Analiza de Continut

Curs 14

Analiza de conținut a comunicării(b)

Analiza de contingență Charles Osgood (1959)

Pentru a face o inferență (predicție) în analiza de conținut trebuie să existe:

1. indicatori sau clase de indicatori care pot fi identificați în mesaj

2. stări sau procese ale indivizilor care produc sau primesc mesajul

3. dependență între (1) și (2)


Tipuri de inferențe în funcție de gradul de generalitate:

1. Inferențe specifice:(ex. dacă și când țara A intenționează să atace țara B)

2. Inferențe generale: (ex. dacă creșterea vitezei de vorbire a vorbitorului este

asociată cu simplificarea discursului din punct de vedere semantic și structural)

Analiza de contingențăCharles Osgood (1959)

Tipuri de inferențe în funcție de obiective:

1. Atenția sau interesul

2. Atitudinile

3. Corespondențe lingvistice sau obiceiuri de exprimare (linguistic habits)

4. Structuri de asociere (association structures) – inferate din relațiile contingente dintre itemi


Când între itemi există contingențe greater-than-chance atunci există asociații în modul de gândire a sursei

Ex. Joseph Goebbles folosea împreună ”food supply” și ”occupied countries”.

Când între itemi există contingențe less-than-chance atunci există disociații (dissociations) în modul de gândire a sursei

Ex. în psihoterapie ”mamă” și ”sex”. Asocierea lor produce teamă sau anxietate


Exemplu: Să vedem dacă temele ”bani”, ”dragoste” și ”sănătate” se asociază în horoscop (nu întâmplător)

- Unitatea de înregistrare este horoscopul dintr-o revistă

- ”+” și ”-” semnifică prezența unor preziceri pozitive respectiv negative

- fiecare rând reprezintă o unitate de înregistrare (un horoscop pentru un anumit semn zodiacal dintr-un

anumit număr al revistei)

Unitatea de înregistrare

Bani (A) Dragoste (B) Sanătate (C)

1 + - +

2 + + +

3 + - +

4 + + -

5 + - +

6 - - -

7 + - +

8 + - +

9 + + +

10 + - +

Frecvența relativă

90% 30% 80%

Analiza de contingență - Charles Osgood (1959)

Dacă cele trei teme nu ar fi asociate, atunci probabilitatea teoretică (din întâmplare) ca ele să apară împreună ar fi:

P(A și B) = P(A) x P(B) = 0,9 x 0,3 = 0,27

P(A și C) = P(A) x P(C) = 0,9 x 0,8 = 0,72

P(B și C) = P(B) x P(C) = 0,3 x 0,8 = 0,24

Probabilitatea observată este dată de numărul de situații în care temele apar împreună raportat la total număr de situații

Matricea de contingențăîn colțul din dreapta sus – probabilitatea teoreticăîn colțul din stânga jos – probabilitatea observată

Categorii Bani (A) Dragoste (B) Sanatate (C)

Bani (A) 0,27 0,72

Dragoste (B) 0,30 0,24

Sanatate (C) 0,80 0,20


Critici (limite) (p. 119)1. ”Association structure” pentru mesaje spontane informale

de la surse individuale cunoscute (ex. jurnale personale, scrisori către prieteni, interviuri psihoterapeutice)

În cazul unui mesaj planificat, eventual al unei instituții (retorician, advertiser, propagandist, candidat politic) avem o ”politică a sursei” (policy)

2. Asocierea se face între idei nu între cuvinte. Ex. ”Our young people are NOT susceptibleto the desesed ideologies of our times”. Trebuie să ținem cont de unitatea de context.


3. Metoda contingenței nu i-a în considerare intensitatea relației. Ex. ”The French are definitively like Italians in this respect”

4. Asocierea nu indică similarități semantice. Faptul că apar în aceeași frază cuvintele ”comunism” și ”capitalism” nu înseamnă că ele sunt similare

Legat de unitatea de înregistrare (p. 113). Dacă este prea mică (ex. cuvântul), nu există contingență. Dacă este prea largă (ex. întreg textul),totul este contingent

- One small-scale evaluation: Nivelul de contingență este constant dacă unitatea de înregistrare are 120-210 cuvinte

Agenda-setting

Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)

Obiectivul cercetării:

Investigarea capacității mass-media de a stabilii agenda-setting

Context:

Alegerile prezidențiale din SUA din 1968

Agenda-setting Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)

Metodologie

A) Interviu (18 septembrie – 6 octombrie)

Au selectat un eșantion reprezentativ de 100 de subiecți (care nu sunt deciși cu cine să voteze) pe baza listelor de votare din localitatea Chapel Hill.

Întrebarea principală:

”Ce vă preocupă cel mai mult în aceste zile? Fără referire la ceea ce spun politicienii, precizați două sau trei probleme principale asupra cărora guvernul ar trebui să se concentreze să le rezolve.”


B. Analiză de conținut (12 septembrie – 6 octombrie)

Eșantion: 7 ziare și reviste, respectiv 2 canale de televiziune

Unitatea de înregistrare: știrea și articolul

În funcție de poziția, timpul alocat sau suprafața, unitățile de înregistrare au fost împărțite în itemi majori și itemi minori

(ex. o știre de televiziune poate fi un item major dacă durata știrii este de cel puțin 45 de secunde sau este una dintre cele trei lead stories.)


Rezultate

- Corelație semnificativă între temele prezentate de media și cele de persoanele intervievate, atât pentru itemii majori (+0,967) cat și pentru cei minori (+0,979)

- Corelație mai ridicată între temele considerate importante de simpatizanți politici și temele din toate știrile decât între temele considerate importante de simpatizanți politici și temele din știrile referitoare la partidul simpatizat

(funcționează agenda-setting și nu percepția selectivă)


Rezultate

• Există o corelație ridicată (în special pentru itemii majori) între temele prezentate de ziarele, revistele și televiziunile din eșantion

(este mai scăzută între televiziuni și revistele săptămânale)

Concluziile acestei cercetări au fost nuanțate ulterior, inclusiv de autorii articolului.

Construcția mediatică a europenizarii ca problemă publică în contextul integrării europene a societății

românești (COMESTOS)

Ipoteze:

1. Televiziunea publică prezintă într-o mai mare măsură ştiri referitoare la UE decât televiziunile private.

2. Ştirile referitoare la UE sunt mai puţin proeminente decât celelalte ştiri.

3. În timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare apar mai multe ştiri referitoare la UE decât în perioadele când nu sunt evenimente importante în cadrul UE (de ex. votarea constituţiei UE, summit-uri etc.)

COMESTOS

Ipoteze:

4. Temele intervenţiilor corespund temelor ştirilor referitoare la UE

5. Reprezentanţii partidului de stânga (PSD) au avut mai multe intervenţii pe teme sociale decât reprezentanţii partidelor de dreapta.

COMESTOS

Eșantionul:

din perioada 8 mai – 4 iunie

- Emisiunile de știri de la TVR 1 (ora 19), Antena 3 și Realitatea TV (ora 21)

- Dezbaterile electorale de la TVR 1 și TVR 3

COMESTOS

Dificultăți în cercetare:- Stabilirea unității de înregistrare în analiza dezbaterilor

electorale. Cât de scurtă poate să fie o intervenție?- Diferențe între codificatori. Lipsa de seriozitate a

codificatorilor.- Stabilirea schemei de categorii. După pretestare a trebuit

să lărgim schema de categorii care măsoară temele europene

- Prea multe categorii în măsurarea temelor europene – a ridicat problema privind intercoder reliability sau au fost în unele situații puține cazuri pentru analiză

COMESTOS - rezultate

COMESTOS - rezultateDistribuţia pe sexe a invitaţilor în funcţie de

afilierea politică

18 1817

1

15

12 2

15 15

13

1

15

1 12

3 34

0 0 01

0

02468

101214161820

Total

M

F

Ponderea temelor abordate din totalul intervenţiilor


Timpul alocat temelor europene din totalul emisiunilor de ştiri (%)

Notă. Pentru România eşantionul cuprinde doar ştirile de la TVR 1. Sursa pentru celelalte ţări europene Peter et al. (2003)

16.60

14.68

4.51

3.382.91 2.86

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Romania Denmark Nederlands Garmany France UK

Timpul alocat ştirilor referitoare la UE în două momente ale anului 2009 (% din total ştiri)

Procentul ştirilor referitoare la UE în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009

36.3624.71 20.10

26.14 46.19

12.50

37.50 29.10

67.40

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TVR 1 Realitatea TV Antena 3

prima treime a doua treime a treia treime

Plasarea ştirilor referitoare la UE în buletinele de ştiri în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din 2009

Proeminenţa ştirilor referitoare la UE la TVR1 în timpul campaniei electorale pentru alegerile

prezidențiale


Procentele temelor referitoare la UE în intervenţiile invitaţilor şi

moderatorilor sau din jurnalele de ştiri (%) (vezi agenda setting)

Invitaţi Moderatori Ştiri TVR1

Parlamentul UE 39,46 47,6 28,79

Politici ale UE 20,90 17,6 17,42

Fonduri structurale 14,44 10,6 12,12

Moneda euro şi economie 7,98 6,3 14,39

Alte teme 6,28 10,8 12,12

Aspecte sociale în UE 3,23 2,6 4,55

Viitorul UE 2,51 0,9 2,27

Libera circulaţie a cetăţenilor UE în spaţiul comunitar

2,42 1,7 3,03

Critici legate de UE 1,52 0,7 2,27

Identitatea europeană 1,26 1,2 3,03

Total 100 100 100

Matricea de corelații între procentele temelor referitoare la UE în intervenţiile invitaţilor,

moderatorilor și din jurnalele de ştiri

Invitaţi Moderatori Ştiri TVR1

Invitaţi Pearson Correlation

1 ,976 ,945

Sig. (2-tailed) ,000 ,000

N 10 10 10

Moderatori Pearson Correlation

,976 1 ,934

Sig. (2-tailed) ,000 ,000

N 10 10 10Ştiri TVR1 Pearson

Correlation,945 ,934 1

Sig. (2-tailed) ,000 ,000

N 10 10 10

Bibliografie

Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică (pp. 541-569)

Joachen, Peter, Semetko, Holi A. şi de Vreese, Claes H. (2003). EU Politics onTelevision News. A Cross-National Comparative Study, European Union Politics, Vol, 4 (3), pp, 305-327

McCombs, Maxwell E şi Shaw, Donald L. [1971](2009). The Agenda-setting Function of Mass-media. În K. Krippendorff și M. A. Bock (eds.), The Content Analysis Reader (pp. 99-104). Londra: Sage Publications.

Osgood, Charles. [1959](2009). Contingency Analysis. Validating Evidence and Process. În K. Krippendorff și M. A. Bock (eds.), The Content Analysis Reader (pp. 108-120). Londra: Sage Publications.

Analiza de Continut

Documents

Transcript of Analiza de Continut