ocupate din regiune, pe grupe de varsta si activitati, 2006

Activitatea

Total populatie ocupata

(mii persoane)

Total populatie Ocupata

(%)

din care, pe grupe de varsta (ani), in %:

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 si peste

Total 1.653 100,00 9,4 25,6 24,0 21,1 11,6 8,3 Agricultura, vanatoare si silvicultura 787 47,61 10,9 21,1 17,3 16,2 17,4 17,1

Industrie(din care) 303 18,33 7,2 25,3 34,0 28,6 4,8 0,1

-Industrie extractiva 10 0,60 - 19,8 43,3 33,5 3,4 -

-Industrie prelucratoare 263 15,91 8,0 26,5 33,8 27,2 4,4 0,1 -Energie electrica si termica, gaze si apa 30 1,81 2,7 16,4 32,7 39,1 8,8 0,3

Constructii 79 4,78 8,9 26,9 28,6 27,9 7,7 -

Comert 149 9,01 11,9 37,2 28,3 17,8 4,1 0,7

Hoteluri si restaurante 21 1,27 18,6 33,4 28,4 16,8 2,4 0,4

Transport, depozitare si 43 2,60 5,1 30,4 33,3 27,1 3,5 0,6


61

Activitatea

Total populatie ocupata

(mii persoane)

Total populatie Ocupata

(%)

din care, pe grupe de varsta (ani), in %:

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 si peste

comunicatii

Intermedieri financiare 11 0,67 10,4 21,3 32,7 25,7 9,9 - Tranzactii imobiliare si alte servicii 31 1,88 12,2 38,3 26,7 19,6 3,2 -

Administratie publica si aparare 68 4,11 7,8 32,1 31,8 22,5 5,4 0,4

Invatamant 71 4,30 3,5 30,0 20,4 28,8 16,9 0,4 Sanatate si asistenta sociala 59 3,57 1,4 30,8 27,6 31,2 8,7 0,3

Celelalte activitati ale economiei nationale 31 1,88 10,4 28,1 26,3 24,3 10,0 0,9

*Datele calculate prin extindere nu sunt fiabile datorita numarului redus de cazuri observate. Sursa: Anuar Statistic al Romaniei – 2007

In servicii, cei mai multi activeaza in sfera comertului (9,01% din total), servicii publice (administratie publica si invatamant cu 4,11% si 4,30%, sanatate cu 3,57%), constructii (4,78% din total) si transport, depozitare si comunicatii cu 2,60%. In zona hotelurilor si restaurantelor activeaza numai 1,27% din populatia ocupata. Predominanta este populatia cu varste cuprinse in grupele 25-34 si 35-44.

Rata de crestere a populatiei ocupate in perioada 1998-2006 pe sectoare de activitate

Rata de crestere a populatiei ocupate

2006 (mii

persoane)

1999/

1998

(%)

2000/

1999

(%)

2001/

2000

(%)

2002/2

001

(%)

2003/

2002

(%)

2004/

2003

(%)

2005/

2004

(%)

2006/

2005

(%)

Romania 9.313 -4,46 2,49 -0,80 7,84 -0,11 -0.71 -0,12 1,78

Regiunea NE 1.653 -1,62 1,86 -0,52 17,34 0,42 2.97 -0,77 -2,12

Industrie RNE 303 -7,53 -5,27 3,89 17,41 -1,21 3.39 -4,47 -5,94

Agricultura RNE 787 4,44 3,53 -2,03 18,97 0,47 -2.84 -0,61 -3,68

Total Servicii RNE 563 -6,05 -20,45 -0,76 20,95 1,47 15.03 1,17 7,82

Din care: Constructii 79 -12,29 9,81 -6,38 22,72 20,37 6.16 7,25 6,33


La nivel regional evolutia populatiei ocupate a avut o evolutie sinusoidala, cu perioade de crestere (2002-2004) si descrestere (1999, 2001, 2005, 2006). Total surprinzatoare este cresterea din 2002, aproape tripla fata de tendinta la nivel national, sustinuta in egala masura de toate cele trei sectoare economice. Din pacate, nu se constata o redistribuire a populatiei ocupate din agricultura spre celelalte doua sectoare, avand loc de fapt o crestere simultana in toate cele trei sectoare. Din totalul populatiei ocupate, 48,3% sunt femei, Regiunea Nord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale - 2006. Se observa, totodata, ca si in celelalte regiuni ponderea femeilor in total populatie ocupata a inceput sa creasca (exceptie fiind regiunea Vest). In regiunea Nord-Est aceasta pondere este intr-o continua crestere.


62

Ponderea femeilor in total populatie ocupata

Regiunea

Femei in populatia ocupata (%) 2001






Nord-Est 47,1 46,9 47,0 47,6 48,0 48,3

Sud-Est 45,3 42,2 43,5 42,9 42,4 42,9

Sud 45,3 44,7 43,3 45,0 43,6 44,0

Sud-Vest 47,9 46,6 46,5 46,0 45,7 46,1

Vest 46,4 45,0 44,4 45,3 44,5 44,1

Nord-Vest 47,2 46,5 46,0 45,7 45,9 46,2

Centru 44,8 45,3 43,9 44,3 43,3 43,7

Bucuresti 47,0 46,6 46,4 47,4 47,0 47,3 Sursa: Anuarul tatistic Romania 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Se constata fenomenul de mobilitate intersectoriala, prin redistribuirea populatiei ocupate din sectorul secundar si reorientarea acesteia spre sectorul primar si tertiar. Acelasi fenomen se observa si la nivel national, dar cu o intensitate mai redusa.

Populatia activa ocupata (% urban/rural)

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor, martie 2002

In regiune, ponderea populatiei ocupate este superioara in mediul rural (60,25%), situatie in contradictie cu cea la nivel national (45,08% pondere in mediu rural). Aceasta situatie se intalneste la nivelul tuturor judetelor regiunii. In regiune, in anul 2006, numarul mediu al salariatilor este de 564.351, reprezentand 34,14% din numarul total al populatiei ocupate. Cei mai multi sunt in judetul Iasi cu 152.538 salariati, urmat de Bacau cu 121.338 si Suceava cu 94.515, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 52.627 si Vaslui cu 56.055 de salariati.


63

3.2.2 Structura somajului

Regiunea Nord-Est se confrunta cu probleme deosebite in ceea ce priveste somajul. Evolutia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o crestere continua a numarului de someri, concomitent cu accentuarea incapacitatii de adaptare a societatilor cu capital majoritar de stat la cerintele economiei bazate pe cerere si oferta. In conditiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizare si investitii, multi manageri au optat pentru cresterea productivitatii muncii prin disponibilizare de personal. Acest fapt a condus la situatia existenta in regiune, care prezinta accente grave in special in zonele cu o slaba diversificare industriala (judetele Botosani si Vaslui, zonele miniere ale judetelor Bacau si Suceava). Astfel, la 31.12.2006, daca media pe tara a somajului este de 5,2%, in Regiunea Nord-Est rata somajului este de 6,2%, cu o minima de 4,7% in judetul Suceava si maxima de 11,3% in judetul Vaslui. Mai mult, acest fenomen este insotit de o crestere a numarului de someri neindemnizati, datorita intrarii in vigoare a Legii 416 privind venitul minim garantat, aspect intalnit in judetele unde disponibilizarile masive s-au efectuat in anii 1993-1995, confirmand cronicizarea tendintei de descrestere economica.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Analizand evolutia ratei somajului in regiune in perioada 1991- 2004, se observa existenta a trei cicluri de crestere-descrestere cu un punct de inflexiune la nivelul anilor 1996 si 2001. Se remarca tendinta aparitiei unei tendinte de crestere incepand cu anul 2001, urmata de o descrestere in urmatoarea perioada. Pozitiv este faptul ca rata somajului la femei este inferioara ratei globale a somajului.

Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Romania, din care: 10,4 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 5,2

femei 10,4 116 10,1 8,4 7,8 6,8 5,6 5,2 4,6

Nord-Est, din care: 13,9 14,9 13,2 10,6 10,8 9,0 7,8 6,8 6,2 femei 12,9 14,2 12,3 9,6 9,7 7,5 6,0 5,2 4,9


La nivelul anului 2006, rata somajului pe sexe arata ca, in regiunea Nord-Est, 62,70% din someri sunt barbati, iar 37,30% femei, mai afectata de fenomenul somajului fiind grupa de varsta 15-34 ani.


64

Pe categorii de personal si nivel de pregatire, 71,23% din totalul somerilor beneficiari de ajutor de somaj sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 24,36% persoane cu studii liceale si postliceale si 4,41% persoane cu studii superioare. Dintre somerii neindemnizati, 93,86% sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 4,84% sunt cu studii medii, iar 1,30% sunt cu studii superioare. Dintre cei 82.878 someri inregistrati la 31.12.2006, 32,8% beneficiaza de forme de sprijin sub diferite forme (ajutoare de somaj, ajutoare de integrare profesionala, alocatie de sprijin si plati compensatorii), iar 67,2 % sunt neindemnizati.

Probleme cheie analiza structurala a pietii muncii;

• In cadrul grupei de varsta 15-24 numarul somerilor BIM inregistreaza cel mai ridicat nivel din toate grupele – 5,6% din total populatie. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 4,6% - 2006.

• Populatia tanara, cu varste intre 15-34 de ani detine cea mai mare pondere a somerilor BIM din total populatie – 10,2% - 2006.

• Din total populatie ocupata 47,61% activeaza in agricultura - 2006; • Absenta unei redistribuiri a populatiei ocupate dinspre agricultura spre servicii si industrie;

3.2.3 Nivelul veniturilor pe ramuri

Datele statistice plaseaza regiunea NE pe ultimul loc in tara in ceea ce priveste nivelul veniturilor, fapt ilustrat in tabelul de mai jos:

Evolutia salariului mediu

Unitate teritoriala 2006 1999/

1998 2000/1999

2001/2000

2002/2001

2003/2002

2004/2003

2005/2004

2006/2005

Romania 866 46,11 40,46 41,16 25,49 27,72 23,70 19,71 13,86

Nord-Est 765 40,23 39,96 42,38 29,46 26,68 25,48 18,25 13,33 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007

Nivelul salariului mediu net in Regiunea Nord-Est se mentine la cel mai scazut nivel. Se constata insa ca, in perioada 2001-2006, cresterile procentuale au fost asemanatoare sau chiar au depasit (2001, 2002, 2004) media nationala.


65

4. MEDIUL INCONJURATOR 4.1 Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator

Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si conservarea si reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa satisfaca atat cerintele actuale cat si cele de perspectiva. Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor capacitati de productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului, precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat. Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile. 4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora, fauna. Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului si ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor. Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul numarului sectiunilor si si-a imbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizati. Unele judete din cadrul regiunii, cum sunt judetele Bacau si Neamt, au beneficiat de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda si Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern, derulate la nivelul agentiilor de mediu teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel judetean. Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe complexe care vizeaza mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele orase:

• Iasi (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 38.533.500 euro, buget total – 51.700.000, care va fi finalizat la sfarsitul anului 2009),

• Piatra Neamt (proiect de colectare si prelucrare selectiva a deseurilor menajere – contributie ISPA 10.384.500 buget total – 17.309.705 euro si proiectul de reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, canale colectoare, extinderea acestora si modernizarea statiei de epurare cu contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro),

• Pascani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 20.400.000 euro si valoare totala 27.200.000 euro).

• Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contributie ISPA 70.000.000, buget total – 96.000.000 euro).

Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentratiilor diversilor poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurate de unii agenti economici, si in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor in domeniu. 4.2.1 Indicatori aer

Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei sunt: pulberile sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitatiile acide. Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul poluarii aerului sunt reprezentate de zone din


66

imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici importanti. In Regiunea Nord-Est se contureaza 4 zone potential critice din punct de vedere al poluarii aerului :

• platforma industriala Bacau Sud (SC SOFERT SA, SC LETEA SA, SC CET SA BACAU), • platforma petrochimica Onesti – Borzesti (fenoli, clor, acid clorhidric), • municipiul Iasi (SC FORTUS SA, SC CET SA IASI, SC CERAMICA SA, SC MOLDOMOBILA SA), • municipiul Suceava (mercaptani).

Aciditate Analizand datele rezultate din monitorizarea continua a concentratiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) si amoniac (NH3) in statiile de monitorizare din regiune, in cursul anului 2004, in raport cu valorile limita si pragurile inferioare si superioare de evaluare stabilite conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 si respectiv cu prevederile neabrogate ale STAS 12574/1987, se constata urmatoarele:

• SO2 - cu exceptia judetului Vaslui valoarile maxime zilnice inregistrate in 2004 sunt mai mici decat pragul inferior de evaluare; de mentionat este faptul ca in Vaslui media anuala a fost cu 83,3 % mai mare decât valoarea limita pentru protectia ecosistemelor –20µg/m3 (Ord.592/2002);

• NO2 - toate valorile maxime zilnice inregistrate se situeaza intre pragul inferior si cel superior de evaluare - 30µg/mc valoare limita pentru protectia vegetatiei;

• NH3 - in toate judetele din regiune se constata valori maxime zilnice care depasesc concentratia maxima admisibila dar cu o frecventa foarte redusa.

Variatia indicatorilor de aciditate in Regiunea Nord-Est

Judet

Substanta poluanta acidifiant

a

U.M.

Variatia concentratiei anuale CMA

protectia sanatatii

Prag evaluare Frecventa

depasirii CMA ( % )

Valoare maxima zilnica

Valoare medie anuala

zi an Sup. (alerta)

Inf.

BACAU SO2 µg/m3 9,8 1,1 125 * 75 50 0 NO2 µg/m3 56 8,7 100 60 70 50 0 NH3 mg/m3 0,125 0,0223 0,1 * 0,07 0,04 0,26

BOTOSANI SO2 µg/m3 19,90 5,20 125 * 75 50 0 NO2 µg/m3 68,39 22,9 100 60 70 50 NH3 mg/m3 0,10 0,0477 0,1 * 0,07 0,04 0

IASI SO2 µg/m3 15,39 1,113 125 * 75 50 0 NO2 µg/m3 59,19 15,02 100 60 70 50 0 NH3 mg/m3 0,1176 0,0235 0,1 * 0,07 0,04 1,4

NEAMT SO2 µg/m3 25,00 5,00 125 * 75 50 0 NO2 µg/m3 57,0 15,00 100 60 70 50 0,1 NH3 mg/m3 0,121 0,027 0,1 * 0,07 0,04 2,94

SUCEAVA SO2 µg/m3 5,5 0,155 125 * 75 50 0 NO2 µg/m3 53,03 15,03 100 60 70 50 0 NH3 mg/m3 0,0954 0,018 0,1 * 0,07 0,04

VASLUI SO2 µg/m3 112,00 44,00 125 75 50 0 NO2 µg/m3 64,00 24,00 100 60 70 50 0 NH3 mg/m3 0,090 0,054 0,1 * 0,07 0,04 0

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Nota: * - nu exista valoare limita anuala Caracterizarea precipitatiilor Valorile medii ale pH-ului, superioare nivelului de 5,6, indica lipsa ploilor acide in regiune, aceasta valoare fiind considerata normala pentru precipitatiile din zonele neafectate de poluare. Valorile slab alcaline inregistrate se datoreaza activitatilor din industria si agricultura generatoare de poluanti cu caracter alcalin ( NH4

+).


67

Concentratiile de dioxid de sulf si dioxid de azot avand valori mici, iar pH-ul precipitatiilor situandu-se in jurul valorii de 7 nu se poate vorbi de o aciditate a aerului in Regiunea Nord Est. Poluarea cu metale grele Nivelul poluarii cu mercur si cadmiu s-a situat in anul 2004 la aproximativ acelasi nivel cu cel din 2003. Fata de anul 2003 s-a semnalat o crestere la plumb ca urmare a intensificarii traficului rutier si a utilizarii, in continuare, a combustibililor aditivati cu plumb. In judetul Iasi, industria prelucratoare determina niveluri mai mari de poluare cu cadmiu si mercur, comparativ cu valorile inregistrate in celelalte judete.

Emisiile totale de metale grele in anul 2004

Judet Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)

Suceava Emisie 2004 12,76 0,192 37,73

Botosani Emisie 2004 11,92 0,0235 0,3954

Iasi Emisie 2004 2198,093 7,096 2198,093

Neamt Emisie 2004 4,388 0,0315 5,917

Vaslui Emisie 2004 1,6 3,156 6,9

Bacau Emisie 2004 56,69 0,910 56,33 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Nota: Valori limite pentru metale, conform Ordin nr. 592/2002:

• Plumb – 0,5µg/mc PM 10, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii; • Arsen - 6µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru un

an calendaristic; • Cadmiu - 5µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru

un an calendaristic; • Nichel - 20µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru

un an calendaristic; Poluarea de impact Poluantii gazosi, specifici surselor de poluare existente in fiecare judet sunt prezentati in tabelul urmator:

Judet Surse fixe de poluare a aerului Poluanti gazosi specifici

Bacau Platforma industriala Bacau Platforma chimica Onesti

NH3, NO2, SO2 , Cl2, HCl, H2S, fenol

Botosani Platforma industriala SC TERMICA Botosani

NO2, NH3, SO2, H2S

Iasi Platforma industriala SC CET IASI I, II SC ANTIBIOTICE, Ind. prelucratoare

NO2, SO2, NH3, Cd, Hg

Neamt Platforma chimica Savinesti Fabricile de ciment Tasca-Bicaz

NH3, Pulberi sedimentabile si PM10, HCOH

Suceava Platforma Industriala AMBRO SA, Termica Suceava si ind. extractiva

NO2,NH3, SO2,H2S, mercaptani, pulberi sulfat

Vaslui Platforma industriala Vaslui NO2, NH3, SO2 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Valori care depasesc CMA pe 24 ore s-au inregistrat pentru urmatorii poluanti:

• Mercaptan - poluant specific fabricarii de celuloza si hartie la SC AMBRO SA Suceava; limita zilnica maxima admisa pentru 24 de ore,conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depasita in toate cele 3 statii de monitorizare din orasul Suceava. Valorea maxima s-a inregistrat la statia


68

Cuza Voda, situata la cca. 1,2 km de sursa, frecventa depasirilor fiind cuprinsa intre 14,84% – 30,68%.

• Pulberi sulfat - poluant specific fabricarii celulozei si hartiei la SC AMBRO SA Suceava (de la cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni si din arderea huilei la SC TERMICA SA, precum si ca urmare a transformarilor suferite de dioxidul de sulf in atmosfera. La acest indicator limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987 (0,012 mg/mc) a fost depasita cu frecventa de 5,94%. Concentratia maxima inregistrata a fost de 0,0189 mg/m3, valoarea medie anuala fiind de 0,0069 mg/m3.

• NH3 - poluant specific fabricarii ingrasamintelor chimice cu azot. In municipiul Bacau limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987(0,1mg/mc) a fost depasita cu o frecventa de 0,26%, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,125 mg/mc. La masuratorile indicative in judetul Bacau procentul de depasire a CMA = 0,3 mg/mc este de 1,1 % in 2004 (16 din 1429 probe masurate de ARPM Bacau si SC SOFERT SA Bacau au depasit valoarea CMA ) fata de 3,59 % in 2003.

• Amoniacul este, de asemeni, poluantul specific platformei chimice Savinesti unde s-au inregistrat 4 depasiri ale CMA in punctul de masura Socin, valoarea maxima inregistrata a fost de 0,266 mg/m3, cu o frecventa a depasirilor de 2,44% .

• HCOH - poluant specific platformei chimice Savinesti. In zona Turturesti, incepand din anul 1996, se urmareste impactul potential pe care societatea producatoare de lacuri, vopsele, grunduri l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate s-au constatat 3 depasiri a CMA la HCOH (0,02920 mg/mc) cu o frecventa a depasirilor de 1,51%.

Pulberi in suspensie

Judet Pulberi in suspensie UM CMA pentru

protectia sanatatii Frecventa depasirii CMA 24 ore,( % ) Valoare medie

anuala Valoare

maxima 24 ore Media anuala 24 ore

Vaslui Pulberi totale 0,062 0,136 Mg/mc 0,075 0,15 0 PM10 54 84 µg/mc 60 75* <35 ori

Suceava Pulberi totale 0,0633 0,3368 Mg/mc 0,075 0,15 4,56

PM10 40,75 172,19 µg/mc 60 75* <35 ori Bacau Pulberi totale 0,0868 0,195 Mg/mc 0,075 0,15 6

PM10 19,00 53,1 µg/mc 60 75* 0 Iasi

PM10 9,133 20,21 µg/mc 60 75* 0

PM2,5 9,112 20,03 µg/mc Conform OM 592/2002 nu exista valoare limita

-

PM1 6,314 16,38 µg/mc Conform OM 592/2002 nu exista valoare limita

-

Neamt Pulberi totale 0,1150 0,320 Mg/mc 0,075 0,15 8,22-9,72 PM10 54,9 347,3 µg/mc 60 75* >35 ori

Botosani Pulberi totale - - - - - - PM10 41,6 135,6 µg/mc 60 75* <35 ori

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Conform datelor centralizate din tabelul de mai sus, in anul 2004, in Regiunea Nord - Est s-au inregistrat depasiri la pulberi in suspensie in judetul Neamt, in localitatile Tasca si Hamzoaia, aflate in zona de impact a fabricii de ciment SC “MOLDOCIM “SA Bicaz si in mun. Piatra Neamt si Roman datorita traficului rutier.


69

Pulberi sedimentabile La indicatorul pulberi sedimentabile s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise (17 g/m2/luna conform STAS 12574/1987) in localitatile Suceava, Radauti, Bacau, Botosani, Iasi, Piatra Neamt, Roman, Vaslui. Valorile inregistrate la statiile urbane de trafic se datoreaza traficului auto intens, densitatii populatiei si starii necorespunzatoare de salubritate a arterelor rutiere si pietonale. Concluzii:

• principalele zone afectate de poluarea atmosferica sunt ariile aflate in apropierea zonelor industriale, in mediul urban; astfel judetele care se confrunta cu cele mai mari depasiri ale concentratiei poluantilor atmosferici sunt Bacau, Suceava si Iasi.

• concentratiile maxime ale principalilor poluanti atmosferici depind de ciclul productiv al marilor intreprinderi cat si de neglijenta sau incompetenta factorului uman (poluari accidentale).

• ca aspect general pe fondul dotarii cu echipament de control performant al inspectoratelor de mediu, a aplicarii tot mai drastice a legii la nivelul fiecarui judet, cat si ca urmare a achizitionarii de catre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se poate observa o tendinta de scadere a poluarii atmosferice in ultimii ani.

4.2.2 Indicatori apa Ca si in cazul poluarii atmosferice, in ceea ce priveste poluarea apelor de suprafata si subterane, principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Insa la acestia se adauga si o serie de alti factori, cum ar fi: factorul uman, care in cazul poluarii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare decat in cazul poluarii atmosferice (aici putem mentiona neglijenta umana, necunoasterea si reaua vointa a factorului uman – deversarea in cunostinta de cauza a unor substante chimice deosebit de periculoase, cum ar fi : otravuri, pesticide, substante organice sau chiar simple deseuri). Conform Anuarului Statistic al Romaniei, evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in masurarea parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, stabilindu-se pana la ce nivel sunt respectate normele standard. In fiecare punct de masurare, apa este analizata dupa continutul in materii organice, toxice si in diversi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III si apa care depaseste limitele categoriei III, avand la baza domeniul de utilizare, astfel :

• Categoria de calitate I – reprezinta apa utilizata la alimentarea centralizata cu apa potabila, alimentarea centralizata a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata a unitatilor de industria alimentara, precum si alte activitati ce necesita ape de calitatea celei potabile;

• Categoria de calitate II – reprezinta apa utilizata pentru reproducerea si dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de ses, precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum si a altor activitati care necesita apa de categoria de calitate II;

• Categoria de calitate III – reprezinta apa utilizata pentru alimentarea sistemelor de irigatii, a hidrocentralelor, a instalatiilor pentru racirea agregatelor, alimentarea statiilor de spalare, precum si a unitatilor cu alte activitati care necesita apa de categoria de calitate III;

Apa care depaseste limitele categoriei III – este inapta pentru o mare parte din folosinte si constituie o amenintare pentru sanatatea publica si mediul natural.

Calitatea apelor de suprafata in Regiunea Nord-Est (km).

SIRET PRUT An Total Categ.

I Categ.

II Categ.

III >Categ.

III Total Categ. I

Categ. II

Categ. III

>Categ. III

1997 4.135 2.587 995 169 384 1.586 214 736 302 334 1998 4.135 2.540 1.119 77 399 1.588 431 490 111 556 1999 4.135 2.377 1.320 70 368 1.588 550 371 313 354 2000 4.135 2.369 1.235 199 332 1.588 356 615 216 401


70

2001 4.135 2.551 1.006 234 344 1.588 757 181 302 348 2002 4.135 2.915 775 191 254 1.608 840 98 380 290 2003 4.135 2.814 938 129 254 1.642 724 317 348 253 2004 4.135 1.332 1.459 997 347 1.642 - 699 444 499 2005 4.268 1.086 1.444 1.199 539 1.642 - 699 416 527 2006 4.157 1.985 1.387 503 282 1.567 - 843 469 255

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2007 Din analiza perioadei 1997-2003 se constata ca in cei sapte ani s-au inregistrat modificari substantiale cu privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret si Prut. Astfel, bazinul raului Prut a inregistrat o crestere cu 510 km categ.I, iar raul Siret cu 227 km la categ. I. In ceea ce priveste poluarea apelor subterane, ele pot fi afectate atat prin activitatile umane cat si din cauze naturale (datorita straturilor subterane ale solului pe care le strabat si unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substante nocive). Zone potential critice sub aspectul poluarii apelor

Ape de suprafata

• Platforma industriala Bacau Sud – pentru raul Siret R.A.G.C. Bacau – deverseaza ape uzate cu specific menajer; S.C. Letea S.A. – agent economic cu profil de fabricare a celulozei si hartiei; S.C. Sofert S.A. – agent economic profilat pe fabricarea ingrasamintelor chimice.

• Platforma industriala Borzesti – Onesti – pentru raul Trotus S.C. Carom S.A. Onesti – profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale produselor petroliere;

S.C. Rafo S.A. Onesti – profil de rafinare petrol; S.C. Chimcomplex S.A. Onesti – profil fabricare pesticide; S.C. Apa Canal S.A. Onesti – deverseaza ape uzate cu specific menajer.

• SC Petrom SA – Sucursala Moinesti – extractie si transport produse petroliere; • Aval Piatra Neamt – Frunzeni – pentru raul Bistrita

Statia de epurare a apelor uzate menajere Piatra Neamt; Platforma chimica Savinesti Roznov.

Au fost incadrate tronsoanele de rau care corespund clasei a V-a de calitate: • raul Podriga – izvoare – Acumularea Mileanca ( jud. Botosani ); • raul Bahlui – aval Belcesti – Acumularea Podu Iloaiei; confluenta cu raul Nicolina – confluenta cu

raul Jijia; • raul Bahluiet – izvoare – confluenta cu raul Bahlui; • raul Nicolina – izvoare – confluenta cu raul Bahlui.

Ape subterane

• Zona industriala Valea Sucevei Depozitele de namol organic si slam mineral ale SC AMBRO SA; Depozitul de namol al SC ACET SA.

• Zona aval de platforma chimica Savinesti in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa; • S.C. Rafo S.A. Onesti – pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta

extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus;

• S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti – apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii cat si in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii cloruri, amoniu si substante organice;

• S.C. Carom S.A. Onesti – afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la sustante organice si anorganice;

• S.C. Sofert S.A. Bacau – afectarea cu fosfati, amoniu, azotiti, CCOMn a panzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de curgere spre r. Bistrita;

• S.C. Petrom S.A. – Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. – Filiala Moinesti – riscul de afectare al calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat “Gazarie” (datorita lipsei de


71

impermeabilizare) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamant prin poluari accidentale;

• Depozitele de dejectii animaliere de la complexele de crestere a animalelor; • Platforma “Antibiotice”: freaticul este impurificat cu substante organice, azot, fosfor si fier,

gama indicatorilor analizati cuprinzand in principal indicatorii de poluare specifici rezultati din activitatea industriala a platformei respective;

• Depozitul de deseuri industriale in amestec de la Ciurea – catun Zanea apartinand SC FORTUS SA Iasi contamineaza freaticul cu urmatorii poluanti : metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli, substante organice;

• S-a continuat monitorizarea post – inchidere la depozitul de deseuri industriale de la Holboca (Copacioaia) apartinand de SC TEROM SA Iasi dezafectat in martie 2002. Calitatea apei freatice din zona s-a imbunatatit prin scaderea concentraiei de fenoli dar s-a observat mentinerea ridicata a concentratiilor substantelor organice (CCOCr = 212 mg/l in amonte depozit), amoniu si fosfor total;

• Depozitul de deseuri municipale amplasat in vecinatatea localitatii Tomesti a fost investigat din punct de vedere al poluarii produse. Monitorizarea depozitului de deseuri confirma poluarea zonei cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenti, sulfuri.

Concluzii: Calitatea apelor de suprafata s-a mentinut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistrandu-se fluctuatii mici pe cele 3 grupe calitative. Totusi trebuie mentionata cresterea cu 67 km lungime a grupei de calitate III in bazinul raului Prut. Situatia calitatii apei din forajele de observatie monitorizate de Sistemele de Gospodarire a Apelor, in anul 2004, se prezinta astfel:

• in jud. Botosani – din 27 foraje de observatie monitorizate doar 2 corespund cerintelor Legii nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele mai frecvente depasiri inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati, mangan;

• in jud. Iasi – 90 % din totalul forajelor monitorizate sunt necorespunzatoare din punct de vedere al potabilitatii;

• in jud. Vaslui – din 46 foraje monitorizate, 16 inregistreaza depasiri la indicatorul nitrati. Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si starea proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. In majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in scopuri potabile datorita poluarii apelor de suprafata, conditiilor si proceselor hidro-geochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectelor conservarii fostelor complexe zootehnice, si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor. De asemenea, calitatea apelor de suprafata si a celor subterane este influentata in mod negativ de multitudinea de accidente care s-au petrecut in ultimii ani la mai multe din intreprinderile mari din regiune aflate inca in activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea echilibrului natural si a biodiversitatii. Apele de suprafata in regiunea Nord-Est prezinta:

• incarcare organica • continut de amoniu, amoniac, nitriti, nitrati, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor . • unele rauri prezinta continut bogat in metale grele si uraniu natural datorat conditiilor naturale

din zona. 4.2.3 Solul In anul 2004, la nivelul Regiunii Nord-Est, au fost inventariate urmatoarele suprafete de teren afectate de fenomene de eroziune.

Repartitia solurilor afectate de factori limitativi in anul 2004

Factor limitativ Suprafata ( ha )

Eroziune 597 725,26

Alunecari de teren 246 614

Inundabilitate 106 991


72

Acidifiere 417 267

Compactare 371 383

Deficit de elemente nutritive 340 693

Volum edafic redus 106 812

Saraturare 56 115

Exces de umiditate in sol 283 228

Gleizare 77 659

Pseudogleizare 23 935

Seceta periodica 39 200

Terenuri nisipoase 11 930

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Zone potential critice sub aspectul deteriorarii solurilor. • Judetul Bacau Pe teritoriul judetului Bacau “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• zona de agrement Parcul Magura din orasul Tg. Ocna - datorita exploatarilor de sare de catre SC Salina Tg. Ocna, pe fondul unor conditii naturale nefavorabile (dizolvari necontrolabile ale zacamantului de sare de catre izvoarele din zona) au fost surpari de teren. Din acest motiv a fost necesara stramutarea locuintelor din zona; fenomenul este inca activ si s-au luat masuri foarte stricte de monitorizare a evolutiei fenomenului si amenajari de protectie (imprejmuire, paza permanenta).

• in zona Zemes, in cadrul Schelei de exploatare titei Zemes - exista o suprafata de 2 ha avand categoria de folosinta pasune ce prezinta fenomenul de “aflorimente”;

• activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Sucursala Moinesti ar putea conduce la aparitia unor zone critice in special pe traseul conductelor de transport titei si apa de zacamant datorita unor spargeri si avarii ce pot aparea accidental.

• Judetul Botosani Pe teritoriul judetului Botosani “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• versantul strazii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecari de teren de peste 15 ani; fenomenul se accentueaza de la an la an si, in afara dezafectarii strazii 1 Mai, care in prezent este impracticabila pe cca. 500 m, au fost afectate si unle locuinte din zona riverana strazii;

• vechea cariera de argila din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - terenul supus degradarii face parte din dealul Trestiana situat in partea nordica a municipiului Dorohoi; acest teren, datorita structurii sale argiloase, a apelor subterane si a infiltratiilor provenite din precipitatii, prezinta zone intinse de alunecari de teren.

• Judetul Iasi Pe teritoriul judetului Iasi “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• decopertarea solului in zona balastierelor si a gropilor de imprumut pentru fabricile de caramida: - balastierele din comuna Bivolari (3 ha), Probota (4 ha), Gorban (1 ha) – pe raul Prut; - balastierele din Halaucesti (5 ha), Stolinecni Prajescu (6 ha), Pascani (9 ha) – pe raul Siret; - balastierele de la Motca (5 ha), Miroslovesti (3 ha) – pe raul Moldova; - decopertarile de la Vladiceni (Tomesti) (32 ha) pentru SC Ceramica SA si de la Ciurea pentru

SC PHOENIX SA ; - decopertarile de la lucrarile de constructie a tunelului CFR Harlau.

• depozite de deseuri menajere orasenesti si rurale: - depozitul Tomesti (30 ha) pentru municipiul Iasi; - depozitul de la Valea Seaca (4 ha) pentru municipiul Pascani; - depozitul Tg. Frumos (2 ha); - depozitul Harlau (1 ha); - depozitele rurale Letcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Tibanesti si Ciortesti.


73

• halde de deseuri industriale: - halda CET II Iasi (40 ha) - zgura si cenusa, slam, tratare chimica apa; - halda catun Zanea – Ciurea – SC FORTUS SA (16 ha) – zgura, nisip uzat, deseu caramida, praf

de la epurare gaze; • reziduuri zootehnice: (38 ha)

- STATIUNE DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU - 0,8 ha; - AVICOLA SA IASI - Ferme Letcani - 18,5 ha; - AVICOLA SA IASI - Ferme Razboieni - 0,6 ha; - SC AVITOP SA - 0,1 ha; - SC AGROCOMPLEX Lunca – Pascani – 5 ha; - SC LATINI Belcesti - 2,5 ha ; - - SC IASI NORD Popricani si Prutet - 5 (2,5 + 2,5) ha; - SC AGROINDUSTRIALA BUCIUM – 5 ha; - SC COMTOM Tomesti - 0,5 ha.

• Judetul Neamt Pe teritoriul judetului Neamt au fost inventariate 746,696 ha afectate de procese de eroziune si fenomene de poluare. Acestea se regasesc in:

• nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig; • pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz; • in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina; • pe raza comunei Faurei.

Zone afectate de alti factori distructivi: • alcalinizari – Tasca - Bicaz; • acidifieri – Savinesti.

• Judetul Suceava Pe teritoriul judetului Suceava “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• zona fostei exploatari miniere Calimani - activitatea de exploatare a fost sistata in anul 1997; in timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducand la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industriala – uzina de preparare – pe versantii naturali si ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta si in cursurile de apa;

• iazul de decantare Tarnicioara - inactiv din anul 2002, a deservit Uzina de Preparare Tarnita din comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei;

• iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei: - iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprita din anul 2001;

fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrarile de intretinere efectuate in timp; iazul este amplasat pe malul drept al raului Moldova, fiind un iaz de coasta;

- iazul de decantare Paraul Cailor - in cursul anului 2002 s-a remarcat aparitia unor izvoare cu incarcare mare de fier care degradeaza calitatea apei paraul Cailor care subtraverseaza depozitul de steril;

• cariera de barita Ostra - intrucat halda de steril din decopertari si cel provenit din exploatarea in cariera a baritei necesita lucrari de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece paraul Brateasa, existand riscul obturarii sectiunii de curgere a acestuia;

• zona haldelor de namol ale SC AMBRO SA Suceava - zona poluata istoric cu substante organice, substante alcaline, sulfuri, sulfati, calciu etc., fiind afectate solul si panza freatica.;

• alunecarile de teren - predominante in Podisul Falticenilor (Preutesti, Vulturesti, Radaseni, Falticeni, Forasti) si in Podisul Dragomirnei (Adancata).

• Judetul Vaslui La nivelul intregului judet, in 2004 se inregistreaza o suprafata de 71.650 ha de terenuri degradate, reprezentand 13,7 % din suprafata totala. Degradarea din cauze naturale a solului este favorizata de potentialul geomorfologic ridicat al unor zone din judetul Vaslui. Caracterul solurilor favorizeaza procesul de eroziune de suprafata a solului – 26.447 ha


74

(reprezentata prin siroiri si rigole). Se mai adauga torentialitatea apelor, zonele cu torentialitatea cea mai mare situandu-se pe versantii dealurilor in zonele cu eroziune de adancime – 3.860 ha (reprezentata prin ogase si ravene). Alunecarile (7.922 ha) se manifesta in aceleasi zone in care se manifesta si fenomenele de eroziune. Zone care necesita reconstructie ecologica:

• in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Barlad, Salubritatea Negresti; • platforma de deseuri industriale de la SC RULMENTI SA Barlad; • batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.

Situatia concentratiei in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in cadrul regiunii Nord-Est, a judetelor componente si comparatia cu nivelul national este prezentata in graficul de mai jos.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Din analiza graficului se constata ca ponderea o detin terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate 3,4 si 5. O situatie speciala o reprezinta judetul Vaslui, unde suprafata totala afectata de fenomene naturale de degradare reprezinta aproximativ 70,5 din suprafata agricola a judetului. Se observa ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la aprox. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol. Concluzii:

• In regiunea Nord-Est solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clima din aceasta zona, cu diferente mari de temperatura zi-noapte cat si de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafete foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogase, cornise de desprindere), alunecari de teren, exces de umiditate de natura freatica, acidifieri, etc.

• De asemenea, pe suprafete mari de teren se poate constata o lipsa acuta a unor elemente esentiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc.

• Aceste doua aspecte coroborate cu accidentele si poluarile accidentale si voite datorate factorului uman, fac ca solul regiunii NE sa fie mai greu exploatabil in regim agricol decat al altor regiuni.

• In ceea ce priveste poluarea industriala, ea are aproximativ aceleasi cauze, factori si actori principali ca si in cazul poluarii atmosferice si apelor, respectiv pe fondul imbatranirii echipamentelor (uzura fizica si morala, subdimensionare a acestora) de prelucrare si filtrare a reziduurilor industriale, rezulta de cele mai multe ori deseuri cu grad inalt de nocivitate care, in lipsa unor mijloace adecvate de distrugere si reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori sa fie deversate in albiile raurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Falticeni).

• Totodata, trebuie mentionat faptul ca in ultimii cinci ani s-au intreprins unele lucrari de anvergura pentru regenerarea unor suprafete mari de sol, aceste lucrari vizand mai ales judetul Vaslui, care prezinta o degradare naturala pe aproximativ 71% din suprafata agricola totala a judetului. Ca semn benefic pentru anii urmatori putem considera si dotarea Directiilor agricole

0

5

10

15

20

25

30

35Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a

pesticidelor(kg/ha)

ingrasaminte chimice pe terenuri agricole


75

judetene cu aparatura de masurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la depistarea mai rapida si la rezolvarea mai facila a problemelor ce vor aparea in viitor.

• Cu privire la continutul de ingrasaminte chimice, se poate spune ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la cca. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.

4.2.4 Flora si fauna La nivelul regiunii Nord-Est, nu se inregistreaza o afectare grava a vegetatiei si faunei. Cu toate acestea, nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de apa Vasluiet si Barlad, judetul Vaslui) si asociatii floristice acvatice (valea Barladului-Delea, judetul Vaslui), specii pe cale de disparitie din fauna (randunica, lastunul, cocosul de mesteacan – judetul Bacau, rasul, capra neagra, vulturul negru, cocosul de munte, acvila de munte, lostrita, zimbrul – judetul Neamt) si din flora (Papucul Doamnei, Laleaua Pestrita - judetul Bacau, Floarea de Colt, Ghintura Galbena, Sangele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruscuta de Primavara, Deditelul, Angelica – judetul Neamt). Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul ca reducerea faunei regiunii se datoreaza in mare masura si braconajului. In Regiunea Nord-Est exista patru parcuri nationale: Ceahlau (17.391 ha), Bicaz - Chei – Hasmas (6.026 ha), Rodna si Calimani si numeroase rezervatii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice si monumente ale naturii. Arealele ocupate de paduri afectate de fenomenul de uscare se regasesc cuantificate in tabelul urmator:

Gradul de afectare al padurilor(%):

Unitate teritoriala Neafectat Usor Mediu Sever Uscat

Bacau 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10 Botosani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16 Iasi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34 Neamt 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45 Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09 Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90 Regiunea Nord-Est 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53

Romania 65,6 21,7 11,4 0,8 0,50 Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 1998 (datele se refera la anul 1996).

In muntii Calimani din judetul Suceava, prezenta poluantilor acizi in atmosfera a determinat ofilirea plantelor tinere (cloroze si necroze la arbori si arbusti), afectand fondul silvic pe o suprafata de cca. 1.500 ha, cu o rata anuala a uscarilor de 0,5-3%, la distanta de 1-2 km de sursa si pierderi de crestere a arborilor de la 20% la 50% in ultimii 20 ani. 4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.

Aer Exploatarea miniera Calimani afecteaza un areal insemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric si de sulfati, cu impact negativ direct, cat si prin precipitatii acide in arealul Vatra Dornei - Calimani. Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzesti (emisii de acid clorhidric si clor), SC Sofert SA Bacau (amoniac si acid sulfuric), SC Rafo SA Onesti (hidrogen sulfurat si bioxid de sulf), SC Letea SA Bacau, CET I-Iasi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iasi, CET Botosani, SC Ambro SA Suceava, centralele termice orasenesti sau industriale care functioneaza utilizand combustibil lichid sau solid.


76

Apa Apele reziduale orasenesti si comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate in ape de suprafata sau prin infiltrare in panza freatica, constituie o sursa importanta de afectare a calitatii acestui factor de mediu, regasita la nivelul intregii regiuni. Referitor la sursele industriale, mentionam SC Chimcomplex SA Bacau (cloruri), SC Rafo SA Onesti (produse petroliere), SC Letea SA Bacau, SC Sofert SA Bacau, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iasi, SC Antibiotice SA Iasi, Tomesti-fermele Razboieni incarcare organica), SC Ambro SA Suceava, SC Famos SA Suceava, platforma chimica Savinesti-Roznov (ion amoniu), exploatarile miniere din judetul Suceava (Crucea, Ostra, Calimani, Lesu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele si pH acid). Sol Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes-Bacau), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Brosteni-steril de cupru, exploatarea miniera Calimani-sulf - toate din judetul Suceava, CET II Holboca (cenusa, zguri), SC Fortus SA Iasi (nisipuri turnatorie), SC Antibiotice SA Iasi, SC Terom SA Iasi (halde namoluri), fermele zootehnice Razboieni (dejectii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnatorie, tunder uleios). O problema deosebita o constituie deseurile menajere si industriale care rezulta in cantitati mereu sporite si care sunt preluate in vechile halde orasenesti si comunale, dar care afecteaza si alte suprafete de teren prin depozitari necontrolate. Un caz particular il constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor forestiere. Unele sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Tasca care furnizeaza agent termic si apa calda menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegus produs in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000 mc de rumegus produs in judetul Neamt, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie prima pentru instalatii de brichetare, iar 20% este comercializat catre agenti economici. Statii de tratare a apei si managementul deseurilor Ca o caracteristica regionala, se evidentiaza faptul ca, atat capacitatile statiilor de epurare ape reziduale cat si capacitatile haldelor de depozitare deseuri, sunt insuficiente fata de cerinte. Referitor la dotarile existente si modul de exploatare a acestora, numai localitatile urbane si principalele localitati rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare, iar numarul statiilor de epurare este si mai redus, multe dintre acestea functionand necorespunzator ca urmare a capacitatilor insuficiente, dotarilor nesatisfacatoare, exploatarii necorespunzatoare. In consecinta, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate in cursuri de apa de suprafata sau infiltrate in subteran, afectand calitatea acestora.In acest sens pot fi evidentiate judetele Vaslui, Botosani, Iasi si Neamt. In toate judetele regiunii, managementul deseurilor urbane nu se realizeaza la standardele europene, acestea fiind colectate in amestec in recipiente de diferite capacitati amplasate in spatii destinate acestui scop, de catre agentii de salubritate si transportate la depozitele de deseuri existente in fiecare localitate. Cu exceptia depozitului Piatra Neamt, restul sunt neconforme cu cerintele legislatiei actuale. In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. La nivelul anului 2003, acest sistem acoperea numai 83,41% din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban si 1,81,% in mediul rural. In vederea dezvoltarii sistemului de colectare selectiva, in unele orase s-au amplasat containere pentru colectarea deseurilor de ambalaje din PET si hartie. In mediul rural, cu putine exceptii, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.


77

• Deseuri municipale si asimilabile

Compozitia deseurilor municipale pentru Regiunea Nord-Est, in anul 2003

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est • Valorificarea deseurilor municipale

Deseuri reciclabile colectate in perioada 2002 – 2004

Judet Tip deseu Cantitatea colectata (tone)

2002 2003 2004

Bacau Deseuri de hartie si carton 4 773 7 647 6 599

Deseuri din PET - 9 26,7

Botosani Deseuri de hartie si carton 2 036,7 2 497,15 2 610

Deseuri din PET - 14,55 131,7

Iasi Deseuri de hartie si carton 6202,3 7 105


Neamt Deseuri de hartie si carton 2356,2 2706,1 2 910


Suceava Deseuri de hartie si carton 5 059,5 10 197,5 14 146

Deseuri din PET 0 32,74 105,2

Vaslui Deseuri de hartie si carton 1 105 1 468 1 722

Deseuri din PET - 7,13 86,6 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est

Cantitati de deseuri preluate de catre societati comerciale in vederea reciclarii, - tone-

Societati 2002 2003 2004

AMBRO SA Suceava 13 472 29 904 43 340

PETROCART SA Piatra Neamt 1 817 2 088 15 005

LETEA SA Bacau 2 014 6 791,4 5 546,8 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est • Deseuri medicale In Regiunea Nord-Est exista un incinerator autorizat la SC MONDECO SRL Suceava, care preia deseurile spitalicesti de la diverse unitati sanitare, pe baza de contract. Transportul acestor deseuri este facut de diverse firme autorizate in acest scop, inclusiv de catre Ministerul Sanatatii Publice.

Anul 2003 Cantitate (mii tone) %

Hartie si carton 50,837 6,87

Textile 29,423 3,98

Materiale plastice 14,433 1,95

Sticla 55,01 7,44

Metale 36,138 4,89

Deseuri biodegradabile 426,17 57,61

Deseuri inerte 76,661 10,36

Alte deseuri 51,106 6,91

Total 739,777 100


78

Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate

An

Cantitatea de deseuri medicale periculoase (tone)

Nord-Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

2002 852,8 209 - 205 195,3 291,1 147,7

2003 1190,1 291,2 37,7 303 157,9 287,4 112,9

2004 1192,2 195,6 39,7 309 299,1 234,6 114,2 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est • Namoluri Cea mai mare parte din namolurile de epurare provin din statiile de epurare orasenesti. Acestea sunt depozitate pe paturi de uscare sau pe depozitele de deseuri. Namolurile rezultate sunt depozitate in paturi de uscare si in batale, la statiile de epurare orasenesti, iar la statiile rurale sunt depozitate in depozitele de deseuri menajere.

Cantitati de namoluri provenite de la epurarea apelor uzate

An

Cantitatea de namol (tone s.u./an)


2000 36 886,1 8 033 3 368,6 4 034 2 900,0 13 264 5 286,5

2001 41 221,2 8 028 2 923,8 4 287 3 107,5 13 312 9 562,9

2002 39 165,4 7 891 2 800,4 3 467 2 343,5 13 631 9 032,5

2003 35 517,7 5 635 2 435,2 3 793 713,1 9 268 7 193,4 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est

Cantitati de namoluri reziduale generate in industrie

An

Cantitatea de namol (tone s.u./an)


2000 52 218,8 49 021,3 15 - 2 216 966,5

2001 48 680 43 050,0 36 2 012,2 3 424 157,8

2002 42 946,8 32 039,1 18 1 460,0 7 677,9 1 751,8

2003 25 549,8 15 942,8 13 985,9 7 696,4 911,7 Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est • Depozite de deseuri periculoase Judetul Bacau La nivelul judetului Bacau, deseurile de pesticide sunt gestionate astfel:

• SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti - agent economic ce are ca profil de activitate fabricarea produselor chimice organice si anorganice are depozitate 33,2 tone deseuri de ambalaje de la fabricarea pesticidelor. Aproximativ 70% din aceste deseuri de ambalaje sunt returnate de catre beneficiarii produselor, conform legislatiei in vigoare. Aceste deseuri sunt depozitate in doua depozite tip hala, organizate in exclusivitate pentru deseuri de produse fitosanitare, fiind incuiate, sigilate si supravegheate permanent.

• Directia Fitosanitara Bacau - detine un depozit tip fosa betonata in Sascut (7,25 tone). Depozitul este pazit de personal propriu.

• Serviciul Public de Protectie a Plantelor are doua depozite tip fosa betonata in Bacau (18,049 tone pesticide solide si 1 690 litri pesticide lichide) si Podu Turcului (5 tone). Aceste depozite sunt sub paza permanenta asigurata de gardieni publici.


79

Judetul Botosani In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz fitosanitar expirate sau degradate si 40 mc de ape reziduuale provenite de la spalarea ambalajelor. Toate aceste deseuri de pesticide apartin de Directia Fitosanitara Judeteana Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin neutralizare, in magazii sigilate sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor Botosani, Dorohoi si Saveni. Judetul Iasi Nr. crt

Detinatorul depozitului

Localitatea Supravegheat/ nesupravegheat

Tipul deseurilor

Cantitate (tone)

Amenajari

1 CJ Iasi -Serviciul public de protectia plantelor Iasi

Pascani Supravegheat Pesticide 65 Special amenajat

2 SC TEHNOTON SA Iasi Copacioaia-Holboca Iasi

Supravegheat Slamuri cromice

4,26 Depozit subteran, betonat

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est

Judetul Neamt La nivelul judetului Neamt, deseurile periculoase sunt gestionate astfel:

• Halda IPS – Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti – Divizia Chimica. Compartimentul cianuril, cu o suprafata de cca.1088 m2, destinat depozitarii catalizatorului de carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia „Clorura de cianuril”, a fost oprita in anul 1991;

• Spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie, la detinatori, a condensatoarelor si bateriilor de condensatoare cu PCB;

• In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu profil agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile de pesticide ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura.

Judetul Suceava La nivelul judetului Suceava, deseurile periculoase se gasesc in:

• Depozitul de acetoncianhidrina - proiectat si construit in anul 1980 pentru depozitarea acetoncianhidrinei (ACH) – materie prima folosita la fabricarea metacrilatului de metil la SC METADET SA Falticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone acetoncianhidrina depozitate in 4 rezervoare. In urma accidentului chimic care a avut loc in anul 1988, in depozitul de ACH s-au produs cca. 240 tone deseuri de acetoncianhidrina, in rezervoarele D1 si D4. La sfarsitul anului 2004, depozitul de ACH al fostei METADET Falticeni a fost desfiintat.

• Depozitul de pesticide - depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, str. Universitatii, nr.3. Aici este stocata, in conditii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deseuri de pesticide (26483 kg solide si 14170 litri lichide). In anul 2005 aceste deseuri urmeaza sa fie eliminate, prin incinerare, de catre firma SAVA din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, va fi centru zonal de receptie si transport pentru judetele din regiunea Nord Est si jud. Vrancea, Galati, Harghita si Covasna.

Judetul Vaslui In prezent, pe raza judetului Vaslui, nu exista depozite de deseuri periculoase. Impactul depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

• modificari de peisaj si disconfort vizual;


80

• poluarea aerului; • poluarea apelor de suprafata; • modificari ale fertilitatii solurilor.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (minimum 30 ani). Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

4.4 Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei mediului. Concluzii Regiunea Nord-Est nu se confrunta cu fenomene de poluare deosebit de grave. In pofida acestui fapt, pot fi enumerati o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaza degradarea rapida a mediului. Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

• proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul cailor rutiere);

• dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de toxice. (cianuri – incidentul Falticeni).

• despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren; • fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii; • poluarea locala sau zonala determinata de :

� activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; � exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra

aerului, apei, solului, vegetatiei; � trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului si

nivelului de zgomot; � aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid),

apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri); � fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului.

Exista si unele semnale pozitive legate de mediu, cum ar fi:

• reducerea/restrangerea activitatii marilor poluatori industriali si inlocuirea lor treptata cu intreprinderi mici si mijlocii mult mai flexibile si cu posibilitati mai mari de abordare a dezvoltarii lor durabile, in conformitate cu prevederile legislatiei actuale, indeosebi a celei de mediu.


81

• accederea la programe de finantare si colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu. • sustinerea in gradinite si scoli a unor ore de instruire specifica. Partea negativa o reprezinta faptul

ca grupul vizat pentru instruire este unul restrans, iar temele abordate nu acopera intreaga problematica de mediu.

Unele judete din cadrul regiunii au beneficiat de programe si proiecte cu cofinantare externa in domeniul protectiei mediului. Astfel, se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (judetul Iasi), modernizari, retehnologizari si dezvoltari ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor si amenajare a unei halde ecologice (Piatra Neamt), de reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona Bacau-Onesti si platforma chimica Savinesti – S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz – Fabrica Tasca), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumegusului generat de instalatii de debitare a lemnului (pe vaile raurilor Bicaz si Damuc-finalizat), centru de brichetare a rumegusului din zona Hangu, aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA, managementul conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de colaborare transfrontaliera pentru monitorizarea raurilor Prut si Siret (judetul Botosani). Probleme cheie mediu:

• Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a deseurilor haldelor de depozitare a deseurilor (60% din necesar);

• Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de mediu.


82

5. ZONELE RURALE SI ACTIVITATILE ACESTORA

5.1. Descrierea generala a zonelor rurale

Spatiul rural din regiunea Nord-Est prezinta, in contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularitatilor teritoriilor celor 505 comune si 2.414 de sate din judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui (2006). Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala. Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. In zona rurala a regiunii la nivelul anului 2006 se gasesc 505 comune, care cuprind un numar de 2.414 sate in care convietuiesc si isi desfasoara activitatea un numar de 2.103.333 locuitori, reprezentand 56,35% din populatia regiunii. Populatia este distribuita pe sexe in rapoarte aproximativ egale. La nivelul judetelor, ponderea cea mai mare a locuitorilor din zona rurala se regaseste la nivelul judetetului Neamt (61,6%).

Componenta administrativa a zonelor rurale in 2006

Unitati teritoriale Nr. comune Nr. sate

Regiunea NE 505 2.414 Bacau 85 491 Botosani 71 333 Iasi 93 418 Neamt 78 344 Suceava 97 379 Vaslui 81 449

Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Printre cauzele ruralismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitatilor umane in zone greu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pastrarea traditiilor si credintelor populare) sau cele de ordin economic, legate de nivelul scazut de trai al unor categorii sociale (migratia rurala). Abordand o clasificare dupa formatiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de asezari rurale si activitatile specifice astfel:

• zona de ses – caracterizata prin sate de tip adunat, cu functiuni economice prezentand caracter agricol cerealier si pomi – viticol;

• zona agricola de dealuri si coline – caracterizata prin sate rasfirate, de-o parte si de alta a drumurilor, cu gradini si livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca functiune economica, se pune accent pe pomi-viticultura si cresterea animalelor. Se remarca totodata prezenta unor activitati economice mai complexe, cum ar fi cele legate de prelucrarea primara pana la cea superioara a lemnului, industria prelucratoare, si pe alocuri chiar de minerit;

• zona montana – caracterizata prin sate de tip risipit in munti, cu gospodarii izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilitatile publice: gaz metan, apa potabila, curent electric.

Activitatile economice de baza in mediul rural sunt: agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului si a sfeclei de zahar fiind practicate aproape in toate judetele, viticultura-judetele Vaslui, Bacau si Iasi, pomicultura-judetele Iasi, Suceava si Neamt), exploatarea si prelucrarea lemnului - judetele Suceava, Neamt si Bacau si turismul rural in judetele Suceava si Neamt. 5.2 Sectoare cheie 5.2.1. Agricultura

Suprafata totala cultivata a regiunii este la nivelul anului 2006 de 3.684,9 mii hectare (15,45% din suprafata totala a Romaniei), din care 2.142,5 mii hectare reprezinta suprafata agricola (14,54% din


83

suprafata agricola a Romaniei), impartita pe categorii de utilizare. In proprietate privata se gasesc 2.081 mii hectare (97,13 % din suprafata agricola). Sectorul privat in agricultura a luat nastere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul in care aceasta aplicare a Legii fondului funciar a fost gandita si pusa in aplicare si, mai ales, intarzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:

• faramitarea exploatatiilor agricole; • necorelarea aplicarii Legii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta aparand cu

intarziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor); • neasigurarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor a mijloacelor adecvate pentru

efectuarea lucrarilor agricole.

Fondul funciar, dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, ha

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Reg.NE

Supr.totala 662.052 498.569 547.558 589.614 855.350 531.840 3.684.983 Supr.agric. 320.552 393.193 394.404 284.030 349.310 401.018 2.142.507 Din care: sector privat 317.121 390.368 360.906 277.837 339.866 394.949 2.081.047

Arabil 186.085 298.774 265.835 170.927 181.316 291.358 1.394.295 Pasuni 85.215 75.442 83.446 70.063 89.888 86.522 490.576 Fanete 39.201 14.635 25.339 40.059 75.057 7.954 202.245 Vii 7.209 1.724 12.547 682 - 12.382 34.544 Livezi 2.842 2.618 7.237 2.299 3.049 2.802 20.847 Paduri 283.549 57.493 97.564 260.613 453.330 80.154 1.231.703 Ape 14.787 13.797 13.892 10.423 12.302 8.251 73.452 Alte suprafete 44.164 34.086 41.698 34.548 40.408 42.417 237.321

Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Se observa ca in raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica, potentialul agricol al regiunii este destul de mare. La nivelul anului 2006 valoarea productiei agricole de bunuri si servicii agricole reprezinta 18,1% din valoarea totala inregistrata la nivel national. Anexa 20 Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2006 prezinta situatia suprafetelor cultivate in regiune, anexa 21 - productia agricola vegetala si productia medie la hectar a principalelor culturi. Asa cum s-a precizat si in subcapitolul de agricultura se inregistreaza o evolutie negativa a productiei agricole pe majoritatea culturilor la nivelul anilor 2000 si 2003 datorita factorilor climatici din acea perioada, precum si o relansare la nivelul lui 2001 si 2004 (Anexa 22 - Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi, 1998-2003). La nivelul regiunii principalele culturi agricole practicate in regim de exploatare sunt cultura cerealelor pentru boabe (porumb, grau si secara), cultura cartofului, cultura sfeclei de zahar si cultura plantelor perene (lucerna si trifoi). Valorile inregistrate la culturile vegetale ar putea atinge cote mult mai mari, daca nu ar fi grevate de o serie de factori, cum ar fi:

• calitatea terenului, cu o diversificare pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata: Campia Romana, Campia de Vest sau Podisul Transilvaniei;

• fragmentarea in parcele mici de teren pe proprietari individuali, lucru care ii duce pe acestia de multe ori in imposibilitatea achitarii platilor pentru lucrarile agricole;

• conditiile climatice nefavorabile; • folosirea redusa a ingrasamintelor; • nivelul scazut de mecanizare al lucrarilor agricole, deoarece proprietarii de terenuri gasesc mai

convenabil sa efectueze lucrarile agricole manual sau cu ajutorul animalelor din gospodarie.


84

Sectorul zootehnic Zootehnia detine un loc important, valoarea productiei animale la nivelul anului 2006 fiind de 244.681 tone greutate vie, reprezentand 17,47% din sectorul zootehnic national. In aceste conditii, la sfarsitul anului 2006, regiunea dispunea de:

• 682 mii bovine; • 848 mii porcine; • 1.245 mii ovine; • 15.992 mii pasari.

Trebuie mentionat ca in regiune sunt putine ferme zootehnice specializate, iar majoritatea animalelor sunt crescute in gospodariile personale si utilizate pentru asigurarea unui nivel minim de trai. Dupa anul 1989 efectivul de animale a scazut mult, aceasta tendinta manifestandu-se insa global la nivelul intregii tari. In ceea ce priveste efectivele de bovine, ovine si caprine, tendinta descrescatoare s-a datorat in primul rand taierilor masive generate de distrugerea CAP-urilor, pe fondul lipsei unitatilor de cazare, dar si din cauza starii de sanatate precare a acestora (infectarea cu tuberculoza si leucoza). Reducerea efectivului de porcine s-a datorat in special disparitiei sau restrangerii activitatii marilor complexe de ingrasare a porcilor, care nesustinute financiar s-au decapitalizat, ducand la faliment. Un alt aspect care trebuie luat in considerare este cel cu privire la productiile medii obtinute in zootehnie, care sunt departe de progresul genetic si tehnologic inregistrat pe plan vest-european. Comparativ cu tarile membre ale UE, randamentele medii sunt inferioare aproape la toate speciile si categoriile de animale. O alta problema este capacitatea insuficienta a regiunii de a procesa materiile prime din agricultura, de a le promova si vinde utilizand tehnicile specifice de marketing, in scopul castigarii unor segmente stabile de piata si a largirii pietei de desfacere in ansamblu. Daca ne referim la capacitatile de procesare ale productiei vegetale, pomicole, viticole si ale productiei zootehnice, regiunea dispune aproape de un potential suficient la ora actuala (potential ce va putea fi marit prin accesarea Programului National de Dezvoltare Rurala), dar in ceea ce priveste promovarea produselor si aplicarea strategiilor de marketing in vanzarea produselor putem spune ca aceasta este deficitara, mai ales tinand cont de importul masiv de produse alimentare din strainatate, cat si din celelalte regiuni ale tarii. 5.2.2. Silvicultura Silvicultura reprezinta pentru regiune atat o activitate cu traditie cat si o sursa majora de venituri, produsele obtinute din prelucrarea masei lemnoase luand, in cea mai mare parte, drumul exportului. Confruntata cu un export necontrolat de busteni si cherestea in primii ani dupa 1989, silvicultura a inregistrat in ultimii doi ani o tendinta de aliniere la cadrul legal (fapt datorat in mare parte si intensificarii controalelor) si de trecere de la exploatarea primara a lemnului la exploatarea secundara si chiar la cea superioara. Astfel, in regiune isi desfasoara activitatea sute de firme al caror obiect de activitate il reprezinta exploatarea si prelucrarea lemnului, majoritatea fiind axate pe productia de mobila, jucarii, parchet stratificat si imbinari din lemn. Acestea au dobandit in ultimii ani o imagine pozitiva pe plan extern. Exportul de lemn si produse din lemn este dirijat in special catre tari vest-europene (pentru care pretul scazut datorat mainii de lucru ieftine reprezinta un punct de atractivitate), cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda, Suedia. Regiunea reprezinta cel mai mare furnizor de masa lemnoasa pusa in circuitul economic (4.039,1 mii mc), reprezentand 25,75% din masa lemnoasa totala la nivelul anului 2006, in crestere cu 2.59% fata de anul precedent. Judetele care cunosc dezvoltarea cea mai puternica a sectorului silvic sunt Suceava, Neamt si Bacau. Acestea detin atat cel mai mare volum de masa lemnoasa pus in circulatie la nivelul regiunii cat si cuantumul cel mai ridicat al populatiei ocupate in acest sector de activitate fata de totalul populatiei ocupate.


85

In anul 2006, in volumul de masa lemnoasa pus in circuitul economic, ponderea cea mai mare o ocupa rasinoasele cu 2.115,5 mii mc. reprezentand 52,38%, urmate de fag cu 1.055,9 mii mc, reprezentand

26,14% din totalul masei lemnoase. Cu ponderi mai mici regasim esentele lemnoase de stejar (3,02%) si alte specii tari si moi. 5.2.3. Turismul rural Pornind de la cele doua deziderate care definesc turismul rural, respectiv:

• productia si valorificarea productiei proprii prin intermediul gospodariei agroturistice; • promovarea valorilor traditionale.

Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezinta potentialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorita peisajelor de o frumusete rara si, in plus, datorita calitatii aerului si apei. Tinand cont de faptul ca, datorita conditiilor climatice si prin natura factorilor de relief, zonele deluroase si montane se confrunta deseori cu probleme in exploatarea agricola vegetala, dezvoltarea turismului rural in aceste zone ar reprezenta, alaturi de zootehnie, un pas important pe calea dezvoltarii economice a acestora. Problema majora cu care se confrunta acest sector de activitate nu o reprezinta facilitatile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice, fara de care potentialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel, multe localitati din zonele deluroase si montane nu se confrunta doar cu probleme de infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cu probleme ale infrastructurii de utilitati, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizarii etc. Exista totusi si o serie de factori favorizanti care dau o unda de optimism in dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi :

• densitatea sporita a populatiei si a numarului de case fata de alte zone deluroase si montane; • frumusetea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat; • existenta unei faunei si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie; existenta celor doua

parcuri naturale; • monumentele istorice cu valoare nationala si internationala; • calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone.

La nivel regional, in anul 2006 exista 177 de pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara, dupa regiunile Centru si Nord-Vest. 5.3. Populatia si forta de munca.

In mediul rural traieste si isi desfasoara activitatea, la nivelul anului 2006, un numar de 2.103.333 locuitori (56,35% din populatia regiunii), dintre care 1.042.460 femei, iar structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident.

Structura populatiei pe sexe si medii in mediul rural, 2006 (persoane)

Unitate teritoriala Ambele sexe Din care

feminin Numar % Nord-Est 2.103.333 100,00 1.042.460 Bacau 389.745 18,53 192.416 Botosani 266.156 12,65 133.354 Iasi 429.387 20,41 210.936 Neamt 349.967 16,64 174.447 Suceava 400.225 19,04 199.706 Vaslui 267.853 12,73 131.601

Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 2007


86

Cea mai mare parte a populatiei rurale este concentrata in judetele Iasi, Suceava si Bacau, iar cea mai mica in judetele Botosani si Vaslui. Structura populatiei din regiune, dupa persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2006, in mediul

rural

Grupe de varsta Total populatie

Persoane active Persoane Inactive Total Ocupate Someri BIM

Total 100,0 48,4 47,1 1.3 51.6

Sub 15 ani 100,0 - - - 100.0 15 - 24 ani 100,0 39,6 36,0 3,6 60,4

25 - 34 ani 100,0 74,4 72,6 1,8 25,6 35 – 44 ani 100,0 79,9 77,6 2,3 20,1 45 - 54 ani 100,0 82,1 80,0 2,1 17,9 55 – 64 ani 100.0 73,6 73,3 0,3 26,4 65 ani si peste 100,0 35,7 35,7 - 64,3

Sursa: Anuar Statistic al Romaniei -2007 La nivel de regiune, in mediul rural este comasata peste 47% din forta de munca ocupata a regiunii, din care majoritatea se regaseste in agricultura si silvicultura. Aceasta rata mare de activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare. Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de munca este suficienta din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest fapt se datoreaza, in primul rand, sistemului de pregatire profesionala si educationala deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatiei rurale nu urmeaza o asemenea scoala. Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile preponderente, care pot fi asimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea numarului de nasteri. Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii sa ramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, mai mult de un sfert din persoanele ocupate in agricultura au varsta de peste 50 ani, iar, dupa varsta de 65 de ani, aproape jumatate din acestia raman inca in activitate. Aceasta face ca pe piata muncii sa fie prezente efective numeroase de persoane varstnice.

La nivelul anului 2006, in agricultura si silvicultura in grupa de varsta 25-54 activeaza 54,60% din totalul populatiei ocupate, in timp ce 34,5 % au varsta peste 55 de ani (Anexa 23 - Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si activitati ale economiei nationale 2001- 2006).

5.4 Infrastructura si servicii publice

Principala problema care conduce la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale din regiune nu este reprezentata insa de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proasta a infrastructurii si, in unele locuri, chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are cateva consecinte imediate cu un rol hotarator in dezvoltarea socio–economica a zonelor rurale, respectiv:

• imposibilitatea de a atrage investitorii; • imposibilitatea de a pune in valoare bogatiile naturale si asezamintele cultural-istorice existente

prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural; • scaderea calitatii vietii.

Toate acestea conduc in final la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale si la aparitia in cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite.


87

5.4.1. Infrastructura

Starea infrastructurii fizice de transport si de utilitati in mediul rural este precara, fiind imbatranita atat fizic cat si moral. In plus, exista foarte multe localitati rurale la care cu greu se poate vorbi de existenta infrastructurii. Tinand cont de faptul ca infrastructura reprezinta temelia pe care se cladesc activitatile economice, putem trage concluzia ca investitiile in infrastructura sunt prioritare in vederea remedierii dezechilibrelor si pentru a stimula dezvoltarea durabila a regiunii. In acest sens, foarte util se va dovedi accesul zonelor rurale la Planul National de Dezvoltare Rurala care vizeaza atat reabilitarea infrastructurii in zona rurala cat si cresterea si diversificarea capacitatilor de colectare si procesare a productiei agricole vegetale si animale existente. Infrastructura de transport - rutier

Infrastructura de transport din mediul rural este necorespunzatoare, fiind incadrata in clasele III si IV de exploatare. La nivelul intregii regiuni lungimea drumurilor judetene si comunale modernizate este extrem de mica, situandu-se undeva in jurul procentului de 8,08 % din lungimea totala a drumurilor - 2006. Judetele care detin cea mai mare pondere de drumuri judetene si comunale modernizate sunt judetele Suceava si Vaslui cu cate 16,52%, respectiv 11,64%. La polul opus se situeaza judetele Botosani si Neamt cu 1,98 % si respectiv 3,30%. Situatia drumurilor este grevata atat de lipsa fondurilor, a lucrarilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislatiei transporturilor cat si a conditiilor climatice cu ierni bogate in precipitatii si temperaturi scazute care duc la distrugerea rapida a drumurilor.

Drumurile publice la 31 decembrie, 2006

Unitate teritoriala Total Drum national

Drum judetean si comunale

Din care drum judetean si comunale

modernizate

Din care cu imbracaminti usoare rutiere

Regiunea Nord-Est 13.411 2.669 10.742 1.084 2.545 Bacau 2.455 450 2.005 220 502 Botosani 2.121 445 1.676 42 354 Iasi 2.353 344 2.009 98 559 Neamt 1.818 421 1.397 60 514 Suceava 2.482 632 1.850 410 379 Vaslui 2.182 377 1.805 254 237

Sursa – Publicatii INS 2007

Infrastructura de utilitati

Infrastructura de utilitati este si ea deficitara. Cele mai multe dintre asezarile din zona montana nu sunt racordate la reteaua electrica, la cea de apa potabila sau la reteaua de distributie a energiei termice, in special datorita greutatii de executie a acestor lucrari, a costurilor mari pe care le implica si a gospodariilor rasfirate. De asemenea, in multe din aceste catune de munte infrastructura de telecomunicatii este inexistenta. Datele statistice existente referitoare la infrastructura de utilitati (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu gaz) din mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor administrative ale localitatilor mentionate in statistici. In ceea ce priveste racordarea la reteaua electrica a localitatilor din zonele rurale, conform datelor statistice, ponderea populatiei din zona rurala a regiunii care nu este racordata la reteaua electrica (4%) este dubla fata de valoarea medie pe tara (2%), datorandu-se in principal localitatilor din zona montana.


88

Reteaua de apa potabila

Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2, rezulta ca la nivelul anului 2006 doar 271 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la retele de apa potabila, reprezentand doar 9,28% din total localitati rurale. De asemenea, putem mentiona ca reteaua publica de distribuire a apei potabile este departe de a putea asigura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari, cat si ca proportie de localitati rurale deservite. Sub acest aspect, populatia rurala este dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare – afectand starea de sanatate a populatiei si contribuind la un nivel crescut al mortalitatii populatiei prin boli infectioase si parazitare.

Reteaua de canalizare publica

Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2 rezulta ca doar 96 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la retele de canalizare, reprezentand 3,29%. Reteaua de canalizare publica prezinta o stare de degradare destul de ridicata, constituind deseori alaturi de starea proasta a retelei de distributie a apei potabile, unul din factorii favorizanti pentru declansarea focarelor de infectie. In cadrul regiunii, judetele Bacau, Suceava si Iasi prezinta cele mai multe localitati racordate la reteaua de canalizare publica. O situatie deficitara se gaseste in judetele Vaslui si Botosani. Reteaua de distributie energie termica In ceea ce priveste reteaua de distributie a energiei termice in mediul rural putem mentiona ca aceasta este foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii.

Reteaua de gaze naturale

In cadrul regiunii cele mai multe localitati conectate la reteaua de gaze naturale sunt municipiile si orasele, dar si localitatile rurale dispuse de-a lungul magistralelor de gaz. In judetele Vaslui si Suceava se executa lucrari de aductiune a magistralelor si de alimentare cu gaz metan a localitatilor. Numai 51 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale (1,75%), conform datelor prezentate in cap.2. 5.4.2. Servicii publice

Sistemul educational Factorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, ca si a unei regiuni, il reprezinta capitalul uman. Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept controversat, capitalul uman ar putea sa includa resursele umane cu un anumit nivel de educatie. Analiza datelor statistice ne ofera o imagine a decalajului existent in sistemul educational intre zonele rurale ale regiunii si cele urbane. Astfel:

• aproximativ 17% din populatia ocupata din mediul rural nu are studii sau are doar studii primare (2006);

• 53% din populatia ocupata din mediul rural are nivel scazut de instruire (absolventi gimnaziu, invatamant primar sau fara studii) – 2006;

• doar 15% din populatia ocupata din mediul rural a urmat liceul (2006); • 1,3% din populatia ocupata din mediul rural a absolvit o scoala de maistri sau scoala postliceala de

specialitate (2006). Situatia actuala, care poate fi considerata critica, se datoreaza unor factori interni si externi mediului rural cum ar fi:


89

• mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole in detrimentul scolii, fapt ce poate fi evidentiat usor prin prezenta pe segmentul de varsta 15-24 ani in cadrul populatiei ocupate pe agricultura si silvicultura a unui procent de 10,9% din totalul populatiei ocupate pe aceasta ramura - 2006);

• lipsa institutiilor de nivel liceal in zona rurala; • suplinirea lipsei de cadre didactice prin inlocuirea acestora cu „pseudo-profesori”; • lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit intretinerea in scoala a copiilor; • nealocarea de catre guvern a unor fonduri suficiente pentru educatie si a subventiilor pentru

familiile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi mentionata aici si alocatia bugetara pentru copii minori, care reprezinta contravaloarea a aproximativ 11 euro/lunar, bani suficienti pentru achizitionarea a 10-11 caiete);

• starea infrastructurii educationale si lipsa dotarii corespunzatoare.

Acest ultim factor, se confrunta cu o insuficienta in primul rand cantitativa. Astfel, scolile sunt insuficiente la nivelul intregii regiuni, situatiile mai critice fiind intalnite in judetele Botosani, Vaslui si Suceava. In aceeasi ordine de idei, poate fi mentionata lipsa bibliotecilor din mediul rural, un factor determinant al procesului de invatamant. Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educationale prezinta un grad ridicat de uzura fizica si morala, avand repercusiuni asupra procesului de invatamant si calitatii vietii prin privarea celor angrenati in acest proces de conditiile elementare de siguranta si confort. Astfel, o parte din factorii care aduc prejudicii grave procesului de invatamant sunt prezentati in continuare:

• imposibilitatea utilizarii apei potabile din cauza gradului mare de impuritati (factor determinant in declansarea focarelor de infectii);

• lipsa agentului termic in salile de curs; • gradul redus de siguranta pe care il prezinta cladirile; • insalubritatea grupurilor sanitare.

Un alt factor negativ inregistrat il reprezinta ponderea redusa pe care o ocupa invatamantul agricol la nivelul regiunii. Absolventii profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezinta o proportie foarte redusa in totalul absolventilor, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii in economia regiunii.

Sistemul de sanatate

In ce priveste serviciile sanitare in zonele rurale, ele pot fi catalogate ca fiind precare, situandu-se cu mult sub nivelul serviciilor medicale practicate in zona urbana. In majoritatea comunelor, se asigura numai serviciile sanitare primare. Gradul de asigurare cu servicii medicale de catre personalul calificat este in general scazut, numarul medicilor fiind relativ mic in raport cu numarul de locuitori. Astfel, revin in medie 1.714 locuitori la 1 medic, fata de o medie de aproximativ 6,6 ori mai mica in zona urbana (258 locuitori la 1 medic – 2006). Numarul dispensarelor medicale comunale este si el foarte mic, acestea putand fi intalnite doar in centrele de comuna. Un caz deosebit il prezinta judetul Suceava care dispune de un numar de doar 7 dispensare medicale comunale. Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitatile medicale din orase si municipii, distantele pana la primul oras fiind in unele cazuri mari (10-25km si chiar 32km, in Vaslui si Botosani, iar, in zona muntoasa a Sucevei, peste 35km), fiind imposibila astfel interventia de urgenta cu ajutorul salvarilor in cazurile grave. Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scazuta, in principal din cauza slabei dotari cu cladiri si cu aparatura medicala, de regula invechita sau chiar inexistenta. Ca urmare a slabei calitati a asistentei medicale, un locuitor din zona rurala are durata medie a vietii mai scazuta cu 2 ani decat un locuitor din mediul urban.


90

Rata mortalitatii infantile atinge nivele foarte ridicate in mediul rural, depasind cu peste 30% nivelul din mediul urban. Aproape intreaga zona rurala din regiunea Nord-Est prezinta o mortalitate infantila extrem de ridicata, peste media regionala de 17,8‰. Cele mai ridicate valori inregistrate sunt in judetele Botosani cu 23,3‰ si Vaslui cu 19,6 ‰ (2006). Procentul paturilor din spitale in mediul rural este de doar 6,45%, Saracia in mediul rural

Rata saraciei pe judete in mediul rural - 2003

Unitate teritoriala Rata saraciei

Regiunea Nord-Est 0,48 Bacau 0,47 Botosani 0,54 Iasi 0,51 Neamt 0,48 Suceava 0,49 Vaslui 0,49

Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catre Universitatea Bucuresti si Institutul National de Statistica

Rate ale saraciei pentru cele mai deprivate comune din Regiunea Nord-Est - 2003

Judet Localitate Rata saraciei

Bacau Colonesti 0,59 Corbasca 0,64 Lipova 0,59 Rachitoasa 0,58 Rosiori 0,60 Stanisesti 0,59

Botosani Albesti 0,60 Calarasi 0,57 Copalau 0,62 Dobarceni 0,61 Durnesti 0,60 Gorbanesti 0,60 Hiliseu-Horia 0,62 Santa Mare 0,57 Unteni 0,59

Iasi Ciortesti 0,58 Dagata 0,60 Dolhesti 0,62 Golaiesti 0,62 Lungani 0,70 Madarjac 0,62 Scheia 0,59 Schitu Duca 0,60 Sinesti 0,68 Sipote 0,64 Tibana 0,65 Trifesti 0,59 Victoria 0,59

Neamt Oniceni 0,58 Valea Ursului 0,63

Vaslui Coroiesti 0,57


91

Danesti 0,57 Iana 0,62 Pungesti 0,57 Rebricea 0,58 Tacuta 0,61

Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catre Universitatea Bucuresti si Institutul National de Statistica

5.5. Patrimoniul cultural si arhitectural

In zona rurala a regiunii Nord Est exista numeroase biserici, manastiri, muzee, case memoriale, conace, hanuri si curti domnesti. Multe dintre aceste asezaminte de cult sunt unice in lume prin frumusetea lor. Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde talentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opere de arta - ceramica, covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti. Judetele regiunii pastreaza un bogat tezaur al traditiilor culturale si folclorice, constand in case memoriale, biserici, manastiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de traditii ce se manifesta si astazi in unele locuri prin intermediul targurilor si iarmaroacelor, hramurilor, etc. Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece si dansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri.

5.6. Egalitatea sanselor in zonele rurale Egalitatea sanselor in zonele rurale ale regiunii nu pare a fi un concept foarte cunoscut si respectat. Acest lucru se datoreaza in primul rand conceptiilor inapoiate care mai persista in zonele rurale, cat si atentiei reduse pe care au acordat-o guvernele post – decembriste acestui subiect. Astfel, in zonele rurale, femeia continua sa fie privita doar ca purtatoare a mostenitorilor familiei, cea care da nastere si se ocupa de cresterea acestora, neacordandu-i-se o sansa reala de a urma o cariera, de a se constitui intr-un factor activ cu rol hotarator in dezvoltarea satului. Deoarece datele statistice la nivel regional nu abordeaza acest subiect, vom lua ca exemplu pentru demonstrarea afirmatiilor facute, reprezentarea femeilor la nivelul administratiilor locale. Astfel, in regiunea Nord-Est la nivelul administratiilor locale ale zonelor rurale, in perioada electorala 2004-2008, femeile sunt reprezentate intr-un procent de doar 3.23% (cel mai mare procent fiind in judetele Iasi si Neamt – peste 5%, iar „codasii” fiind judetele Suceava si Bacau – apr. 1%). Acest lucru reprezinta un fapt ingrijorator care, in esenta, scoate in evidenta doua aspecte pregnante, si anume:

• excluderea femeilor din punctele de decizie; • acceptarea de catre femei a acestui fapt, si renuntarea acestora la dreptul international al

egalitatii intre sexe. Acest fapt este produsul slabei promovari a conceptului de egalitate a sanselor.

Probleme cheie in dezvoltarea rurala:

• Ponderea ridicata a populatiei din mediul rural 56,35% la nivelul anului 2006; • Ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura, reprezentand 47,61% din total populatie

ocupata - anul 2006; • Exploatarea agricola se face pe loturi reduse 1-3 ha; • Infrastructura de transport, de utilitati si comunicatii deficitara atat cantitativ cat si calitativ. • Rata ridicata a mortalitatii infantile in mediul rural.


92

6. TURISMUL

Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonelor montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor. In cele ce urmeaza este prezentata situatia indicatorilor economici ce caracterizeaza acest sector:

Situatia asupra capacitatii si activitatii de cazare turistica in 2000-2006

Regiunea

Capacitatea de Cazare

Sosiri (mii)

Din care

turisti straini

Innop-tari (mii)

Din care

turisti straini

Indici de utilizare a capacitatii

in functiune

(%)

Durata medie

de sedere (nopti/ turist)

Durata medie de sedere (nopti/ turist strain)

Existenta

(locuri)*

In functiune

(mii locuri-zile)

2000

Romania 280.005 50.197 4.920 17.647 35,2 3,59 Nord-Est 17.745 4.624 543 1.468 31,7 2,70

2001

Romania 277.047 51.882 4.875 18.122 34,9 3,71

Nord-Est 16.971 4.651 535 1.406 30,2 2,62

2002

Romania 272.596 50.752 4.847 17.277 34,0 3,56

Nord-Est 17.269 4.615 535 1.332 28,9 2,48

2003

Romania 273.614 51.632 5.056 17.845 34,6 3,52

Nord-Est 17.965 4.963 553 1.450 29,2 2,62

2004

Romania 275.941 53.988 5.638 1.359 18.500 3.333 34,3 3,28 2,45

Nord-Est 17.183 5.049 618 111 1.489 214 29,5 2,41 1,93

2005

Romania 283.194 54.978 5.805 1.429 18.372 3.464 33,4 3,16 2,42 Nord-Est 18.718 5.284 621 109 1.435 207 27,2 2,31 1,90

2006

Romania 287.158 56.500 6.216 1.380 18.992 3.242 33,6 3,06 2,35

Nord-Est 18.968 5.529 678 98 1.599 191 28,9 2,36 1,95 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 2001-2007 Publicatii INS 2005, 2006* la 31.07

Se observa ca in Regiunea Nord-Est indicele de utilizare a capacitatii in functiune a scazut de la 31,7% in anul 2000, la 28,9% in 2006. Durata medie de sedere pe turist la nivelul anului 2006 este de 2,36 nopti/turist, insa valorile sunt inferioare atat valorii nationale cat si din celelalte regiuni, cu exceptia regiunii Bucuresti –Ilfov ce inregistreaza cea mai mica valoare a indicatorului de numai 1,85 nopti/turist. Desi modernizarea capacitatilor de cazare, trecute in proprietate privata s-a realizat intr-un procent mai mare de 90%, punerea in valoare a zonelor cu potential turistic si a bazelor de tratament printr-o activitate promotionala adecvata cat si serviciile oferite turistilor au fost la un nivel scazut, fapt ce a determinat existenta atat a unei durate medii de sedere inferioara celorlalte regiuni, cat si a unui indice de utilizare a capacitatii de cazare foarte redus.


93

In graficul prezentat mai jos este reprezentata evolutia capacitatii de cazare existente (nr. locuri) in Regiunea Nord Est, structurata pe judete, in perioada 2001- 2006.


Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca avem in vedere conditiile de relief deosebit de favorabile pentru turism, precum si spiritul antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet, la polul opus fiind judetele Botosani si Vaslui.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare, 2000-2006

Unitate teritoriala Total Hote-

luri Ha-nuri Cabane Camping Vile

Tabere de

elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agro-

turistice

2000 Total 3.121 943 23 161 140 1.066 172 361 240

Nord-Est 250 81 2 13 17 38 21 46 28

2001 Total 3.266 968 18 158 132 1.016 168 437 343

Nord-Est 262 81 2 13 16 38 21 52 32

2002 Total 3.338 974 16 140 129 928 168 492 461

Nord-Est 295 81 1 13 16 35 21 65 53

2003 Total 3.569 1.029 16 138 134 941 157 594 515

Nord-Est 310 86 1 14 16 35 18 67 61

2004 Total 3.900 1.077 15 132 125 970 157 461 892

Nord-Est 342 88 - 12 15 37 18 50 109

2005 Total 4226 1.154 11 113 124 1.021 151 597 956

Nord-Est 402 90 - 11 17 47 17 68 134

2006 Total 4710 1.220 9 116 121 1.040 128 702 1.259

Nord-Est 435 88 - 10 11 35 16 76 177 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 2001-2007

Regiunea se situeaza cu putin sub media pe tara la aproape toate tipurile de unitati turistice, insa la o analiza mai atenta a datelor din tabele si daca luam in consideratie si faptul ca regiunea Sud-Est se constituie intr-un caz particular fata de celelalte regiuni (datorita litoralului romanesc care detine cea mai mare capacitate turistica), se poate constata faptul ca regiunea se situeaza in jurul mediei pe tara si putin peste. Se remarca in intervalul 2000-2006 o crestere a numarului de pensiuni turistice si agroturistice, in timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare sau o usoara scadere.


94

Activitatea de turism poate fi structurata astfel: Turismul cultural, de cunoastere si de informare sustinut de valorile istorice si de arhitectura. In cadrul acestuia pot fi incluse:

• turismul muzeistic sustinut de un numar insemnat de muzee (arta, istorie, etnografie si folclor, tehnica etc.), case memoriale ce au apartinut unor oameni de cultura, arta, stiinta insemnati; cetati de scaun, curti domnesti etc. Mentionam:

o Casa Rosetti-Tescanu (jud. Bacau) inaltata in 1898 de familia Tescanu este cea in care a locuit marele muzician George Enescu (in acest asezamant a fost creata opera Oedip).

o Casa memoriala „Mihai Eminescu” de la Ipotesti transformata in muzeu din 1950 detine obiecte de mobilier si alte obiecte vechi care au apartinut familiei.

o Muzeul memorial „George Enescu” din Dorohoi, in care sunt expuse obiectele personale ale marelui artist.

o Palatul Culturii din Iasi inaltat in perioada 1906-1925 este asezat pe ruinele curtii domnesti medievale. Palatul adaposteste patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Stiintei si Tehnicii.

o Palatul Roznovanu construit in stil neoclasic vienez unde este astazi sediul Primariei Iasi. o Teatrul National „Vasile Alecsandri” construit in perioada 1894-1896 este bogat

ornamentat in stil baroc, avand una dintre cele mai frumoase sali de spectacole din tara cu o capacitate de peste 1.000 locuri.

o Universitatea veche din Iasi este un fost palat care a servit drept curte domneasca si a functionat prima pinoteca din tara.

o Universitatea din Copou este renumita prin monumentalul hol de marmura, cunoscut sub numele de „Sala pasilor pierduti”, decorat cu picturi in fresca realizate de Sabin Balasa.

o Biblioteca Centrala Universitara din Iasi – este un edificiu cu coloane dorice si cupola, dominand poalele Copoului.

o Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi cladiri civile ale orasului Suceava si adaposteste sectia de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean Suceava.

o Cetatea de Scaun a Sucevei construita in timpul domniei lui Petru I Musatinul are in apropriere muzeul Satului Bucovinean, amenajat in aer liber si care contine o valoroasa colectie de constructii traditionale din sec XVII-XX.

o Casa memoriala „Ion Creanga” din satul Humulesti (Neamt) contine o serie de obiecte personale ale marelui povestitor.

o Cetatea Neamtului, construita de Petru I Musatinul intre 1374-1391 a rezistat de-a lungul timpurilor asediilor armatelor austro-ungare si poloneze.

o Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca (Suceava) format din trei obiective: mormantul marelui muzician, Casa Memoriala si Muzeul Ciprian Porumbescu.

o Muzeul memorial „Emil Racovita” din Suranesti (Vaslui) este format din casa in care s-a nascut marele explorator si contine documentele acestuia din anii de scoala si corespondenta tinuta cu diferite personalitati.

o Muzeul Vasile Parvan din Barlad, aflat in cladirea fostei Prefecturi, ridicata in stil neoclasic de arhitecti italieni in 1899. Muzeul cuprinde trei sectii: de arta, stiintele naturii si istorie.

o Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" din Vaslui cuprinde sectii de arheologie, istorie medievala si contemporana, etnografie, arta plastica, precum si un salon al umorului "Constantin Tanase" - denumit astfel in memoria intemeietorului teatrului romanesc de revista.

o Muzeul satesc "Tacuta", infiintat in 1986, are sectii de arheologie, etnografie, arta populara si, lucru mai rar pentru un muzeu satesc, colectii bogate de arta plastica, de obiecte rare si de 400 de carti cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice in tara.

o Muzeul satesc de la Vetrisoaia – cu exponate etnografice si istorice. o Muzeul de Istorie Dimitrie Cantemir unde se gaseste colectia de arheologie cu piese din

paleolitic pana in perioada medievala, colectii etnografice, colectia de arta plastica: Gheorghe Tattarescu, Dan Hatmanu, Octavian Angheluta.

• turismul etnografic legat de manifestari cu caracter popular (precum Festivalul National

"Trandafir de la Moldova" de la Strunga, Iasi, festivalul "Datini si obiceiuri de iarna" din Iasi, targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalul international de folclor


95

”Ceahlaul” (Neamt); Festivalul international de folclor “Arcanul” (Suceava); Festivalul international “Hora din batrani” (Vaslui);

• turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Festivalul international de arta plastica Tescani (Bacau), Festivalul de umor de la Vaslui.

Turism religios - Numarul mare de biserici si manastiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Dintre acestea amintim :

• judetul Bacau: Biserica si Curtea Domneasca (1491) din mun. Bacau, Manastirea Rachitoasa, Biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri si pandantive specifice stilului moldovenesc construita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Casin, Manastirea Tazlau „Nasterea Maicii Domnului”, construita in timpul lui Stefan cel Mare in 1496;

• judetul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari de elemente gotice cu bizantine), biserica Sfantul Gheorghe si Uspenia, complexul manastiresc de la Vorona format din trei biserici, alacatuind o importanta zona folclorica, manastirea Cosula renumita pentru picturile in ulei din interior si cele din exterior.

• municipiul Iasi si imprejurimile (Manastirea Galata, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, Manastirea Piatra Sfanta, Manastirea Hlincea, Manastirea Dobrovat, Manastirea Hadambu).

• judetul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscuta sub numele „Inaltarea Domnului” ridicata in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestit lacas de cultura, Manastirea Agapia a fost pictata in 1858 de Nicolae Grigorescu si cuprinde un muzeu cu piese de arta religioasa din sec. XVI-XIX, Manastirea Varatec construita in 1785 de maica Olimpiada are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas, Manastirea Secu ce adaposteste mormantul lui Nestor Ureche, Manastirea Sihastria ce este o veche vatra de calugari isihasti, Schitul Sihla, Biserica Manastirii Horaita cu o forma mai putin obisnuita are un acoperis ce contine opt turle, Manastirea Bistrita unde se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun.

• judetul Suceava (Manastirea Voronet, ctitorita de Stefan cel Mare in 1488, are pictura interioara ce dateaza din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturii exterioare realizata pe un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume „albastru de Voronet”, Biserica Humor cunoscuta si sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciata pentru pictura sa exterioara ce infatiseaza Judecata de Apoi, Manastirea Moldovita ridicata de Petru Rares dupa 1532 este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 m, de asemenea, renumita pentru pictura exterioara, Manastirea Sucevita ce dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificatii dintre manastirile moldovenesti si este cunoscuta ca „testamentul” picturii exterioare moldovenesti, aceasta fiind realizata pe sapte registre suprapuse, Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin proportiile sale cu o inaltime exagerat de mare fata de latimea sa, existand propriu-zis doua biserici suprapuse delimitate de braul torsada. La manastirea Putna unde se afla mormantul lui Stefan cel Mare, zidita intre 1466 si 1470 cu intentia de a deveni necropola a dinastiei. Biserica a fost inclusa pe lista monumentelor UNESCO.

• judetul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este un edificiu cu plan triconc, cu fatadele din piatra aparenta, Biserica Episcopala Sfintii Petru si Pavel ce contine picturi interioare realizate de Gheorghe Tattarescu, Manastirea Moreni, la 10 kilometri de Vaslui, adaposteste moastele sfintilor Tarahie, Prov si Andronic, aduse de la Ierusalim in 1996; Manastirea Floresti, ctitorita in anul 1590, este unul dintre cele mai importante asezaminte monahale din judet si are hramul Sf. Ilie, Biserica de lemn de la Parvesti, comuna Costesti – ridicata in sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictata in stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae – Golgofta din Ivanesti – construita din stejar, pe temelie de piatra; Schitul de lemn Sf. Voievozi, din Malinesti-Garceni, cu o turla zvelta si eleganta si aflandu-se intr-o zona care a cunoscut, dupa 1999, un reviriment al vietii monahale, aici fiind ridicate multe lacasuri noi de cult.

Turismul stiintific prin participari la sesiuni de comunicari stiintifice, colocvii, cursuri internationale (indeosebi in municipiul Iasi, Bacau, Suceava), stimulat si de existenta, pe de o parte, a rezervatiilor naturale si arheologice: rezervatiile floristice Stanca-Stefanesti, Ripiceni, rezervatia de tisa Tudora.


96

Turismul balneo-terapeutic

• izvoarele minerale din Slanic Moldova (ce dateaza din 1800) si Targu Ocna (Bacau), statiunile balneo-climaterice din municipiile Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei (Suceava), salina de la Targu Ocna-Bacau, statiunile balneoclimaterice Strunga si Nicolina (judetul Iasi);

• centrul balnear de la Ghermanesti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Husi, care capteaza apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate in apropiere.

Turismul de agrement – acest tip de turism este sustinut de frumuseti peisagistice:

• judetul Bacau: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine depresionare, valea si defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei cu salba de lacuri de acumulare. Totodata, se remarca urmatoarele rezervatii naturale: codrul secular de la Runc-Racova, rezervatia forestiera situata pe Paraul Alb.

• Judetul Botosani: rezervatia de la Stanca Costesti este caracterizata printr-o complexitate geologica si floristica; rezervatia naturala de tisa de pe Dealu Mare-Tudora.

• Judetul Iasi: rezervatia paleontologica de pe Dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea Lunga, unde este protejat salcamul galben, rezervatia floristica si faunistica „Fanatele de la Valea lui David”.

• Judetul Neamt: cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia forestiera „Codrii de Arama”, „Padurea de Argint”, parcul dendrologic de la Grumazesti, rezervatia de zimbri de la Vanatorii Neamtului, cascada Duruitoarea, rezervatiile paleontologice din imprejurimile orasului Piatra Neamt.

• Judetul Suceava: relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic aferent, stancile cu aspect ruiniform „12 Apostoli”, parcul national de 15.300 ha, relieful carstic si rezidual al masivului Rarau, padurea seculara de la Giumalau, defileul Bistritei Aurii, valea superioara a Moldovei, rezervatia naturala de la Radauti, rezervatia paleontologica si codrul secular de molidis de la Pojorata.

• Judetul Vaslui: rezervatiile forestiere de la: Balteni, Badeana, Seaca Movileni; rezervatia paleontologica de la Malusteni, rezervatia fosilifera Nisiparia Hulubat.

Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului, are mari posibilitati de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric. Infrastructura de turism – creare/modernizare/reabilitare

1. Complexul de agrement Piatra Neamt Complexul a fost reabilitat/modernizat prin finantare din programul PHARE CES 2000 si a fost inaugurat in anul 2006.

Complexul este situat la poalele muntelui Cernegura, la 250m in aval de barajul de la Piatra Neamţ, in lunca raului Bistriţa si are o suprafata de 9 ha, cuprinde: bazin olimpic, bazin pentru copii cu adancime sub 1 m, cabinet medical, patinoar natural, teren de fotbal cu gazon artificial, terenuri de tenis (standarde europene), terenuri de baschet, volei, handbal, instalatie de nocturna pentru terenurile de sport, pista pentru role si skateboard-uri, terase, restaurante, spatii de joaca pentru copii, scena pentru spectacole, video-proiectii, instalatii de sunet, lumini si efecte speciale, spatii de cazare, parcari auto si biciclete, Aventura Land,etc.


97

2. Ecologizarea si modernizarea zonelor de protectie a monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si national – Manastiri Suceava

Manastirile din judetul Suceava, desi au un un grad ridicat de atractivitate turistica, infrastructura de acces si facilitatile oferite in zona nu sunt dezvoltate corespunzator. In acest sens, au fost identificate 20 de obiective de interes cultural si religios ce ar putea fi integrate intr-un circuit turistic complex. Aceste obiective turistice nu beneficiaza de drumuri de acces adecvate si parcari bine dimensionate, grupuri sanitare moderne, canalizare si sisteme de epurare, precum si platforme de deseuri menajere.

Au fost selectate 13 manastiri pentru care proiectul - finantat din programul PHARE CES 2003, si cofinantat de Consiliul Judetean Suceava - isi propune sa rezolve aceste deficiente si anume: Manastirea Bogdana, Manastirea Dragormina, Manastirea Humor, Manastirea Probota, Manastirea Rasca, Manastirea Slatina, Manastirea Slatioara, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Voronet, Manastirea Arbore, Manastirea Patrauti, Manastirea Sf. Gheorghe.

3. Modernizarea zonei de agreement Parc “Magura”- Targu Ocna

Investitia este finantata din programul PHARE CES 2004 si este in faza de implementare. Valoarea totala a investitiei, este de apr. 4 milioane EUR. Proiectul, care se va derula pe o durata de 20 luni, prevede construirea unui centru de tratament balnear, un centru de informare turistica, reabilitarea centrului de izvoare apa minerala precum si a utilitatilor aferente activitatilor specifice zonei de agrement si lucrari de drumuri si poduri. Centru de tratament balnear cu o suprafata de 1.019 mp va cuprinde: baza de tratament cu spatiile de testare medicala, spatiile de fizioterapie, intretinere si recuperare precum si spatiile tehnice aferente; corpul social adaposteste grupurile sanitare pentru public si bateriile de dusuri si vestiare pentru utilizatorii piscinelor amplasate in incinta ansamblului si corpul tehnic va adaposti spatiile pentru instalatiile de tratare a apelor uzate, pompele si instalatiile de filtrare pentru apa piscinelor, centrala termica si un vestiar cu grup sanitar pentru personalul tehnic. Centru de informare turistica cu o suprafata de 510 mp va adaposti functiunile de indrumare si administrare pentru intregul areal turistic al Parcului Magura. Centru de izvoare ape minerale va oferi atat protectia ecologica acestora cat si conditiile tehnice de exploatare, stocare si distributie. Reabilitarea infrastructurii de utilitati vizeaza: reteaua de drumuri si alei de acces, retele de apa sarata pentru piscine(879m), retele de apa potabila (1732m) canalizare apa menajera si pluviala (6587m), retea de drenuri (366m) etc.


98

4. Reabilitarea monumentului istoric “Cetatea Neamtului” Scopul investitiei este cresterea atractivitatii monumentului, in scopul includerii sale intr-un circuit turistic national si international. Pentru realizarea proiectului se propun urmatoarele lucrari:

• modernizarea drumului de acces; • restaurarea intregului ansamblu arhitectonic; • iluminarea cailor de acces si a monumentului; • constructia de noi cladiri care sa satisfaca cerintele functionale impuse; • amenajarea celor 3 parcari existente in apropierea Cetatii; • alimentarea cu apa si canalizare; • demolarea constructiei existente la baza monumentului istoric.

Proiectul este finantat din programul PHARE CES 2004 si este in faza de implementare.

5. Telegondola si partia de schi Piatra Neamt

Investitia a fost realizata in intregime din fondurile Primariei Piatra Neamt. Statia de baza este in fata garii, la 323 m altitudine, iar statia de varf se afla pe Muntele Cozla, la 632 m altitudine. Lungimea traseului este de 1915 m, viteza de deplasare este de 6 m/s, ceea ce face ca timpul de parcurgere sa fie de aproximativ 5 minute.

Partia de schi de pe Cozla are o lungimea partiei de 965 m, lăţimea minimă - 20 m, inclinare medie a partiei = 27%, diferenţa de nivel - 260 m, altitudine plecare - 647 m, sosire - 387 m. Partia de schi are un telescaun cu o capacitate de 1200 de persoane/ora.

Probleme cheie turism

• Indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (28,90%) in comparatie cu alte regiuni si nivelul national (33,60%) – anul 2006;

• Cea mai redusa durata medie de sedere dintre toate regiunile (2,36 nopti per turist), inferioara valorii la nivel national (3,06 nopti per turist) - 2006.

• Cea mai redusa durata medie de sedere pentru turistii straini dintre toate regiunile (1,95 nopti per turist strain), inferioara valorii la nivel national (2,35 nopti per turist strain).


99

7. DISPARITATI INTRAREGIONALE Regiunea Nord - Est ocupa ultimul loc in tara in ce priveste PIBR/locuitor (72,3% din media nationala in anul 2003), fiind astfel regiunea cea mai putin dezvoltata din Romania.

Estimarea aproximativa a valorii adaugate brute reale la nivel judetean (miliarde lei preturi)

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

1998 Agricultura, mld. lei 1.700,9 1.448,7 1.775,1 1.240,1 2.364,3 1.219,9 Industrie, mld. Lei 5.793,3 839,5 2.341,8 1.838,8 1.650,3 1.112 Servicii, mld.lei 4.808,2 2.044,8 6.036,5 3.411,1 4.089,7 1.815,4 PIB judetean, mld.lei 13.500,3 4.813,4 11.280,5 7.205,4 8.972,3 4.613,5 PIB/loc(mii lei) 18.027,0 10.421,1 13616.0 12.321,1 12.570,1 9.942,2 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 136,0% 78,6% 102,7% 93,0% 94,8% 75,0%

1999 Agricultura, mld. lei 1.504,4 1.337,5 1.635,8 1.213,5 2.108,1 1.087,7 Industrie, mld. Lei 2.877,5 834,3 2.606,5 1.766,3 1.741,0 969,8 Servicii, mld.lei 4.726,0 2.023,2 6.137,2 3.202,0 3.923,6 1.787,8 PIB judetean, mld.lei 10.195,2 4.685,6 11.621,4 6.919,7 8.651,4 4.288,1 PIB/loc(mii lei) 13.579,5 10.120,6 13.944,8 11.813,6 12.096,0 9.221,5 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 111,7% 83,2% 114,7% 97,2% 99,5% 75,8%

2000 Agricultura, mld. lei 1.304,8 1.275,8 1.387,8 1.156,2 1.956,5 644,5 Industrie, mld. Lei 3.179,7 738,6 3.090,3 1.924,9 2.001,9 1.057,0 Servicii, mld.lei 4.545,9 1.878,7 5.869,5 3.139,9 3.638,0 1.648,0 PIB judetean, mld.lei 10.104,1 4.340,9 11.578,2 6.957,0 8.451,8 3.743,6 PIB/loc(mii lei) 13.422,7 9.359,3 13.837,1 11.867,3 11.784,0 8.021,1 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 113,6% 79,2% 117,1% 100,4% 99,7% 67,9%

2001 Agricultura, mld. lei 1.525,2 1.431,0 1.840,0 1.324,6 1.878,4 1.145,1 Industrie, mld. Lei 4.100,0 899,6 3.259,2 2.311,1 2.227,6 1.161,0 Servicii, mld.lei 4.718,7 1.769,1 6.046,8 3.099,4 3.944,9 1.691,9 PIB judetean, mld.lei 11.411,9 4.511,2 12.294,0 7.424,9 8.853,0 4.396,6 PIB/loc(mii lei) 15.119,3 9.692,3 14.598,7 12.639,2 12.310,6 9.396,5 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 118,5% 76,0% 114,5% 99,1% 96,5% 73,7%

2002 Agricultura, mld. lei 1.589,4 1.542,5 1.767,6 1.288,6 2.275,0 1.206,2 Industrie, mld. Lei 3.830,3 924,2 3.180,3 2.166,9 2.348,0 1.018,6 Servicii, mld.lei 5.722,7 1.996,2 6.346,2 3.286,8 4.346,1 1.804,6 PIB judetean, mld.lei 12.314,4 4.914,1 12.479,1 7.443,5 9.868,0 4.437,9 PIB/loc(mii lei) 17.427,2 10.851,8 15.275,9 13.423,4 14.333,9 9.752,5 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 124,4% 77,5% 109,1% 95,9% 102,4% 69,6%

2003 Agricultura, mld. lei 1.598,7 1.494,9 1.548,6 1.283,3 2.291,2 1.275,5 Industrie, mld. Lei 4.041,8 923,2 3.215,7 1.699,1 2.389,4 1.436,7 Servicii, mld.lei 6.258,6 2.443,2 7.798,2 3.895,0 4.880,8 2.132,0


100

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Conturi nationale regionale 1998-2005

PIBjud/loc. * S-a calculat prin formula: ---------------- . 100 PIBreg/loc.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Conturi nationale regionale 1998-2005

Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul anterior, se poate observa ca valoarea cea mai mare a PIB real/loc in 2005 se inregistreaza in judetul Bacau cu 1979,7 RON/loc, fiind urmat de judetul Iasi cu 1907.7 RON/loc. La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Suceava, Neamt, pe ultimele locuri situandu-se judetul Botosani cu 1233.5 RON/loc si Vaslui cu 1101.8 RON/loc.

PIB judetean, mld.lei 13.427,9 5.476,1 14.193,9 7.754,0 10.707,0 5.461,0 PIB/loc(mii lei) 18.521,1 11.883,2 17.394,4 13.549,9 15.175,4 11.764,7 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 123,4% 77,8% 110,05 94,6% 101,8% 70,2%

2004 Agricultura, mil. RON 154.0 129.4 177.12 131.0 209.7 145.3 Industrie, mil.RON 405.7 87.0 303.2 199.1 249.7 111.2 Servicii, mil.RON 662.2 246.8 840.4 449.7 529.8 231.6 PIB judetean, mil.RON 1370.5 519.5 1471.6 875.6 1110.9 547.1 PIB/loc(RON) 1895.7 1131.3 1791.0 1535.1 1575.2 1191.2 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 85.1% 54.6% 82.2% 71.1% 69.3% 52.9%

2005 Agricultura, mil. RON 125.2 120.4 150.45 113.2 170.4 99.1 Industrie, mil.RON 456.6 90.2 286.6 202.7 229.5 97.5 Servicii, mil.RON 681.4 289.0 930.0 467.9 578.7 251.9 PIB judetean, mil.RON 1432.4 567.3 1552.8 890.45 1110.0 507.7 PIB/loc(RON) 1979.7 1233.5 1907.7 1560.3 1572.7 1101.8 PIB pe locuitor-indice de disparitate * 83.4% 52.0% 80.4% 65.8% 66.3% 46.4%


101

Evolutia PIB judetean/loc in perioada analizata cunoaste aceeasi evolutie ca si PIB regional/loc, cu descrestere intre 1998-2000 si crestere din 2001.

Principalii indicatori de caracterizare socio-economica a judetelor din regiunea Nord-Est

INDICATORI Anul Judet


I. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE GENERALE

I.1. Ponderea populatiei totale judetene in populatia totala regionala la 1 iulie (%)

1999 19,6 12,1 21,8 15,3 18,7 12,1

2000 19,7 12,1 21,9 15,3 18,8 12,2

2001 20 12,1 22 15,3 19 12,2

2002 19,4 12,4 21,5 15,4 18,9 12,4

2003 19,3 12,3 21,8 15,2 18,8 12,4

2004 19,3 12,2 21,9 15,2 18,8 12,3

2005 19,4 12,3 21,8 15,3 18,9 12,3

2006 19,3 12,2 22,1 15,2 18,9 12,2

I.2. Ponderea populatiei urbane in total populatie a judetului la 1 iulie (%)

1999 50,2 39,7 50,3 40,6 35,6 43,2

2000 49,8 39,3 49,9 40,3 35,3 42,7

2001 49,6 39,2 50,1 40,2 35,1 42,6

2002 47,0 37,0 46,2 37,7 33,6 40,1

2003 46,8 36,7 46,7 37,3 33,4 40,0

2004 46,4 41,6 46,9 38,6 43,4 41,3

2005 46,2 41,8 46,2 38,6 43,3 41,6

2006 46,0 41,7 47,9 38,4 43,3 41,4

I.3. Rata mortalitatii infantile (la 1000 nou-nascuti vii)

1999 22 20,3 21,6 21,5 15,7 25,3

2000 28,3 26,8 22,5 23,9 16,7 21,2

2001 21,9 27,4 25,5 23,3 17,4 21,8

2002 20,4 21,7 21,3 20,8 17,3 23,2

2003 23,0 20,3 19,2 19,1 16,8 23,5

2004 16,9 15,9 10,9 12,9 16,5 18,4

2005 9,4 17,9 9,7 12,9 17,3 19,4

2006 10,2 14,2 8,2 11,4 13,4 17,4

I.4. Durata medie a vietii in perioada 1998-2001 (ani) 70,58 70,45 71,33 71,11 72,26 71,13

Durata medie a vietii in perioada 2000-2002 (ani) 70,35 70,33 71,4 71,18 72,55 71,05





II. FORTA DE MUNCA

II.1. Ponderea populatiei active civile din populatia totala la sfarsitul anului (%)

1999 32 37,8 37,1 37,3 38,2 35,8

2000 33,2 37,8 38 38,3 38,1 35,9

2001 33,5 36,9 37,6 38 37,7 35,4

2002 32,3 34,7 37,6 35,8 36,0 32,0

2003 32,3 33,5 36,5 35,4 35,5 32,3

2004 31,1 33,1 35,3 34,9 34,4 31,1

2005 31,1 33,3 36,4 35,2 34,5 31,9


102



2006 31,1 33,1 35,4 34,5 33,9 31,5

II.2. Ponderea populatiei ocupate in agricultura si silvicultura din total populatie ocupata in economie (%)

1999 39,4 60,1 42,9 53,3 55,2 57,7

2000 39 62,2 43 53,8 57,7 59,5

2001 37,6 61,8 42,6 53,1 56,7 52,4

2002 34,9 56,8 38,1 49,5 52,0 56,5

2003 33,5 56,1 36,8 48,2 50,3 53,5

2004 31,6 52,4 34,6 45,0 47,6 51,6

2005 32,5 52,8 34,6 45,1 48,0 51,6

2006 30,6 50.4 33.3 43,6 45,9 49,0

II.3. Ponderea populatiei ocupate in industrie din total populatie ocupata in economie (%)

1999 27,9 15,8 20,7 20,1 17,2 20,5

2000 26,4 14,1 20,7 18,3 15,4 17,8

2001 28 15,2 20,3 20,3 15,8 18,2

2002 28,4 17,2 23,5 21,6 18,4 20,2

2003 28,5 15,7 22,5 20,6 18,6 21,0

2004 27,5 16,5 21,1 20,0 18,3 21,0

2005 26,2 15,1 18,8 19,4 16,8 18,7

2006 24,7 15,8 18,1 18,6 16,8 19,2

II.4. Ponderea populatiei ocupate in constructii din total populatie ocupata in economie (%)

1999 5 1,5 3,9 2,6 2,5 1,9

2000 4,8 2,2 4,1 3,2 3 1,8

2001 5,3 1,5 4 2,9 2,2 1,5

2002 6,2 2,0 4,4 3,2 2,3 1,8

2003 6,4 2,5 4,8 3,5 2,8 2,4

2004 6,5 2,6 4,5 3,9 3,2 5,4

2005 6,0 2,8 6 4 2,6 2,8

2006 7,4 3,4 6,4 4.2 3,4 2,8

II.5. Ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor din total populatie ocupata in economie (%)

1999 27,7 22,6 32,5 24 25,1 19,9

2000 29,8 21,5 32,2 24,7 23,9 20,9

2001 29,1 21,5 33,1 23,7 25,3 27,9

2002 28,4 22,4 31,9 24,7 25,7 20,4

2003 29,5 23,7 33,4 26,7 26,0 21,3

2004 31,6 25,6 36,6 29,8 28,0 23,2

2005 32,4 26,2 37,2 30,4 32,1 25,6

2006 34,7 28,3 38,9 32,3 31,6 27,5

II.6. Numar persoane ocupate in cercetare-dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile

1999 87,6 17,5 233,1 61,1 35,9 37,2

2002 23,4 3,4 61,9 5,3 19,9 4,4

2003 22,6 3,7 49,1 11,3 20,4 9,0

2004 26,2 3,6 57,6 12,5 20,0 8,0

2005 23,6 3,7 78,7 9,2 21,2 6,2

2006 23,5 3,7 79,8 9,7 21,5 6,3

II.7. Castigul salarial nominal mediu net 1999 151 118 134 127 123 126


103



lunar, RON/salariat 2000 204 171 186 176 177 181

2001 293 243 268 248 252 248

2002 387 306 338 328 322 331

2003 480 401 438 390 425 413

2004 587 494 571 503 527 501

2005 718 618 703 603 639 608

2006 845 715 792 710 726 717

III. SOMAJ

III.1. Rata somajului la 31 decembrie (%)

1999 13,2 17,7 12,3 17,8 13,5 17,5

2000 9,5 16,7 10,9 16,6 12,2 15,4

2001 8,2 11,8 9,4 14,1 8,6 13,3

2002 9,4 11,0 9,7 10,7 10,3 15,9

2003 7,1 9,7 9,5 8,2 8,1 12,3

2004 7,0 8,0 7,1 7,2 7,8 11,0

2005 6,3 6,2 7,2 5,6 6,0 10,1

2006 5,8 5,4 6,5 4,9 4,7 11,3

III.2. Rata somajului feminin la 31 decembrie (%)

1999 12,7 15,3 11,7 17,4 14,3 14,9

2000 8,4 14,1 10,1 16,9 12,4 12,8

2001 7,9 8,9 9,2 13,5 8,4 10

2002 8,7 8,6 9,7 10,1 9,8 11,4

2003 7,1 6,9 7,3 6,9 8,0 9,1

2004 5,7 5,4 5,1 5,7 6,8 8,4

2005 4,9 4,3 5,4 4,6 5,2 7,1

2006 5,0 3,7 4,8 4,2 4,2 7,9

III.3. Ponderea somerilor neindemnizati din total someri inregistrati la 31 decembrie (%)

1999 7,3 34,6 31,4 40 36,6 16,2

2000 12,7 42,1 32,5 50,2 36,1 12,2

2001 20,1 29,1 39,7 42,1 28,2 11

2002 60,3 68,8 67,3 62,1 70,7 56,9

2003 48,8 69,9 67,7 67,7 75,5 62,1

2004 62,8 75,3 73,2 71,1 73,9 57,7

2005 55,8 65,3 72,5 62,3 60,7 59,2

2006 53,6 76,9 78,7 66,7 53,2 69,3

IV PROTECTIE SOCIALA

IV.1. Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor, RON

1999 36.805.400 14.372.300 19.471.400 21.930.700 18.508.000 20.099.000

2000 29.300.500 14.075.500 22.382.800 18.995.900 18.554.800 17.012.100

2001 30.523.500 14.421.600 21.668.100 23.789.300 19.564.400 21.187.500

2002 32.994.300 18.244.600 25.509.700 29.322.100 22.515.300 33.120.200

2003 37.155.200 19.404.800 36.146.100 26.458.500 25.049.900 36.926.600

2004 40.867.600 20.297.500 41.621.900 32.966.400 29.545.300 34.829.700

2005 38.013.836 23.432.505 43.408.958 31.794.983 34.597.853 32.017.982


104



2006 42.519.069 23.818.245 46.870.710 32.074.954 37.661.233 33.972.629

IV.2. Numarul mediu al pensionarilor

2002 135.065 71.346 127.755 111.648 130.616 75.105

2003 136.400 72.964 130.360 112.545 133.216 76.751

2004 137.264 73.837 132.525 113.114 134.622 77.953

2005 137.753 74.157 134.157 113.278 136.274 78.654

2006 138.358 74.489 135.799 113.868 137.828 78.961

IV.3. Pensia medie lunara, RON/persoana

2002 165 137 164 155 151 142

2003 189 156 186 179 173 160

2004 234 191 231 223 214 197

2005 267 219 265 255 244 225

2006 309 254 309 294 280 260

IV.4. Capacitate cantine de ajutor social, locuri

1999 1.620 2.125 2.388 425 3.062 1.850

2000 355 2.370 1.865 730 3.195 1.990

2001 1.226 275 2.938 697 3.260 2.300

2002 1.220 434 887 708 3.890 1.750

2003 620 654 250 530 3.903 2.100

2004 370 1.200 300 610 2.149 1.800

2005 120 1.200 300 510 1.746 1.850

2006 250 450 300 560 2.260 1.370

V ASISTENTA MEDICALA

V.1. Nr. locuitori/medic

1999 845 824 291 846 1240 1047

2002 795 838 333 821 866 1008

2003 839 861 324 801 876 1054

2004 790 836 264 765 834 985

2005 754 866 305 777 822 989

2006 774 843 326 785 827 1005

V.2. Nr. locuitori/asistent medical

1999 252 216 151 219 309 214

2002 242 200 151 251 255 248

2003 250 204 160 237 275 256

2004 243 178 134 213 251 227

2005 221 177 148 218 224 226

2006 217 165 137 212 227 223

V.3. Nr. paturi de spital/1000 locuitori

1999 5,1 7,9 9,7 5,6 6,2 6,8

2002 5.1 7.3 9.8 5.2 5.3 6.4

2003 4,4 5,7 8,5 4,6 4,9 5,7

2004 4,4 5,7 8,4 5,0 4,8 5,5

2005 4,5 5.8 8,4 5,0 4,9 5,5

2006 4,6 5,7 8,3 5,0 4,9 5,6

V.4. Nr. Internati in spitale

2004 130299 106897 254501 104610 123564 104153

2005 136282 102797 242678 108079 124922 105153

2006 132100 102849 236147 111129 120334 102547

V.5. Durata medie de spitalizare, zile 2004 7,73 7,78 8,28 8,16 7,81 7,78


105



2005 7,14 7,82 9,50 8,37 7,68 7,84

2006 7,23 7,59 8,11 7,88 7,72 7,60

VI. EDUCATIE

VI.1. Populatia scolara, nr

1999-2000 152.625 91.533 210.739 111.672 150.137 94.412

2000-2001 151.554 90.263 214.250 109.417 149.692 93.099

2001-2002 150.681 89.280 219.139 108.994 149.886 92.729

2002-2003 148.503 88.693 220.020 105.570 148.232 91.127

2003-2004 146.281 88.961 220.782 103.668 149.851 92.180

2004-2005 141.636 87.230 219.358 101.187 148.120 91.891

2005-2006 137.697 85.314 214.876 97.410 146.018 90.027

2006-2007 134.218 83.410 211.772 94.271 145.092 87.931

VI.2. Nr. gradinite

1999-2000 495 362 469 350 472 384

2000-2001 89 357 456 81 65 372

2001-2002 96 356 466 71 63 377

2002-2003 88 355 459 33 65 384

2003-2004 72 359 457 28 65 390

2004-2005 71 359 61 30 65 399

2005-2006 71 43 60 27 34 21

2006-2007 42 30 62 9 27 21

VI.3. Nr. Unitati scolare in invatamantul primar si gimnazial

1999-2000 545 375 488 386 480 433

2000-2001 538 373 479 374 383 424

2001-2002 537 372 478 370 379 424

2002-2003 531 371 473 356 379 426

2003-2004 276 198 472 183 252 282

2004-2005 275 198 235 182 251 178

2005-2006 261 198 234 166 156 125

2006-2007 199 113 233 119 122 75

VI.4. Nr. Unitati scolare in invatamantul liceal

1999-2000 30 26 40 28 34 17

2000-2001 32 27 44 30 37 17

2001-2002 32 26 44 30 39 18

2002-2003 32 27 48 32 40 18

2003-2004 32 27 49 32 42 18

2004-2005 33 27 51 32 44 18

2005-2006 33 27 51 32 44 18

2006-2007 33 27 53 33 42 18

VI.5. Nr. Unitati scolare in invatamantul profesional

1999-2000 8 1 5 6 3 4

2000-2001 8 1 5 7 3 4

2001-2002 9 1 5 7 2 4

2002-2003 9 1 4 5 5 4

2003-2004 9 1 4 4 4 3

2004-2005 8 1 3 4 3 3

2005-2006 22 1 3 4 4 3


106



2006-2007 29 1 1 4 37 3

VI.6. Rata abandonului scolar in invatamantul profesional si de ucenici, %

2003-2004 7,2 5,8 5,1 4,9 8,0 4,7

2004-2005 7,0 5,0 3,6 5,0 7,1 6,2

2005-2006 8,2 8,5 5,5 5,7 7,5 10,0

VII. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT SI UTILITATI

VII.1. Densitatea drumurilor publice la 100 kmp de teritoriu la 31 decembrie (%)

1999 34,8 39,2 42,7 30,6 27,2 39,5

2000 37,1 42,3 43,2 30,7 28,8 40,3

2001 37,1 42,4 43,3 30,7 28,8 40,3

2002 37,1 42,5 43,5 30,8 29,0 40,3

2003 37,0 42,3 43,0 30,6 29,0 40,2

2004 37,1 42,3 43,0 30,6 29,0 40,8

2005 37,1 42,5 43,0 30,6 29,0 40,8

2006 37,1 42,5 43,0 31,2 29,0 41,0

2007 37.1 42.6 43.6 31.3 29.5 41.0

VII.2. Ponderea drumurilor publice modernizate in total drumuri publice la 31 decembrie (%)

1999 21,5 17,9 17,7 24,9 28,9 16,1

2000 21,3 18,1 17,3 25 28,3 25,8

2001 23,1 17,9 17,5 25 29 25,8

2002 23,8 16,8 17,4 24,9 29,9 26,3

2003 23,7 17,0 17,7 24,8 31,1 26,2

2004 23,6 16,6 17,6 25,2 35,3 25,8

2005 25,8 16,6 17,6 25,3 37,0 26,8

2006 26,4 17,4 17,6 25,8 41,2 26,8

2007 26.4 17.6 16.7 25.3 41.5 26.6

VII.3. Ponderea localitatilor care au retea de apa potabila (%) Nota: localitati=orase, municipii, comune

1999 32,2 91,6 29,2 100,0 46,9 100,0

2000 62,1 91,6 31,5 100,0 45,9 93,3

2001 68,9 91,6 31,5 100,0 46,9 97,3

2002 70,1 94,4 43,8 100,0 47,5 98,6

2003 71,2 89,4 49,4 100,0 47,6 100,0

2004 71,5 63,6 41,8 53,0 35,7 53,9

2005 72,0 64,1 48,9 54,2 38,9 55,8

2006 76,3 66,7 51,0 60,2 38,9 55,8

VII.4. Ponderea localitatilor care au retea de canalizare la 31 decembrie (%) Nota: localitati=orase, municipii, comune

1999 29,9 26,4 13,5 17,6 28,6 16

2000 52,9 26,4 13,5 17,6 28,6 15

2001 55,2 26,4 13,5 17,6 28,6 15

2002 55,2 25,0 13,5 17,6 27,7 14,7

2003 55,1 21,0 13,5 16,8 28,0 17,1

2004 55,6 18,1 12,2 16,0 25,0 12,7

2005 54,8 19,2 13,2 16,9 26,6 12,8

2006 55,9 19,2 14,3 16,9 29,2 12,8

VIII. TURISM

VIII.1. Nr. Structuri de primire turistica 1999 45 6 49 42 111 11

2000 38 7 49 55 93 8


107



2001 37 7 51 63 96 8

2002 39 7 58 64 119 8

2003 37 7 60 76 122 8

2004 40 10 63 78 143 8

2005 41 11 68 94 179 9

2006 38 11 54 103 220 9

VIII.2. Nr. Turisti, mii

1999 141 34 122 89 154 29

2000 127 39 101 92 153 31

2001 119 39 105 99 151 22

2002 110 33 110 97 162 23

2003 109 27 122 111 162 22

2004 114 27 134 129 187 28

2005 122 26 138 117 192 27

2006 118 26 153 141 211 29

VIII.3. Rata medie de sedere (nopti/turist)

1999 3,05 2,85 2,45 1,62 2,75 1,59

2000 3,05 2,49 2,86 1,86 3,14 1,42

2001 3,32 2,51 2,46 1,59 3,05 1,68

2002 3,73 2,03 2,32 1,64 2,51 1,48

2003 3,77 2,22 2,15 2,31 2,61 1,77

2004 3,24 2,07 2,08 2,33 2,31 1,89

2005 2,88 1,81 2,10 2,27 2,27 1,74

2006 3,10 1,96 2,13 2,18 2,37 1,69

IX. CULTURA SI COMUNICATII

IX.1. Nr abonamente radio/1000 locuitori

2000 142,9 74,1 123,1 87,9 66,2 60,6

2002 96,8 46,9 126,3 67,0 50,2 42,8

2003 323,2 235,1 237,7 265,1 230,9 204,8

2004 251,8 159,3 207,0 219,8 194,7 175,3

2005 244,9 159,0 204,9 217,4 191,8 173,7

2006 228,9 142,9 187,0 205,7 176,9 166,6

IX.2. Nr abonamente TV/1000 locuitori

2000 96,5 101,7 110,4 119,6 92,3 126,6

2002 105,0 106,2 110,0 99,8 88,3 121,4

2003 180,3 199,4 249,7 269,5 236,2 141,1

2004 269,5 188,8 232,3 241,3 208,3 182,9

2005 258,4 179,0 219,9 232,7 203,1 192,0

2006 246,9 165,6 208,4 218,3 193,1 188,1

IX.3. Nr. cititori abonati la biblioteci publice/1000 locuitori

1999 241,1 224,6 334,8 230,5 257,3 266,7

2002 89,3 108,0 101,8 90,3 104,6 111,8

2003 78,6 110,6 117,6 92,6 110,5 112,0

2004 70,5 91,4 105,8 89,4 116,2 102,3

2005 66,4 102,4 97,2 85,9 102,1 91,3

2006 74,9 103,0 86,2 88,2 100,7 188.6

2007 72,1 107,6 84,6 89,0 99,3 104,0


108



IX.4. Nr. volume imprumutate din biblioteci publice/1000 locuitori

1999 2.975,6 4.298,3 7.048,3 3.610,3 3501,0 3.997,8

2002 1.465,8 1.988,2 2.153,1 2.207,4 1.744,8 2.531,4

2003 1.357,2 2.261,1 1.926,4 2.376,5 1.853,8 2.339,5

2004 1.408,0 2.003,5 1.860,9 2.352,8 1.754,1 2.160,0

2005 1.125,0 2.250,5 1.635,9 2.349,1 1.475,2 1.678,3

2006 1.123,4 2.304,8 1.567,9 2.481,5 1.648,2 2.304,8

2007 1.072,9 2.347,7 1.343,4 2.549,8 1.525,5 2.383,4

X. INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII

X.1 Numarul IMM-uri si microintreprinderi la 1000 locuitori, in anul 2005 14,0 8,4 16,7 14,5 12,7 9,2

X.2. Ponderea IMM –uri si microintreprinderi in total IMM si microintreprinderi pe ramuri ale economiei in anul 2005:

X.2.1. Industrie prelucratoare(%) 12,9 17,3 12,0 19,4 17,6 15,6

X.2.2. Constructii (%) 6,4 5,6 5,6 5,8 5,3 5,0

X.2.3. Comert (%) 54,1 50,3 51,4 47,5 53,2 56,2

X.2.4. Alte servicii (%) 25,6 24,9 29,9 27,1 24,8 22,3

Sursa datelor: Anuare Statistice ale Romaniei

Caracteristici demografice Se constata ca cel mai populat judet este Iasi, in timp ce, cel mai putin populate sunt judetele Botosani si Vaslui, cauza principala fiind migratia dinspre zonele slab dezvoltate catre cele dezvoltate. Ca evolutie, in perioada 2000-2006, toate judetele au suferit o scadere a numarului populatiei. Regiunea Nord-Est are o ponderea ridicata a populatiei rurale (56,35%) fata de valoarea nationala (44,8%)- 2006. Aceeasi situatie se inregistreaza la nivelul tuturor judetelor regiunii. Cu atat mai mult cu cat in judetul Neamt populatia rurala ajunge la o pondere de 61,6%, in timp ce la polul opus se afla judetele Iasi (52,1%) si Bacau (54%). Daca in judetul Bacau populatia urbana se concentreaza in municipiul Bacau si celelalte 7 orase, in judetul Iasi aceasta este concentrata in principal in resedinta de judet Iasi (38,43% din totalul populatiei - 2006). Ca evolutie, este ingrijoratoare cresterea populatiei in intervalul 2000-2006 in mediul rural in toate cele sase judete in detrimentul celei urbane, fapt ce evidentiaza migratia urban–rural ce are loc in ultima perioada. Judetul cu cea mai mare rata a mortalitatii infantile este Vaslui (17,4‰ in anul 2006) este superioara atat valorii la nivel regiune cat si celei nationale. Ca evolutie, se constata o scadere a ratei mortalitatii infantile in judetele regiunii. Durata medie de viata este de 72,39 ani la nivel regional, apropiata de media nationala (72,22 ani). La nivel judetean durata medie de viata este apropiata valorii inregistrate la nivel national. Resursele de munca si ocuparea fortei de munca Ponderea populatiei ocupate in populatia totala a regiunii inregistreaza o evolutie contradictorie, inregistrand o crestere pana in 2000, o scadere in intervalul 2000-2002, o crestere in 2003-2005 si o scadere in anul 2006. In anul 2006 predomina ponderea populatiei ocupate in agricultura si silvicultura la nivel regional (40,7%), superioara celei nationale. La nivel judetean, cel mai mare nivel al indicatorului respectiv il detin judetele Botosani (50,4%) si Vaslui (49%). La polul opus, cea mai mica pondere a populatiei ocupate in agricultura si silvicultura o are judetul Bacau (30,6%). Evolutiv, doar in judetul Bacau se constata o scadere a populatiei ocupate in agricultura, in timp ce in celelalte judete are loc o evolutie oscilanta. In industrie cea mai mare pondere a populatiei ocupate se inregistreaza in judetul Bacau (24,7%) si Vaslui (19,2%). De remarcat ca in toate judetele evolutia a fost oscilanta in perioada de analiza.


109

In sfera constructiilor se remarca judetul Bacau (7,4%), la polul opus situandu-se judetul Vaslui (2,8%). In servicii, doar judetul Iasi (38,9%) este la o valoare apropiata de cea nationala, celelalte inregistrand valori inferioare acesteia. In cercetare si dezvoltare, asa cum era de asteptat lider este judetul Iasi, cu o pondere de 79,8 salariati la 10.000 de persoane ocupate civile. Somajul In 2006 somajul inregistreaza, in general, valori superioare ratei la nivel national (5,2%). Judetele Neamt si Suceava au valori sub media nationala, respectiv 4,7% si 4,9%, in timp ce judetul Vaslui (11,3%) inregistreaza o valoare alarmant de ridicata. De asemenea, se constata o scadere a somajului in perioada 2003-2006, cu exceptia judetului Vaslui unde evolutia este oscilanta in perioada 2004-2006. Totodata, se observa ca rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului in toate judetele regiunii. Infrastructura de transport si utilitati Privind ponderea drumurilor publice modernizate in total drumuri publice, judetele Suceava si Vaslui au cele mai ridicate valori, 41,5% (superioara ponderii la nivel national) si respectiv 26,6%, in timp ce in Botosani si Iasi cele mai mici, 17,6%, respectiv 16.7% (2007). In cea ce priveste ponderea localitatilor (municipii, orase, comune) conectate la reteaua de apa potabila si canalizare, conduce detasat judetul Bacau, urmat de judetul Botosani la apa potabila si judetul Suceava la canalizare, judet care pe de alta parte este pe ultimul loc in cea ce priveste ponderea localitatilor conectate la apa potabila. Sectorul IMM-urilor Privind numarul de IMM-uri si microintreprinderi la mia de locuitori, toate judetele regiunii inregistreaza in anul 2005, valori inferioare celei corespondentului national (21,7/1000). Judetele Botosani si Vaslui au cele mai scazute valori de 8,4/1000, respectiv 9,2/1000. Privind structura sectoriala a acestora in toate judetele regiunii predomina comertul, unde judetele regiunii au valori superioare celei nationale (45%). La polul opus se afla zona altor servicii cu valori inferioare nationalului (34,3%) si, in general, apropriate intre judete. In constructii, judetele regiunii au valori inferioare mediei nationale (7,7%), Suceava si Vaslui fiind „codasii” regiunii. Privind IMM-urile cu capital privat, contributia la veniturile totale cat si din export este asigurata cu preferinta de judetele Bacau si Iasi si in mica masura de Botosani si Vaslui.

In regiunea Nord-Est exista comunitati tinta care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparitatilor economico-sociale interregionale, pana la nivel de comuna:

• arii aflate in declin industrial si cu somaj ridicat, ce includ localitatile Roman, Suceava, Falticeni, Radauti, Vaslui, Negresti, Husi, Buhusi, Darmanesti, Moinesti, Comanesti, Pascani, Harlau, Targu Frumos, Targu Neamt, Botosani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;

• aria de zone rurale izolate, cu infrastructura slab dezvoltata, regasite in cadrul judetelor, dupa cum urmeaza:

• zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau, Vaslui, Iasi si Neamt, care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui;

• fasia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi; • portiunea situata in extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua in

nord-estul judetului Vaslui, pe malul drept al raului Prut. • Zone cuprinzand grupuri izolate de localitati din judetul Suceava:

o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma o Sarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei o Dolhasca, Dolhesti, Manolea, Forasti o Gramesti, Samostea, Zvoristea


110

• aria zonelor afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune: • in judetul Botosani aceste zone sunt situate in zona centrala si de sud – sud-est, in

perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trusesti, Flamanzi, Lunca, Albesti si Stefanesti;

• in judetul Neamt: o in nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz o in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina o pe raza comunei Faurei

• in judetul Iasi, pe raza comunelor Pircovaci si Strunga • in judetul Vaslui, in bazinul afluentilor raului Birlad si bazinul raului Elan, zona de

sud-est a judetului; • in judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecarilor de teren, situate

in partea centrala si de nord; • in judetul Suceava in raza localitatilor:

o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus o Vadu Moldovei, Forasti, Draguseni, Boroaia

• aria zonelor afectate de inundatii, in bazinul raului Bistrita – in dreptul localitatilor Borca, Costisa, Podoleni, in lunca Jijiei, lunca raului Prut – in aval de acumularea Stinca-Costesti, precum si in judetul Bacau, in zona bazinelor hidrografice ale raurilor Trotus, Siret, Tazlau, Bistrita, Zeletin;

• aria zonelor deficitare in domeniul alimentarilor cu apa (sub aspectul infrastructurii specifice si al surselor de alimentare – cantitatea si calitatea apei), ce include municipiile Bacau si Iasi. Din acest punct de vedere, se poate afirma ca majoritatea localitatilor rurale nu au alimentari centralizate cu apa potabila.

Cultura si comunicatii In cea ce priveste acest domeniu, se constata in paralel cu tendinta de scadere in perioada 2005-2006 a numarului de abonamente radio si TV/1000 locuitori, o crestere in anul 2006 a numarului de cititori abonati la biblioteci publice in judetele Bacau, Botosani si Vaslui si a numarului de volume imprumutate din aceste biblioteci in judetele Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui, dupa o perioada de scadere a acestor indicatori intre 2003-2006.


111

8. EGALITATEA OPORTUNITATILOR

Problematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala pentru ambele sexe constituie o cerinta esentiala pentru societatea romaneasca, fiind considerata ca o componenta de baza a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului. De aceea, stimularea in egala masura a contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltarea durabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in Romania. Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatea romaneasca necesita adoptarea unor:

• politici prioritare de repartizare egala a autoritatii si a responsabilitatii in munca si societate, in viata de familie, precum si o participare mai echitabila in adoptarea deciziilor in viata economica, politica si sociala.

• mijloace de interventie si programe de actiune de natura sa permita femeilor sa-si asigure mijloacele de existenta si resursele economice necesare traiului, sa dimensioneze echitabil responsabilitatile familiale care revin femeilor si barbatilor, precum si sa elimine obstacolele de natura juridica, politica sau de conceptie privind asigurarea unor reale egalitati a sanselor si o participare corespunzatoare a femeilor la viata publica si in luarea deciziilor.

Aceste cerinte se regasesc si in „Raportul Comitetului plenar a celei de-a 21-a Sesiune Extraordinara a Adunarii Generale ONU 1999”: „Guvernele sa asigure respectarea, protectia si promovarea drepturilor fundamentale ale femeilor, elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este necesara coordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii si echitatii intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile” Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampla a situatiei actuale a femeilor si barbatilor din Romania cat si din fiecare regiune de dezvoltare in parte. Cu toate acestea, in Regiunea Nord Est (la care ne referim) se pot delimita urmatoarele repere:

• speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei (situatia generalizandu-se si la nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” editata de Comisia Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000).

• Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban. • Rata de cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel

urban, acest indicator tinand la nivel de subregiuni de gradul de saracie si de prezenta focarelor de cultura (de exemplu, judetul Iasi depaseste media pe tara, in timp ce celelalte judete sunt sub media pe tara).

Este interesant de remarcat ca indicatorul evidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor decat al barbatilor catre invatatura, in mediul urban si sensibil mai mic in mediu rural. Conform lucrarii mentionate mai sus rezulta ca ponderea persoanelor cu studii superioare in numarul total al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9%, iar, in numarul total al barbatilor, de la 80,9% la 85%, ramanand cu aproape 10 puncte procentuale mai mare in favoarea populatiei masculine. Aceasta reflecta cresterea nivelului de pregatire scolara, dar si o oarecare diminuare a decalajului educational intre sexe in ceea ce priveste persoanele absolvente de invatamant superior. Tabelul structurii populatiei pe sexe evidentiaza proportia majoritara a femeilor la nivel regional (50,55% femei fata de 49,45% barbati - 2006) si judetean, dar in mediu rural se constata o scadere a numarului de femei raportat la cel al barbatilor, exceptand judetele Botosani (50,1% femei fata de 49,9% barbati) si Suceava (femei 50,10 % si barbati 49,90% in - 2006). Are loc migratia femeilor de la sat la oras, datorita:

-conditiilor de trai mai scazute; -accesului mai mic la invatamant; -mentalitatilor discriminatorii mai accentuate.

Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani detin deja o pondere de peste 27% din totalul populatiei feminine.


112

Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel de regiune este mai mic decat cel al somerilor inregistrati barbati, asa cum se poate observa si in tabelul urmator:

Structura somerilor pe sexe in regiune, 2000-2006

An Numar someri inregistrati

Total Barbati Femei Numar Procente Numar Procente Numar Procente

2000 213.608 100 116.439 54,5 97.169 45,4

2001 166.303 100 92.503 55,6 73.800 44,3

2002 158.816 100 89.241 56,2 69.575 43,8

2003 127.207 100 75.558 59,4 51.649 40,6

2004 106.122 100 66.318 62,5 39.804 37,5

2005 92.260 100 58.267 63,2 33.993 36,8

2006 82.878 100 51.967 62,7 30.911 37,3

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Aceasta stare de fapt se datoreaza si urmatoarelor cauze: � numarului mare de antreprenori care lucreaza cu personal feminin in industria de

confectii; � numarului mai mare de personal sanitar feminin cu calificare inalta si medie decat cel al

barbatilor. � intreprinderi care absorbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca

intreprinderile metalurgice si pentru prelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau si-au redus numarul de personal, generand un mare numar de someri barbati .

Referitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in:

• domeniul universitar, medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea femeilor este mai mare decat a barbatilor;

• domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.

In activitati didactice, ponderea personalului feminin in anul 2004 este, dupa cum urmeaza: • in domeniul prescolar 99,8% • in domeniul primar si gimnazial 72,8%; • in domeniul liceal 63,9%; • in domeniul profesional 57,6%; • in domeniul universitar 41,8%.

Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functie in raport cu pregatirea lor, prezenta acestora in Parlamentul s-a dovedit extrem de redusa dupa 1989, desi se constata totusi o usoara crestere. Acelasi fenomen este prezent la nivel de Consilii locale si judetene. In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii, foarte multe afaceri de succes fiind conduse de femei. De asemenea, se constata ca prezenta feminina, la nivel de executie, in organizatiile neguvernamentale din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor, ceea ce subliniaza gradul de implicare a femeilor. Cu toate acestea, in functii de conducere ale organizatiilor neguvernamentale, la nivel de Presedinte procentul este de numai de 11,8% femei, iar la nivel de pozitii secunde: coordonator, director, vicepresedinte de 32,9% In plus, la nivel de presa scrisa si audio-vizuala, se constata absenta femeilor din functii de conducere si decizie manageriala. (Datele sunt obtinute din „Femei si Barbati in Romania” lucrare editata de Comisia Nationala pentru Statistica si PNUD. )


113

9. ANEXE TABELE INDICATORI PENTRU ANALIZA SOCIO-ECONOMICA

Anexa 1 - Situatie comparativa a productivitatii reale intre nivelul regional si cel national

2 VAB - Valoare Adaugata Bruta

Nivel regional

1998 1999

VAB2 (miliarde lei)

Populatia ocupata

Productivitate mil lei /

pers.ocupata VAB Populatia

ocupata


pers.ocupata Agricultura 9.745,6 667.300 14,6 13.129,3 696.900 12,7

Industrie 13.575 307.900 44,1 15.956 284.700 37,9

Servicii 22.205,5 409.600 54,2 32.220 382.600 56,9

Din care:-Constructii 2.192 48.800 44,9 2.511 42.800 39,6

Nivel national VAB Populatia ocupata

Productivitatemil lei /


ocupata


pers.ocupata

Agricultura 53.753,8 3.348.800 16,0 72.776 3.466.100 14,2

Industrie 98.213 2.316.900 42,4 135.344 2.054.000 44,5

Servicii 185.126,6 2.980.800 62,1 280.732,7 2.753.000 68,9

Din care:- Constructii

19.029 391.000 48,7 27.377 338.400 54,7

Nivel regional

2000 2001

VAB Populatia ocupata



ocupata


pers.ocupata

Agricultura 16.470,4 721.500 10,7 26.819,9 706.900 12,9

Industrie 25.577 269.700 44,4 40.939,3 280.200 49,8

Servicii 44.190,6 396.000 52,3 62.386,5 392.700 54,2

Din care: Constructii 4.370 47.000 43,5 7.048,5 44.000 54,6




ocupata


pers.ocupata

Agricultura 88.984,3 3.569.600 11,6 156.128,6 3.498.000 15,2

Industrie 219.480 2.004.100 51,3 323.046,8 2.016.600 54,6

Servicii: 411.414,4 2.895.900 66,6 581.595,9 2.885.800 68,7

Din care: Constructii 39.287 353.300 52,1 62.333,7 340.100 62,5


114

Sursa: Anuare statistice ale Romaniei 2000-2007 Nota: VAB calculate conform metodologiei INS Anexa 2 - Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006

a) microintreprinderi

0-9 salariati

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Nr. unitati Nr. unitati 31.666 32.007 32.239 35.008 39.543 43.021 45.621

Cifra de afaceri Mil. RON preturi curente

1.898,9 3.135,4 4.825,7 6.093,5 8.157,2 8.665 10.261

Nivel regional

2002 2003




ocupata


pers.ocupata

Agricultura 34.965,5 841.000 11,48 40966,9 845000 11,22

Industrie 48.702,6 329.000 40,90 59178,0 325000 42,17

Servicii 84.988,5 447.000 52,50 118327,6 446000 61,44

Din care: Constructii 9.549,5 54.000 48,90 13447,2 65000 47,91




ocupata


pers.ocupata

Agricultura 173.012,2 3.357.000 14,20 228352,5 3286000 16,09

Industrie 426.098,2 2.311.000 50,90 494896,7 2324000 49,32

Servicii: 773.827,5 3.361.000 63,60 1030629 3383000 70,55

Din care: Constructii 87.888,8 413.000 58,80 114830,6 426000 62,43

Nivel regional

2004 2005


Productivitate Mii RON /


ocupata


pers.ocupata

Agricultura 4732,2 821000 1,15 4373,5 816000 0,95

Industrie 6780,7 336000 4,03 7707,2 321000 4,27

Servicii 14803,1 513000 5,77 17966,0 519000 6,16

Din care: Constructii 1620,6 69000 4,69 1806,5 74000 4,34




ocupata


pers.ocupata

Agricultura 31030,1 2893000 2,14 24277,9 2939000 1,47

Industrie 60794,9 2377000 5,11 71009,8 2269000 5,57

Servicii: 128137,1 3638000 7,04 159201,3 3673000 7,71

Din care: Constructii

14648,7 479000 6,11 18468,4 507000 6,48


115

0-9 salariati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cifra de afaceri Mil. EURO 952 1.205 1.544 1.622 2.012 2.391 2.911 Personal Nr. Pers. 64.575 71.493 69.664 79.148 91.200 99.057 106.395

Productivitate Mii RON/ persoana 29.4 31.9 40.8 38.0 38.1 33.3 -

Investitii brute Mil. RON preturi curente

1.152 2.044 4.991 4.126 6.722 998 1.287

Investitii brute Mil. EURO 57,72 78,53 159,68 109,9 165,9 275,4 365,1 Nr. Unitati in total regiune % 86,30 86,00 85,8 85,7 86,9 87,2 87,12

Cifra afaceri in total regiune % 16,00 17,50 19,2 18,5 19,2 20,2 21,45

Salariati in total regiune % 13,20 14,50 14,7 16,5 19,2 21,5 23,40

Investitii brute in total regiune % 8,02 9,59 13,8 10,7 16,1 20,7 18,48

b) Intreprinderi mici si mijocii (IMM-uri

1. Numar salariati cuprins intre 10-49

10-49 salariati

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. unitati Nr. unitati 3.721 3.845 3.944 4.434 4.492 4.950 5.413


2.920 3.551,9 5.280 7.700,6 9.464,9 10.861 13.437

Cifra de afaceri Mil. EURO 1.463 1.365 1.689 2.050 2.335 2.997 3.812 Personal Nr. Pers. 76.450 74.802 78.643 87.992 92.068 99.646 107.376



232,1 294,7 455,9 589 790,6 997 1.711





2. Numar salariati cuprins intre 50-249

50-249 salariati

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. unitati Nr. unitati 994 1.045 1.057 1.120 1.151 1.107 1.120


2.188,7 3.690,6 5.082,7 7.091,2 9.234,9 9.840 12.297



Investitii brute Mil. RON 264,7 381,2 664,2 720,5 909,9 994 1.640


116

50-249 salariati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

preturi curente





c) Intreprinderi mari

Peste 249 salariati

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. unitati Nr. unitati 307 302 294 293 276 247 210


4.830 7.568,6 9.953,9 11.975,4 15.500,4 13.429 11.842




824,5 1.252,1 1.999,7 2.115,8 1.780 1.831 2.328






Anexa 3 - Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila

Unitate

teritoriala 2001 Pondere in total

localitati din regiune %

2002 Pondere in total




Nord - Est 357 12,14 375 12,74 389 13,20 Romania 3.092 19,27 3.236 20,15 3.375 21,04

Sursa: Anuare Statistic al Romaniei 1999-2005, 2007 Publicatii INS 2006

Unitate teritoriala 1998

Pondere in total localitati din regiune %





Nord - Est 310 10,54 324 11,02 344 11,70 Romania 2.911 18,14 2.997 18,67 3.029 18,88







Nord - Est 284 9,61 302 10,22 315 10,62 Romania 1.860 11,56 1.935 12,02 1.999 12,40


117

Anexa 4 - Lungime totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km)

Unitate teritoriala 1998 Variatie fata de anul

precedent % 1999 Variatie fata de anul precedent % 2000 Variatie fata de

anul precedent %

Nord-Est 4.000 3,84 4.154 3,85 4.346 4,62 Romania 36.608 3,74 37.417 2,21 38.238 2,19

Unitate

teritoriala 2001 Variatie fata de anul precedent % 2002 Variatie fata de

anul precedent % 2003 Variatie fata de anul precedent %

Nord-Est 4.452 2,44 4.625 3,88 4.767 3,07 Romania 39.104 2,26 40.269 2,97 42.263 4,95

Unitate

teritoriala 2004 Variatie fata de anul precedent % 2005 Variatie fata de

anul precedent % 2006 Variatie fata de anul precedent %

Nord-Est 5.123 7,46 5.557,1 8,48 5.919 6,51 Romania 44.986 6,44 47.777,9 6,21 50.821 6,37

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999- 2005, 2007, Publicatii INS

Anexa 5 - Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, mii m3


Variatie 1999/1998 %




Nord – Est 119.729 -8,14 -0,97 -15,32 -6,72 Romania 1.069.797 -7,54 -8,03 -10,00 -11,84

din care pentru uz casnic, mii m3 Nord – Est 70.977 -15,11 -4,65 -11,57 -12,22

Romania 652.418 -6,88 -8,46 -10,61 -17,98

Unitate teritoriala 2006 Variatie

2003/2002 % Variatie



2006/2005 %

Nord – Est 119.729 -4,68 -4,58 -11,46 -12,47

Romania 1.069.797 -9,70 -4,65 -6,27 -1,74

din care pentru uz casnic, mii m3 Nord – Est 70.977 -10,75 -8,61 -12,08 -2,50

Romania 652.418 -11,90 -0,93 -11,19 3,84 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007

Anexa 6 - Numar localitati conectate la reteaua de canalizare



1999 Pondere in

total localitati din regiune %

2000 Pondere in


Nord – Est 104 3,53 110 3,74 128 4,35 Romania 636 3,96 654 4,07 674 4,20

Unitate

teritoriala 2001 Pondere in


2002 Pondere in


2003 Pondere in


Nord – Est 131 4,45 130 4,41 132 4,47 Romania 682 4,25 679 4,22 699 4,35


118

Unitate

teritoriala 2004 Pondere in


2005 Pondere in


2006 Pondere in


Nord – Est 127 4,30 134 4,54 139 4,69 Romania 675 4,20 693 4,31 708 4,39

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999- 2007, Publicatii INS

Anexa 7 - Lungimea retelei de canalizare (Km)

Unitate teritorial

a 1998

Variatie fata de anul precedent

% 1999


% 2000


% Nord-Est 2.527 9,16 2.382 -5,74 2.446 2,69 Romania 16.012 3,29 16.080 0,43 16.348 1,67



% 2002


% 2003


% Nord-Est 2.461 0,61 2.467 0,24 2.493 1,05 Romania 16.590 1,48 16.812 1,33 17.183 2,2

Unitate

teritoriala 2004 Variatie fata de anul precedent

% 2005


% 2006


% Nord-Est 2.510 0,69 2.615 4,19 2.663 1,84 Romania 17.514 1,93 18.381 4,95 18.602 1,20


Anexa 8 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la reteaua de gaze naturale

Unitate teritoriala 1998 % in total

localitati 1999 % in total localitati 2000 % in total


localitati Nord - Est 55 1,87 56 1,90 57 1,93 60 2,04 62 2,10 Romania 915 5,70 993 6,18 1021 6,36 1120 6,98 1.182 7,36

Unitate teritoriala 2003 % in total



localitati

Nord - Est 67 2,27 67 2,27 70 2,37 76 2,58 82 2,77 Romania 1.221 7,60 1.221 7,60 684 4,25 742 4,61 774 4,80

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007, Publicatii INS

Anexa 9 - Situatia comparativa regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km)

Unitate teritoriala 1998 1998/1997 % 1999 1999/1998

% 2000 2000/1999 % 2001 2001/2000

% Nord - Est 1.548 9,43 1.651 6,65 1.774 7,45 1.928 8,68 Romania 19.444 7,92 20.331 4,56 21.598 6,23 23.951 10,89

Unitate teritoriala 2002 2002/2001

% 2003 2003/2002 % 2004 2004/2003

% 2005 2005/2004 %

2006 2006/2005 %

Nord - Est 2.018 4,66 2.117 4,90 2.306 8,93 2.442 5,90 2.525 3,40 Romania 24.068 0,48 23.917 -0,62 25.897 8,28 27.496 6,17 28.960 5,32



119

Anexa 10 - Evolutia comparativa a numarul de localitati care beneficiaza de energie termica (apa calda si incalzire)

Unitate teritoriala

1998 1999 2000

total din care municipii si orase total din care

municipii si orase total din care municipii si orase

Nord - Est 41 31 38 31 36 31

Romania 306 234 280 227 259 217

Unitate teritoriala

2001 2002 2003



Nord - Est 32 28 31 27 30 24 Romania 239 202 214 185 186 158

Unitate teritoriala

2004 2005 2006



Nord - Est 29 24 26 21 22 19 Romania 174 150 155 129 142 122


Anexa 11 Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare pe nivele de instruire

Categorii unitati de educatie

Nr. Unitati scolare Rata de crestere in anul scolar 1999/2000

Rata de crestere in anul scolar 2000/2001



Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est

Gradinite 1720 191 0,56 0,80 -21,44 -4.34 -4.34 0,63 -4.34 -3.15

Scoli elementare (primar si gimnazial) 5045 861 -4,65 -2,52 -3,38 -1.35 -1.35 -1,40 -1.35 -0.94

Licee 1421 206 1,90 1,16 2,01 0.65 0.65 1,07 0.65 4.23

Scoli de arta si meserii 115 75 -87,88 -76,52 -4,12 -4.49 -4.49 0,00 -4.49 0

Scoli post-liceale 79 14 -81,13 -79,49 19,54 -23.53 -23.53 13,33 -23.53 -23.53

Scoli de maistri - - -98,20 -100 -33,33 - - - - -

Categorii unitati de educatie





Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Gradinite -20.23 -0.94 -25.33 -28.16 -33,73 -74,01 -54,36 -25,39 Scoli elementare (primar si gimnazial) -30.05 -5.01 -19.41 -20.69 -8,71 -13,57 -21,31 -24,47

Licee 0.65 1.53 1.29 2.50 -0,21 0 0,78 0,49 Scoli de arta si meserii -7.06 -10.72 -2.54 -12.00 16,88 68,18 27,78 102,70

Scoli post-liceale 7.70 -15.39 -5.96 0.00 -1,27 9,09 1,28 16,67 Scoli de maistri - - - - - - - - Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007


120

Anexa 12 Evolutia comparativa a populatiei scolare din invatamantul de toate gradele

Numar de elevi inscrisi la scoala pe categorii unitati de

educatie





Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est

Gradinite -1,35 0,68 -0,86 -1,96 0,81 2,50 2,22 2,12 Scoli elementare (primar si gimnazial) -2,30 -1,31 -3,47 -2,26 -3,77 -4,50 -5,19 -4,48

Licee -3,29 -1,70 -0,93 -0,69 3,30 3,93 4,18 5,69 Scoli de arta si meserii -2,35 -2,47 7,79 6,17 5,34 -33,84 7,08 0,70 Scoli post-liceale si Scoli de maistri 1,76 2,89 -13,21 -21,17 -10,85 -15,73 -14,90 -20,54

Numar de elevi inscrisi la scoala pe categorii unitati de

educatie





Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Gradinite 1,12 2,83 1,29 2,06 0,53 0,16 0,08 -0,22 Scoli elementare (primar si gimnazial) -2,26 -1,43 -5,92 -5,45 -4,81 -4,34 -3,07 -2,46

Licee 2,50 3,27 1,97 3,41 -0,83 0,11 1,76 2,85 Scoli de arta si meserii 3,30 6,42 3,72 6,65 -1,76 -4,16 -11,96 -15,42 Scoli post-liceale si Scoli de maistri -11,52 -14,64 -11,04 -12,18 -11,64 -7,42 -13,57 -3,23

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007

Anexa 13 - Situatia comparativa a numarului de biblioteci

Unitate teritoriala

1999 2000 2001 2002

total

variatie fata de anul

precedent

total


precedent

total


precedent

total


precedent

Nord - Est 2.688 -0,44 2.661 -1,00 2.589 -2,70 2.579 -0,38

Romania 13.785 -0,26 13.422 -2,63 13.442 0,14 13.377 -0,48

Unitate teritoriala

2003 2004 2005 2006

total


precedent

total


precedent

total


precedent

total


precedent

Nord - Est 2.553 -1,01 2.408 -5,68 2.321 -3,61 2.148 -7,45

Romania 13.169 -1,56 12.574 -4,52 12.455 -0,95 12.081 -3,00 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007


121

Anexa 14 - Evolutia numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat

Unitati sanitare

Valori absolute in anul 2006

Rata de crestere in anul 1999




RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE

Spitale 436 67 2,66 3,28 3,29 0,00 0,68 0,00 0,00 0,00 Policlinici 260 12 -36,61 -31,75 -70,29 -72,09 -31,11 -25,00 -29,03 -55,55 Dispensare medicale 211 23 -75,05 -72,22 -26,42 -40,93 -55,28 -59,84 8,87 1,96

Centre de sanatate 53 2 -5,32 0,00 2,25 0,00 -3,29 0,00 -15,91 -28,57 Sanatorii TBC 7 1 7,69 0,00 0,00 0,00 -14,28 0,00 -8,33 0,00 Preventorii 5 1 -7,14 0,00 -15,38 0,00 0,00 0,00 -27,27 -25,00 Crese 273 34 -8,71 -5,77 -7,73 -2,04 -2,79 0,00 -17,24 -22,92

Unitati sanitare





RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE Spitale -4,53 1,59 -1,43 -3,13 4,09 6,45 0,69 1,52 Ambulatorii de spital si de specialitate - - - - - - 1,81 5,36

Policlinici -9,09 25,0 -20,00 -20,00 678,13 200,00 4,42 0,00 Dispensare medicale -31,23 -42,31 -12,18 26,67 -16,1 -31,58 -5,80 -11,54 Centre de sanatate -12,17 -20,0 -6,16 -50,00 -3,28 -25,00 -10,17 -33,33 Sanatorii TBC -18,19 0,0 0,00 -50,00 -22,22 0,00 0,00 0,00 Crese 2,09 -2,71 -1,7 0,00 0,69 2,78 -6,19 -8,11


Anexa 15 – Paturile din spitale si personalul medico-sanitar

Valori absolute in

anul 2006 Rata de

crestere 1999 Rata de



crestere 2002 RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE

Numar paturi in spitale 142.034 21.688 -0,22 -0,35 1,62 -1,83 0,64 0,79 -3,15 -4,80

Numar medici 46.936 6.035 4,03 2,56 -1,41 4,99 -0,07 -3,74 -1,87 -1,66

Stomatologi 10.620 1.492 -1,98 -2,09 -5,28 -3,91 1,48 9,25 -3,64 -3,28

Farmacisti 9.932 1.385 -2,68 -1,63 -0,63 8,71 -6,17 -6,87 -7,99 -8,20

Personal sanitar mediu 126.613 19.938 -3,14 -17,73 -3,37 14,18 -0,05 -2,30 2,12 1,30

Rata de crestere

2003 Rata de crestere



2006 RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE

Numar paturi in spitale -12,25 -13,37 -0,08 -0,19 0,32 0,60 -0,69 0,12

Numar medici 2,39 0,17 13,20 12,83 -1,58 -6,21 -0,95 -2,85

Stomatologi 0,95 17,06 101,41 50,90 3,45 -1,78 3,62 0,20

Farmacisti -7,01 -2,68 587,30 562,85 5,93 -4,64 6,99 0,51

Personal sanitar mediu -3,48 -2,94 10,96 12,39 1,46 2,85 2,56 1,36 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1999 -2007


122

Anexa 16 - Evolutie comparativa cheltuieli cu protectia sociala

Valori absolute in anul

2006





RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor (milioane lei)

1.543.664.626 216.916.840 5,18 -3,66 -21,98 -36,43 -26,66 -20,66 -2,32 -0,16

Numarul cantinelor de ajutor social 124 19 -8,41 0,00 25,53 6,90 7,90 0,00 4,18 16,12





RO R NE RO R NE RO R NE RO R NE Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor (milioane lei)

8,46 -6,19 -2,55 -4,60 -7,41 1,57 0,56 6,72

Numarul cantinelor de ajutor social -43,72 -38,89 6,25 -13,64 -4,20 0,00 8,77 0,00


Anexa 17 - Structura populatiei din regiune, dupa persoane active si inactive in 2006

Grupe de varsta Total populatie

Persoane active Persoane inactive Total Ocupate Someri BIM

Total 100,0 47,0 44,2 2,8 53,0

15 - 24 ani 100,0 31,5 25,9 5,6 68,5

25 - 34 ani 100,0 75,8 71,2 4,6 24,2

35 - 44 ani 100,0 83,0 78,6 4,4 17,0

45 - 54 ani 100,0 77,6 73,7 3,9 22,4

55 – 64 ani 100.0 55,5 54,8 0,7 44,5

65 ani si peste 100,0 25,5 25,4 0,1 74,5

Urban

Total 100,0 45,0 40,4 4,6 55,0

15 - 24 ani 100,0 22,6 14,8 7,8 77,4

25 - 34 ani 100,0 77,4 69,6 7,8 22,6

35 - 44 ani 100,0 86,3 79,8 6,5 13,7

45 - 54 ani 100,0 74,0 68,7 5,3 26,0

55 – 64 ani 100.0 31,9 30,8 1,1 68,1

65 ani si peste 100,0 2,5 2,3 0,2 97,5

Rural

Total 100,0 48,4 47,1 1,3 51,6

15 - 24 ani 100,0 39,6 36,0 3,6 60,4

25 - 34 ani 100,0 74,4 72,6 1,8 25,6

35 - 44 ani 100,0 79,9 77,6 2,3 20,1

45 - 54 ani 100,0 82,1 80,0 2,1 17,9

55 – 64 ani 100.0 73,6 73,3 0,3 26,4

65 ani si peste 100,0 35,7 35,7 - 64,3 Sursa: Anuar Statistic al Romaniei 2007


123

Anexa 18 - Evolutia calitatii aerului in perioada 1995 – 2004 Evolutia coeficientului general de poluare

Coeficient general de poluare - aer

0,0000

0,2000

0,4000

0,6000

0,8000

1,0000

1,2000

Bacau 0,3100 0,3340 0,3910 0,6020 0,3850 0,2890 0,2860 0,2564 0,2864 0,3464

Botosani 0,1950 0,1800 0,1880 0,2400 0,2850 0,3600 0,3900

Iasi 0,6300 0,6800 0,5200 0,4300 0,3300 0,3400 0,3100 0,2900 0,2900 0,3900

Neamt 0,0630 0,6840 0,5210 0,4290 0,3350 0,3450 0,3080 0,2950 0,3000 0,3900

Suceava 0,3500 0,3400 0,3000 0,2900 0,4100 0,3700 0,3100

Vaslui 0,7450 0,7450 0,6800 0,6550 0,7017 0,5141 0,5669 0,5424 0,4770 0,4624

limita 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

95 96 97 98 99 00 01 02 03 04


Evolutia poluantilor gazosi in perioada 1995 – 2004 Evolutia indicatorului amoniac

Evolutie NH3

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

mg/N

m3

Bacau 0,08 0,06 0,06 0,04 0,03 0,03 0,03 0,02 0,03 0,02

Botosani 0,038 0,023 0,019 0,019 0,02 0,02 0,03 0,031 0,052 0,047

Iasi 0,033 0,035 0,035 0,035 0,034 0,036 0,037 0,031 0,019 0,024

Neamt 0,024 0,027 0,02 0,013 0,015 0,014 0,014 0,012 0,024 0,014

Suceava 0,028 0,027 0,035 0,028 0,032 0,02 0,022 0,022 0,018

Vaslui 0,026 0,024 0,03 0,031 0,043 0,062 0,069 0,057 0,058 0,054

95 96 97 98 99 00 01 02 03 04



124

Evolutia indicatorului NO2

Evolutie NO2

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

mic

rog

ram

e/N

m3

Bacau 9,80 7,20 7,40 9,30 8,30 9,70 11,20 11,60 9,50 8,70

Botosani 11,00 9,10 9,20 9,50 9,90 7,80 9,90 13,00 17,00 13,50

Iasi 6,70 5,00 6,30 8,30 11,80 9,10 11,20 14,30 13,60 15,02

Neamt 13,00 11,75 13,10 11,95 10,00 9,50 11,00 11,00 7,50 18,40

Suceava 14,10 7,22 10,65 8,17 7,83 10,06 14,25 12,87 9,90 15,03

Vaslui 10,00 12,00 12,00 14,00 15,00 23,00 22,00 25,00 21,00 24,00

prag inf.de evaluare 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00 39,00

95 96 97 98 99 00 01 02 03 04


Evolutia indicatorului SO2

Evolutie SO2

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

mic

rog

ram

e/N

m3

Bacau 2,23 1,20 3,91 3,51 3,84 3,57 2,00 0,90 0,15 1,10

Botosani 0,11 0,10 0,12 0,14 0,15 1,00 3,00 6,00 2,00 1,30

Iasi 1,60 2,50 1,10 1,50 1,90 1,30 1,00 0,90 0,80 1,11

Neamt 2,50 3,30 3,10 4,65 1,55 12,00 2,20 1,60 1,30 0,10

Suceav a 1,93 0,43 0,16 0,03 0,10 0,10 0,12 0,18 0,13 0,15

Vaslui 20,00 25,00 26,00 27,00 32,00 35,00 39,00 46,00 56,00 44,00

prag inf .de ev aluare 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00

95 96 97 98 99 00 01 02 03 04



125

Anexa 19 - Evolutia cantitativa a deseurilor municipale generate anual in localitatile din mediul urban Deseuri municipale generate in perioada 2000 - 2003 Deseuri

municipale colectate

2000 2001 Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Deseuri menajare de la populatie

41 711 64 395 137 036 92 843 78 625 59 499,0 129 801 36 591 147 335 104 817 88 346 64 581,0

Deseuri menajere de la agentii economici

26 618 10 187 7 633 21 888,6 26 374 30 603,0 32 783 20 930 9 411 19 176 26 286 31 622,2

Deseuri din servicii municipale *)

10 220 7 491 9 487 10 214,3 14 872 8 415,1 16 581 26 009 11 043 7 116 15 650 9 312,6

Deseuri din constructii, demolãri

1 480 - 4 735 1 409 200 152 1 160 3 324 5191 12 129 15 550 164

TOTAL JUDET 80 029 82 073 158 891 126 354,9 120 071 98 669,1 180 325 86 854 172 980 143 238 145 832 105 679,8 TOTAL REGIUNE 666 088 tone 879 908,8 tone

Deseuri

municipale colectate

2002 2003 **) Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Deseuri menajare de la populatie

93 286 69 454,0 162 088 94 030 103 485 63 665,8 80 438 56 456 162 631 89 669 59 899 59 211

Deseuri menajere de la agentii economici

65 389 16 476,0 13 879 25 850 25 777 25 346,2 31 829 10 053 15 545 24 336 17 878 31 703

Deseuri din servicii municipale*)

37 893,2 31 447 8 254 7 717 13 142 9 702,8 25 785 15 057

7 661 11 432 11 539 8 414

Deseuri din constructii, demolãri

3 195 2 836,0 5789 10 816 2 856 190,5 4 713 16 723 5 714 6 027 2 845 1 392

TOTAL JUDET 199 760,2 120 213 190 010 138 413 145 260 98 905,3 150 067 102 071 292 255 130 448 110 621 101 847 TOTAL REGIUNE 892 561,5 tone 887 308 tone

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est Nota: *) – deseuri stradale, din piete, din gradini si parcuri. **) – pentru anul 2003, datele de la rubricile “total judet” si “total regiune” au fost preluate din centralizarea facuta de INS pe baza chestionarelor de ancheta statistica si transmisa in teritoriu de ANPM.


126

Anexa 20 Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2003

Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2003

Productie 2004 (to)

1999/1998 (%)

2000/1999 (%)

2001/2000 (%)

2002/2001 %

2003/2002 %

2004/2003 %

2005/2004 %

2006/2005 %

Cereale boabe 2.607.538 -0,01 -37,66 67,64 4,92 -25,90 39,83 -3,41 -15,04 Grau si secara 505.487 -31,60 -17,69 135,96 -11,77 -77,55 274,63 22.73 -26,41 Orz si orzoaica 49.064 -9,81 -27,45 67,44 -5,49 -74,12 93,32 36,61 -18,17 Ovaz 54.840 8,28 -36,34 38,14 0,3 -37,15 28,15 36,18 -3,05 Porumb boabe 1.981.349 10,40 -42,15 49,90 13,17 -5,03 19,31 -12,19 -11,33 Leguminoase boabe 25.682 5,46 -52,09 89,45 -7,89 -13,25 54,08 -41,00 -4,71 Mazare boabe 1.599 -12,78 -33,83 33,40 -1,7 -35,06 -7,79 46,53 -23,09 Fasole boabe 23.984 8,97 -54,83 101,71 -8,81 -10,33 62,21 -46,72 -1,81 Floarea soarelui 138.172 29,92 -36,33 32,14 44,79 13,70 -13,56 14,43 -7,97 Soia boabe 19.301 -0,90 -34,22 10,20 115,29 36,87 -5,53 83,71 36,64 Sfecla de zahar 148.722 -42,51 -19,86 -3,19 26,92 -30,63 -45,45 18,21 124,35 Cartofi 918.303 20,06 -5,22 5,65 -0,02 -6,04 -1,70 -0,70 5,50 Cartofi de toamna 884.015 19,21 -3,65 4,27 0,02 -5,15 -0,93 -4,39 4,24 Legume 673640 12,80 -12,63 15,18 6,96 0,59 25,67 -9,43 12,52 Tomate 132674 19,71 -8,96 9,88 12,46 4,96 30,21 -29,36 25,38 Ceapa uscata 54934 12,48 -20,66 31,26 6,59 -23,64 -20,30 44,40 1,98 Varza 148959 3,49 -10,41 16,27 3,59 15,10 -15,11 38,58 5,69 Pepeni verzi si galbeni 42905 34,13 -34,59 - 11,81 -1,69 -12,67 33,58 -6,62 Radacinoase pentru nutret 385.634 15,76 -28,11 7,91 3,68 -35,56 146.27 12.60

Sursa: Anuare Statistice Romania 1999-2007


127

Anexa 21 - Evolutia productiei medie la hectar a principalelor culturi, 1998-2004 (kg/ha)

Categorie Productie

1998 (kg/ha)

1999/1998 (%)

2000/1999 (%)

2001/2000 (%)

2002/2001 (%)

2003/2002 (%)

2004/2003 (%)

Grau si secara 2.578 -3,65 -29,19 63,33 -6,92 -68,03 173,17 Orz si orzoaica 1.919 4,01 -27,76 78,85 -16,15 -55,48 147,08 Ovaz 1.691 -2,01 -34,22 48,62 -6,19 -34,54 72,51 Porumb boabe 2.839 11,03 -43,34 55,71 17,81 -10,68 12,80 Mazare boabe 1.751 -19,02 -17,56 45,85 -15,65 -26,78 57,39 Fasole boabe 1.160 0,69 -39,81 61,59 -9,10 -17,40 32,00 Canepa pentru fibra 4.714 -42,89 60,96 -18.84 -32,99 - - Floarea soarelui 1.115 22,51 -31,70 32,80 38,26 -12,97 -11,22 Soia boabe 1.062 36,63 -37,08 57,28 35,35 -35,31 24,92 Sfecla de zahar 16.736 10,95 -21,52 23,95 12,16 -15,45 36,82 Cartofi 13.145 12,90 -6,84 1,14 0,2 -0,5 0,75 Cartofi de toamna 13.371 12,88 -6,25 0,81 0,14 -0,21 -0,21 Tomate 12.120 12,05 -9,40 4,40 3,48 6,40 15,52 Ceapa uscata 9.485 8,41 -23,29 28,17 -3,51 -19,82 3,73 Varza 21.097 -3,27 -6,38 5,54 1,34 9,10 -13,04 Pepeni verzi si galbeni 16.821 22,83 -34,86 - 1,96 -5,48 15,40

Lucerna 23.284 3,67 -21,04 12,70 5,22 -11,98 9,52 Trifoi 21.203 4,55 -21,34 -1,03 3,78 -6,99 -9,59

Evolutia productiei medie la hectar a principalelor culturi, 2005-2006 (kg/ha)

Categorie Productie

2005 (kg/ha)

2005/2004 (%)

2006/2005 (%)

Grau 3018 28.92 -3.35 Orz si orzoaica 2084 -10,17 -2,69 Ovaz 1876 5,27 -5,49 Porumb boabe 3207 0,25 -2,06 Mazare boabe 1772 -2,69 1,47 Fasole boabe 1021 -9,00 -4,41 Floarea soarelui 1274 1,84 11,22 Soia boabe 1762 17,15 0,62

Sfecla de zahar 21756 -7,40 22,94

Cartofi 13161 -10,46 5,83 Cartofi de toamna 13115 -11,57 6,81 Tomate 13249 -21,06 13,25 Ceapa uscata 10050 20,89 4,18 Varza 19192 -2,71 34,00 Pepeni verzi si galbeni 20887 12,40 -10,75 Furaje verzi anuale 10924 - 71.53 Furaje perene 17919 - -0.79

Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007


128

Anexa 22 - Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi, 1998-2003(%)

Categorie

Suprafata 1998(ha)

1999/1998 (%)

2000/1999 (%)

2001/2000 (%)

2002/2001 (%)

2003/2002 (%)

Cereale boabe 860.302 -7,58 4,11 7,71 -3,0 -6,08

Grau si secara 198.869 -29,04 16,26 44,15 -5,22 -29,76

Orz si orzoaica 49.329 -13,29 0,45 -3,99 12,02 -41,86

Ovaz 42.162 10,48 -3,21 -64,02 6,91 -3,99

Porumb 568.525 -0,73 1,99 -0,43 -3,92 6,34

Leguminoase boabe 9.527 3,33 -2,44 -0,44 16,04 -1,18

Mazare 2.015 7,70 -19,72 -16,76 16,56 -11,31

Fasole 7.465 1,0 3,29 3,65 15,96 -0,37

Plante textile 137 -62,77 66,67 -65,88 65,52 77,09

Plante uleioase 87.971 5,24 -7,66 7,57 11,59 30,09

Floarea soarelui 75.231 4,07 -5,04 11,55 4,73 30,55

Soia 9.088 -27,49 4,55 -26,81 59,08 111,53 Plante pentru alte industrializari 42.723 -46,74 1,80 -22,11 11,65 -18,04

Sfecla de zahar 41.478 -48,18 2,12 -22,11 13,17 -17,95

Cartofi 62.916 6,10 1,82 -1,47 1,13 -5,45

Cartofi de toamna 58.732 5,60 2,67 -2,20 1,32 -4,83

Legume 36.987 10,60 0,37 0,99 6,62 5,0

Tomate 5.772 8,77 0,51 3,38 8,63 -1,12

Ceapa uscata 7.630 3,75 3,42 -0,04 10,45 -4,76

Varza 6.214 6,15 -1,70 7,79 2,71 4,59

Pepeni verzi si galbeni 2.677 9,04 0,27 -10,35 11,25 3,70

Plante de nutret 209.093 11,04 -2,43 -4,52 10,22 9,08

Perene vechi si noi 142.841 6,40 -1,05 1,98 10,06 6,37 Anuale pentru fin si masa verde 42.408 37,23 -0,34 -18,29 13,97 13,41

Plante pentru insilozare 10.332 -27,29 -15,10 -33,68 -3,29 70,68

Radacinoase pentru nutret 13.197 6,52 -18,73 -3,69 -0,2 3,99

Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi, 2004-2006(%)

Categorie

Suprafata 2004(ha)

2004/2003 (%)

2005/2004 (%)

2006/2005 (%)

Cereale boabe 894490 10,12 -7,49 -12,79

Grau 215904 37,11 - -23,95

Orz si orzoaica 21147 -21,76 52,10 -15,91

Ovaz 30770 -25,74 29,39 2,55

Porumb 619561 5,81 -12,45 -9,45

Leguminoase boabe 6221 -43,27 39,62 -6,77

Mazare 878 -41,43 50,57 -24,21

Fasole 5282 -43,36 38,74 -4,94

Plante textile 23 -72,95 - -


129

Plante uleioase 132506 -0,72 15,71 -8,48 Floarea soarelui 110452 -2,59 12,35 -17,26

Soia 12831 -24,39 56,83 35,75

Sfecla de zahar 6330 -60,13 27,66 82,48

Cartofi 62479 -2,43 10,59 -3,29

Cartofi de toamna 59606 -0,73 8,12 -2,41

Legume 61894 39,31 -26,49 9,42

Tomate 7905 12,82 -10,51 10,72

Ceapa uscata 6608 -23,25 19,45 -2,12

Varza 7551 0,59 42,44 -21,13

Pepeni verzi si galbeni 2309 -23,72 18,84 4,63

Furaje verzi anuale 9267 - 291.86 10.61

Plante furajere perene 80723 - 62.53 3.66

Radacinoase furajere 3528 -69.10 157.03 8.69

Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 1999-2007

Anexa 23 - Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si activitati ale economiei nationale 2001- 2006, (%)

Total

populatie ocupata

15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani si peste

2001 Agricultura(%) 100 13,0 17,8 16,8 27,0 25,4 Silvicultura(%) 100 6,4 43,0 36,3 14,3 -

2002 Agricultura, vanatoare si silvicultura(%)

100 14,2 20,5 22,2 25,5 17,6


100 12,2 22,0 22,4 25,4 18,0

Total

populatie ocupata

15-24 ani

25-34 ani 35 – 44 ani 45 – 54 ani 55 – 64

ani 65 ani si peste


100 13,2 22,2 15,2 16,6 16,6 16,2


100 11,3 21,8 16,8 16,0 17,3 16,8


100 10,9 21,1 17,3 16,2 17,4 17,1

Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 2002-2007

Analiza socio economica af. PDR 2007-2013 - tipar … rdp 2007/1...Analiza socio-economica Nord-Est...

Documents

Transcript of Analiza socio economica af. PDR 2007-2013 - tipar … rdp 2007/1...Analiza socio-economica Nord-Est...