Analiza Portofoliului de Actiuni

Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor

Politici contabile, Audit și Control de Gestiune

Analiza portofoliului de actiuni

Studiu de caz: Antibiotice Iasi SA, Banca Comerciala Carpatica Sibiu, Transgaz SA, Turism Baile Felix SA

Autori:

Brasov, 2013

1

Capitolul 1. Contextul macroeconomic actualCriza economico - financiară cu influențe la nivel global a fost factorul care a declanșat procesul

de ajustare a unor dezechilibre macroeconomice și asupra României, resimțind consecințele

acesteia prin scăderea activității economice.

Însă, în ceea ce privește contextul macroeconomic actual al României este foarte important

să precizăm faptul că în primul semestru al anului 2012, comparativ cu aceeași perioadă a anului

precedent investițiile realizate în economia națională au înregistrat creșteri pe segmentele de

lucrări de construcții, utilaje și mijloace de transport, industrie, comerț/servicii.

Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii

economice, sectorul privat să înregistreze din nou deficite.

Declinul bursei din această perioadă este cauzat de mai mulți factori, printre care putem

menționa: evoluția de pe Wall - Street unde indicii se depreciază pe fondul rezultatelor

dezamăgitoare ale unor companii, deprecierea pe piețele valutare externe a monedei euro în

raport cu majoritatea valutelor de referință. Deasemenea trebuie să ținem cont și de existența

unui număr mult mai mic a cumpărătorilor prezenți, ceea ce implică efectuarea unor tranzacții tot

mai puține.

2

Alte aspecte importante sunt: lipsa lichidităților de pe piață, perioada de așteptare a persoanelor

care tranzacționează pe bursă, pentru a urmări tendințele de apreciere și depreciere a indicilor,

evoluția piețelor de acțiuni, raportul euro/ dolar, precum și speculațiile unor acționari și a unor

brokeri.

Încheierea unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea

Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:

Unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizată de un risc crescut de

abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor străini în special din

economiile emergente;

Combinării efectului crizei financiare internaţionale cu următoarele dezechilibre

macroeconomice specifice economiei româneşti:

- Ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi

finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin acumularea de datorie

externă pe termen scurt.

- Acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privată, care a

alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi

a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în

momentul amplificării crizei internaţionale şi al reducerii lichidităţii pe

plan internaţional.

Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus ca şi efect pozitiv

imediat: asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor

împrumutate, precum şi prin intermediul „Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru

România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din

România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să

majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei

economice.

La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind să sugereze o stabilizare a

activităţii. Există totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentă a evolutiei

bursei romanesti prin faptul ca investitorii pot sa nu isi mai indrepte atentia spre bursa

3

romaneasca in detrimentul altor tari, in cazul in care la nivel macroeconomic nu se iau masuri de

revigorare a economiei.

Relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generată în principal

de măsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe

ţări dezvoltate va pune o presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a

economiilor ar putea fi încetinită.

Efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate

sectorului financiar se vor diminua.

Creditarea va continua să fie limitată pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca

economiile din Europa să fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul

sistemului bancar este predominantă.

Absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni sociale.

Contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizării

monedelor unor ţări baltice este încă destul de ridicată.

Capitolul 2. Analiza sectoriala

Sectorul farmaceutic

Sectorul farmaceutic reprezintă un punct de atracţie pentru mulţi investitori din România

datorită rentabilitătii mari a titlurilor societăţilor de profil cotate şi a reprezentativităţii acestui

sector pe piaţa de capital din ţara noastră si in general pe plan mondial.

Industria farmaceutică din România a cunoscut în ultimii ani transformări semnificative, unele

dintre ele impuse de standardele de calitate si conformitate ce erau necesare pentru menţinerea şi

chiar creşterea exporturilor.

De altfel, acesta este unul din sectoarele economice cu cele mai bune rezultate, având

parteneri externi stabili, cu care desfăşoară relaţii economice de o lungă perioadă, dar şi ca

urmare a caracterului special al produselor realizate, unele dintre ele fiind aproape

4

indispensabile. Acest sector este considerat printre cele mai puţin afectate sectoare de criza

financiară internaţională.

Piaţa din România are în continuare potenţial de creştere. Un argument în acest sens este

procesul de îmbătrânire al populaţiei ce va conduce cel mai probabil la o majorare a cererii de

medicamente, deoarece indiferent de recesiune, oamenii le cumpara, acestea fiind singurele

produse cu cerere inelastică.

Garantarea unui mediu competitiv, pe baze reale, în acest sector se realizează prin

utilizarea unor instrumente ce vizează, pe de o parte, supravegherea respectării normelor ce

reglementează şi garantează libera concurenţă între agenţii economici activi pe pieţele din acest

sector, iar pe de altă parte, acolo unde s-au constatat încălcări ale regulilor de concurenţă, prin

intervenţia directă, neechivocă a autorităţii de concurenţă şi sancţionarea celor responsabili de

aceste încălcări, în scopul restabilirii unei stări de normalitate a pieţei, sub aspect concurenţial.

Una dintre cele mai importante companii din România, Antibiotice S.A. transformă

tratamentele valoroase într-un mijloc mai accesibil de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor.

Antibiotice Iaşi (ATB)

Compania se bazează pe o strategie de dezvoltare foarte importantă pentru piaţa pe care

actionează. Această strategie se axează pe medicamentele din clasele cardiovascular,

antiinfecţioase, sistem nervos central şi tract digestiv.

Aceasta îşi desfăşoară activitatea atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă, prima

oferindu-i o poziţie superioară faţă de alte companii din aceeaşi piaţă, fiind singurul producător

de substanţe active obţinute prin biosinteză (Nistatina).

Cu un număr de aproximativ 45 de parteneri pe piaţa externă, compania este unul dintre

cei mai importanţi exportatori români de medicamente.

Pe segmentul medicamentelor piaţa este inelastică datorită unei cereri de aceeasi natura.

Aceasta se realizează datorită unui ciclu lung de conversie al numerarului, ceea ce duce la o

întârziere prezentă la nivelul pieţei. De asemenea, piaţa medicamentelor mai depinde de foarte

multe legi acordate de către Ministerul Sănătăţii.

5

Ca şi principali concurenţi pentru compania aleasa avem: Biofarm, Farmaceutica

Remedia SA, Zentiva, Eurofarm, Catena.

În prezent, compania are ca principali clienţi un numar mare de farmacii de la nivelul

pieţei româneşti, ca de exemplu: Sensiblu, Dona, Helpfarm, City Pharma.

Antibiotice Iaşi este unul dintre cei mai importanţi exportatori români de medicamente,

produsele sale fiind distribuite în numeroase ţări ale lumii. Compania are numeroase de

parteneriate externe, fiind în continuare preocupată de extinderea pe noi pieţe de desfacere din

Europa, Statele Unite ale Americii, Africa, Asia şi Statele CSI (Comunitatea Statelor

Independente).

Sectorul utilităţi: energetic

Sectorul energetic reprezintă infrastructura strategică de bază a economiei naționale, pe care

se bazează întreaga dezvoltare a țării. În același timp, energia reprezintă o utilitate publică cu un

puternic impact social.

Sectorul utilităţilor prezintă o caracteristică aparte, fiind deosebit de atractiv pentru

dezvoltatorii de soluţii informatice: presupune o reţea de clienţi de mari dimensiuni şi o

complexitate a operaţiunilor curente care justifică, pe deplin, investiţia în sisteme software

integrate.

În prezent, sectorul românesc al utilităţilor publice şi autorităţilor locale cunoaşte un proces

de modernizare şi dezvoltare fără precedent. Scopul urmărit este alinierea la standardele UE şi

răspunsul la nevoile sistemului, cât şi la asteptările clienţilor. Pe lângă extinderea infrastructurii

de sistem, organizaţiile trebuie să se adapteze noului mediu prin reconsiderarea strategiilor

operaţionale, structurilor, resurselor şi instrumentelor de management.

România poate şi trebuie să dezvolte sectorul de energie durabil, pentru că procedând astfel,

beneficiile unui sector energetic funcțional și sustenabil ar determina dezvoltarea la nivelul

întregii economii. Știm însă că, oricât de încurajator ar suna, eficientizarea sectorului nu este o

sarcină uşoară. În primul rând, factorii de decizie şi părţile interesate trebuie să se adapteze la

ceea ce se întâmplă dincolo de graniţele României, să urmărească cele mai recente evoluţii şi să

aibă o viziune clară asupra viitorului.

6

În al doilea rând, vechile problemele locale trebuie să fie rezolvate o dată pentru totdeauna.

Sectorul energetic din România are nevoie de mecanisme adecvate de stabilire a preţurilor de

piaţă, economice, de liberalizare şi de reguli previzibile de atragere a investiţiilor şi îmbunătăţire

a eficienţei energetice.

România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţă de energie electrică considerând ca

important a crea o piaţă concurenţială, coerentă, în care participanţii să poată beneficia de

avantajele mediului concurenţial, asigurând în mod hotărât cadrul şi măsurile necesare atingerii

acestui obiectiv.

Industria energetică din România are un potenţial deosebit, nu numai de a asigură resursele

necesare României, dar are şi potenţialul de a fi un factor de creştere economică.

În principal pentru că avem un mix de resurse primare potenţiale foarte ridicat, de la petrol, gaze,

suntem singurul producător în sud – estul Europei, la hidro, la nucleară, la partea de cărbune.

SNTGN Transgaz SA (TGN)

Pe piaţa bursieră, compania face parte din sectorul de activitate „resurse energetice”,

activitatea sa fiind determinată de evoluţia industriei gaziere din România.

Înfiinţată pe baza hotărârii Guvernului, fiind deci o persoană română având forma juridică

de societate comercială pe acţiuni, Transgaz SA are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale

stabilită pentru tranportul, tranzitul international, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea –

proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale. Principalele activităţi generatoare de venit

pentru companie sunt reprezentate de transportul şi tranzitul gazelor naturale, tariful pentru

prestarea serviciului de transport fiind reglementat de ANRE datorită faptului că societatea se

afla în poziţia de monopol natural.

Cunoscând un trend ascendent, credibilitatea investitorilor se datorează în primul rând unui

profil de activitate şi unui satut de monopol natural în domeniu. Pozitia deţinută pe piaţa

energetică şi cea a gazelor naturale în special şi un profil financiar robust au fost câteva din

atuurile pentru care compania a prezentat atractivitate.

7

Aceasta face legătura între producătorii de gaze (S.N. Romgaz S.A., SNP Petrom, alţi

producători de gaze independenţi) şi consumatorii casnici şi rezidenţiali şi consumatorii

industriali prin intermediul distribuitorilor de gaze licenţiaţi şi autorizaţi.

Transgaz face parte din proiectul Nabucco alături de alte cinci companii de profil, respectiv:

BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, MOL din Ungaria, OMV Erdgas din Austria şi

RWE – Germania, proiectul având scopul de a conecta şi valorifica rezervele promiţătoare de

gaze naturale din Zona Marii Caspice şi Orientul Mijlociu, cu pieţele europene.

Transgaz a dovedit un înalt grad de stabilitate a rezultatelor şi, ramanae în continuare o

companie solidă, capabilă să ofere investitorilor un refugiu, în condiţiile fluctuaţiilor economice.

Perspectivele macroeconomice pentru economia internă exprimă premise de cvasistagnare a

consumului intern de gaze naturale în trimestrele următoare.

Pe de altă parte, deschiderea centralei electrice de la Brazi va determina o majorare a

consumului de gaze. Nu în ultimul rând, din perspectiva termenului lung, posibilitatea exportului

de gaze naturale şi dezvoltarea proiectului Nabucco vor determina o majorare a cererii de servicii

de transport gaze naturale, cu impact pozitiv pentru rezultatele TGN.

Cu toate acestea, atragem atenţia cu privire la factorii de risc, atât din plan macroeconomic,

dar şi referitori la reglementarea activităţilor (în special a tranzitului, care generează cea mai

mare parte a profitului TGN). Facem referire la scăderea în volum a business-ului de transport

din tranzitul internaţional (evoluţia cursului de schimb USD, EUR ) , acordarea unui potenţial

discount pe care preţul de ofertă l-ar oferi faţa de preţul de piaţă de la momentul respectiv,

probabil că va există un discount care să ofere o motivaţie strictă învestitorilor, pe termen scurt,

temperaturile foarte scăzute. Deasemenea un factor determinat al scăderii activităţii companiei

poate fi şi majorarea cheltuielilor pt amortizarea mijloacelor fixe, deprecierea de curs

semnifivativa, dezordine socială sau derapaje fiscal mojore. Inflaţia îndeamnă pe oameni să

reducă consumul de energie, acest lucru determină energia să tindă să prospere în medii

inflaţioniste.

Cererea internă de servicii de transport de gaze naturale este dependentă în primul rând de

climatul macroeconomic. Totodată, procesul de restructurare şi tehnologizare a economiei are

8

impact important, contribuind la o eficientizare a consumului de gaze naturale. Nu în ultimul

rând, factori precum deschiderea centralei electrice (pe gaze) de la Brazi sau posibilitatea

exportului de gaze naturale (începând cu trimestrele următoare) vor influenţa cererea de servicii

de transport gaze naturale.

România se înscrie în categoria economiilor mici (ca dimensiune), cu grad ridicat de

deschidere, principalul partener economic (comercial şi financiar) fiind Zona Euro. Prin urmare,

climatul macroeconomic intern este dependent de climatul macro-financiar internaţional în

general şi de cel european, în special.

Valurile celei mai severe crize economicofinanciare mondiale din ultimele decenii au

determinat un proces prelungit de ajustare a economiei interne. Totodată, valurile Marii

Recesiuni au contribuit la deteriorarea potenţialului economiei interne pana în prezent. Din

perspectiva termenului mediu, principala provocare pentru economia internă o constituie

continuarea procesului de consolidare bugetară şi implementarea reformelor structurale.

Pe termen scurt, după ieşirea din cea de a doua recesiune din ultimii 4 ani, climatul

macroeconomic intern se menţine dificil, fiind ridicată probabilitatea reintrării în contracţie în a

doua jumătate a anului curent. Perspectivele macroeconomice pentru economia internă (termen

scurt şi mediu) exprimă premise de cvasistagnare a consumului intern de gaze naturale în

trimestrele următoare.

Pe de altă parte, subliniem faptul că deschiderea centralei electrice de la Brazi va determina

o majorare a consumului intern de gaze naturale (dacă afacerea se va dovedi un succes, cererea

de servicii de transport de gaze naturale va creşte cu 1 mld. m.c.).

Nu în ultimul rând, din perspectiva termenului lung, posibilitatea exportului de gaze naturale

şi dezvoltarea proiectului Nabucco vor determina o majorare a cererii de servicii de transport

gaze naturale, cu impact pozitiv pentru rezultatele TGN.

Sectorul financiar-bancar

Pentru început, trebuie menţionat faptul că sectorul bancar joacă un rol fundamental în

economia contemporană, mai ales în economiile europene a căror evoluţie este dependentă într-o

9

măsură mai ridicată (decât economia americană, spre exemplu) de creditarea bancară, acesta fiin

cel mai elastic la ciclicitate.

În contextul crizei mondiale, toate băncile din România au fost puternic afectate, profitul lor

diminuându-se considerabil, multe bănci ajungand să închidă agenţii, să facă restructurări, ba

chiar cele mai mici să dea faliment.

Continuarea declinului economiei interne, excesele din anii premergători crizei sau procesul de

consolidare bugetară sunt principalii factori care au influenţat nefavorabil evoluţia acestui sector

in anii trecuti.

Riscul de credit, reprezentat de capacitatea din ce în ce mai redusă a debitorilor de a

rambursă finanţările primite, este cea mai severă ameninţare la adresa sistemului bancar din

România, potrivit bancherilor şi analiştilor intervievaţi de Business Standard. Imediat dupa riscul

de credit, aceştia au identificat evoluţia economiei că fiind cel de-al doilea mare risc, în condiţiile

în care semnalele pozitive se lasă aşteptate, în pofida programelor economice promise.

Capacitatea persoanelor juridice şi fizice de a-şi rambursă creditele este din ce în ce mai redusă,

din numeroase motive.

Companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza scăderii vânzărilor, a

datoriilor către alte firme şi a marjelor mai mari de credit. În această situatie, ar fi

nevoie de mai multe programe iniţiate sau sprijinite de Guvern pentru a ajuta IMM-

urile din România. Pe de altă parte, persoanele fizice sunt afectate de stagnarea sau

scăderea salariilor, anularea bonusurilor şi de creşterea preţurilor .

În contextul creşterii incertitudinilor legate de durata şi efectele crizei economice globale,

sectorul financiar din România s-a caracterizat în ultimii ani printr-o cerere scăzută de produse şi

servicii bancare, consecinţă în principal a reducerii consumului, prin restrângerea activităţii de

creditare la nivelul sectorului privat, creşterea comisioanelor şi a operaţiunilor financiare,

scăderii drastice a veniturilor din imobilizările financiare, a veniturilor din învestiţii financiare

cedate, dar şi datorită creşterii depozitelor atrase de la clientela nebancară.

Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)

10

Banca Comercială Carpatica esteo instituţie financiară cu capital social majoritar românesc,

ale cărei acţiuni sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti.

Segmentul de piaţă vizat de Banca Comercială Carpatica îl constituie întreprinderile mici şi

mijlocii, precum şi persoanele fizice.Banca pune la dispoziţia firmelor împrumuturi provenite

atât din surse proprii, cât şi din finanţări externe. Banca Carpatica este parte a unui grup financiar

din care mai fac parte SSIF Carpatica Invest SA, societate de servicii de investiţii financiare, SC

Carpatica Asig SA, societate care dispune de un portofoliu complex de asigurări generale, SC

RomTicket SA, furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masa, Carpatica Life, broker de

pensii private şi SAI Carpatica Asset Management SA, societate de administrare investiţii.

Perspectivele privind băncile româneşti rămân stabile, reflectând potenţialul de

creştere al sistemului bancar, dar şi riscurile generate de creşterea creditării, potrivit unui raport

elaborat de agentia de evaluare financiara Moody's Investors Service:

ratingurile băncilor din România reflectă îmbunătăţirea mediului operaţional, odată

cu alinierea mediilor politice şi economice la UE, precum şi performanţa economică bună, toţi

aceşti factori sprijinind dezvoltarea sectorului bancar. Imp l i ca rea ac t ivă a bănc i lo r

s t r ăine pe p ia ţ a r omănească a ma jora t ş i n ive lu l

e x p e r t i z e i î n s i s t e m , c o n t r i b u i n d l a d e z v o l t a r e a r e ţ e l e l o r

t e r i t o r i a l e , c o n s o l i d ân d cunoştinţele tehnice şi transferul de know-how şi furnizând

capitalul şi fondurile necesare.

Ratingurile actuale includ şi temerile Moody's referitoare la riscurile legate de

creditare, în special având în vedere creşterea rapidă din ultimii

ani a împrumuturilor, în cad ru l c ă ro ra c r ed i t e l e î n va lu t ă de ţ in o ponde re

impor t an t ă . La aces t ea se adaugă ş i r i s cu r i l e gene ra t e de ope ra rea î n cadru l

unor s i s t eme ne t e s t a t e de r i sc management .

În concluzie, bancile romanesti analizate de agenţia de rating dispun de active de bună calitate,

profitabilitate adecvată, o rată relativ înaltă de adecvare a capitalului şi de o bună lichiditate.

Totuşi, sustenabilitatea acestor factori se află sub presiune pe fondul

r educe r i i ma r j e lo r de dobândă , p r ecum ş i , c a u rmare a c re ş t e r i i co s tu r i l o r

oda tă cu dezo l t a r ea r e ţe l e lo r t e r i t o r i a l e a l e bănc i lo r , î n t imp ce ca l i t a t ea

ac t i ve lo r se poa t e de te r io ra pe masură de portofoliile se maturizează sau condiţiile în care

11

băncile operează se slăbesc. Diferenţele între maturităţile activelor şi pasivelor arată că băncile

trebuie să îşidiversifice şi să îşi majoreze bazele de finanţare.

Premisele pe termen scurt (3-6 luni) pentru evoluţia sectorului financiar-bancar intern se

menţin predominant nefavorabile. Ne referim atât la cererea reală de creditare, dar şi la condiţiile

existente la nivelul ofertei de creditare;( problemele cu care se confruntă băncile, atât cele de

dimensiune importantă : unul din cinci credite este neperformant la prima bancă din sistem, dar

şi la nivelul celor mici şi mijlocii).

În ceea ce priveşte cererea reală de credite, aceasta va fi nefavorabil influenţată de

perspectivele macroeconomice nefavorabile: climatul macroeconomic advers din Zona Euro (cu

impact asupra cererii externe); totodată, procesul de consolidare bugatară, dar şi condiţiile

economice dificile pentru populaţie nu exprimă premise favorabile nici pentru cererea internă.

La nivelul ofertei din sectorul financiar-bancar, din păcate nu vom putea observa o

dinamică pozitivă, atâta vreme cât nu vom asista la eforturi de deblocare financiară, fie prin

fuziuni-achiziţii, preluări ostile, restructurării masive ale portofoliilor de credite, etc. Practic,

capitalul este blocat în diverse proiecte, iar prelungirea contextului macroeconomic dificil

determină managerii din sistemul bancar să evite marcarea de pierderi cat mai mult posibil.

Într-un astfel de context, este în creştere probabilitatea unei redimensionări la nivelul acestui

sector în 2013. O ajustare către noua realitate economică internă este strict necesară în sectorul

bancar. Pentru că acesta reprezintă inima economiei (mai ales pe plan intern, unde nu putem

vorbi despre finanţarea prin piaţa de capital).Iar atâta vreme cât se menţine blocajul din sectorul

financiar-bancar, nu puteam vorbi de perspective mai bune pentru economia internă.

Sectorul turismului

Turismul, cel mai dinamic sector al economiei, a devenit în zilele noastre o activitate la fel de

importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare – cheie din economia naţională ( industrie,

agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, că orice

activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti,

geografi, psihologi şi geologi.

12

România se înscrie printre ţările europene cu un remarcabil potenţial balnear şi de sănătate.

Situate, de regulă, în zone pitoreşti, cu potenţial turistic diversificat, ele oferă posibilitatea

practicării diferitelor tipuri de turism (cultural, istoric, religios, de iarnă, activ, de cunoaştere a

naturii, etc.), ceea ce recomandă staţiunile balneare pentru turism pe durata întregului an.

Principalii factori naturali de cura sunt : apele minerale şi termale, nămolurile, mofetele,

climatul temperat ( aer ionizat şi bioclimat moderat tonifiant sau blând), apă salină a Mării

Negre, plaja şi aeroionizarea specifice litoralului, salinele.

Valoarea factorilor naturali de cura este certificată periodic de către Institutul Naţional de

Recuperare Medicală, Medicină Fizica şi Balneologie, că organism oficial abilitat să acorde

certificări oficial recunoscute

Indicaţiile de cura acoperă un mare număr de afecţiuni, dintre care enumerăm câteva grupe

majore: reumatismale (inflamatorii, articulare degenerative, periarticulare şi musculare),

cardiologice, ortopedico-traumatice, neurologice (centrale şi periferice), respiratorii şi ORL,

digestive, ale rinichilor, hepatobiliare, ginecologice, dermatologice, profesionale, etc

Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)

TUFE face parte din sectorul de turism, sector ciclic, caracterizat de o elasticitate ridicată a

cererii, învestiţiile în companii din aceste sector fiind recomandate în perioadă de revenire a

economiei. În contextul actual, deşi economia României a ieşit oficial din recesiune, şansele

intrării pe un trend solid de creştere economică par din ce în ce mai mari, în contextul în care

majoritatea ţărilor din UE adoptă măsuri de austeritate care vor încetini ritmul de creştere al

economiilor. Compania nu acoperă dividende.

Cota de piaţă a SC TURISM FELIX SĂ în activitatea turistică balneară din România

plasează societatea pe poziţia de lider în cadrul turismului internaţional pe sănătate şi pe un loc

fruntaş în cadrul turismului intern.

Dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura

formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate,

practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice.

În ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul

ba lnea r a deven i t un segment ma jor a l p ie ţ e i tu r i s t i c e in t e rna ţ iona l e , sp r e

ca r e se cen t r ează impor t an t e mi j l oace mate r i a l e ş i umane , cu imp l ica re t o t

13

mai p ro fundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale

de o factură complexă şide un îna l t n ive l c a l i t a t i v , chema te să sa t i s facă

ce r in ţ e l e v i t a l e a le omulu i mode rn , determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a

stării de sănătate a populaţiei.

Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul

potenţial balnear de care d i spune t r ebu ie să se t r ans fo rme în t r -un avan ta j

compe t i t iv , c a re î n cond i ţ i i l e une i strategii adecvate să devină unul dintre elementele

cheie ale turismului românesc.

Prin urmare, turismul balnear este o nişă pe care România nu trebuie să o rateze, este un

produs ce trebuie exploatat, în sensul că investitorii se pot aştepta să vină turiştii străini.

Avantajul acestui tip de turism este că cei care vin să se relaxeze nu vin singuri, ci însoţiţi de

familie. Aceştia au capacitatea, dacă sunt mulţumiţi de servicii, să promoveze turismul balnear în

ţările de provenienţă şi, ca atare acest mecanism de dezvoltare a unui marketing eficient şi a

finanţării infrastructurii în zona balneară arăta că România are potenţial mare ce trebuie

valorificat.

În condiţiile în are turismul balnear este promovat tot mai mult, acesta va fi cu atât mai

cunoscut şi renumit, iar investiile în acest sector vor fi profitabile, deoarece clientela de baza este

reprezentată de cei sosiţi cu bilete de tratatment prin casele de pensii şi asigurări, ceea ce poate fi

considerat firesc. Însă, mai nou, a început să se înregistreze un trend pozitiv în investiţii pentru

segmentele de wellness şi SPA, pe baza unei cereri în creştere pentru astfel de servicii.

14

Capitolul 3. Analiza economico-financiara

Analiza economico - financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici,

procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe:

- în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiare a

unei firme;

- identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat acea situaţie economică a

firmei;

- identificarea rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punct de vedere al utilizării

eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.

3.1 Indicatorii ROA si ROE

Rentabilitatea financiară (Return On Equity)se determină că raport între valoarea profitului

net şi cea a capitalurilor proprii; reprezintă un indicator foarte important pentru învestitori,

exprimând capacitatea unei firme de a genera profit net ca urmare a folosirii capitalurilor proprii

ale firmei, sau mai pe înţelesul tuturor, acest indicator ne spune ce bani va câştiga un învestitor.

Rentabilitatea economică (Return On Assets), rezultantă a raportului dintre profitul brut şi

total active, reflectă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a

capitalului investit pentru obţinerea acestor performante. Este poate cel mai important indicator

al performanţei, deoarece pune faţă în faţă profitul net rămas la dispoziţia societăţii cu valoarea

capitalurilor proprii, adică partea din total capitaluri ce le revine acţionarilor.

• Antibiotice S.A.

31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012

ROE 4,33% 8,53% 8,81%

ROA 18,02% 17,32% 12,39%

15

Capitalurile proprii 299.840,30 301.835,97 302.605,31Profit net 12.977,56 25.751,56 26.660,36Profit brut 15.485,31 29.687,27 30.420,00Active totale 468.603.311 467.497.808 453.012.953

Pentru societatea Antibiotice SA, rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii a avut o

evoluţie crescătoare în ultimele trei exerciţii financiare înregistrate, ca urmare a unei uşoare

creşteri a capitalurilor proprii şi a profitului net. Se poate observa foarte clar că în acest moment

compania este profitabilă şi acţiunile sale sunt de asemenea pe acelaşi fond de creştere.

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii economice se constată o depreciere a acesteia,

datorată unui ritm de creştere superior al activelor faţă de valoarea profitului brut. Totodată se

poate spune că firmă îşi utilizează eficient activele, iar ca şi investitor rezultatele rentabilităţii

economice te determină să investeşti în această companie.

• SNTGN Transgaz S.A.

16

31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012

ROE 11,22% 11,63% 6,87%

ROA 30,19% 28,26% 22,76%

Capitalurile proprii 2.531.624,96 3.262.877,96 3.131.293,06

Profit net 283.932,17 379.571,47 215.227,34

Profit brut 339.812,97 462.260,47 270.609,70

Active totale 3.823.344.084 4.206.938.277 4.224.932.774

Rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii pentru societatea Transgaz SA

inregistreaza o descrestere in cele trei exercitii financiare ale anului trecut, pe fondul cresterilor

capitalurilor proprii si a unei usoare cresteri a profitului net.

In acest moment compania este mai putin profitabila, iar in ceea ce priveste rentabilitatea

economica observam ca, si aceasta scade, ca urmare a cresterii activelor totale fata de profitul

brut. Se poate observa foarte clar si in acest caz că în acest moment compania este profitabilă şi

acţiunile sale sunt de asemenea pe acelaşi fond de creştere.

17

• Banca Comercială Carpatica Sibiu

31.03.2011 31.12.2011 31.03.2012

ROE -4,93% -14,35% 2,13%

ROA -9,66% -5,30% 5,26%

Capitalurile proprii --- 222.959,27 ---

Profit net -13.506,23 -31.989,28 8.539,52

Profit brut -13.506,23 -31.989,28 8.539,52

Active totale 2.922.831.282 3.787.200.021 4.236.442.317

In cazul Bancii Comerciale Carpatice Sibiu in primele doua exercitii financiare

prezentate in tabelul de mai sus, ambele rentabilitatii au valori negative, pe seama inregistrarii

unui profit brut si profit net negative.

18

In prima perioada a exercitiului financiar inregistrat anul trecut, banca a realizat un profit

brut la aceeasi valoare cu profitul net, crescandu-si astfel rentabilitatile. Cresterea s-a datorat si

valorii activelor totale net superioare in raport cu capitalurile propii, cele din urma fiind zero.

• Turism Felix S.A. Băile Felix

31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012

ROE -2,73% -3,12% 1,91%

ROA -105,93% -32,07% 8,52%

Capitalurile proprii 168.453,37 167.821,15 176.968,75

Profit net -4.599,33 -5.231,55 3.382,48

Profit brut -4.599,33 -5.231,55 4.656,70

Active totale 196.496.308 190.757.533 189.424.577

19

Rentabilitatea capitalurilor proprii si cea economica pentru societatea Turism Felix are

valori negative in primele doua exercitii financiare ale anului trecut, datorita unui profit net si

brut negtiv si cu aceeasi valoare. Deprecierile celor doua rentabilitati arata ca firmă îşi utilizează

eficient activele, iar ca şi investitor rezultatele lor te determină să investeşti în această companie.

Totodata, firma cunoaste si o usoara apreciere a rentabilitatilor economice si a capitalurilor

proprii, pe seama cresterii profitului brut si a profitului net, dar si a activelor totale in raport cu

valoarea profitului brut.

3.2 Indicele de lichiditate

Indicele de lichiditate, calculat ca raport dintre activele curente şi pasivele curente

reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma în termen scurt în

lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.

Antibiotice S.A.

31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012

Indice de lichiditate 2,10 2,03 2,01

20

În cazul firmei analizate, indicele de lichiditate ia valori supraunitare, şi într-o infimă

scădere, ceea ce acordă posibililor investitori, încrederea necesară pentru a investi în această

companie şi evidenţiază că societate este capabilă să facă faţa cheltuielilor şi să – şi onoreze

obligaţiile pe termen scurt, pe măsură ce ele devin exigibile.


31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012


Indicele de lichiditate al companiei SNTGN Transgaz S.A. înregistrează fluctuaţii în

ultimul exerciţiu financiar înregistrat, pe seama scăderii activelor circulante şi implicit pe seama

creşterii datoriilor curente.

Sectorul energetic a fost cel mai performant în ultimii ani , ajutat de poziţiile de monopol ale

companiilor de utilităţi şi de creşterea masivă a preţului petrolului. În mod normal, investitorii pe

perioade mai lungi de timp au început să se îndrepte către emitenţii cu activităţi stabile, cu poziţii

dominante în piaţă şi perspective mai puţin negative pe termen lung. Adică societăţi precum cele

din acest sector Transgaz, Petrom, Transelectrica.


Indicatorul lichidităţii curente dă investitorilor informaţii despre lichiditatea imediată a

companiei. Acesta este egal cu activele curente raportate la datoriile curente ale firmei şi indică

în ce măsură este compania să îşi acopere necesarul de lichidităţi. Un răspuns mai exact îl oferă

aşa-zisul test acid. Din activele curente se scad stocurile şi valoarea producţiei neterminate (care

pot fi transformate mai greu în lichidităţi) rezultatul raportandu-se la datoriile curente ale

companiei. Valorile acceptabile variază de la industrie la industrie dar ca o regulă generală ar fi

bine ca testul acid să aibă valori supraunitare.

Lichiditatea acţiunilor BCC, văzută că şi număr de tranzacţii a înregistrat cea mai grea

scădere, principalele influenţe fiind date de veniturile nete din dobânzi, din comisioane şi din

operaţiuni financiare, şi, mai ales din creşterea depozitelor atrase de la clientela nebancară,

potrivit datelor preliminare prezentate recent de bancă.

21


31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012


În perioadă analizată, indicele de lichiditate înregistrează o creştere accentuată. Ultima

valoare, cea de la finele TIII a anului trecut se poate explica prin faptul că lichiditatea este foarte

mare, datorită eficienţei în activitatea emitenţilor, vizibilă în rezultatele financiare foarte bune.

Totodată, putem afirma că societatea nu prezintă probleme în a – şi onoră datoriile scadente

în perioadă următoare.Un indice al lichidităţii mare determină investitorii să fie atraşi şi să

achiziţioneze astfel de titluri din domeniul turismului.

3.3 Indicatorii PER si P/BV

Indicatorul PER (Price-Earning Ratio), unul din cei mai utilizaţi indicatori în analiza

bursieră, se determină că raport între cursul bursier al acţiunii şi profitul net pe acţiune. În mod

simplist acest raport arăta cât trebuie să plătească investitorul pentru a obţine o unitate monetară

din profiturile firmei. Ca regulă empirică, un PER relativ mare este caracteristic unei acţiuni

scumpe şi posibil supraevaluată. În caz contrar, când PER este relativ scăzut, acţiunea este ieftină

şi în consecinţă se recomandă cumpărarea ei. Totuşi, în analiză PER se va ţine seamă şi de

creşterea sau diminuarea veniturilor aferente acţiunii în viitor

• Antibiotice S.A.

22

La nivel de simbol = 9, 76

La nivel de piaţă = 7, 91

La nivel de sector = 10, 68

În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator se constată faptul că la nivel de simbol şi de

piaţă, acţiunea este subevaluată, iar la nivel de sector, acţiunea tinde uşor spre supraevaluare,

deci este o acţiune ieftină. Acesta este un moment oportun de a investi în acţiunile acestei

companii, urmând a fi vândute la un preţ mai mare pentru a obţine profit. Ţinând cont de faptul

că, compania aşteaptă o creştere a profiturilor viitoare se consideră că investiţia în acţiunile ATB

este oportună, firma fiind atractivă pentru investitori.




La nivel de sector = -

Acţiunile Transgaz sunt subevaluate, atât la nivel de simbol, cât şi la nivel de piaţă, ceea ce ar

putea preconiza odată cu o creştere continuă a PER, o scădere şi mai mult a preţului acţiunii.

Aceste valori ne arăta că prezentele acţiuni sunt de cumpărat.

23


Indicatorul P/BV reprezintă preţul unei acţiuni împărţit la valoarea capitalurilor proprii pe

acţiune (sau valoarea activului neţ unitar) şi arăta câţi lei sunt dispuşi investitorii să plătească

pentru un leu de activ net. Este mult mai relevant la evaluarea companiilor cu o pondere mare a

activelor lichide, gen fonduri de investiţii sau bănci. Astfel, un P/BV inferior mediei sectorului

sau pieţei de capital este interpretat că un semnal de subevaluare şi implicit de cumpărare a

acţiunilor, iar un nivel ridicat al acestui indicator comparativ cu media sectorială sau a pieţei

poate indica o supraevaluare a titlului.




Pentru BCC, P/BV la nivel de simbol este inferior, comparativ cu nivelul de piaţă şi cel al

sectorului, ceea ce se recomandă investitorilor să investească, să cumpere în acest moment în

actiunile companiei.





24

La nivel de simbol şi de sector, PER – ul este supraevaluat comparativ cu nivelul de piaţă. Se

previzionează o creştere a PER – ului, fapt ce indică o creştere a riscului de cumpărare al

acţiunilor. Creşterile pe această companie au fost generate de contextual general pozitiv,

favorabil investiţiilor în acţiuni, cât şi de premisele turistice la nivel global şi local.

3.4 Indicatorul free-float

Importanţa acestui indicator în studiul unei companii rezidă în aceea că dacă acesta este ridicat

înseamnă că acţiunea respectivă este una cu o lichiditate potenţială ridicată. Aceasta înseamnă ca

putem găsi cu uşurinţa vânzători în piaţă în cazul în care vrem să achiziţionăm sau cumpărători

în cazul în care deţinem deja acţiuni şi intenţionăm să le vindem. În schimb, dacă indicatorul este

scăzut, lichiditatea este şi ea redusă.

Companii Free FloatAntibiotice Iaşi 36,88 %

Banca Comerciala Carpatica Sibiu

47, 49 %

Turism Felix SA Baile Felix 19,93 %Transgaz SA 11,50 %

Free – float – ul BCC ne indică faptul că acţiunile sunt atractive pentru acţionari si

ca ele au o lichiditate ridicata ceea ce permite atât vânzarea, cât şi cumpărarea cu uşurinţă a

acestora.

Free – float – ul ATB ne indică faptul că acţiunile sunt atractive pentru acţionari,

dar cu o lichiditate mai mică. Free – float – ul pentru TUFE si TGN, ne arata ca aceste companii

nu sunt prea atractive pentru investitori, însă ţinând cont de valorile lor şi de profitul pe care

acestea se aşteaptă să le realizeze în viitor, se întăreşte ideea de a investi în aceste companii.

25

3.5 Indicatorul DIVYDividendul reprezintă partea din profitul net al unei societăţi pe acţiuni, care se

repartizează anual actionarilor, în funcţie de deciziile Adunării Generale a Acţionarilor, care

analizează mărimea profitului realizat.

Fiecare acţionar va beneficia de dividende, într-o anumită sumă, în funcţie de numărul

de acţiuni deţinute şi de mărimea profitului înregistrat de societate, acesta din urmă, în mărime

netă, reprezentând sursa de constituire a dividendelor.

Valoarea dividendului se determină în funcţie de valoarea nominală a acţiunii şi rata

dividendului, aceasta din urmă stabilită în funcţie de evoluţia profitului (un profit mic va

determina o scădere a ratei dividendului şi invers).

Companii Indicele DIV Y

Nivel

simbol

Nivel

piaţă

Nivel sector

Banca Comerciala Carpatica Sibiu (BCC) 0, 00 6, 60 5, 21

Turism Felix S.A. Baile Felix (TUFE) 0, 00 6, 60 0, 88

Antibiotice Iaşi (ATB) 3, 92 6, 60 6, 97

SNTGN Transgaz SA (TGN) 13, 34 6, 60 7, 88

Comparand cu rata dobanzii (5,62%), dividendul acordat de societatea Transgaz,

inregistreaza cea mai mare valoare. Astfel este mult mai rentabil sa se investeasca in actiunile

acestei companii, decat sa faci un plasament bancar.

Capitolul 4. Stiri si zvonuri

• Antibiotice Iaşi

Institutul Cantacuzino va fi reorganizat printr-un proces în urma căruia activitatea de cercetare-

dezvoltare va rămâne autonomă şi susţinută de minister, iar producţia ( departamentul de

vaccinuri ) va fi manageriată de către compania de stat Antibiotice Iaşi.

26

Antibiotice Iaşi abordează în forţă piaţa SUA:Compania Antibiotice SA Iaşi a dezvoltat, încă de

acum trei ani, un proiect destinat pieţei Statelor Unite şi Canadei, ce constă în exportul de

medicamente injectabile.

Produs al Antibiotice Iasi, contrafacut si vandut pe piata:reprezentantii companiei farmaceuticeAntibiotice

SA au sesizat Inspectoratul de Politie Judetean Iasi dupa ce o persoana necunoscuta a comis mai

multe infractiuni privind contrafacerea unei marci aflate in portofoliul companiei.

Este vorba despre produsul Cicatrol care pana acum nu a fost comercializat pe piata. "Precizam

ca sub aceasta marca, compania noastra a dezvoltat un produs destinat terapiei cutanate care se

afla in proceduri de autorizare specifice, urmand a fi introdus pe piata farmaceutica, pentru prima

data, cel mai probabil, in cursul anului viitor. Formula dezvoltata este rezultatul a 3 ani de studii

de cercetare proprii si nu are nimic comun din punct de vedere al compozitiei cu oricare alte

produse comercializate", sustin reprezentantii companiei.

Medicamentul este util in profilaxia infectiilor cutanate asociate arsurilor si ingrijirilor pentru

cicatrizare.

“Profit in crestere pentru Antibiotice Iasi - analiza Tradeville” – 17 sept 2012

Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a inregistrat o crestere a profitului net de

24 la suta, in primele sase luni din anul 2012, comparativ cu perioada similara din anul 2011,

pana la 25,8 milioane de lei, potrivit unei analize a firmei de brokeraj Tradeville.

In aceeasi perioada, cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 10 procente, pana la nivelul de

148,6 milioane de lei.

"Veniturile din activitatea de baza reflecta cresterea cererii pentru produsele companiei pe plan

intern, dar mai ales a exporturilor atat pe piete deja existente cat si pe piete nou abordate. Profitul

net a fost o rezultanta a imbunatatirii marjei operationale si a continuarii investitiilor", se arata in

analiza Tradeville.

Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) a contractat doua linii de credit de la ING

Bank si Alpha Bank, in valoare de 9,5 milioane euro si, respectiv, de 8 milioane lei (1,8 milioane

euro).

27

Linia de credit de la ING a fost contractata in baza unei decizii a Consiliului de

Administratie luata la finele lunii aprilie, potrivit unui raport transmis, joi, de companie Bursei

de Valori Bucuresti (BVB), citat de Mediafax.

Fondurile nu au fost inca utilizate si sunt destinate finantarii capitalului circulant.

Decizia Consiliului de Administratie va fi supusa ratificarii de catre actionari, intr-o AGA

programata pentru 9 august.

In aceeasi AGA, actionarii vor discuta si despre aprobarea unei facilitati de credit multioptionala

de la Alpha Bank, de 8 milioane lei.

Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)

Turism Felix (TUFE), unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa turismului balnear din

România controlat de SIF Transilvania, şi-a majorat anul trecut profitul net cu 34%, la 6,7 mil.

lei (1,6 mil. euro), în condiţiile menţinerii unor venituri aproximativ egale cu cele realizate în

2010.

Creşterea profitului a survenit în principal ca urmare a economiilor salariale, cu circa 0,9

mil. lei, a celor cu prestaţiile externe şi a cheltuielilor cu dobânzile la împrumururi, care au fost

mai mici cu 0,8 mil. lei.

"Creşterea duratei sejurului turiştilor a permis pentru anul 2011 realizarea unui grad

mediu de ocupare a locurilor în funcţiune la un nivel mult mai bun decât cel înregistrat în anul

2010. În analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activităţii turistice pentru anul 2011,

primul indicator analizat este gradul de ocupare a locurilor, care la nivelul anului 2011 a fost de

55,9%, fiind cu 7,2 puncte procentuale mai mare decât cel din anul 2010 (când a fost 48,73%).

Aceste cifre plasează Turism Felix pe o poziţie importantă în cadrul turismului pentru sănătate

din România", spun reprezentanţii Turism Felix.

Compania de turism deţinea la data de 31 decembrie 2011 lichidităţi importante, în

valoare de 13,2 milioane de lei (3,1 milioane de euro), însă conducerea societăţii a propus şi

pentru acest an ca profitul de anul trecut să nu fie distribuit ca dividende, ci păstrat în societate

pentru a susţine programul de investiţii.

28

http://www.mediafax.ro/

Pentru 2012 Turism Felix a alocat investiţii o sumă de trei ori mai mare decât cea

realizată pe parcursul anului 2011, valoarea programului din acest an ridicându-se la aproape 7,8

mil. lei (1,8 mil. euro).

Cea mai mare parte a investiţiilor este destinată complexurilor Termal, Internaţional şi

Poieniţa din cadrul Turism Felix şi vizează modernizarea a 20 de camere de cazare, includerea

unor automatizări pentru reducerea consumului de utilităţi, precum şi reabilitarea, mondernizarea

şi extinderea piscinelor exterioare precum şi a instalaţiilor de apă. "Cea mai mare parte din aceste

lucrări urmează a fi finalizate până la deschiderea sezonului de vară", se arată în bugetul

societăţii.

Compania a realizat o reevaluare a activelor in anul 2010, în urma căreia valoarea

terenurilor a fost redusă cu circa 22,4 mil. lei (5,2 mil. euro), fapt pentru care activele nete ale

Turism Felix au scăzut anul trecut şi erau de 173 mil. lei (40 mil. euro) la 31 decembrie 2011.

Conducerea Turism Felix spune că anul trecut şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa

turismului balnear din România, deţinând o cotă de circa 7,7% luând în calcul numărul de turişti

şi de aproape 8% după numărul de înnoptări.

Cea mai mare contribuţie la afacerile Turism Felix o au Transilvania Travel (cu o

pondere de 31,21% în cifra de afaceri), respectiv Casa Naţională de Pensii Publice (cu o pondere

de 23,27% în cifra de afaceri) prin programele realizate în colaborare cu aceasta.

"În condiţiile crizei economice, a creşterii numărului de zile-turist ale anului 2011

rezultatele sunt totuşi notabile datorită măsurilor luate prin politicile de vânzare privind formarea

tarifelor şi a managementului costurilor", spun reprezentanţii Turism Felix.

SNTGN Transgaz SA (TGN)

Profitul Transgaz, in scadere in primele noua luni - 12 nov. 2012

Profitul operatorului sistemului national de transport al gazelor naturale Transgaz Medias

(TGN) a scazut cu 24,19 la suta in primele noua luni din anul 2012, fata de perioada similara din

2011, ajungand la 215,22 milioane de lei.

29

In acelasi interval, cifra de afaceri a companiei s-a majorat nesemnificativ, cu 0,5

procente, pana la un nivel de 945,58 de milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al companiei, cheltuielile totale au urcat, la randul lor, cu 9,2 la

suta, pana la 749,45 de milioane de lei.

In perioada ianuarie – septembrie 2012, fata de primele noua luni din 2011, veniturile s-

au majorat cu 0,5 procente, pana la 1,02 miliarde de lei.

Pana la sfarsitul anului 2012, Transgaz estimeaza venituri in valoare de 1,53 de miliarde

de lei, cu 4,8 la suta mai mult decat la sfarsitul anului trecut. Totusi, profitul net estimat sa scada

cu 6,4 procente, se arata in bugetul de venituri si cheltuieli.

Recent, premierul Victor Ponta a declarat ca guvernul si presedintele Traian Basescu au o

opinie comuna in privinta ofertei secundare a unui pachet de 15 la suta din Transgaz, fara sa

spuna daca inclina spre vanzare sau nu.

BCC Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)

(08 Ian 2013) Banca Carpatica face spectacol pe Bursă, din senin

Banca Comercială Carpatica (BCC) a ajuns azi vedetă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB),

acţiunile sale atingând nivelul maxim de creştere (15%) în jurul orei 12:30, moment din care a

rămas fără vânzători. Şi asta în condiţiile în care banca nu a raportat nimic investitorilor.

30

Capitolul 5. Analiza tehnica

Analiza tehnică este un instrument de previzionare a cursului viitor al pieţelor financiare

pe baza examinării mişcărilor de preţ din trecut. Asemenea predicţiilor meteo, analiza tehnică nu

oferă certitudini despre viitor, însă ajută participanţii la piaţă să anticipeze ceea ce este probabil

să se schimbe în dinamică preţului.

Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin intermediul graficelor in

vederea determinarii directiei viitoare a pretului. Piata este dominata de emotii, emotii care se

reflecta in pretul activului respectiv. Un analist tehnic incearca cuantificarea acestor emotii, la

care se mai adauga un set de instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mix se doreste

previzionarea viitoare a cursului. Acest tip de analiza se bazeaza pe vizualizarea si interpretarea

trecutului in ideea identificarii miscarilor ulterioare. Acolo unde exista grafic si date suficiente se

poate face analiza tehnica. Int-o alta ordine de idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta

decat de o stiinta exacta. Daca analiza fundamentala ne sugereaza CE sa cumparam, analiza

tehnica ne arata CAND sa cumparam.

Antibiotice Iaşi

31

Analizand graficul de mai sus pe diferite etape, se pot trage concluzii cu privire la

evolutia actiunilor ATB. Mai concret, pentru o anticipare mai buna si cu o probabilitate mai mare

a evolutiei urmatoarelor nivele a pretului, vom lua pentru analiza formatiuni de una sau mai

multe lumanari consecutive.

Pentru o mai buna exemplificare, am luat pentru inceput, formatiunea de lumanari de la

data de 06.11.2012 – 14.11.2012.

Dupa cum se poate observa pe grafic, in aceasta perioada, actiunea ATB a avut o usoara

scadere, apoi a incercat o crestere fortata, insa nu rezista, astfel ca in ziua urmatoare apare o

lumanare de tip ciocan, inchizand pe pierdere. Lumanarea mica de tip ciocan, cu volatilitate mica

si fara umbra inferioara ne spune faptul ca anticipeaza inversarea trendului, deoarece este

precedata de cel putin doua lumanari verzi.

Daca pana in acel moment pretul actiunilor a scazut este posibil ca de la sedinta viitoare

pretul acestora sa creasca. Acest semn il face pe investitor sa vanda actiunea, daca detine aceea

actiune, sau sa mai astepte sa se schimbe trendul din nou, adica sa scada pretul pentru a putea

intra pe piata cu aceasta actiune.

In prima sedinta corpul lumanarii are o volatilitate mica, un pret de deschidere minim si

inchizand la un pret de inchidere mai mic decat pretul maxim al actiunii din aceea zi de

tranzactionare.

Prima lumanare cu corpul verde si umbra inferioara, ne indica faptul ca pretul de

deschidere a fost peste cel de inchidere, si mai ales ne spune ca in timpul sedintei de

tranzactionare cumparatorii au fost mai redusi ca si volum si, ca pretul a crescut dupa cum a fost

previzionat.

Lumanarile verzi, fara umbre, cu volatilitate mare sugereaza un castig, iar lumanarea

verde fara umbre reprezinta castigul maxim, avand un pret de inchidere maxim la sfarsitul

fiecarei zile de tranzactionare.

32

În perioada 18.09.2012 – 01.10.2012, preţul se situează deasupra indicatorilor SMA şi

EMA, ceea ce înseamnă că în aceste zile acţiunea a fost supreaevaluata. De asemenea preţul

înregistrează şi o uşoară ieşire din banda Bollinger, accentuând o supracumparare a acţiunilor,

reflectând astfel o volatilitate mare, dar şi că preţul este cel mai mare atins şi că în perioadă

imediat următoare poate apărea o retragere, ceea ce s-a şi întâmplat.

MACD este deasupra liniei punctuate, acţiunea este supraevaluată, iar în perioadă următoare

va înregistra o scădere.

BCC Sibiu

33

In aceasta perioada de timp lichiditatea actiunilor a fost foarte scazuta, astfel incat in data

de 04.12.2012, lichiditatea a fost zero, nerealizandu-se tranzactii.

Se poate observa ca la inceputul acestei perioade se regaseste un trend de scadere a

actiunilor. Corpul lumanarilor este rosu ceea ce simnifica ca pretul de inchidere a fost mai mic

decat pretul de deschidere, si mai mult prima lumanare de culoare rosie prezinta o umbra

superioara ceea ce ne indica ca in timpul sedintei de tranzactionare a atins minime maxime.

Lumânările de tip ciocan, urmate de lumânări de tip stea reflectă o instabilitate a pieţei,

deci un moment inoportun pentru investiţii.

În perioada 24.09.2012 – 3.10.2012, preţul se situează în partea inferioară a benzii

Bollinger, şi sub indicatorii SMA şi EMA. Putem spune că momentul coincide cu scăderea

accentuată a preţului acţiunilor, fapt ce arăta un moment de supravanzare, acţiuni subevaluate şi

o volatilitate ridicată pentru următoarea perioadă, dar şi o posibilă schimbare a evoluţiei preţului,

o uşoară creştere a acestuia, după scăderea bruscă înregistrată.

34

În urmă interpretării indicatorului MACD, putem observa menţinerea evoluţiei acestuia sub

linia semnal, ceea ce reprezintă un semnal de vânzare, cu urmarea că în perioadă următoare

MACD să crească.

Transgaz

In perioada analizata observam un trend ascendent al actiunilor Transgaz, datorat lumanarii

de tip ciocan dintre cele doua lumanari rosii, care prevede o schimbare de trend, ceea ce se

intampla. Prima lumanare analizata de culoare verde, fara umbra, si cu volatilitate mare confirma

actualul trend pozitiv. Datorita presiunii mari din piata, e foarte probabil ca trendul sa urmeze si

pe urmatoarea perioada. Evolutia pozitiva a trendului este confirmata si de a doua lumanare

verde, cu o volatilitate mai mica decat prima.

Cele trei lumanari cu corpul verde si o umbra superioara, ne indica faptul ca pretul de

inchidere a fost peste cel de deschidere, si mai ales ne spune ca in timpul sedintei de

tranzactionare cumparatorii au fost puternici, ceea ce a facut ca in timpul sedintei actiunea sa

atinga puncte maxime.

35

În perioada 30.10.2012 – 2.11.2012, benzile Bollinger se apropie anunţând posibilitatea

începerii unui nou trend, preţul se situează despura indicatorilor SMA şi EMA, mentinându-se pe

parcursul a 2 zile la acelaşi nivel( aceeaşi valoare), după care intersectează partea superioară a

benzii Bollinger, având un trend ascendent timp de mai multe zile. Acţiunea este supraevaluată şi

duce la o situaţie de supracumparare.

Analizând indicatorul MACD, putem afirma că MACD rapid intersectează dinspre

dedesubt, spre deasupra dreapta lentă, ambele drepte prezentând valori negative şi indicând

acţiuni supraevaluate.

TUFE

36

În perioada 14.11.2012 – 20.11.2012 preţul se situează sub indicatorii SMA şi EMA şi în

partea inferioară a benzii Bollinger, ajungând să o întretăie, fapt ce arăta o volatilitate mică,

acţiuni subevaluate, situaţii de supravanzare şi o posibilă schimbare de trend.

În ceea ce priveşte MACD, putem spune că MACD rapid se află sub MACD lent,

acţiunile sunt subevaluate, ceea ce indică un semnal de vânzare.

37

Capitolul 6. Analiza teoriei portofoliului

La baza oricarei investitii financiare sta raportul risc-rentabilitate pe care investitorul este

dispus sa si-l asume. Conceptul de risc este legat de incertitudine si rentabilitate. Se cunoaste

faptul ca obiectivul investitorului nu este evitarea riscului, ci obtinerea unei rate de rentabilitate

care sa recompenseze nivelul de risc asumat. Una din cele mai dificile decizii cu care se

confrunta un investitor pe piata o reprezint selectarea investitiei care sa-i asigure cel mai bun

raport risc-rentabilitate.

Teoria portofoliului studiaza riscul si rentabilitatea unui portofoliu de active financiare,

comparativ cu riscul si rentabilitatea fiecarui activ din structura sa. Principiul general al deciziei

de investitii financiare consta in gestionarea relatiei risc-rentabilitate prin fixarea unuia din cei

doi parametri si optimizarea celuilalt. In cele ce urmeaza se va incerca determinarea celor doua

coordonate aferente portofoliului nostru de actiuni si stabilirea combinatiei optime care sa

asigure nivelul de risc si rentabilitate asteptate.

Inainte de a analiza coordonatele raportului risc – rentabilitate la nivelul portofoluilui, s-a

realizat o analiza a acestui raport la nivelul fiecarui titlu inclus in portoliu, precum si studierea

interdependentei dintre aceste titluri utilizand covarianta si coeficientul de corelatie.

Rentabilitatea asteptata a actiunii se bazeaza pe evolutii trecute ale actiunii respective. Actiunea

cu performante mari, adica cresteri bune in trecut, are probabilitatea mare ca sa aiba performante

bune si in viitor.

Formula de determinare a rentabilitatii asteptate a unei actiuni se determina conform relatiei :

Daca firma acorde dividende intr-o luna, aceste dividente se aduca la formula de mai sus,

insa numai in acea luna in care s-au acordat.

38

Ri = (Pret de inchidere - Pret de inchidere) / Pret de inchidere*100

la sfarsitul lunii la inceputul lunii la inceputul lunii

Pentru determinarea Ri si a rentabilitatii medii lunare au fost utilizate preturile de

inchidere aferente inceputului si sfarsitului ultimelor 12 luni (octombrie 2012- noimenbrie 2011).

Insa pentru o apreciere corecta este necesara si determinarea riscului aferent acestor rentabilitati,

fiind cunoscut faptul ca intre cei doi indicatori exista o relatie directa ceea ce inseamna ca o rata

de rentabilitate crescuta va avea asociat un risc mai mare.

Pentru determinarea riscului s-au utilizat indicatorii dispersie (variantei) si abaterea

medie patratica (deviatiei standard).

Unde 2 – dispersia titlului j

i - perioadele luate in calcul

P i – probabilitatea de aparitie a rentabilitatii Ri, in intervalul de valori posibile pentru

titlul j

Abaterea medie patratica se se calculeaza ca radical din dispersie. Astfel :

Rentabilitatea şi riscul acţiunilor

S-au obtinut urmatoarele valori ale rentabilitatilor medii lunare si riscurilor pentru companiile

analizate:

Firma Rentabilitatea Riscul Rentabilitatea % Riscul %ATB -0.004590 0.044648 0% 4%BCC -0.014844 0.056304 -1% 6%TGN -0.008780 0.072397 -1% 7%TUFE 0.013677 0.095118 1% 10%

39

j2 = (Ri – Rj)2pi

= 2

Cea mai avantajoasa investitie din punctul de vedere al riscului ar fi Antibiotice SA, dar

are o rentabilitate negativa. Dupa aceasta, avantajoase pentru investitii tot datorita riscului scazut

ar fi Banca Comerciala Carpatica si Transgaz. Cu toate acestea cele mai rentabile actiuni sunt ale

societatii Turism Baile Felix, deoarece au rentabilitate pozitiva si mai mare decat a celorlalte

companii.

Luand in considerare aceste aspect si pozitionarea pe graficul de mai sus a indicatorilor

calculate am decis sa elininam din portofoliu actiunile firmei Banca Comerciala Carpatica Sibiu.

Covarianţa

Indicatori Atb*Bcc Atb*Tgn Atb*Tufe Bcc*Tgn Bcc*Tufe Tgn*Tufe

Covarianţa 0.000156 0.000231 -0.000664 0.001479 0.003213 0.002302

Coef. de

corelaţie0.044674 0.059457 -0.150769 0.216381 0.415319 0.267762

40

Observam va valorile obtinute pentru covarianta sunt pozitive, cu exceptia Atb*Tufe care

e negativa. Valorile pozitive seminifca legatura directa a actiunilor, ele evoluand in acelasi sens,

pe cand Atb*Tufe, datorita valorii acestora arata o evolutie inversa fata de celelalte actiuni ale

companiilor.

Este de preferat însă ca titlurile financiare să nu fie corelate perfect pozitiv, în sensul că

atunci când preţul unui titlu creşte, preţul altui titlu scade, ceea ce permite diminuarea volatilităţii

şi a riscului global. Astfel, riscul portofoliu nu depinde doar de riscul individual al titlurilor din

componenţa sa, ci şi de gradul de corelaţie a rentabilităţii acestor titluri.

Cu cât coeficientul de corelaţie dintre două active este mai mic, cu atât riscul global al

portofoliului scade. Atb*Tufe arata o legatura negativa si slaba, iar Atb*Tgn si Atb*Bcc o

legatura slab pozitiva .

Din acest motiv alegem companiile Turism Baile Felix, Transgaz şi Antibiotice Iaşi,

deoarece legăturile dintre ele sunt de o intensitate redusă, coeficienţii de corelaţie înregistrând

valori mai apropiate de zero.

Bibliografie

1) Anghelache, G. – Piaţa de capital, Editura Economică, Bucureşti, 2004

2) Seria Reuters pentru educaţie financiară - Introducere în studiul analizei tehnice, Editura

Economică, Bucureşti, 2001

41

3) http://www.bvb.ro/

4) http://www.ktd.ro/ro/

5) http://www.onlinebroker.ro/

6) https://www.tradeville.eu/

7) http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/

8) https://www.interdealer.ro

9) http://www.wall-street.ro

10) http://www.incomemagazine.ro

11) http://www.kmarket.ro/documentare/analiza_actiuni.pdf

12)

13) http://www.constructiibursa.ro/s=stiriHYPERLINK

14) "http://www.constructiibursa.ro/s=stiri&articol=8783&editie_precedenta=2010-05-

06.html"&HYPERLINK

15) http://www.business24.ro/

16) http://www.infobursier.ro/tutoriale/intro_indicatori2.php

17) http://ghid.agf.ro

18) http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Ccom_trim%5CInvestitii

%5Ca12%5Cinvest_trimIIr12.pdf

19) http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie

20) http://www.ziuadecj.ro/opinie/sistemul-bancar-in-2011---perspective-macroeconomice--

58032.html

21) http://www.scritube.com/economie/MODELUL-DE-PIATA-AL-

RENTABILIT1351241616.php

22) http://www.contzilla.ro/2009/10/politica-de-dividende/

CuprinsCapitolul 1. Contextul macroeconomic actual...............................................................................................1

Capitolul 2. Analiza sectoriala.......................................................................................................................3

42

http://www.contzilla.ro/2009/10/politica-de-dividende/

http://www.scritube.com/economie/MODELUL-DE-PIATA-AL-RENTABILIT1351241616.php

http://www.scritube.com/economie/MODELUL-DE-PIATA-AL-RENTABILIT1351241616.php

Capitolul 3. Analiza economico-financiara...................................................................................................3

3.1 Indicatorii ROA si ROE...........................................................................................................................3

3.2 Indicele de lichiditate...............................................................................................................................3

3.3 Indicatorii PER si P/BV...........................................................................................................................3

3.4 Indicatorul free-float................................................................................................................................3

3.5 Indicatorul DIVY.....................................................................................................................................3

Capitolul 4. Stiri si zvonuri............................................................................................................................3

“Profit in crestere pentru Antibiotice Iasi - analiza Tradeville” – 17 sept 2012............................................3

Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)..................................................................................................3

Condmag SA (COMI)..........................................................................Error! Bookmark not defined.

SNTGN Transgaz SA (TGN).................................................................................................................3

Profitul Transgaz, in scadere in primele noua luni - 12 nov. 2012.................................................................................3

BCC Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)..............................................................................................3

Capitolul 5. Analiza tehnica...........................................................................................................................3

Capitolul 6. Analiza teoriei portofoliului.......................................................................................................3

43

Analiza Portofoliului de Actiuni

Documents

Transcript of Analiza Portofoliului de Actiuni