Analiza Economico-Financiar Invatamant

18
Cap 1. Prezentare generala industrie 85. Invatamant Dezvoltarea educatiei, in general, si cea a invatamantului, indeosebi, au determinat aparitia treptata, in fiecare tara, a unui ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si forme, care au alcatuit sistemul de invatamant al acelei tari. Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul coerent al institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele, dintr-o anumita tara, care este conceput, organizat si functioneaza in baza unor principii educationale generale cu caracter organizatoric, iar unele si cu caracter juridic, precum si a unor standarde educationale. Sistemul de invatamant asigura rezolvarea uneia dintre cele mai dificile si mai importante probleme socio-umane - educatia si pregatirea tinerei generatii, a fortei de munca, a specialistilor. De aceea, in mod firesc, filosoful german Immanuel Kant spunea ca „Educatia este cea mai mare si mai grea problema ce i s-a dat omului spre rezolvare". in Romania invatamantul este o prioritate nationala (Legea invatamantului). Cerinţa dezvoltării sistemului de învăţământ superior provine din faptul că dezvoltarea economică a unei ţări este direct legată de calitatea capitalului uman. Studiile lui Barro (Barro, 2002) efectuate pe economia a peste 100 de ţări între anii 1965 şi 1995 arată că educaţia şi în special învăţământul superior au o influenţă directă asupra ratei de creştere economică. Studiile empirice ale lui Barro (Barro, 2005) relativ la rata de creştere a PIB pe locuitor în S.U.A. arată că durata învăţământului liceal şi superior contribuie pozitiv la creşterea economică. România ca ţară membră a UE a depus eforturi considerabile să implementeze standardele Bologna şi Lisabona, dar cu toate acestea încă se constată decalaje şi lipsa de corelaţie între educaţie şi cerinţele pieţei muncii. După schimbările politice din 1989 şi odată cu căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, toate ţările din această zonă a Europei au înregistrat 1

description

Dezvoltarea educatiei, in general, si cea a invatamantului, indeosebi, au determinat aparitia treptata, in fiecare tara, a unui ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si forme, care au alcatuit sistemul de invatamant al acelei tari.Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul coerent al institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele, dintr-o anumita tara, care este conceput, organizat si functioneaza in baza unor principii educationale generale cu caracter organizatoric, iar unele si cu caracter juridic, precum si a unor standarde educationale.

Transcript of Analiza Economico-Financiar Invatamant

Cap 1. Prezentare generala industrie85. Invatamant

Dezvoltarea educatiei, in general, si cea a invatamantului, indeosebi, au determinat aparitia treptata, in fiecare tara, a unui ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si forme, care au alcatuit sistemul de invatamant al acelei tari.Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul coerent al institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele, dintr-o anumita tara, care este conceput, organizat si functioneaza in baza unor principii educationale generale cu caracter organizatoric, iar unele si cu caracter juridic, precum si a unor standarde educationale.

Sistemul de invatamant asigura rezolvarea uneia dintre cele mai dificile si mai importante probleme socio-umane - educatia si pregatirea tinerei generatii, a fortei de munca, a specialistilor. De aceea, in mod firesc, filosoful german Immanuel Kant spunea ca Educatia este cea mai mare si mai grea problema ce i s-a dat omului spre rezolvare". in Romania invatamantul este o prioritate nationala (Legea invatamantului).

Cerina dezvoltrii sistemului de nvmnt superior provine din faptul c dezvoltarea economic a unei ri este direct legat de calitatea capitalului uman. Studiile lui Barro (Barro, 2002) efectuate pe economia a peste 100 de ri ntre anii 1965 i 1995 arat c educaia i n special nvmntul superior au o influen direct asupra ratei de cretere economic. Studiile empirice ale lui Barro (Barro, 2005) relativ la rata de cretere a PIB pe locuitor n S.U.A. arat c durata nvmntului liceal i superior contribuie pozitiv la creterea economic.

Romnia ca ar membr a UE a depus eforturi considerabile s implementeze standardele Bologna i Lisabona, dar cu toate acestea nc se constat decalaje i lipsa de corelaie ntre educaie i cerinele pieei muncii. Dup schimbrile politice din 1989 i odat cu cderea regimurilor comuniste din Europa de Est, toate rile din aceast zon a Europei au nregistrat schimbri majore la nivelul sistemelor de educaie iar Romania nu a fcut excepie.

Printre schimbrile legislative n domeniul nvmntului superior din Romnia menionm apariia Legii 88/1993 (Legea acreditrii) amendat de Legea 144/1999, Legea 84/1995 (Legea nvmntului) prima Lege a nvmntului dup 1990, Legea 288/2004 care implementeaz prevederile procesului Bologna, structurnd nvmntul superior pe trei nivele (licen, masterat i doctorat) i Legea 1/2011 (Legea Educaiei Naionale) care adduce o nou reform n sistemul educaional din Romnia

Dup 1990 au aprut primele universiti private care ofer n special programe de studiu n domeniul economic i juridic concomitent cu creterea numrului de universiti de stat i a numrului de studeni. Creterea numrului de studeni nu a fost ns corelat i cu o cretere n aceeai proporie a bazei materiale a sistemului de nvmnt i a numrului de cadre didactice, ceea ce a condus inevitabil la scderea calitii nvtmntului.

Remarcm de asemenea o lips de corelaie ntre creterea numrului de studeni i a evoluiei fenomenelor demografi ce din Romnia care se confrunt cu o scdere a populaiei i cu fenomenul de mbtrnire a acesteia. Aceste fenomene demografi ce sunt specifi ce tuturor rilor UE care nregistreaz o populaie relativ constant ca numr n condiiile unei creteri explozive a numrului populaiei la nivel mondial. Din Anuarul EUROSTAT 2010 rezult c numrul nou nscuilor a sczut de la 11,9 milioane/an n perioada 1960- 1965 la numai 7,4 milioane/an n perioada 2000-2005. Cu toate c numrul de studeni din Romnia a crescut spectaculos, abia n ultimii doi ani s-au resimit efectele fenomenelor demografice.

Problemele cu care se confrunt azi sistemul de nvmnt superior pot fi rezumate la gsirea unor surse alternative de fi nanare, corelarea curiculei universitare cu cerinele pieei muncii, creterea numrului de cadre didactice i mbuntirea structurii corpului didactic al universitilor.

Pentru analiza schimbrilor pe care le-a cunoscut sistemul de nvmnt superior din Romnia s-au folosit serii de date furnizate de INS, EUROSTAT i UNESCO. S-a analizat evoluia datelor privind indicatorii ce caracterizeaz sistemul de nvmnt superior: numrul de studeni, numrul de studeni din anul I de studiu, numrul de absolveni de liceu, numrul de profesori din nvmntul superior precum i evoluia datelor pentru indicatorii referitori la baza materiala. Pentru caracterizarea seriilor de date s-a folosit un numr de tehnici econometrice: testul ADF sau testul Granger pentru detectarea cauzalitii.

nvmntul superior din Romnia a cunoscut transformri majoredup 1990. n primul rnd am asistat la o cretere spectaculoas a numruluide studeni. Prezentam n continuare evoluia numrului de studeni (ISCED 5 i 6) ntre 1971 i 2010.

Evoluia numrului total de studeni n Romnia n perioada 1971-2010:

Rezult c, dac n perioada 1971-1989 numrul de studeni a rmas relativ constant, n perioada 1990-2010 numrul acestora a crescut de la 164507 la 999523. S-a nregistrat o cretere de aproximativ 6 ori. Numrul de instituii de nvmnt superior a crescut de la 56 de universiti (cu 186 faculti n 1990) la 107 universiti (cu 629 faculti n 2010). Numrul de cadre didactice a crescut de la 11803 n 1990 la 27765 n 2011 fi ind nregistrat o cretere de doar 2,35 ori n comparaie cu creterea de 6 ori a numrului de studeni. Acest lucru a condus la o degradare a calitii nvmntului datorit creterii raportului dintre numrul de studeni i numrul de cadre didactice.

Dup 1990 s-a nregistrat apariia primelor universiti private ca alternativ la nvmntul public. n continuare se prezint evoluia numrului de studeni la nvmntul de licena (ISCED 5a) n perioada 1990-2011 punnd n eviden att nvmntul de stat, ct i nvmntul privat, evoluia numrului de cadre didactice i cea a raportului dintre numrul de studeni i numrul cadrelor didactice.

Constatm c nvmntul privat deine o pondere important n totalul numrului de studeni, ponderea atingnd un maxim n anul universitar 2008-2009 (aproximativ 45% dintre studenii din Romnia studiau n universiti private). Ponderea a sczut n ultimii ani ca urmare a scderii numrului de studeni din universitile private datorit evoluiilor demografice dar i crizei economice care a condus la scderea veniturilor populaiei i a posibilitii plii taxelor de colarizare.

In continuare vom prezenta pe scurt firma pentru care se va realiza analiza economico-financiara.

Lumina Institutii de Invatamant este un complex educational format din: doua licee (Liceele Teoretice Internationale de Informatica Bucuresti si Constanta cu invatamant liceal si gimnazial), o scoala internationala (The International School of Bucharest - cu invatamant prescolar, primar, gimnazial si liceal), sase scoli internationale Spectrum in orasele: Bucuresti, Constanta, lasi, Timisoara, Cluj si Ploiesti cu invatamant prescolar si primar si o universitate (Universitatea Europei de Sud - Est Lumina).

Prima scoala apartinand lnstitutiilor de Invatamant Lumina a fost infiintata in anul 1994 la Constanta, avand doar clase liceale. In prezent, performantele scolare obtinute de scolile noastre sunt recunoscute, iar calitatea procesului instructiv-educativ este certificata si de procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat si de absolventii inscrisi la institutiile de invatamant superior.

lnstitutiilor de Invatamant Lumina cuprind11 unitati de invatamant preuniversitar si o universitate: Liceul International de informatica Constana 1994

Liceul International de informatica Bucuresti 1995

The International School of Bucharest 1996

Scoala Spectrum Bucuresti 2003

Scoala Spectrum Constanta 2003

Gradinita Spectrum Bucuresti 2009

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina 2009

Early Learning Centre 2010

Scoala Internationala Spectrum Cluj 2010

Scoala Internationala Spectrum Iasi 2010

Scoala Internationala Spectrum Ploiesti 2010

Scoala Internationala Spectrum Timisoara 2010

ICHB - se autorizeaza profilul Stiinte ale Naturii 2012

Prin investitiile facute in ultimii ani de catre companie in noi unitati, aceasta doreste sa-si asigure dezvoltarea in sectorul invatamantului, dorind totodata sa-si consolideze pozitia de lider printre institutiile de acest gen. Cap.2. Analiza indicatorilor de dimensionare a activitatii economice a Lumina lnstitutii de Invatamant SA.

Analiza economico-financiara a dimensiunii activitatii unei firme presupune existent unui sistem de indicatori, care trebuie sa ofere informatii pentru evaluarea si luarea deciziilor necesare pentru buna functionare a acesteia. Acest sistem este format din cifra de afaceri, productia obtinuta, valoarea adaugata si marja comerciala. De aceea, in continuare vom prezenta analiza acestor indicatori asupra companiei de invatamant Lumina lnstitutii de Invatamant SA.1. Cifra de afaceri (CA)- reprezinta suma totatala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv vanzarea de marfuri, produse si servicii intr-o perioada de timp determinata.Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si de a dezvolta activitati profitabile.

Conform studiului efectuat asupra companiei analizate se poate observa in graficul de mai jos o evolutie ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 2009-2013, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze pozitia pe piata.

In cadrul SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA, pe parcursul perioadei analizate, cifra de afaceri a cunoscut urmatoarea evolutie: In anul 2010, cifra de afaceri a crescut cu 15% fata de anul 2009, ceea ce inseamna o crestere de 3,893,399 Lei. Aceasta continua sa creasca pana in anul 2013, inregistrand cea mai spectaculoasa crestere a sa in anul 2012 (24%), o crestere de 7,423,846 lei fata de anul precedent.AnCifra de afaceri (lei)Variatia absoluta a CAVariatia procentuala a CA

200925,716,991 - -

201029,610,3903,893,399115 %

201130,823,2891,212,899104 %

201238,247,1357,423,846124 %

201345,317,3607,070,225118 %

Firma analizata nu are ca si obiect de activitate productia de accea nu putem lua in considerare ca si motiv al cresterii cifrei de afaceri, de la un an la altul cantitatea produsa. Putem insa presupune ca cifra de afaceri a crescut datorita unei cereri din ce in ce mai mari a serviciilor oferite de Lumina lnstitutii de Invatamant SA. Cresterea cerii este posibil sa fi survenit in urma cresterii calitatii serviciilor oferite si a aparitiei de noi clienti. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca intre anii 2009 si 2013, compania a deschis 8 noi institutii de invatamant in Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si Ploiesti.

1.2.Analiza cotei de piata - pe baza acestui indicator se poate determina pozitia concurentiala a intreprinderii la un moment dat. Acest indicator permite pozitionarea societatii in cadrul sectorului de activitate sau in raport cu concurentii sai. Cota de piata globala/absoluta ( pozitia pe piata/sector/ramura de activitate)

Cabs=CAI/ CAi x 100 , unde: CAI= CA a intreprinderii analizate

Cai = CA toatala a sectorului de activitate

AnCA Sector (lei)CA Societate(lei)Cabs

2009497,171,82325,716,9915.17 %

2010532,508,42929,610,3905.56 %

2011679,093,33230,823,2894.54 %

2012704,983,08638,247,1355.43 %

2013759,396,66445,317,3605.97 %

Dupa cum se poate observa conform tabelului alaturat, cota de piata absoluta a Sc Lumina lnstitutii de Invatamant SA nu a fluctuat semnificativ in perioada 2009-2013, situandu-se constants intre 5.17%, care este cea mai mica Cota de piata absoluta a firmei inregistrata in perioada analizata, in anul 2009, si 5.97, care este cea mai mare cota , inregistrata in 2013.Asadar, putem constata ca firma si-a mentinut pozitia la nivelul sectorului de activitate 85.Invatamant.

1.3.Profitul - Rezultatul financiar al activitii ntreprinderii se caracterizeaz prin suma profitului (pierderilor)i a nivelului rentabilitii obinute. Profitul reprezint depirea veniturilor ctigate de ntreprindereasupra consumurilor i cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de ntreprinztor. Pentru analiza entitatii noastre vom urmari evolutia profitului net, care, in cadrul perioadei analizate prezinta un grad destul de mare de fluctuatie dupa cum sse poate observa din graficul alaturat.AnProfit net (lei)Variatia absoluta a profitului netVariatia procentuala a profitului net (IPr)

20095,891,638 - -

20105,567,236-324,40294 %

2011784,421-4,782,81514 %

20125,126,5044,342,083654 %

2013-4,724,223-9,850,727-92 %

Variatia absoluta a profitului = Profit1(perioada curenta)-Profitul0(perioada anterioara) Variatia procentuala = Profit1/Profit0 x 100Cu ajutorul datelor culese am calculat in tabelul alturat variatia profitul pe parcursul perioadei analizate. Observam o scadere drastica a acestuia in anii 2010,2011 de 6 si respectiv 86 de puncte procentuale. Anii 2012 si 2013 prezinta situatii financiare total opuse, profitul net al intreprinderii trecand de la un profit de 5,126,504 lei in 2012, la o pierdere de -4,724,223 lei in 2013.Cauza principal a acestor fluctuatii o reprezinta investitiile masive pe care intre prinderea le-a facut in 2010,2011 si 2013, ani in care aceasta a deschis cele 8 noi unitati de invatamant.1.4 Profitul versus Cifra de afaceri Profitul analizat in raport cu cifra de afaceri a SC Lumina Instritutii de Invataman SA are un trend descendent spre deosebire de aceasta. O posibila explicatie a acestui fenomen o reprezinta o crestere semnificativa a cheltuielilor firmei. Putem observa ca inca din 2009 cele doua urmeaza cai separate, ceea ce poate indica fapul ca in anul 2009 compania a inceput o investitie semnificativa ce a continuat sip e parcursul anilor urmatori.1.5.Marja comerciala (Mc) - Determina performantele intreprinderilor. Ea masoara surplusul de valoare obtinut peste costul marfurilor vandute. Mc = CAmf Cmf, unde: CAmf= cifra de afaceri din vanzarile de marfuri

Cmf = costul marfurilor vandute

An Camf (lei)Cmf (lei)Mc (lei)Variatia absoluta a Mc (lei)Variatia procentuala a MC

200925,716,99119,287,7436,429,248 - -

201029,610,39022,207,7937,402,597973,349115.14 %

201130,823,28923,117,4677,705,822303,225104.10 %

201238,247,13528,685,3519,561,7841,855,962124.09 %

201345,317,36033,988,02011,329,3401,767,556118.49 %

Unde: Variatia absoluta a Mc = Mc1 Mc0

Variatia procentuala a Mc = Mc1/Mc0 x 100 Conform tabelului de mai sus, se poate observa o crestere anuala a marjei comerciale. Acest lucru se poate datora adaptarii la cerintele clientilor, scaderea numarului de competitori de pe piata sau incapacitatea acestora de a produce servicii ce pot concura cu serviciile oferite de SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA.Cap.3. Analiza utilizarii potentialului internLumina lnstitutii de Invatamant SAPotentialul intern al intreprinderii se constituie din acele resurse aflate in permanenta la dispozitia acesteia si utilizate in scopul desfasurarii procesului de productie, respective resursele umane si resursele materiale.3.1 Productivitatea medie anuala a muncii este principalul indicator de masurare a eficientei utilizarii potentialului uman si se poate calcula sub forma unui raport de forma: Efect / Efort. Pentru societatea analizata vom utiliza raportul:

Wa =

, unde: Wa= productivitatea medie anualaAnCA (lei)ICANsINsWa (lei/ angajat)Variatia absoluta a Wa

200925,716,991 - 361 - 71,238 -

201029,610,390115 %397110 %74,5853,347

201130,823,289104 %495125 %62,269-12,316

201238,247,135124 %549111 %69,6677,398

201345,317,360118 %564103 %80,35010,683

Conform datelor colectate, in perioada analizata in cadrul companiei SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA a avut o tendinta generala de crestere, exceptie facand anul 2011, cand productivitatea medie anuala scade cu 12,316 lei. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca cifra de afaceri a crescut mai putin decat numarul mediu de salariati, aceasta avand o crestere de numai 4%, pe cand numarul de salariati a crescut cu 25%.

Printre cauzele acestei scaderi a productivitatii se pot numara: cresterea numarului de angajati ce nu sunt direct productivi, angajarea de personal slab calificat, precum si ineficienta sau cresterea timpului neprductiv. Cresterea ulterioara poate indica solutionarea acestor probleme.3.2 Analiza profitului mediu pe angajat Profitul pe angajat reprezinta un indicator complementar semnificativ, utilizat pentru relevarea eficientei utilizarii resurselor umane. Pentru analiza realizata in continuare vom utiliza profitul net al companiei obtinut intre anii 2009 2013.AnProfit net (lei)Numar mediu de salariati(Ns)Profit net/Ns (lei/angajat)Evolutia Pnet/Ns in cifre absolute

20095,891,63836116,320 -

20105,567,23639714,023-2,297

2011784,4214951,585-12,438

20125,126,5045499,3387,753

2013-4,724,223564-8,376-17,714

Unde: Evolutia Pnet/Ns in cifre absolute = Pnet1/Ns1 - Pnet0/Ns0 Analizand profitul mediu pe salariat se poate observa tendinta majora de scadere a acestuia, exceptie facand anul 2012, cand are loc o crestere de 7,753 de lei. Per ansamblu, scaderea acestui indicator provine din investitiile facute de companie care au dus la scaderea profitului, desi veniturile obtinute din obiectul principal de activitate al companiei au crescut.Cap.4.Analiza SWOT a SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA

Este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Prin SWOT se analizeaza si se evalueaza impactul punctelor forte (strengths) si a slabiciunilor interne (weaknesses), a oportunitatilor (opportunities) si a amenintarilor (threats) ce provin din mediul extern. Partea principala a acestei analize reprezinta listarea si evaluarea acestor puncte:PUNCTE TARIPUNCTE SLABE

*Intreprinderea dispune de planuri de nvmnt, programe colare auxiliare curriculare ( manuale, caiete de lucru, , hri, culegeri de documente i probleme, atlasuri, ndrumtoare, programe pentru examenele naionale i tipuri de subiecte, soft educaional la diferite discipline).* scolile cu cei mai multi olimpici nationali* acreditari acordate de Ministerul Educatiei Nationale* International School of Bucharest a indeplinit toate standardele cerute pentru a fi Centru International Cambridge*orientarea dinamica a intregului proces instructiv-educativ spre formarea unor absolventi de valoarea, a caror pregatire sa raspunda exigentelor actuale

* organizeaza annual un concurs de proiecte informatice care se adreseaza atat elevilor de liceu, cat si studentilor, singurul concurs international din tara noastra cu aceasta tematica, dar si alte concursuri nationale

* ziarul trimestrial Lumina, prezinta ultimele noutati si evenimente desfasurate in scoli

* cu ocazia aniversrii celor 20 de ani de activitate a obtinut Diploma de Excelen oferit de Ministerul Educaiei.*Insuficienta dotare cu materiale auxiliare curriculare la limba romn, limbi moderne, istorie, geografie.*Lipsa unui centru de documentare*Insuficienta diversitate a abilitilor cadrelor didactice n raport cu solicitrile elevilor.

*Stilurile didactice folosite n predare sunt n mare parte de tip euristic.

* nu satisface nevoile tuturor elevilor din coal, datorit faptului c se lucreaz cu ntreaga clas* slaba motivare a unor cadre didactice, datorit salariilor mici* comunicarea dintre toate cadrele didactice i comunitate ar trebui s fie mai puternic n toate direciile

OPORTUNITIAMENINRI

*ofer posibilitatea satisfacerii dorinei de informare i cunoatere n diferite domenii sensibilizate de mijloacele mass-media

* curriculum-ul la decizia colii permite valorificarea calitilor individuale

* oferta colii se vrea atrgtoare pentru elevi ca acetia s fie motivai n a nva i a frecventa cursurile

* creterea ponderii cadrelor didactice cu rezultate deosebite

* crearea de parteneriate cu coli din ar i UE

* varietatea cursurilor de formare i perfecionare a cadrelor didactice organizatede Ministerul Educatiei*dezvoltarea motivaiei intrinseci pentru nvare i la obinerea unor performane colare

*Oferta mare de auxiliare curriculare de pe pia si biblioteca virtual*Scderea motivaiei elevilor pentru nvare*Insuficiente fonduri pentru achiziionarea de material didactic performant (videoproiectoare, tabl magnetic, copiatoare)

* scderea numrului de copii datorit scderii natalitii i al nivelului de trai al prinilor

* instabilitate legislativ, economic, social

* uzura moral a echipamentelor IT

* migrarea prinilor elevilor n alte ri la lucru

* degradarea spaiilor colare i imposibilitatea efecturii de reparaii

In urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor, se poate concluziona ca societatea Limina Institutii de Invatamant SA este o societate profitabila, cu un management modern si o structura organizatorica optima. Aceasta poseda o baza tehnico-materiala actualizata si ofera servicii diversificate si de buna calitate, avand o piata de desfacere cu posibilitati de extindere in domeniu.

Analiza SWOT este un process ce produce un rezultat valoros pentru planificarea anuala sau in cazul unor decizii majore de transformare sau modificare a obiectivelor intreprinderii. De aceea, procesul decisional trebuie sa includa urmatoarele elemente: construirea pe punctele tari, eliminarea punctelor slabe, exploatarea oportunitatile, indepratarea amenintarilor.Cifra de afaceri (CA)

Numarul mediu de salariati (Ns)

Ati spus ca in cazul in care nu avem disponibile informatii pentru calcul sa utilizam relati: Costul marfurilor vandute=0.75*CA. Asa am facut!

1