ANALIZA DE SITUAŢIE ÎN CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA …

Click here to load reader

  • date post

    22-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of ANALIZA DE SITUAŢIE ÎN CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA …

1
ANALIZA DE SITUAIE ÎN CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA ZILEI NAIONALE FR TUTUN
20 NOIEMBRIE 2015
Studiul publicat de Comisia European in 2014 indic o prevalen a fumatului în populaia general din România, de 27%, fa de media EU de 26%; 13% au obinuit s fumeze îns au renunat (la nivel EU 20%); 60% nu au fumat niciodat (la nivel EU 54%) (1).
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
2
Referitor la utilizarea tigarilor electronice, 92% dintre romani nu le-au utilizat niciodata (la nivel EU 88%), 6% au incercat, 2% le-au utilizat pentru un timp, insa, nu sunt utilizate in mod curent.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
Conform datelor prezentate de Eurobarometer, 58% dintre romani au incercat sa renunte la fumat, foarte aproape de media EU de 59%.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
4
Cu privire la alegerea igaretelor, 91% dintre români aleg igaretele în funcie de gust, 75% in funcie de pre, 70% în funcie de marc, , 69% in funcie de coninutul in nicotin, 38% în funcie de aspectul pachetului.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
5
Conform studiului, 55% dintre romani sustin cresterea taxelor pentru produsele din tutun, 61% se declara pentru interzirea in magazine a reclamelor la tigari, iar 57% pentru interzicerea comercializarii pe Internet a acestora.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
6
Referitor la expunerea la fumul de tigara in spatii inchise, 59% dintre romani declara ca au fost expusi la fumul de tigara in locatii cum ar fi restaurantele (la nivel EU 12%) si 80% in locatii precum barurile (la nivel EU 25%).
7
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf În România, se fumeaz zilnic peste 5 milioane de pachete de igri, iar aproximativ 85% dintre pacienii cu cancer bronhopulmonar sunt fumtori, potrivit Societii Române de Pneumologie.Totodat studiile au artat c 89% dintre fumtorii din ara noastr i-ar dori s reduc numrul igrilor sau s renune complet la fumat. Fa de anul anterior, se înregistreaz o cretere cu 5,6% a numrului de persoane asistate, datorat creterii cazurilor incidente (cu 7,5% a celor pentru droguri ilicite i SNPP i cu 9,4% a celor pentru alcool i tutun) (2). În 2013 European School Survey Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD) public un studiu de impact, având urmtoarele obiective (3): • colectarea de date comparabile privind consumul de substane în rândul elevilor cu vârste de 15-16 de ani, din cât mai multe ri europene; • monitorizarea tendinelor în consumul de substane i compararea acestor tendine la elevii din rile europene; • furnizarea de date care pot fi utilizate în evaluarea planurilor naionale i internaionale de aciune i a strategiilor legate de alcool, inclusiv planurile de aciune UE pentru droguri
8
i strategia globala OMS pentru a reduce consumul nociv de alcool; • furnizarea de date care pot fi utilizate atât în discuii publice cât i ca o baz pentru msuri de politic i activiti de prevenire adresate tinerilor; • stocarea unor date comparabile în baze de date care pot fi utilizate de ctre comunitatea de cercetare pentru analize de profunzime in scopul de a îmbunti înelegerea consumului de substane în rândul elevilor europeni. Versiunea tiprit a raportului conine date din urmtoarele 36 de ri: Albania, Belgia (Flandra), Bosnia i Heregovina (Republica Srpska ), Bulgaria, Croaia, Cipru (zonele controlate de guvern), Republica Ceh, Danemarca, Estonia, Insulele Feroe, Finlanda, Frana, Germania (cinci landuri), Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Federaia Rus (Moscova), Serbia, Republica Slovac, Slovenia, Suedia, Ucraina i Regatul Unit.
Pe ansamblu, interesul politic pentru datele ESPAD este foarte satisfacator. Datele ESPAD au fost utilizate în diverse documente de politici, inclusiv a strategiilor naionale, si au facut parte din evaluarea iniiativelor politice. În multe din aceste documente, rezultate ESPAD sunt însoite de alte tipuri de date. La final, studiul contine Anexa cu rezultatele finale (3).
Înainte de Ziua mondiala fara tutun duminic 31 mai Comisia Europeana public un studiu privind atitudinea europenilor fa de tutun in publicatia Eurobarometru (1).
Sondajul relev o tendin de scdere a consumului de tutun în întreaga Europ. Reducerea total fa de 2012 este de 2 puncte procentuale (26% vs. 28%). Categoria de vârst care a inregistrat cea mai mare scadere (4 puncte procentuale) a fost tinerii cu vârste cuprinse între 15 i 24 de (25% fa de 29%). Exist înc variaii notabile în consumului de tutun cu cele mai mici rate de vazut in Suedia (11%) i Finlanda (19%) i cea mai mare în Grecia (38%) i Bulgaria (35%). În ceea ce privete încercrile de renuntare, o majoritate de fumatori au incercat sa renunte (59%), cu 19% care au încercat în ultimele 12 luni. În ceea ce privete tigarile electronice (e-igri), 12% dintre europeni au încercat acum, în comparaie cu 7% în 2012. Un procent de aproximativ 67% au declarat c au încercat s reduc sau s renune la fumat. Cu toate acestea, doar 14% dintre utilizatorii de e-igar au fost capabili sa renunte la fumat, ceea ce indic faptul c acestea nu sunt deosebit de eficiente ca un instrument de renuntare la fumat. Consumul de tutun în UE a sczut cu 2 puncte procentuale în comparaie cu anul 2012 (26% vs. 28%) i în funcie de 4 puncte procentuale la categoria de vârst 15 i 24 de ani (25% fa de 29%). Varsta medie de debut pentru fumat rmâne neschimbat la 17,6 ani. 59% dintre fumatori au incercat sa renunte - 19% în ultimele 12 luni. 12% dintre europeni au încercat e-tigari, comparativ cu 7% în 2012.
9
O cifr evideniata de Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sntate i siguran alimentar, este c vârsta medie la care europenii încep sa fumeze rmâne neschimbat la 17,6 ani. Comisarul Andriukaitis a comentat: "Cifrele arat c lupta împotriva tutunului nu este câtigata, în special în rândul tinerilor. Este inacceptabil ca europenii continua sa fie atrasi de fumat atunci când sunt adolesceni. Un obiectiv central al directivei privind produsele din tutun este de a asigura faptul c aceste produse periculoase nu sunt în mod nejustificat atractive pentru tineri. Acesta este motivul pentru care interzice aromele care mascheaz gustul aspru de tutun, precum i pachetele cu tigari subiri, ambalajele cu mai puin de 20 de igri, i face obligatorii avertismentele de sanatate - imagine i text - care acopera 65% din pachet." (4)
10
Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tutun, in 2015
Sursa:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
E-cigarettes
Eurobarometrul arat câteva cifre interesante privind e-igri, un produs relativ nou. În timp ce 12% dintre europeni au încercat e-igri, 2% le folosesc în prezent. Aceste cifre au crescut
semnificativ din 2012 (7% i 1%, respectiv). Europenii mai tineri sunt mai susceptibili de a le încerca (13% din copiii de 15-24 ani, comparativ cu 3% dintre persoanele în vârst de 55+). Desi europenii cel mai probabil încep s utilizeze e-tigari pentru a reduce sau a opri de fumat (67%), doar 21% dintre fumatori au fost capabili de a reduce cu aceste produse i doar 14% au fost capabili sa renunte la fumat.
Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tigari electronice, in 2015
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
Expunerea la fumul de tutun Expunerea la fumul de tutun în baruri i restaurante continu s scad. Doar 12% au declarat ca au fost expuse la fumul de tutun anul trecut în uniti alimentare (în scdere de la 14% în 2012), iar 25% în uniti de consum (în scdere de la 28% în 2012). În plus, 73% din lucrtorii din Europa sunt rareori sau niciodat expusi la fumul de interior în locul lor de munc. Percepia public Majoritatea europenilor sunt în favoarea msurilor de politic stricte fata de tutun i de e-tigari. De exemplu, 70% sunt în favoarea îmbuntirii trasabilitii produselor din tutun, în scopul de a reduce comerul ilicit (tema Zilei din acest an Mondial Fr Tutun), chiar dac face produsele mai scumpe. Pe pericol perceput, nivelurile de gudron sau nicotina sunt considerate cea mai mare
12
indicarea nivelului de ru (32%), urmate de aditivi (12%). În ceea ce privete e-igri, procentul de persoane chestionate care le consider a fi duntoare a crescut de la 27% la 52% în numai doi ani. Publicitate Patru din 10 respondenti au vazut anunturi de tutun sau promoii în ultimele 12 luni, în special în punctele de vânzare (39%) i panouri sau afie în locuri publice (30%).
Atitudinea europenilor in legatura cu publicitatea si politicile legate de fumat, 2015
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf

În perioada februarie - decembrie 2012, Asociaia Român pentru Promovarea Sntii a implementat un proiect pentru identificarea unor abordri i instrumente eficiente de comunicare cu femeile fumtoare din România (5). Conform raportului elaborat „Abordari de comunicare adaptate femeilor din Romania pentru prevenirea fumatului si renuntarea la fumat”, in România, cele mai vulnerabile femei în relaia cu fumatul sunt cele din mediul urban i cu studii superioare. Pentru ele, adolescena este perioada cea mai vulnerabil pentru începutul fumatului. Perioada de maxim vulnerabilitate fa de fumat din viaa unei femei de la ora, cu nivel educaional înalt este între 25 i 44 ani. În aceast perioad fumeaz cele mai multe dintre ele i sunt mulumite cu igara alturi, iar gândurile despre renunarea la tutun sunt reprimate în modul cel mai eficient. Femeile cu vârsta peste 44 de ani sunt cele mai predispuse pentru a renuna la fumat. Femeile de etnie rom par a avea cea mai mare vulnerabilitate, ele fumând de aproape dou ori mai frecvent i mai mult decât orice alt etnie. Regiunea geografic de reedin nu influeneaz semnificativ nivelul fumatului, dei femeile din Bucureti par a consuma mai mult tutun. Paradoxal, cantitatea cea mai mare de igri o consum femeile cu nivel educaional i cu venit lunar sczut. Dei ele fumeaz mai rar, totui povara economic indus familiei este relativ asemntoare celei induse de femeile cu educaie i venit ridicat. Pentru stabilirea vulnerabilitii la fumat a fost analizat o serie de factori de risc: vârsta, statutul socio-economic, nivelul de educaie, etnia, conform datelor existente în literatura de specialitate. În urma analizei, a fost identificat o serie de factori care cresc vulnerabilitatea fa de fumat în rândul femeilor din România. Varsta Influeneaz debutul i continuarea fumatului, dar i intenia de a renuna la tutun. Aproape jumtate dintre femeile care fumeaz zilnic (46.9%) au început între 17 i 19 ani. Cea mai mare proporie a persoanelor care: • Au încercat s fumeze este în grupa de vârst 25 – 44 ani (38.9%); • Au fumat cel puin 100 de igri este în grupa de vârst 25 – 44 ani (31.8%); • Fumeaz zilnic este în grupa de vârst 25 – 44 ani (20.6%). Cel mai mult se gândesc la a abandona fumatul, femeile trecute de 44 de ani (39.2%). Nivelul de educaie Studiile analizate au artat o particularitate pentru populaia româneasc: procentul cel mai mare de femei care fumeaz zilnic se înregistreaz în rândul celor cu nivel de educaie ridicat: • 17.2% dintre femeile cu studii medii; • 16.5% dintre femeile cu studii superioare. Aceast situaie este diferit de tendina internaional, mai ales european, în care lipsa educaiei este factorul care vulnerabilizeaz femeile în faa fumatului. Foarte important este faptul c, din punct de vedere al numrului de igri fumate zilnic, cel mai mult fumeaz, într-adevr, femeile cu nivel
14
*
Peste 80% dintre români susin interzicerea fumatului în spaiile publice, iar 78% vor interzicerea comercializrii igrilor la mai puin de 250 de metri de coli i licee, relev un studiu dat publicitii miercuri de Asociaia React, studiu care face parte dintr-o suit de patru cercetri pe teme de sntate public pe care organizaia le-a comandat pentru anul acesta (6).
Conform cercetrii, interzicerea fumatului în spaiile publice este susinut de 84% dintre respondeni, care se declar, la nivel general, total sau parial de acord cu aceast msur.
Interzicerea fumatului în spaiile închise, fapt deja stipulat de legislaia în vigoare, se bucur de cea mai mare susinere (cu peste 90% acord total sau parial) i reprezint în fapt asumarea la nivel individual a normelor legale.
Peste 80% dintre respondeni susin, prin acord total sau parial, interzicerea fumatului în spaiile deschise - locuri de joac pentru copii, în parcuri, în curile colilor i liceelor.
Adultul tânr este cel mai expus la riscul de a deveni fumtor. Potrivit studiului Centrul de Marketing i Prognoz Social , vârsta medie la care românii încep s fumeze este de 19 ani, în condiiile în care 44% dintre respondenii fumtori au devenit fumtori în jurul vârstei de 18 ani, iar 36% între 18 i 20 de ani. În ceea ce privete interzicerea vânzrii produselor din tutun în magazinele aflate la mai puin de 250 de metri de coli, licee, universiti i spitale, se remarc o atitudine pozitiv din partea respondenilor.
15
Astfel, 78% se declar pentru interzicerea vânzrii în apropierea colilor i liceelor, 69% în apropierea spitalelor i 66% în apropierea universitilor, ceea ce denot o atenie sporit pentru protejarea copiilor i a tinerilor în general, precum i a bolnavilor.
Potrivit studiului, 20% dintre respondenii nefumtori sau foti fumtori declar c locuiesc împreun cu cineva care fumeaz în interiorul locuinei, iar 11% sunt expui la serviciu la fumul de igar al colegilor mai mult de o or pe zi.
De asemenea, 15% dintre fotii fumtori susin c au renunat la fumat în ultimul an. Ca metode utilizate pentru renunarea la fumat 94% dintre fotii fumtori au afirmat c au renunat brusc, printr-un efort de voin. Reducerea treptat a numrului de igri a fost utilizat ca metod de renunare la fumat de doar 5% dintre fotii fumtori.
"Grupa de vârst 18 - 25 de ani manifest rezistena cea mai mare la msurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locaii frecventate de acetia (baruri i spaiile deschise ale universitilor), cât i în maina personal sau pe strad sunt propuneri care se bucur de o susinere de pân la 30% în cazul barurilor i 46% în cazul spaiilor deschise din universiti", arat cercetarea.
Studiul a fost realizat de Centrul de Marketing i Prognoz Social (www.cmps.ro), la solicitarea Asociaiei React. Interviurile au fost realizate telefonic, pe baza unui chestionar structurat (CATI). Colectarea datelor a avut loc în perioada 20 martie - 3 aprilie. Studiul a fost realizat pe un eantion aleator de 1.067 de persoane, reprezentativ la nivel naional pentru populaia cu vârsta de 18 ani i peste. Marja de eroare este de plus/ minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.
• Un studiu de o importanta notabila este cel realizat in 2014 de catre echipa condusa de dr Magdalena Ciobanu, Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sntate din România în anul 2012, ”Analiz preliminar a cheltuielilor i veniturilor datorate fumatului” in anul 2014 (7). În ceea ce privete evaluarea impactului economic pe care fumatul îl are asupra societii, atât din punct de vedere al creterii mortalitii i al scderii anilor productivi de via, cât i din perspectiva poverii financiare pe care o reprezint fumtorii pentru familiile, anturajul, angajatorii lor i pentru serviciile de îngrijire a sntii, studiile nu sunt foarte numeroase dar sunt, în schimb, foarte diverse. Metodologiile nu sunt înc standardizate datorit, în special, lipsei de informaii statistice detaliate privind sistemul de sntate i cel de asigurri sociale în numeroase ri. Totui, instituii internaionale precum Organizaia Mondial a Sntii, Comisia European, Banca Mondial dar i naionale au realizat analize ale costurilor induse de fumat asupra sistemului de sntate sau societii (7).
În contextul implementrii Strategiei MPOWER de combatere a consumului de tutun, dar i pentru a veni în sprijinul oamenilor de tiin i autoritilor, Organizaia Mondial a Sntii a publicat în 2011 un manual pentru evaluarea impactului economic al consumului de tutun care rspunde nevoilor oricrui cercettor care dorete s realizeze o analiz în acest domeniu. Astfel, expresia”costul fumatului” este definit ca diferena dintre cheltuielile actuale de sntate sau alte costuri, care se fac în contextul existenei fumatului, i costurile care s-ar fi înregistrat dac oamenii nu ar fi fumat. Prin urmare, evaluarea costului fumatului se bazeaz pe o abordare de tip exces de cost. De ce este important s cunoatem costurile fumatului în sistemul de sntate din România? Fumatul impune o povar economic enorm pentru societate, determinând boli atât la fumatori cât i la persoanele nefumtoare expuse fumului de tutun (fumatul pasiv). Bolile atribuibile fumatului conduc la creterea nevoii de servicii de îngrijire a sntii i în acest fel apare necesitatea acoperirii costurilor suplimentare suportate de sistemul de sntate. De aceea fumatul este considerat ”cea mai important cauz EVITABIL de boal”. Înelegerea poverii economice a fumatului, atât în termeni de costuri financiare cât i în termeni de ani de via pierdui, poate fi de ajutor pentru a identifica soluii pentru a reduce impactul asupra societii. Un studiu care s estimeze cheltuielile sistemului public de sntate legate de bolile atribuibile fumatului din România este necesar i util atât pentru motivarea i documentarea unor intervenii de sntate la nivel naional, regional i local i stabilirea prioritilor din sfera medico-social (”politici bazate informaii reale, studii i pe dovezi”), cât i pentru construirea sau adaptarea unor instrumente de cercetare internaionale care s fie utilizate în continuare astfel încât s se poat realiza o evaluare în timp a politicilor care privesc sntatea. Cerinele economiei actuale impun efectuarea unor cercetri referitoare la costurile îngrijirilor medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale i de la buget cu sntatea, mai ales în raport cu efectele/ rezultatele obinute. De aceea, oferind date economice în dinamic, se faciliteaz implementarea principiului de bun guvernare ”Sntatea în toate politicile”. Estimarea cheltuielilor i costurilor legate de fumat reprezint o traducere a efectelor adverse ale fumatului asupra sntii în termeni monetari (8). Astfel de estimri sunt utile pentru un numr de scopuri: - msurarea impactului fumatului asupra utilizrii i finanrii serviciilor de sntate; - msurarea impactului fumatului asupra productivitii muncii populaiei; - informarea decidenilor politici i susinerea lor în adoptarea de intervenii economice, cum ar fi creterea taxelor aplicate igrilor sau alocarea de venituri suplimentare îngrijirii sntii; - pentru a ghida politica de planificare în sntate i pentru a oferi un cadru economic pentru iniiativele ce vizeaz controlul consumului de tutun; - pentru evaluarea programelor naionale de sntate. 1 Strategia MPOWER a OMS curprinde msurile eseniale i cost-eficiente care conduc la scderea epidemiei tabagice:
Monitorizarea epidemiologic, Protecia fa de fumul de igar, Oferirea ajutorului pentru renunarea la fumat, Avertizarea (Warn) privind efectele fumatului, Întrirea (Enforce) interzicerii publicitii i promovrii, Creterea (Raise) taxelor.
17
2 WHO, 2011: Economics of tobacco toolkit: assessment of the economic costs of smoking Analiza impactului economic al fumatului poate fi fcut dintr-o perspectiv micro- sau macro- economic, în funcie de scopul urmrit, asa cum arata studiul mentionat: - Perspectiva microeconomic urmrete impactul bolilor i invaliditilor provocate de fumat asupra unor entiti economice precum guvernul/ agenii guvernamentale, întreprinderi, gospodrie individual. - Perspectiva macroeconomic analizeaz impactul agregat pe toi agenii economici, pentru a obine o evaluare social. Astfel, studiile de impact economic al fumatului pot urmri: - Costuri, directe i indirecte, ale consecinelor biologice, sociale, de mediu, etc ale fumatului, obinute prin estimri ce utilizeaz date statistice agregate dup anumite formule agreate la nivel internaional; - Cheltuieli, directe i indirecte, efectuate de cei care achit pentru îndreptarea consecinelor fumatului: sisteme de asigurri, bugetul statului, angajatori, membrii familiei, etc, Din punct de vedere al afeciunilor atribuibile fumatului, referina internaional recunoscut în domeniu este considerat cel de al 25 – lea Anniversary Report of the U.S. Surgeon General (US DHHS, 1989) care a identificat cu certitudine 26 de boli legate cauzal de fumat i care au condus la decese. Acest raport a fost revizuit în anul 2004 i urmat de un studiu de 4 ani realizat de American Cancer Society Cancer Prevention Study II (CPS-II), rezultând prima sintez a lor, efectuat pe baza celor mai recente cercetri i studii tiinifice, care a fost publicat de Departamentul de Stat pentru Sntate al SUA4 în 2014. În încercarea de a standardiza metodologia de calcul a costului fumatului, OMS a realizat un studiu la cererea statelor membre în care a propus o list cu afeciunile atribuibile fumatului, cu scopul de a avea indicatori de referin în msurarea progreselor pe care statele urmau s le fac în combaterea epidemiei fumatului, prin aplicarea prevederilor Conveniei Cadru Pentru Controlul Tutunului (9) Bolile atribuibile fumatului conform OMS, 2012 sunt urmatoarele: Boli transmisibile, materno-fetale, perinatale i nutriionale Tuberculoz Infecii respiratorii joase Boli netransmisibile Neoplasm Trahee, bronhii, plmân Alte tipuri de neoplasm
Boli Cardiovasculare Boal Ischemic Cardiaca Boal Cerebrovascular (stroke) Toate celelalte boli cardiovasculare Boli respiratorii Boal obstructiv pulmonar cronic Toate celelalte boli respiratorii cronice
În anul 2012, a fost publicat un studiu referitor la costurile fumatului pentru sistemele de sntate din Uniunea European7 realizat de GHK Consulting în asociere cu University of Exeter (UK) i Public Health Advocacy Institute (USA) pentru Comisia European. Afeciunile selectate nu au cuprins toate bolile atribuibile fumatului recomandate de OMS datorit neuniformitii datelor
18
statistice existente în cele 27 de State Membre dar i pentru a se asigura o compatibilitate cu studiile anterioare ale lui Peto, studii ce au stat la baza analizei. Bolile atribuibile fumatului conform Studiului GHK-Comisia European: Neoplasm Trahee, bronhii, plmân Aero-digestive: buze, cavitate oral, faringe, esofag Alte tipuri de neoplasm Boli cardiovasculare Boal Ischemic Cardiac
Boal Cerebrovascular (stroke) Boli Respiratorii Boal obstructiv pulmonar cronic (BPOC) Boli acute de ci respiratorii inferioare (astm i infecii)
Marea Britanie este lider european în monitorizarea tuturor aspectelor legate de fumat, publicând anual rapoarte privind stadiul privind stadiul consumului de tutun. În Raportul privind fumatul8 publicat în 2013, bolile pentru care s-a calculat impactul economic au fost numeroase, un motiv fiind i acela c s-au luat în calcul doar spitalizrile pentru respectivele boli i medicamentele prescrise pentru renunarea la fumat, adic surse care permit uor identificarea cheltuielilor. Bolile atribuibile fumatului conform Smoking in England 2012: Neoplasm Buze, cavitate oral, faringe Esofag Gastric Pancreas Laringe Trahee, bronhii, plmân Col uterin, uter Rinichi, pelvis Vezica urinar Leucemie Acut Mieloid Localizare nespecificat Boli Cardiovasculare Boal Ischemic Cardiac Boal Cerebrovascular (stroke) Alte boli cardiace
Alte boli arteriale Ateroscleroz Anevrism Aortic Boli respiratorii Boal obstructiv pulmonar cronic Alte boli respiratorii cronice Grip, pneumonie Boli digestive Ulcer gastric i duodenal Boala Crohn Periodontit Alte boli Cataract Fractur de old Avort spontan
În urma acestor analize, s-a stabilit modelul adoptat în realizarea studiului: - bazat pe recomandrile OMS cuprinse în Manualul de evaluare a impactului fumatului asupra sistemelor de sntate în funcie de datele statistice disponibile în România pentru anul 2012; - perspectiva este una microeconomic: impactul asupra sistemului public de sntate; - forma de consum al tutunului studiat este fumatul de igarete;
19
- bolile atribuibile fumatului au fost alese din lista general a bolilor provocate de fumat definit de US-DHHS, în funcie de aportul la mortalitatea general din România; - fraciunea atribuibil fumatului pentru fiecare boal evaluat a fost calculat prin ”abordarea bazat pe ratele de mortalitate” propus de OMS astfel încât Riscul Relativ de boal a fost calculat pe baza datelor de mortalitate; - valoarea monetar a serviciilor de sntate necesare diagnosticului i tratamentului bolilor atribuibile fumatului a fost calculat pe baza cheltuielilor efective realizate. Când acest lucru nu a fost posibil, s-au realizat estimri ale costului; - veniturile pentru sistemul de sntate ca urmare a consumului de tutun provin din contribuia pentru sntate aplicat produselor din tutun i alcool (cunoscut sub numele de ”taxa pe viciu”) Acest model a fost comparat cu cele folosite de alte ri i s-a concluzionat c, având în vedere situaia epidemiologic i datele statistice existente pentru România, ofer cea mai bun estimare a costurilor fumatului posibil în acest moment. Din totalul sumei cheltuite pentru spitalizare în secii de acui, 28% se datoreaz fumatului - adic ar putea fi evitat dac oamenii ar renuna la tutun.
• Dei nu exist o strategie naional care s reglementeze integrat domeniul, se poate meniona ca semnificativ sub aspectul rezultatelor înregistrate, Programul Naional AntiFumat. Subprogramul naional de combatere a consumului de tutun face parte din Programul naional de promovare a sntii i educaie pentru sntate. Prin intermediul acestui program sunt derulate o serie de activiti menite s contribuie la reducerea numrului de persoane fumtoare din România. Astfel, prin programul „Stop Fumat!” se asigur serviciile necesare terapiei renunrii la fumat (consiliere, tratament medicamentos, terapie comportamental) de ctre medici i psihologi cu pregtire în domeniu. Medicii realizeaz o evaluare a fumtorului din punct de vedere al gradului dependenei fizice i albolilor asociate, o evaluare a nevoilor, problemelor i dorinelor fumtorilor, o consiliere comportamental de baz i o determinare a CO2expirat. În final, dac pacientul dorete i nu are contraindicaii, se ofer unul dintre cele 3 medicamente recomandate de OMS i organizaiile profesionale din domeniu. Psihologii evalueaz tipul i gradul depend enei psihologice i, în funcie de nevoile fumtorului, stabilesc un plan terapeutic cu elemente comportamentale i cognitive. Fumtorul decide dac i de câte ori revine la psiholog pentru a înva s aplice acest plan. Atât medicamentele, cât i consultaiile medicale i psihologice sunt gratuite, fiind asigurate de Ministerul Sntii (10). Programul National Stop Fumat a luat fiin în urm cu 5 ani i este coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Programul, susinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici i psihologi prezeni la nivel local în peste 20 de orae din România îi
20
propune s ofere persoanelor care fumeaz platforma unui tratament complet (consiliere psihologic i tratament medicamentos) conform recomandrilor Organizaiei Mondiale a Sntii i care se aplic în toate rile civilizate ale lumii (10).
Programul Naional Stop Fumat include:
• consiliere privind renunarea la fumat; • linia telefonic cu apel gratuit (cunoscut sub numele de Tel Verde); • accesul la medicamente gratuite.
Pentru a intra în program, pacienii trebuie s sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, ori s acceseze pagina de internet a programului pentru a afla unde se afl cel mai apropiat medic specialist.
Obiective: • Încurajarea renunrii la fumatprin acordarea tratamentului medicamentos persoanelor care doresc s renune la fumat (Programul “Stop Fumat”, având un bugetde 500 000 lei) • Încurajarea renunrii la fumat prin oferirea de suport telefonic (Tel Verde “Stop Fumat”, având un buget de 124 870 lei). Principalele activiti au fost: • consultaie medical i consiliere pentru tratamentul tabagismului • oferirea de informaii generale, consiliere, monitorizare prin intermediul apelurilor telefonice la Tel Verde, forumului de pe site-ul www.stopfumat.eu, paginii de Facebook. Metodologia proiectului: • persoanele care doreau s renune la fumat au primit tratament medicamentos gratuit (în primele 3 luni ale anului 2013) i ulterior prescripie medical i monitorizare pe durata tratamentului. De asemenea, acestea au fost monitorizate
telefonic la 3 luni de la începutul tratamentului; • persoanelor care doreau informaii despre renunarea la fumat li s-au furnizat rspunsuri specializate de ctre psihologi cu pregtire în domeniul tabagismului, iar celor care au fost în cursul procesului de renunare li s-a oferit suport psihologic. Program de lucru: 5/7, 8.00-20.00 Rezultate obinute: • 3884persoane (fumtori) care au beneficiat de consiliere în vederea renunrii la fumat • 3374persoane (fumtori) au primit tratament medicamentos pentru dependena nicotinic • 9996apeluri telefonice
Medicii i psihologii din programul Stop Fumat îi ateapt pe toi cei care îi doresc cu adevrat s fac un pas decisiv pentru îmbuntirea sntii lor abandonând
21

PROIECTUL „NECENZURAT” , realizat de Agenia Naional Antidrog in cursul anului 2013 si publicat in 2014 în parteneriat cu Ministerul Educaiei Naionale a avut ca scop scderea consumului de droguri în rândul elevilor i întârzierea trecerii de la consumul experimental de droguri la cel regulat, grupul int fiind constituit din adolescenii cu vârste cuprinse între 12 i 14 ani, aceasta fiind vârsta când acetia pot începe s experimenteze drogurile (în special fumatul, consumul de alcool sau consumul de canabis) (12). Rezultate: • 44 de judee au implementat proiectul • 88 de clase participante la activiti • 2640 de elevi participani la activiti • 22 de Case ale Corpului Didactic din ar au acreditat cursul
Societatea Romana de Pneumologie si-a propus pentru intervalul 2015-2017 urmatoarele obiective (13): Demersuri pentru obinerea competenei in Tabacologie. Realizarea de parteneriate noi de colaborare cu alte asociaii medicale, universiti,
specialiti în special cu cele din domeniul asistenei fumtorilor cu categorii profesionale înc neabordate(psihologi, psihiatri, oncologi, nurse, obstetricieni, medici colari, medicina muncii, etc.) precum i continuarea parteneriatelor iniiate deja cu alte societi profesionale (SRC, SRMI, etc).
Acordarea asistenei medicale specializate fumtorilor care doresc abandonarea fumatului.
Organizarea de manifestri tiinifice prilejuite de Ziua Mondial fr fumat(31 mai) i Ziua Naional fr fumat(a 3-a zi de Joi din luna Noiembrie).
Diseminarea i implementarea ghidului GREFA în activitatea curent a membrilor SRP i a celorlalte societi partenere.
Actualizarea GREFA, cu elaborarea de ediii noi. Participarea în cadrul conferinelor locale i naionale ale SRP sau ale altor societi
medicale de diverse specialiti cu lucrri de educaie medical din sfera tabacologiei.
22
Elaborarea de materiale educative pentru cadrele medii privind prevenirea i tratamentul tabagismului
Elaborarea de materiale educative pentru pacienii fumtori (brouri, pliante, clipuri video, DVD, etc.), pentru a putea fi distribuite în serviciile specializate de renunare la fumat.
In mai 2015, a avut loc Conferinta Nationala de Tabacologie, Editia a VI-a, având ca tem
“ROLUL FEMEII IN LIMITAREA FUMATULUI – ASUMARE, CAUZALITATE SI IMPACT”
Tematica abordat pe parcursul desfurrii lucrrilor acoper spectrul complex al afeciunilor
cu cauzalitate direct tabagismul, reprezentate de specialitile: pneumologie,
oncologie,alergologie, neonatologie, pediatrie, obstetric-ginecologie, neurologie, cardiologie,
23
Consideratii finale (15,16,17,18)
• Fumatul este cea mai mare cauza evitabila de deces în Europa, responsabil pentru aproximativ 700 000 de decese pe an.
• UE dispune de o politic cuprinztoare de combatere a tutunului, care include legislaia privind publicitatea i sponsorizarea tutunului, i produse din tutun, sprijin pentru statele membre i creterea gradului de contientizare.
• La 3 aprilie 2014, UE a adoptat Directiva privind produsele din tutun (2014/40 / UE), cu norme privind fabricarea, prezentarea i vânzarea de tutun i produse conexe care se vor aplica în statele membre incepand cu luna din mai 2016. Gama de produse pe care o acoper, include igri, tutun de pip, trabucuri, igri de foi, tutun fara fum, igri electronice i produse pe baz de plante pentru fumat. Unele caracteristici ale directivei sunt:
• interzicerea aromelor, • introducerea de avertismente de sanatate combinate (imagine i text) care acopera 65%
din partea din fa i din spate a pachetelor de tutun, • interzicerea elementelor de promovare pe produse din tutun, • urmrirea la nivelul UE pentru a combate comerul ilicit cu produse din tutun.
Fumtorii din toate rile UE mai au înc acces gratuit la iCoach, o platform digital de instruire menit s îi ajute pe fumtori s se lase de fumat în ritmul care li se potrivete, fie imediat, fie în viitorul apropiat. iCoach, care a reprezentat motorul campaniei Comisiei Europene "Ex-fumatorii sunt de neoprit" (2011-2013), ofera asistenta în limba matern, prin intermediul Facebook. In perioada iunie 2011 - mai 2013, s-au înscris pe iCoach 380.819 de ceteni europeni din care 22.325 români, iar peste 40 la sut din utilizatorii europeni au declarat c au renunat la fumat dup trei luni de utilizare a platformei.
24
pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru igarete, produse din tutun i buturi alcoolice (publicat in Monitorul Oficial al României nr 301 din 1995-12-29).
Lege 133
privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru igarete, produse din tutun i buturi alcoolice Monitorul Oficial al României nr 161 din 1997-07- 18).
Lege 349
In 2015 a aparut Proiectul de modificare a legii 349/2002:
AMENDAMENTE propuse la Propunerea legislativ pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea i combaterea efectelor consumului produselor din tutun /2015. Actualele prevederi ale art. 3 nu protejeaz cetenii de efectele toxice ale fumului rezultat din arderea produselor din tutun ca urmare a fumatului în spaii închise deoarece nu se poate realiza separarea complet a spaiilor în care se fumeaz astfel încât fumul toxic s nu contamineze restul spaiului închis. În plus, actualele prevederi ofer posibilitatea ca în barurile, discotecile, restaurantele i alte spaii publice cu destinaie similar cu suprafa mai mic de 100 mp s fie permis
Lege 22
1994
privind modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import i din ar, precum i impozitul la ieiul din producia intern i gazele naturale (publicat in Monitorul Oficial al României nr 102 din 1994-04-21).
25
fumatul fr nicio restricie, astfel încât expunerea angajailor i a clienilor este foarte mare. Datele ultimului Eurobarometru realizat în 2012 arat c românii au cea mai mare expunere la fum de tutun la locul de munc dintre toi europenii: doar 38% dintre români raporteaz c niciodat sau aproape niciodat nu sunt expusi la fum de tutun la locul de munc, fa de media european de 72%. De asemenea, în spaiile de relaxare se fumeaza nestingherit in continuare, desi ar trebui sa existe spatii special amenajate pentru fumat: 33%, respectiv 54% dintre cetatenii adulti afirmau in 2012 ca se fuma in restaurante, respectiv baruri. Cea mai categoric dovad a faptului c actuala reglementare a fumatului în spaiile publice închise nu este funcional i nu protejeaz cetenii i angajaii, este creterea în 2012 fa de 2009 a procentelor celor care afirmau c se fumeaz în restaurante, respective baruri, cu 2%, respectiv 5%, conform Eurobarometrului 2012. Menionm c anul 2009 este anul in care s-a introdus noua reglementare a fumatului in spatii publice inchise prin permiterea crerii de "spaii pentru fumat" i a "barurilor în care este permis fumatul". "Soluia" acceptrii unor spaii pentru fumat în interiorul cldirilor nu a funcionat nici în România, în ultimii 7 ani, aa cum nu a funcionat în nicio alt ar. Argumente legale, privind protecia nefumtorilor: Drepturile de care se bucur persoanele sunt consacrate expres i protejate prin dispoziii exprese prevzute în acte normative cu putere de lege, în principal în Constituia României i în conveniile privind drepturile omului ratificare de România. În condiiile de mai sus, forma actual a Legii 349/2002, care permite amenajarea de spaii de nefumtori este o anomalie (se ofer protecie legal pentru exercitarea unui drept care nu exist din punct de vedere legal) sau declararea unor întregi localuri publice ca fiind de fumtori (fie limitând libertatea de micare a nefumtorilor, fie afectând dreptul lor la via i dreptul la sntate) este o anomalie juridic, care trebuie s dispar. Propunerea de amendare a legii privete interzicerea complet a fumatului în toate spaiile publice închise, în spaiile închise de la locul de munc i în spaiile destinate prin excelen copiilor i adolescenilor, i nu doar restrângerea fumatului în aceste locuri (astfel cum este în actuala form a legii) sau doar în instituiile publice (astfel cum era propus iniial în proiectul de lege. Se introduc definiii ale spaiilor în care urmeaz a fi interzis fumatul în conformitate cu prevederile Ghidului de implementare a articolului 8 din Convenia Cadru pentru Controlul Tutunului privind protecia fa de expunerea la fum de tutun, i în acord cu Legea 319/ 2006 privind protecia i securitatea muncii.
26
Prin definirea cât mai larg a spaiilor în care fumatul este interzis se are în vedere evitarea apariiei unor „excepii” care ar putea impieta asupra aplicrii legii astfel încât unele categorii de ceteni s fie discriminate din punct de vedere al asigurrii proteciei sntii O atenie special este acordat spaiilor în care copiii îi petrec timpul liber, indiferent dac spaiile sunt în aer liber sau închise, pentru a-i proteja atât de efectul toxic al fumului de tutun cât i de posibila asociere a comportamentului de fumtor al adulilor cu activiti recreative s creasc protecia populaiei fa de efectele nocive ale fumului de tutun. În penitenciarele de maxim siguran, în celule st doar un singur deinut, motiv pentru care, dac fumeaz, nu afecteaz niciun alt cetean i nici gardienii. Unitile de învmânt necesit o abordare la fel de strict din punct de vedere al interdiciei fumatului ca i unitile medicale deoarece oamenii încep s testeze primele igri în timpul gimnaziului i liceului, i devin fumtori zilnici în timpul studiilor universitare. Consumul de igri de foi i cigarillos este încurajat de comercializarea la bucat deoarece astfel se obine reducerea preului per bucat, ceea ce favorizeaz consumul acestor produse care, coninând cantiti crescute de nicotin, gudron i monoxid de carbon, faciliteaz instalarea dependenei de nicotin i apariia efectelor negative. În plus, interdicia vânzrii la bucat doar a igaretelor este de natur a crea condiii discriminative de comer. Comercializarea produselor din tutun în interiorul sau în apropierea unitilor medicale i de învmânt faciliteaz accesul persoanelor bolnave, respectiv al minorilor i al tinerilor la aceste produse. Deoarece fumatul poate agrava bolile i afecteaz vindecarea/ recuperarea, este recomandat ca accesul persoanelor bolnave la aceste produse s fie cât mai limitat. Astfel, se propune interzicerea comercializrii produselor din tutun în interiorul tuturor instituiilor i unitilor medicale, indiferent de tipul lor. Interdicia comercializrii la o distan mai mic de 250 metri fa de orice punct de acces se aplic doar spitalelor deoarece în aceste uniti medicale pacienii petrec mai mult timp i astfel ar putea prsi incinta spitalului pentru a-i procura produsele din tutun. În plus, deoarece multe cabinete i policlinici medicale se afl în zone rezideniale, calculul distanei de 250 metri ar fi dificil de realizat, ceea ce ar impieta asupra implementrii legii, fr a obine un beneficiu semnificativ din punct de vedere al sntii publice deoarece pacienii nu petrec mult timp în aceste uniti medicale. Este necesar a se interzice comercializarea produselor din tutun în toate unitile de învmânt. Prezenta lege stabilete unele msuri privind prevenirea i combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea complet a fumatului în toate spaiile publice închise, în spaiile închise de la locul de munc i în spaiile de joac pentru copii, prin inscripionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfurarea de campanii de
27
informare i educare a populaiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaz s le achiziioneze, prin indicarea în produsele finale a coninutului de gudron, nicotin i monoxid de carbon, prin unele msuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, având ca scop protejarea sntii persoanelor fumtoare i nefumtoare de efectele duntoare ale fumatului, prevenirea rspândirii fumatului în rândul minorilor i asigurarea unui nivel adecvat al calitii vieii populaiei din România. Au fost definite „spatiile”. Prin spaiu public închis se înelege orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi, plafon sau tavan i este delimitat de cel puin un perete, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent; prin spaiu închis de la locul de munc se înelege orice spaiu care are un acoperi, plafon sau tavan i care este delimitat de cel puin un perete, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într- un loc de munc astfel cum este definit în Legea 319/2006 privind protecia i securitatea muncii. Se interzice fumatul în spaiile publice închise, spaiile închise de la locul de munc, mijloacele de transport în comun, spaiile pentru copii, cu excepia celulelor pentru deinui din penitenciarele de maxim siguran) Se interzice complet fumatul în instituiile i unitile medicale i în cele de învmânt, de stat i private. Se interzice comercializarea produselor din tutun în instituiile i unitile medicale i de învmânt, de stat i private. Se interzice comercializarea cu amnuntul a produselor din tutun la o distan mai mic de 250 metri fa de orice punct de acces în spitale i în uniti de învmânt. Distana se va msura pe drumul rutier cel mai scurt. Persoanele responsabile din instituiile i unitile care administreaz spaiile menionate conform art. 2 lit. m), n), n1) i n²) vor elabora i vor pune în aplicare regulamente interne pentru aplicarea articolului 3, alineatele (1) i (1¹), inclusiv prin prevederea înclcrii ca abatere disciplinar grav i marcarea spaiilor menionate cu indicatoare prin care s se indice "Fumatul interzis" i folosirea simbolului internaional, respectiv igareta barat de o linie transversal.
Potrivit propunerii legislative, se interzice complet fumatul în spaiul autoritilor i instituiilor publice centrale i locale, ale instituiilor i unitilor de învmânt, precum i în unitile sanitare de stat i private.
legea privind interzicerea fumatului în spaiile publice va intra în vigoare începând cu anul viitor, 2016.
28

Campaniile organizate în ultimii ani i-au propus s contientizeze anual populaia cu privire la efectele nocive ale tutunului i în acelai timp s încurajeze promovarea unui stil de via sntos. Astfel, în anul 2014 campania de celebrare a Zilei Naionale fr Tutun s-a desfurat sub sloganul „Alege s fii sntos! Alege s nu fumezi!”, cu participarea a 14 Direcii de Sntate Public judeene care au organizat diverse activiti în cadrul crora au fost distribuite pliante, brouri, postere i au fost prezentate materiale informative în format electronic.
Ca activiti mai importante amintim:
Organizarea i desfurarea unui wokshop „Beneficiile renunrii la fumat” în parteneriat cu Liga Studenilor Bacu în cadrul Evenimentului „Studeniada 2014” - informare, prelegere, prezentare PPT-uri, demonstraie, sesiune de întrebri i rspunsuri, consiliere, distribuire de materiale informative(DSP Bacu);
29
Activitati de parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Buzau pentru organanizarea de actiuni educative tematice antidrog, inclusiv distribuirea de materiale in format electronic pe site-ul institutiei I.S.J-Bz pentru comunitatile educative si scolare arondate I.S.J-Bz si organizarea de actiuni in perioada campaniei (DSP Buzau); Actiune de IEC pe tema fumatul sau sanatatea desfasurata la Liceul Tehnoton unde au participat aproximativ 120 de elevi din clasele a IX- a si a X-a. In cadrul activitatii au avut loc discutii libere pe aceasta tema, a fost proiectat un film, au fost realizate determinari ale monoxidului de carbon din aerul exhalat la fumatori si au fost distribuite materiale informationale pe aceasta tema (DSP Iai); Derularea în parteneriat cu CPECA Neam a proiectului “Sdete convingeri sntoase” la Colegiul Tehnic din Piatra Neam - 26 de activitati de informare - educare a elevilor (DSP Neamt);
Prezentarea efectelor fumatului la deinuii minori din cadrul Centrului de Reeducare pentru Minori Buzia; determinarea monoxidului de carbon în aerul expirat la elevii fumtori cu aparatul Bedfont Micro SmokerLyzer (DSP Timis);
30
Instruirea mediatorilor sanitari i asistenilor medicali comunitari din jude cu privire la efectele nocive ale fumatului i riscurile consumului de tutun pentru a informa populaia general în aciunile pe care acetia urmeaz s le desfoare; amenajarea unei expoziii cu materiale informative în holul Spitalului Clinic Judeean de Urgen Tg.Mure (DSP Mure); Actiuni de informare prin expuneri, sfaturi si recomandari medicale in randul elevilor si tinerilor asupra consecintelor consumului de tutun precum si importanta prevenirii consumului de tutun; amenajarea unei expozitii cu materiale informative si demonstrative in holul Policlinicii Alexandria (DSP Teleorman).
Dr Elena Lungu, medic primar, sef sectie, coordonator PNV
Asist.soc.principal, CS, Oana Catalina Barna
BIBLIOGRAFIE
2014: http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_ro.pdf 5. http://www.arps.ro/documente/fumat/raport_femei_fumatoare_01.pdf 6. http://cmps.ro/2015/04 7. http://www.aureliacristea.ro/uploads/files/Studiul_final_print.pdf 8. Ghiduri de implementare ale Conveniei-cadru pentru controlul tutunului:
Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tutun, in 2015
Sursa:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_fact_ro_en.pdf
E-cigarettes
Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tigari electronice, in 2015
Expunerea la fumul de tutun Expunerea la fumul de tutun în baruri i restaurante continu s scad. Doar 12% au declarat ca au fost expuse la fumul de tutun anul trecut în uniti alimentare (în scdere de la 14% în 2012), iar 25% în uniti de consu...
Atitudinea europenilor in legatura cu publicitatea si politicile legate de fumat, 2015
Campaniile organizate în ultimii ani i-au propus s contientizeze anual populaia cu privire la efectele nocive ale tutunului i în acelai timp s încurajeze promovarea unui stil de via sntos. Astfel, în anul 2014 campania de cel...
Ca activiti mai importante amintim:
Dr Elena Lungu, medic primar, sef sectie, coordonator PNV
Asist.soc.principal, CS, Oana Catalina Barna
BIBLIOGRAFIE