Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari in Cadrul Societatii ABC SRL

Analiza principalilor indicatori economico-financiari in cadrul societatii ABCS.R.L.

Profesor Coordonator,Marilena Mironiuc

Student,

IASI 2009

Contul de profit si pierdere

Herghelegiu Claudia CIG11

Cu toate ca în bilanţ se reflectă şi rezultatul exerciţiului financiar, prin soldul contului 121

“Profit sau pierdere”, este necesară utilizarea unui alt document în care să se detalieze modul de

generare a rezultatului şi care să ofere informaţii suplimentare privind cauzele care au determinat o

anumită performanţă economică, anume Contul de Profit şi Pierderi”.

In țara noastră, începand cu 1 ianuarie 1994, în mediul contabil s-a introdus modelul contului

de rezultate, cu structurarea veniturilor şi a cheltuielilor după natural lor economică, în format

vertical sau listă, în concordanţă cu recomandările Directivei a IV-a a Comunităţii Economice

Europene. Deşi normele contabile româneşti corespund armonizării cu prevederile Directivei a IV-a

europene, aceasta nu creează posibilitatea opţiunii între mai multe modele de prezentare a contului

de rezultate (structurat după natura economică a cheltuielilor şi veniturilor sau pe funcţii ale

întreprinderii), ceea ce explică mai ales fenomenul că situaţiile contabile româneşti sunt orientate

mai mult către satisfacerea intereselor informaţionale ale statului (urmărirea politicii fiscale,

elaborarea conturilor naţionale), însă se cunoaşte preferinţa marilor grupuri multinaţionale pentru

prezentarea rezultatelor pe funcţiuni, şi nu după natura lor economică. Posibilitatea de opţiune între

mai multe modele de cont de rezultate asigură o satisfacere mai completă a nevoilor informaţionale

a participanţilor la “jocul social” care este contabilitatea( investitorii, statul, băncile, salariaţii,etc.).1

Părţile Contului de Profit şi Pierdere sunt cheltuielile (eforturile economice) şi veniturile

(efectele economice), prezentate structurat pe trei tipuri de activităţi :

activitatea de exploatare,

activitatea financiara şi

activitatea extraordinară.

În “Cadrul de pregatire şi prezentare a situaţiilor financiare”, denumit uzual şi cadrul

conceptual, IASC a definit elementele care măsoară performanţa întreprinderii: veniturile şi

cheltuielile.

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune (exerciţiului

financiar), sub forma de creşteri de active sau de diminuări de pasive, măsurate în mod fiabil,

care au ca rezultat creşterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât noile aporturi de capital.

Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice, în cursul unui exerciţiu sub forma

diminuării activelor sau creşterii pasivelor, măsurate fiabil, şi care au generat o scădere de

1 In unele tari , care si-au redefinit in ultimii ani sistemul informational contabil al firmelor, ca Ucraina si Polonia , s-a reglementat prezentarea contului de profit si pierdere atat dupa natura veniturilor si cheltuielilor cat si pe functiuni ale intreprinderii , cu posibilitate de optiune pentru un anumit model.

of 31


capitaluri proprii, alta decât distribuirile către proprietarii de capital (alta decât reducerea

capitalului social sau distribuirea de dividende).

Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanţa întreprinderii este necesară

respectarea principiului conectării cheltuielilor la venituri, adică din momentul contabilizării unui

venit în contul de rezultate trebuie să se contabilizeze şi toate cheltuielile care au contribuit la

obţinerea acelui venit.

Standardul IAS 1 solicită publicarea pe partea principală a contului de profit şi pierdere,

referitoare la rezultatul entităţii, ale perioadei în cauză, şi alocarea acestei mărimi între “profitul sau

pierderea atribuit(ă) intereselor minoritare” şi “profitul sau pierderea atribuit(ă) deţinătorilor

de capital ai societăţii-mamă”. O cerinţă asemănătoare a fost adaugată situaţiei variaţiilor

capitalurilor proprii. Valorile alocate nu sunt de prezentat ca elemente de venituri şi cheltuieli.

Standardul IAS 1 revizuit solicită , de asemenea, prezentarea pe partea principală a situaţiei

variaţiilor capitalurilor proprii a totalului veniturilor şi cheltuielilor perioadei (inclusiv valorile

recunoscute direct la capitaluri), care prezintă, în mod separate, mărimile afectate deţinătorilor de

capitaluri ai societăţii-mamă de cele afectate minorităţilor (interesele minoritare).

Structura informaţiilor în Contul de Profit şi Pierdere pleacă de la natura operaţiilor

economico-financiare desfăşurate de un titular de patrimoniu, într-o perioadă de gestiune.

Operaţiile economico-financiare într-o întreprindere sunt foarte eterogene prin conţinut

(exemplu :unele sunt operaţii comerciale-vânzări şi cumpărări, altele sunt operaţii juridice-

absorbţia unei alte personae juridice, unele sunt tranzacţii financiare- contractarea unui împrumut

bancar, iar altele reflectă diferite fenomene economice-amortizarea reflectă deprecierea ireversibilă

a unui bun, iar constituirea de provizioane pentru un risc valutar acoperă deprecierile monetare )

sau sunt cauzate de natura (consecinţe ale unui cutremur, ale unei inundatii,etc).

“ Deci, operaţiunile care sunt legate de obiectul de activitate al întreprinderii fie cu titlu

principal,fie cu titlu auxiliar, care au caracter permanent , sunt operaţiuni curente, iar cele care se

produc ocazional, accidental, nerepetitiv, care scapă de sub controlul întreprinderii sunt operaţiuni

extraordinare.”2

2 Feleaga N,Ivascu –“Tratata de contabilitate finaciara”, Editura Economica,Bucuresti, 2004, pg.147,pg.155

of 31


Analiza eficientei cheltuielilor totale

S.c ABCS.R.L.

Tabelul 1 analiza eficientei cheltuielilor totaleNr. Crt.

Indicatori Perioada de baza Perioada curenta

1 Cheltuieli totale (lei) 498951,00 1101839,002 Venituri toale 514337,00 1387450,003 Eficienta cheltuielilor totale (EfCht

(‰))970,09 794,15

4 Variatia eficientei totale (Efcht) - -175,945 Indicile cheltuielilor totale (Icht (%)) - 220,836 Indicile veniturilor totale (IVt(%)) - 268,767 Coeficientul de elasticitate ( ) - 0,71

‰

‰

lei profit brut/1000 lei Vt

lei profit brut/1000 lei Vt

Interpretarea rezultatelor

of 31


În perioada de baza întreprinderea ABCa cheltuit 970,09 lei pentru a realiza 1000 lei venituri

totale, iar în perioada curentă s-au cheltuit 794,14 lei pentru a realiza 1000 lei venituri.

În consecinţă eficienţa activităţii a crescut în perioada analizată cu 175,94 lei. Acest fapt este

pus în evidenţă şi de profitul brut la 1000 lei venituri totale, care este mai mare în perioada curentă

faţă cea de bază (205,85 lei profit brut/1000 lei venituri toale, comparativ cu 29,91 lei profit brut

/1000 lei venituri totale). Creşterea eficienţei este reflectată şi de relaţia dintre indicile veniturilor

totale şi cel al cheltuielilor totale astfel veniturile totale au crescut cu 169,76%; cheltuielile totale au

crescut şi ele dar într-o proporţie mai mică cu 120,83%

Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale arată că la o

creştere cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile totale au crescut cu 0,71%, rezultând o activitate

eficientă în perioada analizată.

Tabelul 2 Analiza eficien’ei cheltuielilor totale prin indicatorul cheltuieli toale la 1000 lei venituri totale

Indicatori P0 P1

Cheltuieli totale (lei) 498951 1101839 968,01 723,48 - -

Venituri totale (lei) 514337 1387450 - - 100,00 100,00

Cheltuieli de exploatare 476418 992907 926,47 721,98 - -

Cheltuieli financiare 22533 108932 208638,89 892,30 - -

Cheltuieli extraordinare - - - -

Venituri din exploatare 514229 1375242 99,98 99,12

Venituri financiare 108 12208 0,02 0,88

Venituri extraordinare - - - -

‰

‰

of 31


Analiza factorială (substituţia)II.

I.

918,32+1836,02-926,28+41,73=1786,34 ‰

= 715,63+7,84-918,32-1836,02= -2030,87 ‰

‰

Interperetarea rezultatelor

Creşterea eficienţei cheltuielilor totale în perioada analizată cu 244,53‰ s-a datorat influienţei

următorlilor factori:

- Diminuarea ponderilor veniturilor din exploatare în veniturile totale de la 99,98% la 99,12%

este principala cauză care a determinat diminuarea eficienţei cheltuielior totale la 1000 lei venituri

totale cu 1786,34‰, astfel activitatea de exploatare se caracterizează prin cea mai mare eficiență,

deoarece indicatorul cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare are valori inferioare

indicatorului de eficiență a cheltuielilor totale (926,47‰968,01‰ și 721,98‰723,48‰) ;

- Diminuarea ineficienței activității financiare, pentru care indicatorul cheltuieli financiare la

1000 lei venituri financiare are valori mult superioare valorilor indicatorului de eficiență a

cheltuielilor totale (208638,89‰968,01‰ și 892,30‰723,48‰), a determinat pe ansamblu

creșterea eficienței cheltuielilor totale cu 2030,87‰.

Analiza efectului creșterii eficienței cheltuielilor s.c. ABCs.r.l.

of 31


Tabelul 3 Analiza efectului creșterii eficienței cheltuielilor totale

Specificare Perioada Abateri±

Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor B (lei) 16453,64 383657,67 367204,03 2231,75

Venituri totale Vt(lei) 514337,00 1387450,00 873113,00 169,76

Venituri din exploatare Vexp (lei) 514229,00 1375242,00 861013,00 167,44

Venituri finanicare Vf (lei) 108,00 12208,00 12100,00 11203,70

Venituri extraordinare Vex (lei) - - - -

Cheltuieli totale Cht (lei) 498951,00 1101839,00 602888,00 120,83

Eficienţa cheltuielilor totale Efcht(‰) 968,01 723,48 -244,53 -25,26

Ponderea veniturilor din exploatare în veniturile

totale sv exp(%)99,98 99,12 -0,86 -0,86

Ponderea veniturilor financiare în venituri

totale sVf (%)0,02 0,88 0,86 4300,00

Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din

exploatare EfChexp(‰)926,47 721,98 204,49 -22,07

Cheltuieli financiare la 1000 lei venituri

financiare EfChF(‰)298638,89 892,30 -297746,59 -99,70

of 31


Interpretarea rezultatelor:

În ambele perioade analizate indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu

depăşesc limita de 1000 lei venituri, fapt pentru care firma ABCînregistrează un profit la 1000 lei

venituri, respectiv 29,91 lei respectiv 205,85 lei; efectul eficienţei cheltuielilor totale îl constituie

beneficiile aferente veniturilor totale ale firmei ABC, respectiv 16453,64 lei, în perioada precedentă,

şi 383657,67lei în perioada curentă, se constată aşadar creşterea beneficiilor aferente beneficiilor

totale cu 2231,75% fapt explicat prin influienţele factorilor următori:

- Creşterea eficienţei cheltuielilor totale cu 244,5‰ (25,26%) a exercitat un efect favorabil,

amplificând beneficiul aferent veniturilor totale cu 125770,82 le;

- Pentru-că veniturile din exploatare au pondere majoritară în totalul veniturilor întreprinderii,

dar uşor descrescătoare 0,86%, iar activitatea de exploatare este cea mai eficientă (indicatorul de

eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri de exploatare are valori inferioare

indicatorului cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale) beneficiul s-a diminuat cu 918775,61 lei;

- Diminuarea ineficienţei cheltuielior financiare la 1000 lei venituri financiare cu 297746,59‰

(99,70%) a sporit beneficiul cu 1044546,44 lei;

- Creşterea veniturilor totale în perioada analizată cu 873113‰ (169,76) a determinat creşterea

beneficiului total cu 241432,38 lei.

Denumire indicatori 2006 2007 Indici (%)

1. CIFRA DE AFACERI = 1067489 1722909 161,40Producţia vândută +Venituri din vânzarea mărfurilor +Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afacei +Venituri din dobânzi în cazul entităţillor care au ca obiect de activitate leasingul +

823207108739135543

-

944013440300338596

-

114,68404,92249,81

2. MARJA COMERCIALĂ = 71817 352486 490,81Venituri din vânzarea mărfurilor –Cheltulieli privind mărfurile

10873936922

44030087814

404,91237,84

3. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI = 269947 556353 206,10Producţia vândută +Variaţia producţiei stocate +Producţia realizată de entitate în scopuri proprii şi capitalizată

823207-553260

-

944013-387660

-

114,6870,07

4. VALOAREA ADĂUGATĂ = 87006 359830 410,76

of 31


Producţia exerciţiului +Marja comercială – Consumuri intermediare

26994771817

254758

556353352486549009

206,10490,81215,50

5. EXCEDENT/DEFICIT BRUT DIN EXPLOATARE = 148961 589887 396,00Valoarea adăugată +Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri +Venituri din dobânzi la entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leaingul –Cheltuieli cu taxe, impozite şi vărsăminte –Cheltuieli cu personalul

87006135543

-

134872240

359830338596

-

3413105126

336,21249,81

-

253,18145,52

6. REZULTATUL DIN EXPLOATARE = 37811 382335 1011,17Excedent brut din exploatare +Alte venituri din exploatare –Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii si activele cedate –Cheltulieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile care desfăşoară activitate de leasing ±Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale ±Ajustări privind activele circulante ±Ajustările privind provizioanele

148961-

105278-

-5872--

58988739993

171283-

-76262--

396,00-

162,70-

1298,74--

7. REZULTATUL FINANCIAR = -22425 -96724 431,32Venituri financiare –Cheltuieli financiare

10822533

12208108932

11303.70483,43

8. REZLTATUL CURENT = 15386 285611 1856,30Rezultatul din exploatare +Rezultatul financiar

37811-22425

382335-96724

1011,17431,32

9. REZULATUL EXTRAORDINAR = - - -Venituri extraordinare –Cheltuieli extraordinare

--

--

--

10. REZULTATUL BRUT = 15386 285611 1856,30Rezultatul curent +Rezulatul extraordinar

15386-

285611-

1856,30-

11. REZULATUL NET = 12924 238090 1842,23Rezulatul brut – Impozitul pe profit

153862462

28561147521

1856,301930,18

TABLOUL SIG Interpretarea rezultatelor:

Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a

exercitării activităţii curente de producţie şi comercilizare, a crescut cu 61,40%, ca rezultat al

sporirii producţiei vândute cu 14,68%, a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 303,92% şi a

veniturilor din subevnţii de exploatare aferente cifrei de afaceri cu 149,81%; tendinţa crescătoare a

cifrei de afaceri artă că întreprinderea se află în expansiune consolidându-şi în primul rînd

activitatea de comercializare a mărfurilor.

Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate, cu o

creştere de 390,81%, ca urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu cu 303,91% şi a

of 31


cheltuielior privind mărfurile cu doar 137,84%. Astfel comerţul cu mărfurlie generează un flux de

rezultat pozitiv, fapt ce contribuie în mod favorabil la formarea rezultatului net al firmei ABCS.R.L.

Producţia exercitiului, a înregistrat o creştere cu 106,10% faţă de perioada precedentă

determinată de creşterea producţiei vândute cu 14,68%, ceea ce arată că oferta de produse a firmei

ABCeste suficient de bine absorbită de piaţă. Sporirea soldului debitor al variaţiei producţiei stocate

cu 29,93% arată că firma a reuşit să comercializeze o parte semnificativă a stocurilor de produse

finite şi de produse în curs de execuţie la începutul exerciţiului, astfel se reduce riscul de a nu se

realiza vanzarea producţiei.

Valoarea adăugată, care reflectă plusul de bogăţie realizat de întreprindere prin activitatea de

exploatare a înregistrat o creştere cu 310,76%, datorită sporirii producţiei exerciţilui cu 106,10%,

deşi cresc şi consumurie intermediare într-o proporţie mai mare, acestea cresc în perioada anlizată

cu 115,50%, dar sporirea valorii adăugate este determinată de creşterea marjei comerciale cu

390,81%.

Excedentul brut de exploatare al firmei ABCdovedeşte faptul că aceasta poate să îşi menţină

potenţialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi poate să onoreze

obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinanţare derivă din activitatea de exploatare care este

în creştete cu 296%. Valoarea adăugată este un din cauzele principale a evoluţieie ascendente a

excedentului brut de exploatare, aceasta a crescut cu 310,76%, de asemenea şi creşterea veniturile

din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri cu 149,81% a determinat majorarea

excedentului de exploatare. În schimb creşterea cheltuielilor cu taxe , impzite şi vărsăminte cu

153,18% şi a cheltuielilor cu personalul cu 45,52% a determinat diminuarea excedentului brut din

exploatare.

Rezultatul de exploatare a crescut în perioada analizată cu 911,17%, fapt ce a fost

deterrminat de evoluţia crescătoare a excedentului brut de exploatare cu 296%. Dar creşterea

cheltuielilor cu despăgubiri, donaţii cu şi cu activele cedate cu 62,70%, precum şi a ajustările

privind imobilizările corporale şi necorporale cu 1198,74% a determinat diminuarea rezultatului din

exploatare.

Rezultatul financiar este o pierdere de 331,32% determinată de creşterea veniturilor

financiare cu 11203,70%, iar a cheltuielilor financiare cu 383,43%.

Rezultatul curent s-as majorat cu 1756,30% datorită creşterii rezultatului din

exploatare cu 911,17%, chiar dacă rezultatul financiar a suferit o pierdere de 331,32%, pierdere care

este absorbită exoluţia crescătoare a rezulatului din exploatare.

of 31


Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar nu a determinat modificarea

rezultatului brut al exerciţiului, astfel rezultatul curent este egal cu rezultatul brut.

Creşterea rezultatului net al exerciţiului cu 1742,23% este determinată de creşterea

rezultului brut cu 1756,30%, ceea ce determină şi creşterea obligaţiei fiscale cu 1830,18%.

Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri s.c. ABCs.r.l.

Rata reală a cifrei de afaceri

Tabelulul 6 Analiza creșterii ratei reale a cifrei de afaceri aferente unui produs

INDICATORI EXERCITII FINANCIARE

2004 2005 2006 20071. Cifra de afaceri nominală (lei) 598706 610619,00 1067480,00 1722909,002. RATA NOMINALA A CIFREI DE - 1,99 74,82 61,40

of 31


AFACERI(%)-cu baza in lant

3. Rata inflației (%) - 8,00 7,00 7,504. Rata reală a cifrei de afaceri (%) - -5,56 63,38 50,145. Cifra de afaceri reală(lei) 598706 565417,95 923779,85 1386963,0676. RATA NOMINALA A CIFREI DE

AFACERI (%) - Cu baza fixa

- 1,99 78,30 187,77

7. Rata reală a cifrei de afaceri (%) - -5,56 66,63 167,698. Cifra de afaceri reală (lei) 598706 565417,95 997623,81 1602676,09


Datele din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a avea în

vedere evoluţia ratei inflţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri, întreprinderea poate fi

caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi cu perspective de creştere şi dezvoltare.

Atât ritmul de creştere cu bază fixă cât şi cea cu bază în lanţ reflectă creşteri semnificative

ale cifrei de afaceri reale, astfel în ceea ce priveşte ritmul de creştere cu bază fixă, se observă că

valoarea maximă a cifrei de afaceri este atinsă în anul 2007, când cifra de afaceri a sporit cu 87,77%

în raport cu anul 2004. De asemenea, ritmul de creştere cu bază în lanţ sugerează creşteri

semnificative ale cifrei de afaceri, astel creşterea cea mai mare fiind în anul 2007 cu o creştere de

38,6%.

Analizei marjei comerciale s.c. ABCs.r.l.

Tabelul 7 Analiza factorială a marjei comercialeNr. Crt.

Specificare (lei) Perioada Abateri ±2006 2007 Abs. Rel.

Marja comercială 71817 352486 280669 390,81I Venituri din vânzarea mărfurilor 108739 440300 331561 304,91II Cheltuileli privind mărfurile 36922 87814 50892 137,83

Analiza în mărimi absolute

of 31


Analiza în mărimi relative


Marja comercială a înregistrat în perioada analizată creșteri cu 280669 (390,81%) datorită

înfluienței următorilor factori:

- Veniturile din vânzarea mărfurilor s-au majorat cu 331561 lei (304,91%) în perioada

supusă analizei, antrenând creșterea marjei comerciale cu aceiași sumă (461,67%);

- Creșterea cheltuielilor privind mărfurile cu 331561 lei (137,83%) a determinat diminuarea

marjei comerciale cu aceiași sumă (70,86%).

Creșterea marjei comerciale este în primul rând rezultanta creșterii într-un ritm superior a

veniturilor din vânzarea mărfurilor (IVmf =404,91%), comparativ cu ritmul de sporire a cheltuielilor

privind mărfurile (IChmf = 237,84%)

Analiza producției exercițiului S.C. ABCS.R.L.

Tabelul 8 Analiza structurii și dinamicii producției exercițiuluiSpecificare Perioada Abateri ±

2006 2007 Abs. Rel.Producţia exerciţiului 269947 556353 286406 106,10Producția vândută 823207 944013 120806 114,68Producția stocată -553260 -387660 165600 70,07Producția imobilizată - - - -

Analiza în mărimi absolute

of 31


Analiza în mărimi relative:

Interpretarea rezultatelor:În perioada analizată se constată creşterea producţiei exerciţiului cu 286406 lei(106,10%)

datorită înfluienţei următorilor factori:

- Producţia vândută a crescut cu 120806 lei, adică cu 14,68%, determinând creşterea

îndicatorului analizat cu aceiaşi valoarte (44,75%), de asemnea se observă că producţia vândută are

o pondere hotrâtoare şi crescâtoare;

- S-a diminuat soldul debitor al producţiei stocate cu 165600 lei (29,93%) ceea ce înseamnă

că o parte mai mare de produse finite şi produse în curs de execuţie vor fi stocate, având ca efect

cresţerea producţiei exerciţiului cu aceiaşi sumă (61,35%);

- Producţia imobilzată nu a influienţat producţia exerciţiului.

Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate s.c. ABCs.r.l.

Tabelul 9 Analiza valorii adăugate după metoda sintetică Nr.crt. Specificare Perioada Abateri ±

2006 2007 2006 2007Valoarea adăugată 87006 359830 272824 313,57

1 Producția exercițiului 269947 556353 286406 106,102 Marja comercială 71817 352486 280669 390,813 Consumuri intermediare 254758 549009 294251 115,50

- Chelt. cu materii prime și materiale 184602 484502 299900 162,46- Alte cheltuieli materiale - - - -- Alte cheltuieli externe 9682 13797 4115 42,50- Chelt. privind prestațiile externe 60474 50710 -9764 -16,15

of 31


Analiza în mărimi absolute:



Studiind rezultatele obţinute, constatăm creşterea valorii adăugate în perioada analizată cu

272824lei (313,57%), ca urmare a influienţei următorilor factori:

- Creşterea producţiei exerciţiului cu 286406 lei (106,10%) a generat majorarea valorii

adăugate cu aceiaşi sumă (32,91%); majorarea producţiei vândute s-a datorat ca urmare a creşterii

of 31


producţiei vândute, ceea ce indică faptul că produsele întreprinderii sunt bine absorbite de

întreprindere.

- Creşterea marjei comerciale cu 280669 lei (390,81%) ca urmare a majorării veniturilor din

vânzarea mărfurilor a detereminat creşterea valorii adăugate cu aceiaşi valoare (322,58%);

- Creşterea consumurilor intermediare cu 294251lei (115,50%) a diminuat valaorea adăugată

cu aceiaşi valoare (338,19%);

- Creşterea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile cu 299900 lei

(162,46%), a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu aceiaşi sumă (344,69%);

- Creşterea cheltuielilor externe (cu energia şi apa) cu 4115 lei (42,50%) a determinat

reducerea valorii adăugate cu aceiaşi valoare (4,73%);

- Reducerea cheltuielilor cu prestaţiile externe cu 9764 lei (16,15) a determinat creşterea

valorii adăugate cuaceiaşi sumă (11,22%).

Tabelul 10 Analiza factorială a valorii adăugateIndicatori Sim

bol U.M. P0 P1 Abateri Influiente

Absolute Relative Absolute Rel.Valoarea adaugata Vad lei 87006 359830 272824 313,57 272824Productia executiei Pex lei 269947 556353 286406 106,09 16124,65 18,53Numarul de salariati N pers 15 11 -4 -26,67 -4052,81 -4,66Productivitatea medie anuala

Wa Lei /pers 17996,47 50577,55 32581,08 181,04 20177,46 23,19

Ponderea consum intermediara

sci % 94,37 98,68 4,31 4,57 -23978,81 -27,56

Marja comercială Mc Lei 71817 352486 280669 280669 -322,59

Analiza în mărimi absolute:

of 31




Indicatorul valoare adăugată a crescut în perioada analizată cu 272824 lei (313,57%), fapt

care se explică prin influienţa următorilor factori:

of 31


- Creşterea producţiei exerciţiului cu 286406 lei (106, 09%) a antrenat creşterea valorii

adăugate cu 16124,65 lei (18,53%);

- Numărul mediu de salariaţi s-a diminuat cu 4 persoane (26,67%), înfluienţând negativ

valoarea adăugată, care s-a redus cu 4052,81 lei (4,66%);

- Creşterea productivităţii medii anuale a muncii cu 32581,08 lei (181,04%), a determinat

creştera valorii adăugate cu 20177,46 lei (23,19%);

- Creşterea ponderii consumurilor intremediare în producţia exerciţiului cu 4,31% a

determinat diminuarea valorii adăugate cu 23978,81 lei (27,56%);

- Creştera marjei comerciale cu 280669 lei (490,81%) a determinat creştera valorii adăugate

cu 280669 lei (322,59%).

Figura 1 Reprezentarea grafică a valorii adăugate și a producției exercițiului

Determinarea valorii adaugate dupa valoarea aditiva – inainte de repartizarea rezultatului net

s.c.ABCs.r.l.

Tabelul 11 Determinarea valorii adăugate prin metoda aditivă

INDICATORI 2006 2007 Indici (%)

1. Remunerarea personalului 72240 105126 145,52

a. Cheltuieli cu personalul 72240 105126 145,52

2. Remunerarea statului 3810 50934 1336,85

a. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate

1348

2462

3413

47521

253,19

1930,18

of 31


b. Impozitul pe profit

3. Remunerarea creditorilor 22533 108932 483,43

a. Cheltuieli financiare

b. Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate

de entitatile ale caror obiect de activitate il constituie

leasingul

22533

-

108932

-

483,43

4. Remunerarea altor parteneri 105278 171283 162,70

a. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

b. Cheltuieli extraordinare

105278

-

171283

-

162,70

5. Remunerarea intreprinderii 3737 165427 4426,73

a. Rezultatul net*

b. Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si

necorporale

c. Ajustari privind activele circulante

d. Ajustari pentru provizioane

-9609

5872

-

-

89165

76262

-

-

927,93

1298,73

Valoarea adaugata =1 +2+3+4+5 87006 359830 410,76*mai putin alte venituri din exploatare, financiare si extraordinare

Analiza structurii valorii adăugate, conform ratelor de remunerare a participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii

Tabelul 12 Analiza structurii valorii adăugateNr.crt. Indicatori Simbol Perioada

2006 20071. Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)100 Rchp 35,44 24,092. Rata de remunerare a statului (It/Vad)100 RSt 1,87 11,673. Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)100 RChf 11,05 24,974. Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)100 RAf 1,83 37,925. Rata de remunerare a capitalului productiv (Am/Vad)100 RAm 2,88 17,486. Rata de remunerare a altor parteneri (Chd/Vad)100 Rchd 51,64 39,26

Interpretarea rezultatelor analizei

of 31


În urma analizei indicatorilor se constată că:

- Rata de remunerare a personalului s-a diminuat în perioada analizată de la 35,44% la

24,09%. Acest fapt a avut loc ca urmare a creșterii remunerațiilor personalului, într-un ritm mai lent

(145,52%) decăt ritmul de majorare a valorii adăugate a întreprinderii (214%).

- A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii, de la 1,87% la 11, 67% în

principal datorită creșterii rezultatului net al firmei in perioada analizată cu 5362,03%

- A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare, în perioada curentă față de perioada

precedentă, fapt pentu care întreprinderea se orientează spre o structură financiară în care

capitalurile împrumutate (în principal atoriile financiare) au o pondere mai mare decât capitalurile

proprii. Creșterea ponderii cheltuielilor financiare este rezultatul creșterii cu 383,43% a cheltuielilor

financiare și a creșterii într- o proporție mai mică a valorii adăugate doar cu 114%;

- Se majoreză ponderea autofinanțării valorii adăugate de la 1,83% la 37,92%. Sporirea acestei

rate în perioada analizată s-a realizat ca urmare a creșterii autofinanțării într-un ritm mai rapid

(4426,73%) decât ritmul de sporire a valorii adăugate (214%);

- Rata de remunerare a cappitalului productiv din valoarea adăugată a sporit de la 2,88% la 17,

48%, în condițiile în care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 1198,73%, reflectând fie o

îmbătrânire a capitalului productiv aflat în dotarea firmei Tomicom, fie creșterea amortizării

calculate ca urmare a achiziționării de noi imobilizări corporale.

- Rata de remunerare a altor parteneri a scăzut de la 51,64% la 39,26%, în condițiile în care

cheltuieleile cu despăgibirile și donațiile au crescut într-un ritm mai lent, cu 62,70% comparativ cu

valoarea adăugată care a crescut cu 114%.

Relația cheltuielilor dintre indicatorii de performanță ce caracterizează activitatea de exploatare

s.c. tomicoms.r.l.

Tabelul 13 Analiza rapoaretelor statice și dinamice dintre indicatorii valorici ai producțieiNr.crt. Indicatori Perioada Indici (%)

2006 20071. Valoarea adăugată 87006 359830 413,562. Valoarea adăugată netă 81134 283568 349,513. Producția exercițiului 269947 556353 206,104. Producția vândută 823207 944013 114,685. Cifra de afaceri 1067489 1722909 161,40

6. 32,23 64,68

7. - 2,01

of 31


8. 8,15 20,88

9. - 2,56

10. 1226,91 478,81

11. - 0,39

12. 304,95 169,68

13. - 0,56

14. 93,25 78,81

15. - 0,85

Interpretarea rezultatelor analizei:Pe baza rezultatelor din tabel pputem să observăm:

- Raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului s-a majorat, adică în

perioada precedentă, la 100 lei producție a exercițiului șe obțineau 32,23 lei valoare adăugată,

comparativ cu 64,68 lei în perioada curentă. Pararel, s-a diminuat ponderea consumurilor

intermediare în producția exercițiului de la 94,37% la 98,68%;

- Ponderea raporului dinamic este supraunitar (egal cu 2,01), ca urmare a creșterii valorii

adăugate într-un ritm mai rapid ( = 413,56%) decât ritmul de creștere a producției exercițiului (

);

- Raporul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valori crescătoare,

reflecând creșterea independenței întreprinderii față de consumurile intermediare provenite de la

terți și respectiv, creșterea gradului de intgrare pe verticală a producției cu 12,73%. Valoarea mare a

raportului în anul 2007 arată că întreprinderii și-a dezvoltat activitatea de producție.

- Raportul dinamic aferent (egal cu 2,56%) explică sporirea valorii adăugate într-un ritm mai

rapid ( =413,56%) decât ritmul de creștere a cifrei de afaceri ( = 161,40%);

- Se poate observa că valorile de diminuare a raportului static dintre cifra de afaceri și

valoarea adăugată de la 1226,91 lei la 478,81 lei, indică o diminuare a dependenței întreprinderii

față de terți și implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependență.

- Raportul dinamic subunitar de 0,39%dintre indicile cifrei de afaceri și cel al valorii

adăugate indică, indică creșterea cifrei de afaceri într-un ritm mai redus ( = 161,40%), decât

ritmul de creștere a valorii adăugate ( =413,56%);

- Diminuarea ponderii producției vândute în producția exercițiului cu 132,27%, sugerează că

deși producția vandută crește cu 14,68%, producția exercițiului crește într-o proporție mai ridicată

of 31


cu 106,10% iar producția stocată crește cu 29,93%, ceea ce arată că întreprinderea întâmpină

dificultăți în valorificarea producției sale.

- Raportul dinamic aferent raportării producției vandute la producția exercițiului este

subunitar (0,56), deoarece s-a înregistrat o creștere a proudcției vândute (( =114,68%), dar

producția exercițiului a crescut într-o proporție mai mare ( =206,10%);

- Raportul static dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută descrește în

perioada analizată cu 14,44%, reflectând o creștere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii

adăugate brute;

- Raportul dinamic subunitar (0,85) dintre indicii acestor două mărimi sugerează un ritm de

creștere a valorii adăugate nete mai lent ( =349,51%) decât ritmul de creștere a valorii adăugate

brute ( = 413,56%)

Analiza ratelor de rentabilitate s.c. ABCs.r.l.

Tabelul 14 Determinarea ratelor de rentabilității comercialeSpecificare Exercițiul financiar Indici

(%)2006 2007

Marja comercială (lei) 71817 352486 490,81

Venituri din vânzarea mărfurilor (lei) 108739 440300 404,91

Excedentul brut de exploatare (lei) 148961 589887 396,00

Rezultatul net (lei) 12924 238090 1842,23

Rezultatul brut (lei) 15386 285611 1856,30

Rezultatul curent (lei) 15386 285611 1856,30

of 31


Rezultatul din exploatare (lei) 37811 382335 1011,17

Cifra de afaceri (lei) 1067489 1722909 161,40

Cheltuieli totale (lei) 498951 1101839 220,83

Cheltuieli curente (lei) 498951 1101839 220,83

Cheltuieli de exploatare (lei) 476418 992907 208,41

66,05 80,06 121,21

13,95 34,24 245,45

3,54 22,19 626,84

1,21 13,82 1142,15

3,08 25,92 841,56

3,08 25,92 841,56

7,93 38,51 485,62


Pe baza rezultatelor din tabel, putem să constatăm că:

- Activitatea de comerț cu mărfuri s-a dovedit rentabilă, fapt explicat prin creșterea cu 21,21% a

ratei marjei comerciale. Se observă că sporirea ratei comerciale s-a realiyat concomitent cu creșterea

a 304,91% a veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce arată câ întreprinderea are o poziție

consolidată pe piață.

- Rata marjei brute de exploatare a crescut cu 145,45%, ca urmare a creșterii într-un ritm mai

rapid a excedentului brut de exploatare (cu 296%), în raport cu creșterea înregistrată din cifra de

afaceri (cu 61,40%) .

of 31


- Raportul marjei nete de exploatare a înregistrat o creștere cu 526,84% , adică, după deducerea

din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile și a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor, rezultatul

din exploatare a crescut, totuși , cu 911,17%

- Raportul marjei nete evidențiază creșterea rezultatului net cu 12,61 lei la 100 lei cifră de

afaceri;

- Rata rentabilității resurselor consumate în activitatea curentă pune în evidență că la 100lei

resurse consumate în activitatea de exploatare și financiară a întreprinderii s-a obținut în exercițiul

curent un rezultat brut(rezultat curent) mai mare cu 741,56 lei față de cel din exercițiul precedent,

acesta este efwcul creșterii într-un ritm superior a rezultatului brut (rezultatul curent) IRbrut, IRcurent

=1856,30%, comparativ cu ritmul de creștere a cheltuielilor totale (curente)care ICht,

IChcurente=220,83%.

- Rata rentabilității resurselor consumate în activiatea de exploatare a crescut cu 30,58 %, ca

urmare a creșterii rezultatului din exploatare cu 911,17% și a majorării cheltuielilor din exploatare

într-o proporție mai mică cu 108,41%.

Analiza ratelor rentablității economice

s.c. ABCs.r.l.

Analiza ratei rentabilității în activul total

Tabelul 15 Determinarea ratei rentabilității activului total

Specificare Exercițiul financiar Indici (%)

2006 2007

Rezultatul curent (lei) 15386 285611 1856,30

Cheltuieli financiare (lei) 22533 108932 483,43

of 31


Rezultatul economic (lei) 37919 394543 1040,49

Rezultat de exploatare (lei) 37811 382335 1011,17


Activul total (lei) 1299088 2815331 216,72

(Rec=Rexpl+Vf) 2,92 14,01 479,80

Re=Rexp/At (%)

Rata marjei de exploatare Rexp/CA (%)

Rata de rotatie CA/At (rotatii)

2,92

3,54

0,82

14,01

13,58

0,61

479,80

383,61

74,39


Rata rentabilității activului total are tendință crescătoare în perioada analizată de la 2,92% la

14,01%, ca urmare a creșterii rezultatului economic cu 940,49% și a majorării într-o proporție mai

mică a activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 116,72%.

Cauzele care au determinat creșterea rentabilității economice ar putea fi: performanța ridicată a

activităților de exploatare și a celor financiare, utilizarea eficientă a activelor imobilizate, o politică

de stocare eficientă, etc.

Rata rentabilității economice în al doilea model are o tendință crescătoare, influiențată de creșterea

ratei marjei de exploatare, care crește cu 283,61%, comparativ cu rata de rotație, care scade cu

25,61%.

Analiza ratelor rentabilității activului de exploatare prin lanțuri de rapoarte

s.c. ABCs.r.l.

Tabelul 16 Determinarea ratelor de rentabilitate economicăSpecificare Exercițiul finaciar Indici (%)

2006 2007

Excedentul brut de exploatare (lei) 148961 589887 396,00

Capitalul economic brut (lei) 1299088 2815331 216,72


of 31


Valoarea adăugată (lei) 87006 359830 410,76

Active imobilizate brute pentru exploatare (lei) 907214 757066 83,45

Rebruta=EBE/Cecb (%)

Rata marjei brute de exploatare EBE/CA (%)

Rata de rotație a capitalului economic brut în cifra de afaceri

CA/Cecb (rotații)

11,47

1,40

82,17

20,95

34,24

61,20

182,65

2445,71

74,48

Rebrută=EBE/Cecb(%)

Rata marjei brute aspura valorii adăugate EBE/Vad (%)

Eficiența utilizării activelor imobilizate Vad/At

Coeficientul investițiilor strategice At/Cecb

11,47

171,21

9,59

69,83

20,95

163,93

47,53

26,89

182,65

95,75

495,62

38,51


Creșterea ratei rentabilității activului brut de exploatare de la 11,47% la 20, 95% se datorează în

principal:

- În cazul primului model de analiză, rezultatul creșterii marjei brute de exploatare cu 2345,71%

și al scăderii numărului de rotații ale capitalului economic brut în cifra de afaceri cu 25,52%;

- În cazul celui de-al doilea model de analiză consecința scăderii ratei marjei brute asupra

valorii adăugate cu 4,25%, a creșterii eficienței utilizării activelor imobilizate cu 395,62% și a

reducerii coeficientului investițiilor strategice cu 61,49%.

Anliza ratelor rentabilității financiare

s.c. ABCs.r.l.

Analiza ratelor de rentabilitate financiară, pe baza valorilor contabile

Tabelul 17 Determinarea ratelor rentabilității financiare

Specificare Exercițiul financiar Indici (%)


Rezulotatul din exploatare (lei) 37811 382335 1011,17

Rezultatul net (lei) 12924 238090 1842,23

Capitaluri proprii (lei) 174556 412646 236,40 of 31


Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an (lei) 196529 673266 342,58

Capitaluri permanente (lei) 371085 1085912 292,63

Activ/pasiv total (lei) 1299088 2815331 216,72

Rf=Rnet/Cpr (%)

Rata marjei nete Rnet/CA (%)

Rata de rotație a capitalului propriu în cifra de afaceri

CA/Cpr (rotații)

7,40

1,21

6,11

57,70

13,82

4,18

779,73

1142,15

68,41

Rf=Rnet/Cpr (%)

Rata marjei nete Rnet/CA (%)

Rata de rotație a capitalului permanent în cifra de afaceri

CA/CP (rotații)

Rata de dependență față de structura financiară CP/Cpr

7,40

1,21

2,88

2,13

57,70

13,82

1,59

2,63

779,73

1142,15

55,21

123,47

Rf=Rnet/Cpr (%)

Rata rentabilității economice Rexp/At(%)

Impactul îndatorării (Rnet/Rexp)(Pt/Cpr)

7,40

2,91

2,53

57,70

13,58

4,23

779,73

466,67

167,19

Interpretarea rezultatelor analizei

Pe baza datelor din tabel concluzionăm că:

- În prima variantă de descompunere, majorarea ratei rentabilității financiare cu 679,73% este

consecința creșterii marjei nete de la 1,21 lei la 100 lei cifră de afaceri la 13,82 lei la 100 lei cifră de

afaceri, dar scăderea gradului de reînoire a capitalului propriu prin intermediul cifrei de afaceri cu

31,59% determină o creștere a ratei rentabilității financiare într-o proporție mai mică;

- În cea de a doua variantă se observă creșterea ratei de rentabilitate financiare cu 679,73%,

fiind consecința creșterii ratei marjei nete cu 1042,15%, și al creșterii ratei de dependență față de

structura financiară cu 23,47%, creștere care este determinată și de reducerea numărului de rotații

efectuate de capitalul permanent în cifra de afaceri cu 44,79%.

of 31


- Potrivit celui de-al treilea model, creșterea ratei financiare este explicată prin creșterea într-o

proporție mai mare a ratei rentabilității economice cu 366,67%, fapt ce reflectă creșterea

performanței activității de exploatare, față de impactul îndatorării, care crește doar cu 67,19% .

Măsuri pe care firma le poate lua pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele activităţii

Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, managerul întreprinderii trebuie să promoveze

măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile

totale, cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente, prin reducerea fluctuaţiei

volumului de producţie; alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure

desfacerea produselor, determinând creşterea veniturilor din exploatare ale firmei Tomicom;

reducerea cheltuielilor de producţie, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut; achiziţionarea

of 31


de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase; creşterea productivităţii muncii; reducerea

consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau

creşterea veniturilor financiare.

Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea analizată trebuie să găsească noi

pieţe de desfacere, menţinerea în structura producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor,

contribuie în mod semnificativ la obţinerea rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la

care nu se înregistrează marje pe produs semnificative; îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a

devini competitive cu cele ale concurenţilor, renunţarea la unele tehnologii de producţie

neperformante, etc.

Pentru ca indicatorul, marja comercială să aibă o evoluţie ascendentă trebuiesc luate

următoarele măsuri: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei, ca urmare a identificării cererii de

noi produse de către clienţi; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor prin

aporvizionarea cu materii prime şi materiale mai ieftine, de la furnizori mai apropiaţi; urmărirea

creşterii în structura mărfurilor destinate vânzărilor a acelor mărfuri care asigură rate ale marjei

comerciale semnificative;

În ceea ce priveşte producţia exerciţiului, întreprinderea trebuie să urmărească creşterea

producţiei vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi pieţe, şi nu pe seama creşterii

componenţei producţiei stocate, a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi

oferta de produse, poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive, concurenţa

agresivă, strategii de piaţă neeficiente, utilizarea de materiale substiuibile, puţin costisitoare şi

calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi cele

de produse finite destinate vânzării, etc..

O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei

exerciţiului, prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii, ca urmare a creşterii motivării şi

calificării personalului; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a

ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului, procurarea factorilor de producţie la

preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori.

O mai mare rentabilizarea vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună

adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel să se asigure utilizarea

integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor

care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul calităţii

materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie, etc.

of 31


Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către întreprinderea Tomicom, s-ar putea realiza

prin creşterea performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă

dificultăţile de valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor

financiare, să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în

activitatea de exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligatilor faţă de

participanţi la activiatea sa, etc.

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze

gradul de îndatorare, astfel ăncât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru ca în caz contrar să

se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.

Puncte tari Puncte slabe

- In perioada analizată a crescut creşterea

eficienţei cheltuielilor de exploatare

- Diminuarea eficienţei cheltuielilor

financiare

- Întreprinderea se află în expansiune

consolidându-şi activiatea de producţie cât

şi cea de comercializare a mărfurilor

- Comerţul cu mărfurile generează un lux de

rezultat pozitiv, determinând favorabil

formarea capitalului net al întreprinderii

- Reducerea riscului de a nu realiza vânzarea

- Creşterea consumurilor intermediare

ncesare obţinerii producţiei;

- Creşterea cheltuielior cu taxe şi impozite,

precum şi cele cu despăgubiri şi donaţii;

- Creşterea cheltuielilor cu materiile prime

şi materialele;

of 31


producţiei;

- Poate să îşi menţină potenţialul productiv;

- Are capacitatea să remunereze capitalurile

avansate şi poate să onoreze obligaţiile

fiscale;

- Absenţa evenimentelor cu caracter

extraordinar;

- Creşterea producţiei vândute;

- Reducerea cheltuielilor cu prestaţiile

externe;;

- Se majorează ponderea autofinanţării;

- Creşterea independenţei întreprinderii faţă

de consumurile intermediare provenite de

la terţi;

- Întreprinderea are o poziţie consolidată pe

piaţă;

- Cheltuieli cu amortizarea ridicate;

- Dificultăţi în valorificarea producţiei;

of 31

Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari in Cadrul Societatii ABC SRL

Documents

Transcript of Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari in Cadrul Societatii ABC SRL