Analiza răspunsului naţional la epidemia HIV/SIDA

Date preliminare12 februarie 2010Stela Bivol

Notă despre metode

Analiza situaţiei Date naţionale statistice de rutină Date naţionale raportate UNGASS, Fond Global Studii speciale de evaluare a impactului (BSS, KAP,

studii de evaluare a necesităţilor şi a programelor)

Analiza rezultatelor Rapoarte de activitate Rapoarte de evaluare externă Consultaţii cu implementatori

Constrîngeri şi a priorităţi: Evaluarea la Mijloc de Termen a Programului Naţional HIV/ITS 2006-2010

I. Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei

Prevalenţa marcherilor infecţioşi în grupurile de riscBSS 2007

21.0%

6.8%

42.7%

12.1%3.6%

11.3%

21.0%

6.9%13.2%

24.9%

10.7% 6.5%0.0%4.8%

13.5%

4.2%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

HIV Hepatita B Hepatita C Sifilis

UDI LSC BSB Deţinuţi

Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei

Indicatorul integrat de cunostinte HIV

37.0% 34.7%38.3%

64.4%57.7%

46.8%

UDI LSC MSM

anul 2004 anul 2007

Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual

74.2%

98.4%

63.0%67.9%

93.3%

48.1%

UDI LSC MSM

anul 2004 anul 2007

Practici de utilizare ale seringilor  UDI MARA UDI

Utilizarea directă în comun 4.1% 6.3%

Utilizarea indirectă în comun 55.0% 85.3%

Grupuri cu risc înalt: realizări

Categorie Nr. locaţii Nr. cumulativ beneficiari

UDI 21 13 050

TSO 3 270

LSC 5 1 116

LGBT 1 829

Grupuri cu risc înalt: constrîngeri

Acoperire insuficientă, în special în oraşele mari• Date preliminare BSS 2009: 13% Chişinău, 19.2% Tiraspol şi 34.6% Bălţi au primit

seringi sterile în ultimele 12 luni

Acoperirea insuficientă a MARA şi a altor grupuri, ex. partenerii sexuali ai beneficiarilor proiectelor

Pachetul de intervenţii este puţin orientat la modificarea practicilor sexuale

Constrîngeri bugetare au dus la micşorarea pachetului de servicii, în afară de schimb seringi, prezervative şi IEC

Lipsa preluării a unor costuri de către sistemul public Tratamentul de substituţie cu metadonă acoperă mai puţin de 1% UDI

beneficiari proiecte. Probleme de reintegrare socială datorită dependenţei de drum zilnic, echipa multidisciplinară, transfer din penitenciar în sector civil

Insuficienţa serviciilor de reabilitare de durată lungă pentru UDI

Grupuri cu risc înalt: priorităţi Revederea barierelor legare de acordare a serviciilor minorilor

Elaborarea şi finanţarea unui pachet minim de servicii pentru fiecare categorii de risc şi a standartelor de calitate

Integrarea unor strategii specifice de modificare a comportamentelor sexuale ale grupurilor de risc şi intervenţii către partenerii sexuali ai acestora

Estimarea mărimii popuplaţiilor de grupuri de risc şi includerea unor ţinte exacte în noul program naţional

Extinderea gradului de acoperire cu intervenţii acolo unde acoperirea este insuficientă

Extinderea acoperirii a programelor de substituţie şi dezvoltarea serviciilor de reabilitare

Populaţie generală:analiza situaţiei

Transmitere heterosexuală, feminizare, implicare geografică universală

Subpopulaţii cu risc sporit: migranţi, tineri, parteneri sexuali ai grupurilor de risc

Creşterea incidenţei în rîndul donatorilor de sînge şi a femeilor însărcinate

Populaţie generală: analiza situaţiei

Migranţi, 2007: Comportament sexual: 40.3% au raportat 2 sau mai mulţi parteneri sexuali şi

doar 44% utilizarea consistentă a prezevativului Cunostinţe HIV: 43,6% au arătat cunoştinţe bune şi 51.1% cunoştinţe medii.

Cunoştinţe HIV şi practici sexuale, populaţia generală 15-49 ani, tineri şi SCL

40.8%

53.6%

38.1%

72.2%

30.6%

49.3%

Indicator integratcunostinte HIV

Utilizarea prezervativuluila ultimul contact

ocazional

Tineri Soferi cursa lunga Pop Generala

Populaţie generală: realizări Creşterea nr. de programe pentru tineri, migranţi, populaţie

generală

Două campanii naţionale de creştere a cunoştinţelor HIV şi micşorare a stigmatizării

Tineri: 12 CPT cu circa 239 000 beneficiari in perioada 2004-2008 (toate serviciile), 120 000 tineri acoperiţi de activităţi de la egal la egal, curs LSBE pilotat şi opţional în şcoli, activităţi Dance4Life

Migranţi: informare şi sensibilizare la punctele de trecere ale frontierei: 1,053,542 materiale informaţionale, 269,548 prezervative distribuite

Şoferi cursă lunga: activităţi IEC pentru 7 500 SCL

Activităţi de sensibilizare a Bisericii Ortodoxe privind problema HIV

Populaţie generală: constrîngeri Lipsa unor intervenţii direcţionate predominant la

modificarea comportamentului sexual cu risc sporit din cauza sensibilităţii societăţii de discuţie a subiectului sexualităţii

Acceptarea socială joasă a utilizării prezervativelor şi acces limitat pentru categorii specifice la prezervative gratis sau cu cost redus (mediu rural, tineri, femei)

Gradul neuniform de acoperire cu servicii conform mediului de reşedinţă, eforturi fragmentare în toate subpopulaţiile

Lipsa unei coordonări unitare a tuturor activităţilor de prevenire pentru populaţia generală

Populaţie generală: priorităţi Stabilirea unei unităţii cu responsabilităţi clare de coordonare a activităţilor de

prevenire

Creşterea participării financiare a surselor bugetare la acoperirea costurilor, iniţial prin dezvoltarea unui mecanism de alocare a fondurilor pentru activităţi de prevenire: campanii naţionale, dezvoltarea IEC, etc.

Promovarea legislaţiei pentru plasarea gratuită a publicităţii cu caracter social (mesaje prevenire HIV) în mass-media

Focusarea activităţilor CSC în dependenţă de vîrstă, gen, mediu de reşedinţă, cu caracter comportamental clar definit şi evaluare a impactului

Extinderea activităţilor orientate către migranţi, prin campanii de promovare a comportamentului sexual sigur şi pilotarea unor intervenţii inovative de oferire a serviciilor mobile de VCT sau referire la ele la intrarea în ţară

De a continua eforturile de introducere în şcoli şi instituţii educaţionale medii a programului orientat către creşterea cunoştinţelor reproductive şi prevenirea comportamentelor sexuale riscante

Extinderea geografică a reţelei de SPT prin deschiderea unor clinici noi, dezvoltarea unui sistem iererhizat, ameliorarea capacităţii celor curente şi a cabinetelor de sănătate reproductivă de a acoperi categoriile cele mai vulnerabile, precum şi ameliorarea sistemului de referiri către aceste servicii

Consiliere şi testare voluntară: analiza situaţiei

Anual circa sunt efectuate 350 000 teste, iar în anul 2009 circa 56 000 oameni au fost consiliaţi în cabinetele CTV

În anul 2009 75% din cei care au primit consilierea pretest au fost consiliaţi şi posttest.

Doar 0.7% beneficiari CTV au fost clasificaţi drept grupuri de risc. Circa 30% din contingentul ce tece testarea sunt femei însărcinate (cca 17,000 în 2009)

Circa 4.1% din populaţia generală a făcut un test HIV

Beneficiarii proiectelor RN 2007: 34% UDI, 32% LSC, 38% BSB au fost testaţi la HIV în ultimele 12 luni şi au primit rezultatul. (BSS 2007)

Parturiente (Evaluarea PTMF) • 93.5% ştiau că au fost testate la HIV • 71.3% au menţionat ca personalul medical a discutat cu ele despre HIV, • 25.6% au fost la consilier CTV• 50% au primit consiliere post test• 16.9% au fost la consilier CTV pt post-test.

Consiliere şi testare voluntară: realizări

56 centre consiliere voluntară, inclusiv 6 pe malul stîng

Cadru normativ pentru CTV aprobat

Rambursarea serviciilor CTV din sursele CNAM

Echipa de formatori naţionali şi instruirea consilierilor (104 persoane)

Existenţa unui sistem M&E pentru sistemul CTV integrat la unitatea naţională de monitorizare şi evaluare

CTV: constrîngeri

In prezent sistemul CTV nu corespunde caracterului concentrat al epidemiei. Accesul la CTV e mai bun la categoriile favorabile organizate referite de lucrători medicali, iar accesul la populaţiile vulnerabile sau tineri e deocamdată nesemnificativ

Acoperirea este incă insuficienta, acoperind doar 19% din cei testati la HIV în 2009.

Sistemul de referiri de la serviciile care au acces la populaţiile vulnerabile nu este încă stabilit: SPT, proiect RN

Calitatea serviciilor consiliere ramăne a fi suboptimală (conţinutul consilierii post-test şi timpul de aşteptare a rezultatului).

Lipsa opţiunii utilizării testelor rapide în cazul grupurilor vulnerabile

Sistemul acutal M&E nu generează anumiţi indicatori conform cerinţelor internaţionale şi doar pentru grupul 15-44 ani.

CTV: priorităţi

Elaborarea unui plan de acţiune de extindere a CTV în rîndul grupurilor vulnerabile (UDI, LSC, deţinuţi, pacienţi TB care nu sunt acoperiţi de testare la moment)

Promovarea CTV în comunităţi şi fortificarea parteneriatelor cu ONG-uri pentru referiri la CTV, dar şi dezvoltarea programelor CTV mobile

Dezvoltarea unei strategii de utilizare a sistemelor de testare rapidă la grupurile vulnerabile

Imbunătăţirea calităţii consilierii prin continuarea instruirilor aprofundate pentru consilierii existenţi, precum şi mărirea numărului de consilieri instruiţi

Ameliorarea algoritmului de indreptare la CTV în cadrul institutţiilor medicale, precum şi coordonarea eforturilor cu CSPT, cabinetele sănătate reproductivă, CMF etc. pentru mărirea numărului de consiliaţi

Testarea şi monitorizarea pacienţilor Un sistem de laborator ierarhizat: 15 laboratoare şi

laboratorul naţional de referinţă

Sistem de screening a donaţiilor de sînge avansat şi bine dezvoltat

Capacitate de laborator foarte bună pentru diagnosticul şi monitorizarea HIV la PTHS

Acces universal gratuit la testare HIV, CD4, PCR

Capacitate mai redusă de monitorizare a co-infecţiilor şi infecţiilor oportuniste

Testarea şi monitorizarea pacienţilor: constrîngeri

Procesul de transferul a persoanelor cu diagnositc nou HIV la monitorizarea clinică nu funcţionează bine: din 5,000 cazuri HIV doar circa 2,700 sunt monitorizaţi clinic

Capacitatea de diagnostic a infecţiilor oportuniste este suboptimală

Capacitatea de testare HIV este redusă pe malul stîng, existînd doar un laborator HIV.

Accesul limitat al personalului de laborator la programe de instruire continuă în domenii tehnice specifice

Serviciile de monitorizare a statului imunologic este redus la nivel regional

Sistemul de procurări a reagenţilor este imperfect la moment

Testarea şi monitorizarea pacienţilor: priorităţi

Dezvoltarea unei baze de date unice de monitorizarea PTHS

Dezvoltarea programelor de instruire continuă pentru personalul de laborator

Revederea capacităţilor de laborator de diagnostic al infecţiilor oportuniste

Imbunătăţirea colaborării privind diagnosticul de laborator şi monitorizarea pacienţilor dintre malul drept şi malul stîng

Revizuirea mecanismelor de procurare a reagenţior de laborator în conformitate cu standartele internaţionale

Securitatea transfuzională şi controlul infecţios SNTS

• 100% sigur, însă creşte incidenţa HIV la donatorii de sînge

Precauţii universale şi securitatea injecţiilor• 90% nu cunosc definiţia corectă PU (KAP CI 2008)

• O jumătate lucrători medicali cunosc că PU include faptul că toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi (Studiul PTMF 2009)

• 50.5% ambulator şi 69% maternităţi poartă mănuşi în lucru clinic

• 42.8% ambulator şi 70.7% maternităţi schimbă mănuşile după fiecare pacient

• 29% maternităţi şi 25% ambulator s-au înţepat cu acul seringii în ultimele 12 luni

• 1.7% MD şi 3.4% MS au admis utilizarea seringilor mai mult de o dată

• Doar 41.0% LM maternităţi şi 28.1% din ambulator ştiu că au acces la tratament PEP

Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: realizări Securitatea sîngelui

Centralizarea testărilor în 3 laboratoare: Chişinău, Bălţi, Tiraspol Echipament, test-sisteme şi proceduri de testare la HIV

performante Sistem nou de management al calităţii

Controlul infecţiilor Asigurarea cu materiale de unică folosinţă s-a ameliorat

semnificativ în ultimii ani Au fost elaborate şi diseminate Ghidul de supraveghere şi control al

Infecţiilor Nozocomiale, Instrucţiune privind profilaxia intraspitalicească a infecţiei HIV/SIDA în practica medicală, şi standartele privind utilizarea injecţiilor

Instruirea continuă a cadrelor în controul infecţiei Nu sunt cazuri de seroconversie la utilizarea PCP

Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: constrîngeri Securitatea sîngelui

Creşterea numărului de cazuri HIV depistate printre donatori

Controlul infecţiilor În pofida programului extins de instruire în controlul infecţiilor,

practicile de aplicare a precauţiilor universale nu sunt aplicate în mod consecvent - aplicarea diferenţiată a PS în cazurile suspecte – lipsa înţelegerii fenomenului seroconversiei

Variabilitatea asigurării cu materiale consumabile de unică folosinţă în dependenţă de finanţarea disponibilă de la APL

Accesul la PEP este diminuat de necunoaşterea de către personalul medical de existenţa acestuia

Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: priorităţi Securitatea sîngelui

Recrutarea şi menţinerea donatorilor voluntari şi dezinteresaţi cu risc mic

Deschiderea laboratorului Cahul pentru regiunea sud

Controlul infecţiilor Revederea programului de instruire cu accentul pe modificarea

comportamentului lucrătorilor medicali privind aplicarea PS şi implementarea programului nou in cursurile de instruire continuă a tuturor lucrătorilor medicali

Utilizarea unor mecanisme regulatorii pentru a uniformiza asigurarea cu consumabile de unică folosinţă în teritoriu

Mărirea accesului geografic la PCP şi dezvoltarea cadrului normativ şi a capacităţii de oferire PCP în cazurile non-ocupaţionale

Tratament HIV: analiza situaţiei

Conform estimărilor Spectrum la sf. 2009, 2 516 PTHIV necesitau tratament şi 985 pacienţi (39%) din cei ce necesită ARV sunt în tratament

34 copii în tratament ARV

  Malul Drept Malul Sting Total

Au inceput ARV 964 268 1 232

Sunt la moment la ARV 776 209 985

Aderenţa la 12 luni tratament, 2008 95.2% 62.7% 82.9%

Note (160/168) (64/102) (224/270)

Tratament HIV: realizări

Eficienţa sistemului vertical a permis extinderea rapidă a nr. persoane în TARV

Elaborarea ghidului, protocoalelor în conformitate cu recomandările OMS

Procurarea la preţuri foarte mici ale preparatelor

Ameliorarea condiţiilor de spitalizare, ambulator, instruirea echipelor, implicarea consilierilor (psiholog, de la egal la egal)

Oferirea tratamentului ARV şi în sistemul penitenciar

Oferirea gratuită şi a tratamentului IO

Atitudine foarte bună faţă de pacienţi

Tratament HIV: constrîngeri

Capacitatea curentă a sistemului de a mai lua pacienţi redusă, necesită descentralizarea şi implicarea mai multor echipe de tratament

Acţiuni proactive de monitorizare a pacienţilor pentru stabilirea necesităţii tratamentului sunt limitate

Descentralizarea lentă şi verticalitatea sistemului

Toate medicamentele sunt procurate din fonduri internaţionale

Lipsa unui mecanism transparent de verificare independentă a calităţii preparatelor ARV

Capacitate insuficientă de diagnosticare a tuturor IO

Capacitatea redusă de tratament pentru cea mai frecventă co-infecţie, hepatitele virale

Capacitate insuficientă de instruire continuă locală pentru personalul existent şi pentru cei ce urmează a fi implicaţi

Tratament HIV: priorităţi

Preluarea asigurării continue cu preparate ARV din contul fondurilor naţionale pentru linia 1 şi dezvoltarea unui plan de preluare completă

Elaborarea unui plan detaliat şi extinderea treptată a capacităţii în regiuni pentru TARV şi alte componente de servicii medicale, inclusiv extinderea centrelor de acordare ARV, angajarea mai largă a infecţioniştilor în monitorizarea clinică etc.

Ameliorarea monitorizării clinice a PTHIV pînă la necesitatea prescrierii ARV

Dezvoltarea capacităţii de diagnostic şi tratament pentru IO şi a co-infecţiei cu hepatite

Evaluarea accesului PTHIV din grupuri vulnerabile

Dezvoltarea programelor de instruire continuă multidisciplinare privind tratamentul HIV

ITS: analiza situaţiei

Conform datelor CNTS, prevalenţa siflisului a crescut de la 1.8% în anul 2002 la 3.0% în anul 2007.

97.8 101.1 94.7 80.5 71.1 69.4 68.6 77.2 71.450.1 41.4 40.7 47.7 51.4 53.5 50.7 48.7 46.6

378.6347.3

386414

336.2 352.8 344.8369.4 376.6

59.3 50.674.2

23.5

68.791.8 80.1 78.7

104.9

32.912.2

387 18.5

39.4 41.6 36.7 53.1

618.7

552.6

633.6

572.7545.9

606.9585.8

610.7652.6

0

100

200

300

400

500

600

700

`2000 `2001 `2002 `2003 `2004 `2005 `2006 `2007 `2008

Sifilis Gonoree Trihom onioya Chlam ydia Inf. Virale uro-genitale Total

ITS: analiza situaţiei

Tineri Conform datelor centrului Innocenti, Moldova se plasează pe al doilea loc după Rusia în regiunea europeană

după incidenţa sifilisului la tineri Studiile KAP la tineri au arătat ca doar 47.8% puteau numi cel puţin un simptom ITS, fără dinamică pozitivă din

anul 2006]

20.4%

8.4%

14.8%

19.0%

12.1%

1.4%

4.3%

19.8%

40.3%

13.5%

59.8%

35.9%

11.8%

22.6%

6.5%

43.8%

14.7%

4.2%

7.2%

13.5%

Nu pot numi cel puţin unsimptom la femei

Nu pot numi cel puţin unsimptom la bărbaţi

A avut simptome ITS înultimele 12 luni

A primit servicii ITS înultimele 12 luni

Prevalenţa siflis

UDI LSC BSB Deţinuţi

ITS: realizări

Un sistem separat ierarhizat, un sistem bine dezvoltat de 36 laboratoare şi algoritm de testare în două stadii

Ghid nou de diagnostic şi tratament elaborat şi instituţionalizat

Costurile de diagnostic şi tratament sunt acoperite de poliţa de asigurare

Consilierea gratuită şi referirea la tratament a grupurilor cu risc crescut din cadrul proiectelor RN şi oferirea consilierii gratuite ITS la CSPT

ITS: constrîngeri

Sistemul este orientat pe screening-ul contingentelor organizate şi mai puţin pe grupurile vulnerabile ce nu au acces la sistemul medical sau poliţă de asigurare medicală

Colaborarea cu sectorul ONG nu este suficientă, întrucît după referirea la specialişti aceştia nu pot oferi diagnostic şi tratament gratuit pentru ITS şi celor neasiguraţi

Nu există posibilitatea testării rapide la ITS, tratamentului anonim sau managementul sindromal

Deşi sunt recomandate ca tratamente de primă linie, utilizarea tratamentelor cu doză unică încă nu este utilizată suficient

ITS: priorităţi

Elaborarea unui model de acordare a serviciilor ITS pentru populaţiile cu risc sporit

Revederea actelor normative curente pentru a oferi posibilitate de tratament anonim al ITS, utilizarea testelor rapide pentru diagnostic şi evaluarea sindromală pentru grupurile cu risc sporit.

Pilotarea a cîtorva proiecte de oferirea a serviciilor ITS la UDI, LSC, BSB prin ONG-urile existente

De a creşte practica de utilizare a tratamentului cu o singură doză conform noilor recomandări

De a elabora mecanisme şi a aloca resurse pentru oferirea diagnosticului şi a tratamentului gratuit pentru grupurile cu risc sporit care nu deţin poliţă de asigurare

Extinderea mandatului CTV pentru oferirea consilierii şi referii la servicii ITS

HIV/TB: analiza situaţiei

Statistica naţională 82% cazuri noi TB au fost testate la HIV în anul 2007

Studiu de prevalenţa HIV la pacienţii TB 3.48% pacienţi TB HIV-pozitivi 12.2% pacienţi TB HIV în Bălţi

250 cazuri coinfecţie TB/HIV (cumulativ la 01.2010), dintre ei 44 primeau TARV şi tratament TB

Circa jumătate cazuri SIDA asociate cu TB

Circa jumătate decesuri asociate cu TB

HIV/TB: realizări şi constrîngeri Coordonarea activităţilor şi stabilirea algoritmului de

interacţiune dintre infecţionişti şi ftiziatri

Tratamentul co-infecţiei HIV şi TB în penitenciare

Rezultatele tratamentului HIV/TB sunt destul de modeste

Coordonarea la nivel local este mai slabă decît la nivel de instituţii republicane, iar rolul infecţionistului este minimalizat în cazul coinfecţiei HIV/TB

HIV/TB: priorităţi

De a crea un grup tehnic de lucru separat pe problema co-infecţiei HIV-TB

Ameliorarea coordonării îngrijirilor şi a sistemului de referiri dintre cele 2 sisteme şi nivel local/republican

Elaborarea algoritmului de interacţiune dintre programele TSO, RN şi sistemul penitenciar

Revederea protocolului clinic privind tratamentul HIV-TB şi asigurarea cu pat tip hospice şi îngrijiri paliative pentru pacienţii HIV/TB terminali

Hepatite: analiza situaţiei

Circa 300,000 oameni ar putea avea hepatite cronice. Oficial sunt înregistraţi circa 70,000 patients cu hepatită cronică B şi C, din ei circa 28,000 necesită tratament

In anul 2007, CNAM a acoperit tratamentul a circa 125 pacienţi şi circa 1,000-1,800 sunt pe lista de aşteptare

85%76%

86%

21%12%

0%

44%

29%

45%

14%6% 3%

7%0%

5% 1%

43%

25%

4%7%9%

UDI LSC BSB

Factori de risc

Vacc Hep B

S-au testat la hepatite

Autoraportare Hep B

Prevalenta Hep B

Autoraportare Hep C

Prevalenta reala Hep C

Hepatite: realizări şi constrîngeri Program de vaccinare a hep B, dar nu acoperă de

facto gratuit grupurile de risc

CTV acoperă testarea la hepatite, dar nu sunt gratuite pentru grupurile de risc

Incepînd cu 2007, monitorizarea hepatitelor în grupurile de risc

Diagnostic şi tratament foarte scumpe, iar utilizarea de droguri reprezintă o contraindicaţie pentru tratament, contrar recomandărilor OMs

Hepatite: priorităţi

Oferirea vaccinării gratuite tuturor grupurilor de risc crescut

Negocierea cu companiile farmaceutice de micşorare a preţului tratamentului specific hepatite

Utilizarea schemelor de tratament doar în conformitate cu recomandările OMS

Eliminarea UDI din lista de contraindicaţii şi eligibilitatea conform criteriilor generale

Ingrijirile non-medicale: analiza situaţiei Vulnerabilitatea socială crescută a PTHS

14% nu au venituri 39% din PTH economic activi nu sunt angajaţi 33% îşi permit carne sau peşte peste o zi 41% pot să plătească pentru încălzire

PTHS cu familii cu copii sunt într-o situaţie mai vulnerabilă decît cei fără copii

Necesităţi autoraportate 89.4% ajutor material 81% servicii sociale 61% ajutor angajare la serviciu 75% asistenţă medicală nelegată de HIV 59% servicii de consiliere 56% îngrijirea copiilor

Ingrijiri paliative: 170 decese cu diagnosticul SIDA şi 87 PTHIV care au început ARV au decedat în anii 2003-2009

Ingrijirile non-medicale: realizări Existenţa beneficiilor de asistenţă socială pentru cei cu diagnostic HIV

Transferul sistemului social în baza venitului total va duce la o echitate crescută de acordare a serviciilor sociale, dacă este asigurat accesul nediscriminator

Ghiduri şi standarte referitor la îngrijiri paliative au fost aprobate, însă nu sunt implementate

Acordarea ajutorului social şi material prin intermediul ONG-urilor de autosuport şi cu ajutorul FG (ludoteci, tabere de vară, rambursarea transportului)

Implicarea programelor de îngrijire paliativă în acordarea serviciilor PTHS

Implicarea consilierilor de la egal la egal în consilierea pentru creşterea aderenţei

Ingrijirile non-medicale: constrîngeri Suportul non-medical este exclusiv din contul donatorilor

Sistemul de management al cazului este încă inexistent pt PTHS care ar ajuta la navigarea în sistemul social pentru a obţine toate beneficiile eligibile

Programele de suport pentru copii limitate (inclusiv suport

psihosocial familiilor). Discriminarea prin cererea certificatelor privind statutul HIV a copiilor şi a părinţilor la grădiniţă, contrar prevederilor legale.

Prevederile legale curent limitează accesul copiilor afectaţi de HIV de a fi adoptaţi şi creşte în familie Noua lege de adopţie aşteaptă promulgarea de către Preşedinte.

Lipsa capacităţii sistemului medical de a oferi îngrijiri paliative şi psihosociale (finanţare, lipsă de personal, etc).

Ingrijirile non-medicale: priorităţi Majoritatea necesităţilor sunt din domeniul social. Este necesar de a asigura accesul

non-discriminator la servicii în baza evaluării veniturilor, eventual cu ajutorul managerilor de caz.

Eliminarea prevederii discriminatorii privind adoptarea copiilor afectaţi de HIV din legislaţie

Elaborarea standartelor şi a ghidurilor naţionale privind servicii de suport şi îngrijiri în colaborare cu ministerele de resort şi ONG-uri

Elaborarea şi implementarea unui model de management al cazurilor, precum şi instruirea lucrătorilor sociali şi a celor de la egal la egal

Stabilirea unei unităţi de îngrijire paliativă în cadrul secţiei de tratament HIV şi elaborarea mecanismului de contractare a serviciilor paliative la domiciliu

Asigurarea cu instruire corespunzătoare a personalului ce asigură servicii de suport şi de micşorare a discriminării

Fortificarea capacităţii de monitorizare şi evaluare a serviciilor non-medicale

PTMF: analiza situaţiei

Rata de transmitere materno-fetală 1.7% în anul 2008

S-au născut 96 copii in 2007 şi 107 în 2008 cu contact MF, din ei 1 (1.0%) în 2007 şi 2 (1.7%) în 2008 erau HIV-pozitivi

Rată înaltă de acoperire cu testare HIV (99.7%) profilaxie ARV şi alimentaţie artificială

Prevalenţa HIV la gravide în creştere: 0.08% în 2004 la 0.16% in 2008

14 copii în anul 2007 şi 2 în anul 2008 au primit ARV numai după naştere (mama nu a primit profilaxie ante şi intranatală)

47 copii HIV+pozitivi se află la moment la dispensarizare, inclusiv 5 născuţi de la mame cu statut HIV+cunoscut care au fost dispensarizate în timpul sarcinii sau naşterii

34 copii primesc tratament ARV la moment (35 au iniţiat, 1 deces)

PTMF: realizări

Rezultate excelente de micşorare a ratei TMF de la 10% in 2004 la 1.7% în 2008 şi acoperirea cu testare a gravidelor, alimentaţie artificială

Metode de diagnostic MTF moderne

Tratament disponibil

Ghiduri de PTMF

Instruirea personalului medical

Secţia tratament pentru copii

PTMF: constrîngeri

Coordonarea dintre nivelul republican şi cel local precum şi dintre diferite agenţii, avînd în vedere necesitatea descentralizării

Există încă femei şi copii în afara vizorului sistemului de sănătate care nu se adresează, probabil din categoriile cele mai vulnerabile şi cu risc sporit

Deşi mai mult de jumătate lucrători medicali au fost instruiţi, nivelul real de cunoştinţe şi mai ales atitudini nu este adecvat:

Cunosc bine asistenţa medicală necesară Cunosc rău riscurile de infectare a copilului, de infectare la locul de muncă şi

atitudini profesionale şi sociale faţă de PTHIV

Serviciile contracepţie oferite femeilor după naştere

Legătura cu serviciile sociale şi servicii oferite de ONG-uri

Sistemul M&E fragmentat între 3 agenţii (DDVR,CNMS, Centrul SIDA), nu toţi indicatori critici sunt colectaţi, lipsa acurateţii numitorilor

PTMF: priorităţi

Stabilirea unei singure unităţi de coordonare a măsurilor în domeniul PTMF; precum şi a unei singure unităţi responsabile de colectare datelor în domeniul PTMF care să valideze datele, revederea lisei indicatorilor mecanismului şi formelor de colectare a datelor

Elaborarea mecanismului de descentralizare şi delegare a responsabilităţilor la nivel local in paralel cu instruirea personalului de la nivel raional

Revizuirea cadrului reglementator pentru adopţii şi asigurarea accesului nediscriminatoriu în instituţiile educaţionale

Revederea programului de instruire cu accentul pe schimbarea atitudinilor şi ameliorarea cunoştinţelor privind riscurile de infectare, controlul infecţiei la locul de muncă, interacţiune cu alte servicii şi integrareea lui în sistemul de instruire continuă

Integrarea componentului de prevenire primară şi planificare familială în serviciile existente PTMF

Îmbunătăţirea interacţiunii şi referirilor dintre sistemul medical, social şi sectorul non-guvernamental care are acces la grupele cele mai vulnerabile