ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE COMERŢ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Analiza cremelor cosmetice.

Tendințe și oportunități

Coordonator ştiinţific:

Conf . univ. dr. Anca Purcărea

Absolvent:

Ursache Beatrice-Ioana

BUCUREŞTI

1

2014

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………… 1

Capitolul 1. Aspecte conceptuale privind produsele cosmetice de față …………… 2

1.1 Scurt istoric al produselor cosmetice………………………………………….. 3

1.2 Clasificarea produselor cosmetice…………………………………………….. 5

1.3 Cremele cosmetice ……………………………………………………………. 7

1.4 Metode de obținere, păstrare , ambalare și etichetare a cremelor cosmetice .. 17

1.4.1 Metodele de obținere a cremelor cosmetice…………………………………. 17

1.4.2 Metodele de păstrare a cremelor cosmetice ………………………………… 18

1.4.3 Metodele de ambalare și etichetare a cremelor cosmetice ………………… 19

1.5 Asigurarea calității și eficacității cremelor cosmetice ………………………. 20

Capitolul 2. Studiul ingredinetelor toxice din cremele cosmetice ………………… 22

2.1 Piața cremelor cosmetice ……………………………………………………….. 22

2.2 Agenți care acționează asupra țesuturilor ………………………………………. 28

2.3 Substanțe chimice folosite ca ingrediente cosmetice cu efect nociv asupra

organismului …………………………………………………………………………. 30

2.4 Analiza cremelor cosmetice ……………………………………………………. 31

Capitolul 3.Studiul privind comportamentul consumatorilor

3.1 Analiza si prelucrarea individuala a intrebarilor ……………………………….. 33

3.2 Fișa de analiză merceologică a cremelor cosmetice de față ……………………. 44

3.3 Promovarea produselor fabricate de Nivea, campanie multimedia de miliarde de

euro, realizată la nivel mondial ………………………………………………………. 49

Concluzii și propuneri ……………………………………………………………….. 52

2

Bibliografie

Introducere

În lucrarea “ Analiza cremelor cosmetice. Tendinţe şi oportunităţi.” am analizat piaţa

cremelor cosmetice, studiul ingredientelor cremelor cosmeticelor , precum şi studiul

comportamentului consumatorului.

În primul capitol am prezntat un scurt istoric al cosmeticelor, am calsificat produsele

cosmetice, după care am prezentat cremele cosmetice şi le-am clasificat , am scris despre

metodele de obţinere , păstrare şi de ambalare a acestora iar în încheierea capitolului am

vorbit despre asigurarea calităţii şi eficacităţii cremelor cosmetice.

În al doilea capitol am prezentat piaţa cremelor cosmetice în general, am vorbit despre

agenţii care acţionează asupra ţesuturilor acestora, am prezentat susbtantele chimice şi

toxice care sunt folosite în prepararea cremelor cosmetice care au un efect nociv asupra

organismelor consumatorului şi la sfârşit am făcut o analiză a cremelor cosmetice

prezentând astfel un exemplu de o reclamă făcută la o crema renumită care în

componentă ei prezintă o serie de substanţe toxice care ne afectează organismul.

În al treilea capitol am analizat comportamentul consumatorlui cu ajutorul răspunsurilor

pe baza chestionarului efectuat, am realizat fişa merceologică pentru creme de faţă a mai

multe firme producătoare, din 3 magazine, Carrefour Orhideea,Auchan Crângaşi şi Mega

Image Crângaşi, analizând varietatea acestora din magazine ,ingredinetele  şi

pretul.

În final am prezentat concluziile şi am scris câteva propuneri în legătură cu

introducerea mai multor ingrediente naturale în vederea obţinerii cremelor dar şi câteva

propuneri de îmbunătăţire a vânzării şi a promovării cremelor cosmetice.

3

Capitolul 1. Aspecte conceptuale privind produsele cosmetice de față

1.6 Scurt istoric al produselor cosmetice

Egiptul antic, 400 i. e.n , apare prima menţiune referitoare la produsele

cosmetice.Femeile care aveau o înalta poziţie socială îşi administrau pe faţă o cremă

verde, din minereu de cupru, pentru a-şi defini trăsăturile.Foloseau uleiuri parfumate şi

îşi vopseau sprâncenele cu o crema obţinută din seu de oaie şi plumb. Vechii egipteni

utilizau produse cosmetice pe bază de mercur.Vopseaua de corp, folosită ca ornament

în cazul procesiunilor religioase, era utilizată de către popoarele primitive iar uleiul,

balsamul şi pudra erau şi ele utilizate.Deşi multe dintre aceste produse îşi aveau

provenienţă din Asia, au fost folosite pentru prima oară în Egipt.

În 1372 i. Hr. egiptenii de vită nobilă se spălau în fiecare dimineață cu apă minerală

din izvoare naturale și își puneau o mască corporală din argilă de pe malurile

Nilului.Corpul era exfoliat deseori cu ajutorul nisipului și uleiurilor esențiale , baia era

urmată de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier, măsline și combinații de ierburi

parfumate ce aveau funcția de a hidrata pielea și de a o apăra de razele nocive ale

soarelui. Uneori aceștia își puneau măști din ou și făceau des baie în lapte, iar apoi

urma machiajul corpului și machiajul facial. Fardurile erau proaspăt preparate și

parfumate, pielea era unsă cu un preparat din ocru galben , ce oferea reflexe aurii , iar

linia decolteului era fardată cu albastru.

Grecia , 1000 i.e.n , la modă era pictarea feței cu cretă albă sau făină de plumb ( dar

cu toate acestea nu, există mențiuni cu vedere la eventuale intoxicări cu plumb ) ,iar

dacă unele doamne își doreau mult mai multă culoare, acestea optau pentru cleiul de

ocru și cremă de fier pe post de ruj. Își vopseau palmele cu henna roșie, deoarece așa

păreau mai tinere. Ele mai foloseau și creioanele din cărbune și batoanele de vopsea

roșie.

Roma ,100 e.n ,Platus scria :O femeie fără culoare este ca mâncarea fără sare”.Deși

erau o civilizație înaintată, romanii se dădeau cu unt pe obraji și își făceau unghiile cu

4

sânge de oaie iar pentru luciul unghiilor foloseau seu de oaie. Moda băilor în nămol a

fost contribuția lor specială, suplimentate cu excremente de crocodil, însă cu efecte

neștiute.Bărbații își vopseau părul blond pentru a părea mai tineri, însă se pare că

vopselele de păr erau caustice, și în așa fel ele duceau la chelirea completă. Produsele

de infrumusete au atins apogeul în peroada Imperiului Roman- apariția cărbunelui

pentru față și a fondului de ten denumit “Fucus”.

Evul mediu, multe dintre cosmeticele mai sus menționate au trecut și de perioada

medievală, vine și momentul cruciaților care aduceau din Orient uleiuri și parfumuri.În

timpul renașterii, cosmeticele pe bază de plumb erau utilizate într-un mod exagerat.

Secolul XIV, cosmeticele erau deja văzute că un pericol adevărat pentru sănătatea

omului, ele fiind considerate vinovate pentru blocarea circulației sângelui.În Aglia

elisabeteana, la modă era părul roșu, femeile cu înaltă poziție socială se dădeau cu albuș

de ou pe față, în timpul zilei , iar noaptea dormea cu cotlete de vițel pe ochi, care era

folosit pentru întinerirea tenului.

Secolele XV-XVI , în Europa, produsele cosmeticele erau utilizate numai de către

aristocrați. Italia și Franța au devenit centrele industriei cosmetice. Franța s-a

perfecționat în arta parfumeriei, dar a și condus la crearea unei arme mortale: dacă se

înlocuia plumbul cu arsenic care era utilizat în pudra de față, cel care o folosea murea

în scurt timp.

Secolele XVII-XVIII , această perioadă cosmetice sunt folosite pe scară largă ,

excepție o făcea doar clasa foarte săracă, fardurile și rujurile roșii erau folosite ca

simbol al tinereții, averii și bunăstării. La mare căutare erau cărțile și rețetele privind

prepararea și aplicarea produselor cosmetice. Acest lucru marchează momentul în care

apar cosmeticienii profesioniști , iar unele rețete luxoase de cosmetică cuprindeau băi în

vin sau lapte. După ce a posedat un avânt extraordinar în anul 1760 , folosirea

produselor de înfrumusețare a încetat deodată în perioadă Revoluției Franceze.

Secolul XIX , din nou , Franța. Acolo se dezvoltă procesele chimice de schimbare a

aromelor căpătate prin metode naturale cu produsele de înfrumusețare bazate pe

cercetării stiitifice. Oxidul de zinc începe a fi folosit în pudra de față , substituind în

cea mai mare parte , mixturile mortale de plumb și cupru, ce erau utilizate în perioadele

anterioare. Cu toate acestea, alte substanțe care sunt otrăvitoare încă sunt folosite în

5

machiajul ochilor (sulfit de plumb și antimoniu ), în conturul de buze ( sulfit de

mercur ) și în sclipiciul de ochi. Produsele cosmetice și cele de machiaj sunt menite să

îmbunătățească frumusețea corpului, fiind utilizate ca ceva în plus față de simpla igienă

zilnică. Utilizarea cosmeticelor este foarte răspândită printre femei, mai ales în țările

vestice. Din acest moment industia cosmetică s-a dezvoltat în mod continuu, prin

simpla apariție de noi produse cu uz cosmetic, cu întrebuințări multiple. În Statele Unite

ale Americii, cosmeticele comercializate sunt supuse legilor privind siguranța și

calitatea produselor alimentare. Regina Victoria a proclamat utilizarea machiajului că

fiind un obicei “indecent”, machiajul fiind considerat un obicei vulgar destinat în mod

special actorilor și prostituatelor.

La începutul secolului XXI , industria cosmeticelor este condusă de corporații

multinaționale și produce profituri de miliarde de dolari. În timpul primului război

mondial, cosmeticele erau deja utilizate în țările occidentale ( deși în Germania nazistă

erau interzise ). În Japonia, gheișele foloseau rujuri fabricate din petale de floarea

soarelui, care erau zdrobite , pentru accentuarea buzelor, a sprâncenelor și a conturului

ochilor. Batoane de ceară bintsuke, o versiune mai moale de ceară de păr, erau folosite

de către luptătorii sumo, pe post de fond de ten. Fața și ceafa erau colorau cu cremă și

pudra albă iar roșu accentuă ochii și nasul.

În prezent cosmeticele au forme multiple, de la rujuri și luciuri de buze (utilizate

pentru colorarea buzelor ) , la fonduri de ten, pudra și fard de obraz( folosite la

colorarea feței, care ascund micile defecte, creând senzație de prospețime ), rimel (care

ajută la accentuare genelor și a conturului ochilor), la tușul de ochi și fardul de pleoape

până la oja de unghii ( care este folosită pentru colorarea degetelor de la mâini și

picioare). Cosmeticele deja întrec limita dinte simpla retușare a aspectului fizic,

ajungând la schimbarea radicală a înfățișării, cum este cazul în machiajului teatral, pe

care actorii îl folosesc pentru a intra în pielea personajelor pe care le interpreteaza.Cu

ajutorul acestora se obțin foarte multe efecte speciale, mai ales în rolurile în care actorul

este desfigurat complet prin folosirea efectelor de machiaj.

Anul 1920 , cosmetice sunt fabricate și comercializate în America. Acum este

momentul în care femeile pot renunța la imaginea victoriană și încep să se aranjeze și să

folosească produsele cosmeticele. Din ce în ce mai mulți oameni devin interesați de

6

cosmetice iar fabricarea acestora a fost asigurată și în așa fel incep să se dezvolte și

lanțurile de magazine cu raioane speciale destinate produselor cosmetice.

Anul 1930, staruri de cinema ca Mary Pickfor, Tehda Bara și Jean Harlow au început

să influențeze stilul și să folosească machiajul, iar look-ul alb în sfârșit a fost înlocuit cu

cel bronzat.În 1935 la Hollywood a fost introdus machiajul tip “clatita”, acest machiaj

făcea în așa fel că fețele actorilor, în special al actrițelor, să arate bine în film.

Anul 1950, era modernă a cosmeticelor de afaceri începe ,pudra de față, machiajul,

uleiurile și aromele sunt fabricate în continuare, fiind esențiale pentru cele noi.

Anul 1960, această este o perioadă a schimbărilor, dar nu neapărat una bună. Buzele

purpurii și machiajul egiptean al ochilor revin, și să nu uităm și de genele false care și

acestea se folosesc în machiaj.

Anul 1970, unele ingrediente numai sunt folosite în producerea cosmeticelor pentru a

proteja speciile pe cale de dispariție, iar alte specii sunt folosite și în ziua de azi în

laboratoare drept cobai .1

1.2 Clasificarea produselor cosmetice

Produsele cosmetice sunt substanțe sau preparate care urmează a fi puse în contact cu

diverse părți externe ale corpului uman, cu dinții sau cu mucoasă bucală, cu scopul

exclusiv sau principal de a le curată, a le parfuma, a le modifică aspectul și/sau a le

proteja ori menține în cea mai bună formă.2

Grupa produselor cosmetice cuprinde produse destinate îngrijirii externe a corpului,

menținerii echilibrului și funcționării fiziologice ale epidermei și produse utilizate în

scop estetic.

Gama sortimentala a acestor produse este deosebit de diversificată, valorificând o

mare varietate de materii prime, prin procedee tehnologice în continuă diversificare .3

1http://www.flu.ro/articole/Frumusete_si_dieta/Istoria_produselor_cosmetice.html2 Plesea D.A., Mărfuri metalo-chimice Mărfuri din sticlă, ceramică și lemn, Editura ASE , București, 2004, p.206 3 Stanciu I. ; Olaru M.; Schileru I. , Merceologie , București, 1993, p. 312-313

7

Produsele cosmetice pot fi structurate, după destinație, pe următoarele categorii:

a. produse pentru îngrijirea părului:

• nuanțatoare și decolorante

• produse pentru ondulare, îndreptare și fixare: lacuri fixative

• produse pentru aranjare

• produse pentru curățare: loțiuni,pudre,șampoane

• produse pentru recondiționare:loțiuni,creme,uleiuri

b. săpunuri de toaletă:

• standard(cu un conținut de substanțe grase de 71%)

• superioare(cu un conținut de substanțe grase de 78%)

• fine si extrafine

• pentru copii

• medical:cu sulf,cu borax

c. produse pentru ras :

• lotiuni înainte de ras

• creme de ras:spumoase sau nespumoase

• loţiuni sau emulsii de creme după ras cu acţiune emolientă

d. produse pentru îngrijirea dinților și a gurii:

• pastă de dinți

• apa de gură sub formă de soluții sau sprayuri

• produse pentru curățat proteze dentare

e. produse pentru îngrijirea feței:

• creme cosmetice: uscate, semigrase si grase,nutritive,hidratante,antirid, de

zi și de noapte

• loțiuni pentru față:loțiuni pentru ten normal,ten gras,ten uscat,ten sesibil și

toate tipurile de ten

• produse pentru machiaj:fond de ten,farduri de obraz,rimeluri,farduri pentru

pleoape

• produse destinate aplicării pe buze: rujurile, creioanele contur și luciurile

de buze

• produse demachiante:ten gras,normal,uscat,sensibil și toate tipurile de ten

8

• pudre cosmetice: sub formă de pudră,lichide,pudre compacte și cremă

• măști cosmetice: de curățare,nutritive,hidratante

f. produse pentru îngrijirea mânilor:

• creme

• emulsii

• loțiuni

g. produse pentru îngrijirea unghiilor și decorarea lor:

• soluții și creme pentru înmuierea pielitelor

• pudre si paste pentru lustruirea unghilor

• lacuri pentru unghii: transparente,sidefate,colorate

h. produse pentru îngrijirea corpului

• preparate pentru baie si dus: săruri,spume,uleiuri,geluri

• produse pentru plajă:creme,uleiuri,emulsii

• produse pentru igiena intima

• deodorante si antiperspirante

i. produse de parfumerie:

• parfumuri

• apă de toaletă

• esente de parfum 4

1.3 Cremele cosmetice

Cremele cosmetice sunt preparate semifluide, care au rolul de a suplini lipsa grăsimii

naturale a pielii, de a îndepărta produsele de secreție și de a restabili mediul acid optim al

acesteia, contribuind la îndeplinirea functiilor sale.

Acțiunea nutritivă, tonică, emolienta, hidratanta, calmantă a cremelor cosmetice este în

funcție de compozitia chimică a acestora.Pe de altă parte, structura fizică specifică a

cremelor sub formă de emulsie, în care materiile prime de bază și auxiliare se află

dispersate ca particule foarte fine, înlesnește absorția și asimilarea substanțelor active în

profunzimea pielii.

Materiile prime și auxiliare pentru cremele cosmetice

4 Vasile D. , Merceologia produselor nealimentare , Editura ASE , București, 2002 , p. 144-147

9

Materiile prime și auxiliare utilizate pentru obținerea cremelor cosmetice sunt de o

complexitate și diversitate deosebită, fiind reprezentate de numeroase substanțe naturale,

provenind din regnul vegetal, animal, mineral și substanțe chimice variate.

Ținând seama de diversitatea lor, materiile prime și auxiliare reprezintă pricipalul

factor de lărgire a gamei sortimentale a cremelor cosmetice, mai ales prin substanțe active

și ingredienți speciali utilizați.

Materiile prime de bază din care se obțin cremelor cosmetice sunt :excipienții,

substanțele active și umectanții.

Excipienții sunt materii grase, care constituie bază cremelor cosmetice,în ele

înglobându-se celelalte componente indiferent de originea lor (animală,vegetală,minerală

sau sintetice), excipienții trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de calitate:

să aibă consistență semisolida, topindu-se numai la cca. 40°

să nu permită reacții auxiliare cu substanțele cu care se amestecă pentru

obținerea cremelor;

să prezinte afinitate fată de epidermă;

să asigure cremelor o bună stabilitate fizico-chimică;

să se conserve bine, fară să râncezească

să asigure mentinerea pH-ului acid al pielii (cuprins in intervalul 4,5-6,5)

Cei mai utilizați excipienți si cele mai utilizate uleiuri vegetale în obținerea cremelor

cosmetice sunt:

lanolina – este un produs de origine animală (se obține prin purificarea grăsimii

care se află pe lâna oilor,poate incorpora o mare cantitate de apă conținând

colesterol în stare liberă(este folosită mai ales pentre cremele grase)

colesterolul- sterol de origine animală, prezintă permeabilitate celulară,are acțiune

antitoxica și regenerează celule pielii, se folosește în doze mici pentru a evita

iritarea pielii;

ceara de abline- este utilizată frecvent pentru obținerea cremelor cosmetice, mai

ales în coldcreme și creme pentru tenuri grase,nu râncezește,nu este agent iritant;

vaselina- excipient de origine minerală,se obține din reziduri rezultate la distilarea

petrolului;

10

parafina(ceara de petrol)- se folosește în cantitate mică pentru a mări consistența

unor creme;

uleiul de avocado “uleiul cu șapte vitamine”- obținut din fructele arborelui de

Avocado,este bogat in fitostearina, lecitina si vitamine(A,B,C,D,E,K,PP),se

absoarbe usor în piele situându-se pe locul doi,după lanolină;

uleiul de roșcove, extras din semințe de roșcove, este unul din uleiurile cele mai

bogate în vitaminele E si F;

uleiul de migdale, obținut din semințele arborelui de migdal,este folosit la

prepararea cremelor destinate tenurilor uscate.

Substanțele active reprezintă componența cea mai importantă de diferențiere a

sortimentelor de creme cosmetice. Cele mai utilizate sunt substanțele active complexe

(polen,lăptișor de matcă,extract de nămoluri);exctractele vegetale și vitaminele:

polenul- conține un complex de aminoacizi, vitamine ,enzime și substanțe

colorante vegetale

lăptișorul de matcă- este o componentă deosebit de complexă,concentrând un

număr foarte mare de substanțe biologic active: aminoacizi, vitamine, enzime,

hormoni, substanțe minerale;

vitaminele- se utilizează mai ales în cazul cremelor nutritive, dintre vitaminele

liposolubile se folosesc vitaminele A,D, E, K

extractele din plante- au o importanță în creștere, ca substanțe active, în

obținerea cremelor cosmetice, extractul de nectar de flori, extractul de

castraveți, extactul de Ginseng;

alte substanțe active- laptele și produsele din lapte, lecitină de origine

animală(albuș de ou) sau vegetală(boabe de soia), aminoacizi(cisteină,lizină)

Umectanții sunt utilizați pentru obținerea cremelor cosmetice sunt, în principal,

glicerina și sorbitolul.

Materialele auxiliare, utilizate la prepararea cremelor cosmetice, pot fi grupate

astfel: emulgatori, aglutizanți, conservanți, substanțe antiseptice și dezinfectante,

substanțe colorante și parfumate.5

5 Stanciu I. ; Olaru M. ; Schileru I. , Merceologie , București , 1993, p. 313 - 319

11

Figura 1. Materii prime de baza utilizate la obținerea cremelor cosmetice

12

Materii prime de bază

Materii grase de origine animală

Materii grase de origine vegetală

Materii grase de origine minerală

Materii grase sintetice

Excipienții

Substanțe active

Umectanți

Substanțe active complexe(polen,laptisor de matca)

Extracte vegetale(mușetel,sunătoare,căpșuni)

Vitamine(A,D,E,F,K,B,PP)

Alte substanțe active

Sorbitol

Glicerină

Glicol,propilenglicol

Sursa: Stanciu I.; Olaru M.; Schileru I., Merceologie , București , 1993, p.315

Figura 2. Materialele auxiliare utilizate la obținerea cremelor cosmetice

CONSERVANȚI (ANTIOXIDANTI)

Nipaesteri

Acid sorbic

Tocoferoli

SUBSTANȚE ANTISEPTICE SI

DEZINFECTANTE

Acid salicilic

Acid boric

Alți acizi

DEODORIZANȚIClorofilă

Vegetali

13

Sintetici

EMULGATORI

Naturali

AGLUTANȚI

Agrar-agrar,Alginati

Amidon

Pectine

COLORANTI(DECOLORANTI) Anorganici

Sintetici

SUBSTANȚEPARFUMATE

Naturale

Sintetice

Sursa: Stanciu I.; Olaru M.; Schileru I., Merceologie , București , 1993, p.318

Caracterizarea sortimentului de creme cosmetice Gama sotimentală a cremelor cosmetice este deosebit de diversificată, putându-se structură în funcție de o multitudine de criterii: compoziția de bază, structură fizică, conținutul în grăsimi, tipul de ten căruia le sunt destinate, scopul(efecttul) în utilizarea cremelor.( fig. 3 și 4 ) Compoziția de bază și structură fizică sunt considerate cele mai importante criterii de clasificare a cremelor cosmetice, acestea determinând destinația,scopul în utilizarea cremelor.

Figura 3. Clasificarea cremelor cosmetice

14

Creme pe bază de ceară de abline(coldcreme)

Creme pe bază de lanolină

Creme pe bază de stearați

Creme pe bază de vaselină

Creme pe bază de substanțe grase vegetale

COMPOZIȚIA DE BAZĂ

Creme de tipul emulsiei de ulei in apă – U/A

Creme de tipul emulsiei de apă in ulei – A/U

Creme de tipul emulsiei complexă

STRUCTURA FIZICĂ

Creme uscate, cu 1–17% substanțe grase

Creme semigrase, cu 18-33% substanțe graseCONȚINUT ÎN GRĂSIMI

15

Creme grase, cu peste 33% substanțe grase

Creme pentru ten gras

Creme pentru ten uscat

Creme pentru ten normal

Creme pentru ten gras și normal

Creme pentru ten uscat și normal

Creme pentru ten sensibil și hipersensibil

Creme pentru toate tipurile de ten

TIPUL DE

TEN

pentru față

pentru mâini

pentru ochi

pentru corp

Creme pentru adulți

Creme pentru copii

DESTINAȚIA

Sursa: Stanciu I.; Olaru M.; Schileru I., Merceologie , București , 1993, p.320-321

16

Creme demachiante

Creme nutritive

Creme antirid

Creme hidratante

Creme emoliente

Creme cheratolice

Creme terapeutice( calmante, antiaccneice,anticelulitice)

Creme pentru masaje

Creme antisolare și pentru bronzare

Creme pentru scopuri speciale(creme pentru albire)

SCOPUL(EFECTUL) ÎN

UTILIZARE

Caracteristicile de calitate ale cremelor cosmetice

Caracteristicile de calitate prin care se diferențiază sortimentele de creme cosmetice pot

fi grupate în caracteristici organoleptice (aspect, miros și culoare), caracteristici fizico-

chimice (ph-ul, conținutul în apa și substanțe volatile, stabilirea la 34ºC, conținutul în

substanțe grase totale, indicele de saponificare).

Aspectul cremelor cosmetice se apreciază prin întindrea unui strat subțire pe epidermă,

sau în condiții de laborator, prin presare între două plăci de sticlă:stratul de cremă nu

trebuie să conțină particule cristaline sau aglomerații (grunji).Nu se admit picături de ulei,

apa sau grăsime( prezența acestora demostrând o stabilitate necorepunzătoare a

emulsiilor).

Mirosul trebuie să fie caracteristic mostrei etalon, să nu aibă miros de mucegai sau

rânced.Dintre caracteristicile organoleptice mirosul reprezintă caracteristica principală de

diferențiere a sortimentelor de creme cosmetice.

pH-ul cremelor cosmetice determină în mod hotărâtor calitatea acestora,efectul lor în

utlizare, influențează stabilitatea emulsiei, gradul de dispersie și vâscozitatea emulsiilor,

ph-ul suprafeței pielii fiind acid, cremele cosmetice cu reacție acidă au afecte favorabile

în plus: ele sunt antiseptice, standerdele prevăd un ph cuprins în intervalulul 5 - 7, fiind

considerat valoarea optimă.

Continutul de apa si substanțe volatile depinde de tipul de emulsie și conținutul de

substanțe alcoolice și de parfumare utilizate, fiind cuprins in intervalul 24- 75%.

Conținutul îin substanțe grase totale variază în functie de tipul cremelor (uscate

semigrase, grase), în limitele indicate în fig. 3.

Indicele de saponificare reprezintă cantitatea de hidroxid de potasiu ( NaOH in mg)

necesară pentru neutralizarea acizilor liberi și a celor rezultați din saponificarea unui

gram de produs.O valoare mai mare a indicelui de saponificare indica o grăsime de

calitate superioară.

Conținutul de substanțe nesaponificabile se referă la acele substanțe din grăsimi sau

uleiuri, care sunt insolubile în apă și nu sunt saponificabile de hidroxizi alcalini.

17

Stabilitatea la 34ºC se apreciază prin intervalul de timp, exprimat în ore în care

cremele își păstrează omogenintatea

.

Indicele de peroxid indică gradul de râncezire oxidativă a grăsimilor.Se calculeză

luând în considerare volumul soluției de tiosulfat de sodiu 0,01 n , întrebuințat pentru

titrarea iodului pus în libertate din iodură de potasiu de către peroxizii dintr-un gram de

grăsime. 6

Tabelul 1.Pricipalele caracteristici de calitate ale unor tipuri de creme cosmetice

Cremăhidratantă

de zi ptten gras

Cremă hidratantă

de zi ptten uscat

Cremănutritivă

denoapte

Cremă emolientă

pentruochi

Cremă pentru masaj

1 pH 5,5-7,5 5,5-7,5 5,5-7,5 5,5-7,5 5,5-7,5

2 Apă și substanțe volatile, % max

72 65 66 63 59

3 Stabilitatea emulsiei la34ºC, ore , min

8 8 8 8 8

4 Indicele de saponificare,Mg KOH min

40 39 50 40 48

5 Indicele de peroxid, max 5 5 5 5 5

6 Densitatea 0,982 0,976 0,976 0,978 0,971

Sursa: Stanciu I.; Olaru M.; Schileru I., Merceologie , București , 1993, p.324

6 ? Stanciu I. ; Olaru M. ; Schileru I. , Merceologie , București , 1993, p. 319 - 325

18

1.4 Metode de obținere, păstrare , ambalare și etichetare a cremelor cosmetice

1.4.1 Metode de obținere a cremelor cosmetice

Datorită mulțimii scopurilor și utilizărilor de produselor cosmetice ce determină

diversificarea lor, precum și a formelor complexe de excutare a produselor comerciale,

industria fabricării cremelor cosmetice este poate cea care necesită materii prime și

auxiliare pe cât de numeroase , pe atât de diversificate și care stăpânesc o dinamică de

dezvoltare ascendentă, stabilă și în continuă completare.

O trăsătură care este comună tuturor materiilor prime cosmetice, o constituie puritatea

deosebită pe care trebuie să o conțină.Industria cosmetică putem spune că își are resursele

de materii prime din toate cele trei regnuri naturale, animal , vegetal și mineral, precum și

produse de sinteză, care dețin, de asemenea, un rol important și care sunt asimiliate și

diversificate din ce în ce mai mult ( așa cum este cazul glicerinei sintetice, al vitaminelor,

al hormonilor etc).7

Tehnologia obținerii produselor cosmetice reprezintă o specialitate a chimiei organice,

caracterizată prin specificitatea operațiunilor, a utilajelor și a metodologiei de lucru.

Operațiunile sunt, în general, fizice, de condiționare a amestecurilor obținute din

materiile prime folosite conform receptorilor.Materialele prime necesare obținerii

produselor cosmetice nu fac obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii

chimice. Ele sunt substanțe de proveniența naturală sau sintetică obținute prin tehnologii

bazate pe procesele chimice fundamentale.

Tehnologiile de obținere a produselor cosmetice pot fi grupate prin ceea ce au ele în

comun, funcția produsului final ce trebuie realizat. Astfel, există o tehnologie generală

pentru obținerea produselor cosmetice solide, altă pentru obținerea produselor de

parfumerie și altă pentru obținere cremelos cosmetice.

7 ? http://www.savepageaspdf.com/9a85d9069c0c4c2c8f9f538e088b5817/Produse%20cosmetice.html

19

În cadrul fiecărei linii de fabricație, prin schimbarea rețetelor atât din punctul de

vedere al materiilor prime chimice cât și al dozării lor, se pot obține mai multe variante

de produse finite care să difere între ele prin culoare, parfum, consistență.8

1.4.2 Metode de păstrare a cremelor cosmetice

Produsele cosmetice dacă nu sunt păstrate așa cum trebuie, își pot pierde din

proprietăți și pot deveni nocive pentru oameni. Rezistentă texturii cosmeticelor constă în

funcție de compoziția produsului, de factorii de climă și de umiditate.Termenul de

valabilitatea a cremelor cosmetice este de la 6 luni până la 12 luni, iar că să folosim

cremele cosmetice pe toată perioadă lor de garanție, importantă este temperatură optimă

de păstrare a acestora.În așa fel încât dacă sunt păstrate în locuri ideale acestea își pot

conserva mai bine consistență și proprietățile.

Reguli de păstrare:

să fie păstrate în ambalajul lor original, la o temperatură constantă, ferite de

lumină;

cele care sunt expirate sau alterate trebuie aruncate;

capacul trebuie închis bine în așa fel încât să nu pătrundă aerul;

cremele pentru ochi trebuie păstrate în frigider, la rece ;

cremele și uleiurile pentru corp au o acțiune mai bună dacă sunt păstrate la

temperatura camerei, deoarece acestea vor intra mai ușor în piele și o vor

hidrata mai bine.

Ne putem da seama când cremele pe care le folosim nu mai sunt în regulă, atunci

când nu mai au același miros ca la început și au un miros rânced , și-au schimbat

consistență sau culoare, s-au uscat, se sfărâmă, grăsimea a ieșit deasupra.Este foarte

periculos să le mai utilizăm dacă observăm unul dintre aceste lucruri deoarece ne

putem îmbolnăvi ochii sau pielea.

Cele care expiră mai repede sunt cremele pe bază de plante sau cele BIO din cauza

lipsei de conservanți din componența lor. Crema se folosește în continuu, după �

8 ? Stanciu I.; Părăianu E.; Schileru I., Merceologie: Calitatea și sortimentul mărfurilor nealimentare, Editura Oscar Print București, 1998, p.95-96

20

desfacerea ei , și e de preferat să alegem variantă cu pompă ori cu pipetă pentru igienă

sau folosirea unei spatule din plastic care o putem dezinfecta după utilizare.9

1.4.3 Metode de ambalare si etichetare a cremelor cosmetice

Legea care prevede metodele de ambalare și etichetare a produselor cosmetice este

Legea nr.178/2000 privind produsele cosmetice, republicată in 2011. 10

Ambalajele și recipientele care conțin produse cosmetice trebuie inscripționate

vizibil, lizibil și cu caractere care nu se șterg, indicându-se următoarele date:

denumirea firmei

sediul sau adresa din statul membru al Uniunii Europene, respectiv

importatorul;

țara de origine pentru produsele fabricate în afara Uniunii Europene, cele de

import;

conținutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat în greutate sau

volum,exceptând ambalajele ce conțin mai puțin de 5 grame sau mai puțin de 5

mililitri, eșantioanele gratuite și dozele unice;

termenul de valabiliate indicat prin sintagma “ A se folosi înainte de “ urmată

de data sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se află inscripționata data

expirării,exprimate prin luna și an (în această ordine) în cifre arabe.În cazul

produselor cosmetice cu o valabilitate mai mare de 30 de luni indicarea

termenului minim de valabilitate nu este obligatorie;

instrucțiunile de conservare, ultilizare și îndepărtare, inclusiv pentru produsele

cosmetice de folosință profesională;

numărul lotului de fabricație, după caz, marcat pe recipient sau ambalaj ori o

indicație care să permită identificare produsului;

categoria de produs cosmetic, exceptând cazul în care această rezultă din

prezentarea produsului:

9 ? http://www.timpul.md/articol/pastrarea-cosmeticelor---38348.html10http://www.euroavocatura.ro/legislatie/861/legea_178_2000__republicata_2011_,_privind_produsele_cosmetice

21

lista cuprinzând ingredientele care fac parte din compoziția produsului

cosmetic, în ordinea descrescătoare a greutății în momentul incorporării lor

această lista este precedată de cuvântul “ ingrediente “. 11

1.5 Asigurarea calității și eficacității cremelor cosmetice

Pentru a pune pe piață un produs cosmetic trebuie însă îndeplinite condiitile legale,

condiții care au la bază trei concepte fundamentale în conformitate cu natură și modul de

aplicare a produsului: securitate, calitate și eficacitate. Astfel o atenție specială ar trebui

acordată:

selectării ingredientelor cosmetice, ca acestea să fie lipsite de toxicitate la

concentrația prevăzută pentru produsul finit ;

verificarii toleranței locale pentru produsul finit;

alegerii unui ambalaj adecvat care să mențină calitatea produsului și să evite, pe

cât posibil, riscul utilizării incorecte sau accidentale;

respectarii liniilor directoare de practica corecta de fabricatie (GMP), de control

de calitate, in special microbiologic, precum si a substantelor chimice de

contaminare;

etichetării corespunzatoare;

prezentării produsului;

intrucțiunilor de folosire si de eliminare ca deșeu;

avertizărilor eventuale (unde este cazul) și a măsurilor care trebuiesc luate în caz

de accident;

procedeelor adecvate în cazul prezenței efectelor secundare la produsul

comercializat, precum și tartamentul de la caz la caz;

urmăririi produsului pe piata și observațiilor consumatorilor.

Calitatea cremelor cosmetice constituie una dintre condițiile esențiale ale succesului.

Acesta se reflectă în primul rând în produse, într-o structură organizatorică bine pusă la

punct, logică și operativă a companiei producătoare, în resursele disponibile (personal,

clădiri, dotări, aparatură), resurse la nivel stintific cât mai avansat, cât și în procedeele de 11 Plesea D.A. , Mărfuri metalo – chimice Mărfuri din sticlă, ceramică și lemn ,Editura ASE, București, 2004 ,p. 214 - 215

22

producție și în materiile prime necesare fabricării produselor. Un aspect important în

calitatea cremelor cosmetice se referă la normele de igiena, norme care trebuie respectate

riguros în toate etapele procesului de producție, din momentul cercetării noului produs

până în momentul comercializării acestuia. Pentru a atinge o cotă de piată ridicată orice

cremă cosmetică trebuie să fie eficientă, deoarece chiar și crema de mâini nu este

achizitionată dacă consumatorul nu are nevoie de ea.

Consumatorii nu achiziționează creme cosmetice numai de dragul de a le cumpăra, le

cumpăra din necesitate așadar ele trebuie să își dovedească eficienta.Specialiștii în

cosmetică au găsit numeroase metode de a demostra eficacitatea unui produs cosmetic, de

la cele mai simple până la cele mai complicate, toate din dorință de a convinge

consumatorul final.12

12 Răducanu I.;Pricopie R, Merceologie, Editura ASE, București, 2004, p.36-39

23

Capitolul 2. Studiul ingredientelor toxice din cremele cosmetice2.1 Piata cremelor cosmetice

În ultimul deceniu s-a produs, pe plan mondial, o imensă diversitate de bunuri cu uz

cosmetic.Accesul consumatorilor zi de zi la cosmetice depinde de mecanismele prin care

se formează sortimentul industrial (al produsului), completat cu un sortiment adecvat

provenit din import și care formează sortimentul comercial la nivelul grosiștilor și

detailiștilor.

În România, până nu demult consumul produselor cosmetice se făcea în cea mai

mare parte din mărfuri provenite din import,datorită numărului limitat de întreprinderi

producătoare autohtone.În ultima perioadă însă, s-au dezvoltat și la noi atât companii

producătoare de articole cosmetice finite, cât și de materii prime auxiliare.Toate acestea ,

prin calitate și prin preț acceptabil, încep să facă concurență vădită produselor cosmetice

importate.

Producția românească de produse cosmetice s-a ridicat la o valoare de 44 miliarde de

euro în naul 2005, deținând 20% din piață totală a cosmeticelor, care se cifeaza la 220 de

miliarde de euro și înregistrează un ritm anual de creștere de 15%. Restul de 80% este

asigurat de import sau de companii multinaționale care sunt active pe piață românească .

Piaţa produselor destinate îngrijirii mâinilor şi corpului este o piaţă în formare, care

va creşte odată cu creşterea nivelului de informare şi educare al consumatorului, creşterea

puterii de cumpărare şi în mod special, prin campaniile de promovare şi informare

declanşate de jucătorii din piaţă. Produsele de îngrijire a mâinilor şi corpului, sunt

percepute de către consumatorul român ca fiind caracterizate de sezonalitate, consumul

de produse anticelulitice, se măreşte semnificativ în timpul primăverii şi al verii, iar cel

de îngrijire a mâinilor în timpul iernii.Piaţa românescă a produselor de ingrijire a feţei

este o piaţă eterogenă, intens concurenţială, pe care atât companiile multinaţionale cu

nume sonore şi forţă financiară mare, cât şi producătorii interni, îşi construiesc poziţii tot

mai puternice, fac eforturi pentru a atrage şi a fideliza un număr cât mai mare de

24

consumatoare. 13

Piața cosmeticelor este reprezentată, în funcție de destinația produselor , pe

următoarele segmente:

produse de îngrijirea a pielii;

produse capilare;

articole de toaletă ( parfumerie alcoolică);

produse pentru igiena corporala.

Produsele cosmetice, de îngrijire a pielii și articolele de toaletă reprezintă o piață

foarte importantă, ale cărei cifre sunt amețitoare.În 1999 s-au înregistrat vânzări de

cosmetice în zonele principale ale lumii, după cum urmează : Europa de Vest -26

miliarde de euro , la o mică diferență America de Nord- 23 miliarde euro, Japonia -12

miliarde de euro iar restul lumii 20 de miliarde de euro.

In baza acestor date se poate reprezenta grafic ( fig.5) distribuția mondială a pieței

consumatorilor în perioada de referință.

Fig 4. Distrubutia pieței produselor de toaletă și de îngrijire a pielii în zonele

importante ale lumii-1999

13 Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitattiv al produselor pe bază de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice , București, 2006, p. 1 – 2

25

32%

28%

15%

25%

Europa de vest

America de NordJaponia

Restul lumii

Sursa: Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitativ al produselor pe bază

de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice , București, 2006, p. 4

Piața mondială a produselor cosmetice de îngrijirea a pielii și de toaletăa fost evaluată

in anul 2000 la 175, 4 mld USD, cu 2,2 mai mult decât in 1999.

Principalii producătorii din domeniu, pe plan mondial sunt grupați in tabelul 2. 14

Tabelul 2. Principalii producatorii de cosmetice pe plan mondial

Nr. Crt. Firma-Tara Cifra vanzari Mld.Euro

1 L’Oreal-Franța 10,51

2 Unilever-Anglia 10,32

3 Protector & Gamble-SUA 6,6

4 Avon-SUA 4,96

5 Shiseido-Japonia 4,432

6 Esté Lauder-SUA 4,221

7 Johnson & Johnson-SUA 3,04

8 Kao-Japonia 2,633

14 Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitattiv al produselor pe bază de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice , București, 2006, p. 3– 4

26

9 Boots-Anglia 2,442

10 Wella-Germania 2,37

11 Beiersdorf-Germania 2,24

12 Bristol Myers Squib-SUA 2,233

13 Colgate-Palmolive-SUA 2,052

14 Alberto Culver-SUA 1,853

15 Henkel-Germania 1,8

16 Revlon-SUA 1,745

17 LVHM-Franța 1,703

18 Intimate Brands-SUA 1,7

19 Coty-SUA 1,688

Sursa: Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitativ al produselor pe bază

de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice , București, 2006, p.4

Piața produselor pentru îngrijirea pielii este foarte diversificată. Ea este constituită din

produse pentru îngrijirea feței, a corpului, buzelor, mâinilor, într-o varietate greu de

imaginat cu câțiva ani în urmă. Destinația acestei categorii de cosmetice este aceea de a

întreține sau de a corecta. Chiar dacă se mai numesc și produse de tratament cosmetic, nu

are nicio legătură cu familia terapeuticelor. O mare parte din produsele de îngrijire își

găsește aplicații în refacerea sau menținerea echilibrului pielii.

Piața produselor de îngrijire corporală este împărțită în trei segmente: creme, loțiuni și

geluri, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de creme. Cremele pentru față la rândul

lor se împart în creme pentru curățare și creme pentru îngrijire.Mai există și creme pentru

mâini și pentru unghii, precum si produse pentru corp sub formă de lapte de corp, loțiuni

sau spray.Pe fiecare categorie de produse concurență este mai acerbă sau nu, în funcție de

cerere, potențial, publicitate etc. Un foarte domeniu important îl constituie piața

produselor pentru îngrijirea feței, unde își desfășoară forțele producătorii internaționali și

cei autohtoni și unii și ceilalți cu tradiție, notorietate și produse care promit un ten fără

riduri, mai luminos, mai stalucitor. Așadar segmetul anti-îmbătrânire ( anti ageing)

reprezintă valoare sigură a acestei familii de produse. Cu toate acestea, piață românească

a produselor pentru îngrijirea feței a cunoscut o scădere în prima jumătate a anului 2001

față de aceeași perioadă a anului 2000 (Sursa Beiesrdorf), una din cauze fiind puterea de

27

cumpărare a consumatorului.Interesant de semnalat ar fi că produsele pentru îngrijirea

feței se bucură de o piață în continuă creștere în zonă Asia-Pacific ( tabelul 3).

Odată cu creșterea nivelului de trăi și conștientizarea beneficiilor aduse de o piele

îngrijită, cererea de produse cosmetice a crescut semnificativ în toate țările în curs de

dezvoltare, cu excepția piețelor în Japonia și Australia, unde piață era deja formată.În

această zonă geografică, de cea mai mare cerere se bucură produsele pentru înălbirea

pielii, majoritatea femeilor dorind să aibe o piele cât se poate mai palidă.

În 2003, producția de îngrjire facială a fost de două ori mai importantă decât cea a

îngrijirii corporale, însă profilul adoptat de tendința reprezentând cele două segmente

este, în general, același de la an la an .

Tabelul 3. Piata de produse pentru ingrijirea pielii in regiunea Asia-Pacific

( milioane $ )

Nr.Crt Tara 1997 1998

1 Australia 443 475

2 Hong-Kong 209 228

3 Indonezia 408 455

4 Japonia 2408 2503

5 Malaezia 92 108

6 Filipine 132 138

7 Singapore 61 67

8 Koreea de Sud 624 724

9 Taiwan 219 230

10 Tailanda 334 391

Sursa:Ecaterina Merica, Tehnologia produselor cosmetice, vol 1,

Editura Corson, 2000, p. 17

28

Fig 5. Piața de produse pentru îngrijirea pielii în regiunea Asia-Pacific

( milioane $ )

Sursa: Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitativ al produselor pe bază

de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice , București, 2006, 2006, p.12

Liderul mondial în domeniul producției de cosmetice de acest tip îl reprezintă industria

franceză. Franța exportă masiv către toate statele cu o rată de acoperire de 800%. În

termeni de import, partenerii importanți îi constituie Statele Unite și Germania, care

asigură 40% din fluxul de intrări pentru Franța.

Principalele țări importatoare de produse de îngrijire franceze sunt prezentate în figura

6.

Fig 6. Principalele tari importatoare de produse de ingrijire franceze cu cifre de

afaceri in milioane de Euro.

29

Sursa: Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitativ al produselor pe bază

de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice, Bucuresti, 2006, p.13

Formulare cosmeticelor de îngrijire se orientează spre ideea de a crea un preparat

conținând diferite materii prime destinate unui anumit scop ( astingent, hidratant, de

netezire, de catifelare ). Ingredientele care intră în producția produselor cosmetice de

acest tip sunt numeroase: tensioactivi, conservanți, agenți emolienți, coloranți,

parfumanți, compuși antibacterieni, antioxidanți,polimeri etc. Dificultatea unei formulări

rezidă în capacitatea de asociere a principiilor active datorită faptului că tendința de

solubizare este diferită,incompatibilă.Din ce în ce mai mult, piață începe să fie cucerită de

așa-numitele microcaparticule sau lipozomi, care încorporează princiupiul activ. În acest

fel, eficacitatea este optimizată prin capacitatea microparticulei de a penetră în adâncul

celulii pielii.Etapă esențială care urmează fabricării formulei este aceea de a i se verifică

inocuitatea prin numeroasele teste la care este supus produsul înainte de comercializare.

Dezvoltarea continuă a pieței de produse cosmetice, mai ales pe segmentul de produse

de îngrijire faciala și corporală, pune la dispoziția consumatorilor sute de produse cu

diferite destinații.Producătorii de cosmetice lansează deja game complete pentru ten, care

conțin de la emulsiile demachiante până la măștile de întreținere. Dilema apare în

momentul alegerii produselor care să rezolve precis nevoia unui ten sau altul.

Pe de altă parte,packanging-ul este esențial mai ales în direcția ușurării și a

optimizării de utilizare a produsului în rândul consumatorilor.Pornind de la acest

deziderat, se încerca tot mai pregnant diversificarea pieței cu produse ambalate în

flacoane cu pompă, produse în doză unică,șervețele impregnante cu demachiante.

Publicitatea joacă un rol primordial în promovarea unui produs de acest gen,

asigurându-i succesul pe piață. Inovația permanență și reînnoirea gamelor sunt stategii

susținute de către producători, cu scopul de a câștiga cât mai mare parte din piață.

Cercetarea-dezvoltarea este de o importantă covârșitoare în acest domeniu . 15

2.2 Agenți care acționează asupra țesuturilor 15 Pamfilie R. ; Buda V.M. , Specificul sortimental și calitativ al produselor pe bază de mosc pe piața internatională a mărfurilor cosmetice, Bucuresti, 2006, p. 11-14

30

Cel mai mare organ al corpului nostru este pielea. Pe langa faptul ca este un înveliş viu,

care respiră mai are și o capacitate mare de absorbţie, ea practic absoarbe toate produsele

care sunt aplicate pe suprafaţa ei. Dacă aceste produse au in ele ingrediente benefice,

efectele folosirii lor vor și ele la randul lor benefice pielii,dar dacă aceste produse au în

compoziția lor substanţe chimice toxice, acestea vor fi nocive pielii.

Cei care distrug bariera protectoare a pielii se numesc solvenți, aceștia degresează

puternic pielea și ajută la pătrunderea substanțelor toxice în organism. Odată cu

pătrunderea lor în piele, ele ajung în microcapilarele sanguine, în vasele limfatice şi după

aceea în fluxul sanguin, care le răspândeşte peste tot: în creier, ficat, rinichi, muşchi.

Ignoranța și nevoia de a ”arăta bine” duc la creșterea continua a cosnsumului de

produse cosmetice. Femeile absorb anual 2-3 kilograme de substanțe toxice prin

intermediul produselor cosmetice uzuale.

Femeile au o rutină zilnică, iar această rutină constă în folosirea demachiantului, a

cremelor de faţă, a produselor de machiaj şi a altor produse pentru igienă, multe dintre

acestea având in compoziția lor substanțe toxice. Cel mai grav lucru este că astfel de

substanţe se gasesc inclusiv și în produsele care sunt destinate îngrijirii copiilor. Ceea ce

contribuie la toxicitatea şi la potenţialul cancerigen ridicat a acestor produse este faptul că

ele sunt făcute să stea mai mult pe raft fată de alte produse, cum ar fi cele alimentare.

Putem spune că produsele cosmetice sunt de multe ori nişte „cocktailuri” de chimicale

cu acţiune cancerigenă, iritante pentru piele care provoacă reacţii alergice în ţesuturile

normale în urma expunerii repetate la acestea.

Anumite creme hidratante pot conţine sub denumirea de vaselină sau parafină, un

amestec de hidrocarburi aromatice din petrol sau alte produse care sunt derivate din

petrol, ale căror denumiri de pe etichete conţin prefixele „propyl” sau „methyl”. Aceste

derivate nu lasă pielea să respire, blocând eliminarea toxinelor din corp. Ele pot provoca

sensibilitatea la lumină şi pot lăsa pielea fără propriile uleiuri naturale, efectul lor fiind

uscarea şi crăparea, îmbătrânirea prematură a acesteia, acneea şi alte afecţiuni ale pielii.

O alta substanţă care este suspectă este şi cocamid MEA, care ajuta la „leagarea”

ingredientelor utilizate în multe tipuri de creme de faţă.

31

Padimate-O sub numele și de octil-dimetil sau PABA este un ingredient comun care se

găsește în cremele solare. Ca și DEA este un agent de formare a nitrozeminelor, care

favorizează formarea acestora sub influența ultravioletelor și astfel crește riscul de cancer

de piele, o situație ironică în condițiile în care este folosită că și ercan de protecție. 16

2.3 Substanțe chimice folosite ca ingrediente cosmetice cu efect nociv asupra

organismului

Din mulțimea de ingrediente mai mult sau mai puțin nocive pentru sănătatea

oamenilor, experții au ajuns la concluzia că ar trebui excluse următoarele componente

sintetice, care pot fi înlocuite cu derivate naturale benefice :

1. Imidazolidinil urea si diazolidinil urea - sunt cele mai frecvente substanțe

folosite, după parabeni (compuși sintetici incluși în aproape toate categoriile de produse

cosmetice). Academia Americană de Dermatologie a ajuns la concluzia că principala

cauză care determină apariția dermatitei sunt aceste două substanțe. Aceste substanțe

chimice sunt toxice pentru organism.

2. Methil / propil / butil / ethil paraben – aceștia sunt conservanții cei mai

utilizați, în industria cosmetică, pentru a înhibarea dezvoltarii bacteriilor dar și pentru

durata de prelungire a produsului cosmetic. Studiile efectuate arătata că acesti parabeni se

mai întalnesc și în țesuturile tumorale ale femeilor care se confruntă cu cancerul mamar.

3. Uleiul mineral si derivatele sale (parafina și alte petrochimicale) sunt produse

ale petrolului procesat chimic. Ele, pot însuma, de obicei 10% din produsul cosmetic și

sunt folosite pentru prețul lor scazut, pentru ca au o mare stabilitate și o usoara integrare

în orice formula.

4. Lanolina - emolient care este obținut din lâna oilor. Este folosită în compoziția

16 http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/cat-de-periculoase-sunt-produsele-cosmetice-317160

32

cremelor și poate provoca acnee sub o formă foarte gravă.

5. Izopropanol - un solvent agresiv din familia alcool-urilor, care nu numai că

usucă pielea dar și atacă bariera de acizi naturali care aceasta o protejează

6. Butirat de hidroxianisol (BHA) - agent cangerigen.

7. Butirat de hidroxitoluen (BHT) - cauzează alergii și dermatită.

8. Diazolidinyl urea - conține un cancerigen cunoscut sub numele de

formaldehyda. Substanța în sine este foarte iritantă, poate cauza dermatita și reacții

alergice.

9. Formaldehida- agent cancerigen, foarte toxic și iritant. Atacă ochii, nasul și

gatul (membranele mucoase).

10. Imidazolidinyl urea - cunoscut ca și Germall 115, eliberează formaldehidă în

produsele cosmetice, la temperaturi de peste 10 grade Celsius.

11. Propiletlenglicol (PEG, PEG-20 )- un potențial ingredient cancerigen, care

reduce nivelul de hidratare naturală a pielii. Acesta duce la îmbătranirea prematură și

creste sensibilitatea fată de microorganismele dăunătoare.

12. Emolienți derivați din silicon - blochează porii, și nu lasă pielea să respire, în

acest fel ducând la apariția iritațiilor.

13. Toluen - produs chimic foarte toxic, dăunator și poate fi chiar fatal dacă este

inghitit, irită pielea, ochii și tractul respirator.

În concluzie cele mai indicate sunt produsele care contin mult mai multe

ingrediente naturale. 17

2.4 Analiza cremelor cosmetice

Cercetătorii afirma că nu trebuie să renunţăm de tot la produsele cosmetice, dar

trebuie sa fim atenți în alegerea lor și de aceea trebuie să le alegem pe cele cu formule

uşoare. Primele care sunt verificate de către specialişti sunt aromele,ei susțin că un miros

plăcut ascunde de fapt o serie ingrediente chimice puternice. În momentul de față se

17 http://www.topsanatate.ro/articol/10-ingrediente-cosmetice-daunatoare-22930.html

33

cunosc peste 5.000 de astfel de arome care se folosesc în industria cosmetică, majoritatea

provocând reacţii alergice şi distrugeri ale pielii. De aceea sfatul lor este să le alegem pe

cele fără miros iar dacă nu putem renunța la aceastea măcar să le alegem pe cele fară

conservanți.

Există 421 de substanţe interzise în fabricarea produselor cosmetice, 65 dintre

substanţe pot fi folosite numai în anumite condiţii şi limite de admisibilitate. Coloranţii

cosmetici care sunt utilizaţi în anumite condiţii şi limite de admisibilitate, după domeniul

de aplicare se împart în patru grupe şi anume:

coloranţi admişi în toate produsele cosmetice;

coloranţi admişi în toate produsele cosmetice, cu excepţie celor destinaţi

aplicării în vecinătatea ochilor, în special produsele de machiere şi de

demachiere a ochilor;

coloranţi admişi numai în produsele cosmetice ce vin în contact cu

mucoasele;

coloranţi admişi numai în produsele cosmetice ce vin în contact cu pilea.

De exemplu un produs renumit prin reclamele TV: crema L'Oreal RevitaLift.

Trietanolamina formează compuși cancerigeni în combinatie cu agenți azotați, atât pe

piele, cât și în sânge. Metilparaben, butilparaben și isobutilparaben sunt cunoscuți pentru

riscul de cancer de sân, pentru perturbarea proceselor endocrine (hormoni) și infertilitate.

De asemenea, sensibilizează pielea determinând apariția mâncarimilor, arsurilor, înroșirii

pielii. Diazolidinil uree poate determina reacții de toxicitate la nivelul sistemului nervos,

gastrointestinal și al ficatului. Disodium EDTA este folosit pentru creșterea

permeabilității pielii, determinînd creșterea absorbției celorlalte substanțe chimice în

piele.

În concluzie este de preferat a se evita acest produs datorită expunerii unor reale riscuri

pentru sănătatea consumatorului dacă este folosit intensiv și pe termen lung.18

18 http://www.gandul.info/magazin/cat-de-sigure-sunt-produsele-cosmetice-2513606

34

Capitolul 3.Studiul privind comportamentul consumatorilor

3.1 Analiza si prelucrarea individuală a întrebarilor

Dintr-un eșantion de 46 de persoane , 43 de persoane au vârsta cuprinsă între

15 - 25 de ani iar 3 persoane au vârstă cuprinsă între 26 - 35 de ani.

35

La această cercetare au participat 41 de femei ( 89%) si 5 barbati (11%).

3.In ce mediu locuiti ?

În urma analizării acestei întrebări observăm că 41 de persoane provin din mediul urban

(89%) și 5 persoane provin din mediul rural (11%).

În ceea ce privește ocupația ,2 persoane sunt de elevi , 35 de persoane sunt studenți iar

restul de 13 sunt salariați.

5.Care sunt veniturile dumneavoastra ?

Rural 5 11%

Urban 41 89%

36

În ceea ce privesc veniturile, 25 de persoane(56%) au venituri sub 800 de lei , 7

persoane (16%) au venituri între 800 - 1000 de lei și 13 persoane(29%) au venituri

cuprinse între 1000-2000 de lei.

6.Obisnuiti sa folositi produse cosmetice ?

În urma analizei acestei întrebări observăm că 39 de persoane obișnuiesc să folosească

produse cosmetice și doar 7 persoane folosesc rar produsele cosmetice.

sub 800 lei 25 56%

800 - 1000 lei 7 16%

1000 - 2000 lei 13 29%

2000 - 3000 lei 0 0%

peste 3000 lei 0 0%

Da 39 85%

Nu 0 0%

Rar 7 15%

37

Conform cercetării observăm că 2 persoane din cele intervievate au acordat notă 2

importanței produselor cosmetice, 11 persoane au acordat notă 3 , 13 persoane notă 4 și

restul de 21 de persoane au acordat notă 5 importanței produselor cosmetice.

8.Ce gama de cosmetice folositi?

În urma acestei întrebări 27 % au răspuns că folosesc produsele de parfumerie, 25%

produsele de machiaj, 23 % produse pentru îngrijirea pielli și 25 % produse pentru

îngrijirea corpului și a părului.

Majoritatea persoanelor chestionate, adică 32 de persoane, au răspuns că erau decis să

cumpere produsul înainte de a intră în magazin, 3 persoane recunosc că au cumpărat

produsul pentru că le-a fost recomandat, 2 persoane au cumpărat produsul deoarece

ambalajul era atrăgător și 10 persoane au cumpărat produsul pentru că au văzut reclamă

respectivă.

10.Care este scopul folosirii cremelor de fata ?

Produse de parfumerie 34 27%

Produse de machiaj 31 25%

Produse pentru ingrijirea pielii 29 23%

Produse pentru ingrijirea corpului si a parului 32 25%

Hidratarea pielii 43 52%

Protejarea pielii 24 29%

Atenuare ridurilor 3 4%

Catifelarea si finetea tenului 12 15%

38

În urma analizei acestei întrebări observăm că 52% folosesc cremele de față pentru a-și

hidrată pielea, 29% o folosesc pentru protejarea pielii , 4 % pentru atenuarea ridurilor și

15% pentru catifelarea tenului.

11.Cum v-ati dori sa fie crema de fata ?

La această întrebare 12 persoane au răspuns că și-ar dori cremă să miroasă frumos, 26 de

persoane au spus că vor o cremă care să dea un aspect matifiant tenului, 1 persoană

preferă să nu aibă nici un miros cremă și 24 de persoană doresc să dețină o cremă care să

nu dea un aspect gras tenului.

Sa miroasa frumos 12 19%

Sa dea un aspect matifiant tenului 26 41%

Sa nu ai aiba nici un miros 1 2%

Sa nu dea un aspect gras tenului 24 38%

39

23 de persoane din cele intervievate preferă cremă de față Nivea, 10 persoane preferă

marca Elmiplant , 9 persoane preferă L`Oreal, 5 persoane Gerovital, 8 persoane preferă

marca Garnier, iar 5 persoane preferă alte mărci de creme de față.

13.Ce tip de crema folositi ?Creme de zi 38 75%

Creme de noapte 6 12%

Creme antirid 0 0%

Creme pentru ochi 3 6%

Creme BB 4 8%

40

În vedere tipului de cremă pe care o folosesc 75% au spus că folosesc cremă de zi, 12%

cremă de noapte , 6% folosesc creme pentru ochi și 8% folosec creme BB.

În funcție de tipul tenului, 7 persoane folosesc creme pentru ten gras, 23 de persoane

folosesc cremă pentru ten normal, 5 persoane creme pentru ten uscat, 3 persoane folosesc

creme pentru ten uscat și normal și 3 persoane pentru ten sensibil și hipersensibil.

15.De cate ori pe zi folositi crema de fata?

Dimineata 13 23%

Seara 3 5%

Dimineata si seara 20 36%

Dupa inlaturarea machiajului 6 11%

Inainte de machiaj 14 25%

41

În urma acestei întrebări 23% au răspuns că preferă să folosesca cremă dimineață, 5%

au răspuns seară, 36 % au răspuns că folosec cremă și dimineață și seară, 11 % folosesc

cremă doar după înlăturarea machiajului și 25 % folose cremă și înainte de machiaj.

16.De unde achizitionati de obicei cremea de fata ?

La acestă întrebare 14 dintre persoanele intervievate au spus că preferă să cumpere

cremă din farmacii, 33 de persoane achiziționează crema din hipermarket, 6 persoane au

răspuns de la plafar și o singură persoană a răspuns că își achiziționează cremă din alte

părți.

23% din persoanele intervievate spun că prețul este criteriul cel mai important în

alegerea unei creme și doar 2% consideră că prețul e cel mai puțin important.

Farmacii 14 24%

Hipermarket 33 56%

Supermaket 5 8%

Plafar 6 10%

Altele 1 2%

42

12% aleg magazinul ca fiind criteriul cel mai important și 21% spun că magazinul este

cel mai putin important criteriu.

La tipul cremei, 56 % au răspuns că este cel mai important crtieriu și doar 2 % au

răspuns că tipul cremei este cel mai puțin important criteriul în alegerea unei creme.

43

Doar 11% din cei intervievați consideră că diferite promoții fac criteriul cel mai

important în alegerea cremei iar 7% nu îl consideră așa de important.

11% consideră cantitatea un criteriu important și restul de 5% nu consideră cantitatea că

fiind atât de importante.

18.Considerati ca pretul cremelor cosmetice de fata este justificat de calitatea

acestora ? Pe o scala de la -2 la 2 bifati optiunea dumneavoastra .

În urma analizei acestei întrebări, 26% dintre persoanele intervievate sunt de părere că

prețul cremelor de față este justificat în concordanță cu calitatea acesteia, iar 9% sunt de

părerea că prețul cremelor de față nu este justificat în concordanță cu calitatea acesteia.

98 % din respondenți sunt mulțumiți de cremă pe care o dețin acum și doar 2 % din

respondeti nu sunt mulțumiți.

1 4 9%2 7 15%3 10 21%4 14 30%5 12 26%

44

În urmă analizei acestei întrebări 38 de persoane știau că în unele creme de față sunt și

anumite ingrediente dăunătoare pielii iar 8 persoane susțin că nu știau acest lucru

La această întrebare 78 % din cei intervievați au răspuns că folosesc cremele de față cu

ingrediente naturale și 22% din respondeti recunosc că nu folosesc cremele pe bază de

ingrediente naturale.

În urmă analizării acestei întrebări, 36% din respondeti spun că întodeauna citesc lista de

ingrediente a cremelor cosmetice, 51 % au răspuns că citesc această lista doar câteodată

și 13% din respondenți recunosc că nu au citit niciodată lista de ingrediente.

23.Ce buget alocati lunar pentru crema de fata ?

45

20% din ce chestionați aloca mai puțin de 20 de lei în vederea achiziționării cremei de

față, 62% aloca un buget situat între 20 - 50 de lei pe luna și 18 % au răspuns că aloca

mai mult de 50 de lei pe luna în vederea achiziționării cremei de față .

24.Beneficiati de promotiile care sunt in magazine atunci cand achizitionati crema de fata ?

Din ce intervievați , 20 de persoane spun că beneficiază de promoții atunci când

achiziționează cremă de față, 6 persoane spun că nu beneficiază de ele iar 19 persoane

spun că beneficiază câteodată de aceste promoții.

7% din respondenți au susținut că sunt total de acord că reclamele îi influențează în

vedere achiziționării cremelor de față, 63% spun că sunt de acord că acest lucru îi

Sub 20 de lei 9 20%

20 - 50 de lei 28 62%

Peste 50 de lei 8 18%

Da 20 44%

Nu 6 13%

Cateodata 19 42%

46

influențează, 12% susțin că nu prea îi influenteza reclame în vederea achiziționării

cremelor cosmetice și 4% spun că reclamele nu îi influențează deloc.

30% din ce intervievați susțin că se informează din magazin atunci când achzitioneaza creama de față, 39% susțin că se informează de pe internet, 25% spun că se informează de la prietenii și 7 % se informează de la alte surse .

3.2 Fișa de analiză merceologică a cremelor cosmetice de față Magazin Carrefour Orhideea

Data:26.05.2014

PRODUS: CREMĂ DE FAȚĂ

TIP CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

MARCA L`OREAL GEROVITAL GARNIER NIVEA GEROCOSSEN ELMIPLANTGreutate (ml) 50 50 50 50 50 50Producator L`Oreal

FrantaS.C FarmecS.A

GarnierLondon

Beiersdorf AG,Germany

GerocossenS.R.L

SarantisFrance

Importator/Distribuitor

L`OrealRomania

Farmec RomsticomS.R.L

BeiersdorfRomania

Gerocossen SarantisRomania S.A

Termen de valabilitate(luni)

12 12 12 12 12 12

Prețul (lei) 30 19,16 21,76 21,20 17 18,69Aqua

47

Glycerin Stearic Acid Citric Acid Octyldodecanol

CetearylAlcohol

EthylhexylCocoate

Petrolautum Dimethicone Glycol Stearate

GlycerylStearate

IsopropylStearate

Triethanolamine Cetyl Palmitate Cetyl Alcohol Phenoxyethanol

Parfum Cyclopentasiloxane Persea gratisimaButter

Acrylates Methylparaben Ethylparaben SodiumAcrylate

Isohexadecane Propylparaben Isobutilparaben StearamideAMP

DisodiumEDTA

Dimethiconol Polysorbate80/20

Sorbitan Oleate Potassiumlactate

48

Sodium PCA

IsomerizedLinoleic Acid

Collagen Amino Acids

Lactic acid HelianthusAnnuus Oil

GlycerinGlucoside

Alpha-IsomethylIonone

Benzyl alcohol ButylphenylMethylpropional

Citronellol Coumarin Geraniol HexylCinnamal

Hydroxyisohexyl 3 Limonene Linalool Vitis ViniferaSeed oil

Panthenol Allantoin Honey Argania spinozakermel oil

Fara parabieni Testat dermatologic Fara coloranti Punct verde E-uri LDPE/HDPECertifiedNaturalCosmetics

49

Sursa: Tabel original

Magazin Auchan Crangasi

Data:27.05.2014

PRODUS: CREMĂ DE FAȚĂ

TIP CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

MARCA L`OREAL GEROVITAL GARNIER NIVEA ELMIPLANTGreutate(ml) 50 50 50 50 50Producator L`Oreal

FrantaS.C FarmecS.A

GarnierLondon

Beiersdorf AG,Germany

SarantisFrance

Importator/Distribuitor

L`OrealRomania

Farmec RomsticomS.R.L

BeiersdorfRomania

SarantisRomania S.A

Termen de valabilitate(luni)

12 12 12 12 12

Prețul ( lei ) 28,95 18,89 20,76 20,96 17,98Da Da Da Da Da

Da Da Da Da Da

50

e Da Da Da Da Da

Provitamina B5 - Da - - -Vitamina E - Da - - -Acizi grasi Da Da Da Da DaGlicerina Da Da Da Da DaMiere - Da - - DaL-Bifidus - - - Da -BIO ulei de argan - - - Da -Unt de avocado - - - - DaUnt de shea - - - Da -Fara parabeni Da Da Da Da DaFara parafine Da Da Da Da DaFara coloranti Da Da Da Da Da

Sursa: Tabel original

Magazin Mega Image Crangasi

Data:28.05.2014

PRODUS: CREMĂ DE FAȚĂ

TIP CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

CREMĂ DE FAȚĂ

MARCA NIVEA GARNIER ELMIPLANTGreutate(ml) 50 50 50Producator Beiersdorf

AG,Germany

GarnierLondon

SarantisFrance

Importator/Distribuitor

BeiersdorfRomania

RomsticomS.R.L

SarantisRomania S.A

Termen de valabilitate(luni)

12 12 12

Prețul ( lei ) 22,46 22,19 19,39

51

Da Da

Da Da Da

e Da Da Da

Da Da Da

Vitamina E - Da -Acizi grasi Da Da DaGlicerina Da Da DaMiere - Da -L-Bifidus - - -BIO ulei de argan - - -Unt de avocado - - -Unt de shea - - -Fara parabeni Da Da DaFara parafine Da Da DaFara coloranti Da Da Da

Sursa:Tabel original

52

3.3 Promovarea produselor fabricate de Nivea, campanie multimedia de miliarde

de euro, realizată la nivel mondial.

Brandul Nivea de îngrijire a pielii produs de compania Beiersdorf AG a vrut să atragă

atenția la aniversarea a 100 de ani, începând o campanie de jumătate de miliard de dolari

desfășurată pe mai multe canale la nivel mondial în 96 de piețe cheie – cea mai mare

promovare la nivel global făcută vreodată. Sloganul, "100 de ani de grijă pentru piele”

subliniază încrederea, calitatea și conexiune în familie.

Președintele Kate Howede la Draftfcb Londra a declarat pentru Marketing Direct

News că scopul a fost acela "de a moderniza brandul și de a valorifică teritoriul emoțional

de îngrijire a pielii. Trebuie să fie mai mult decât doar o poveste de performanță pentru

un produs rațional."

Magazinul a fost numit Nivea-agentia de conducere la nivel mondial înregistrat in

noiembrie anul trecut. Draftfcb a inclus în rețeaua sa globală, piețe, cum ar fi SUA,

Marea Britanie, Rusia, China si Brazilia, astfel încât aceste țări să le sprijine efortul

depus.

STRATEGIE: Agenția a folosit fiecare armă din arsenalul său global și a construit o

campanie pe mai multe niveluri, care a început în luna mai, având în centrul său pe

Rihanna ca pop star internațional. Consumatorii au avut ocazia de a câștiga bilete la

concertele acesteia, , prin intermediul site-ul, brand-ului și la punctele de vânzare cu

amănuntul. Pe ambalajul produsului erau prezentate anumite coduri care foloseau pentru

descărcarea melodiilor Rihannei de pe site-ul Nivea și o șansa pentru a câștiga 2 bilete la

concertele acesteia.

Nivea a folosit, de asemenea și mass-media, pentru a se promova în egalitate cu artistul

folosind Facebook și YouTube Un tur cu autobuzul Nivea ofererea testarea produselor,

iar un blogger a fost angajat pentru a documenta călătoria.. Piețele cheie includeau SUA,

Australia, Elveția, Italia și Orientul Mijlociu. cadrele vizuale erau selectate pentru a

surprinde momentele de apropiere între oameni de diferite vârste, sexe si nationalitati.

REZULTATE: Beiersdorf a nominalizat campania Nivea în cea mai recentă declarație

de venituri trimestriale ca un factor care a contribuit la performanța puternică a activității

sale de consum. Vânzările la nivel mondial au crescut cu 2,6% în prima jumătate a anului

53

2011, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce vânzările din America au

crecut cu 12,5 %.

„ Campania de a poziționa Nivea pe viitor, marchează aniversarea a 100 de ani a

brand-ului generat de un impuls pozitiv la comercianții cu amănuntul și în rândul

consumatorilor noștri... are efectul dorit." a declarat Thomas Quaas Beiersdorf CEO.

Concluzii si propuneri

Lucrarea „ Piața cremelor cosmetice. Tendințe și oportunitati”, ne arată că deși

consumatorii achiziționează creme cosmetice în mod frecvent, aceștia nu sunt conștienți

de riscurile la care se expun atunci când cumpără o anumită cremă și nu citesc lista de

ingredinete.Aceștia nu sunt destul de informați de anumitele ingrediente toxice care se

folosesc în vederea obținerii cremelor cosmetice, deși în urmă analizării întrebărilor din

chestionar majoritatea au răspuns că știu că în unele creme se întroduc ingredinete toxice,

dar totuși preferă să cumpere aceste creme. În urmă prelucrării răspunsurilor din

chestionar, am observat că doar 17 de persoane dintr-un eșantion de 46 de persoane

afirmă că citesc lista de ingredinte atunci când achiziționează cremele iar 24 de persoane

54

au răspuns că fac lucru asta doar câteodată , ceea ce nu este tocmai bine.Tot pe bază

analizării întrebărilor din chestionar am obsevat că sunt și câțiva consumatori care preferă

totuși să achizitoneze creme care au în compoziția lor ingrediente naturale.

În topul preferințelor consumatorilor se află cremă de la Nivea, urmată de cea de la

Elmiplant și locul trei obținadu-l L`Oreal. Am observat totuși, că sunt foarte puțini

consumatori care achiziționează creme sub o marca românească, doar 3 consumatori

cumpără cremele de la Gerovital produse de brandul românesc Farmec , majoritatea

preferându-le pe cele importate după cum am menționat și mai sus. Principalele

caracteristici de care țin cont cosumatorii în vederea achiziționării cremelor cosmetice

alese de consumatori sunt tipul creme și prețul acesteia

O primă propunere ar fi aceea de a introduce mult mai multe ingrediente naturale în

producerea cremelor, și ar fi de preferabil să se scoate ingredientele toxice ce pot afecta

organismul .

O ultimă propunere ar fi aceea care se referă la îmbunătățirea vânzării și promovării

cremelor cosmetice. Consider că ar trebui mai mult promovate brandurile românești, cum

ar fi cel de la Farmec și cei de la Gerocossen, deoarece am observat că au în compozite

mult mai multe ingrediente naturale și pe lângă aceastea, din studiul efectuat în magazine

am observat că sunt și mai ieftine decât cele importate.

BIBLIOGRAFIE

1. Merica E, Tehnologia produselor cosmetice, vol 1, Editura Corson, 2000;

2. Pamfilie R.; Buda V.M. , Specificul sortimental si calitattiv al produselor pe baza

de mosc pe piata internationala a marfurilor cosmetice , Bucuresti, 2006;

3. Plesea D.A. , Marfuri metalo – chimice Marfuri din sticla, ceramica si

lemn ,Editura ASE, Bucuresti, 2004 ;

4. Raducanu I.;Pricopie R, Merceologie, Editura ASE, Bucuresti;

5. Stanciu I. ; Olaru M.; Schileru I. , Merceologie , Bucuresti , 1993;

55

6. Stanciu I.; Paraianu E.; Schileru I., Merceologie: Calitatea si sortimentul

marfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, Bucuresti;

7. Vasile D. , Merceologia produselor nealimentare , Editura ASE , Bucuresti , 2002.

Site-uri web

8. http://www.euroavocatura.ro/legislatie/861/

legea_178_2000__republicata_2011_,_privind_produsele_cosmetice , accesat la

data de 19.06.2014

9. http://www.flu.ro/articole/Frumusete_si_dieta/

Istoria_produselor_cosmetice.html , accesat la data de 06.05.2014

10. http://www.gandul.info/magazin/cat-de-sigure-sunt-produsele-cosmetice-2513606

, accesat la data de 24.06.2014

11. http://www.savepageaspdf.com/9a85d9069c0c4c2c8f9f538e088b5817/Produse

%20cosmetice.html , accesat la data de 14.05.2014

12. http://www.timpul.md/articol/pastrarea-cosmeticelor---38348.html , accesat la

data de 30.05.2014

13. http://www.topsanatate.ro/articol/10-ingrediente-cosmetice-daunatoare-

22930.html , accesat la data de 11.06.2014

14. http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/cat-de-periculoase-sunt-produsele-

cosmetice-317160 , accesat la data de 28.06.2014

ANEXA NR.1

Legea nr. 178/2000 (Republicata 2011), privind produsele cosmetice

Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 17 februarie 2011

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza conditiile care trebuie sa fie respectate la fabricarea

56

si punerea pe piata a produselor cosmetice de uz uman.

Art. 2. - (1) Pentru aplicarea prezentei legi termenii si sintagmele de mai jos semnifica

dupa cum urmeaza:

a) produs cosmetic - orice substanta sau amestec care urmeaza sa fie pus in contact cu

diverse parti externe ale corpului uman, precum piele, par, unghii, buze, organe genitale

externe sau cu dintii si mucoasa bucala, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, a

le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le

proteja ori a le mentine in buna stare;

b) coloranti cosmetici - substante care se adauga in produse cosmetice in scopul colorarii

produsului si/sau a unor parti ale corpului uman;

c) conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice, in scopul principal de a

inhiba dezvoltarea microorganismelor in aceste produse;

d) filtre ultraviolete - substante care se adauga in produsele cosmetice pentru a filtra

anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor

radiatii;

e) lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produs

finit, fabricata in conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa

poata fi considerata omogena;

f) numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau de litere, care in

mod specific identifica un lot;

g) data de minima durabilitate - data pana la care un produs, depozitat in conditii

corespunzatoare, continua sa isi indeplineasca functiunile initiale si respecta prevederile

art. 5;

h) notificare - demersul administrativ care consta in transmiterea in forma scrisa catre

Ministerul Sanatatii a intentiei de punere pe piata a unui produs cosmetic;

i) principii de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice - ansamblul de reguli

care grupeaza principii generale, proceduri, actiuni si verificari ce se exercita asupra

procesului de fabricatie a produselor cosmetice;

j) eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa

caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;

k) ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la

57

mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate;

l) ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar;

m) perioada dupa deschidere - perioada de timp in care un produs cosmetic finit poate fi

folosit in siguranta, calculata din momentul primei deschideri a ambalajului primar si

inceperii utilizarii produsului.

(2) Pentru aplicarea prevederilor art. 8 si ale art. 19, urmatorii termeni si expresii se

definesc dupa cum urmeaza:

a) produs cosmetic finit - produsul cosmetic in formula sa finala, asa cum este pus pe

piata si oferit consumatorului final, sau prototipul acestuia;

b) prototip - primul model sau proiect al unui produs cosmetic care nu a fost fabricat in

loturi si de la care produsul cosmetic finit este copiat sau dezvoltat.

(3) Pentru aplicarea prevederilor art. 7, urmatoarea expresie se defineste astfel:

- ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau amestec de origine sintetica ori

naturala folosit in compozitia unui produs cosmetic, cu exceptia compozitiilor de

parfumare si aromatizare.

Art. 3. - Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice, asa cum sunt definite in

cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. a), este prevazuta in anexa nr. 1.

Art. 4. - Ministerul Sanatatii reprezinta autoritatea nationala competenta pentru

reglementarea comercializarii produselor cosmetice, notificarea acestora in intocmirea si

administrarea bazei de date, inspectia si controlul pe piata, informarea populatiei,

inregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra populatiei, cauzate de

produsele cosmetice, raportarea catre Comisia Europeana.

CAPITOLUL II

Conditii impuse produselor cosmetice pentru securitatea consumatorilor

Art. 5. - Produsele cosmetice puse pe piata nu trebuie sa pericliteze sanatatea umana

atunci cand sunt folosite in conditii normale sau previzibile in mod rezonabil de folosire,

tinandu-se seama, in special, de prezentarea produsului, etichetarea, instructiunile privind

pastrarea si utilizarea acestuia, precum si de orice alta indicatie sau informatie prevazuta

deproducator, de reprezentantul sau autorizat sau de orice alta persoana responsabila

58

pentru punerea pe piata a produsului. Aceste indicatii sau informatii nu vor scuti nicio

persoana, in nicio circumstanta, sa se conformeze altor dispozitii ale prezentei legi.

Art. 6. - Ministerul Sanatatii ia toate masurile necesare pentru a fi puse pe piata numai

acele produse care se conformeaza prevederilor prezentei legi si ale Ordinului ministrului

sanatatii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice si listele cuprinzand

substantele ce pot fi utilizate in compozitia produselor cosmetice, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Art. 7. - (1) Fara a afecta aducerea la indeplinire a obligatiilor prevazute la art. 5, se

interzice punerea pe piata a produselor cosmetice in a caror compozitie se gasesc:

a) substante prevazute in anexa nr. II la Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.448/2005, cu

modificarile si completarile ulterioare;

b) substante in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor prevazute in anexa nr. III,

Partea 1, la Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile

ulterioare;

c) agenti de colorare, altii decat cei prevazuti in anexa nr. IV, Partea 1, la Ordinul

ministrului sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia

produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea parului;

d) agenti de colorare prevazuti in anexa nr. IV, Partea 1, la Ordinul ministrului sanatatii

nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, in alte conditii decat cele

specificate, cu exceptia produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea

parului;

e) conservanti, altii decat cei stabiliti in anexa nr. VI, Partea 1, la Ordinul ministrului

sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) conservanti, in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de anexa nr. VI,

Partea 1, la Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile

ulterioare, cu exceptia cazului in care sunt folosite alte concentratii, pentru scopuri

specifice, care rezulta din prezentarea produsului;

g) filtre UV, altele decat cele stabilite in anexa nr. VII, Partea 1, la Ordinul ministrului

sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

h) filtre UV, folosite in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse in anexa

nr. VII, Partea 1, la Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.448/2005, cu modificarile si

59

completarile ulterioare.

(2) Prezenta urmelor unor substante dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) este permisa

numai daca, din punct de vedere tehnic, nu poate fi evitata in conditiile unei bune practici

de fabricatie si se respecta prevederile art. 5.

(3) Prevederile Ordinului ministrului industriei si resurselor si al ministrului sanatatii si

familiei nr. 309/729/2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite in produsele

cosmetice au valoare indicativa, fara sa constituie o lista a substantelor autorizate pentru a

fi folosite in produsele cosmetice.

Art. 8. - (1) Fara a se afecta aducerea la indeplinire a obligatiilor prevazute la art. 5, se

interzic:

a) comercializarea produselor cosmetice a caror formula finala, pentru a indeplini

cerintele prezentei legi, a fost testata pe animale folosindu-se o metoda, alta decat cea

alternativa, dupa ce aceasta din urma a fost validata si adoptata la nivelul Uniunii

Europene, tinandu-se seama de evolutia procesului de validare din cadrul Organizatiei

pentru Cooperare si Dezvoltare Economica;

b) comercializarea produselor cosmetice avand ingrediente sau combinatii de ingrediente

care, pentru a indeplini cerintele prezentei legi, au fost testate pe animale folosindu-se o

metoda, alta decat cea alternativa, dupa data la care aceasta din urma a fost validata si

adoptata la nivelul Uniunii Europene, tinandu-se seama de evolutia procesului de validare

din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica;

c) testarea pe animale a produselor cosmetice finite, pentru a indeplini cerintele prezentei

legi;

d) testarea pe animale a ingredientelor sau combinatiilor de ingrediente, pentru a

indeplini cerintele prezentei legi, nu mai tarziu de data la care aceste teste trebuie sa fie

inlocuite cu una sau mai multe dintre metodele validate prevazute in Regulamentul (CE)

nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare in temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind

inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH).

(2) Metodele prevazute in anexa nr. IX "Lista metodelor alternative validate de inlocuire

a experimentelor pe animale" la Directiva Consiliului 76/768/CEE din 27 iulie 1976

privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la produsele cosmetice sunt

60

reglementate prin ordin al ministrului sanatatii, pe masura publicarii lor in Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene.

(3) In situatii exceptionale, atunci cand exista un motiv intemeiat in ceea ce priveste

siguranta unui ingredient cosmetic existent, Ministerul Sanatatii poate solicita Comisiei

Europene sa acorde o derogare de la prevederile alin. (1). Cererea de derogare trebuie sa

contina o evaluare a situatiei si sa indice masurile necesare. Pe baza cererii si dupa

consultarea Comitetului Stiintific pentru Cosmetice si Produse Nealimentare, Comisia

Europeana poate autoriza derogarea prin decizie motivata. Aceasta autorizare trebuie sa

contina conditiile in care s-a acordat derogarea, obiectivul specific, durata si raportarea

rezultatelor.

ANEXA NR. 2

Chestionar Bună ziua ! Mă numesc Ursache Beatrice și sunt studentă în anul III la Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț din București.În cadrul lucrării de licență, realizez o cercetare în care doresc să aflu părerea consumatorilor despre produsele cosmetice de față , mai precis cremă de față. Chestionarul conține 26 de întrebări și nu durează mai multe de 5 minute completarea acestuia. Mulțumesc pentru timpul acordat !

1.Care este varsta dumneavoastra ? o 15 - 25 de ani

61

o 26 -35 de ani

o 36 - 45 de ani

o 46 - 55 de ani

o peste 60 de ani 2.Sex :

o Masculin

o Feminin 3.In ce mediu locuiti ?

o Rural

o Urban 4.Care este ocupatia dumneavoastra ?

o Elev

o Student

o Salariat

o Somer

o Pensionar 5.Care sunt veniturile dumneavoastra ?

o sub 800 lei

o 800 - 1000 lei

o 1000 - 2000 lei

o 2000 - 3000 lei

o peste 3000 lei 6.Obisnuiti sa folositi produse cosmetice ?

o Da

o Nu

o Rar

7.Apreciati pe o scala de la 1 la 5 importanta pe care considerati ca o au produsele cosetice de fata pentru dumneavoastra ?

1 2 3 4 5

neimportant foarte important

62

8.Ce gama de cosmetice folositi? o Produse de parfumerie

o Produse de machiaj

o Produse pentru ingrijirea pielii

o Produse pentru ingrijirea corpului si a parului

9.Ce v-a determinat sa cumparati creme cosmetice ? o Eram decis sa cumpar inainte de a intra in magazin

o Mi-a recomandat vanzatorul/vanzatoare

o Amabalajul era atragator

o Pretul

o Am vazut reclama respectiva

o Altele:

10.Care este scopul folosirii cremelor de fata ? Raspuns multiplu

o Hidratarea pielii

o Protejarea pielii

o Atenuare ridurilor

o Catifelarea si finetea tenului 11.Cum v-ati dori sa fie crema de fata ?

o Sa miroasa frumos

o Sa dea un aspect matifiant tenului

o Sa nu ai aiba nici un miros

o Sa nu dea un aspect gras tenului 12.Care este marca cremei de fata pe care o preferati ?

o Nivea

o Elmiplant

o L`Oreal

o Gerovital

o Gerocossen

o Garnier

63

o Apidermin

o Altele:

13.Ce tip de crema folositi ? o Creme de zi

o Creme de noapte

o Creme antirid

o Creme pentru ochii

o Creme BB 14.In functie de tipul tenului dumneavoastra ce crema folositi ?

o Creme pentru ten gras

o Creme pentru ten normal

o Creme pentru ten uscat

o Creme pentru ten gras si normal

o Creme pentru ten uscat si normal

o Creme pentru ten sensibil si hipersensibil 15.De cate ori pe zi folositi crema de fata?

o Dimineata

o Seara

o Dimineata si seara

o Dupa inlaturarea machiajului

o Inainte de machiaj 16.De unde achizitionati de obicei cremea de fata ?

o Farmacii

o Hipermarket

o Supermaket

o Plafar

o Altele:

17.Care sunt cele mai importante criterii atunci cand achizitionati o crema de fata ? 1- criteriul cel mai putin important; 6- criterul cel mai important .

64

1 2 3 4 5 6

Firma

Pretul

Magazinul

Tipul cremei

Diferitele promotii

Cantitatea

18.Considerati ca pretul cremelor cosmetice de fata este justificat de calitatea acestora ? Pe o scala de la -2 la 2 bifati optiunea dumneavoastra .

Sigur ca nu Probabil nu Nu stiu Probabil daCu

siguranta da

-2

-1

0

1

2

19.Sunteti multumit/a de crema pe care o detineti acum ? o Da

o Nu 20.Stiati ca in unele creme cosmetice de fata sunt si anumite ingredinete daunatoar pielii ?

o Da

o Nu 21.Folositi cremele cosmetice de fata cu ingredinte naturale ?

o Da

o Nu

65

22.Atunci cand achizitionati cremele cosmetice de fata aveti in vedere si citirea listei de ingrediente ?

o Intodeauna

o Cateodata

o Niciodata 23.Ce buget alocati lunar pentru crema de fata ?

o Sub 20 de lei

o 20 - 50 de lei

o Peste 50 de lei 24.Beneficiati de promotiile care sunt in magazine atunci cand achizitionati crema de fata ?

o Da

o Nu

o Cateodata 25.Credeti ca reclama cremelor cosmetice de fata este un element care va determina sa le cumparati ?

o Acord total

o Acord

o Dezacord

o Dezacord total 26.De unde va informatii cand achizitionati o crema de fata ?

o Din magazin

o De pe internet

o De la prietenii, rude

o Altele

66