Analiza ecoomica financiara

PROIECT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni, a fost infiintata in anul 1990 si isi are sediul social in strada Uzinei, nr. 1 din orasul Mioveni, judetul Arges, Romania. Societatea este inregistrata la Camera de Comert si Industrie avand numarul de ordine J/03/81/13.12.1991 in Registrul Comertuiui si cu certificat de inregistrare in scopuri de TVA RO160796, seria B Nr.0125591.

S.C. Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SA care detine pachetul majoritar de actiuni la S.C. Automobile DACIA S.A. (99.43%). RENAULT S.A cu sediul social in Franta este detinatoare a multiple filiale, impreuna constituind un grup multinational (Renault, Dacia, Samsung).

Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor de transport rutier, pincipala sa activitate fiind productia si comercializarea pe piata Romaniei de vehicule particulare si utilitare.

Nomenclatorul de produse si servicii al S.C. Automobile DACIA in 2006 se prezinta astfel :

autovehicule DACIA in variantele Logan Berlina, Logan MCV si utilitare pe benzina si motorina

piese schimb pentru autovebiculele produse

activitati de studii si proiectare pentru industria de automobile

Acionariat

ACTIONAR Participare (RON)

Total subscris si integral varsat Numar actiuni Participare (procente)

RENAULT 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,426938%

Altii 14.565.631 145.656.310 0,573061%

TOTAL 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%

Capitalul social al societatii este de 685.138.874 mii lei impartit in 685.138.874 actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei.

In 1997 variatia pretului a fost in intervalul 550 - 3000 lei/actiune iar volumul de 88 mil. actiuni.

In 1998, volumul a fost de 204 mil. actiuni, pretul variind intre 361 lei si 790 lei/actiune.

In anul trecut pretul minim de tranzactionare a fost de 476 lei/actiune, maximul de 900 lei/actiune iar volumul tranzactionat de 160 mil actiuni. De la 05.01.2000 pana pe 13.01.2000 s-au tranzactionat 18 mil actiuni, din care 17,8 mil actiuni pe data de 07.01.2000. Pe 13 ianuaria anul curent pretul de inchidere a fost de 700 lei/actiune iar volumul de 303.693 actiuni.

Capitalizarea societatii era pe data de 13.01.2000 de 479.597 mil. lei (calculata la un curs de inchidere de 700 lei/actiune), ceea ce reprezenta 6,20% din capitalizarea totala a bursei de 7.735.021 mil.

1.2. Scurt istoric

Primele nceputuri ale viitoarei uniti industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Colibai, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu scopul de a se fabrica piese i subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101.

De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiin sub numele de Uzina de piese auto Vasile Tudose Colibai. Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s fac fa att sarcinilor complexe de pregtire a fabricaiei, ct i a condiiilor mediului geografic. Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare i cutii de vitez aferente, urmnd a se coopera i cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmenii, sculele, garniturile i alte repere.

Datorit fondurilor de investiii puse la dispoziie, n perioada 1953-1955 s-au pus n funciune mai multe secii, executndu-se totodat i lucrri necesare asigurrii cu energie electric, ap, nclzire, ci de acces uzinale.

Astfel, n 1955, numrul salariailor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar producia global crete de peste 8,5 ori fa de anul 1953.

n 1953 se nfiineaz la tefneti, Grupul colar Profesional, principala surs de muncitori calificai a uzinei, iar n 1962 ia fiin a coal tehnic postliceal i o coal tehnic de maitri seral, ce a reuit s asigure parial necesarul de cadre specializate.

Problematica creterii i promovrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea i trimiterea n perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dup ncheierea studiilor s-au rentors ca ingineri.

n anul 1963 ntreprinderea ia denumirea de Uzina de piese auto Colibai.Uzina a cunoscut n perioada urmtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute att n ar ct i peste hotare.

Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dupa semnarea unui contract de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricaia modelului Dacia 1100 sub licena R8, urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. i dup anul 1978, Automobile Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca, Dacia Nova.

n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001.

1966 - Construcia Uzinei de Automobile Mioveni

Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de firm, respectiv vnzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat.n cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale. n termeni coreci, cifra de afaceri reprezint suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrrilor executate, serviciilor prestate, precum i a altor venituri din exploatare,mai puin rabaturile,remizele i alte reduceri acordate clienilor. Notiunea de cifr de afaceri poate fi abordat pe mai multe categorii:cifra de afaceri total, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginal i cifra de afaceri critic, fiecare dintre acestea evideniind cte un aspect referitor la activitatea firmei Cifra de afaceri total(CA)reprezint volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preurile pieei, respectiv ncasrile totale.Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vnzarea mrfurilor i produselor, executarea lucrrilor i prestarea serviciilor ntr-o perioad de timp.Nr.CtrIndicatoriExercitiu financiar

2010

2011

2012

2013

1Cifra de afaceri(Ca)1274214531918402497788

2Abaterea absoluta144.42

3Indice evolutie+44.421

Eficienta Cheltuielilor

Nr.

CtrIndicatoriExercitiu financiar

2010201120122013

1Venituri Exploatare11.481.760.08113.282.031.2111278918047418484439244

2Abaterea Absoluta569528770

3Indice Evolutie144.53

4Cheltuieli exploatare11.159.454.61312.891.522.0591242841033318055145816

5Abaterea absoluta5626735483

6Indice evolutie145.27

7Venituri financiare 124.270.574151.331.410157217369148814051

8Abaterea exploatare -8403318

9Indice evolutie 94.65

10Cheltuieli financiare 112.508.459173.741.787174196479245918435

11Abaterea absoluta 71721956


13Venituri totale 11.606.030.65513.433.362.6211294839784318633253295

14Abaterea absoluta


16Cheltuieli totale 11.271.963.07213.065.263.8461260260681218301064251

17Abaterea absoluta 5698457439


19Rcht(cht/Ve*100)971.79976.78

20Abaterea absoluta 4.99


22Rcf(cht/vf*100)1107.101652.52



25Rct(cht/vt*100)973.45982.17



Concluzii Se constat c dei s-a avut n vedere o mbuntire a eficienei cheltuielilor la nivelul ntregii activiti a ntreprinderii, bazat pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri (nivel programat mai mic dect nivelul precedent), la sfritul perioadei se nregistreaz o cretere a indicatorului fa de nivelul programat cu lei/1000 lei, n scdere totui fa de nivelul anului precedent ( lei/1000 lei), aspect considerat pozitiv ca urmare a faptului c indicele de cretere a cheltuielilor totale se situeaz sub indicele de cretere a veniturilor, ndeplinind condiia de eficien (ICh < I Vt). Pe activiti s-a dorit o evoluie descresctoare, fiind programate niveluri inferioare celor aferente perioadei precedente, extraie fcnd activitatea financiar, ca urmare a aciunii unor factori ce-i vor pune amprenta asupra activitii ntreprinderii (apelarea la credite bancare ca efect fie al unor nevoi investiionale fie al blocajului financiar, concomitent cu creterea dobnzilor aferente, deprecierea monedei naionale n raport cu celelalte valute, fenomenul inflaionist etc). Pentru aceast activitate a fost prognozat un nivel ridicat al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare ca urmare a apariiei factorilor enumerai mai sus, realizndu-se, din aceast cauz, un nivel al lor mult mai nalt (+ lei/1000 lei fa de programat, + /1000 lei fa de precedent). Activitatea extraordinar s-a dovedit ineficient, realizndu-se, dei nu a fost prognozat, un nivel mare al cheltuielilor, fiind consecina unor fenomene extraionale, neprevzute n activitatea ntreprinderii, de natura pierderilor din debitori insolvabili, clieni insolvabili etc. Activitatea de exploatare este singura la nivelul creia s-au materializat eforturile ntreprinderii de cretere a eficienei cheltuielilor printr-o eficient utilizare a factorilor de producie. Relaia de eficien este respectat, pentru ntreprinderea analizat ICht < IVtt , consecina fiind, aa cum arat analiza factorial, reducerea ratei medii a cheltuielilor i deci creterea eficienei lor. Structura veniturilor, ca factor de influen, reflect dinamica veniturilor pe activiti, n mod deosebit creterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect normal, pozitiv, urmare fie a creterii cererii pentru produsele ntreprinderii (influen pozitiv, de reducere a nivelului cheltuielilor ca urmare a efectului de scar) fie a modificrilor n politica de preuri. Modificarea ratei medii a cheltuielilor pe activiti are o influen favorabil numai n comparaie cu nivelul precedent (- lei/1000 lei), comparativ cu nivelul programat influena este nefavorabil, (+ lei/1000 lei ), n special pe seama ratei cheltuielilor activitii financiare i extraionale, care deterioreaz eficiena cheltuielilor la nivelul ntreprinderii. Ca tendin general, se observ o evoluie favorabil, ca urmare a scderii nivelului cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale, fiind recomandat ns, la activitatea de exploatare care deine ponderea cea mai mare, o analiz detaliat a acestor cheltuieli pentru a monitoriza tendina cheltuielilor ce compun aceast grup.

Rezultatul din exploatare reprezint cea mai important component a rezultatului total, fiind agreat, n principal, de investitori pentru caracterizarea rentabilitii economice a activitii finanate. Nivelul su se poate determina pe baza Contului de Profit i Pierderi, ca diferen ntre veniturile din exploatare i cheltuielile din exploatare: Re = Ve Ce

Rezultat exploatarii(EBE+venituri exploatare-ajustari a valorii privind imobilizarile corporale si necoporale si provizioane-alte cheltuieli) Exercitiu financiar

Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013

11.716.179.48413.579.025.448360.770.141429.293.428

Abaterea Absoluta1.862.845.96468.523.287

Indice evolutie115.89118.99

Rezultatul financiar-acea parte din rezultatul financiar care este pusa de o parte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a elementelor de activ, fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective, dar care sunt probabile. Rezultat financiar

(venituri financiare-cheltuieli financiare)Exercitiu financiar


11762115-22410377-16979110-97104384

Abaterea Absoluta-34.174.292-80.125.274

Indice evolutie-190.53571.91

Rezultatul exercitiului- poate fi definit ca ansamblu de bunuri posedate in bani si in natura sau totalitatea resurselor banesti investite intr-o afacere, existente la ora actuala - pentru a evalua societatea se are in vedere principiul prudentei; - capitalul propriu sau activul net al unei societati cuprinde : capitalul social, primele de capital, toate rezervele asimilate capitalului, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului; - activul net contabil Rezultatul exercitiului

(rezultat exploatare+rezultatul financiarExercitiu financiar


1172794159913556615071343791031332189044

Abaterea absoluta1.828.673.472-11.601.987

Indice evolutie 115.5996.63

Rezultatul extraordinar

Rezultatul extraordinar

(Venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare)Exercitiu financiar


0000

Abaterea absoluta 00

Indice evolutie 00

Rezultatul brut

Rezultatul brut (Rezultatul curent+rezultatul extraordinar sau venituri totale-cheltuieli totaleExercitiu financiar


334067583368098775343791031332189044

Abaterea absoluta 34.031.192-11.601.981


Rezultatul net al exerciiului este mrimea care urmeaz s fie supus deciziei de repartizare de ctre adunarea general a acionarilor sau asociailor, dup caz.

Rezultatul net

(rezultatul brut-impozit pe profit)Exercitiu financiare

Anul 2010

Anul 2011Anul 2012Anul 2013

300015819275111397277239794337444120

Abaterea absoluta -24.904.42260.204.326


Analiza performantelor economico-financiare ale interprinderii

Nr.CtrIndicatori Exercitiu financiar


1Ca(Cifra de afaceri)11403296221131778415841274214531918402497788

Qv(Productia vanduta)

10917561224125694124101214392545212419299075

Vmf(venituri din vanzarea marfurilor)4857349976084291745982198675983198713

Ponderea Ca in venituri exploatare min.85%)99.6399.56

Ponderea Ca in venituri totale min 75%98.4298.76

2Mc(marja comerciala)109309219191774724234319630858130499

Vmf-

4857349976084291745982198675983198713

Chelt mf3494257784166544503639802375125068214

3Qe

10933783066125943575681214980586212467059894

Qv

10917561224125694124101214392545212419299075

Qs

6541831-2287866-4880705022728918

Qi968001127233024-546874602503190

4Va(valoarea adaugata)1617321621183249050418283662031980536592

Mc(+)

109309219191774724109309219191774724

Qe(-)10.933.783.06612.594.357.568

Ci9.425.770.66410.953.647.788105.557.598.298198.053.36592

5EBE

(Va+venit subventii exploatare-chs-chelt cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate)845.716.260949.866.332898.178.886888.313.037

Rata rentabilitii comerciale exprim eficiena activitii de comercializare a ntreprinderii, ca rezultat al eforturilor de promovare a produselor i al politicii de preuri adoptate de ntreprindere. Dac ne vom referi strict la activitatea de producie i comercializare, adic la profitul aferent cifrei de afaceri, deoarece rezultatul de exploatare poate conine influena altor elemente, care nu au legtur direct cu cifra de afaceri,Nr Ctr Indicatori Exercitiu financiar

2010201120122013

1 Rc=EBE/Ca*1007.427.217.054.83

Rc=Rexpl/Ca*100102.74103.0442.832.33

Rc=Rnet/Ca*1002.632.102.171.83

Rc=Mc/Ca*1000.961.451.844.66

Rata rentabilitii economice msoar performanele totale ale activitii unei firme, independent de modul de finanare i de sistemul fiscal. Aceast rat se poate exprima sub mai multe forme, n funcie de modul de exprimare a indicatorului de efort.

Nr Ctr Indicatori Exercitiu financiar

2010201120122013

1 Rc=Rbrut/At*1005.414.524.204.63

Rc=Rbrut/Ci*1003.543.360.331.68

Rata rentabilitii financiare (Rf) exprim eficiena utilizrii capitalului propriu al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitii financiare prezint o importan deosebit, n primul rnd, pentru acionari, care apreciaz, n funcie de nivelul acesteia, dac investiia lor este justificat i dac vor continua s sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunarea, pentru o perioad limitat, la o parte din dividendele cuvenite Nr Ctr Indicatori Exercitiu financiar

2010201120122013

1 Rf=Rnet/Kpr*1005.414.524.204.63

Bilant:

Nr.

ctr Elemente de ActivSume

2010201120122013

1Activ imobilizat 2.930.047.1973.222.180.93638079117673701452060

2Activ circulant 2.614.241.2912.866.492.09527773157773580525556

3Chelt in avans 4.628.4265.586.09884631599515177

Total Activ5.548.916.9176.091.259.1296.593.690.7037.291.492.793

Elemente de pasiv Sume

2010201120122013

Capital propriu 3.314.805.6573.534.107.61235546398713633835298

D>1 an 157.727.772157.424.800156885723163156937

D

Analiza ecoomica financiara

Documents

Transcript of Analiza ecoomica financiara