analiza financiara

38
Informaţii generale despre SC Cazare Cantine Motru SA Prezentarea unităţii Denumire: S.C CAZARE CANTINE MOTRU S.A Sediu social: MOTRU, str. TINERETULUI, bloc 19 Număr de telefon / fax: 0253 410394 Cod unic de înregistrare: 9 8 8 2 2 9 5 Numărul de ordine la Oficiul Registrului Comerţului: J 18/ 482 / 1997 Forma de proprietate: 23--Societăţi comerciale cu capital de stat si privat autohton ( <50%) Activitatea preponderentă (cod denumire clasa CAEN): 5629—Alte activ.de alimentaţie n.c.a Istoric şi localizare S.C. Cazare Cantine Motru S.A. are sediul în oraşul Motru, Jud. Gorj şi a fost înfiinţată în baza Decretului Consiliului de stat nr.40 din 10 februarie 1983, articolul 1, litera b, sub denumirea de Intreprinderea pentru Administrare a Cantinelor şi Căminelor Motru (I.A.C.C.) în subordinea Combinatului Minier Motru. Baza materială a constituit-o preluarea de la întreprinderile miniere Motru şi Jilţ a cantinelor, căminelor şi creşelor, respectiv activul, pasivul şi salariaţii acestora la acel moment. Potrivit articolului 2 din decret I.A.C.C. Motru funcţiona pe baza autogestiunii economico-financiare, avea personalitate juridică şi cont deschis la bancă fiind încadrată în gradul 2 de organizare şi grupa 4 de ramuri. Baza legală de desfăşurare a activitaţii şi funcţionarea în bune condiţii a noii unităti patrimoniale a fost întocmit Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al I.A.C.C. Motru, 1

Transcript of analiza financiara

Page 1: analiza financiara

Informaţii generale despre SC Cazare Cantine Motru SA

Prezentarea unităţiiDenumire: S.C CAZARE CANTINE MOTRU S.ASediu social: MOTRU, str. TINERETULUI, bloc 19Număr de telefon / fax: 0253 410394

Cod unic de înregistrare: 9 8 8 2 2 9 5 Numărul de ordine la Oficiul Registrului Comerţului: J 18/ 482 / 1997Forma de proprietate: 23--Societăţi comerciale cu capital de stat si privat

autohton ( <50%) Activitatea preponderentă (cod denumire clasa CAEN): 5629—Alte activ.de alimentaţie n.c.a

Istoric şi localizare

S.C. Cazare Cantine Motru S.A. are sediul în oraşul Motru, Jud. Gorj şi a fost înfiinţată în baza Decretului Consiliului de stat nr.40 din 10 februarie 1983, articolul 1, litera b, sub denumirea de Intreprinderea pentru Administrare a Cantinelor şi Căminelor Motru (I.A.C.C.) în subordinea Combinatului Minier Motru.

Baza materială a constituit-o preluarea de la întreprinderile miniere Motru şi Jilţ a cantinelor, căminelor şi creşelor, respectiv activul, pasivul şi salariaţii acestora la acel moment. Potrivit articolului 2 din decret I.A.C.C. Motru funcţiona pe baza autogestiunii economico-financiare, avea personalitate juridică şi cont deschis la bancă fiind încadrată în gradul 2 de organizare şi grupa 4 de ramuri.

Baza legală de desfăşurare a activitaţii şi funcţionarea în bune condiţii a noii unităti patrimoniale a fost întocmit Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al I.A.C.C. Motru, regulament în care erau prevăzute obiectul de activitate, caracteristici funcţionale şi organizatorice, respectiv descrierea activităţilor de cantină şi cazare, descrierea sarcinilor la nivelul fiecărei structuri organizatorice şi funcţionale, începând cu sarcinile conducerii, serviciilor, birourilor, compartimentelor, activităţilor de cantine, cazare, gospodaria anexa, creşe şi grădiniţe.

I.A.C.C. Motru a funcţionat în structura organizatorică arătată până la data de 01.01.1991 când s-a scindat în două unitaţi de cantine şi cazare, una pentru Jilţ şi una pentru Motru. Odată cu scindarea I.A.C.C. Motru cele două unităti rezultate şi-au luat titulatura de Unitatea pentru Administrarea Cantinelor şi Căminelor Motru (U.A.C.C. Motru), respectiv Unitatea pentru Administrarea Cantinelor şi Căminelor Jilţ ( U.A.C.C. Jilţ ).

În perioada 01.01.1991-01.10.1997 societatea a funcţionat în subordinea Sucursalei Lignitului Motru ce aparţinea de Regia Autonomă a Lignitului Oltenia (R.A.L.O.) cu sediul in Târgu-Jiu, având ca obiect de activitate asigurarea condiţiilor de masă, cazare şi a altor condiţii sociale muncitorilor din cadrul Sucursalei Lignitului Motru.

1

Page 2: analiza financiara

De asemenea societatea execută în regie sau antrepriză lucrări de întreţinere şi reparaţii, prestări de servicii atât pentru satisfacerea necesităţilor interne cât şi pentru diverşi beneficiari.

Începand cu 01.10.1997, în baza H.G. 460/1997 societatea iese din subordinea R.A.L.O. Târgu-Jiu fiind administrată de F.P.S. sub titulatura de S.C. Cazare – Cantine Motru S.A. fiind înregistrată la Registrul Comertului al judeţului Gorj sub numărul J 18 /482/1997, F.P.S. având statutul de acţionar unic.

În baza prevederilor articolului 16 aliniatul 1 al O.G. nr. 88 / 1997, prin sentinţa publică nr. 7207/1998 se infiinţează “Asociaţia Salariaţilor S.C. Cazare-Cantine Motru S.A.“ având ca obiectiv principal cumpărarea pachetului de acţiuni de la F.P.S.

Astfel, în baza contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.GJ. 3 din 17.02.1999 societatea trece de la statutul de societate comercială cu capital integral de stat la societate comercială cu capital integral privat fiind administrate de Adunarea Generala a Acţionarilor .

La data înfiinţării, capacitatea lunară prognozată a unităţii era de 205.800 mese cu o valoare totală de 467,05 lei ( RON ), 2.934 locuri de cazare cu o valoare de 115,87 lei (RON), iar personalul angajat la acea data era de 728 salariaţi .

Datorită factorilor conjucturali la nivel general şi de zonă care şi-au lăsat amprenta asupra derulării activităţii economice la societatea în studiu, în prezent, urmărind în general aceeaşi indicatori S.C. Cazare – Cantine Motru S.A. asigură servirea a circa 87.000 de mese lunar cu o valoare de 586.592 lei (RON) lunar, 150 locuri de cazare ocupate în medie, cu o valoare de 12.591 lei (RON) lunar, iar personalul angajat este de 117 de salariaţi.

1. Analiza ratelor de structură ale bilanţului1.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Specificaţie Simbol Perioada de analiză2006 2007 2008

Rata activelor imobilizate RAi = Ai/AT*100 30,26 28,05 28,15Rata imobilizărilor necorporale

Rin = In/At*100 0 0 0

Rata imobilizărilor corporale

Ric = Ic/AT*100 30,26 28,05 28,15

Rata imobilizărilor financiare

Rif = If/AT*100 0 0 0

Rata activelor circulante RAc = Ac/AT*100 69,74 71,95 71,85Rata stocurilor Rst = St/AT*100 16,67 18,12 12,83Rata creanţelor Rcr = Cr/AT*100 28,82 30,06 49,66Rata disponibilităţilor băneşti

Rdb = Db/AT*100 24,25 23,78 9,37

2

Page 3: analiza financiara

Din analiza ratelor de structură ale activului la S.C. Cazare – Cantine Motru S.A. se desprind următoarele aspecte esenţiale:

Rata activelor imobilizate prezintă fluctuaţii de la o perioadă la alta. Astfel, în 2007 se înregistrează o scădere de aproximativ de 2,21 % faţă de perioada de bază, anul 2006, iar în 2008 rata activelor imobilizate prezintă o creştere de 0,1% faţă de 2007.

Aceste fluctuaţii se datorează următoarelor modificări apărute pe parcursul perioadei de analiză:

a) perioada 2006 – 2007 :

- rata activelor imobilizate a scăzut de la 30,26% la 28,05%, aşadar gradul de investire a capitalului a scăzut de la un an la altul;

- RAi2007<Rai2006 - IAi<IAt ( 115,17%<124,26%) – evoluţia activului imobilizat a fost depăşită de evoluţia activului total;

- creşterea activului total cu 9,09% este datorată creşterii valorii activelor circulante;

3

Page 4: analiza financiara

- reducerea ratei Ai s-a datorat creşterii activului total într-un ritm mai lent faţă de creşterea activelor imobilizate;

b) perioada 2007-2008 - rata activelor imobilizate RAi a crescut de la 28,05% la 28,15% , aşadar gradul de investire a capitalului a crescut de la un an la altul;- RAi2008>RAi 2007 - IAi> IAt ( 141,39 >118,47% )- evoluţia activului imobilizat a depăşit evoluţia activului total;- creşterea activelor imobilizate se datorează creşterii valorii imobilizărilor corporale

Rata activelor circulante prezintă fluctuaţii de la o perioadă la alta. Astfel în 2007 se înregistrează o creştere de aproximativ 2,21% faţă de perioada de bază, anul 2006, iar în 2008 rata activelor circulante prezintă o scădere de aproximativ 0,10%, faţă de 2007.

Aceste fluctuaţii se datorează următoarelor modificări apărute pe parcursul perioadei de analiză:

a) perioada 2006-2007:

- RAi diminuându-se cu 2,21 % a condus la creşterea ratei activelor circulante (RAc) cu 2,21%, de la 69,74% la 71,95 % , aşadar a crescut gradul de investire a capitalului în activitatea de exploatare;- RAc2007 > RAc2oo6 -» IAc > IAt (141, 39% > 118,47%) - activele circulante au înregistrat un ritm de creştere care a depăşit ritmul de creştere al activului total;- observăm că activele circulante au crescut de la o perioadă la cealaltă crescând ca pondere în activul total;Creşterea valorii activelor circulante cu 2,21% este datorată:- creşterii valorii stocurilor cu 1,45% ;- creşterii valorii creanţelor cu 1,24% ;

b) perioada 2007-2008:

- RAi crescând cu 0,10% a condus la reducerea ratei activelor circulante (RAc) cu 0,10% de la 71,95% la 71,85%, aşadar s-a diminuat gradul de investire a capitalului în activitatea de exploatare;-RAc2oo7 < RAc2oo6 - IAc < IAt ( 118,31% <118,47%) activele circulante au înregistrat un ritm de descreştere care a fost depăşit ritmul de creştere al activului total;

4

Page 5: analiza financiara

1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Specificaţie Formula U.M

2006 2007 2008 Mărimea asiguratorie

Rata stabilităţii financiare

Rsf = CP/PT * 100 % 66,20 68,80 71,23 > 50%Rsf = Dts/PT*100 % 33,80 31,20 28,77 < 50%

Rata autonomie financiare- globală Rafg=Cpr/PT*100

%

66,20 66,90 70,39 > 33%- la termen Raft(1) = Cpr/CP*100 % 100 97,22 98,82 > 50%

Raft(2) = Cpr/Dtml*100 % - 3499,74 8384,56 > 100%Rata

îndatorării- globală Rîg = Dt/PT*100

%

33,80 33,10 26,61 < 66%- la termen Rît(1) = Dtml/CP*100 % 0 2,78 1,18 < 50%

Rît(2) = Dtml/Cpr*100 % 0 2,86 1,19 < 100%

Rata stabilităţii financiare creşte de la o perioadă la alta, ca urmare a faptului că sursele stabile se modifică într-o proporţie mai mare decât totalul surselor de finanţare.

5

Page 6: analiza financiara

Când rata autonomiei financiare globale este mai mare de 66,7%, înseamnă că autonomia financiară globală este ridicată şi întreprinderea poate beneficia de credit.

Rata autonomiei financiare globale prezintă valori mai mari de 70%, adică peste valoarea recomandată de 66,7%, pentru a obţine un eventual credit bancar, situaţia lui S.C. Cazare – Cantine Motru S.A. fiind una benefică.

Rata autonomiei financiare le termen prin ambele modalităţi de calcul prezintă valori foarte ridicate, firma beneficiind de o structură financiară sănătoasă, căreia îi este asociat un grad scăzut de risc.

Nivelul ratei îndatorării la termen este important atât pentru firmă, pentru elaborarea politicii financiare cât şi pentru instituţiile financiare atunci când evaluează o nouă solicitare de credit din partea firmei.

Rata îndatorării globale înregistrează valori scăzute, sub 35%, dependenţa firmei faţă de creditorii săi fiind scăzută. Nivelul de îndatorare maxim acceptat, la un grad de risc suportabil, este de 66%.

Valoarea datoriilor pe termen mediu şi lung este mică, prin urmare şi rata îndatorării la termen, prin ambele metode de calcul, este mică, sub 3%, firma îşi poate onora datoriile cu uşurinţă.

2. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Nr. Crt

Specificaţii 2006 2007 2008

1 Capital propriu (Cpr) 1.839.333 2.309.826 2.879.6752 Datorii pe termen mediu şi

lung (Dtml)0 66.000 34.345

3 Capital permanent (CP=1+2) 1.839.333 2.375.826 2.914.0204 Active imobilizate nete (AIN) 840.864 968.499 1.151.6255 FR = CP - AIN 998.469 1.407.327 1.762.3956 Active circulante 1.937.647 2.484.332 2.939.2817 Datorii pe termen scurt totale 939.178 1.077.005 1.176.8868 FR = AC – Dts Totale 998469 1407327 17623959 FR propriu = Cpr – AIN 998469 1341327 172805010 FR străin = FR – FR propriu 0 66000 3434511 Cifra de afaceri (CA) 8.476.922 9.309.037 10.742.24512 Durata în zile a unei rotaţii a

fondului de rulmentDzRot = FR/CA*365

42,99 55,18 59,89

13 FR optim = 1/3 * CA 2825640,67 3103012,33 3580748,33

6

Page 7: analiza financiara

Pe parcursul perioadei de analiză avut în vedere fondul de rulment este pozitiv, reflectând o perspectivă favorabilă a întreprinderii sub aspectul solvabilităţii sale, întreprinderea dispunând de o marjă de securitate care o poate proteja, parţial sau integral de efectele perturbării ciclului de încasare sau plăţi. Capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete, iar activele circulante transformabile în lichidităţi pot permite atât rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt cât şi degajarea de lichidităţi excedentare.

Creşterea fondului de rulment se datorează creşterii capitalului permanent într-un ritm mai ridicat decât ritmul creşterii activelor imobilizate. Această creşterea este considerată a fi o situaţie pozitivă, deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finanţată din capitalul permanent.

Dacă luăm în considerare cea de-a doua modalitate de calcul a FR, observăm că activele circulante sunt mai mari decât datoriile pe termen scurt totale, înseamnă că întreprinderea înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale în comparaţie cu exigibilităţile potenţiale pe termen scurt.

Ponderea fondului de rulment propriu în fondul de rulment manifestă o permanentă tendinţă de creştere, prin urmare creşte cuantumul participării capitalului propriu la finanţarea activelor circulante.

Necesarul de fond de rulment

Nr. Crt

Specificaţii 2006 2007 2008

1 Active circulante 1.937.647 2.484.332 2.939.2812 Disponibilităţi financiare pe

termen scurt673.754 820.905 383.157

3 Active ciclice (1-2) 1263893 1663427 25561244 Datorii pe termen scurt totale 939.178 1.077.005 1.176.8865 Credite pe termen scurt 0 0 0

7

Page 8: analiza financiara

6 Pasive ciclice (4-5) 939.178 1.077.005 1.176.8867 Necesar fond de rulment

NFR (3-6)324.715 586.422 1.379.238

8 Cifra de afaceri (CA) 8.476.922 9.309.037 10.742.24512 Durata în zile a unei rotaţii a

necesarului de fond de rulmentDzRot = NFR/CA*365

13,98 22,99 46,87

13 NFR optim = 15% * CA 1271538,3 1396355,55 1611336,75

Asemenea fondului de rulment, necesarul de fond de rulment are valori pozitive prezentând aceleaşi oscilaţii. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare.

Situaţia poate fi considerată favorabilă doar dacă este consecinţa unei politici active de investiţii, care atrage creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

În caz contrar, NFR pozitiv evidenţiază un decalaj nefavorabil între lichiditatea activelor ciclice şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Această situaţie s-ar putea datora: existenţei de stocuri materiale supranormative, degradate sau fără mişcare; existenţei de stocuri de produse finite fără mişcare; creşterii valorii producţiei în curs; . decalajului între încasarea creanţelor şi plata obligaţiilor.

8

Page 9: analiza financiara

Trezoreria netă

Nr. Crt

Specificaţii 2006 2007 2008 indice

1 FR 998469 1407327 17623952 NFR 324.715 586.422 1.379.2383 TN = FR – NFR (1-2) 673.754 820.905 383.1574 Disponibilităţi financiare

pe termen scurt (Dfts)673.754 820.905 383.157

5 Credite pe termen scurt (Cts)

0 0 0

6 TN = Dts – Cts (4-5) 673.754 820.905 383.157

Trezoreria pozitivă reflectă echilibrul curent al societăţii atunci când fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment. Valorile trezoreriei nete sunt pozitive, pe tot parcursul analizei, excedentul de finanţare regăsindu-se sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Întreprinderea se găseşte într-o situaţie favorabilă care se caracterizează prin autonomie financiară pe termen scurt şi echilibru finaciar.

Ratele de finanţare

Nr. Crt

Specificaţii 2006 2007 2008

1 Capital permanent 1.839.333 2.375.826 2.914.0202 Active imobilizate nete (AIN) 840.864 968.499 1.151.6253 Rata finanţării stabile

Rfs = CP/AIN*100218,74 245,31 253,03

4 Capitalul popriu 1.839.333 2.309.826 2.879.6755 Rata finanţării AIN din surse

propriiRfsp = Cpr/AIN*100

218,74 238,50 250,05

6 Pasive ciclice (Pc = Dts-Cts) 939.178 1.077.005 1.176.8867 Active ciclice ( Ac = St+Cr) 1.263.893 1.663.427 2.556.1248 Rata finanţării ciclice 74,31 64,75 46,04

9

Page 10: analiza financiara

Rfc = Pc/Ac*1009 Fondul de rulment 998.469 1.407.327 1.762.39510 Necesarul de fond de rulment 324.715 586.422 1.379.23811 Rata finanţării globale

Rfg = FR/NFR*100307,50 239,99 127,78

Rata finanţării stabile înregistrează valori mai mari de 100% pe parcursul întregii perioade de analiză, activele stabile fiind finanţate integral din surse stabile, existând un surplus de surse permanente (fond de rulment global). Pe parcursul celor 3 ani fondul de rulment creşte, premisă de consolidare a echilibrului financiar pe termen mediu şi lung, situaţia fiind una favorabilă din punct de vedere al echilibrului financiar

Valorile înregistrate de rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu exprimă faptul că activele imobilizate sunt finanţate integral din capitalul propriu, surplusul înregistrat se concretizează prin fondul de rulment propriu.

Analizând în dinamică această rată observăm că această în situaţie participarea capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate creşte, provocând o creştere a fondului de rulment propriu. Se asigură astfel o mai bună autonomie în finanţarea procesului de exploatare.

Se observă că pe întregul interval de analiză valoarea ratei de finanţare ciclice este sub 100%, prin urmare activele curente sunt finanţate parţial din surse curente. Rata de finanţare globală înregistrează valori mai mari de 100%, necesarul de fond de rulment fiind întrecut de fondul de rulment. În această situaţie putem afirma că întreprinderea se află într-o stare de echilibru financiar şi sunt create premise ca ea să desfăşoare o activitate profitabilă, având o trezorerie pozitivă.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii

10

Page 11: analiza financiara

Nr. Crt.

Indicatori Formula Perioada de analiză2006 2007 2008

1 Stocuri St 463.173 625.646 524.6682 Creanţe Cr 800.720 1.037.781 2.031.4563 Disponibilităţi băneşti Db 673.754 820.905 383.1574 Active circulante AC = St+Cr+Db 1.937.647 2.484.332 2.939.2815 Datorii pe termen scurt Dts 939.178 1.077.005 1.176.8866 Rata de lichiditate

curentăAC/Dts 2,06 2,30 2,50

7 Rata de lichiditate rapidă

(Cr+Db)/Dts 1,57 1,73 2,05

8 Rata de lichiditate imediată

Db/Dts 0,72 0,76 0,32

Pe parcursul celor 3 ani rata de lichiditate curentă înregistrează o creştere care nu depăşeşte cu mult valoarea de 2,00 considerată nivelul maxim acceptat, aceasta fiind o situaţie favorabilă.

În ceea ce priveşte rata lichidităţii rapide, aceasta înregistrează o creştere de la an la an, depăşind nivelul superior al pragului maxim recomandat de 1 ceea ce poate reflecta o structura necorespunzătoare a activului circulant.

Rata lichidităţii imediate caracterizeză capacitatea întrprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente. Valoarea optimă a acestei arte de lichiditate este cuprinsă între 0,2 si 0,3. În perioada analizată, la SC Cazare Cantine Motru SA valoarea ratei lichidităţii imediate are o valoare mai ridicată, fapt ce nu constituie o garanţie că întreprinderea poate să îşi plătească datoriile pe termen scurt dacă celălalte elemente ale activului circulant au un grad redus de lichiditate.

Ratele de solvabilitate

11

Page 12: analiza financiara

Nr. Crt.

Indicatori Formula Perioada de analiză2006 2007 2008

1 Rata de solvabilitate generală

Rsg = AT/(Dtml+Dts+Db) > 3

2,96 3,02 3,38

2 Rata de solvabilitate financiară

Rsf = AT/Dat fin > 2 1,72 1,76 2,57

3 Rata de solvabilitate patrimonială

Rsp = CS/(Dtml+CS)*100 є [40% - 60%]

100 60,83 80,85

Rata rentabilităţii este o mărime relativa care exprimă gradul în care capitalul, în întregul său, capitalul permanent sau capitalul propriu aduce profit.

Rentabilitatea reflectă capacitatea societăţii de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de forma de provenienţă a acestora. Pentru construcţia ratelor de rentabilitate se raportează diferitele forme de exprimare a profitului la indicatori care exprimă mijloacele economice sau resursele financiare utilizate în activitatea de exploatare.

Ratele rentabilităţii economice măsoară performanţele activelor totale ale societăţii fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ.

În ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii.

La societatea analizată, ratele de rentabilitate înregistrează o creştere de la an la an, ca urmare a îmbunătăţirii eficienţei utilizării activelor totale.

Gestiunea capitalurilor

12

Page 13: analiza financiara

- durata în zile a unei rotaţii = 365/nr rotaţii (zile)- viteza de rotaţie a activelor totale = CA/AT (număr de rotaţii)- viteza de rotaţie a activelor imobilizate = CA/Ai (număr de rotaţii)- viteza de rotaţie a activelor circulante = CA/AC (număr de rotaţii)- viteza de rotaţie a capitalului propriu = CA/Cpr (număr de rotaţii)- viteza de rotaţie a capitalului permanent = CA/CP (număr de rotaţii)

Nr. Crt.

Indicatori UM Perioada de analiză2006 2007 2008

1 Viteza de rotaţie a activelor totale

Rotaţii 3,05 2,69 2,63

2 Durata unei rotaţii a activelor totale

Zile 119,68 135,69 138,79

3 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate

Rotaţii 10,08 9,61 9,32

4 Durata unei rotaţii a activelor imobilizate

Zile 36,21 37,99 39,16

5 Viteza de rotaţie a activelor circulante

Rotaţii 4,38 3,74 3,66

6 Durata unei rotaţii a activelor circulante

Zile 83,33 97,59 99,73

7 Viteza de rotaţie a capitalului propriu

Rotaţii 4,60 4,03 3,73

8 Durata unei rotaţii a capitalului propriu

Zile 79,35 90,57 97,86

9 Viteza de rotaţie a capitalului permanet

Rotaţii 4,60 3,92 3,69

10 Durata unei rotaţii a capitalului permanent

Zile 79,35 93,11 98,92

Viteza de rotaţie a activelor totale reflectă eficienţa utilizării mijloacelor economice ale firmei, respectiv nivelul de organizare a activităţii. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiune activelor totale este de 2 rotaţii (180 de zile). Pe parcursul celor 3 ani viteza de rotaţie a activelor totale depăşeşte valoare minimă ceea ce ceea ce reflectă o organizare corespunzătoare la nivelul întreprinderii.

Viteza de rotaţie a activelor circulante se află în sfera celor satisfăcătoare, reflectând o organizare corespunzătoare tendinţă care se menţine pe parcursul celor 3 ani.

Capitalurile proprii se rotesc prin cifra de afaceri cu o vitezi de 4,60 rotaţii în 2006, 4,03 rotaţii în 2007, 3,73 rotaţii în 2008, recuperându-se sub formă iniţială bănească într-un interval relativ scurt generând efecte favorabile în sensul gradului de valorificare a capitalului propriu.

13

Page 14: analiza financiara

Datoriile pe termen mediu şi lung au o valoare mică în ultimii doi ani de analiză, mai mult în 2006 nu înregistrăm datorii pe termen mediu şi lung. Prin urmare, viteza de rotaţie a capitalului permanent prezintă diferenţe minore faţă de cea a capitalului propriu în ultimii doi ani, iar în 2006 au valori egale, concluzia fiind aceeaşi.

Gestiunea stocurilor

Viteza de rotaţie a stocurilor: arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin fazele aprovizionare - fabricaţie - vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii complete.

- viteza de rotaţie a stocurilor = CA/St (număr de rotaţii)- durata în zile a unei rotaţii = 365/nr rotaţii (zile)

Nr.crt Indicatori U.M 2006 2007 20081 CA RON 8.476.922 9.309.037 10.742.2452 Stocuri RON 463.173 625.646 524.6683 Viteza de rotaţie a

stocurilorNr de rotaţii

18,30 14,88 19,96

4 Durata unei rotaţii a stocurilor

Zile 19,95 24,53 18,29

În ultimul an de analiză stocurile se roteau de 19 ori, parcurgând ciclul economic şi recuperându-se sub forma iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 18 zile.

În 2007 faţă de 2006 numărul de rotaţii a scăzut cu 3,42 rotaţii, durata medie în zile a unei rotaţii crescând cu 4,58 zile, ceea ce înseamnă scăderea eficienţei utilizării stocurilor, respectiv creşterea duratei medii de recuperare a lor sub forma bănească iniţială prin cifra de afaceri.

Faţă de 2007, în 2008 numărul de rotaţii a crescut cu 5,08 rotaţii, durata medie în zile a unei rotaţii scăzând cu 6,24 zile, ceea ce înseamnă creşterea eficienţei utilizării stocurilor, respectiv diminuarea duratei medii de recuperare a lor sub forma bănească iniţială prin cifra de afaceri.

Analiza factorială a stocurilor cu ajutorul metodei substituţiilor în lanţ:

Nr = CA/Sm; dz = Sm/CA*360; Sm = (Si+Sf)/2;

I. Perioada de analiză 2006 – 2007

Sm = (463.173 + 625.646)/2 = 544.409,5

Nr0 = CA0/Sm0 = 8.476.922/463.173 = 19,95 rotaţii

14

Page 15: analiza financiara

Nr1 = CA1/Sm1 = 9.309.037/544.409,5 = 17,09 rotaţii

A) Abaterea numărului de rotaţii

∆nr = nr1 – nr0 = 17,09 – 19,95 = -2,86 rotaţii

a) Influenţa modificării cifrei de afaceri

∆nr(∆CA) = CA1/Sm0 – CA0/Sm0 = 9.309.037/463.173 - 8.476.922/463.173 = 1,79 rotaţii

b) Influenţa modificării nivelului mediu al stocului

∆nr(∆Sm) = CA1/Sm1 – CA1/Sm0 = 9.309.037/544.409,5 - 9.309.037/463.173 = - 2,99 rotaţii

B) Abaterea duratei în zile a unei rotaţii

∆dz = dz1 – dz0 = Sm1/CA1*T - Sm0/CA0*T = 544.409,5/9.309.037*365 463.173/8.476.922*365 = 1,40 zile

a) Influenţa modificării cifrei de afaceri

∆dz(∆CA) = dz1 – dz0 = Sm0/CA1*T – Sm0/CA0*T = 463.173/9.309.037*365 - 463.173/8.476.922*365 = -1,78 zile

b) Influenţa modificării nivelului mediu al stocului

∆dz(∆Sm) = dz1 – dz0 = Sm1/CA1*T – Sm0/CA1*T = 544.409,5/9.309.037*365 - 463.173/9.309.037*365 = 3,18 zile

În perioada 2006 – 2007 ca urmare a reducerii numărului de rotaţii 2,86 rotaţii, adică creşterii duratei în zile unei rotaţii cu 1,40 zile, constatăm o încetinire a vitezei de rotaţie a stocurilor ca urmare a reducerii masei profitului.

II. Perioada de analiză 2007 – 2008

Sm0 = (463.173 + 625.646)/2 = 544.409,5Sm1 = (625.646 + 524.668)/2 = 575.157

Nr0 = CA0/Sm0 = 9.309.037/544.409,5 = 17,09 rotaţii

Nr1 = CA1/Sm1 = 10.742.245/575.157 = 18,68 rotaţii

A) Abaterea numărului de rotaţii

∆nr = nr1 – nr0 = 18,68 – 17,09 = 1,59 rotaţii

15

Page 16: analiza financiara

a) Influenţa modificării cifrei de afaceri

∆nr(∆CA) = CA1/Sm0 – CA0/Sm0 = 10.742.245/544.409,5 - 9.309.037/544.409,5 = 2,63 rotaţii

b) Influenţa modificării nivelului mediu al stocului

∆nr(∆Sm) = CA1/Sm1 – CA1/Sm0 = 10.742.245/575.157 - 10.742.245/544.409,5 = -1,055 rotaţii

B) Abaterea duratei în zile a unei rotaţii

∆dz = dz1 – dz0 = Sm1/CA1*T - Sm0/CA0*T = 575.157/10.742.245*365 - 544.409,5/9.309.037*365 = -1,08 zile

a) Influenţa modificării cifrei de afaceri

∆dz(∆CA) = dz1 – dz0 = Sm0/CA1*T – Sm0/CA0*T = 544.409,5/10.742.245*365 - 544.409,5/9.309.037*365 = -2,84 zile

b) Influenţa modificării nivelului mediu al stocului

∆dz(∆Sm) = dz1 – dz0 = Sm1/CA1*T – Sm0/CA1*T = 575.157/10.742.245*365 - 544.409,5/10.742.245*365 = 1,04 zile

În această perioadă de analiză are loc o accelerare a vitezei de rotaţie, ca urmare a creşterii numărului de rotaţii respectiv diminuării duratei în zile necesare unei rotaţii. Acest lucru se datorează creşterii masei profitului ca efect al sporirii cifrei de afaceri, în condiţiile în care cheltuielile nu cresc într-o măsură mai mare decât creşterea cifrei de afaceri.

Gestiunea creanţelor

- viteza de rotaţie a creanţelor = CA/Cr (număr de rotaţii)- durata în zile a unei rotaţii = 365/nr rotaţii (zile)

Nr.crt Indicatori U.M 2006 2007 20081 CA RON 8.476.922 9.309.037 10.742.2452 Creanţe RON 800.720 1.037.781 2.031.4563 Viteza de rotaţie a

creanţelorNr de rotaţii

10,59 8,97 5,29

4 Durata unei rotaţii a creanţelor

Zile 34,47 70,69 68,99

16

Page 17: analiza financiara

4. Analiza profitabilităţii şi rentabilităţii întreprinderii

Ratele de profitabilitate şi rentabilitate

Specificaţie Simbol UM Perioada de analiză2006 2007 2008

Rezultatul brut al exerciţiului

Rbe lei 871.596 1.223.892 1.559.636

Cheltuieli totale Ct lei 7.668.105 8.166.743 9.299.720Venituri totale Vt Lei 8.539.701 9.390.635 10.859.356Rezultatul exploatării Rexpl Lei 843.676 1.199.377 1.517.239Cifra de afaceri CA Lei 8.476.922 9.309.037 10.742.245Capitaluri investite Cinv Lei 1.839.333 2.309.826 2.879.675Rezultatul net al exerciţiului

Rex Lei 720.471 1.049.819 1.327.349

Capitaluri proprii Cpr Lei 1.839.333 2.309.826 2.879.675Rata profitabilităţii resurselor consumate

Prc = Rbe/Ct % 11,37 14,99 16,78

Rata profitabilităţii veniturilor

Pv = Rbe/Vt % 10,21 13,03 14,36

Rata profitabilităţii comerciale

Pc = Rexpl/CA % 9,95 12,89 14,12

Rata rentabilităţii economice

Rre = Rbe/Cinv % 47,39 52,99 54,16

Rata rentabilităţii financiare

Rrf = Rex/Cpr % 39,17 45,45 46,09

În anul 2006 profitabilitatea resurselor consumate în exploatare a fost de 11,37%, adică la 100 de lei cheltuieli totale de exploatare s-au obţinut 11,37 lei profit brut din exploatare. În 2007 valoarea ratei înregistrează o creştere de 3,62% această tendinţă menţinându-se şi în 2008.

Rata profitabilităţii veniturilor arată că pe parcursul perioadei de analiză, la 100 lei venituri totale s-a obţinut 10,21 lei, 13,03 lei respectiv 14,36 lei profituri brute. Astfel, eficienţa generală a activităţii firmei măsurată prin profitul brut al exerciţiului ce revine veniturilor totale ale exerciţiului creşte.

Rata profitabilităţii comerciale a înregistrat valorile 9,95%, 12,89% şi 14,12%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri revin în medie 10 lei, 13 lei şi respectiv 14 lei de profit brut din exploatare. În perioada analizată nivelul indicatorului nu depăşeşte 25% (nivel recomandat).

Nivelul ratei rentabilităţii economice pe parcursul celor trei ani de analiză depăşeşte 20%, nivel considerat orientativ, aratătând că la 100 de lei capitaluri investite au revenit 47,39 lei, 52,99 lei şi respectiv 54,16 lei de profit brut, nivel ce asigură o remunerare corespunzătoare a capitalurilor investite.

17

Page 18: analiza financiara

Creşterea ratei rentabilităţii economice se poate realiza fie prin creşterea rotaţiei activelor, fie prin creşterea ratei profitabilităţii comerciale.

Nivelul ratei rentabilităţii financiare arată că la 100 lei capitaluri proprii reveneau 39,17 lei, 45,45 1ei şi respectiv 46,09 lei de profit net, nivel ridicat, care se situează peste valoarea minim recomandată. Nivelul indicatorului pe întreaga perioadă asigură o refacere a capitalurilor pe seama profiturilor nete (depăşindu-se valoarea minimă de 25% care asigură o refacere în 4 ani).

Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare cu ajutorul metodei substituţiilor în lanţ, pe cei trei ani de analiză.

Perioada de analiză 2006 – 2007

a) Se determină nivelul ratei rentabilităţii financiare Rrf din perioada de bază şi din perioada curentă, abaterea absolută a indicatorului, indicele şi abaterea indicelui:

Rf0 = Pn0/Cpr0*100 = 720.471/1.839.333*100 = 39,17%

Rf1 = Pn1/Cpr1*100 = 1.049.819/2.309.826*100 = 45,45%

∆Rrf = Rrf1 – Rrf0 = 45,45 – 39,17 = +6,28%

IRf = Rrf1/ Rrf0*100 = 116,03%

∆IRf = IRf - 100 = 116,03 -100 = +16,03%

b) Construim modelul factorial de analiză a Rf pe baza datelor existente:

Rrf = Pn/Ca*Ca/Cpr*100 unde:

∆Pn/Ca – rata profitabilităţii comerciale care exprima profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri

∆Ca/Cpr – viteza de rotaţie a capitalului propriu

c) Se identifică factorii de influenţă

∆Ca/Cpr

∆Rf

∆Pn/Ca

18

Page 19: analiza financiara

d) Măsurarea intensităţii de acţiune a factorilor

1. Influenţa modificării vitezei de rotaţie a capitalului propriu asupra rentabilităţii financiare.

∆Rrf(∆Ca/Cpr) = Pn0/Ca0*(Ca1/Cpr1 – Ca0/Cpr0)*100 = =720.471/8.476.922*(9.309.037/2.309.826 - 8.476.922/1.839.333)*100 = =0,085*(4,03-4,60)*100 = - 4,85%

2. Influenţa modificării ratei profitabilităţii comerciale asupra ratei rentabilităţii financiare.

∆Rrf(∆Pn/Ca) = Ca1/Cpr1*(Pn1/Ca1 – Pn0/Ca0)*100 = = 9.309.037/2.309.826*(1.049.819/9.309.037 - 720.471/8.476.922 )*100 = = 4,03*(0,11 – 0,085)*100 = 10,08%

e) Determinarea abaterii totale

∆Rrf = ∆Rrf(∆Ca/Cpr) + ∆Rrf(∆Pn/Ca) = - 4,85% + 10,08% = 5,23%

Explicarea mecanismului de transmitere a influentei factorilor asupra ratei rentabilităţii financiare

Observăm că indicatorul a înregistrat o evoluţie crescătoare, a crescut cu 6,28% în mărimi absolute, respectiv cu 16,03% în mărimi relative.

Am construit un model factorial de analiză care pune în evidenţă doi factori care îşi transmit influenza asupra Rf astfel:

1. Variaţia vitezei de rotaţie a capitalului propriu, în sensul reducerii cu 0,57 rotaţii, determină modificarea nivelului ratei rentabilităţii financiare în mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul din perioada de bază a ratei profitabilităţii comerciale, aşadar o reducere de 4,85%.

2. Variaţia ratei profitabilităţii comerciale, în sensul creşterii cu 2,5%, determină modificarea nivelului ratei rentabilităţii financiare în mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul vitezei de rotaţie a capitalului propriu din perioada curentă, aşadar o creştere de 10,08%.

Ambii factori de influenţă au avut o influenţă pozitivă asupra indicatorului conducând per ansamblu la creşterea ratei rentabilităţii financiare cu 5,23%.

Perioada de analiză 2007 – 2008

19

Page 20: analiza financiara

a) Se determină nivelul ratei rentabilităţii financiare Rrf din perioada de bază şi din perioada curentă, abaterea absolută a indicatorului, indicele şi abaterea indicelui:

Rf0 = Pn0/Cpr0*100 = 1.049.819/2.309.826*100 = 45,45%

Rf1 = Pn1/Cpr1*100 = 1.327.349/2.879.675*100 = 46,09%

∆Rrf = Rrf1 – Rrf0 = 46,09% - 45,45% = 0,64%

IRf = Rrf1/ Rrf0*100 = 46,09% / 45,45% *100 = 101, 41%

∆IRf = IRf - 100 = 101, 41% -100= 1,41%

b) Construim modelul factorial de analiză a Rf pe baza datelor existente:

Rrf = Pn/Ca*Ca/Cpr*100 unde:

∆Pn/Ca – rata profitabilităţii comerciale care exprima profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri

∆Ca/Cpr – viteza de rotaţie a capitalului propriu

c) Se identifică factorii de influenţă

∆Ca/Cpr

∆Rf

∆Pn/Ca

d) Măsurarea intensităţii de acţiune a factorilor

1. Influenţa modificării vitezei de rotaţie a capitalului propriu asupra rentabilităţii financiare.

∆Rrf(∆Ca/Cpr) = Pn0/Ca0*(Ca1/Cpr1 – Ca0/Cpr0)*100 = =1.049.819/8.476.922*(9.309.037/2.309.826 - 8.476.922/2.309.826)*100 = =0,12*(4,03 – 3,66)*100 = 4,44%

2. Influenţa modificării ratei profitabilităţii comerciale asupra ratei rentabilităţii financiare.

20

Page 21: analiza financiara

∆Rrf(∆Pn/Ca) = Ca1/Cpr1*(Pn1/Ca1 – Pn0/Ca0)*100 = =9.309.037/2.309.826*(1.327.349/9.309.037 - 1.049.819/8.476.922)*100 = =4,03*(0,14 – 0,12)*100 = 8,06%

e) Determinarea abaterii totale

∆Rrf = ∆Rrf(∆Ca/Cpr) + ∆Rrf(∆Pn/Ca) = 4,44 + 8,06 = 12,5%

Explicarea mecanismului de transmitere a influentei factorilor asupra ratei rentabilităţii financiare

Observăm că indicatorul a înregistrat o evoluţie crescătoare, a crescut cu 0,64% în mărimi absolute, respectiv cu 1,41% în mărimi relative.

Am construit un model factorial de analiză care pune în evidenţă doi factori care îşi transmit Influenza asupra Rf astfel:

1. Variaţia vitezei de rotaţie a capitalului propriu, în sensul reducerii cu 0,37 rotaţii, determină modificarea nivelului ratei rentabilităţii financiare în mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul din perioada de bază a ratei profitabilităţii comerciale, aşadar o creştere de 4,44%.

2. Variaţia ratei profitabilităţii comerciale, în sensul creşterii cu 2%, determină modificarea nivelului ratei rentabilităţii financiare în mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul vitezei de rotaţie a capitalului propriu din perioada curentă, aşadar o creştere de 8,06%.

Ambii factori de influenţă au avut o influenţă pozitivă asupra indicatorului conducând per ansamblu la creşterea ratei rentabilităţii financiare cu 12,5%.

5. Analiza riscurilor întreprinderii

Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Modelul Altman

Z = 3,3X1 + X2 + 0,6X3 + 1,4X4 + 1,2X5

unde:

X1 = Rezultatul curent inaintea impozitării (rata rentabilităţii economice) Activ Total

21

Page 22: analiza financiara

X2 = Cifra de afaceri (viteza de rotaţie a activului) Activ Total

X3 = Capitalizarea bursieră (autonomia financiară) Împrumuturi

X4 = Profitul reinvestit (rata profitului reinvestit) Activ Total

X5 = Activ circulant (rata activelor circulante) Activ Total

2006 2007 20083,3*X1 1,564 1,748 1,787

X2 3,051 2,696 2,6260,6*X3 0,397 0,401 0,4221,4*X4 0,363 0,427 0,4541,2*X5 0,837 0,863 0,862

Z 6,212 6,135 6,151

Pe parcursul celor trei ani de analiză Z ia valori mai mari decât 3, ceea ce înseamnă că situaţia financiară a întreprinderii este bună, iar bancherul poate avea încredere în întreprindere, aceasta fiind solvabilă. Riscul de faliment este aproape inexistent.

Indicatorii de performanţă financiară

Grad de îndatorare = (Datorii totale/Total activ)*100

Lichiditatea imediată = [Active lichide şi uşor lichide/(DTS + Credite pe termen scurt)]*100 = (Disponibilităţi băneşti + Creanţe asupra terţilor)/(DTS + Credite pe termen scurt)

Solvabilitata patrimonială = [(CS + Rez + Profit nerepartizat)/(CS + Rez + Profit nerepartizat + Datorii totale)]*100

Rentabilitatea funcţie de cheltuieli = (Profit net/Cheltuieli totale)*100

Gradul de acoperire a cheltuielilor din încasări = (Venituri medii lunare/Cheltuieli medii lunare)*100

Indicatorii de performanţă calculaţi de bănci

Nr. Indicatorul Clasa %

22

Page 23: analiza financiara

Crt1 2 3 4 5

1 Gradul de îndatorare

0-30 31,1- 50 50,1 - 65 65,1 - 80 Peste 80

2 Lichiditatea imediată

Peste 110 95,1 - 110 75,1 - 95 50,1 - 75 Sub 50

3 Solvabilitata patrimonială

Peste 50 40,1 - 50 30,1 - 40 20,1 - 30 Sub 20

4 Rentabilitatea funcţie de cheltuieli

Peste 10 5,1 - 10 3,1 - 5 1,1 - 3 Sub 1

5 Gradul de acoperire a cheltuielilor din încasări

Peste 120 100,1 - 120 90,1 - 100 70,1 - 90 Sub 70

Punctajul fiecărui indicator pe clase

10 8 5 2 0

Categoria de încadrare

A B C D E

Punctajul cumulat al categoriei

44 - 50 26 - 43 11 - 25 1 - 10 0

Sintetic, cele cinci categorii de încadrare a performanţelor financiare ale solicitanţilor de credite bancare pe termen scurt au următoarele semnificaţii:

A – împrumutul are, în mod sigur capacitatea de a rambursa ratele scadente şi de a-şi plăti dobânzile datorate din propriile resurse, iar pentru viitor se prefigurează a avea o situaţie financiară solidă;

B – împrumutul are o situaţie financiară stabilă, chair dacă există şi unele aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar;

C – împrumutul se confruntă cu câteva aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar, care afectează capacitatea de rambursare a creditelor scadente;

D – împrumutul se caracterizează printr-un număr important de aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar, care-i periclitează capacitatea de rambursare a creditelor;

E – performanţa financiară a împrumutului este slabă, încât rambursarea creditelor scandente şi plata dobânzilor datorate sunt imposibile;

Nr. Crt

Indicatorul Clasa %1 2 3 4 5

2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008

23

Page 24: analiza financiara

1 Gradul de îndatorare

29,61 33,80 33,10

2 Lichiditatea imediată

0,72 0,76 0,32

3 Solvabilitata patrimonială

100 60,83 80,85

4 Rentabilitatea funcţie de cheltuieli

12,85 14,27 9,39

5 Gradul de acoperire a cheltuielilor din încasări

111,36 114,98 116,77

6 Punctajul cumulat al categoriei

10 20 30 24 16 8 0 0 0

Pe parcursul celor 3 ani de analiză societatea de situează în categoria B a performanţelor financiare. Are o situaţie financiară stabilă, chiar dacă există şi unele aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.

Concluzii

24

Page 25: analiza financiara

Starea financiară a întreprinderii înregistrează o situaţie bună, cu puncte tari în structura financiară a întreprinderii, în echilibrul financiar, în gestionarea financiară cât şi în randamentul financiar, ce permit conducerii întreprinderii să supravegheze în timp evoluţia întreprinderii şi echilibrul financiar, să aprecieze rezultatele financiare şi eficienţa activităţilor de gestiune.

În plan teoretic, analiza economico-financiară asigură cadrul metodologic şi conceptual pentru cunoaşterea poziţiei financiare, a costurilor activităţii, respectiv a modului de gestionare a resurselor umane şi materiale.

Pentru fiecare indicator analizat am arătat etapele specifice de analiză evidenţiind nivelul şi tendinţa fenomenului, factorii şi cauzele de influenţă, legăturile factorial-cauzale şi modul de transmitere a influenţelor, măsurarea influenţelor modificării acestora asupra fenomenului şi în final, influenţa modificării fenomenului asupra indicatorilor economico-financiari, respectiv a activităţii desfăşurate şi a mediului economico-financiar.

În urma analizei efectuate la SC Cazare Cantine Motru SA în perioada 2006- 2008 reiese faptul că întreprinderea pe parcursul celor 3 ani dispune de o organizare corespunzătoare şi se află într-o stare de echilibru financiar fiind create premise ca ea să desfăşoare o activitate profitabilă. De asemenea prezintă o perspectivă favorabilă sub aspectul solvabilităţii sale, dispunând de o marjă de securitate care o poate proteja, parţial sau integral de efectele perturbării ciclului de încasare sau plăţi.

În ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii asadar la societatea analizată, ratele de rentabilitate înregistrează o creştere de la an la an, ca urmare a îmbunătăţirii eficienţei utilizării activelor totale.

Datoriile pe termen mediu şi lung au o valoare mică în ultimii doi ani de analiză, mai mult în 2006 nu sunt înregistrate datorii pe termen mediu şi lung.

În concluzie putem spune că SC Cazare - Cantine Motru SA a avut o situaţie favorabilă înregistrând aproape toţi indicatorii în valoare pozitivă. Rata autonomiei financiare globale prezintă valori mai mari de 70%, adică peste valoarea recomandată de 66,7%, ceea ce duce la obţinerea unui eventual credit bancar, situaţie benefică pentru întreprindere.

25