Analiza Investitiei La Socep SRL
40
1 1. Introducere Scopul acestui studiu consta in analizarea unei investitii ce consta in achizitia unei macarale cheu, pentru a spori competitivitatea firmei. Obiectivul principal al studiului consta in dezvoltarea si imbunatatirea operatiunilor specifice traficului containerizat, activitate de baza a companiei Socep S.A. Constanta. Socep a fost infiintata in anul 1991, ca societate pe actiuni, avand la baza un terminal functional, specializat in operarea containerelor si a materiilor prime pentru industria metalurgica. Dupa organizarea activitatii in scopul operarii containerelor si a marfurilor generale necontainerizate, dupa specializarea si cresterea capacitatii dotarilor tehnice, modernizarea spatiilor de depozitare – magazii si platforme, compania nou creata a devenit un operator portuar cu o activitate profesionista si sigura, cunoscut pentru nivelul calitativ ridicat al serviciilor. Socep are implementate normele de securitate portuara in conformitate cu directivele IMO si EU nr. 725/2004 si este certificat conform standardelor de calitate ale sistemului administrativ ISO 9001:2000; de asemenea, societatea functioneaza avand implementate normele de securitate conform Codului ISPS. Socep Constanta (Societatea Comerciala de Exploatare Portuara Constanta) este o societate cu capital privat care opereaza cu clienti importanti autohtoni si straini in derularea activitatii de baza. Capitalul social al Socep este asigurat de principalii actionari GRUPUL DD S.A. CONSTANTA CONSTANTA si de Samara Stere avand cote de participatii de 31.32% respectiv 10.52% , restul de 58.16% fiind asigurat de catre alti actionari persoane fizice/juridice. Piata de desfacere unde activeaza Socep Constanta este reprezentata de piata serviciilor de operare si depozitare portuara a containerelor si marfurilor generale. Societatea detine relatii cu diferite societati de transport si servicii (Transocep Terminal SA, ROCOMBI S.A., ROFERSPED S.A., etc.) si poate asigura pachete complete de servicii la nevoie. Socep Constanta detine un numar de zone de lucru in portul Constanta (format din depozite si platforme de beton) ce sunt folosite pentru operarea containerelor si a marfurilor generale precum si un teren de 4.000 mp in Zona Libera – AGIGEA ce va fi folosit pentru sporirea capacitatii de operare portuara a societatii.
description
Diagnostice si analiza investitiei
Transcript of Analiza Investitiei La Socep SRL
1
1. Introducere
Scopul acestui studiu consta in analizarea unei investitii ce consta in achizitia unei
macarale cheu, pentru a spori competitivitatea firmei.
Obiectivul principal al studiului consta in dezvoltarea si imbunatatirea operatiunilor
specifice traficului containerizat, activitate de baza a companiei Socep S.A. Constanta.
Socep a fost infiintata in anul 1991, ca societate pe actiuni, avand la baza un terminal
functional, specializat in operarea containerelor si a materiilor prime pentru industria
metalurgica. Dupa organizarea activitatii in scopul operarii containerelor si a marfurilor generale
necontainerizate, dupa specializarea si cresterea capacitatii dotarilor tehnice, modernizarea
spatiilor de depozitare – magazii si platforme, compania nou creata a devenit un operator portuar
cu o activitate profesionista si sigura, cunoscut pentru nivelul calitativ ridicat al serviciilor. Socep
are implementate normele de securitate portuara in conformitate cu directivele IMO si EU nr.
725/2004 si este certificat conform standardelor de calitate ale sistemului administrativ ISO
9001:2000; de asemenea, societatea functioneaza avand implementate normele de securitate
conform Codului ISPS.
Socep Constanta (Societatea Comerciala de Exploatare Portuara Constanta) este o
societate cu capital privat care opereaza cu clienti importanti autohtoni si straini in derularea
activitatii de baza. Capitalul social al Socep este asigurat de principalii actionari GRUPUL DD
S.A. CONSTANTA CONSTANTA si de Samara Stere avand cote de participatii de 31.32%
respectiv 10.52% , restul de 58.16% fiind asigurat de catre alti actionari persoane fizice/juridice.
Piata de desfacere unde activeaza Socep Constanta este reprezentata de piata serviciilor
de operare si depozitare portuara a containerelor si marfurilor generale. Societatea detine relatii
cu diferite societati de transport si servicii (Transocep Terminal SA, ROCOMBI S.A.,
ROFERSPED S.A., etc.) si poate asigura pachete complete de servicii la nevoie.
Socep Constanta detine un numar de zone de lucru in portul Constanta (format din
depozite si platforme de beton) ce sunt folosite pentru operarea containerelor si a marfurilor
generale precum si un teren de 4.000 mp in Zona Libera – AGIGEA ce va fi folosit pentru
sporirea capacitatii de operare portuara a societatii.
2
2. Analiza diagnostic a intreprinderii
2.1 Diagnosticul juridic
Socep este unul dintre cei mai importanti operatori portuari din Portul Constanta si are o
experienta de peste 18 ani in domeniul manipularii marfurilor. Societatea presteaza servicii de
derulare a containerelor, marfurilor generale si vrac solide de import, export si tranzit si are in
proprietate doua terminale specializate pe Containere respectiv Marfuri Generale si au impreuna
o capacitate de e peste 3.3 milioane TEU (unitate de masura statistica standard fixata de catre
ISO pentru containere de 6,10m lungime) anual. Societatea mai detine si un teren in suprafata de
4.000 mp in Portul Constanta Sud, teren ce va fi folosit pentru a construi un depozit pentru
marfuri generale.
In acest moment, valoarea nominala a unei actiuni este de 0,1 RON iar valoarea
capitalului social este de 34.342.574,40 RON. Capitalul Socep S.A. Constanta este asigurat de
catre actionarii sai sub urmatoarea structura:
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
Grupul DD S.A. Constanta 107.556.702 31,3188
Samara Stere 36.114.550 10,5160
Pers.Juridice 106.903.654 31,1286
Pers.Fizice 92.850.838 27,0367
TOTAL 343.425.744 100,0000
Sursa: Depozitarul Central Data: 30.06.2009
Modificarile semnificative ale acestei structuri au existat in urmatoarele perioade:
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
Pas Socep 45.843.432 40,0470%
Alti actionari 45.656.850 39,8840%
Romanian Reconstruction Capital 15.124.830 13,2120%
Broadhurst Inv LTD 7.850.136 6,8570%
TOTAL 114.475.248 100%
Sursa: RRA Data: 23.05.2000
3
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
Alti actionari 83.998.792 73,3773%
Romanian Reconstruction Capital 23.283.102 20,3390%
Vilcu Petrica 7.193.354 6,2838%
TOTAL 114.475.248 100%
Sursa: REG.REGISCO Data: 15.03.2002
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
Alti actionari 256.533.893 74,6985%
Celco SA 40.443.700 11,7765%
S.I.F. Oltenia 28.250.205 8,2260%
Samara Stere 18.198.000 5,2990%
TOTAL 343.425.744 100%
Sursa: DEPOZITARUL CENTRAL Data: 31.10.2007
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
Alti actionari 147.366.916 42,9109%
Grupul DD S.A. 107.556.702 31,3188%
Samara Stere 36.114.550 10,5160%
S.I.F. Oltenia 32.179.213 9,3701%
S.C. Metachim S.A. 20.208.363 5,8843%
TOTAL 343.425.744 100%
Sursa: DEPOZITARUL CENTRAL Data: 30.11.2008
Socep S.A. Constanta este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din data de 18.11.2005
avand simbolul SOCP. Actiunile acestei societati sunt tranzactionate pe piata REGS si au
categoria I. Evolutia ultimelor 12 luni este sintetizata in urmatorul grafic:
Sursa: www.bvb.ro
4
Societatea este constituita pe perioada nelimitata si este inregistrata la Registrul
Comertului cu nr. de inregistrare J13/643/1991 si CUI RO 1870767 avand sediul social in
Constanta, str. Incinta port Dana Noua 34-35.
Domeniul de activitate al societatii este Activitati anexe pentru transporturi – Manipulari
avand cod CAEN (Rev.2) 5224.
In acest moment, valoarea nominala a unei actiuni este de 0,1 RON iar valoarea
capitalului social este de 34.342.574,40 RON.
Avand in vedere ca societatea lucreaza la cele mai inalte standarde, aceasta are
implementate normele de securitate portuara in conformitate cu directivele IMO si EU nr.
725/2004 si este certificata conform standardelor de calitate ale sistemului administrativ ISO
9001:2000; de asemenea, societatea functioneaza avand implementate normele de securitate
conform Codului ISPS. Societatea detine in proprietate un numar de platforme de depozitare
folosite pentru depozitarea si derularea marfurilor si a containerelor pentru care detine autorizatii
de la Autoritatea Navala Romana cu nr. M-0115-CT si de la Autorizatia de Mediu nr.
415/12.07.2005.
La 30.06.2009, atat obligatiile fiscale privind impozitul pe profit, impozitul pe venit,
impozitele si taxele locale, cat si obligatiile catre bugetul asigurarilor sociale de stat si sanatate,
contributiile la fondul de somaj si fondurile speciale, s-au determinat corect si au fost virate
integral la termenele legale (informatii extrase din raportul de gestiune al CA la 30 iunie 2009).
O succinta analiza de tip SWOT, referitoare la potentialul de abordare pentru investitia
considerata, bazata numai pe informatiile colectate pana la aceasta data indica:
• Puncte tari:
◦ experienta in domeniu de peste 18 ani
◦ experienta personalului
◦ contracte cu clienti importanti interni si externi
◦ existenta unor relatii intre societate si alte societati de transport ceea ce ar aduce
un plus de calitate beneficiarului de servicii complete
◦ gama variata de servicii
◦ capacitate mare de depozitare si suprafete mari pentru manipularea containerelor
si a marfii
5
• Puncte slabe:
◦ Profit in scadere fata de anul trecut
• Oportunitati:
◦ Posibilitatea de a beneficia de pe urma cresterii traficului de fructe si cereale dar
si de pe urma cresterii traficului cu minereuri.
• Amenintari:
◦ Scaderea puternica a exporturilor si importurilor ca urmare a reducerii cererii de
pe pietele externe (ex: industria siderurgica).
◦ Existenta unor competitori pe piata locala.
◦ Avand in vedere dependenta societatii de comertul maritim, orice stare
conflictuala in zona Marii Negre sau Marii Mediterane se poate constitui ca o amenintare
2.2 Diagnosticul comercial
Bazandu-se pe experienta acumulata de-a lungul anilor, societatea Socep este capabila
sa-si imbunatateasca constant sistemul operational pentru a obtine productivitati ridicate,
reducerea timpului de operare al navelor, manipularea fara incidente a marfurilor.
Serviciile oferite:
1. Operare containere
2. Operare marfuri vrac solide
3. Operare marfuri generale unitizate
4. Incarcare/descarcare in/din container marfuri generale
5. Depozitare containere
6. Depozitare containere frigorifice
7. Depozitare marfuri vrac solide si unitizate in magazii si platforme descoperite
8. Depozitare fructe in magazie frigorifica
9. Amarare marfuri
10. Sortare si marcare marfuri
6
11. Insacuire marfuri vrac
12. Manipulare/depozitare marfuri periculoase
Utilizarea optima a facilitatilor tehnice si logistice le permite extinderea gamei serviciilor
oferite pentru a veni in intampinarea cerintelor speciale ale clientilor , intr-un mod profesional.
Danele operationale aferente celor doua terminale sunt deservite de cate doua linii de cale ferata
fiecare. Localizarea terminalelor faciliteaza accesul mijloacelor de transport terestru; buna
conexiune cu infrastructura feroviara si rutiera a portului constituie un avantaj insemnat.
Piata de desfacere (vanzare) a acestor servicii se limiteaza la piata interna,
respectiv raza Portului Constanta.
Evolutia ponderii acestor servicii in cifra de afaceri in ultimii trei ani se prezinta
astfel:
SERVICII 2008 2007 2006
lei % lei % lei %
1. Manipulari 50.198.022 85,3 38.264.724 87,0 35.053.222 89,6
2. Depozitari 7.991.212 13,6 5.211.417 11,8 4.035.257 10,3
3. Alte servicii 628.778 1,1 542.175 1,2 41.582 0,1
TOTAL 58.818.012 100,00 44.018.316 100,00 39.130.061 100,00
Sursa: www.socep.ro
Desi cifra de afaceri variaza, ponderea principalelor servicii in cifra de afaceri se
mentine relativ constanta si reflecta variatia traficului de marfuri prin Portul Constanta.
Mentionam ca cifra de afaceri a fost influentata si de fluctuatia monedei nationale fata
de Euro si USD in ultimii ani. Aceasta fluctuatie pare ca va continua si in anii urmatori,
fara a sti insa marjele. Din acest motiv nu putem estima o evolutie sigura pe termen scurt sau
mediu, a cifrei de afaceri.
Chiar in aceste conditii, avand in vedere ca Socep S.A. dispune de capacitati de
exploatare bine dotate si intretinute, consideram ca vom reusi mentinerea unei cote de piata
7
a serviciilor portuare de aproximativ 5%. Facem aceasta apreciere tinand cont si de existenta
unei puternice concurente pe piata serviciilor portuare unde isi desfasoara activitatea peste
cincizeci de operatori portuari.
Principalii concurenti ai operatorului portauar in Constanta sunt societatile Chimpex,
Romned Port Operator (Dezrobirea) si Umex.
Principalii clienti ai Socep sunt Azomures SA, Uzinele Sodice Govora SA Ramnicu
Valcea, Govcrest SA Bucuresti, Bega Upsom SA Ocna Mures, Receta Trading Bucuresti (pentru
ingrasaminte si produse chimice), Mittal -Steel SA Galati, Tenaris - Silcotub SA Zalau, Mittal -
Steel SA Iasi, Mittal - Steel SA Roman, Alro SA Slatina (pentru produsele din metal laminate),
Bancorp SRL Bucuresti, Celrom SA Turnu Severin, Romhart SA Bucuresti, Ambro SA Suceava,
North Star Shipping SRL Constanta (pentru diverse marfuri generale), Levant Maritimes
Services, Sea Container, Bosphorus Shipping Agency (pentru marfuri containerizate).
Precizam ca in actuala faza a crizei economice globale orice previziuni au o
probabilitate scazuta de realizare.
Politica de aprovizionare. Serviciile de exploatare portuara prestate de Socep S.A.
implica aprovizionari de utilitati (energie electrica, termica, apa, comunicatii), combustibili,
piese de schimb si materiale consumabile diverse.
Pentru utilitati sursele de aprovizionare sunt asigurate in mod centralizat de
Administratia Portului si sunt livrate in baza contractelor economice incheiate, in cantitatile
solicitate. Pentru combustibili si materiale diverse sursele de aprovizionare sunt asigurate atat de
pe platforma portuara cat si de pe piata Municipiului Constanta. Pentru anumite loturi de piese
de schimb sursele de aprovizionare sunt asigurate prin reprezentantii constructorilor de
utilaje (Kalmar).
Preturile de aprovizionare sunt de regula variabile, dificil de mentinut constante pe durate
lungi de timp, selectia de oferte fiind utilizate de regula.
8
Politica de prevenire a accidentelor majore a SC Socep SA constituie un angajament de
asigurare continua a sigurantei in operarea instalatiilor si a echipamentelor, de reducere a
riscurilor de incidente si accidente generate de depozitarea si manipularea substantelor
periculoase, mentinerea si cresterea reputatiei de furnizor de servicii de exploatare portuara pe
piata interna si internationala, la un inalt nivel calitativ, pentru satisfacerea necesitatilor si
exigentelor clientilor.
Considerand vasta noastra experienta si bunele relatii cu societati specializate in
transportul terestru, fluvial si maritim, cu societatile specializate in indeplinirea formalitatilor
vamale, suntem in masura sa asiguram pachetul complet de servicii de care aveti nevoie.
Pe langa cele doua terminale operationale, Socep si-a extins activitatea in Portul
Constanta Sud, unde a achizitionat o platforma de depozitare de 4000 metri patrati, unde pot fi
operate marfuri generale si containere.
Analiza SWOT
Socep este unul dintre cei mai importanti operatori portuari din Portul Constanta. Ca
puncte tari societatatea prezinta un numar mare de clienti si o piata mara de desfacere in
continua expansiune. De asemenea societatea are o politica de aprovizionare foarte bine pusa la
punct. In ceea ce priveste punctele slabe poate fi amintita cota de piata destul de mica. Ca si
oportunitarii pentru Socep S.A. ar fi cresterea cotei de piata si dezvoltarea pietei de desfacere.
De asemenea se mai urmareste fidelizarea clientilor deja existentii si atragerea altora noi. Ca si
amenintari poate fi precizata actuala faca a economie globale care poate duce spre o
profitabilitate mai mica.
2.3 Diagnosticul de resurse umane
9
Numarul de salariati pe categorii de meserii si grad de instruire este dimensionat in
functie de volumul de activitate, tehnologiile de lucru utilizate si alte criterii specifice activitatii
de exploatare portuara.
Evolutia principalelor categorii de salariati in ultimii trei ani a fost urmatoarea:
Categorie / meserie 2008 2007 2006
1.Docheri, conducatori utilaje 357 353 374
2.Operatori dana, gestionari 132 137 145
3.Auxiliari, intretinere 82 78 88
4. Conducere, functionari 55 58 71
TOTAL: 626 626 678
Sursa: www.socep.ro
Evolutia descendenta este urmarea implicita a evolutiei traficului de marfuri prin Portul
Constanta, dar si masurilor de restructurare. Numarul de personal pe diversele categorii de
salariati s-a modificat corespunzator volumului diverselor activitati specifice si modificarii
structurii personalului.
Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de peste 90%, relatiile conducerii
administrative cu angajatii si sindicatele nefiind de natura conflictuala in masura in care se
respecta clauzele contractului colectiv de munca negociat anual intre administratie si sindicat.
Societatea, in cursul normal al afacerilor, face plati catre statul roman in numele
salariatilor sai care sunt membri ai planului de pensii de stat. Societatea nu are un plan propriu de
pensii si nu are obligatii fata de salariati dupa pensionarea acestora.
Societatea suporta costuri privind salariatii pentru plata indemnizatiilor pentru
incapacitate temporara de munca provocata de boli obisnuite. Pentru accidentele de munca si boli
profesionale nu are obligatii, acestea fiind asigurate conform legii prin plata unei contributii.
Drepturile salariale sunt stabilite si acordate in baza contractului colectiv si individual de
munca ce se negociaza anual. Costurile inregistrate in anul 2008 cu forta de munca au fost
urmatoarele:
10
- lei -
Nr. crt. DENUMIRE 2008 2007
1. Salarii directe, inclusiv tichete 23.955.718 19.357.580
2. Cheltuieli cu asigurarile sociale 7.510.055 6.490.424
TOTAL 31.465.773 25.848.004
Sursa: www.socep.ro
La 31.12.2008 structura realizata a salariului mediu brut, se prezinta astfel:
- lei -
Salariu mediu brut
2007 2008 Evolutie (±%)
Docheri 2424 2906 +19.88%
Conducatori utilaje 2574 3365 +30.73%
Expeditori, stivatori 2278 3024 +32.75%
Lucratori gestionari 1839 1966 +6.91%
Personal intretinere 2006 2597 +29.46%
Personal auxiliar 1421 1950 +37.23%
TESA si maistri 2565 3056 +19.14%
MEDIA 2378 2946 +23.89%
Sursa: www.socep.ro
Cresterile salariului mediu brut se incadreaza in limitele negociate anual prin contractul
colectiv de munca.
Conducerea societatii este asigurata de un Consiliu de Administratie format din 5
membri, alesi in A.G.A din 23.09.2008:
- MUSALOIU ION - administrator executiv, presedinte C.A. si director economic, varsta
60 ani, economist, vechime in functii de conducere peste 20 ani. Detine 1.000 actiuni
SOCEP;
- ANDREI ILIE RUSALI - administrator si vicepresedinte C.A., varsta 63 ani, inginer,
vechime in functii de conducere peste 20 ani. Detine 1.000 actiuni SOCEP;
- CARAPITI DUMITRU - administrator, varsta 43 ani, jurist, vechime in functii de
conducere peste 15 ani, nu detine actiuni SOCEP;
- GRASU STELIAN - administrator, varsta 35 ani, economist, vechime in functii de
conducere peste 10 ani, nu detine actiuni SOCEP.
- SAMARA ALEXANDRU - administrator, varsta 31 ani, jurist, vechime in functii de
conducere sub 5 ani, detine actiuni SOCEP 0,38% din capitalul social.
11
Membrii Consiliului de Administratie nu au fost si nu sunt implicati in litigii sau
proceduri administrative.
Conducerea executiva a fost delegata urmatorilor directori:
- IANCA CRISTIAN – Director General, varsta 34 ani, economist, vechime in functii de
conducere peste 5 ani, nu detine actiuni SOCEP,
- MUSALOIU ION – Director Economic, administrator executiv
Administratorii si directorii functioneaza in baza contractului de mandat incheiat in
conformitate cu Decizia C.A. nr. 2/17.08.2007 si au fost numiti pe o perioada de patru ani.
Nivelul de remunerare al administratorilor a fost stabilit prin hotarare A.G.A. in sume
fixe. De asemenea, ei mai beneficiaza de diurna de deplasare, indemnizatii de concediu de
odihna si alte avantaje.
Salariile directe includ si administratorii, respectiv:
- lei -
Nr.crt. DENUMIRE 2008 2007
1. Salarii directe 943.416 1.031.990
2. Asigurari sociale 261.024 315.382
TOTAL 1.204.440 1.347.372
Sursa: www.socep.ro
Societatea nu are obligatii fata de administratori sau salariati dupa pensionarea acestora.
In cazul concedierilor societatea are obligatia platii unei compensatii care se negociaza cu
organizatia sindicala conform C.C.M.
Nu s-au inregistrat avansuri sau credite acordate directorilor si administratorilor in cursul
exercitiului financiar 2008.
Societatea nu a incheiat acte juridice cu administratorii, angajatii, actionarii care detin
controlul sau cu persoanele implicate cu acestia, in cursul anului 2008.
2.4 Diagnosticul tehnic
Principalele servicii prestate de Socep S.A. sunt:
- manipulari marfuri, respectiv incarcari/descarcari marfuri solide vrac sau ambalate,
inclusiv containere;
- depozitari marfuri/containere;
12
- alte servicii.
Evolutia cifrei de afaceri si a profitului pe activitati se prezinta astfel:
SECTII /
ACTIVITATI
CIFRA DE AFACERI
PROFIT EXPLOATARE
2007 2008 Δ% 2007 2008 Δ%
TOTAL SOCEP 44.018.316 58.818.012 +33,6 3.187.529 7.562.893 +137,3
- MANIPULARI 38.264.724 50.198.022 +31,2 2.285.654 3.862.074 +69,0
- DEPOZITARI 5.211.417 7.991.212 +53,3 809.835 3.950.742 +387,9
- ALTE SERVICII 542.175 628.778 +16,0 92.040 -249.923 -
SECTIA
MARFURI GEN.
22.320.179 28.251.664 +26,6 - 2.611.439 -200.031 -
- MANIPULARI 17.975.868 22.594.918 +25,7 -2.519.805 -1.573.415 -
- DEPOZITARI 3.930.021 5.141.451 +30,8 -125.495 1.727.169 -
- ALTE SERVICII 414.290 515.295 +24,4 33.861 -353.785 -
SECTIA
CONTAINERE
21.698.137 30.566.348 +40,9 5.798.968 7.762.924 +33,9
- MANIPULARI 20.288.856 27.603.104 +36,1 4.805.459 5.435.489 +13,1
- DEPOZITARI 1.281.396 2.849.761 +122,4 935.330 2.223.573 +137,7
- ALTE SERVICII 127.885 113.483 -21,3 58.179 103.862 +78,5
Sursa: www.socep.ro si calcule proprii
Cresterea cifrei de afaceri coroborata cu o crestere mai lenta a costurilor de exploatare a
determinat o crestere sensibila a profitului, + 137,3% fata de anul 2007. De remarcat cresterile
importante in special la depozitari ca urmare a prelungirii perioadei de stationare a marfurilor in
port.
Principalele active corporale detinute de Socep S.A. sunt reprezentate de constructii si
utilaje portuare amplasate pe MOL-urile II, III si radacinile acestor MOL-uri din Portul
Constanta Nord si ocupa aproximativ 330 mii m.p. din domeniul public al portului.
Constructiile au urmatoarele destinatii si suprafete:
- administrative ............................ 4.100 m.p. din care in proprietate …........... 4.100 m.p.
- magazii depozitare ................... 72.000 m.p. din care in proprietate ............. 43.000 m.p.
- platforme depozitare .............. 195.000 m.p. din care in proprietate …....... 106.900 m.p.
- ateliere reparatii ......................... 4.100 m.p. din care in proprietate ............... 4.100 m.p.
13
- platforme tehnologice .............. 57.900 m.p. din care in proprietate ............. 12.300 m.p.
Constructiile care nu sunt in proprietatea Socep S.A. sunt inchiriate pana in anul 2021 de
la Administratia Portului.
Utilajele de exploatare portuara includ: poduri containere, macarale cheu, macarale auto,
autostovuitoare, tractoare si alte utilaje specifice.
Intregul parc de utilaje este in proprietatea Socep SA.
Perioadele de amortizare care aproximeaza durata utila de viata a imobilizarilor corporale
detinute de Socep S.A. sunt urmatoarele:
- cladiri si constructii speciale 10 – 60 ani;
- mijloace de transport 5 – 15 ani;
- calculatoare si echipamente periferice 3 ani.
Gradul mediu de uzura al activelor corporale pe grupe de imobilizari la 31.12.2008 se
prezinta astfel:
- constructii:~37%
- utilaje portuare: ~47%
La stabilirea gradului mediu de uzura s-au utilizat valorile de intrare si amortizate
inregistrate in evidenta contabila.
La data prezentei nu exista potentiale probleme legate de proprietatile Socep S.A.
2.5 Diagnosticul de mediu
Constienti de necesitatea si importanta protejarii naturii, Socep S.A. Constanta, se
angajaza sa isi desfasoare activitatile în armonie cu mediul înconjurator, astfel încât impactul
acestora sa nu afecteze negativ factorii naturali, având permanent în vedere necesitatile si
asteptarile clientilor, angajatilor si colaboratorilor nostri.
Societatea se conformeaza cerintelor legale în vigoare si altor cerinte la care organizatia a
aderat astfel încât sa isi desfasoare procesele tehnologice în siguranta; actioneaza constient si
responsabil în scopul prevenirii si reducerii poluarii factorilor de mediu, conservarii resurselor
energetice si de materii prime, asigurarii îmbunatatirii permanente a performantei de mediu.
Din acest punct de vedere, activitatea Socep S.A. este controlata de organele specializate
ale institutiilor statului si sunt respectate normele legale în domeniu:
Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 195/2005 privind protectia mediului
Legea nr. 426 / 18. 07. 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
Legea Nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
Legea Nr. 107 / 25. 09. 1996 – Legea Apelor
14
Legea Nr. 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.
107/1996
Legea Nr. 655 din 20 noiembrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei
Legea Nr. 528 din 17 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/1999
privind administrarea porturilor si serviciile în porturi
Socep are implementate normele de securitate portuara in conformitate cu directivele
IMO si EU nr. 725/2004 si este certificat conform standardelor de calitate ale sistemului
administrativ ISO 9001:2000; de asemenea, societatea functioneaza avand implementate normele
de securitate conform Codului ISPS.
2.6 Diagnosticul financiar
2.6.1 Analiza echilibrului financiar
Analiza echilibrului financiar, numita şi analiza lichiditate-exigibilitate, are rolul de a
evidenţia riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Acesta constă în capacitatea întreprinderii de
a-şi onora la timp angajamentele asumate faţă de terţi.
Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza echilibrului financiar studiază, în
vederea confruntării, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (capacitatea de a deveni
scadente la un anumit termen) şi cel de lichiditate al elementelor de activ (posibilitatea de a fi
transformate în bani).
Din acest punct de vedere, riscul de insolvabilitate constă în imposibilitatea întreprinderii
de a face faţă pasivului exigibil cu activul sau disponibil.
2.6.1.1 Bilantul
Pregătirea datelor din bilanţul contabil, într-o formă adecvată nevoilor de analiză, conduce
la urmatoarea configuraţie simplificată a bilanţului:
2006 2007 2008 2006 2007 2008
Imobilizari 39.783.944 38.493.252 64.469.664 Capital propriu 55.262.944 59.448.515 87.433.445
Stocuri 849.903 1.557.412 1.340.746 Dat pe termen lung
2.244.992 2.097.048 2.175.875
15
Creante 5.837.866 7.239.324 7.429.876 Datorii furnizori 340.021 825.857 360.374
Disponibilitati 13.063.129 16.772.227 18.652.856 Datorii salariale 1.824.348 2.260.923 2.180.612
Cheltuieli in avans
137.463 195.128 258.084 Venituri in avans 0 0 920
Activ TOTAL 59.672.305 64.257.343 92.151.226 Pasiv TOTAL 59.672.305 64.632.343 92.151.226
Bilantul functional - constituie acel tip de bilant fundamentat pe ordonarea posturilor in
functie de natura lor . acest tip de bilant pune accentul pe prezentarea diferentiata a elementelor
bilantiere implicate in cadul ciclurilor de exploatare, de investitii si de finantareale firmei. Ciclul
de investitii are in vedere in primul rand imobilizarile, ciclul de finantare are in vedere resursele
stabile si cele atrase ca urmare a activitatii de exploatare. In cadrul analizei de ecploatare se au
in vedere in primul rand operatiile legate de aprovizionare, productie si vanzari.
ACTIV 2006 2007 2008 PASIV 2006 2007 2008
Imobilizari necorporale 649.333 681.298 655.588 Capitaluri proprii 34.739.209 37.986.161 40.107.394
Imobilitari corporale 38.961.882 37.639.240 63.641.291 Rezerve 20.523.735 20.712.354 47.326.051
Imobilizari financiare 172.729 172.714 172.785 Datorii pe termen lung 2.244.992 2.097.048 2.175.875
Active imobilitate-total 39.783.944 38.493.252 64.469.664 Provizioane 0 375.000 0
Amortizarea cumulata 3.451.427 3.150.697 3.445.194 Amortizarea cumulata 3.451.427 3.150.697 3.445.194
ATL 43.235.371 41.643.949 67.914.858 PTL 60.959.363 64.321.260 93.054.514
Stocuri 849.903 1.557.412 1.340.746 Datorii furnizori 340.021 825.857 360.374
Creante comerciale 5.774.582 7.169.187 7.064.711 Datorii salariale 1.824.348 2.260.923 2.180.612
Cheltuieli in avans 137.463 195.128 258.084 Venituri in avans 0 0 920
Active de exploatare 6.761.948 8.921.727 8.663.541 Pasive de exploatare 2.164.369 3.086.780 2.541.906
Alte creante 63.284 70.137 365.165 Pasive din afara
exploatarii
0 0 0
Active din afara
exploatarii
63.284 70.137 365.165 Pasive de trezorerie 0 0 0
Disponibilitati 13.063.129 16.772.227 18.652.856
TOTAL ACTIV 63.123.732 67.408.040 95.596.420 TOTAL PASIV 63123732 67408040 95596420
In analiza functionala a bilantului fondul de rulment net global este definit ca diferenta
intre capitalurile permanente si activele imobilizate. Cat timp fondul de rulment net global este
16
superior necesarului de fond de rulment de exploatare, se poate considera ca firma se afla intr-o
stare normala de echilibru finaciar. Si in cadrul firmei Socep in toti cei 3 ani de analiza foandul
de rulment net global este mai mare decat necesaru de fond de rulment din exploatare, deci
putem afirma ca firma se afla intr-un echilibru financiar.
Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii are in cazul firmei Socep valori pozitive
deci poate fi considecat un „ consumator” de resursede finantare. Insa valorile inregistrate de
necesarul de fond de rulment din afara exploatarii nu sunt foarte ridicate pentru a crea probleme
managerului finaciar. Si in urma analizei functionale a bilantului trezorerie neta a iesit tot
pozitiva.
2006 2007 2008
FRNG 17.723.992 22.677.311 25.139.656
NFR exploatare 4.597.579 5.834.947 6.121.635
NFR in afara exploatarii 63.284 70.137 365.165
TN 13.063.129 16.772.227 18.652.856
Bilantul financiar - costituie acel tip de bilant in care posturile sunt ordodonate in functie
de lichiditate ( elementele de activ) , respectiv exigibilitate (elementele de pasiv). Analiza
bilantului financiar isi propune identificarea starii de echilibru la nivelul firmei analizate. Practic
se incerca o evidentiere a raportului dintre activele si pasivele pe termen lung si cele pe termen
scurt.
2006 2007 2008 2006 2007 2008
Imobilizari
necorporale
0 0 0 Capital propriu 34.089.876 37.304.863 39.451.806
Imobilizari
corporale
38.961.882 37.639.240 63.641.291 Rezerve 20.523.735 20.712.354 47.326.051
Imobilizari
financiare
172.729 172.714 172.785 Provizioane 0 375.000 0
ACTIVE PE
TERMEN LUNG
39.134.611 37.811.954 63.814.076 Datorii pe
termen lung
2.244.992 2.097.048 2.175.875
Stocuri 849.903 1.557.412 1.340.746 PASIVE PE
TERMEN
LUNG
56.858.603 60.489.265 88.953.732
Creante 5.837.866 7.239.324 7.429.876 Datorii furnizori 340.021 825.857 360.374
Cheltuieli in avans 137.463 195.128 258.084 Datorii salariale 1.824.348 2.260.923 2.180.612
ACTIVE DE
EXPLOATARE
6.825.232 8.991.864 9.028.706 Venituri in avans 0 0 920
17
Disponibilitati 13.063.129 16.772.227 18.652.856 PASIVE DE
EXPLOATARE
2.164.369 3.086.780 2.541.906
ACTIVE DE
TREZORERIE
13.063.129 16.772.227 18.652.856 PASIVE DE
TREZORERIE
0 0 0
Activ Total 59.022.972 63.576.045 91.495.638 Pasiv Total 59022972 63576045 91495638
2.6.1.2 Indicatori de echilibru financiar
Indicator 2006 2007 2008
SN 55.262.944 59.448.515 87.433.445
FR 17.723.992 22.677.311 25.139.656
NFR 4.523.400 5.709.956 6.229.636
TN 13.200.592 16.967.355 18.910.020
CF - 3.766.763 1.942.665
∆FR - 4.953.319 2.462.345
∆NFR - 1.186.556 519.680
CF - 3.766.763 1.942.665
FRP 15.479.000 20.580.263 22.963.781
FRS 2.244.992 2.097.048 2.175.875
Situatia neta marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii unei intreprinderi, si
anume, maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. In
cazul societatii Socep S.A. valoarea situatie nete este pozitiva si crescatoare de la un an la altul.
Acesta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de
acumulari.
Fondul de rulment se calculează ca diferenţă între Pasivele permanente ale întreprinderii şi
Activele permanente ale acesteia.
Firma Socep înregistrează în perioada 2006-2008 un Fond de rulment pozitiv, care certifică
o stare de echilibru financiar pe termen lung. Acest excedent de resurse permanente, degajat de
ciclul de finanţare al imobilizarilor poate fi utilizat pentru reînnoirea activelor circulante. Deci
fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care perminte întreprinderii să facă
faţă fără dificultate riscurilor diverse pe termen scurt.
Cresterea fondului de rulment cu 27,95% in 2007 fata de 2006 poate evidenţia îndepartarea
firmei de la o gestiune performantă, în condiţiile în care firma trebuie să ţină seama de costurile
capitalurilor procurate pe termen lung, cunoscându-se deja că acestea sunt superioare celor pe
termen scurt. Însă analizând evoluţia Fondului de rulment în anul 2008, faţă de anul anterior, se
18
poate observa o menţinere a acestuia în limitele aceloraşi valori. Creşterea cu 10,86% in anul
2008 este indiscutabil mai mică decât majorarea înregistrată în anul 2007.
Totuşi, această majorare nu este atât de elocventă dacă este tratată singular. Corelând-o cu
evoluţia ponderii Fondului de rulment în Activul economic, vom deţine o imagine de ansamblu
mai bună a modului în care resursele pe termen lung sunt alocate pentru achiziţia de active
circulante. Pe baza datelor obţinute, se observă o creştere a ponderii Fondului de rulment în
Pasivul permanent cu aproximativ 5 pp din 2006 în 2007, atingând 35,29% pentru 2007. În
ultimul an de analiză ponderea scade cu 22,69 % ceea ce înseamnă o reducere a finanţării
activităţii curente din resure pe termen lung.
Pentru caracterizarea stării de echilibru pe termen lung realizat pe seama resurselor proprii,
se utilizează ca indicator de analiză Fondul de rulment propriu. Acesta este definit ca diferenţa
între Capitalurile proprii ale firmei şi Activele imobilizate.
Firma Socep prezintă, din aceasta perspectivă, un Fond de rulment propriu pozitiv, idee
care certifică faptul că întreprinderea se află într-o stare de echilibru pe termen lung realizat pe
baza Capitalurilor proprii. Mai mult Fondul de rulment propriu pozitiv poate sa insemne ca firma
nu are nevoie de imprumuturi pentru finantarea unei investirii, deci in consecinta o indpendenta
fata de creditori.
Firma Socep are o politica defensiva (prudentiala) deoarece valoarea fondului de rulment
este mai mare decat necesarul de fond de rulment. Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie
să existe între nevoile temporare şi resursele temporare, bilantul pune în evidenţă un alt indicator
de echilibru financiar, denumit Necesarul de Fond de Rulment.
Întrucât nevoia de fond de rulment este pozitivă pe întreaga perioadă analizată, aceasta
semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de imobilizat.
Această situaţie a Necesarului de Fond de rulment pozitiv este considerată normală dacă activele
de trezorerie sunt mai mari decât pasivele de trezorerie şi dacă nu există un decalaj nefavorabil
între lichiditatea stocurilor şi creanţelor pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe
de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
Nevoie de fond de rulment a firmei Socep a crestul in anul 2007 fata de anul 2006
cu26.23% .Acesta crestere de la un an la altul a nevoii de fond de rulment putem spune ca este
una normala avand in vedere ca este rezultatul unei politii de cresterea a cifrei de afaceri, crestere
care antreneaza o crestere a stocurilor si a creantelor. Astfel socurile au crescut cu 80% in 2007
fata de 2006 iar creantele au crescut cu 24%. Cresterea NFR a fost oarecum micsorata si de
cresterea datoriilor pe termen scurt care a crecut cu 42,61% in 2007 fata de 2006. Comparativ in
anul 2008 se observa o crestere doar de 9,1%.
La nivelul acestei analize, diferenţa dintre Fondul de rulment şi Necesarul de fond de
rulment reprezintă Trezoreria netă.
19
Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii. Dacă
aceasta este pozitivă, atunci excedentul de finanţare, expresia cea mai concludentă a desfăşurării
unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în
casa. Aceasta situaţie favorabilă se concretizează într-o îmbogăţire a trezoreriei, întrucât
întreprinderea dispune din abundenţă de lichidităţi care îi permit atât rambursarea datoriilor
financiare pe termen scurt, cât şi efectuarea diverselor plasamente eficiente şi în deplină
siguranţă pe piaţa monetară sau cea de capital.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive
demonstrează o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a
disponibilităţilor baneşti pentru întărirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.
Echivalenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment corespunde unei situaţii
în care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fără excedent sau fără deficit. Aceasta
înseamnă că fondul de rulment permite finanţarea integrală a nevoii de fond de rulment şi atunci
întreprinderea poate evita dependenţa sa faţă de resursele de trezorerie. Aceasta situatie este
întalnită în anul 2007, comparativ cu 2006, când creşterea lichidităţilor din casă cu 28,53% este
justificată de evoluţia pozitivă a Fondului de rulment. Diminuarea trezoreriei nete în 2008, faţă
de 2007, este justificaţă de utilizarea într-o proporţie destul de mare a activelor de trezorerie în
activitatea de exploatare (stocurile au înregistrat o creştere de aproximativ 80%, iar creanţele o
majorare de 24%).
Scăderea/creşterea trezoreriei nete pe perioada exerciţiului contabil analizat reprezintă
Cash-Flow-ul perioadei.
Întrucât în perioada 2007-2006, Cash-flow-ul are o valoare pozitivă, acest lucru semnifică
o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor. Deasemenea si si perioada 2008-2007
Cash-flow-ul are de asemenea o valoare pozitiva dar mai scazuta fata de anul trecut lucru
esplicat de utilizarea unei parti din trezorerie pentru a acoperii cresterea scocurilor si a
creantelor.
In concluzie, in cazul firmei Socep nevoile pe termen lung sunt finantate integral din
resursele pe termen lung iar excedentul de resurse pe termen lung ajunge si la acoperirea unei
parti din activele circulante. În ceea ce priveşte trezoreria netă, care înglobează evoluţia Fondului
de rulment şi a Necesarului de fond de rulment, valoarea pozitivă a acesteia subliniază ideea ca
există surse cu caracter permanent peste nevoia de finanţare pe termen scurt, adică există
lichidităţi disponibile în casă, cont la bancă etc.
2.6.2 Analiza performantelor financiare
20
Evaluarea performanţelor financiare ale unei întreprinderi se bazează pe analiza
elementelor din Contul de Profit şi Pierdere al respectivei firme şi abordarea lor într-o altă formă,
centralizată într-o serie de indicatori numiţi Soldurile intermediare de gestiune.
Determinarea acestora facilitează examinarea rezultatelor şi a evoluţiilor acestora pe care
societatea le înregistrează într-o anumită perioadă de timp.
2.6.2.1 Solduri intermediare de gestiune
2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
MC -87.818 -23.158 -54.729 -73,63% 136,33%
Productia exercitiului 39.126.564 44.976.150 58.587.912 14,95% 30,26%
"- Consumuri externe ( de la terti)"
11.524.810 12.097.139 14.920.093 4,97% 23,34%
"=VA" 27.601.754 32.879.011 43.667.819 19,12% 32,81%
EBE 3.800.001 6.503.205 11.562.449 71,14% 77,80%
RE 3.418.148 3.187.529 7.562.893 -6,75% 137,27%
RC 2.347.051 3.820.004 9.124.593 62,76% 138,86%
RB 2.347.051 3.820.004 9.124.593 62,76% 138,86%
Impozit pe profit 362.378 696.261 1.510.886 92,14% 117,00%
RN 1.984.673 3.123.743 7.613.707 57,39% 143,74%
Astfel, primul sold intermediar de gestiune îl reprezintă Marja comercială.
Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare sau cumpărare de mărfuri,
acestea nefiind parte integrantă a obiectului de activitate al firmei.
În cazul firmei Socep, se poate concluziona că Marjă comercială nu numai că este negativa
în cei 3 ani de observaţie, dar înregistrează fluctuatii de la un an la altul, ceea ce înseamnă că
această societate obţine un rezultat nefavorabil din operatiunile de vânzare de mărfuri.
Producţia exercitiului pune în evidenţa valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată
în produse finite fabricate sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute.
Pentru o analiză cât mai bună a acestui Sold intermediar de gestiune, trebuie analizată
dinamica structurii Producţiei exerciţiului pe componentele sale. Se observă un trend crescător al
productiei exerciţiului până în anul 2008. Astfel se poate observa o crestere de 14,95% in 2007
fata de 2006 pentru ca in anul 2008 productia exercitiului sa cresca cu 30,26% fata de 2007.
21
Valoarea adaugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor,
energiei, serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi.
In toti anii de analiza valoarea adaugata a crescut datorita cresterii productiei exercitiului
mai mult decat cheltuielile aferente. Putem observa o crestere de 19,12% in 2007 fata de 2006
pentru ca in anul 2008 sa ajunga la 32,81 (plusul de valoarea al firmei din activitatea
desfasurata).
Excedentul brut de exploatare este soldul intermediar de gestiune care evidentiază
fluxurile de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.
Excedentul brut de exploatare realizat de firma Socep ne indică mărimea resurselor de
finanţare rezultate din activitatea sa de exploatare.
Astfel, luând în calcul că acest sold nu este influenţat nici de politica de investiţii a
întreprinderii (ce se rasfrânge asupra nivelului amortizării calculate), nici de politica sa
financiară (concretizată în nivelul cheltuielilor şi veniturilor financiare), putem afirma că această
firmă a înregistrat o majorare a profitabilităţii sale şi a probabilei sale capacităţi de autofinantare
din anul 2006 în anul 2007 cu circa 71%. In anul 2008 acesta crestere a ajuns la 77,8%.
Rezultatul exploatării este calculat şi raportat de către firmă în cadrul situaţiilor sale
financiare şi reprezintă diferenţa existentă între veniturile şi cheltuielile totale implicate de
activitatea de exploatare a firmei.
Nivelul rezultatului de exploatare ne ofera informaţii privind mărimea resurselor
determinate de activitatea de exploatare pe care întreprinderea se poate baza pentru acoperirea
cheltuielilor financiare.
Astfel, resursele acumulate din activitatea de exploatare, la care se adaugă veniturile
financiare pe care firma le înregistrează în toţi cei trei ani depăşesc nivelul cheltuielilor
financiare ale acesteia, acest aspect putând fi observat în rezultatul curent pozitiv pe care firma
Socep îl obţine în perioada 2006-2008. In anul 2007 fata de 2006 rezultatul curent a crestul cu
62,76% iar in anul 2008 firma a obtinut rezultate foarte bune avand o crestere a rezultatului
curent de 138,86%.
Deoarece firma nu a intregistrat nici venituri, nici cheltuieli din activitatea extraordinara
rezultatul brut are aceeasi valoare ca si rezultatul curent.
Profitul net al firmei Socep este pozitiv si crescator pe toata perioada de analiza ajungand
ca in anul 2008 sa cresca cu 143,74%.
22
2.6.2.2 Capacitatea de autofinantare
2006 2007 2008
CAF metoda deductiva 5.328.473 6.817.388 12.527.994
CAF metoda aditionala 5.328.473 6.817.388 12.527.994
Împreună cu soldurile intermediare de gestiune, în analiza este utilizat indicatorul numit
Capacitatea de autofinanţare, exprimând în termeni monetari (de încasari şi plăţi) capacitatea
firmei de a-şi asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii. Acest indicator subliniază
diferenţa dintre veniturile încasabile ale firmei şi cheltuielile plătibile ale acesteia şi este
premergător analizei situaţiei trezoreriei. Prin urmare, resursele potenţiale de finanţare create de
întreprindere din gestiunea afacerii sale sunt pozitive, atingând o valoare maximă în 2008. Având
în vedere că firma Policolor nu a distribuit dividende în această perioadă, putem afirma că cea
mai mare parte din capacitatea de finanţare a întreprinderii va fi folosită pentru finanţarea
activităţii acesteia.
În concluzie, cea mai bună performanţă a întreprinderii Socep s-a înregistrat în anul 2009
când s-a obţinut cel mai bun rezultat net şi cea mai mare capacitate de autofinanţare.
2.6.2.3 Marjele de acumulare
2006 2007 2008
Venituri din exploatare 42.273.502 46.551.972 60.225.742
Cheltuieli din exploatare 35.511.554 39.670.798 47.748.562
EBITDA 5.737.470 7.513.649 14.038.880
EBIT 2.393.670 3.820.004 9.124.593
EBT 2.347.051 3.820.004 9.124.593
Impozit pe profit 362.378 696.261 1.510.886
NI 1.984.673 3.123.743 7.613.707
CAF deductiva 5.328.473 6.817.388 12.527.994
CAF aditionala 5.328.473 6.817.388 12.527.994
23
EBITDA reprezinta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor( din amortizari,
provizionare si profit), de achitarea a datoriilor catre bugetul de stat si de remunerare a
investitorilor de capital. Preferinta pentru acesta marja bruta de acumulare este este determinata
de neutralitatea acestui indicator in raport cu politicile financiare si contabile di intreprindere.
Astfel din activitatea de exploatare firma are un castig care creste cu 30,96% din 2006 in 2007 si
cu 86,85% in 2008 fata de 2007.
EBIT reprezita castigul pe care il obtine firma inainte de plata dobanzilor si a impozitului
pe profit. La fel ca si EBITDA acesta marja de acumulare are un tren ascendent ajungand sa
cresca cu 138,86% in 2008 fata de 2007 datorita faptului ca in acesta perioada firma nu a avut de
platit dobanzi.
EBT reprezinta castigul pe care firma l-a obtinut inainte de plata impozitului pe profit.
Acesta marja ia in consinderare si activitatea de natura finaciara a intreprinderii. Din analiza
acestei marje putem observa ca firma Socp nu a avut de platit dobanzii decat in anul 2006.
La fel ca in cazul soldurilor intermediare de gestiune si din analiza marjelor de acumulare
rezulta faptul ca in anul 2008 firma a avut o activitate profitabila ceea ce a facut sa isi dubleze
profitul.
2.6.2.4 Analiza fluxurilor de trezorerie(cash-flow-urilor)
Cash-flow metoda directa
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 2008 2007 2006
Încasari de la clienti 63702089 47838396 43200652
Plati catre furnizori si angajati 53688241 4589762 39831874
Dobânzi platite - - 47
Impozit pe profit platit 1534338 387854 500212
CF de exploatare 8.479.510 4.860.780 2.821.947
ACTIVITATEA DE INVESTITIE
Plati pentru achizitii imobilizari corp. 3.307.206 1.646.502 646
Încasari din vânzare imobilizari corp. 82 - 3.274.374
Dobânzi încasate 843 511 146
Dividende încasate 3 3 35
CF de investitii -2.378.787
-1.132.385
2809084
24
ACTIVITATEA DE FINAN?ARE
Rambursare împrumuturi - - 1.711.958
Dividende platite 4.220.094 19 943
CF de finantare -4.220.094
-19.297 -2.655.251
CF total 1.880.629 3.709.098 2.975.780
Cash-flow metoda indirecta
2006 2007 2008
CF exploatare 4.367.631 9.765.483
Profit net 1.984.673 3.123.743 7.613.707
Amortizari 3.324.786 3.164.353 3.447.357
Provizioane nete 19.014 529.292 1.464.859
Venituri financiare 853.365 1.263.201 2.240.760
∆NFR - 1.186.556 519.680
CF investitii - -1.139.752 -28.647.868
Active imobilizate 39.783.944 38.493.252 64.469.664
Amortizari 3324786 3164353 3447357
Provizioane nete 19014 529292 1464859
Venituri financiare 853.365 1.263.201 2.240.760
CF finantare - 163.884 21.200.050
CPR 55.262.944 58.698.515 87.433.445
DAT 2.244.992 2.097.048 2.175.875
Profit net 1.984.673 3.123.743 7.613.707
CF - 3.391.763 2.317.665
Cash-flow-ul este variatia trezoreriei nete (∆TN) de la inceputul pana la sfarsitul
exercitiului financiar. Ca si cash-ul(TN), si cash-flow-ul sintentizeaza variatiunile rezultate din
toate operatiunile de gestiune si cele de capital ale intreprinderii. Variantia trezoreriei nete se
explica pe seama variatiilor datorate operatiunilor de gestiune, inclusiv variatia nevoide fond de
rulment, datorate operatiunilor de investitii si operatiunilor de finantare( prin capitaluri proprii si
capitaluri imprumutate.
Cash-flow-ul de exploatare
Activitatea de exploatare cuprinde toate încasările şi plăţile, cu excepţia celor care provin
din activitatea de investiţii şi cea de finanţare. CF de exploatare se calculează ca diferenţă între
încasările din vânzări şi plăţile aferente cheltuielilor salariale, furnizorilor, dobânzilor,
impozitelor şi taxelor, precum şi a altor cheltuieli de exploatare. Dacă valoarea acestuia este
25
pozitivă, atunci se înregisrează un excedent de resurse băneşti, iar în caz contrar un deficit de
resurse băneşti din activitatea de exploatare. CAF-ul poate fi interpretat ca sume de bani pe care
întreprinderea urmează să le încaseze din activitatea de exploatare, iar Necesarul de fond de
rulment ca sume de bani pe care întreprinderea le mai are de încasat. De menţionat ca în cadrul
CAF se cuprind şi veniturile financiare, venituri care nu se includ în activitatea de exploatare şi
de aceea vor fi scăzute ulterior din CF de exploatare. Aşadar acesta din urmă, calculat ca
diferenţă dintre sume ce trebuie încasate de întreprindere şi sume rămase de încasat, reprezintă
sumele încasate de întreprindere din activitatea de exploatare. Firma Socep a inrefistrat in anul
2006 si 2007 un cash-flow de exploatare pozitiv datorita faptului variatia necesarului de fond de
rulment si veniturile financiare au fost acoperite din CAF. In anul 2008 firma a obtinut din
exploatare un cah-flow de 2 ori mai mare decat in anul 2006 datorita faptului ca profitul net pe
anul 2008 a crescut semnificativ iar variatia nevoii de fond de rulment a scazut comparativ cu
anul 2007.
Cash-flow-ul de investitii
Cash-flow-urile din activitatii de investitii sunt in general platile pentru achivitia de active fixe
noi( corporale-terenuri, contructii, masini si echipamente; necorporale-licente, brevete, marci;
financiare-cumparari de actiuni si obligatiuni emise de alte intreprinderii, etc.). Cash-flow-ul de
investiţii se calculează ca diferenţă între încasări şi plăţi generate de achiziţia, deţinerea şi
vânzarea imobilizărilor. In anul 2007 societatea Socep a inregistrat un cah-flow de investitii
negativ justificat de platile efectuate de intreprindere pentru achizitia de imobilizari brute care a
devansat veniturile vinanciare incasate. In anul 2008 valoarea cash-flow-ului de investitii este tot
negativa si semnificativ mai mare decat in anul 2007. Ceea ce insemna ca o crestere
semnificativa a investitiilor in cadrul firmei. Aceste investitii facute de firma ar trebui sa
genereze, in viitor, o crestere de rentabilitate a firmei.
Cash-flow-ul de finantare
Cash-flow-ul de finatare se calculeaza ca diferenta intre incasarile din majorari de
capitaluri externe( proprii si imprumutate) si platile pentru rambursari, rascumparari de
obligatiuni sau actiunii propriiprecum si pt dividende. Cash-flow-ul de finantare aare cel mai
adesea sunb forma de rambursari de imprumuturi pe termen lung si mediu si mai rar sunt forma
de rascumparari. Dacă valoarea acestuia este pozitivă, firma a atras resurse de la finanţatori, iar
dacă valoarea este negativă, aceasta a rambursat datoriile faţă de finanţatori. In cazul firmei
Socep atat in anul 2007 cat si in anul 2008 valoarea cash-flow-ului de finantare este pozitiva ceea
ce insemna ca societatea a reusit sa atraga resurse de la finantatori. Valoarea pozitiva a cash-
flow-ului de finantare din anul 2007 este explicata de cresterea intr-o masura mai mare a
capitalului propriu al firmei comparativ cu scaderea datoriilor pe termne lung si a profitului
obtinut de firma. In cazul anului 2008 capitalurile au crescut din nou iar acreasta crestere cumlata
cu cresterea datoriilor pe termen lung a devansat profitul net obtinut de firma.
26
Cash-flow-ul total
În urma cumulării CF de exploatare cu cel de investiţii şi cel de finantare se obţine CF
total. Este de preferat ca acesta să aibă o valoare pozitivă, în caz contrar, fiind necesar ca cel
puţin Trezoreria netă să aibă o valoare pozitivă. In cadrul firmei Socep s-a inregistat atat in anl
2007 cat si in anul 2008 un cash-flow total pozitiv usor in scadere in anul 2008 fata de 2007.
Acest lucru s-a datorat in special cresterii investiilor realizate de intreprindere.
Cash-flow-uri utilizate pentru evaluarea intreprinderii
In perspectiva determinarii valorii intreprinderii, considerata un portofoliu de investitii mai
noi si mai vechi, notiunea de cash comporta anumite ajustari. Acestea sunt necesare pentru a
reflecta capacitatea intreprinderii de a degaja, catre cactionari si imprumutatori, cash-flow
disponibil pentru:
Recuperarea capitalului investit
Remunerarea acestui capital cep putin la rata normala de rentabilitate in raport cu riscul
asumat.
Astfel aceste cash-flow-uri se calculeaza ca diferenta dintre incasari si plati din punctul de
vedere al investitorilor, adica actionarii si creditorii.
2006 2007 2008
Profit net 1.984.673 3.123.743 7.613.707
Amortizari 3.324.786 3.164.353 3.447.357
Cheltuieli privind
dobanzile
46.619 0 0
CF gestiune 5.367.633 6.817.388 12.525.923
Plati pt imobilizari - 1.646.502 3.307.206
∆ACRnete - 4.953.319 2.462.345
Cresterea econimica - 6.599.821 5.769.551
CFD - 217.567 6.756.372
Cash-flow-ul de gestiune este destinat remunerarii actionarilor, creditorilor si firmei si de
aceea se calculeaza astfel:
CF de gestiune = Dividende + Dobanda + Profit reinvestit + Amortizare
= Profit net + Amortizare + Dobanda
27
In anul 2007, in cadrul firmei Socep se observa ca atat profitul net cat si amortizare au o
contrubutie egala la formarea cash-floului de gestiune, cheltuielile cu dobanzile fiind zero. In
anul 2008 situatia se schimba profitul net contribuind in proportie de 68,83% la formarea cahs-
flow-ului de gestiune.
Creşterea economică reprezintă investiţiile suplimentare efectuate de firmă pentru achiziţia
de imobilizări şi formarea de activ curent net. Prin urmare se calculează cu ajutorul formulei:
Creştere economică = ∆Imobilizări Brute + ∆Active Curente Nete
= (∆ Imobilizări nete + Amortizare) + ∆Active Curente Nete
Este de preferat că valoarea Creşterii economice să fie pozitivă, ceea ce semnifică faptul că
au fost utilizate resurse pentru dezvoltarea întreprinderii, adică pentru achiziţia de imobilizări şi
pentru desfăşurarea activităţii curente a firmei. Creşterea economică arată cât din sumele destinate
remunerării firmei sunt utilizate efectiv pentru dezvoltarea acesteia. In urma analizei efectuate, in
cadul Socep, cresterea economiva din anul 2007 este pozitiva si este justificata in proportie de 75%
de variatia activelor circulante nete. In anul 2008 cresterea econimica scade cu 12,58% fata de
2007. In anul 2008 cresterea economica este de asemenea pozitiva si este justificata in proportie de
45,67% de variatia activelor circulante nete , iar restul de 57,32% de platile efectuate pentru
achizitia de imobilizari.
Cash-flow-ul disponibil reprezintă sumele destinate remunerării acţionarilor şi creditorilor ca
urmare a utilizării unei părţi din CF de gestiune pentru acoperirea Creşterii economice. Asadar, CF
disponibil se calculează prin următoarea formulă:
Cash-flow disponibil = CF de gestiune-Creşterea economică
In cadul firmei Socep, cash-flow-ul disponibil a inregistrat o valoare pozitiva atat in anul
2007 cat si in anul 2008 . aceste valori pozitive sunt datorate unui cash-flow de gestiune care
depaseste in valoare cresterea economica.
2.6.2.5 Diagnosticul financiar al rentabilităţii si riscului
Diagnosticul financiar are ca obiective măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii,
a riscului economic şi financiar sub care s-au obţinut aceste rentabilităţi şi a valorii întreprinderii
ca raport între rentabilitatea obţinută şi riscul asumat.
Diagnosticul rentabilităţii capitalurilor se realizează prin intermediul a două categorii de
rate de eficienţă, una generală şi două care o compun pe cea generală:
28
- rate de rentabilitate economică
- rate de rentabilitate financiară şi rate de dobândă.
Atât mărimea lor efectivă, cât şi descompunerea acestora pe factori de influenţă oferă
informaţii fiabile pentru detectarea stării rentabilităţii întreprinderii.
Diagnosticul riscului urmăreşte:
- măsurarea variabilităţii rezultatelor întreprinderii la modificarea activităţii acesteia şi la
modificarea structurii capitalurilor;
- măsurarea lichidităţii întreprinderii, a capacităţii de achitare a datoriilor scadente pe
termen scurt;
- măsurarea solvabilităţii întreprinderii, a capacităţii acesteia de a-şi onora la scadenţă
obligaţiile asumate faţă de terţi.
Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca pozitivă dacă, în urma diagnosticului financiar,
rezultă o rentabilitate care acoperă riscurile asumate de investitori ca urmare a alocării
capitalurilor lor în activele întreprinderii.
2006 2007 2008
Gradul de indatorare
4,06% 3,57% 2,49%
Rata de indatorare 3,90% 3,45% 2,43%
Lichiditatea curenta 9,13 8,28 10,79
Lichiditatea imediata
8,73 7,78 10,26
Rentabilitatea economica
- 5,23% 11,85%
Rentabilitatea financiara
- 5,65% 12,97%
Câstig pe actiune (EPS)
0,0058 0,0091 0,0222
Valoarea contabila pe actiune (PER)
0,1609 0,1709 0,2546
Dividend pe actiune - 0,0147 -
Raportul pret/câstig
39,66 29,89 7,21
29
Rata de rentabilitate economica masoara eficienta caitalurilor alocate in activele fixe si
circulante nete ale intreprinderii. Rentabiliatea economica a acestor capitaluri investite apare ca o
rentabilitate intrinseca, ce nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor( proprii sau
imprumutate. Este deci o rata independenta de politica de dinantare promovata de intreprindere.
Rata rentabilitatii economice (ROA) exprima capacitatea activului economic de a degaja un profit.
Din calculul ratei economice in cazul firmei socep potem observa ca in anul 2008 aceasta
rentabilitate a crescut cu 126% ajungant la valoarea de 11,85% de la o valoare de numai 5,23% .
Acesta rata arata ao evolutie pozitiva in cadrul firmei.
Rata de rentabilitate financiara (ROE= )masoara randamentul capitalurilor proprii,
deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin investitia lor de capital in
cumpararea actiunilor intreprinderii. Acesta rata exprima capacitatea intreprinderii de distribuire de
divindede si de crestere a rezervelor, care, de fapt, reprezinta o crestere a averii actionarilor. Ca si
in cazul ratei economice, si rata de rentabilitate financiara are un trend crescator. In urma analizei
valorilor inregistrate in anii 2007 si 2008 putem observa o crestere a rentabilitatii financiare a
firmei socei cu 129,47% din anul 2007 in anul 2008.
Rata indatorarii este o rata cara masoara solvabilitatea firmei. Solvabilitatea repreinta
capacitatea inreprinderii de a face faca obligatiilor pe termen lung, care rezulta fie din angajamente
anterioare contractate fie din operatii curente, fie din prelevari obligatorii.
In cazul firmei Socep rata indatorarii are valori scazute in tot cei trei ani de analiza. Daca in
anul 2006 firma avea o rata a indatorarii de 3,9% acesta a scazut ajungand in anul 2008 la 2,43%.
Astfel in 2007 fata de 2006 rata indatorarii a avut o scadere de 11% iar in anul 2008 fata de 2007
sa scada din nou cu 29%.
Si in cazul gradului de indatorare se ubserva acelasi trend descrescator. Altfel in 2006 Socep
a inregistrat un grad de indatorare de 4,06% pentru ca in anul 2008 sa ajunga la 2,49%. In urma
analizei acestor rate putem spune ca firma Socep este solvabila, isi poate platii angajamentele pe
termen lung.
Ratele de lichiditate exprima capacitatea de a plati datoriile curente ce vor deveni scadente
pe termen scurt.
Rata de lichiditate curenta( ) compara ansamblul lichiditatilor potentiale
asociate activelor curente cu ansamblul datoriilor scadente sub un an. In mod normal acesta rata
trebuie sa fie mai mare decat unu, ceea ce semnifica existenta unui fond de rulment. In cazul
fiemei Socep lichiditatea curenta este mai mare decat unu in toti cei trei ani de analiza. In
concluzie Socep poate sa-si achite datoriile pe termen datoriile pe termen scurt din activele
circulante.
30
Rata imediata (lichiditatea imediata= ) asigura
interfata elementelor celor mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt. In mod normal
acesta rata trebuie sa fie mai mare decat 0,5. Daca in anul 2006 intreprinderea a inregistrat o rata
imediata de 8,73 in anul 2008 acesta rata a ajuns la 10,16.in anul 2007 rata a scazut cu 10,88% fata
de 2006 pentru ca in 2008 sa inregistreze o crestere cu 17,52% fata de anul 2006.
In perioada analizata, indicatorul se situează la valori peste nivelul de referinţa (>0.5 ),
ceea ce atesta o capacitate buna a societăţii de a acoperi datoriile curente din lichidităţi. Datorita
valorilor acestui indicator, cel puţin pentru moment nu putem vorbi de intrarea in incapacitate de
plata, pierderea pieţei, posibile procese de executare silita solicitate de câtre furnizorii neplătiţi,
blocarea conturilor bancare de către organele fiscale pentru neplata datoriilor către stat.
Castigul pe actiune (EPS= ) este expresia directa a profitabilitatii
firmei. Intreprinderea Socep a inregistat un castig pe actiune de 0,0058 Ron in anul 2006 . in anul
2007 profitabilitatea actiunilor a crescut cu 56,9% fata de anul 2006. Castigul pe actiune a
continuat sa cresca ajungand in anul 2008 la 0,0222 cu143,96% mai mare decat cel inregistrat in
anul 2007.
Coeficintul de capitalizare bursiera( PER= ) evidentiaza
puterea de capitalizare a investitiei in cumpararea actiunii, ca urmare a oprotunitatii de crestere
sustenabila. Socep a inregisrat un PER de 0,1609 in anul 2006 pentru ca pana in anul 2008
valoarea sa cresca la 0,2546 (a inregistrat o crestere de 58,23% comparativ cu anul 2006) acesta
crestere a indicatorului PER poate sa evidentieze evolutia favorabila a firmei.
2.6.2.6 Durate de rotatie/ Viteze de rotatie
Elemente de bilant
Ponderea in CA Durata de rotatie Viteza de rotatie
2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008
Imobilizari corporale
88,51% 85,51% 108,20% 318,6464 307,8293 389,5212 1,129779 1,169479 0,924211
Stocuri 2,17% 3,54% 2,28% 7,819182 12,73716 8,206135 46,04062 28,26376 43,86962
Creante 14,92% 16,45% 12,63% 53,70888 59,20619 45,47511 6,702802 6,080446 7,916419
Active de trezorerie
33,38% 38,10% 31,71% 120,1819 137,1702 114,1662 2,995459 2,624477 3,153298
Furnizori 0,87% 1,88% 0,61% 3,128223 6,7542 2,205696 115,0813 53,30017 163,2138
31
Activele întreprinderii au fost cumpărate şi sunt exploatate pentru a produce şi a vinde
produse şi servicii cât mai multe şi cât mai bune. Măsura în care aceste active fixe şi circulante
sunt folosite pentru creşterea cifrei de afaceri se exprimă prin ratele de rotaţie. Încasarile din
vânzarea bunurilor şi serviciilor firmei
sunt cele care reconstituie la diferite
intervale stocurile de active la marimea
lor iniţială. Şi tot ele participă la
creşterea acestor stocuri.
Durata de rotatie a imobilizarilor
firmei Socep este in medie de 338,66
zile( aproximativ 11 luni), ceea ce
insemna ca firma trebuie sa isi reinoiasca
imobilizarile o data pe an. In schimb
durata specifica de rotatie este cu mult
mai mare ajungand pana la 12 ani. Ceea
ce insemna ca firma isi recupereaza
investitia prin cheltuieli cu amoritizarea
in decurs de 12 ani.
Intervalul in care intreprinderea
reuseste sa isi reconstituie stocurile de materii prime la marimea lor initiala este de 7,81 de zile in
2006, 12,73 zile in 2007 si 8,2 zile in 2008.
Durata de rotatie a creantelor clienti este in medie pe cei 3 ani de analiza de 52,79 zile si
putem observa ca este semnificativ mai mare decat durata de rotatie a furnizorilor care are o
medie de 4 zile. Activele de trezorerie au o durata de rotatie de 124 de zile ca o medie a celor
trei ani de analiza. Vitezele de rotatie a activelor de trezorerie sunt destul de mici comparati cu
vitezele de rotatie ale frunizorilor sau chiar ale creantelor.
3. Prezentarea investitiei
Socep Constanta achizitioneaza o macara de tipul LHM 120 LOTUS cu o capacitate de
20 de tone. Aceasta macara este proiectata pentru o manipulare versatila si eficienta a
32
incarcaturilor individuale si de marfa in vrac, precum si a containerelor si lifturi grele de toate
felurile. Datorita unui timp de accelerare foarte scurt pentru oricare din tipurile de miscari ale
macaralelor care sunt monitorizate de sistemul Liebherr, aceasta macara poate scurta mult timpul
de transport al containerelor. Aceasta macara incorporeaza sistemul Liebherr ce contine cel mai
performant sistem hidraulic cu bucla inchisa, lucru care duce la imbunatatirea vizibila a
manevrabilitatii si a preciziei operarii cu containere.
Siguranta si precizia sunt cele mai importante criterii atunci cand vorbim de transportul
marfurilor de greutate mare. Sistemul hidraulic cu bucla inchisa asigura reactii imediate a
macaralei pentru un transport rapid si sigur al containerelor. Macaraua poate fi operata dintr-un
post individual de lucru ce poate ajunge pana la inaltimea de 29,9 m. Acesta asigura toate
necesitatile pentru apucarea, transportul si asezarea containerelor. In plus, structura metalica a
macaralei permite manevrarea acesteia la temperaturi de pana la -30° C. Fiind o macara cu
capacitate maxima de 20 tone, bratul pivotant al acesteia ajunge pana la 23,4 m.
Macaraua LHM 120 ofera sistemul Liebherr Cycoptronic, care asista operatorul la
controlul balansului in cazul transportului containerelor. Acest sistem permite pozitionarea
incarcaturii automat si ghideaza operatorul macaralei in procesul transportului contaierelor.
Macaraua desfasurata ocupa o suprafata de 300 mp iar inaltimea acesteia se ridica la 34 metri.
Vitezele de lucru ale macaralei au valori diferite in functie de tipul miscarii astfel: in cazul
urcarii si coborarii, viteza bratului ajunge de la 0 la 90metri/minut, iar in cazul pivotarii viteza
ajunge de la 0 la 75m/minut. Cantitatea uniforma pe metru patrat pe care o poate transporta
aceasta macara este de 1.12 t/m2 iar cantitatea maxima admisa pentru un transport este de 20
tone. Astfel, macaraua LHM 120 are o capacitate de transport de pana la 800 tone/ ora
fractionate in 40 de cicluri de lucru. Capacitatea maxim admisa pentru cazul in care bratul
pivotant al macaralei este intins la maxim (23,4 m) este de 5 tone iar greutatea maxim admisa (20
tone) se poate transporta pana la o distanta de 10 m suficent pentru a obtine maxim de
performanta in cazul de fata.
4. Evaluarea investitiei in mediu cert
Elementele financiare ale unei investiţii în mediu cert
Realizarea unei investiţii la un moment dat va genera pe toată durata de funcţionare a
proiectului realizat anumite cash-flow-uri, iar în momentul scoaterii din funcţiune se poate obţine
o valoare reziduală prin vânzarea imobilizării respective şi prin lichidarea stocurilor.
De importanţă majoră în realizarea unui management financiar performant este
planificarea sau previziunea financiară, care urmareşte asigurarea unui volum de resurse
33
sufucient pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen
scurt trebuie identificate resursele necesare pentru plata aprovizionărilor cu materii prime,
materiale, marfuri sau pentru acoperirea eventualelor modificări ale posturilor de furnizori,
clienţi, disponibilităţi, adică asigurarea finanţării capitalului de lucru. Pe termen mediu şi lung
trebuie asigurate resursele necesare pentru achiziţionarea de active fixe. In decizia privind
finantarea activelor imobilizate saua capitalului de lucru se va tine cont de costul procurării
acestor fonduri, cost care depinde şi de volumul necesar de resurse. În aceste condiţii se impune
o prognozare a activităţii viitoare a firmei, pentru a dimensiona necesarul de fonduri determinat
de creşterea imobilizărilor sau a capitalului de lucru şi pentru a găsi sursele de finanţare.
Pentru realizarea prognozării activităţii firmei trebuie intocmite bilanţul şi contul de profit
şi pierdere pentru un anumit orizont de timp. Asfel, pe baza următoarelor ipoteze propuse:
1. autofinanţare 100%
2. durata de viaţa a investiţiei este de 5 ani
Situatia fara investitie
În vederea efectuării previziunii pe anii 2009-2013 se presupun următoarele ipoteze:
CA creste comform progamului fundament avand in vedere situatia actuala a
economiei;
Ponderea cheltuielilor cu materii prime in cifra de afaceri ramane constanta;
Ponderea cheltuielilor cu salariile in cifra de afaceri creste in fiecare an cu 0,5 puncte
procentuale;
Ponderea cheltuielilor fixe platibile in cifra de afaceri ramane constanta;
Din lipsa unor informatii detaliate despre programul de amortizare al firmei,
consideram amortizarea constanta la nivelul ultimului an (2008);
Ponderea provizioanelor in cifra de afaceri scade cu 10%;
Ponderea cheltuielilor/veniturilor financiare in cifra de afaceri ramane constanta.
Imobilizarile sunt constante, amortizarea se investeste;
Durata stocurilor este constanta;
Durata de incasare a creantelor ramane constanta;
Durata elementelor de bilant se mentine constanta;
34
Plasarea disponibilitatilor se face la o rata de dobanda de 8%;
Rata de crestere suetenabila g=6,49%
Modificarea cifei de afacerii in perioada de previziune:
In situatia in care firma nu realizeaza nicio investitie cifra de afacere a firmei va creste cu
o rama mai mica cata rata ei de crestere sustenabila acest lucru fiind datorat situatiei actuale din
economie care nu permite o dezvoltare la potential maxim.
2009 2010 2011 2012 2013
Modificarea CA 5,84% 5,97% 6,10% 6,36% 6,49%
CA 63.741.052,72 67.544.225,96 71.661.930,04 76.216.565,54 81.159.540,66
Contul de profit si pierdere in varianta fara investitie:
2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri 63.741.052,72 67.544.225,96 71.661.930,04 76.216.565,54 81.159.540,66
Cheltuieli cu materii prime 8.074.945,39 8.556.745,03 9.078.390,57 9.655.388,14 10.281.581,97
Cheltuieli salariale 34.912.634,45 36.995.731,48 39.251.105,23 41.745.797,70 44.453.193,89
Cheltuieli fixe platibile 10.131.075,51 10.735.556,19 11.390.028,77 12.113.947,72 12.899.589,81
Amortizari 3.445.194,00 3.445.194,00 3.445.194,00 3.445.194,00 3.445.194,00
Provizioane 640.796,54 679.030,30 720.426,08 766.214,38 815.906,71
Cheltuieli financiare 679.060,00 679.060,00 679.060,00 679.060,00 679.060,00
Venituri financiare 1.795.969,19 2.018.293,76 2.149.198,56 2.289.855,48 2.444.705,26
Profit Brut 7.653.316,03 8.471.202,73 9.246.923,96 10.100.819,07 11.029.719,53
Impozit pe profit 1.224.530,56 1.355.392,44 1.479.507,83 1.616.131,05 1.764.755,12
Profit Net 6.428.785,46 7.115.810,29 7.767.416,12 8.484.688,02 9.264.964,40
Bilantul in varianta fara investitie:
2009 2010 2011 2012 2013
Imobilizari 64.469.664,00 65.909.242,55 67.545.552,46 69.303.763,96 71.239.386,25
Stocuri 1.770.584,80 1.876.228,50 1.990.609,17 2.117.126,82 2.254.431,68
Creante 9.384.099,43 9.944.011,04 10.550.228,59 11.220.772,15 11.948.487,93
35
Disponibilitati 21.955.251,49 23.265.233,39 24.683.553,68 26.252.372,57 27.954.952,89
Cheltuieli in avans
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Activ TOTAL 97.579.599,72 100.994.715,48 104.769.943,90 108.894.035,50 113.397.258,75
Capital propriu 92.039.613,60 95.254.006,33 98.811.911,48 102.695.619,54 106.937.963,55
Datorii pe termen lung
2.175.875,00 2.175.875,00 2.175.875,00 2.175.875,00 2.175.875,00
Datorii furnizori 708.233,92 750.491,40 796.243,67 846.850,73 901.772,67
Datorii salariale 2.655.877,20 2.814.342,75 2.985.913,75 3.175.690,23 3.381.647,53
Venituri in avans 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Pasiv TOTAL 97.579.599,72 100.994.715,48 104.769.943,90 108.894.035,50 113.397.258,75
Situatia cu investitie
În vederea efectuării previziunii pe anul 2009-2013 se presupun următoarele ipoteze:
CA creste conform programului fundamentat anterior;
Ponderea cheltuielilor cu materii prime in cifra de afaceri scade cu 3 puncte
procentuale;
Cheltuielile salariale cresc cu 403800 RON, iar ponderea acestora in CA creste
anual cu 0,5 puncte procentuale;
Ponderea cheltuielilor fixe platibile in cifra de afaceri cresc cu 1 punct procentual;
Cheltuielile cu amortizarea cresc cu amortizarea aferenta investitiei, de 400000
RON;
Ponderea provizioanelor in cifra de afaceri creste cu 5%;
Ponderea cheltuielilor/veniturilor financiare in cifra de afaceri ramane constanta.
Pentru anul 2009:
36
Imobilizarile cresc cu valoarea investitiei minus amortizarea aferenta investitiei;
Durata stocurilor scade de la 9.58 zile la 7 zile cifra de afaceri;
Durata creantelor scade de la 52.76 zile la 50 zile cifra de afaceri;
Durata activelor de trezorerie scade de la 123.82 zile la 112 zile cifra de afaceri;
Durata furnizorilor creste la 6 zile cifra de afaceri;
Durata datoriilor salariale se mentine constanta;
Pentru perioada 2010-2013:
Imobilizarile cresc cu valoarea investitiei minus amortizarea aferenta investitiei;
Durata stocurilor ramane constanta;
Durata creantelor scade de la 50 zile la 44.5 zile cifra de afaceri;
Durata activelor de trezorerie scade ramane constanta;
Durata furnizorilor ramane constanta;
Durata datoriilor salariale se mentine constanta;
Fundamentarea cifrei de afaceri:
Achizitia unei macarale cheu de 20 de tone duce la cresterea veniturile obtinute din
manipulari de la nivelul lor din anul 2008 de 50198022 RON, dar si a capacitatii celor 22 de
macarale detinute in prezent de Socep de la 166 de tone la 186 de tone.
Am presupus faptul ca veniturile din manipulari cresc treptat pe parcursul duratei de viata
a investitiei dupa cum urmeaza:
Anul Coeficient de crestere Venit/tona Tone Venit manipulare Modificare venit manipulare
2009 0,9 302397 186 50621257,8 0,84%
37
2010 0,96 302397 186 53996008,32 7,57%
2011 0,97 302397 186 54558466,74 8,69%
2012 0,98 302397 186 55120925,16 9,81%
2013 1 302397 186 56245842 12,05%
Acesta crestere a veniturilor obtinute din manipulari duce la o crestere treptata a cifrei de
afaceri. Cresterea cifrei de afaceri obtinuta din cresterea veniturilor din manipulari se cumuleaza
cu cresterea data de rata de crestere sustenabila a firmei.
Modificare venit din manipulare g Modificarea CA 0,84% 6,49% 7,33%
7,57% 6,49% 14,05%
8,69% 6,49% 15,17%
9,81% 6,49% 16,29%
12,05% 6,49% 18,53%
Modificarea cifrei de afaceri:
2009 2010 2011 2012 2013
Modif CA 7,33% 14,05% 15,17% 16,29% 18,53%
CA 64.639.425,56 73.722.196,95 84.907.270,62 98.740.703,21 117.040.672,22
Contul de profit si pierdere in varianta cu investitie
2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri 64.639.425,56 73.722.196,95 84.907.270,62 98.740.703,21 117.040.672,22
Cheltuieli cu materii prime 6.249.571,72 7.127.726,67 8.209.139,74 9.546.605,67 11.315.912,37
Cheltuieli salariale 35.810.515,65 40.785.386,07 46.911.742,19 54.488.673,45 64.512.043,03
Cheltuieli fixe platibile 10.920.258,16 12.454.711,91 14.344.330,99 16.681.366,84 19.772.984,45
Amortizari 3.845.194,00 4.245.194,00 4.645.194,00 5.045.194,00 5.445.194,00
Provizioane 361.015,55 411.743,44 474.212,83 551.473,48 653.680,04
Cheltuieli financiare 1.515.755,21 1.728.740,67 1.991.023,84 2.315.409,42 2.744.532,56
Venituri financiare 1.821.281,76 2.077.198,12 2.392.348,98 2.782.120,05 3.297.740,35
Profit Brut 7.758.397,03 9.045.892,32 10.723.976,01 12.894.100,40 15.894.066,12
Impozit pe profit 1.241.343,53 1.447.342,77 1.715.836,16 2.063.056,06 2.543.050,58
Profit Net 6.517.053,51 7.598.549,55 9.008.139,85 10.831.044,33 13.351.015,54
Bilantul in varianta cu investitie
38
2009 2010 2011 2012
Imobilizari 66.069.664,00 67.269.664,00 68.069.664,00 68.469.664,00
Stocuri 1.388.092,12 1.478.115,92 1.573.978,16 1.676.057,47
Creante 9.914.943,75 9.396.594,09 10.006.004,01 10.654.936,80
Disponibilitati 22.209.473,99 23.649.854,79 25.183.650,53 26.816.919,59
Cheltuieli in avans 0,00 0,00 0,00 0,00
Activ TOTAL 99.582.173,86 101.794.228,80 104.833.296,70 107.617.577,86
Capital propriu 93.242.022,49 95.184.006,03 97.935.487,22 100.413.530,44
Datorii pe termen lung 2.175.875,00 2.175.875,00 2.175.875,00 2.175.875,00
Datorii furnizori 1.189.793,25 1.266.956,51 1.349.124,14 1.436.620,69
Datorii salariale 2.974.483,12 3.167.391,27 3.372.810,34 3.591.551,73
Venituri in avans 0,00 0,00 0,00 0,00
Pasiv TOTAL 99.582.173,86 101.794.228,80 104.833.296,70 107.617.577,86
39
CFD in situatia fara investitie
2009 2010 2011 2012 2013
Profit net 6428785,462 7.115.810,29 7.767.416,12 8.484.688,02 9.264.964,40
Amortizari 3445194 3.445.194,00 3.445.194,00 3.445.194,00 3.445.194,00
Dobanzi 0 0 0 0 0
CF gestiune 9873979,462 10.561.004,29 11.212.610,12 11.929.882,02 12.710.158,40
ΔIMO 0 0,00 0,00 0,00 0,00
ΔACRnete 4606168,603 1.774.814,18 1.921.595,24 2.125.496,56 2.306.721,72
Crestere economica 4606168,603 1.774.814,18 1.921.595,24 2.125.496,56 2.306.721,72
CFD 5267810,86 8.786.190,11 9.291.014,89 9.804.385,46 10.403.436,68
CFD in situatia cu investitie
2009 2010 2011 2012 2013
Profit net 6517053,5 7.598.549,55 9.008.139,85 10.831.044,33 13.351.015,54
Amortizari 3845194 4.245.194,00 4.645.194,00 5.045.194,00 5.445.194,00
Dobanzi 0 0 0 0 0
CF gestiune 10362248 11.843.743,55 13.653.333,85 15.876.238,33 18.796.209,54
ΔIMO
ΔACRnete 4208577,5 741.983,54 1.951.481,19 2.078.043,22 2.212.813,34
Crestere economica 4208577,5 741.983,54 1.951.481,19 2.078.043,22 2.212.813,34
CFD 6153670 11.101.760,01 11.701.852,65 13.798.195,11 16.583.396,20
CFD al investitiei
2009 2010 2011 2012 2013
CFD cu inv 6.153.670,02 11.101.760,01 11.701.852,65 13.798.195,11 16.583.396,20
40
CFD fara inv 5.267.810,86 8.786.190,11 9.291.014,89 9.804.385,46 10.403.436,68
CFD inv 885.859,16 2.315.569,89 2.410.837,77 3.993.809,66 6.179.959,52
1,252
Rata de actualizare k=25%
VAN=-
2000000+ + + + +
VAN=5.085.914,56
IP= =3,542957282
