Analiza Performantei si Evaluarea unui Proiect de Investitii Directe bun.doc

7/28/2019 Analiza Performantei si Evaluarea unui Proiect de Investitii Directe bun.doc

1/25

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................1CAPITOLUL I..................................................................4ANALIZA PERFORMATEI INTREPRINDERII............4

II.1 Estimarea costului capitalului ntreprinderii (kintrepr).........................................................4II.2 Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar............................................8II.3 Analiza RIR versus prag de rentabilitate contabil si financiar..............................................9

CAPITOLUL II. Evaluarea investitiei (cu autofinantare100%)..............................................................................12II.1 Elementele financiare pentru fundamentarea VAN............................................................12II.2Estimarea costului capitalului investiiei (kinv)...................................................................15II.3Criteriile de evaluare VAN, RIR..........................................................................................15II.4 Analiza de senzitivitate.......................................................................................................17II.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar.........................................................................18

II.6 Simularea Monte Carlo....................................................................................................19

CAPITOLUL III. Impactul deciziei de finantare............20

III.1 Costurile capitalurilor proprii..................................21III.2. Costurile capitalurilor imprumutate..................................................................................22III.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA).......................................................................22

Concluzii.........................................................................24Bibliografie .....................................................................25

INTRODUCERE

1


2/25

Alro S.A este cea mai mare companie productoare de aluminiu din Europa Central i de

Est (exceptnd Rusia). Firma reprezint astzi una dintre cele mai mari companii din Romnia,

avnd o contribuie important la dezvoltarea economiei locale i naionale. Compania face parte

din grupul internaional industrial i de investiii Vimetco N.V. care i desfoar activitatea n

industria aluminiului. Aciunile SA sunt tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti.

Capacitile de producie a aluminiului primar se afl n Slatina i cuprind o secie de

electroliz, capaciti de prelucrare, laminoare la cald i la rece i o secie de extrudate.

Compania mai deine i combinatul de alumin Alum SA din Tulcea.

Tehnologia de fabricaie i produsele sunt atestate n conformitate cu standardele

internaionale ISO 9001, ISO 14001 i ISO 18001 (OHSAS 18001). n ianuarie 2006 a obinut

autorizaia integrat de mediu.

Clienii Alro S.A sunt utilizatori finali i comerciani de metale att din Romnia, ct i dinntreaga lume. Peste 80% din producia realizat de este comercializat pe piaa internaional

prin intermediul Bursei de Metale de la Londra i n baza contractelor directe pe termen lung cu

clieni din 25 de ri ale lumii. State din Uniunea European (Italia, Grecia, Austria, Ungaria

etc.), precum i Turcia, rile balcanice i Statele Unite ale Americii reprezint principalele piee

de desfacere pentru produsele .

Alro S.A realizeaz produse din aluminiu primar, cum ar: fi srm, bare, sleburi, aliaje

turnate i lingouri; i produse din aluminiu prelucrat, precum plci netratate termic, plci tratatetermic, bobine laminate la cald, table i benzi, plci, table i benzi imprimate, table ondulate,

table tratate termic.

n general, srma este utilizat pentru cabluri i srme ce sunt prelucrate ulterior pentru

realizarea unor produse finite, cum ar fi cablurile de telecomunicaii i cablurile de nalt

tensiune. Barele sunt utilizate n procesul de extrudare pentru realizarea profilelor i a sleburilor

ce sunt introduse n laminorul pentru prelucrare ulterioar.

Produsele laminate plate sunt categorisite n funcie de grosime, incluznd table, benzi i

plci. Aceste produse sunt utilizate ulterior de ctre consumatori pentru realizarea produselor

finale, cum ar fi cutii, pri mecanice pentru panouri, instrumente, matrie i produse

electrocasnice, produse pentru care caracteristicile mecanice i de coroziune optime specifice

aluminiului se dovedesc avantajoase i pentru care greutatea sczut a materialelor joac un rol

esenial.

2


3/25

Alro S.A este o societate organizata in conformitate cu legislatia din Romania si a fost

fondata in anul 1991. Activitatile principale ale societatii sunt vanzarile de bunuri pe principii de

agentie si furnizare de servicii.

Proiectul isi propune sa analizeze performanta societatii Alro S.A si oportunitatea realizarii

unui proiect de investitii , din surse proprii ( autofinantare ) .

Situatiile financiare prezentate in proiect sunt situatiile financiare ale Societatii mama.

Societatea mama isi tine inregistrarile contabile in RON si pregateste situatiile financiare

statutare in conformitate cu Reglementarile de contabilitate si raportare (RAR), emise de

Ministerul finantelor publice din Romania. Situatiile financiare statutare sunt pregatite

permanent conform principiului costurilor istorice modificate prin indexarile activelor fixe

impuse de govern. Situatiile financiare statutare au fost ajuntate pentru a respecta IFRS.

In ultimii cinci ani, Alro S.A a investit aproximativ 210 milioane USD n modernizarea idezvoltarea capacitilor de producie, inclusiv aproximativ 70 de milioane USD n protecia

mediului i mbuntirea securitii muncii. Aceste investiii au avut drept rezultat creterea

produciei de aluminiu turnat de la 187.052 tone n 2005 la 283.000 tone n 2010.

3


4/25

CAPITOLUL I

ANALIZA PERFORMATEI INTREPRINDERII

In ultimii cinci ani, Alro S.A a investit aproximativ 210 milioane USD n modernizarea i

dezvoltarea capacitilor de producie, inclusiv aproximativ 70 de milioane USD n protecia

mediului i mbuntirea securitii muncii. Aceste investiii au avut drept rezultat creterea

produciei de aluminiu turnat de la 187.052 tone n 2005 la 283.000 tone n 2010.

A doua perspectiv strategic const n concentrarea asupra produselor cu valoare adugat,

cele dou tipuri fiind:

1. Produse primare cu valoare adugat, care includ bare, sleburi i srm.

2. Produse prelucrate cu valoare adugat, cum ar fi plcile, tablele, benzile i extrudatele.

Aceasta este zona asupra creia ne vom concentra n viitor.

II.1 Estimarea costului capitalului ntreprinderii (kintrepr)

Principalii indicatori de analiz ai patrimoniului net sunt:

4


5/25

1.Fondul de rulment (FR) = (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) Active

Imobilizate.

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al

contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat

necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea dispune de o marja

de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

La societatea analizata , fondul de rulment inregistreaza valori pozitive si in crestere in

perioada 2009-2010 ca urmare a faptului c ritmul de majorare a activelor circulante este

superior ritmului de cretere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta semnifica

faptul ca s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului gestiunii financiare:

la necesitati permanente se aloca surse permanente.

2. Nevoia de fond de rulment (NFR) = ( Stocuri + Creante ) Datorii pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre necesitatile de finantare ale

ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. NFR reprezinta expresia realizarii echilibrului

financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri

circulante.

Nevoia de fond de rulment semnific n esen activele circulante de natura stocurilor i a

creanelor nefinanate pe seama obligaiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaiile petermen scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, etc. pn n momentul

plii lor, reprezint o surs atras (nepurttoare de dobnd) de finanare a activelor circulante.

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu

resursele temporare .Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva poate fi considerata

normala numai in situatia in care este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii

de finantare a ciclului de exploatare.In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un

decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de-o parte, si exigibilitatea

datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

3.Trezoreria net(TN) = FR NFR

Trezoreria neta exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment,

reflectnd situaia financiar a firmei att pe termen mediu i lung, ct i pe termen scurt.

5


6/25

Trezoreria net nregistreaz valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a

efectuat analiza, ceea ce semnific un excedent monetar al exerciiilor financiare dupa

finanarea activitii curente, realizandu-se echilibrul financiar general al firmei, situaia de

fat indicnd o rentabilitate economic ridicat i posibilitatea plasrii rentabile a

disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei firmei pe pia .

FR-NFR-TN

Nr.crt. Indicator

Formula de

calcul 2009 2010 2010/2009 2010-2009

1 FR

(CPR+DTL)-

Act imob

484201 550596

113.71 66395

2 NFR (St+Cr)-DTS266552 174514

65,47-92038

3 TN FR-NFR 217649 376082 172,79 -180047

BILANT

la sf an N

2009 2010 2009 2010Activeimobilizate 958 739

1 011

496

Capitaluriproprii

1 186

935 1 263 835

Activecirculante 827 235

1 018

855

Datorii> 1an(TL) 265 005 298 257

Stocuri 434 041 428 017

Datorii< 1an(curente) 343 034 468 259

Clienti 175 545 214 756 Furnizori 116 207 116 176

Inv. Finpe TS 81 931 94 931 Impr < 1 an 154 741 219 142

Casa si ctla banci 135 652 281 151

Divid deplatit 503 884

6


7/25

8272351 018

855 Creditebancare

71

583.00 132 057.00

Total1 785

974

2 030

351 Total1 785

974

2 030

351

Analiza performantei pe baza CPP

ACR nete = Active circulante Datorii pe termen scurt

2006 2007

ACRnete 484201 550596

ACRnete 66395

Bilant economic

BILANT la sf anN

2009 2010 2009 2010Activeimobilizate

958

739

1 011

496

Capitaluriproprii

1 186

935

1 263

835

7


8/25

Activecirc. nete

484

201 550 596

Datorii > 1an(TL) 265 005 298 257

Total (AE)1 442

940

1 562

092 Total 1 442

940

1 562

092

Costul capitalului, k, reprezinta rata medie de rentabilitate in sectorul metalurgic in careactioneaza societatea .

II.2 Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil sifinanciar

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezinta rezultatul inainte de plata dobanzilor,impozitului pe profit si amortizarii.

MCV = CA CV = 2116083 1416828 = 699255

Aceasta valoare arata ca exista un excedent privind vanzarea de marfuri in raport cu costulacestora, adica firma obtine profit din activitatea desfasurata.

Rezultatul inainte de plata dobanzii, impozitului si amortizarii reprezinta diferenta dintremarja asupra costurilor variabile si cheltuielile fixe.

EBITDA = MCV CF = 583415

Valoarea rezultata indica faptul ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare

mentinerii sau cresterii sale. EBITDA demonstreaza performanta economica a unitatii,independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de dividend.Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit este egal cu diferenta

dintre EBITDA si cheltuielile cu amortizarea.

EBIT = EBITDA Amo = 490416= 583415-92999

Rezultatul brut inainte de plata impozitului pe profit se calculeaza ca diferenta intre EBITsi dobanzi.

EBT = EBIT Dob = 490416 35791=13225

Profitul net reprezinta profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.

PN = EBIT Imp = 378455

8


9/25

EBITDA = CA - Chelt var.+ fixe 396751

EBIT= EBITDA Amortiz. 330997

EBIT(1 - ) 278037

II.3 Analiza RIR versus prag de rentabilitate contabil sifinanciar

Rate de profitabilitate

Rata marjei brute = [PB + Dob(1-) ]/ Vanzari = EBIT ( 1- ) / Vanzari = 0,19468

Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,17885

Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,46651

Rata de marja EBIT(1-)/Vanzari 0.19468Rata de marja neta(PN/Vanzari) 0.17885Rata de rotatie a activelor 1.46651Rata struct.capit.(AE/CPR) 1.21569

Rata rentabilitatii economice (ROA - Return on Assets)Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitii economice , pune n

eviden performanele utilizrii activului total al unei ntreprinderi , respectiv a capitaluluiinvestit pentru obinerea acestor performane.

Nivelul rentabilitii economice trebuie s permit remunerarea acionarilor i creditorilor,n concordan cu riscul asumat investind n ntreprindere sau acordndu-i mprumuturi.

9


10/25

ROA = EBIT(1-) / AE = 28,55%

Rata rentabilitatii financiare (ROE Return on Equity)

Acest indicator reprezint unul dintre indicatorii majori urmriti de investitori i demanagement. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia n ce masur investiia lor esterentabil sau nu. n analiza acestei rate de eficien global, desprindem ideea crerii de valoaresuplimentar pentru acionari.

ROE = PN / CPR = 31,89%Rata dobanzii

Rdob = Dob (1-) / DAT 0 = 12%

Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :

ROE > ROA > k > Rdob > Rinfl

31,89 % > 28,55 % > 15 % > 12 % > 8 % , aceasta relatie reprezentand regula de aur in finante, ceea ce indica o intreprindere performanta.

Rate de risc

Rate de lichiditate

Lichiditatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a transforma activele sale in bani.

Rata lichiditatii generale = ACR / DAT CRT >=1

Aceasta este cea mai cunoscut rat de lichiditate , ea examinnd corelaia dintre activelecurente i datoriile curente.Aprecierea general este c un nivel de 1,5 2 reprezint un nivelasigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de alarm privindcapacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.

n analiza lichiditii curente a ntreprinderii se urmrete de fapt a se aprecia msura ncare societatea este abil a-i onora obligaiile curente asumate.Rezultatul fiecruia dintre celedou exerciii financiare analizate dezvluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident faptul cntreprinderea are capacitatea de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.

Rata lichiditatii curente 2.41152480 2.18

10

ROA 28.55%ROE 31.89%


11/25

5Rata lichiditatii rapide (testacid)

1.146224572 1.26

Rata lichiditatii cash0.63448229

6 0.80

Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)

In cazul companiei analizate , rata de indatorare este de 0.191 , deci intreprinderea poateobtine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investitii.

Levierul = DTL/CPR

In cazul societatii , levierul este 0.236 < 1 , adica datoriile pe termen lung raportate lacapitalurile proprii reprezinta 2,36%.

Efectul de levier = [ROAd(1- )]*DTL / CPR=[(0,2855-0,12(1-0,16)]*11263835/1298257=

In cazul societatii noastre acesta este de 1,6.

d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor= cota de impozitare

Rate de variabilitate (coeficienti de elasticitate)

1. Variatia EBIT cand se modifica CA (e)2. Variatia PN cand se modifica CA (e)

Elasticitatea exprima numarul de procente de variatie a EBIT , respectiv PN , la un procent devariatie a cifrei de afaceri , ceea ce dovedeste dependenta riscului economic de variatia CA si depozitia ei fata de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA Prent)

Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)

e = CA / ( CA-Prent )

Prent = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )

e = 1,43

e= 1,54

Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se vamodifica cu 1,54%.

11


12/25

Rata deindatorare 0.177 0.191Levierul 0.216 0.236Rata deacoperire 11.670

DOL (pt.EBIT) = e 1.43DTL (pt. PN)= e' 1.54

CAPITOLUL II. Evaluarea investitiei (cu autofinantare 100%)

II.1 Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala ALRO doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007.

Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui centru

teritorial de desfacere.Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in

centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost necesara

achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare constructiei. In

urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat centrul de

desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei totale si segmentului de piata:

Piata totala = 5798, iar segmentul de piata = 0.095.

Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate ridicata

comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata

Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent

cererea de produse de srm, bare, sleburi, aliaje turnate i lingouri; i produse din aluminiu

12


13/25

prelucrat, precum plci netratate termic, plci tratate termic, bobine laminate la cald, table i

benzi, plci, table i benzi imprimate, table ondulate, table tratate termic.

Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii superioare.

In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de desfacere, aceasta a

fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. Se

estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in ultimii doi ani o

scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an , cu usoare

tendinte de crestere in lunile de vara.

Ipoteze de lucru

Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii;

In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar intr-o

perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre

6 20 ani;

Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii;

Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividend;

Segmentul initial de piata este de 9.5%;

Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in urmatorii

se estimeaza o scadere cu aproximativ 3%;

In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata ca

avand o dimensiune de aproximativ 5798;

Investitia initiala are valoarea de 251.000 RON;

Rata inflatiei luata in consideratie este de 8% anual;

Sumele sunt exprimate in RON;

Durata proiectului este de 6 ani;

Pretul mediu estimat pe produs este de 820 RON, fara TVA, in primul an de activitate;

Cota de impozit este 16%;

Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in

centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul

13


14/25

investitiilor:

Bunuri necesare Valoare (RON)Achizitionarea a doua utilajei 150.000Cladiri 75.500Achizitionare sisteme de calcul 20.000Alte imobilizari corporale 5.500

Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

VTI = VIC + VINC = 251 000 RON

VIC = 251 000 RON

VIN = 0 RON

VTI = valoarea totala a investitiei

VIC = valoarea imobilizarilor corporale

VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca

societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii

cinci ani.

Bunuri necesare Durata utila de viata

Utilaje 6 aniCladiri 20 aniSisteme de calcul 6 aniAlte imobilizari corporale 6 ani

Tabloul de amortizare

Bunuriamortizate

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Masini 25 000 25 000 25 000 25 000 25 000 25 000Cladiri 3775 3775 3775 3775 3775 3775

Sisteme decalcul

3334 3334 3334 3334 3334 3334

Alteimobilizaricorporale

917 917 917 917 917 917

14


15/25

Totalamortizare

33026 33026 33026 33026 33026 33026

II.2Estimarea costului capitalului investiiei (kinv)

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele riscuri:

Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania

Prima de risc de piata de capital 7.15%

Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2%

Prima de risc de sector industrial 5%

Prima de risc de marime a firmei 0,5%

Prima de tara 1,35%

In final, se obtine valoarea de 23%.

II.3Criteriile de evaluare VAN, RIR

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am

folosit pe urmatoarele:

1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de

trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o

parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata

monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii

(k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.

01

00)1()1( Ik

VR

k

CFD

IVVAN nn

n

t

t

t

+++== =

CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-Imo-ACRnete

Imo=Imo1-Imo0+Amo1

ACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de specialitate

15


16/25

propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca metoda Build-up este

potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune adaugarea la rata dobanzii fara

risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital, risc de piata, risc de

industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor minoritare etc.)

Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare

actualizata neta 25849 RON (mai mare ca zero).

Valoarea investitiei de 251 000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un

excedent de valoare in suma de 25849. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este

rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN

este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).

2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului deinvestitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza

valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.

In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 53%, mai mare decat costul

capitalului, care este de 15%.

Interpretarea RIR :

Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie

superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare.

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu

criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei

optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente:

Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0;

Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k.Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta.

3. Durata de recuperare (DR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau

cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare

a cash-flow-urilor ulterioare DR, de caracterul arbitrar al DR de referinta, de ignorarea valorii

16


17/25

timp a banilor in DR nominal.

Durata de recuperare 1.05 aniDR actualizat 1.06 ani

Indicele de profitabilitate 147.95%

4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de

exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.

IP = 144.36 %

Interpretarea IP :

Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 144.36 lei la 1 leu investit, deci

proiectul de investitii este avantajos.

Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fiemai mare decat 1.

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai

mare.

II.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de

investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca fiind

factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori variabili

piata, cota de piata, pretul de vanzare.

Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt

pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el depinde de

raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile sunt un factor

endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera

in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale

unor parti din salariile orare.

Matricea VAN

mii RON

17


18/25

Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala

initial Piata Segmentul Pret unitar Var.unitare Ch.fixe Dur.rot.ACR

-10% 6646 6646 2314 13031 8863 8868

-5% 7672 7672 5506 10865 8781 87830% 8698 8698 8698 8698 8698 8698

5% 9724 9724 11891 6532 8616 8614

10% 10751 10751 15083 4366 8534 8529

Variatie 4,104 4,104 12,769 8,665 329 338

-3000

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

13000

14000

15000

16000

17000

18000

19000

20000

21000

-10% -5% 0% 5% 10%

Variatii in raport cu starea in itial a (%)

VAN (mii RON)

Piata

Segmentul

Pretul unitar

Ch.Var.Unitare

Chelt.Fixe

Dur.Rot.ACR

II.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru care

VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin tatonari

18


19/25

succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil

Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Situatie CA PN VAN RIR Concluzie

Situatienormala

2116083 378455 4185900 505%>k capitalizare

Pr contabil 4627790 0 -7970852 -3% decapitalizare

Pr financiar 43369331 17692948 0 23%=k conservare

II.6 Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul

o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de

numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt.

Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale

starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.

Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor

este de 1.06%.

19


20/25

Distributia de probabilitate a VAN

0

0.02

0.04

0.060.08

0.1

0.12

0.14

0.16

-10000 -5000 0 5000 10000

VAN in mii RON

propabilitati

CAPITOLUL III. Impactul deciziei de finantare

Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei din

fonduri proprii.

Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin

contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.IMPACTUL FINANTARII INVESTITIEI

Surse de finantare Costul finantariiInitial Ulterior(k)

> proprii interne (PN nerep) 4300 0 29.2%> proprii externe (Major CS) 10123 263 29.2%> imprumutate (Credite noi) 13869 -809 12%

(pe 4 ani, cu rambursare in fine)Total 28292 -546

Rata de indatorare 49%Rata de dobanda 12%Comision debrokeraj 3% k* = CMPC= 19.17% < 21%Costul capitalului= k 21%Cota de impozit 16%

20


21/25

VAN inv = 4084219 VANA = 4084765

Rata crest.sust.=g

7.03

% Rata crest.autofin. = g' 3.58%

INV sustenabila 6575 Costul finantarii : INV autofinantabila 3600Costulfinantarii :

Autofinantare 3600 0 Autofinantare 3600

Credite noi 297517

4 Credite noi 0Rata indator.

sustenab. 49% VANA = Rata indator. autofin. 48% VANA=

III.1 Costurile capitalurilor proprii

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este

cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere (operational)

determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea investitiei, cat si

pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii platilor cu dobanzi si curate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de investitii poate fi mai mare, egal

sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept urmare, rata, kinv, de actualizare a cash-

flow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai mica decat costul mediu ponderat al

capitalului intreprinderii:

kinv > kec ; kinv = kec sau kinv < kec

Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii

dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat al

capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din capitalurile

proprii (neindatorata).

Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile,

prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM.

In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 15%.

21


22/25

III.2. Costurile capitalurilor imprumutate

Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a dobanzilor,

chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale, dar si cu luarea in

calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul explicit este deci acela

care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite efectiv imprumutatorului, pe

de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea cheltuielilor de emisiune

(contractare), pe de alta parte:

Imprumut (minus chelt.emisiune) = td

t

n

t k

CF

)1(1 +=

In care:

CFt = platile anuale pe durata n imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum sipentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale:

CFt = Dobt (Dobt + Prime emist) * + Ramburst pentru imprumut

CFt = chiriat (1- ) + At * + Pret rezidualt pentru leasing

Unde :

= cota unica de impozit pe profit

Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior n a egalitatii sumei

incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).k=CMPC=20.8 %

III.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)

Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice, cu

influente fiscale diferite:

Rata de indatorare 49%Rata de dobanda 12%

Comision debrokeraj 3%Costul capitalului= k 21%Cota de impozit 16%

Rata de dobanda 12%

22


23/25

Comision de brokeraj 3%

Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o economie

fiscala, anuala si constanta de :

13869 * 12% * 16% = 3883.32

Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect

benefic asupra VANinv, reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile:

21.1178812,0

)12,01(

11

*32.3883....)12,01(

32.3883

12,01

32.3883 4

20=

+

=+

+

+

+

=fiscaleeconomii

V

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat

VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus:

- suma imprumutata 13869

- rata de dobanda 12%

- durata 4 ani

- rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: in fine

- cota de impozit pe profit = 16%

In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia de

impozit la dobanzi, este urmatoarea:

13869; -1397.99; -1397.99; -1397.99; -1397.99

unde:

13869 *0,12* ( 1-0,16) = -1397.99,

iar VAN credit = 76.629

In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 3%, acesta se aplica la incasarile brute din

vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din impozitul pe

profit:47,15789)

1,01

11*(1085000 =

=brutComisionul iar,

Comisionul net de impozit este 47,15789 * (1-0,16) = 13.263

Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii

capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.

23


24/25

VAN autofin = 0

VAN imprum = -76.629

VAN major CS =13.263

VAN fin = -63.366

VAN inv = 4084219

VANA= VAN inv VAN fin

In consecinta VANA = 4084219 + 63366 = 4147585 lei

Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru

realizarea investitiei.

Concluzii

In urma analizei performantei intreprinderii Alro S.As-a constatat ca acesta este

performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar

(VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl).

Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui

nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluata la 25100 mii lei.

In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece

indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0).

Analiza de sensitivitate a relevat faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra

VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa ia

in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate.

Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 descenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 3.44%.

In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului pentru

investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN deci este mai bine sa se apeleze la un

credit pentru realizarea investitiei.

24


25/25

Bibliografie

1. Stancu, I FINANTE, Piete Financiare si gestionarea portofoliului, Investitii reale

si finantarea lor, Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii,Editura

Economica, Bucuresti 2002

2. Stancu, I Balu, F., Jianu, M., -Investitii directe si de finanterea lor suport de curs

3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota

Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara operationala(vol

I)

4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca Management Financiar si tehnici de stabilire a

pretului

5. www.alro.ro

6. www.ktd.ro

7. http://www.gif.ro/pdf_financial_analysis/$analiza.pdf8. www.biblioateca.ase.ro/downres.php?tc=5069

9. www.bvb.ro

25
http://www.alro.ro/http://www.ktd.ro/http://www.gif.ro/pdf_financial_analysis/$analiza.pdfhttp://www.biblioateca.ase.ro/downres.php?tc=5069http://www.bvb.ro/http://www.alro.ro/http://www.ktd.ro/http://www.gif.ro/pdf_financial_analysis/$analiza.pdfhttp://www.biblioateca.ase.ro/downres.php?tc=5069http://www.bvb.ro/

Analiza Performantei si Evaluarea unui Proiect de Investitii Directe bun.doc

Documents

Transcript of Analiza Performantei si Evaluarea unui Proiect de Investitii Directe bun.doc

9_SARATA M bun.doc

93533841-Atestat-Investigarea-Nevoilor-Clientilor BUN.doc

Analiza Performantei La

Analiza Performantei Si Evaluarea Unui Proiect de Investitii Directe

1 iunie bun.doc

Managementul performantei - competitivitatea

Efectele Performantei Asupra Motivatiei

PROECT BUN.doc

Managementul Performantei-Proiect

gripa bun.doc

42 Managementul Performantei D31

Cap4 film tehnologic bun.doc

parodonto bun.doc

plan de interventie personalizat BUN.doc

Evaluarea performantei

Imbunatatirea Performantei - Restructurare Si Reorganizare

proiect didactic clr definitivat bun.doc

Particularitatile managementului performantei

Managementul performantei - Evolutiv

proiect alina bun.doc