Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

33
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA (CURS ANUL II)

description

Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

Transcript of Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

Page 1: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

ANALIZAMORFO-TIPOLOGICA

URBANA(CURS ANUL II)

Page 2: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg

DEFINITIE – Este un complex de discipline care studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul)

OM CASA NATURA

POPULATIE ASEZAREA TERITORIU

ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut - exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluseSfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina)

LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic

- urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic) - urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale- eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri forma fizica - cadru fix - spatii amenajateORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile)

FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect

- 2 –

FORMA STATICA – forma stabilaFORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite

Page 3: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie)

studiuVALORILE ORASULUI VALOARE DE PATRIMONIU a b c

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii. - concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane- o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei

MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma,

simplifica volumele, spatiile (1967)- primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in:

- Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti

- Samona - Muratori

- Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

- 3 –

Krier – mesajul istoric al cadrului urbanCrotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio -

cultural

Page 4: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila, necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva.Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras, la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.

TIP SI TIPOLOGIE

TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane - este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati

complexe si a clasificarii elementelor care o compunTIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in

cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra, clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate)

PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipulARHETIPUL – este modelul ideal al tipului - ex. Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema

- este esenta la nivelul unui obiect, fenomen - ex. Planul hippodamicTIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila, depinde de natiune, de

obiceiuri, de starea economica - contine elemente de interpretare si

genereaza un tip real

NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELULCADRULUI FIZIC AL ORASULUI

1. Tipuri arhitecturale (constructi)2. Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire,

parcela, strada)3. Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana4. Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban)

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii:

1. Topologic2. Tipologic3. Expresia concreta

- 4 –

1. Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei

2. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma)3. Expresia concreta – stilul, arhitectura, materialele

CONSTRUCTIA

Page 5: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban:1. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie)2. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre

arhitectura, parcela si strada3. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii

urbane relationate prin mari echipamente – dotari, configurarea limitelor etc.)

4. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului naturalAnaliza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract)Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la:

- configurare (geometrie)- marimi

Cladirile pot fi:1. De tip patrat 2. De tip dreptunghiular3. In forma de L4. In forma de U5. Cu curte interioara 6. De forma neregulata

PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui,

de directionare, semnal urban, te orienteaza in spatiuBARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directionaLAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran)IN FORMA DE L, IN FORMA DE U, CU CURTE INTERIOARA – forme compuse - creeaza spatii

adapostite, protejate, personificate

TIPOLOGIA FATADELOR

- lungeste imaginea - domestica

- 5 -

- fatada monumentala

- fatada impuscata

Page 6: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- portal - prelucrata nobil

ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA

- in doua ape

- in patru ape

CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla, cocosii de pe acoperis

- arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente)

ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII

- balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux)

transformareTIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica transformare specifica

ARHITECTURA ROMANEASCA- evolutia locuintei in Sudul tarii

1.

– locuinta minimala (o camera)- 6 -

– sala

Page 7: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

– prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip

– modul de trai al unui nivel scazut economic

2. LOCUINTA BURGHEZAa.

– cladire cu marchiza (scoica)b.

c.

– palazzetto folosite ca primarii

- 7 -

3. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA)

Page 8: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

– patru fatade

4. SISTEMUL ARDELENESC

– mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns- casele fac front la strada- case cu doua calcane

DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC:

1. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA3. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE

- 8 -

1. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT

Page 9: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA

CONSECINTE:- pozitia acceselor- conturarea spatiului strazii

- 9 -

3. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE

Page 10: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- pune constructia existenta in evidenta

RELATIA CU PARCELA/ LOTUL

- modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar- o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj)

- asezare monumentala (clasica)

- 10 -

Page 11: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul)

- asezare mai libera (peisagista, fantezista, pitoreasca)

- nehotarare, incultura POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC

- 11 -

Page 12: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un anumit tesut

- case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)

A – durabilitatea cladirii (structura beton armat)B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie, plansee de lemn,

zidarie portantaC – constructii de paianta, foarte slabe ca durabilitateD – constructii improvizate/ provizoriiS – cladire care are subsol (poate fi si 2S)2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna)650 – arie desfasurata de constructie10 – numar de familii34 – numar de persoane

16 - numar postal

S 354 – statutul de proprietate (de Stat)P – particularaM – mixta354 – suprafata lotului

- 12 -

Page 13: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI)

- 13 -

Page 14: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

TRONSON – bucata aferenta unei scari

2,3 – tronsoane de camp (de mijloc)1,4 – tronsoane de capat1 – apare de obicei calcan4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti

TIPURI DE SECTIUNI

- sectiune cu 2 la scaraAVANTAJ: - are dubla orientare

- poate sa stea oricum fata de punctele cardinale

- sectiune cu 3 la scara - bloc cu un confort mai scazut

- sectiune cu 4 la scara - apartamente monoorientate

- 14 -

POZITIA ACCESELOR

Page 15: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- acces principal si acces de serviciu

- accesul principal trebuie sa fie la strada principala

Criteriul topologic sau de distributie - parcela- strada- constructie- teren

Criteriu de geometrie - marime- forma- forma volumului

Criteriul de infatisare reala - materiale- acoperisuri- cosuri

Analiza tehnica - topografie- distante

Cladiri in context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public, teren)

- context istoric – modul de evolutie, mesaj cultural- context de tesut – case insiruite – lipite

- tesut aglomerat

ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII

Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.

- 15 -

2. Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex. acces carosabil comun)

Page 16: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic)

Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului.IERARHIZAREA STRAZII:

a. Acces in interiorul gruparii

- la nivelul acesta spatiu linistit, de intalniri, spatiul verde este in exteriorb. Accese in afara

- spatiul verde in interior (introvertit) - 16 -

Page 17: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica

- exista dezavantajul unor vecinatati

TIPOLOGIA

Tipologia teoreticaTipologia completa (reala)

1. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor- dispunem constructiile:

- individual- cuplat- insiruit

- 17 -

Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice)

Page 18: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

1. Insulara (individuala) 2. Directionata (lineara)3. Alveolara (semiincinta)4. Incinta5. Mixt

- gruparea face o configuratie spatiala de fondTipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza:

- lot individual – 16m (la strada)- lot cuplat – 12m (la strada)- la lot cuplat canalizarile, instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe

parcurs, cota parte de plata => mai ieftinGRUPAREA DE TIP FUNDATURA

- 18 -

Page 19: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

4. RELATIA GRUPARE – STRADA

Locuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m).- este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2,5m=> rezolvarea coltului

- 19 -

Page 20: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.

VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati, doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie1. conlucrare <=> armonie2. subordonare3. simbioza4. continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada)5. indiferenta6. incomodare7. de excludere

PALIERE DE ANALIZA1. planul functional2. planul estetic3. planul climatic4. planul tehnic, de regulament

Vecinatatea are doua mesaje:1. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct2. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul)

Din punct de vedere estetic:

- 20 -

Page 21: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

PARAMETRIIParametrii urbani

- alinierea loturilor- aliniamentul cladirilor

- 21 -

Page 22: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

GRUPAREA CLADIRILOR

- grupare in jurul unui element urban

- 22 -

Page 23: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE, DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT

PASI CE TREBUIE URMATI1. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate, problema

acceselor)2. analiza de mediu 3. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament, inaltimea

maxima, procentul de ocupare la sol, functiuni admise etc.)4. definirea unei arii abstracte de construivitate

POSIBILITATI DE ORGANIZARE

- 23 -

Page 24: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

PARCELA – PARCELAR

element singular sistem

PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia, cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul, numit parcela.

parcela – parcelar lot – lotizare

- lotul se refera mai ales la folosinta (agricol, urban etc.)- parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata, mixta sau de stat)

Sistemul parcelar- sugereaza tipul de proprietate- sugereaza apartenenta la un loc- sugereaza tipul de locuire

- 24 -

- sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine- sugereaza cultura

Page 25: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- sugereaza nivelul de bogatie

BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN)

MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI

1. de provenienta istorica

2. parcela proiectata- partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni)

forma

- 25 -

Page 26: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

TOPOLOGIA PARCELEI- legatura cu strada

- legatura cu natura

- relatia cu casa

- 26 -

SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE

Page 27: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

- se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare

- cotirea si descifrarea limitelor (contur)- limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip

de lot)

- 27 -

Page 28: Analiza morfo-tipologica urbana (A.M.T.U.)

SFARSIT