Analiza Per for Mantel Or Unei Firme S.C.simpan

FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ „ALMA MATER” - UNIVERSITATEA „ALMA MATER” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE DIN SIBIU

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Lect.Univ.Dr.Ing.Ec.Badea Mihaela

ABSOLVENT:

Sibiu, 2010

1

3

Cuprins :

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

6

1.1.Aspecte teoretice privind conceptul de performanţă 61.2.Profitabilitatea firmei 61.3.Utilizatorii informaţiilor financiar-contabile 121.4.Diagnosticul financiar 141.5.Analiza performanţelor economice pe baza rezultatului global al firmei

15

1.5.1.Analiza structurală a rezultatelor 16

CAPITOLUL II.ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI S.C.SIMPAN S.A.DEVA

18

2.1.Prezentarea generală a firmei S.C.Simpan S.A.Deva 182.2.Analiza indicatorilor de echilibru financiar 232.3.Analiza indicatorilor de performanţă 27CONCLUZII ŞI PROPUNERI 38BIBLIOGRAFIE 40

INTRODUCERE

Informaţiile oferite de analiza performanţelor financiare stau la baza deciziilor pe care le iau investitorii, acţionarii, băncile şi instituţiile de credit, societăţile de asigurare şi chiar autorităţile contractante ale fondurilor nerambursabile. Accesul la orice sursă de finanţare necesită studiul performanţelor financiare, care a devenit o preocupare importantă a firmelor.

Performanţa oricărei firme se dimensionează utilizând un grup de indicatori de bază, care se obţin astfel: eficienţa vânzărilor, rentabilitatea activelor, rata rentabilităţii comerciale.

Prin prezenta lucrare ne propunem să reliefam principalii factori determinaţi ai analizei poziţiei financiare a firmei, ai analizei performanţelor firmei în teorie şi practică, cu o referire la o întreprindere şi modul în care ei pot fi utilizaţi în scopul maximizării valorii agentului economic.

Lucrarea cu titlul “Analiza performanţelor unei întreprinderii “este structurată pe două capitole.

Primul capitol “Abordări conceptuale privind analiza performanţele întreprinderii”-prezintă partea teoretică a lucrării iar capitolul al doilea “Analiza performanţelor firmei S.C.Simpan S.A.Deva” analizează performanţele unei întreprinderi cu studiu de caz la S.C. Simpan S.A. Deva,societate care are ca obiect de activitate obţinerea produselor de panificaţie şi comercializarea lor.

În primul capitol al lucrării, abordăm performanţa întreprinderii pe baza rentabilităţii care are în vedere rezultatele obţinute prin utilizarea factorilor de producţie, respectiv cele recunoscute şi prezentate în contul de profit şi pierdere, precum şi rezultatul obţinut din deţinerea factorilor de producţie, de natura câştigurilor şi pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacţii şi care este o componentă a rezultatului global .

Tot în acest capitol sunt surprinse aspecte teoretice în ceea ce priveşte profitabilitatea firmei.

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei activităţii economico-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, ţinând cont de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.

Pentru măsurarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.

Ca indicatori de reflectare în mărime absolută a rentabilităţii se pot avea în vedere: rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului. Totodată sunt prezentaţi utilizatorii informaţiilor financiar-contabile conform paragrafului 9 din Cadrul General de Întocmire a Situaţiilor Financiare, din Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

În continuare este prezentata din punct de vedere teoretic o analiza a performantelor economice pe baza rezultatului global al firmei precum si analiza structurala a rezultatelor.

Performanţa oricărei firme se dimensionează utilizând un grup de indicatori de bază, care se obţin astfel: eficienţa vânzărilor, rentabilitatea activelor, rata rentabilităţii comerciale.

4

Capitolul al doilea cuprinde datele referitoare la firma analizată,istoricul firmei, resursele umane ,baza materială de care dispune firma pentru desfăşurarea activităţii piaţa pe care activează firma,principalii furnizori şi clienţi ,produsele oferite precum şi o analiză a performanţelor financiare pe o perioadă de trei ani respectiv anul 2007,2008 şi 2009.Aici sunt analizate,producţia exerciţiului,valoarea adăugată,excedentul brut de exploatare,rezultatul exploatării,rezultatul curent al exerciţiului,rezultatul net,capacitatea de autofinanţare precum şi ratele de rentabilitate financiară şi economică.

Pentru determinarea profitabilităţii firmei, ca expresie a rezultatelor bune ale acesteia s-au procurat date din bilanţul contabil, din contul de profit şi pierderi, din situaţia fluxului de numerar.

Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.

În finalul lucrării sunt prezentate concluziile şi propuneri în ceea ce priveşte analiza efectuată.

5

CAPITOLUL I .

ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

1.1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE PERFORMANŢĂ

Conceptul de performanţă se întâlneşte în literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu: succes, rezultat al unei activităţi, acţiune.1

În domeniul economic, conceptul de performanţă acoperă accepţiuni diferite, cum ar fi: creştere, rentabilitate, productivitate, randament.

Performanţa este prezentată ca fiind economicitatea plus eficienţă şi plus eficacitate.2 Prin economicitate se înţelege procurarea resurselor cu cel mai mic cost, iar prin eficienţă: maximizarea rezultatelor la o unitate de resurse sau invers. Eficacitatea este raportul dintre rezultatele obţinute şi cele aşteptate.

Performanţa întreprinderii este abordată pe baza rentabilităţii care are în vedere rezultatele obţinute prin utilizarea factorilor de producţie, respectiv cele recunoscute şi prezentate în contul de profit şi pierdere, precum şi rezultatul obţinut din deţinerea factorilor de producţie, de natura câştigurilor şi pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacţii şi care este o componentă a rezultatului global.

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind „capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora.

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei activităţii economico-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, ţinând cont de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.

Pentru măsurarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.

Ca indicatori de reflectare în mărime absolută a rentabilităţii se pot avea în vedere: rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului.

Pentru exprimarea în mărime relativă a rentabilităţii se folosesc, de regulă, următoarele rate: rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare.

1.2.PROFITABILITATEA FIRMEI

În analiza rezultatelor firmei se porneşte de la evaluarea următoarelor elemente:

-Modul de organizare a evidenţei şi informării conducerii determinate de:

- mărimea firmei;

1 V. Robu, N. Georgescu , Analiza economico-financiară,Editura Omnia Uni, Braşov, 2000, pag. 1902 Andronic B., Performanţa firmei, Editura Polirom, Iaşi, 2000,pag.189

6

- structura sa şi reţeaua teritorială;- strategia adoptată în relaţiile cu alte firme, clienţi şi furnizori;- calitatea managementului practicat;- tipul de marketing utilizat;- soluţionarea problematicii ambientului economic şi al aspectelor

concurenţiale. Cadrul de monitorizare a activităţii prin contabilitatea de gestiune (analitică sau

managerială), folosind metode şi instrumente proprii de reflectare a costurilor pe produse şi servicii, de bugetizare a activităţii şi de determinare a profitabilităţii.

Contabilitatea cheltuielilor presupune gruparea lor după:

- natura cheltuielilor (de exploatare, de personal, amortizare, materiale şi servicii, cu impozite şi taxe);

- după modul de repartizare în costuri (cheltuieli directe, indirecte);- variabilitatea faţă de activitatea firmei (fixe sau constante şi variabile);- potrivit cerinţelor manageriale (cheltuieli pe elemente primare, pe articole de

calculaţie);- în funcţie de legătura cu evidenţierea în contabilitate (cheltuieli înregistrate

în contabilitate şi extracontabile).Potrivit metodologiei de evidenţiere şi determinare a costurilor, firmele vor

utiliza procedee similare de reflectare a veniturilor, pentru a putea fi judicios dimensionată profitabilitatea.

Legarea conceptului de profitabilitate de unele cerinţe majore cum sunt3:

- urmărirea activităţii firmei pe centre de profit, respectiv nominalizând ramurile şi sectoarele care concură la realizarea profitului; dispersia lui pe regiuni şi judeţe dacă este cazul pentru producţia internă sau pe zone geografice, în situaţia unor activităţi legate de comerţul exterior;

- investigarea realizării în dinamică a profitului pe 3-5 ani, ceea ce evidenţiază eficienţa activităţii firmei în evoluţie;

- impactul asupra profitului firmei rezultat din modul în care se asigură motivarea factorului uman; din calitatea investiţiilor efectuate, care dacă sunt bine alese, pot conduce într-o perioadă relativ scurtă, la un adevărat “salt” în activitatea economico-financiară a firmei; respectarea unor prevederi care să asigure o influenţă pozitivă asupra mediului înconjurător, deoarece în caz contrar va fi serios afectată realizarea în perspectivă a profitului;

- evoluţia în viitor a profitului este determinată într-o măsură însemnată de accesul la surse de capital şi de modul în care sunt stimulate investiţiile de capital în firmă, fenomen care face posibilă tehnologizarea şi informatizarea accelerată, intensificarea cercetării şi dezvoltării, modernizarea şi reutilarea utilajelor, extinderea activităţii la alte domenii profitabile.

Pentru determinarea profitabilităţii firmei, ca expresie a rezultatelor bune ale acesteia se vor procura date din bilanţul contabil, din contul de profit şi pierderi, din situaţia fluxului de numerar.Performanţa oricărei firme sau bănci se dimensionează utilizând un grup de indicatori

de bază, care se obţin astfel4:3 Mariana Elena Balu,Analiză econimco-financiară –Teorie şi aplicaţii practice,Editura Fundaţiei România de Mâine ,Bucureşti,2006(reeditată în 2007),pag.2584 Işfanescu A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1999;pag.129

7

-Eficienţa vânzărilor (coeficientul marjei nete - RRC):

-Eficienţa exporturilor:

-Rentabilitatea activelor – ROA (return on asset, denumită şi rata rentabilităţii economice):

-Indicatorul rata rentabilităţii economice se mai poate determina:

Sau:

-Rata rentabilităţii comerciale se stabileşte prin raportul:

8

Profit netEficienţa vânzărilor = ---------------- x 100

Vânzări

Profituri din export

Eficienţa exporturilor = ---------------------------- x 100

Vânzări la export

Profit net

ROA = ------------------- x 100

Total active

Profit din exploatareRe = ----------------------------------- x 100

Active din exploatare

Profit netRe = ---------------------------- x 100

Capital permanent

Profit

Rc = ------------------------------------------ x 100

Cifra de afaceri (în preţuri de vânzare)

-Randamentul capitalului angajat – ROI (return on investment) – se determină pe total capital şi pe tipuri de activităţi:

Sau:

-Rentabilitatea capitalului – ROE [return on investment (equity)], denumită şi rata rentabilităţii financiare se determină astfel:

-Multiplicatorul capitalului:

-Rata utilizării activelor (Rua):

-Rata profitului net (Pr):

9

Profit ROI = ----------------------------- x 100

Total capital investit

Cash-flowROI = ----------------------------- x 100

Total capital investit

Profit netROE = ------------------------ x 100

Capital propriu

Total activeMultiplicatorul capitalului = ----------------------- x 100

Capital propriu

Total venituri Rua = --------------------- x 100

Total active

Profit netRata profitului net = --------------------- x 100

Total venituri

-Productivitatea muncii (w):

-Fluxul liber de numerar disponibil în cont = lichidităţile care pot fi investite pentru creşterea pe termen lung a firmei;-Procentul de piaţă deţinut: - analiza pe clienţi şi produse a profitabilităţii.

În determinarea rezultatelor unei firme şi înţelegerea mecanismelor afacerilor desfăşurate se folseşte schema prezentată în continuare:

EVALUAREA REZULTATELOR FIRMEI5

5 Steve Robinson, Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 1998.10

Profit brutProductivitatea muncii = ------------------------------- x 100

Nr. mediu de salariaţi

INFORMAŢII

- Trecut, prezent, viitor al firmei;

- Tehnologii, sistem informaţional;

- Cercetări de piaţă;- Gamă de produse/servicii;- Gestiunea lichidităţilor;- Orientarea investiţiilor.

COMPARAŢII

- Concurenţa;- Poziţia în ramură;- Cote de piaţă;- Formularea de tendinţe;- Fundamentarea

programului (planului) şi bugetului.

FIRMA

Există însă şi unele situaţii în care rezultatele obţinute de firmă sunt nesatisfăcătoare, conducând spre eşecul activităţii promovate şi în ultimă instanţă la faliment.

Pentru a semnala din timp apariţia unei situaţii financiare negative este necesară analiza unor evenimente care reflectă fenomene care disturbă activitatea normală a firmei. Dacă depistarea unora din aceste aspecte reiese din evoluţia în timp a acestora, în schimb sunt şi situaţii dificile când perturbările apar brusc şi cu o forţă mare de penetrare în ceea ce priveşte activitatea firmei.

Analiza principalelor cauze care conduc la o situaţie financiară critică a firmei şi apoi la faliment se referă la6:

(a) Cauze de natură operaţională, care privesc:- încetinirea vânzărilor datorită unei politici greşite privind promovarea unor

produse şi servicii, a modului de funcţionare a marketingului şi reclamei, a relaţiilor cu clienţii şi furnizorii a unui nivel de preţuri/tarife neadecvat;

- constituirea unor stocuri însemnate, la un nivel care nu ia în considerare normele existente în domeniu;

- înrăutăţirea situaţiei financiare, ca urmare a creşterii datoriilor şi a presiunilor de achitare a unor creditori; a manifestării de încetineală în ceea ce priveşte încasarea unor debitori; restrângerea nivelului lichidităţilor; îngrădirii accesului la împrumuturi;

- utilizarea finanţărilor pe termen scurt, pentru investiţii a căror profitabilitate nu este rapidă;

(b) Cauze de natură contabilă, se referă la.- neglijarea prevederilor unor standarde şi norme contabile;- nivelul ridicat al unor conturi de cheltuieli şi nerespectarea normelor în

domeniu;

6 Georgeta Vintilă,Gestiunea Financiară a întreprinderii,Editura Didactică şi pedagogică,Bucureşti,2004,11

REZULTATE

FINANCIARE

- Eficienţa afacerilor;

- Randamentul capitalului angajat.

RANDAMENTUL

INVESTIŢIILOR

- Randamentul dividendelor;

- Fluxuri de numerar.

VALOAREA PACHETULUI DE ACŢIUNI

- Generarea de lichidităţi şi fluxuri de venituri viitoare;

- Creşterea valorii acţiunilor (a profitului care revine pe acţiune).

- desele reevaluări ale activelor;- necorelări între mărimea şi mişcarea unor conturi (contul de profit şi

pierderi, creditori, debitori, vânzări, împrumuturi, investiţii);- lipsuri în expertiza financiară, în activitatea de audit şi control.

(c) Cauze privind organizarea reţelei, privesc:- amploarea reţelei, nu întotdeauna justificată din punct de vedere economic şi

financiar, care nu dispune de condiţii informaţionale adecvate;- neacordarea unei autonomii corespunzătoare reţelei;- profitabilitatea mai redusă a unei părţi a reţelei de unităţi şi un aport redus

privind cota de piaţă;(d) Cauze privind managementul practicat:

- strategiile şi politicile economico-financiare ale firmei nu au fost stabilite în mod realist;

- aprecierea greşită a riscurilor interne şi valutare (din tranzacţii, conversie şi competiţional);

- capacitatea organizatorică redusă a conducerii, disensiuni la nivelul organelor de conducere, lipsuri în specializarea unor factori cu rol în management;

- instabilitatea şi desele fluctuaţii ale organelor de conducere; tendinţe dominante şi impunerea propriilor păreri în dezbaterile consiliilor firmei.

În analiza rezultatelor, conceptul de profitabilitate poate fi extins de la investigarea pe termen scurt a profiturilor regăsite în dividendele acordate acţionarilor, la o altă modalitate de exprimare prin creşterile de capital şi a eficientizării acestuia, care să genereze lichidităţi în perspectivă şi astfel să contribuie la ridicarea valorii acţiunilor şi implicit a averii acţionarilor.

1.3. UTILIZATORII INFORMAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE

Conform paragrafului 9 din Cadrul General de Întocmire a Situaţiilor Financiare, din Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, utilizatorii situaţiilor financiare sunt7:a) Investitorii (actuali şi potenţiali):Informaţiile cerute sunt:- beneficiul adus de investiţie (rata rentabilităţii financiare, randamentul total pentru acţionari, profit pe acţiune);- riscul aferent investiţiei;- capacitatea firmei de a plăti dividende.Deciziile pe care le pot lua investitorii sunt:- să cumpere, să vândă sau să păstreze acţiunile.b) Angajaţii (personal + sindicate):Informaţiile cerute sunt8:- stabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii;- capacitatea de a oferi remuneraţii, alte avantaje, precum şi oportunităţi profesionale.Deciziile pe care le pot lua angajaţii şi reprezentanţii lor sunt:- cerinţe de mărire a salariilor;- schimbarea locului de muncă.c) Creditorii financiari:Informaţii cerute:

7 Gaskin Terry , Indicatori financiari perfecţi, Editura Naţional, 1998,pag.1278 Mihai Toma,Petre Brezeanu ,Finanţe şi Gestiune Financiară,Editura Economică,1996

12

- dacă împrumuturile + dobânzile vor fi achitate la scadenţă;Decizii:- majorarea, păstrarea sau reducerea împrumuturilor acordate.d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali:Informaţiile cerute sunt:- cele care le permit să stabilească dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă(lichiditatea curentă şi imediată, solvabilitatea etc.);Decizii:- continuă sau îşi încetează relaţiile contractuale.e) Clienţii:Informaţiile cerute sunt:- cu privire la continuitatea activităţii, atunci când sunt dependenţi de întreprindere.Decizii:- continuarea sau încetarea relaţiilor contractuale.f) Statul şi instituţiile acestuia:Informaţiile cerute se referă la:- activitatea întreprinderii pentru stabilirea indicatorilor macroeconomici PIB, VN etc.;Decizii:- politica fiscală (majorarea sau micşorarea impozitelor şi taxelor).g) Publicul:Informaţiile cerute:- cele privind impactul economic şi social pe plan local (prin nr. de angajaţi şi colaborări cu furnizorii locali) şi naţional;Decizii:- diverse (angajări viitoare, cumpărări produse etc.).În funcţie de relaţia în care se află cu societatea analizată, utilizatorii de informaţii financiar-contabile pot fi grupaţi astfel:a) utilizatori interni:- manageri;- angajaţi;b) utilizatori externi:- acţionari;- creditori;- furnizori;- clienţi;c) utilizatori intermediari:- analişti financiari: intermediază înţelegerea informaţiilor din situaţiile financiare;- presa de specialitate.

1.4.DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii.9 Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi 9 Niculescu M., Diagnosticul global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997;pag.171

13

celor interesaţi din afara acesteia.Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic

financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţi.Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru

financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor. Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analişti financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea întreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).

Atât analiza pe plan intern cât şi cea externă au ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului şi analiza valorii întreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili şi nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.

De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial si juridic, managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţează performanţele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.

Folosind metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei financiare trecută şi actuală, pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere acesta vizează viitorul.

Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.

Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea stării de performanţă financiară a societăţii la finele anului.

Principalele scopuri urmărite sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obţinute;- evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar;- examinarea randamentului capitalului investit;- evaluarea riscurilor.

Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:- fundamentarea deciziilor de gestiune;- elaborarea unui diagnostic global strategic;- fundamentarea politicilor de dezvoltare.

1.5. ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICE PE BAZA REZULTATULUI GLOBAL AL FIRMEI

14

Prin performanţă economică se înţelege rezultatul global. 10În cazul în care se doreşte măsurarea îmbogăţirii patrimoniale a unei firme, atunci performanţa se măsoară cu ajutorul rezultatului global al firmei, care se determină ca diferenţă între activul net de la sfârşitul şi începutul perioadei, fără aporturile din partea acţionarilor şi a distribuirilor faţă de aceştia.

Rolul rezultatului global al întreprinderii este de a ajuta investitorii, creditorii şi alţi utilizatori de informaţii economico-financiare în evaluarea performanţelor totale ale acesteia. Rezultatul global este format din:a. rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere)b. rezerve din reevaluarec. rezerve din conversie aferente investiţiei nete într-o entitate străinăd. rezultatul reportat reprezentat de surplusul realizat din rezerve din reevaluare.

Rezultatul global este compus din rezultatul recunoscut ca urmare a tranzacţiilor din cursul exerciţiului, înregistrate în contul de „Profit şi pierdere” (rezultatul exerciţiului) şi rezultatul nerecunoscut în contul de „Profit şi pierdere”, care este reprezentat de rezervele din reevaluare, conversie etc. 11Rezervele din conversie sunt determinate de diferenţele de curs valutar rezultate din conversia elementelor monetare legate de o investiţie netă într-o entitate externă, conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”.

Pe baza rezultatului global al întreprinderii se pot construi mai multe rate, utile în analiza financiară a firmei, şi anume:a) Rata rentabilităţii financiare globale (Rfg):Rfg = Rg / Kpx1OORg = Re + Aergunde: Rg = rezultatul global;Re = rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere);Aerg = alte elemente ale rezultatului global.Putem aprofunda rata rentabilităţii financiare globale astfel: RcKp=(kp1-kpo)/KPox1ooΔKp = Rg + Tnaunde: Rf = rata rentabilităţii financiare (capitalului propriu);Rf’ = rata rentabilităţii financiare din operaţiuni nerecunoscute în ct. de profit şi pierdere.b) Rata de creştere a capitalului propriu (RcKp)=(Rg+Tna)kp0x100=Rfgi+RinΔKp = Rg + TnaTna = An – Arunde: Kp = capital propriu;Tna = tranzacţiile nete cu acţionarii;An = aporturi noi la capitalul social;Ar = reducerea capitalului propriu ca urmare a distribuirilor făcute către acţionari.Rata de creştere a capitalului propriu poate fi explicată astfel:unde: Rfgi = rata rentabilităţii financiare globale recalculate;Rin = rata de investire netă.

În esenţă, rata de creştere a capitalului propriu reflectă contribuţia internă a firmei şi care este reacţia acţionarilor în funcţie de performanţele întreprinderii.c) Rata de distribuire a rezultatului global (Rdiv):Rdiv = Dividend distribuit / Rezultat global

10 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;pag.296

11 Badea M,Gestiunea Financiară a întreprinderii ,Editura Cetate Deva,200815

Indicatorul reflectă ponderea dividendelor în rezultatul global al firmei, fiind influenţat de dividendele distribuite din profitul net al perioadei, precum şi de dividendele din distribuirea surplusului realizat din reevaluarea imobilizărilor corporale.

1.5.1.ANALIZA STRUCTURALĂ A REZULTATELOR

Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului are ca obiectiv stabilirea contribuţiei diferitelor tipuri de rezultate la variaţia totală a rezultatului brut, precum şi evidenţierea dinamicii lor în cursul perioadei studiate. Analiza structurală a rezultatelor se poate realiza în două moduri, şi anume: după destinaţia cheltuielilor de exploatare (pe funcţii ale întreprinderii) şi după natura cheltuielilor de exploatare şi a veniturilor. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de exploatare12

Spre deosebire de analiza structurală pe baza grupării veniturilor şi cheltuielilor după natură, această metodă de analiză, cunoscută sub denumirea de metoda „costului vânzărilor“, se bazează pe informaţii privind clasificarea cheltuielilor după funcţia sau destinaţia lor ca parte a costului vânzărilor, distribuţiei sau activităţilor administrative.

Informaţiile necesare analizei structurale a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor sunt grupate astfel:a. Cifra de afaceri netăb. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestatec. Marja brută faţă de costul vânzărilor (a-b)d. Alte venituri din exploataree. Costuri de distribuţief. Cheltuieli generale de administraţieg. Rezultatul exploatării (c+d-e-f)h. Venituri financiarei. Cheltuieli financiarej. Rezultatul financiar (h-i)k.Venituri extraordinarel. Cheltuieli extraordinarem.Rezultatul extraordinar (k-l)n. Rezultatul brut al exerciţiului (g+j+m)

Corespunzător metodei de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de exploatare, cei mai importanţi indicatori de rezultate sunt următorii:- Marja brută faţă de costul vânzărilor, calculat ca diferenţă între cifra de afaceri netă şi costul vânzărilor:Mb = Cifra de afaceri netă – Costul vânzărilor13

Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate, denumit şi costul vânzărilor, este format din:- costul de producţie al produselor finite vândute, lucrărilor şi serviciilor prestate pentru terţi;- costul de cumpărare al mărfurilor vândute.- Rezultatul exploatării, determinat în funcţie de rezultatul operaţional, la care se adaugă alte venituri din exploatare şi se scad cheltuielile de distribuţie, şi cheltuielile generale de administraţie:RE = (Mb + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli de distribuţie + Cheltuieli generale de administraţie)-Rezultatul financiar reprezintă diferenţa între veniturile şi cheltuielile financiare:12 Petre Brezeanu şi colectivul ,Analiză financiară,Editura Meteor Press,Bucureşti,200613 OMFP 1752/30.11.2005

16

RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare-Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile extraordinare14:Rex = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare-Rezultatul brut al exerciţiului, respective suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară:Rb = RE + RF + Rex

Sursa informaţională de bază pentru analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de exploatare o reprezintă15:1) Contul de profit şi pierdere structurat pe baza grupării cheltuielilor după funcţia sau destinaţia acestora în cazul întreprinderilor care utilizează această formă de prezentare a contului de profit şi pierdere sau2) Contul de profit şi pierdere, structurat pe baza grupării veniturilor şi cheltuielilor după natura lor şi Nota explicativă 4 „Analiza rezultatului din exploatare“, în cazul întreprinderilor care utilizează această formă de prezentare a contului de profit şi pierdere.

Pentru exemplificarea analizei structurale a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de exploatare se utilizează informaţiile din Contul de profit şi pierdere şi Nota explicativă 4 „Analiza rezultatului din exploatare“ aferente întreprinderii .Comparativ cu prezentarea contului de profit şi pierdere după gruparea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor, metoda costului vânzărilor oferă informaţii mai relevante pentru utilizatori privind nivelul cifrei de afaceri şi al costului aferent vânzărilor, care constituie în mod normal partea cea mai semnificativă şi stabilă a veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, respectiv a veniturilor şi cheltuielilor totale. Restul cheltuielilor, în special cheltuielile generale de administraţie, nu depinde direct de nivelul vânzărilor sau al producţiei întreprinderii.

Previziunile privind rentabilitatea şi riscul întreprinderii în viitor pornesc de la estimarea vânzărilor şi cheltuielilor aferente acestora, pe baza cărora se determină şi alţi indicatori de rezultate, structuri bilanţiere şi rate financiare. Totuşi, alocarea costurilor pe destinaţii poate fi arbitrară şi implică în mod considerabil utilizarea raţionamentului profesional.

Capitolul II.

ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI S.C.SIMPAN S.A.DEVA

14 Voicescu I., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Bren, Bucureşti, 2003;pag.256

15Ghe.Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coordonatori),Analiză economico-financiară, Editura Economică,București, 2005,pag.158

17

2.1.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI S.C.SIMPAN S.A DEVA

S. C. SIMPAN SA.DEVA a luat fiinţă în decembrie 1998. Este persoană juridică română, are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.

Sediul societăţii este în DEVA, str. Calea Zarandului,nr.1 Deva ,judeţul Hunedoara .

S.C.Simpan SA Deva are codul fiscal RO2138930 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul. J20/1238/1998. Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 7820 lei, fiind împărţit în 15.640 acţiuni cu o valoare nominală de 0,5 lei. Capitalul social actual este de 105.259 lei, divizat în 150.370 acţiuni a 0,7 lei fiecare. De la înfiinţare până în prezent numărul acţionarilor a scăzut de la 2.132 la 1.318 datorită concentrării deţinerilor de acţiuni. Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

-producţia, inclusiv aprovizionarea şi desfacere pe piaţa internă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;

-comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor obţinute

Tabel 2.1.Contribuţia procentuală la obiectivul de activitate

Denumirea obiectivului de activitate Procent-producţia, inclusiv aprovizionarea şi desfacere pe piaţa internă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;

61,7%

-comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor obtinute

38,3%

Baza materială a societăţii este compusă din următoarele active principale:-o moară de grâu – a ajuns prin modernizări succesive la o capacitate de măciniş

de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de provenienţă românească (15 valţuri tip Topleţ) .În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină, diferenţiate în funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale;

-cele14 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în oraşele Deva si Hunedoara.

Scopul firmei Scopul firmei este de a produce şi comercializa produsele de panificaţie proprii.

Se aspiră să dobândească o reputaţie pe piaţă ca fabricant şi distribuitor de produse de panificaţie. Putem obţine acest lucru prin dezvoltarea promptă a produselor, înţelegerea clară a tendinţelor şi nevoilor de pe piaţă, comercializare profitabilă. Pentru a ne atinge obiectivul, firma. are nevoie de capital, talent managerial, facilităţi mai mari şi mai eficiente.

Echipa de conducere

18

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere care decide asupra activităţii societăţii şi adoptă politica economică şi comercială.

Societatea este administrată de Consiliul de Administraţie, compus din 7 persoane alese de Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de patru ani. Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte, care are şi calitatea de director general.

Gestiunea societăţii este verificată Comisia de Cenzori, formată din trei membri aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Directorul general al societăţii este ajutat de directorul executiv tehnic şi de directorul executiv economic.

Directorul tehnic este conducătorul direcţiei producţie. Directorul economic (şeful direcţiei economice) are în subordine următoarele compartimente:-biroul financiar-contabilitate-preţuri; -oficiul de calcul; -biroul aprovizionare.

S.C.Simpan S.A. are 180 de angajaţi, cu funcţii şi calificări corespunzătoare, definite în fişa postului.

Compartimentul activităţii de producţie este subordonat directorului general şi îndrumă, conduce şi răspunde de activitatea de producţie, având următoarele atribuţii:

-asigură desfăşurarea activităţii compartimentelor funcţionale din subordinea sa în scopul realizării programelor de producţie si a reparării dotării;

-ia măsuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregătirea şi urmărirea producţiei;

-asigură respectarea normelor de tehnică a securităţii şi protecţia muncii, ia măsuri împotriva celor care nu le respecta;

-răspunde de activitatea de organizare a producţiei şi muncii în scopul creşterii productivităţii muncii, reducerii costurilor, creşterii rentabilităţii şi beneficiului societăţii.

Compartimentul comercial are atribuţiile: -asigură fundamentarea propunerilor pentru organigrama unităţii, schemei de personal, a atribuţiilor fiecărui sector de activitate, a veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea de baza şi a altor activităţi, a tarifelor pentru prestaţii etc.; -asigură contractele pentru prestaţii, întocmeşte facturi pentru activitatea de bază, asigura analizele economice pe secţii privind realizarea veniturilor şi cheltuielilor şi îndeplinirea sarcinilor de către conducere; -elaborează planul de prestaţii, venituri şi cheltuieli al unităţii pe structuri şi activităţi (de bază şi alte activităţi).

Structura personaluluiStructura personalului pe compartimente era la 31.12.2009 următoarea: -atelier moară-atelier panificaţie-atelier patty bar-compartiment comerţ-birou financiar contabil-compartiment transport-personal auxiliar

Fig.2.1.Structura personalului

19

Din tabel se poate remarca ponderea importantă a personalului care lucrează în cadrul compartimentelor de producţie şi comercializare, care au un rol esenţial în activitatea societăţii.

În ceea ce priveşte structura personalului în funcţie de gradul de calificare, aceasta se prezintă ca în tabelul următor:

-muncitori calificaţi-muncitori necalificaţi-personal studii medii-personal studii superioare

Se remarcă preponderenţa categoriilor muncitori calificaţi (46%) şi personal cu studii medii (31%). Această structură de personal este adecvată specificului activităţii societăţii. Se observă preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv, corelată cu reducerea cheltuielilor administrative.

Fig.2.2.Categoria de personal

20

Structura personalului în funcţie de domeniul de activitate se prezintă astfel:

Fig.2.3.Structura domeniuluide activitate

Domeniul de activitate

Număr salariaţi Pondere

producţie 114 63

comerţ 56 31

tesa 10 6

total 180 100

21

Fluxurile de informaţii sunt următoarele: secţii de producţie/ birou de aprovizionare (rapoarte de producţie, de gestiune,

avize etc.)

compartimentul financiar-contabil (verificare, avizare) oficiul de calcul (prelucrare, centralizare) compartimentul financiar-contabil (note contabile).

Furnizorii

Datorită faptului că firma dispune de mijloace de producţie uzate, a schimbat utilajele respective cu altele cu un grad ridicat de tehnologizare, sau au fost efectuate îmbunătăţiri la cele existente, astfel că produsele se realizează în condiţii mult mai eficiente.

Tabel 2.2. Principalii furnizori ai societăţii

DENUMIRE FURNIZORI PRODUSE/SERVICII VALOARE (mil. lei lunar)

S.C. VINIFRUCT S.A. Sare, amelioratori 10 S.C. AGROMEC S.A. făină 30 S.C.ROMPAN S.A. drojdie 20 S.C. DISCRET S.A. amelioratori 20 S.C.UNIREA S.A. ulei, margarină 10 S.C.ZEELANDIA S.A. ingredienţi pentru

patiserie5

S.C.COCA COLA S.A. băuturi răcoritoare 15S.C.LACTIS S.A. brânzeturi 1S.C.AGRO COMPANY S.A. preparate carne 15S.C.ALBA LACT S.A. sortimente lapte 10S.C.SDFEE S.A. energie electrică 30S.C.EON GAZ S.A. gaz metan 18 S.C.ROMTELECOM S.A. convorbiri telefonice 7

Plata furnizorilor se face în termen de 30 de zile pentru furnizorii fără contract şi în funcţie de data scadenţei stabilite, pentru cei cu contract. Selectarea furnizorilor firmei se face pe următoarele criterii:

-calitatea produselor; -preţul oferit; -facilităţile de plată; -distanţă.

Furnizorii de resurse umane: O parte a personalului este formată din vechii angajaţi care au urmat cursuri de calificare şi specializare în anumite domenii; fie au fost angajaţi din afară, în urma unor concursuri. Prestări service

Sunt reprezentanţi de la firma care realizează o gamă largă de servicii necesare îndeplinind obiectivele de activitate ale firmei. Printre aceştia sunt: -firme de comerţ care prestează servicii firmei -agenţii de publicitate cărora li se plăteşte un comision pentru serviciile aduse firmei

22

-serviciile de transport sunt asigurate de parcul auto propriu al societăţii pentru : livrarea mărfurilor şi pentru aprovizionarea de materiale, materii prime, coloranţi. -prestători de servicii bancare cu care firma intră în contract cu prilejul executării unor diverse operaţiuni bancare, acordări de credite etc.

CLIENŢII:Reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului, find beneficiarii

produselor în care se finalizează activitatea firmei şi cuprind: distribuitorii persoane individuale şi societăţi cărora le sunt adresate produsele firmei. Societatea realizează vânzări prin reţeaua de magazine de pe raza municipiului Deva si Hunedoara şi prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte.

Tabelul 2.3. Principalii clienţi ai firmei

S.C.Micro Mega HunedoaraS.C.Doris SRL HunedoaraS.C Roxis SRL HunedoaraColegiul Tehnic Matei Corvin HunedoaraCantina Studenteasca Hunedoara S.Agro Company SRL Deva S.C.Calibra SA Hunedoara S.C. Proserv SA Deva S.C.Recomsid SA Hunedoara S.C.Maximal SRL Hunedoara S.C.Pati Eugenia SA Deva S.C.Alex Construct SA Deva S.C.Narcrismis SA Hunedoara S.C.Scala SRL Deva S.C.Pizzeria Derna Hunedoara

CONCURENŢII:

Firma se confruntă cu o puternică concurenţă deoarece piaţa este “invadată” de produse fie substituibile ( concurenţă verticală ) fie similare ( concurentă orizontală). Printre firmele concurente cu care firma îşi dispută lupta pentru cucerirea clienţilor pe plan local se numără: S.C.Boromir S.A ,S.C.Alex Pan Hunedoara,S.C.Tomas Pan SRL Hunedoara,S.C.Cristi Pan SRL Deva,S.C.Artex SRL Deva,S.C.Rombestar SRL Hunedoara,S.C.Uzo Balcan SRL Deva.

2.2.ANALIZA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Fondul de rulment (FR)FR=capitaluri permanente-active pe termen lung=(capitaluri proprii+datorii pe termen lung+provizioane pentru riscuri şi cheltuieli)-(active imobilizate-subvenţii pentru investiţii)

2006: FR= (-1.153.353+22.802.990+0) - (53.268.787-571.637) = -31.047.513

23

2007 : FR= (30.471.742+29.581.006+0) - (76.794.142-487.427)= -16.253.965

2008 : FR= ( 32.342.980+23.366.969+0)- (77.280.074-675.186) = -20.894.938

2009 : FR= (332.13.878+25.992.184+0)- (88.406.007-538.982) = -28.660.962

Fondul de rulment este negativ în toţi cei patru ani, ceea ce semnifică faptul că resursele permanente sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor permanente, situaţie care duce la nerealizarea echilibrului financiar pe termen lung. De asemenea, se evidenţiază un surplus de resurse pe termen scurt, care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor pe termen lung.

Variaţia FR2006-2007

ΔFR=-16.253.965-(-31.047.513) =14.793.548Creşterea FR se datorează creşterii capitalurilor proprii (de la –1.153.353 la

30.471.742) şi creşterii datoriilor pe termen lung (de la 22.802.990 la 29.581.006). Creşterea Fondului de rulment reflectă alocarea tuturor acumulărilor nete de capital ale exerciţiului 2006 (14.793.548) pentru creşterea activelor imobilizate.

2007-2008ΔFR=-20.894.938-(-16.253.965) = -4.640.973

Scăderea FR se datorează diminuării datoriilor pe termen lung (de la 29.581.006 la 23.366.969). În această situaţie, nevoile pe termen lung sunt finanţate din resursele temporare.

2008-2009

ΔFR=-28.660.962-(-20.894.938) =-7.766.024

În acest caz, scăderea FR se datorează creşterii nevoilor permanente (de la 77.280.074 la 88.406.007) cu mai mult decât creşterea capitalurilor proprii (de la 32.342.980 la 33.213.878 ) şi creşterea datoriilor (de la 23.366.969 la 25.992.184 ). Şi în această situaţie, nevoile permanente sunt finanţate prin intermediul resurselor temporare.

Fondul de rulment propriu (FRP)

FRP=Capitaluri proprii-(active pe termen lung-subventii pentru investitii)

2006: FRP=-1.153.353-(53.268.787-571.637) = -53.850.504

2007: FRP=30.471.742-(76.794.142-487.427) = -45.834.971

2008: FRP=32.342.980-(77.280.074-675.186) = -44.261.907

2009: FRP=33.213.878-(88.406.007-538.982) = -54.653.147

Fondul de rulment propriu negativ în toţi cei patru ani evidenţiază dependenţa firmei faţă de sursele de finanţare.

Fondul de rulment împrumutat (FRI) FRI=FR-FRP

2006: FRI=-31.047.513-(-53.850.504) =22.802.990

2007: FRI=-16.253.965-(-45.834.971) =29.581.00624

2008: FRI=-20.894.938-(-44.261.907) =23.366.969

2009: FRI=-28.660.962-(-54.653.147) =25.992.184

Fondul de rulment împrumutat reflectă mărimea îndatorării pe termen lung a întreprinderii, în acest caz FRI fiind egal cu datoriile pe termen lung, întreprinderea neavând provizioane pentru riscuri şi cheltuieli pe parcursul celor patru ani.

2) Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR= (stocuri+creanţe+cheltuieli în avans)- (datorii pe termen scurt nonbancare+ venituri în avans)

2006:NFR=(13.634.447+13.801.677+309.019)-(59.840.915-22.365.356+38.141)

= -9.768.555

2007: NFR= (16.621.346+13.478.812+121.309)- (47.659.570- 18.911.991+0)

= 1.473.890

2008:NFR=(22.362.977+17.950.543+237.500)- (63.188.909-8.411.971+63.105)

=9.483.440

2009:NFR=(19.146.380+25.939.394+65.595)–(78.041.595-11.010.999+10.629)

=8.191.488

În anul 2006, NFR este negativă, ceea ce arată că se înregistrează un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare. Această situaţie este favorabilă numai dacă este rezultatul accelerării activelor circulante şi al contractării de datorii cu scadenţe mai mari. Dacă nu este rezultatul acestei politici, situaţia este nefavorabilă, fiind cauzată de întreruperi temporare în aprovizionare şi în reînnoirea stocurilor sau în activitatea de producţie propriu-zisă.

În anii 2007, 2008, 2009, NFR este pozitivă, ceea ce arată că se înregistrează un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare. Această situaţie poate fi considerată favorabilă dacă se datorează creşterii stocurilor şi creanţelor în urma unei politici de dezvoltare. Dacă nu este rezultatul acestei politici, situaţia este nefavorabilă, întrucât se poate datora creşterii creanţelor din cauza încetinirii încasărilor şi reducerii datoriilor de exploatare ca urmare a urgentării plaţilor.

Variaţia NFR 2006-2007

ΔNFR=14.73.890-(-9.768.555)=11.242.446

În această perioadă, creşterea NFR se datorează diminuării datoriilor de exploatare (de la 37.513.700 la 28.747.578). Diferenţa (11.242.446) este finanţată din creşterea fondului de rulment (14.793.548).

2007-2008

ΔNFR=9.483.440-1.473.890=8.009.549

În această perioadă, creşterea stocurilor şi creanţelor (de la 30.221.468 la 40.551.021 ) este finanţată de creşterea datoriilor pe termen scurt nonbancare (de la 28.747.578 la 54.840.043 ).

25

2007-2008

ΔNFR=8.191.488-9.483.440= -1.291.951

În această perioadă se constată un surplus de resurse temporare peste nevoile temporare, creşterea stocurilor şi creanţelor (de la 40.551.021 la 45.151.370 ) fiind finanţată de creşterea datoriilor de exploatare (de la 54.840.043 la 67.041.225 ).

3) Trezoreria netă(TN) TN=FR-NFR

2006: TN = -31.047.513-(-9.768.555)= -21.278.957

2007: TN= -16.253.965-1.473.890 = -17.727.855

2008: TN= -20.894.938-9.483.440 = -30.378.378

2009: TN= -28.660.962-8.191.488= -36.852.451

Trezoreria netă este negativă în fiecare din cei patru ani, ceea ce arată dependenţa firmei faţă de surse financiare externe. Trezoreria netă negativă reflectă un dezechilibru financiar pe termen scurt ce este acoperit din contractarea altor credite pe termen scurt.

Variaţia TN 2006-2007

ΔTN = -17.727.855-(-21.278.957)=3.551.102

Creşterea TN semnifică o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, fiind o confirmare a majorării valorii patrimoniale a întreprinderii (SN creşte de la –1.153.353 la 30.471.742 ).

2007-2008

ΔTN= -30.378.378-(-17.727.855) = -12.650.523

În aceasta perioadă, scăderea TN evidenţiază scăderea capacităţii reale de finanţare a investiţiilor.

2007-2008

ΔTN= -36.852.451-(-30.378.378) = -6.474.072

Şi în această perioadă se observă scăderea trezoreriei nete, ce evidenţiază scăderea capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, dar cu mai puţin decât în perioada precedentă.

4) Situaţia netă (SN)

SN=activ total-datorii totale 2006: SN=82.100.330-83.253.684 =-1.153.353

2007: SN=108.199.747-77.728.004 =30.471.742

2008: SN=119.637.150-87.294.170=32.342.980

2009: SN=137.797.270-104.583.392=33.213.878

26

În 2006, se poate constata că situaţia netă este negativă, fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare.

În anii 2007, 2008, 2009, SN este pozitivă, ceea ce scoate în evidenţă starea de sănătate la nivelul întreprinderii şi atingerea obiectivului major al gestiunii financiare şi anume maximizarea valorii întreprinderii.

Daca analizăm în dinamică, pe parcursul celor patru ani, se observă creşterea situaţiei nete, ce poate fi consecinţa reinvestirii profitului obţinut de firmă.

2.3.ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ

Soldurile intermediare de gestiune (sig)

1) producţia exercitiului2006 2007 2008 2009

PROD. EX. 86.063.198 140.408 150.509.540 173.268.220

Pe parcursul celor patru ani, se constată o creştere a producţiei exerciţiului, datorată în principal a creşterii cifrei de afaceri, constituită din venituri din producţia vândută şi din venituri din vânzarea mărfurilor.

2) Valoarea adăugată2006 2007 2008 2009

VA11.125.232 25.697.805 20.946.082 21.607.495

Figura 2.4. Evoluţia VA

În perioada 2006-2007, se constată o creştere a valorii adăugate, datorate creşterii cifrei de afaceri. În perioada 2007-2008, VA scade, ca urmare a unei creşteri a cifrei de afaceri mai lentă decât creşterea cheltuielilor şi ca urmare a scăderii producţiei imobilizate. În perioada 2008-2009 se înregistrează o creştere a valorii adăugate, ca urmare a creşterii cifrei de afaceri.

3) Excedentul brut de exploatare (EBE)2006 2007 2008 2009

EBE1.904.400 17.123.081 10.928.030 10.224.754

27

Fig.2.5.Evoluţia EBE

În perioada 2006-2007, se observă o creştere e EBE, datorată creşterii VA şi scăderii cheltuielilor cu personalul. Între 2007-2008, valoarea EBE scade, ca urmare a scăderii valorii adăugate şi creşterii cheltuielilor cu personalul. În perioada 2008-2009, valoarea EBE scade, ca urmare a creşterilor cheltuielilor cu personalul în mai mare măsură decât creşterea VA. 4) Rezultatul exploatarii

2006 2007 2008 2009

RE-3.778.966 8.236.255 5.008.497 1.940.719

Fig.2.6.Evoluţia Rezultatului exploatării

28

În anul 2006, rezultatul exploatării este negativ, ca urmare a faptului că veniturile din exploatare sunt mai mici decât cheltuielile din exploatare. Pe parcursul anilor 2007, 2008, 2009, RE este pozitiv, dar descrescător, semn că veniturile din exploatare cresc mai încet decât cheltuielile.

5) Rezultatul financiar

2006 2007 2008 2009

RF-4.813.304 126.858 -2.744.184 -1.062.766

Fig.2.7.Evoluţia Rezultatului financiar

În anul 2006, cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile, ca urmare, rezultatul financiar va fi negativ. În anul 2007 se constată o creştere a veniturilor financiare ce duce la creşterea rezultatului financiar, care devine pozitiv. În anul 2008, se observă o majorare a cheltuielilor privind dobânzile şi a altor cheltuieli financiare, determinând un RF negativ. În 2009, RF creşte faţă de 2008, dar rămâne negativ.

6) Rezultatul curent

2006 2007 2008 2009

RC -8.592.270 8.363.114 2.264.312 877.952

29

Fig.2.8. Evoluţia rezultatului curent

În anul 2006, RC este negativ, fiind determinat de RE Şi RF, ambele negative. În anul 2007, RC este pozitiv, fiind determinat prin Însumarea RE Şi RF, de această data, ambele pozitive. În 2008 şi 2009, se constată o diminuare a RC, determinat atât de scăderea RE, care se menţine pozitiv, dar şi de scăderea RF, care devine negativ.

7) Profitul net (PN)

2006 2007 2008 2009

PN -8.592.270 8.363.114 2.264.312 877.952

Profitul net menţine valorile Rezultatului Curent, deoarece firma nu are venituri şi cheltuieli extraordinare şi nu se menţionează aplicarea unui impozit pe profit.

Fig.2.9.Evoluţia profitului net

II) CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE (CAF)

Tabelul 2.4.CAF PRIN METODA DEDUCTIVĂ

2006 2007 2008 2009

30

EBE 1.904.400 17.123.081 10.928.030 10.224.754

(+)alte venituri din exploatare

473.850 457.744 2.701779 941.873

(-)ajustarea valorii activelor circulante

647.932 1.639.260 -82.699 -221.408

(+)venituri financiare 1.869.885 5.346.612 4.134.491 6.801.260

(-)cheltuieli financiare 6.683.189 5.219.754 6.878.676 7.864.027

(+)venituri extraordinare 0 0 0 0

(-)cheltuieli extraordinare 0 0 0 0

(-)impozit pe profit 0 0 0 0

=CAF -3.082.985 16.068.424 10.968.324 10.325.270

Tabelul 2.5. CAF PRIN METODA ADITIVĂ

2006 2007 2008 2009

PN-8.592.270 8.363.114 2.264.312 877.952

(+)cheltuieli cu active cedate

1.051.308 2.665.591 1.269.675 1.224.679

(+)amortizări 4.457.976 5.039.718 7.434.336 8.222.637

(+)ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

0 0 0 0

=CAF -3.082.985 16.068.424 10.968.324 10.325.270

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de firmă. Analizând rezultatele obţinute pe parcursul celor patru ani, se observă o creştere accelerată a capacităţii de autofinanţare de la valoarea minimă şi negativă înregistrată în 2006 la valoarea maximă din 2007, ducând la creşterea potenţialului financiar al firmei. În anii 2008 si 2009, CAF înregistrează o scădere, ca urmare a scăderii EBE şi a PN.

III. RATELE DE RENTABILITATE2006-2007

NEVOI 2006 2007 RESURSE 2006 2007

31

Imobilizări 53.268.787 76.794.142 Capitaluri proprii

-1.153.353 30.471.742

NFR -9.768.555 1.473.890 Datorii financiare

44.653.585 47.796.289

AE 43.500.231 78.268.032

1) RENTABILITATEA ECONOMICĂ

a) Rentabilitatea economică ca raportRec=(EBIT-impozitul pe profit)/AE =(-3.778.966-0)/435.002= -8.68%

b) Rentabilitatea economică ca medie aritmetică ponderată a surselor de finanţare

Rec=Rfin*Cap pr/AE + Rdob*dat fin/AE

Rfin=PN/Cap pr=-8.592.270/-1.153.353=7,4498%

Rdob=dobanzi/dat fin=4.813.304/446.535=10.77%

Rec=7,4498*(-1.153.353)/ 435.002 + 0.1077*446.535/435.002

=-0.1975+0.1105=0.0868= -8.68%

2) RENTABILITATEA FINANCIARĂ

a) Rentabilitatea financiară ca raportRfin=PN/Cap pr=-8.592.270/-1.153.353=7,44.98%

b) Rentabilitatea financiară cu evidenţierea efectului de levier

Rfin=Rec+ (Rec-Rdob) *dat fin/cap proprii= -0.0868 + (-0.0868-0.1077) *446.535./-1.153.353=-0.0868+7.5303=7.4498=744.98%

În această situaţie, Rec(-8,68%)<Rdob(10.77%), ceea ce arată că îndatorarea poate avea un efect nefavorabil asupra întreprinderii, întrucât firma ar putea să nu facă faţă obligaţiilor de plată faţă de creditori şi ar putea deveni insolvabilă, ajungând la faliment. Datorită valorii negative a capitalurilor proprii, efectul de levier este pozitiv (7.5303), ceea ce duce la creşterea rentabilităţii financiare.

2007-2008

NEVOI 2007 2008 RESURSE 2007 2008

Imobilizari 76.794.142 77.280.074 Capitaluri proprii

30.471.742 32.342.980

NFR 1.473.890 9.483.440 Datorii financiare

47.796.289 54.420.534

AE 78.268.032 86.763.514


a) Rentabilitatea economică ca raport32

Rec=(EBIT-impozitul pe profit)/AE=(8.236.255-0)/ 782.680=10.52%



Rfin=PN/Cap pr=8.363.114/3.047.174=27.44%

Rdob=dobanzi/dat fin= -126.858/477.962= -0.26%

Rec=0.2744*3.047.174/782.680 + (-0.0026)* 477.962./782.680=0.1068-0.00158

=0.1052=10.52%


a) Rentabilitatea financiară ca raportRfin=PN/Cap pr=8363114/3047174=27.44%

b) Rentabilitatea financiară cu evidenţierea efectului de levierRfin=Rec+ (Rec-Rdob) *dat fin/cap proprii=0.1052+ [0.1052-(-0.0026)]* 477.962/304.717=0.1052+0.1690=27.44%

În această perioadă, Rec (10.52%)>Rdob (-0.26%), ceea ce demonstrează că îndatorarea are un efect pozitiv asupra firmei, creşterea cu un procent a îndatorării ducând la creşterea rentabilităţii financiare cu diferenţa între Rec şi Rdob {0.1052-(-0.0026)=0.1052+0.0026=0.1078}

2008-2009

NEVOI 2008 2009 RESURSE 2008 2009

Imobilizari 77.280.074 88.406.007 Capitaluri proprii

32.342.980 33.213.878

NFR 9.483.440 8.191.488 Datorii financiare

54.420.534 63.383.618

AE 86.763.514 96.597.496


a) Rentabilitatea economică ca raportRec=(EBIT-impozitul pe profit)/AE=(5008497-0)/ 86763514=5.77%



Rfin=PN/Cap pr=2264312/32342980=7%

Rdob=dobanzi/dat fin

= 2744184/54420534= 5.04%

Rec=0.07*32342980/86763514+0.0504*54420534/86763514

33

=0.0260+0.031=0.0577=5.77%


a) Rentabilitatea financiara ca raportRfin=PN/Cap pr=2264312/32342980=7%

b) Rentabilitatea financiară cu evidenţierea efectului de levierRfin=Rec+ (Rec-Rdob) *dat fin/cap proprii

=0.0577+ (0.0577-0.0504)* 54420534/32342980

=0.0577+0.01228=0.07 =7%

Şi în această situaţie Rec (5.77%) este mai mare decât Rdob (5.04%), ceea ce arată că îndatorarea are o influenţă favorabilă asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, fapt evidenţiat şi de obţinerea unui efect de levier pozitiv (0.01228).

III. ANALIZA CASH-FLOW-urilor2006-2007

1) CASH FLOW-ul DE GESTIUNECFgest=PN+amortizari+dobanzi=-8592270+4457976+4813304

=679.010

2) CASH FLOW-ul DE EXPLOATARE CFexpl=EBIT-impozit pe profit+amortizarea=

-3778966-0+4457976

=679.010

În această perioadă, CFgest şi CFexpl au valoare pozitivă, ceea ce evidenţiază un exces de lichidităţi la nivelul firmei, operaţia de exploatare ducând la degajarea trezoreriei (încasările>plăţile).

3) CASH FLOW-ul DISPONIBIL DUPĂ ORIGINECFDorig=CFgest-(ΔimobilizĂri+ΔNFR)

Δimobilizări=imob2007-imob2006+amortizarea

=76794142 53268787+4457976

=27.983.330

ΔNFR=NFR(2007)-NFR(2006)=11.242.446

CFDorig=679.010-(27.983.330+11.242.446)

= -38.546.766

4) CASH FLOW-ul DISPONIBIL DUPĂ DESTINAŢIE

CFDdest=CFacţionari+CFcreditori

CFacţionari=PN- ΔCap. Proprii

34

= -8592270- [30471742-(-1153353)]

= -40.217.366

CFcreditori=dobânzi-Δdatorii financiare

=4813304-(47796289-44653585)=1670600

CFDdest=-40217366+1670600

= -38.546.766

În perioada 2006-2007, CFD este negativ, ceea ce evidenţiază faptul că firma nu-şi poate finanţa investiţiile, ea devine vulnerabilă şi în loc să-şi remunereze acţionarii şi creditorii, va încerca să atragă de la aceştia capitaluri suplimentare.

2007-2008

1) CASH FLOW-ul DE GESTIUNE

CFgest=PN+amortizări+dobânzi

=8363114+5039718-126858

=13.275.974

2) CASH FLOW-ul DE EXPLOATARE CFexpl=EBIT-impozit pe profit+amortizarea

=8236255-0+5039718

=13.275.974

Şi în perioada 2007-2008, CFexpl şi CFgest sunt pozitive, sugerând performanţa firmei la nivelul exploatării, ce este concretizată printr-un exces de lichidităţi, ce poate fi folosită pentru finanţarea creşterii economice.

3) CASH FLOW-ul DISPONIBIL DUPĂ ORIGINECFDorig=CFgest-(Δimobilizări+ΔNFR)

Δimobilizări=imob2008-imob2007+amortizarea

=77280074-76794142+5039718=5.525.650

ΔNFR=NFR(2008)-NFR(2007)=8.009.549

CFDorig=13275974-(5525650+8009549) = -259.226




=8363114- (32342980-30471742)=6.491.876

35

CFcreditori=dobânzi-Δdatorii financiare= -126858- (54420534-47796289)= -6751103

CFDdest=6491876-6751103 = -259.226

CFD negativ din această perioadă evidenţiază faptul că CFgest nu este suficient pentru finanţarea creşterii economice, ceea ce va duce la atragerea de capitaluri suplimentare de la acţionari şi creditori.

2008-2009

1) CASH FLOW-ul DE GESTIUNE

CFgest=PN+amortizări+dobânzi

=2264312+1269675+2744184 =6.278.172

2) CASH FLOW-ul DE EXPLOATARE CFexpl=EBIT-impozit pe profit+amortizarea

=5008497-0+1269675=6.278.172

CFgest şi CForig au valoare pozitivă, evidenţiind şi în această situaţie un surplus de lichidităţi ce pot fi utilizate pentru asigurarea creşterii economice, plata dobânzilor sau rambursarea datoriilor financiare

3) CASH FLOW-ul DISPONIBIL DUPĂ ORIGINECFDorig=CFgest-(Δimobilizări+ΔNFR)

Δimobilizari=imob2009-imob2008+amortizarea

=88406007-77280074+1269675

=12.395.608

ΔNFR=NFR(2009)-NFR(2008)= -1.291.951

CFDorig=6278172- (12395608-1291951) = -4.825.484




=2264312- (33213878-32342980)=1.393.415

CFcreditori=dobânzi- datorii financiareΔ

=2744184- (63383618-54420534)= -6218900CFDdest=1393415-6218900 = -4.825.484

CFD negativ arată încă o dată că valoarea CFgest nu este suficientă pentru finanţarea creşterii economice, iar pentru rambursarea datoriilor financiare, firma va atrage şi de această dată capitaluri suplimentare.

36

CONCLUZII

S.C.SIMPAN S.A..DEVA reprezintã pe piaţa hunedoreană producător cu tradiţie în domeniul fabricãrii pâinii şi a produselor proaspete de patiserie. Produsele comercializate încă din anul 1991când firma a luat fiinţă acoperã o gamã variatã de categorii: pâine albă,pâine neagră,pâine pentru diabetici şi toată gama de produse de patiserie.

Din analiza performanţelor firmei pe o perioadă de trei ani respectiv anii 2007-2008-2009 rezultă faptul că s-au înregistrat performanţe deşi firma are o concurenţă

37

puternică. S.C. SIMPAN S.A .Deva a reuşit să gestioneze veniturile şi cheltuielile astfel

încât a obţinut profit, acesta chiar înregistrând o creştere de la an la an. Rezultatele analizei performanţelor au fost utilizate pentru fundamentarea

deciziilor de gestiune,elaborarea unui diagnostic global strategic, fundamentarea politicilor de dezvoltare.

Pentru determinarea profitabilităţii firmei S.C.SIMPAN S.A.DEVA ca expresie a rezultatelor bune ale acesteia s-au procurat date din bilanţul contabil, din contul de profit şi pierderi, din situaţia fluxului de numerar.

În analiza rezultatelor firmei s-a pornit de la evaluarea următoarelor elemente: -mărimea firmei; -structura sa şi reţeaua teritorială; -strategia adoptată în relaţiile cu alte firme, clienţi şi furnizori; -calitatea managementului practicat; -tipul de marketing utilizat; -soluţionarea problematicii ambientului economic şi al aspectelor concurenţiale

Pentru măsurarea rentabilităţii firmei S.C.SIMPAN S.A.DEVA s-au utilizat două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.

Ca indicatori de reflectare în mărime absolută a rentabilităţii s-au avut în vedere: rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului.

Pentru exprimarea în mărime relativă a rentabilităţii s-au folosit următoarele rate: rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare.

Pe parcursul celor trei ani, se constată o creştere a producţiei exerciţiului, datorată în principal creşterii cifrei de afaceri, constituită din venituri din producţia vândută şi din venituri din vânzarea mărfurilor.

În perioada 2007-2008, se constată o creştere a valorii adăugate, datorate creşterii cifrei de afaceri. În perioada 2008-2009, VA scade, ca urmare a unei creşteri a cifrei de afaceri mai lentă decât creşterea cheltuielilor şi ca urmare a scăderii producţiei . În perioada 2008-2009 se înregistrează o creştere a valorii adăugate, ca urmare a creşterii cifrei de afaceri.

În perioada 2007-2008, se observă o creştere EBE, datorată creşterii VA şi scăderii cheltuielilor cu personalul. În perioada 2008-2009, valoarea EBE scade, ca urmare a creşterilor cheltuielilor cu personalul în mai mare măsură decât creşterea VA. În anul 2007, rezultatul exploatării este negativ, ca urmare a faptului că veniturile din exploatare sunt mai mici decât cheltuielile din exploatare. Pe parcursul anilor 2007, 2008, 2009, RE este pozitiv, dar descrescător, semn că veniturile din exploatare cresc mai încet decât cheltuielile.

În anul 2007, cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile, ca urmare, rezultatul financiar va fi negativ. În anul 2008 se constată o creştere a veniturilor financiare ce duce la creşterea rezultatului financiar, care devine pozitiv. În anul 2009, se observă o majorare a cheltuielilor privind dobanzile şi a altor cheltuieli financiare, determinand un RF negativ.

În anul 2007, RC este negativ, fiind determinat de RE si RF, ambele negative. În anul 2008, RC este pozitiv, fiind determinat prin însumarea RE şi RF, de această dată,

38

ambele pozitive. În 2009 se constată o diminuare a RC, determinat atât de scăderea RE, care se menţine pozitiv, dar şi de scăderea RF, care devine negativ.

Profitul net menţine valorile Rezultatului Curent, deoarece firma nu are venituri şi cheltuieli extraordinare şi nu se menţionează aplicarea unui impozit pe profit.

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de firmă. Analizand rezultatele obţinute pe parcursul celor trei ani, se observă o creştere accelerată a capacităţii de autofinanţare de la valoarea minimă şi negativă înregistrată în 2007 la valoarea maximă din 2008, ducând la creşterea potenţialului financiar al firmei. În anii 2009 CAF înregistrează o scădere, ca urmare a scăderii EBE şi a PN.

În perioada 2007-2009, CFD este negativ, ceea ce evidenţiază faptul că firma nu-şi poate finanţa investiţiile, ea devine vulnerabilă şi în loc să-şi remunereze creditorii, va încerca să atragă de la aceştia capitaluri suplimentare.

Rentabilitatea financiară cu evidenţierea efectului de levier Rec(-8,68%)<Rdob(10.77%), arată că îndatorarea poate avea un efect nefavorabil asupra întreprinderii, întrucat firma ar putea să nu facă faţă obligaţiilor de plată faţă de creditori şi ar putea deveni insolvabilă, ajungând la faliment. Datorită valorii negative a capitalurilor proprii, efectul de levier este pozitiv (7.5303), ceea ce duce la creşterea rentabilităţii financiare.

În această perioadă, Rec (10.52%)>Rdob (-0.26%), ceea ce demonstrează că îndatorarea are un efect pozitiv asupra firmei, creşterea cu un procent a îndatorării ducând la creşterea rentabilităţii financiare cu diferenţa între Rec şi Rdob {0.1052-(-0.0026)=0.1052+0.0026=0.1078}

Folosind metode şi tehnici specifice, s-a făcut o apreciere a situaţiei financiare trecute , şi pe baza informaţiilor furnizate se pot lua decizii de către conducerea firmei în viitor.

Principalele scopuri urmărite prin analiza performanţelor firmei la S.C.SIMPAN S.A..DEVA sunt:

- aprecierea rezultatelor financiare obţinute;

- evidenţierea modalitãţilor de realizare a echilibrului financiar;

- examinarea randamentului capitalului investit;

- evaluarea riscurilor.

BIBLIOGRAFIE

1.Andronic B., Performanţa firmei, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

2.M.Badea ,Gestiunea financiară a întreprinderii ,Editura Cetatea Deva,2008

39

3.M.E.Balu,Analiză ec-financiară-Teorie şi aplicaţii practice,Editura Fundaţiei România de Mâine ,Bucureşti,2006(reeditată în 2007)

4.P.Brezeanu şi colectivul,Analiză financiară,Editura Meteor Press,Bucureşti,2006

5.Gaskin Terry – Indicatori financiari perfecţi, Editura Naţional, 1998;

6.Işfanescu A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1999;

7.Niculescu M.,Diagnosticul global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997;

8.V.Robu, N. Georgescu , Analiza economico-financiară,Editura Omnia Uni, Braşov, 2000

9.Steve Robinson, Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 1998

10.M.Toma,P.Brezeanu,Finanţe şi Gestiune financiară,Editura Economică,Bucureşti,1996

11.Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;

12.Voicescu I., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Bren, Bucureşti, 2003;

13.Ghe.Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coordonatori),Analiză economico-financiară, Editura Economică,București, 2005

14.OMFP 1752/30.11.2005

40

Analiza Per for Mantel Or Unei Firme S.C.simpan

Documents

Transcript of Analiza Per for Mantel Or Unei Firme S.C.simpan