RAPORT FAZA II

pentru contractul

“ANALIZA COST-BENEFICIU PENTRU

PROIECTELE DE INVESTIŢII REALIZATE DIN

FONDURI PUBLICE. INDICATORI, CATEGORII

DE OBIECTIVE DE INVESTIŢII, EXEMPLE DE

CALCUL”

Bucuresti

2014

2

Titlul raportului:

Partea II. Îndrumar de analiză cost-beneficiu

pentru proiectele de investiţii realizate din

fonduri publice. Exemple de calcul.

Elaborator:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCŢII DIN

BUCURESTI - lider de proiect

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Partener

3

Echipa de proiect:

Conf. univ. dr. Florian Găman

Conf. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea

Conf. univ. dr. Simion Melinte Cezar

Conf. univ. dr. Nicoleta Vintilă

Lect. univ. dr. Ana Marinoiu

Lect. univ. dr. Kagitci Meral

Lect. univ. dr. Mihaela Maftei

4

CUPRINS:

1. Preambul şi motivaţia elaborării ghidului 6

2. Cadrul legislativ şi de reglementare la nivel european şi naţional 6

3. Cadrul metodologic al ACB. Corelaţii cu alte documentaţii utilizate în

managementul investiţiilor

7

4. Etapele analizei cost – beneficiu 10

4.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi specificarea scenariilor tehnico –

economice

10

4.2. Analiza opțiunilor 15

4.3. Stabilirea perioadei de referință specifice proiectelor de investiții 19

4.4. Identificarea entităților şi a grupurilor influențate de proiectele de investiții 20

4.5. Analiza financiară 21

4.5.1. Rolul analizei financiare 22

4.5.2. Determinarea costurilor specifice analizei cost – beneficiu 22

4.5.2.1. Evaluarea costurilor cu investiția 23

4.5.2.2. Determinarea costurilor de exploatare 28

4.5.3. Identificarea şi cuantificarea beneficiilor generate de proiectele de investiții 30

4.5.4. Previziunea cantitativa si valorica a beneficiilor si costurilor 31

4.5.4.1. Metode de previziune utilizate în cazul costurilor 32

4.5.4.2. Metode de previziune utilizate in cazul beneficiilor 36

4.5.4.3. Factori de influență și surse de informații utilizate în previziunile ACB 38

4.5.5. Analiza de sustenabilitate a proiectului 40

4.5.6. Fundamentarea ratei de actualizare utilizată în analiza financiară 41

4.5.7. Actualizarea beneficiilor şi costurilor 44

4.5.8. Determinarea valorii reziduale 45

4.5.8.1. Delimitari conceptuale privind valoarea reziduală 47

4.5.8.2. Metode de calcul a valorii reziduale 49

4.5.8.3. Impactul valorilor reziduale asupra rezultatelor analizei cost beneficiu 51

4.5.9. Metodologia de calcul a indicatorilor RIRF/C, RIRF/K, respectiv VNAF/C si

VNAF/K. Clarificări conceptuale şi diferenţieri metodologice

53

4.6. Analiza economica a proiectelor de investiţii 56

4.7. Analiza de senzitivitate a proiectelor de investiţii 64

5

4.7.1. Cadrul conceptual si metodologic al analizei de senzitivitate 64

4.7.2. Identificarea si analiza variabilelor critice 65

4.8. Analiza de risc a proiectelor de investiţii publice 67

4.8.1 Riscurile în cazul proiectelor de investiţii 68

4.8.2. Etapele analizei de risc 70

5. Analiza structurii de finanţare a proiectelor publice (surse de finanţare) 72

5.1. Surse de finanţare pentru investiţiile publice 77

5.1.1 Finanţarea din bugetul de stat, local sau al fondurilor speciale 78

5.1.2 Finanţarea din fonduri externe 79

5.1.3 Finanţarea din credit bancar 80

5.2. Structura de finanţare 81

Bibliografie 82

6. Exemple de calcul privind realizarea Analizei Cost Beneficiu pe diferite tipuri de

investiții

88

6.1. Studiu de caz privind o investiţie în reabilitarea unei clădiri din patrimoniul public 88

6.2. Studiu de caz privind analiza cost-beneficiu pentru un proiect de alimentare cu

apă şi canalizare

101

6.3. Studiu de caz privind o investiţie în construcţia unei clădiri ca sediu al unui

Institut de cercetare al unei universităţi

124

6.4. Studiu de caz privind o investiţie în construcția și reabilitarea clădirilor de locuit 151

6.5. Studiu de caz privind o investiţie într-un Centru de servicii de asistenta sociala

pentru persoane varstnice

161

6.6. Studiu de caz privind o investiţie în reabilitarea şi modernizarea unui drum 173

6

1. PREAMBUL ŞI MOTIVAŢIA ELABORĂRII GHIDULUI

Analiza cost beneficiu (ACB) reprezintă un instrument economico – matematic, menit să

faciliteze luarea unor decizii de finanţare, şi implicit de alocare a unor resurse economice în

prezent, în speranţa obţinerii unor beneficii economice şi sociale viitoare, în contextul

incertitudinilor asociate unui orizont de timp lung, asociat perioadelor de implementare şi

producere de efecte ce caracterizează proiectele de investiţii de mare amploare. În acest cadru

complex, un dialog serios între toţi factorii implicaţi, care împărtăşesc seturi diferite de

informaţii şi obiective politice, ar trebui să fie completat de mecanisme solide de stimulare,

pentru evaluarea proiectelor, cu scopul de a depăşi asimetria informaţiei structurale.

Proiectele de investiții reprezintă în fapt ansambluri optimale de acţiuni de investiţii bazate pe o

planificare sectorială, globală şi coerentă, în baza căreia, o combinaţie definită de resurse umane,

materiale, etc. provoacă o dezvoltare economică, sociala determinată. Specific perioadei recente

este faptul că sumele implicate în proiecte, indiferent de provenienţa lor sunt mari şi foarte mari,

iar procesele de atragere, gestionare, utilizare, raportare, monitorizare etc. devin din ce în ce mai

dificil de administrat, ceea ce impune inclusiv existenţa unor resurse umane specializate.

Datorită creșterii complexităţii metodologiilor de elaborare şi implementare a proiectelor,

respectiv a costurilor ce decurg din aceasta, proiectele trec din ce în ce mai mult în sfera

organizaţiilor puternice cu disponibilităţi semnificative de resurse, pe termen scurt si mediu.

În același context trebuie evidențiat și faptul că nevoile societății civile sunt din ce în ce mai

mari, respectiv dezastrele naturale şi antropice, conflictele internaţionale etc. consumă din ce în

ce mai multe resurse financiare, toate acestea alimentându-se dintr-un fond comun, care automat

atrage după sine diminuarea resurselor pentru alte necesităţi, fapt ce impune adoptarea unor

modele de alocare si utilizare a resurselor, bazate pe sustenabilitate si performanță.

Din această perspectivă, prezentul document se dorește a fi un ghid care să fie un cadrul comun

capabil să asigure consensul intereselor armonizate ale diferitelor părţi implicate în proiectele de

investiţii cu finanţare publică, după cum urmează: populaţia, autorităţile publice centrale și

locale, entităţile din sfera socială, dar și reprezentanții mediului privat.

2. Cadrul legislativ şi de reglementare la nivel european şi naţional

Etapele realizării ACB sunt strâns legate de cadrul legislativ la nivel european şi naţional. Prin

cadru de reglementare al ACB înţelegem:

a) actele juridice emise la nivelul Uniunii Europene şi orice alt tip de document emis de o

instituţie a Uniunii Europene, cu dispoziţii obligatorii pentru Statele Membre

7

b) actele juridice emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care

impun cerinţe obligatorii în ceea ce priveşte ACB, aplicabile la nivel naţional.

Menţionăm, în acest sens, Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006, care

stabileşte prevederile generale privind programele şi proiectele finanţate din Fondul European

pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul European Social

(FSE), respectiv HG 28 din 2008 ca și reglementare națională de bază.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia Europeană a prezentat un set de reguli de

lucru care promovează consecvenţa în realizarea ACB (Documentul de Lucru nr. 4: Orientări

metodologice de realizare).

3. Cadrul metodologic al ACB. Corelaţii cu alte documentaţii utilizate în managementul

investiţiilor

ACB este un instrument analitic, utilizat pentru a estima, din punct de vedere al beneficiilor şi

costurilor, impactul socio-economic datorat implementării anumitor acţiuni şi/sau proiecte. O

altă definiţie a ACB stabileşte că aceasta este un cadrul conceptual aplicat oricărei evaluări

cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a stabili dacă, sau în ce măsură

este valoros dintr-o perspectivă socială. Din punct de vedere al particularităţilor ACB, aceasta

diferă de o simplă evaluare financiară, deoarece sunt luate în considerare toate câştigurile şi

pierderile. De asemenea, trebuie menţionat că impactul evaluat printr-o analiză de tipul ACB

trebuie să fie considerat în comparaţie cu obiective predeterminate, analiza realizându-se în mod

uzual prin luarea în considerare a tuturor indivizilor afectaţi de acţiune, în mod direct sau

indirect. De asemenea, ACB trebuie să stabilească dacă analiza se realizează adoptând o

perspectivă locală, regională, naţională, la nivelul UE sau globală.

ACB este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor și

costurilor) impactul socio-economic datorat implementării anumitor acțiuni și/sau proiecte. De

asemenea, prin intermediul ei se poate exprima dezirabilitatea unui proiect sau a unei politici

guvernamentale pe baza calculului raportului dintre costurile şi beneficiile viitoare.

Obiectivele principale ale ACB sunt:

- de a stabili măsura în care proiectul contribuie la politica de coeziune economică și

socială;

- de a evalua gradul în care sunt respectate obiectivele finanțatorului căruia îi sunt

solicitate fondurile pentru investiții;

- de a stabili măsura în care proiectul are nevoie de co–finanțare din surse atrase pentru a fi

viabil financiar (dacă beneficiile nete ale proiectului, ca diferență între beneficii și

8

costuri, sunt pozitive pentru societate, atunci societatea înregistrează un avantaj în urma

implementării proiectului).

Utilitatea evaluării prin metoda ACB face referire la faptul ca aceasta:

1. evidențiază viabilitatea de natură economico – financiară a unui proiect;

2. poate să contribuie la depistarea unor erori din faza de proiectare sau implementare

(informaţii incorecte, ipoteze de lucru nerealiste etc.);

3. poate să identifice erori și să aducă corecţiile necesare pentru buna desfăşurare a

proiectului;

4. realizează o selecţie a proiectelor, în funcţie de anumite criterii.

Aşadar, ACB este necesară pentru a oferi dovada că un proiect, care se încadrează în obiectivele

politicii economice generale stabilite de către finanțator, este dezirabil din perspectivă economică

dar are şi nevoie de contribuţia din fonduri publice, pentru a fi fezabil financiar.

În acelaşi timp, există alte două cerinţe secundare pe care analiza cost-beneficiu le îndeplineşte:

S

ă determine Sustenabilitatea financiară a proiectului şi a companiei/instituţiei care va primi

cofinanţarea din fonduri publice

Să determine profitabilitatea proiectului. Profitabilitatea proiectului va fi măsurată prin

indicatorii FRIR/C şi FRIR/K, determinați înainte şi după cofinanţarea din fonduri publice.

Prevederile Regulamentului CE 1083/2006 privind realizarea ACB au în vedere proiectele de

investiții majore finanțate din fonduri europene a căror valoare depășește 50 milioane Euro. Pe

plan național în cadrul reglementării privind evaluarea proiectelor de investiții finanțate din

fonduri publice (HG 28/2008, versiune consolidată la data de 1 martie 2013), investiția publică

majoră este definită ca “investiţia publică al cărei cost total depăşeşte echivalentul a 25 milioane

euro, în cazul investiţiilor promovate în domeniul protecţiei mediului, sau echivalentul a 50

milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii”.

Practica națională însă demonstrează că ACB se utilizează pentru diverse tipuri de investiţii

socio-culturale (de exemplu: muzee, şcoli, spitale, centre sociale etc.), chiar dacă valoarea

acestor proiecte nu depășește plafonul de 50 milioane de euro impus de legislație. Utilizarea

ACB în aceste cazuri reprezintă o sarcină suplimentară pentru solicitanții care trebuie să

consume resurse pentru un studiu ACB care are prea puţină relevanţă. În practică o astfel de

condiție își dovedește inutilitatea, reprezentând chiar un cost, evaluat ulterior ca o pierdere, cel

puțin în situația solicitanţilor care nu primesc finanţare1 (în sensul că aceste costuri cu realizarea

1 Platon, Victor, Rolul indicatorilor de performanțã în selectarea / aprobarea proiectelor, Document realizat în

cadrul contractului „Dezvoltarea capacității pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanțat din FEDR prin

POAT, 2012

9

ACB sunt asimilate unui cost irecuperabil). De aceea, experții în domeniu recomandă

dezvoltarea unei abordări standardizate în cazul investițiilor considerate proiecte non-majore.

Așadar, utilizarea ACB pentru evaluarea proiectelor non-majore trebuie să se facă ţinând cont de

experienţa acumulată în urma finanţării proiectelor majore. Practica utilizării ACB pentru

proiecte non-majore nu este unitară, aşadar este nevoie de o abordare standardizată pentru

diverse tipuri de investiții finanțate din fonduri publice, ceea ce reprezintă o sarcină deloc ușoară,

datorită diversităţii mari a domeniilor în care sunt realizate aceste proiecte.

4. Etapele analizei cost – beneficiu

ACB are menirea de a identifica opţiunile în cazul cărora beneficiile sunt mai mari decât

costurile. În conformitate cu teoria care stă la baza ACB, o opţiune nu trebuie în mod normal

adoptată dacă beneficiile sunt mai mici decât costurile. Cu toate acestea, adesea costurile şi

beneficiile nu sunt cunoscute cu certitudine.

ACB analizează şi evaluează, din perspectiva costurilor, soluţiile posibile care îndeplinesc

cerinţa declarată. De asemenea, descrie alternativele fezabile care conduc la dezvolarea durabilă

în societate, toate beneficiile tangibile şi intangibile şi rezultatele analizei. ACB detaliază

sistemele de cost, prezintă costurile totale aferente tuturor anilor de analiză acoperiţi şi realizează

o comparaţie între costurile şi beneficiile tangibile ale fiecărei alternative.

Realizarea unei analize ACB reprezintă un demers economico – matematic complex, completat

cu numeroase aspecte de ordin tehnic, legislativ, de mediu etc. În acest context, diversitatea

informațiilor a necesitat o abordare etapizată, centrată pe elemente concrete, responsabilități și

corelații cu alte documente. În cazul proiectelor de investiții realizate cu finanțare publică, dat

fiind și numărul mare de „stakeholderi” implicați, precum și particularitățile surselor de

finanțare, rolul etapizării corespunzătoare a întregului ansamblu a crescut semnificativ.

4.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi specificarea scenariilor tehnico –

economice

Realizarea unei Analize Cost Beneficiu de calitate presupune ca analistul să urmeze o serie de

pași secvențiali. În primul rând, trebuie obținute răspunsuri relevante la întrebări precum: ce

politică sau proiect din domeniul public este evaluat? Ce alternative de realizare a acestuia există

și ce contribuție aduce proiectul sau politica vizată la creșterea bunăstării sociale?

10

Primul pas în cadrul ACB este identificarea proiectului. În termeni generali, un proiect poate fi

definit ca o activitate în care se combină resurse (umane, de capital, know-how, naturale etc.)

pentru a obține unul sau mai multe obiective în cadrul unei perioade de timp specificate2.

În această secțiune, solicitantul trebuie să definească cadrul general al proiectului, cu accent pe:

definiriea cu claritate a obiectivelor principale ale investiției;

identificarea rezultatelor aşteptate în urma realizării acesteia.

Analiza Cost Beneficiu trebuie să includă, pe lângă obiectivele proiectului, şi alte informații care

să descrie situația actuală, astfel încât proiectul să fie înțeles de către experții care îl vor evalua,

respectiv de către echipa de management care îl va implementa. Definirea clară și transparentă a

obiectivelor proiectului devine astfel o etapă esențială în procesul de stabilire și analiză a unor

scenarii privind realizarea proiectului.

Pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice, trebuie avut în vedere gradul în care

obiectivele specifice ale proiectului sunt compatibile cu cadrul general național la nivelul

autorităților publice (pe componentele de politici şi de legislație). Trebuie justificat faptul că

proiectul va contribui la obiectivele largi ale politicilor naționale și regionale şi se raportează în

mod logic la obiectivele principale ale fondurilor publice implicate. De asemenea, proiectul

trebuie să fie coerent cu legislația specifică în domeniul în care se încadrează, dar și cu legislația

relevantă generală în materie de achiziții publice, concurență etc.

Descrierea unui scenariu reprezintă o prognoză privind viitorul unei activități. Scenariile tehnico

– economice reprezintă aşa-numitele ”alternative ale proiectului”, care îndeplinesc integral

obiectivele cerute. Aceste scenarii tehnico – economice sunt, de obicei, analizate în cadrul

studiului de prefezabilitate. În contextul menționat anterior, subliniem faptul că toate scenariile

trebuie să fie conforme cu obiectivele proiectului. Descrierea și analiza unuia sau mai multor

scenarii care, deși sunt fezabile în sine, nu sunt conforme cu cerințele generale descrise mai sus

și nu răspund la obiectivele proiectului propus, reprezintă un consum inutil de timp și resurse

publice. În acelați timp, precizăm faptul că schimbarea unei soluții strict tehnice sau a unei

componente dintr-o soluție tehnică mai complexă nu reprezintă alternative posibil de analizat în

cadrul ACB.

Descrierea scenariilor și a alternativelor posibil de urmat, trebuie sa aibă în vedere strict

obiectivul definit pentru proiectul analizat și analiza de nevoi în baza căruia a fost stabilit

obiectivul proiectului. De exemplu, în cazul unui teren, considerând drept obiectiv cea mai bună

utilizare a acestuia, scenariile care se pot construi în acest caz pot fi: parc de distracţii, parc

pentru relaxare/plimbare (spațiu verde), parc de afaceri, cultivarea terenului (agricultură).

2 Analiza Cost Beneficiu – concepte cheie, suport de curs realizat de Menno Salverda și editat de Richard Hawkins

pentru ICRA (www.icra-edu.org)

11

În cazul în care obiectivul constă în reducerea pierderilor unui sistem de furnizare a apei, acesta

poate fi atins prin utilizarea unor alternative diferite: schimbarea pompei şi rezervorului sau

înlocuirea unei părți cât mai importante a reţelei de distribuție, în special în segmentele unde se

identifică cele mai importante pierderi. Dacă obiectivul constă în educarea tuturor copiilor de

vârstă şcolară dintr-o zonă, scenariile includ: extinderea şcolilor existente, construirea unor noi

şcoli (identificarea, în acest sens, a spațiilor unde pot fi realizate aceste construcții), redistribuirea

copiilor în şcolile deja existente, concomitent cu achiziţionarea de autobuze şcolare (care să

permită deplasarea acestora în noile locații), reabilitarea clădirilor improprii din școli, în scopul

reintroducerii acestora în sistemul educațional la nivel național.

În domeniul dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, proiectele sunt gândite pentru

dezvoltarea structurilor de afaceri, reabilitarea locaţiilor industriale, asistenţă pentru

microîntreprinderi etc. Dacă analizăm cazul proiectelor în infrastructură de sprijinire a afacerilor,

obiectivele pot fi: atragerea de noi investiţii, crearea condiţiilor de dezvoltare, bunăstare socială,

un standard de viaţă ridicat, diminuarea șomajului în zona în care se implementează proiectul,

prin crearea de noi locuri de muncă și altele.

O etapă decisivã în definirea scenariilor o reprezintã construirea scenariului de bază, care

constituie cea mai bună alternativă pentru proiect. Nu trebuie confundat scenariul de bază cu

situația în care nu se întreprinde nimic și nu trebuie înțeles ca fiind aplicarea politicii existente.

Se poate utiliza un reper drept cea mai bună alternativă privind cheltuirea resurselor investiției

(de exemplu, ne putem raporta la utilizarea resurselor publice la o rată de rentabilitate egală cu

rata dobânzii fără risc din economie).

În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice, de la caz la caz, trebuie determinată cea mai

bună alternativă pentru proiect. Într-o anumită situație, implementarea unui proiect la o scară mai

mică poate fi cea mai bună alternativă, în timp ce în alte situații poate fi mai avantajos aplicarea

unei alternative care să reducă efectul negativ asupra societății sau asupra stakeholderilor

implicați. O altă opțiune relevantă poate fi amânarea proiectului, dacã se constatã a fi cea mai

bunã soluție la un moment dat. În funcție de entitățile implicate, mediul unui scenariu al

proiectului poate să arate diferit de mediul cazului de bază.

Implementarea unui proiect trebuie să conducă la obținerea de rezultate de ordin economic şi

social care nu apar în absența implementării proiectului. Procesul social de luare a deciziilor

înseamnă a alege între una dintre aceste căi de dezvoltare: una dintre opțiunile proiectului sau

cazul de bază (în acest context, cazul de bază este un scenariu, dar el se confundă şi cu o opțiune,

întrucât în majoritatea situațiilor nu sunt definite mai multe opțiuni pentru scenariul de bază).

Efectele proiectului pot fi definite drept diferențe între o alternativă de proiect şi cazul de bază.

12

De aceea, insistăm asupra importanței construirii adecvate a scenariul de bază, care devine, în

unele situații, la fel de important precum o alternativă de proiect. Există riscul unei supraestimări

a eficienței proiectului în situația în care scenariul (cazul) de bază nu este dezvoltat

corespunzător.

În cadrul analizei unui proiect, toate costurile şi beneficiile trebuie să poată fi atribuite exclusiv

proiectului. Aceasta înseamnă că, în contextul ACB, situația „cu proiect” trebuie comparată cu

situația „fără proiect”, care nu este identică cu situația „înainte de proiect” şi situația „după

proiect”! Situația „fără proiect” constituie următoarea cea mai bună alternativă față de proiect.

Beneficiile nete ale următoarei celei mai bune alternative trebuie scăzute din beneficiile nete ale

proiectului. În absența proiectului, se vor manifesta probabil unele probleme de ordin social sau

economic, astfel încât dezvoltările în cazul de bază nu trebuie să fie o extrapolare a tendințelor

istorice. Experiența trecută este relevantă doar pentru a ajuta la estimarea valorii beneficiilor şi

costurilor viitoare. De aceea, costurile irecuperabile şi beneficiile anterior realizate trebuie

ignorate în evaluarea noului proiect.

Scenariul „fără proiect” trebuie definit ca fiind un scenariu de operațiuni eficiente, ca o

continuare a situației existente, eventual considerând şi unele modificări minore, dacă acestea

sunt considerate necesare, fără a se referi evident la investițiile propuse în scenariului „cu

proiect”. În definirea scenarii utilizate în cadrul ACB, cu precădere cel “fără proiect” trebuie

ținut seama și de cadrul legal în care trebuie desfășurată orice activitate, respectiv necesitatea

respectiv asigurarea condițiilor minimale privind sănătatea și securitatea în muncă. Nicio

variantă practic nu trebuie fundamentată și implicit analizată în ACB fără aceste respectarea

minimală a prevederilor legale.

Definirea scenariilor poate fi diferitã, în funcție de obiectivele proiectului: fie construirea unei

noi infrastructuri, fie reabilitarea uneia deja existentă. În a doua speță, metoda marginală (sau

incrementală3) poate fi aplicată într-o manieră diferită, astfel că scenariul „cu proiect” ia în

considerare atât costul investiției în dezvoltarea infrastructurii existente, cât şi valoarea reziduală

a infrastructurii curente, în timp ce beneficiile considerate sunt cele generate de întreaga

infrastructură în urma realizării proiectului, într-un scenariu de exploatare eficientă. În plus,

repartizarea costurilor de exploatare şi a fluxurilor financiare marginale trebuie să se facă

întotdeauna tot în maniera tehnicii incrementale, prin compararea scenariilor „cu” şi „fără”

proiect, având în vedere că modalitatea de distribuire a fluxurilor incrementale între vechea şi

noua capacitate pe baza regulilor simple de alocare contabilă (de ex., veniturile „vechi” şi „noi”

sunt alocate în mod proporţional cheltuielilor „vechi” şi „noi”).

3 Sintagma reprezintă traducerea termenului din engleză: incremental analysis

13

În mod specific, metoda incrementală constă în următoarele etape:

Definirea scenariului „fără proiect” – se estimează beneficiile şi costurile de operare ale

entității deja existente (prin ajustarea tendințelor istorice şi luarea în considerare, după

cum am menționat anterior, a unor mici investiții considerate necesare pentru continuarea

în manieră eficientă și legală a exploatării); pentru proiecte care propun construirea unei

infrastructuri noi, scenariul „fără proiect” presupune implicit inexistența unor operațiuni

anterioare.

Definirea scenariul „cu proiect”, prin previzionarea beneficiilor şi costurilor de

exploatare, luând în considerare proiectul propus şi impactul său din punct de vedere

economic şi social.

Aplicarea propriu-zisă a tehnicii incrementale, prin determinarea fluxului de numerar al

investiției, ca diferență dintre fluxurile de numerar ale scenariului „cu proiect” şi cele ale

scenariului „fără proiect”, dacă acesta din urmă există efectiv.

Vom considera în continuare scurte exemple privind definirea scenariilor pentru câteva tipuri de

investiții finanțate din surse publice (detalierea acestora se va realiza în cadrul secțiunii care

cuprinde exemplele de calcul, în finalul acestui Ghid).

În cazul unei investiții constând în infrastructură de transport (națională, regională sau locală),

scenariul fără proiect presupune că proiectul nu a fost implementat, astfel că se iau în considerare

numai costurile de întreţinere ale infrastructurii actuale, care va presupune lucrări de întreţinere

importante în vederea păstrării drumului respectiv în bună stare de exploatare. Scenariul cu

proiect presupune implementarea pe deplin a proiectului, ceea ce va antrena o diminuare a

costurilor de întreţinere față de scenariul fără proiect, dar corelat cu un efort investițional mult

mai mare.

În domeniul mediului, investiţiile pot consta în dezvoltarea infrastructurii (infrastructura de apă şi

canalizare, management al deşeurilor etc.). De exemplu, în cazul unui proiect care presupune

implementarea serviciilor de apă şi ape reziduale, scenariul fără proiect nu va constitui, de cele

mai multe ori, o alternativă strategică fezabilă. Cu toate acestea, pentru utilizarea fluxurilor de

numerar incrementale generate de proiect, proiectul este evaluat în baza diferenţelor dintre

scenariul „cu proiect” şi un scenariu alternativ „fără proiect”. În cadrul scenariului fără proiect,

se poate considera că ratele de racordare și ratele de contorizare sunt menținute constante,

pierderile fizice de apă pe rețeaua nereabilitată rămân la același nivel, consumul de apă se

ajustează ca urmare a flexibilității la nivelul tarifelor, precum și al nivelului bunăstării

individuale etc. În cadrul scenariului cu proiect, ratele de racordare la reţelele de furnizare a apei

şi canalizare, precum și ratele de contorizare cresc proporţional cu gradul de extindere a reţelelor,

14

consumul de apă se ajustează ca urmare a flexibilității la nivelul tarifelor, precum și la nivelul

bunăstării individuale, pierderile pe rețeaua de distribuție scad.

Proiectele din domeniul social pot cuprinde investiții în infrastructură de servicii sociale, sănătate

şi siguranţă publică, infrastructură educaţională etc. Spre exemplu, în cazul infrastructurii de

servicii sociale, obiectivele specifice ale acestuia pot fi: prevenirea şi limitarea situaţiilor de

dificultate sau vulnerabilitate ce pot conduce la marginalizarea şi excluderea unor categorii

sociale defavorizate, dezvoltarea de servicii de calitate oferite persoanelor în vârstă, copiilor,

femeiilor abuzate sau altor categorii expuse riscurilor sociale, creşterea calităţii vieţii

beneficiarilor acestor servicii. Pornind de la aceste obiective, scenariul fără proiect, de cele mai

multe ori,nu prezintă relevanță în analiză.

În domeniul construcțiilor realizate din fonduri publice, putem discuta despre construcții de

clădiri noi, precum și de proiecte care constau în reabilitarea construcțiilor deja existente. Dacă

ne referim la investițiile pentru reabilitarea unor clădiri din patrimoniul public, scenariul de

bază poate fi reprezentat de situația în care clădirea funcționează în aceleași condiții ca și până în

prezent, fără niciun fel de intervenții care să genereze investiții. Această alternativă nu poate fi

una acceptabilă în situația în care clădirea se află într-un stadiu avansat de degradare, astfel încât

se pune în pericol buna desfășurare a activității și integritatea persoanelor care desfășoară aceste

activități.

4.2. Analiza opțiunilor

Analiza Cost Beneficiu permite compararea diverselor alternative (ale proiectului) şi furnizarea

de informații în scopul evaluării eficienței fiecăreia dintre acestea. Termenul de opțiune este

utilizat pentru a defini modalitățile alternative de realizare a obiectivelor proiectului, în cadrul

definit pentru un scenariu. Construirea de alternative în cadrul unui proiect trebuie să țină cont de

avantajele și dezavantajele realizării imediate sau amânării proiectului, amploarea acestuia,

etapele de implementare etc.

În analiza opțiunilor trebuie inclusă fiecare abordare tehnică, dacă aceasta este viabilă din punct

de vedere operațional și în măsura în care răspunde obiectivelor proiectului și este compatibilă cu

cadrul general la nivel regional sau național. Alternativele care nu sunt fezabile din acest punct

de vedere sunt respinse din start și nu mai sunt supuse în continuare analizei.

Procesul decizional va fi realizat în funcție de tipul de investiție finanțată din fonduri publice și

alternativele posibile în fiecare caz. De exemplu, se poate decide între utilizarea (atât în

implementare, cât și în etapa operațională a proiectului) de personal intern sau de personal din

afara entității vizate de proiect (în situația în care există disponibile resurse interne, altfel prima

15

alternativă nu este fezabilă). O altă decizie poate viza alegerea între mai multe alternative de

finanțare în cazul unor bunuri de capital achiziționate în cadrul unui proiect: fie cumpărarea

bunului și imobilizarea întregii sume de la început, fie utilizarea leasingului, ca alternativă ce se

poate dovedi eficientă, mai ales în situația unor modificări tehnologice rapide.

Legislația în vigoare în România4 impune luarea în considerare a cel puțin trei opțiuni: o

„opțiune zero” (fără investiție sau „fără schimbare”)5 o „opțiune de investiție maximă” şi o

„opțiune de investiție minimă”. Aceste cerințe sunt minimale, iar în funcție de caracteristicile

proiectului, se pot considera în analiză și mai mult de trei opțiuni, atât timp cât acestea sunt

fezabile în sine, înainte de compararea cu celelalte alternative.

În consecință, conformarea cu cerința legislativă menționată anterior, presupune includerea, în

cadrul Analizei Cost Beneficiu a cel puțin trei alternative. Totuși, așa după cum am menționat

anterior, este recomandabil ca legislația și normele specifice la nivel de sector sau tip de

investiție finanțată din fonduri publice, să delimiteze clar cerințele pentru proiectele majore față

de cele pentru investițiile de mică amploare, prin includerea unui prag valoric pentru clasificarea

acestora. În cazul proiectelor încadrate, în funcție de valoare, ca investiții de mică amploare, se

pot introduce simplificări ale procedurii de realizare a ACB (de exemplu, se pot solicita doar

două opțiuni în loc de trei). Această recomandare se pretează în special în cazul în care proiectul

propus nu este afectat de evoluția unor variabile cu grad ridicat de incertitudine. La polul opus,

pentru anumite tipuri de investiţii, opţiunile sunt foarte dificil de definit, fiind marcate de o

incertitudine ridicată în ceea ce privește evoluția lor viitoare (de ex., în cazul proiectelor de

cercetare această variabilă este reprezentată de nivelul de reuşită a activităţii de cercetare). În

aceste cazuri, numărul minim de opţiuni necesare ar putea fi, de asemenea, redus.

După cum am precizat anterior, analiza opțiunilor este strâns legată de construirea și analiza

scenariilor, în unele cazuri un scenariu (și ne referim aici scenariul de bază) poate coincide cu o

opțiune. Prima opțiune considerată poate fi așadar alternativa continuării exploatării în maniera

obişnuită, fără schimbări esențiale (business as usual – BAU sau scenariul do-nothing), care nu

trebuie confundat cu oprirea activității, ci cu o continuare fără investiții majore, dar generând

evident costuri de exploatare / mentenanță a infrastructurii existente, precum și beneficii, dacă

este cazul. Estimarea acestor costuri operaționale și a celor cu reînnoirea bunurilor de capital

uzate, precum și a veniturilor generate de continuarea ca atare a activității entității, trebuie

realizată într-o manieră prudentă, având în vedere că incertitudinea se manifestă chiar dacă nu se

realizează proiectul, fiind vorba despre o perioadă viitoare. Dacă alternativa „fără proiect”

generează costuri și beneficii care nu o fac fezabilă, includerea acestei opțiuni în analiză trebuie

4 A se vedea HG 28 / 09.01.2008, cu modificările și completările ulterioare 5 Pentru acele tipuri de investiții care trebuie obligatoriu realizate pentru atingerea unor standarde naționale sau

europene, această opțiune nu este una fezabilă și comparația nu se poate face pornind de la aceasta

16

să dovedească faptul că aceasta este inacceptabilă și nu constituie cea mai bună alternativă.

O a doua opțiune posibil de construit este cea a unui proiect „cu intervenție minimă” (do-

minimum), care presupune anumite costuri pentru îmbunătățiri necesare, pentru evitarea unor

evoluții nefavorabile din punct de vedere economic sau social sau pentru evitarea unor sancțiuni

în cazul nerespectării unor standarde impuse de cadrul legislativ național sau european. Poate fi

cazul unor investiții publice, absolut necesare pentru respectarea unor reglementări, caz în care

se consideră costurile strict la nivelul investiției care asigură conformitatea cu standardele

impuse.

După identificarea alternativei cu investiție minimă, se caută și cel puțin una (sau mai multe,

dacă este posibil) alternative de proiect cu realizarea unei investiții semnificative (opțiune numită

do-something), care să se circumscrie obiectivelor proiectului și să țină cont de constrângerile de

ordin tehnic, social, legislativ, managerial și de resurse posibil de implicat. Pentru fiecare opțiune

identificată, se realizează o analiză simplificată, axată pe aspecte financiare și economice cheie,

în vederea departajării acestora. După cum am discutat și în secțiunea anterioară, dacă opțiunea

BAU nu poate fi considerată acceptabilă, întrucât produce efecte nefavorabile, scenariul de

referință devine alternativa de proiect cu intervenție minimă.

În identificarea și elaborarea alternativelor unui proiect, trebuie avute în vedere o serie de

variabile, cum ar fi: combinaţia de locaţii, cheltuieli de investiţii, costuri de exploatare, politici

tarifare etc., a căror combinație poate genera un număr mare de alternative fezabile. Pentru a

realiza însă o analiză eficientă, care să conducă la indicatori de performanță relevanți în

adoptarea deciziilor, trebuie selectate doar câteva dintre aceste alternative, care merită o evaluare

detaliată (analiza tuturor alternativelor posibile înseamnă risipă nejustificată de timp și resurse

financiare). De aceea, în practică, ACB trebuie să se axeze, în mod obişnuit, pe scenariul BAU,

opţiunea „cu intervenţie minimă” şi un număr redus de opţiuni „cu realizarea unei intervenţii”.6

Selectarea opțiunilor constă în alegerea variantei optime care conduce la realizarea obiectivelor

proiectului. Acest tip de analiză presupune luarea în considerare a eficienței unui proiect în

raport cu modalitățile alternative de valorificare a resurselor investite din fonduri publice, în

folosul comunității. Această etapă se realizează în cadrul studiului de fezabilitate tehnică, caz în

care nu se mai justifică introducerea în cadrul ACB. Toate ipotezele avute în vedere în etapa de

analiză și selectare a opțiunilor trebuie atent explicate și justificate, în limita informațiilor istorice

și a previziunilor disponibile despre perioada viitoare. De aceea, este foarte posibil ca în etapele

ulterioare ale ACB să nu mai fie incluse în analiză acele alternative considerate încă de la început

(în baza analizei simplificate) ca fiind nefezabile.

6 Insistăm asupra faptului că aceasta trebuie să fie abordarea aplicabilă numai proiectelor majore.

17

Concret, selectarea alternativei optime trebuie efectuată în în urma parcurgerii următoarelor

etape:

A. Verificarea tuturor opțiunilor identificate, din punct de vedere al respectării restricțiilor

tehnologice și a obiectivelor propuse în cadrul proiectului; pentru fiecare opțiune în parte

sunt identificate avantajele și dezavantajele de ordin tehnic, dar nu numai, luând în

considerare și acele variabile care asigură o evaluare complexă, strategică a proiectelor.

B. În lista de alternative acceptabile rezultată după aplicarea primei etape, se aplică criterii

calitative, în scopul eliminării opțiunilor nefezabile. Dacă această analiză calitativă este

aplicată corect și corespunzător, va rezulta, în urma procesului de selecție, o listă scurtă

de alternative considerate a corespunde obiectivelor și restricțiilor date, alternative ce vor

intra efectiv în etapa următoare, de analiză din punct de vedere financiar și economic.

C. Alternativele reținute ca fiind acceptabile sunt evaluate în cadrul analizei financiare și a

celei economice din punct de vedere al eficienței; sunt identificate și cuantificate costurile

investiționale necesare, costurile de exploatare și de mentenanță, precum și beneficiile

generate în fiecare alternativă de realizare a proiectului, pentru fiecare an al perioadei de

referință identificate. După ce costurile şi beneficiile sunt actualizate, indicatorul valoarea

netă actualizată (VNA), determinat ca diferență între intrările de numerar actualizate

(inclusiv valoarea reziduală a activelor la sfârşitul perioadei de referință) și ieşirile de

numerar actualizate, este utilizat în vederea comparării şi departajării alternativelor

competitive (toate aceste etape vor fi detaliate în secțiunile următoare). Alternativa

optimă, care va fi considerată cea mai bună cale de urmat în realizarea proiectului, este

aceea care furnizează cele mai mari beneficii actualizate, în raport cu costurile

actualizate.

D. Această analiză strict financiară, care oferă ca soluție optimă alternativa cu cel mai mic

cost actualizat pe unitatea de beneficiu actualizat obținut, poate fi aplicată dacă impactul

(de exemplu de ordin social), al diferitelor opțiuni în realizarea proiectului este același.

Dacă se identifică diferențe între impactul diferitelor alternative, analiza financiară nu

mai poate surprinde aceste elemente și ea trebuie ajustată, în cadrul analizei economice,

pentru a lua în considerare externalitățile identificate. Dacă beneficiile care nu pot fi

cuantificate monetar reprezintă factori cheie ai proiectului, evaluarea este una complexă,

fiind necesară o convertire a acestora în valori numerice. Abia după această cuantificare

monetară a impactului pozitiv sau negativ al costurilor sau beneficiilor, se poate realiza o

ierarhie finală a alternativelor proiectului.

În concluzie, analiza opțiunilor urmăreşte să identifice alternativa care realizează obiectivele

propuse cu un cost global minim pentru societate, opțiunea respectivă urmând să fie evaluată în

18

contextul Analizei Cost Beneficiu.

În cele ce urmează, vom ilustra aspectele teoretice prezentate, utilizând scurte exemple pentru

câteva categorii de investiții finanțate din fonduri publice.

Pentru domeniul mediu, în cazul unui proiect constând într-o infrastructură de furnizare a apei,

alternativele pot fi următoarele: derularea activităților în aceleași condiții ca și până în prezent

(scenariul BAU), alternative posibile în cadrul aceleiaşi infrastructuri (spre exemplu, locaţie

diferită a puţurilor, barajelor, a magistralelor de distribuție etc.), alternative posibile privind

canalele colectoare și altele, în funcție de caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de investiții.

În cazul proiectelor în infrastructură de sănătate, construirea opțiunilor posibile va ține cont de

datele privind numărul de îmbolnăviri, a tendințelor epidemiologice etc și se referă la diferitele

soluţii medicale și tehnologice, construirea unei noi infrastructuri versus extinderea/reabilitarea

celei deja existente, metode noi de prevenție, terapie sau tratratament.

În cazul proiectelor în infrastructură pentru învăţământ, factorii primordiali în stabilirea

alternativelor posibile sunt legați de factori demografici, dinamica pieței muncii, cererea concretă

pe tipuri de specializări/profesii, sectoare economice ţintă (şomeri, tineri, persoane cu handicap

etc.) implicate în programele de instruire, conexiuni cu mediul economic local și altele.

În cazul investițiilor în reabilitarea clădirilor din patrimoniul public, scenariul cu investiție

minimă poate lua în considerare, de exemplu, doar placarea pereților exteriori ai clădirii cu plăci

de polistiren expandat de 5 cm grosime, precum și aplicarea de tencuială și vopsea decorativă,

ceea ce conduce la creșterea confortului termic, dar nu la nivelul maxim ce poate fi atins. Se

poate construi însă și o opțiune care să îndeplinească la nivelul cel mai ridicat obiectivele

proiectului și care să constea în investiții în: înlocuirea tâmplăriei existente cu alta nouă cu

profile din PVC și geam tip termopan, placarea pereților exteriori cu plăci din polistiren expandat

de 10 cm grosime, aplicarea de tencuială și vopsea decorativă, înlocuirea instalațiilor de încălzire

și a centralei termice cu una mai performantă, instalarea unor aparate de aer condiționat, care să

sporească confortul, și implicit creșterea eficienței activităților desfășurate în interiorul clădirii

etc.

4.3. Stabilirea perioadei de referință specifice proiectelor de investiții

Stabilirea perioadei de referință trebuie să țină seama de faptul că activele iniţiale pot avea în

vedere mai multe categorii: pregătirea terenului, clădiri şi construcţii, echipamente etc. Fiecare

asemenea componentă a costului investițional inițial are o perioadă de înlocuire, exprimată în

ani, care indică momentul în care activele respective trebuie să fie înlocuite, implicând investiții

noi ce trebuie finanțate la acel moment.

19

Perioada de referință a unui proiect, pe care se realizează fundamentarea financiară a acestuia, se

determină prin însumarea numărului de ani de implementare (pentru investițiile majore, cu

implementare multianuală) și a numărului de ani de exploatare, care poate fi stabilit în funcție de:

perioada pentru care se vor înregistra beneficii, durata de viață tehnică a activelor de investiții

majore, durata de viață economică a respectivelor active. Pentru proiectele cu durate de viață

lungi pentru unul / mai multe active (de exemplu cele de infrastructură complexă), indiferent la

ce nivel ar fi fixată valoarea perioadei de referință, la sfârșitul acesteia nu toate activele vor fi

uzate, pentru că unele dintre ele au fost deja înlocuite o dată sau de mai multe ori, cu o ritmicitate

diferită. Cu alte cuvinte, indiferent de perioada de referință aleasă, la sfârșitul acesteia se va

înregistra o valoare a activelor care compun investiția, ceea ce se include în valoarea reziduală7.

Teoria financiară recomandă fixarea perioadei de referință la primii n ani de evaluare a

proiectului. Începând cu anul n+1, din care putem considera că acele caracteristici specifice

proiectului analizat, fundamentale pentru activitatea desfăşurată, sunt stabile (ceea ce înseamnă

că rata de creştere a cash flow–ului anual devine constantă), încetăm să mai facem estimări

specifice pentru fluxurile de numerar. Realizăm deci estimări privind cash flow–urile degajate

de un proiect atâta timp cât avem ceva unic de exprimat pentru fiecare an al perioadei de analiză

în parte (o caracteristică, o rată de creştere). Atunci când putem considera că proiectul intră într–

o perioadă de m ani de stabilitate privind ratele de creştere, valoarea cash flow–urilor degajate

după acest moment se integrează în valoarea reziduală8.

Perioada de referință reprezintă așadar numărul maxim de ani pentru care se realizează

previziuni.

Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie să fie făcute pentru o perioadă apropiată de

durata vieții economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impactul pe termen

mediu şi lung. Alegerea orizontului de timp pe care se fac previziuni poate avea un efect

important asupra rezultatelor procesului de evaluare, în sensul că influențează valorile

indicatorilor din cadrul determinați în cadrul ACB.

În stabilirea concretă a acestei perioade, trebuie să se țină seama de recomandările UE asupra

perioadei de referință pe diferite domenii de activitate, care sunt prezentate în tabelul următor:

7 Stoian Andreea, Liliana Gligor, Lucrarea clarificatoare nr. 3, 2012 8 Vintilă (2009), op. cit.

20

DOMENIUL DE REFERINȚĂ ORIZONTUL DE TIMP MEDIU

1. Energie 15 - 25 ani

2. Apa si mediu 30 ani

3. Căi ferate 30 ani

4. Drumuri 25 - 30 ani

5. Porturi şi aeroporturi 30 ani

6. Telecomunicații 15 ani

7. Industrie 10 ani

8. Alte servicii 15 ani

(sursa: Comisia Europeană, Ghid privind Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiþii, Directoratul General

pentru Politică Regională, 2008, Bruxelles)

Dacă se propun alte valori, analiza trebuie să justifice în mod corespunzător alegerea unei

perioade de referință diferite față de recomandările U.E.

4.4. Identificarea entităților şi a grupurilor influențate de proiectele de investiții

Prioritar în această etapă este stabilirea perspectivei din care se face analiza: locală, regională,

națională sau internațională (în funcție de aceasta se identifică subiecții). În anumite situații,

perspectiva nu este decisă de analist, ci de autoritățile superioare: guvern, patronate etc.

Identificarea subiecților presupune și gruparea pe categorii grup țintă, beneficiarii direcții,

indirecți, respectiv cei generatori de costuri sau cei care vor suporta costurile.

Nivelul de analiză potrivit trebuie determinat în relație cu mărimea şi scopul proiectului, adică în

relație cu grupul / zona în care proiectul are un impact relevant. De exemplu, o perspectivă

globală este recomandată pentru problemele de mediu legate de emisiile de CO2, în scopul de a

capta efectele asupra schimbărilor climatice, care sunt intrinsec non-locale. Spre deosebire de

acestea, proiectele de alimentare cu apă şi gestionare a deşeurilor sunt în cea mai mare parte (dar

nu întotdeauna) de interes local.

Beneficiarii unui proiect sunt considerati toți cei care resimt efectele pozitive ale implementării

unui proiect / program. În ansamblul acestora, distingem: grupul țintă definit ca grup / entitate

afectată de proiect / program în mod direct şi pozitiv, la nivel de scop și beneficiari finali

respectiv toți cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen lung, la nivel de societate sau

21

sector.

Partenerii sunt reprezentați de cei ce implementează proiectul / programul, aceştia sunt cu

siguranță părți interesate şi pot constitui un grup țintă al proiectului.

Pentru fiecare categorie interesată de proiect este necesar a fi definită lista impacturilor, care de

fapt presupune o listă pe fiecare proiect a beneficiilor şi costurilor precum şi unitățile de măsură

necesare pentru cuantificare.

Impactul defineşte în general: intrările (resursele necesare) şi ieşirile (rezultatele produse) la

nivelul fiecărei categorii interesate. Specificarea indicatorilor de măsură este obligatoriu a se face

odată cu specificarea categoriilor de efecte sau eforturi.

Există în practică situații în care impacturile identificate pot fi evaluate corespunzător cu un grad

de acuratețe acceptabil dar și categorii de impacturi a căror cuantificare fie este imposibilă în

termeni monetari din lipsă de informații, fie costurile asimilate sunt mult prea mari, în raport cu

potențialul impact generat. În astfel de situații experiența decidentului trebuie valorificată

corespunzator în sensul selecției acelor impacturi ce pot fi cuantificate, într-o manieră credibilă,

și ulterior utilizate în elaborarea ACB, în dauna celor care vor fi prezentate doar din perspectiva

existenței lor și cel mult pot fi evaluate calitativ.

În general, în ACB analiza se concentrează doar asupra efectelor unui proiect care influențează

indivizii vizați de proiect, aşa numitele efecte fără importanță pentru alte categorii nu sunt luate

în calcul.

4.5. Analiza financiară

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanța financiară a proiectului propus pe

parcursul perioadei de referință, cu scopul de a stabili cele mai potrivite surse de finanțare pentru

acesta. Această analiză se referă la susținerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung,

indicatorii de performanță financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenței financiare

necesare.

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula o

serie de rate de randament adecvate:

- rata financiară internă a investiției FRR/C;

- rata financiară internă a capitalului FRR/K;

- valoarea netă financiară actuală FNPV.

Analiza financiară constituie un set de tabele în care se colectează fluxurile financiare ale

investiției, descompuse la nivelul investiției totale, costurile şi veniturile aferente exploatării,

sursele de finanțare şi analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiară.

22

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci când acesta nu prezintă

riscul de a rămâne fără numerar în viitor. Un element important îl reprezintă planificarea

intrărilor şi ieşirilor de numerar. Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plățile

an de an prin sursele de finanțare (inclusiv veniturile, precum şi orice fel de transferuri de

numerar), pentru întreaga perioadă de referință a proiectului. Sustenabilitatea are loc în cazul în

care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toți anii de analiză.

4.5.1. Rolul analizei financiare

Analiza financiară are un rol foarte important în cadrul ACB, în încercarea de a face cât mai

puțin subiectiv procesul decizional privind selectarea proiectelor de investiții propuse spre

finanțare. De aceea, în cadrul acesteia se determină şi interpretează o serie de indicatori care să

ilustreze în mod obiectiv performanța proiectului, care să demonstreze faptul că proiectele

selectate asigură cea mai bună utilizare a fondurilor, fiind vorba despre fonduri publice. Analiza

financiară are, de asemenea, şi rolul de a stabili sustenabilitatea financiară a proiectului, precum

și condițiile în care această sustenabilitate este asigurată corespunzător.

4.5.2. Determinarea costurilor specifice analizei cost – beneficiu

Adoptarea deciziei privind cea mai bună alternativă de urmat are la bază o comparație între

ieşirile de numerar (costuri) şi intrările de numerar (beneficii) generate de un proiect. În această

privință, costurile constituie o variabilă cheie inclusă în estimarea fluxului de numerar.

Într-o abordare generală, costurile pot fi descrise drept efectele negative, intenționate sau

neintenționate, ale unui proiect. În contextul ACB, costurile trebuie interpretate drept toate

ieşirile de numerar care afectează negativ rezultatele unui proiect. Aceste ieşiri de numerar

includ costuri directe privind implementarea şi funcționarea proiectului (costuri de elaborare,

costuri de investiții în perioada de construcție, costuri de dezvoltare pe durata proiectului

ş.a.m.d.), dar și costurile analizei proiectului şi costurile privind finanțarea proiectului.

Deși se pare că estimarea costurilor este mult mai puțin complexă decât cea a beneficiilor, în

multe situații se poate dovedi contrariul. Este cazul proiectelor majore de infrastructură, unde

costurile investiționale, derulate în general pe o perioadă de mai mulți ani, pot fi serios

subestimate la momentul analizei inițiale. De aceea, în cadrul analizei de senzitivitate, se va lua

în considerare în ce măsură modificarea costurilor (de investiție sau de exploatare) va genera

modificarea valorilor indicatorilor proiectului. Această incertitudine privind modificarea

23

costurilor (în special în sensul majorării acestora) trebuie luată în considerare în evaluarea

proiectului și prin intermediul analizei riscurilor.

Analiza efectuată în cadrul ACB se concentrează asupra viitorului, iar deciziile trebuie să aibă la

bază costurile şi beneficiile alternativelor propuse. Experiența trecută este relevantă doar ca un

standard de referință pentru estimarea valorii beneficiilor şi costurilor viitoare. Având în vedere

acest principiu, costurile efectuate în trecut şi care nu mai pot fi recuperate (sunk costs) şi

economiile sau beneficiile deja înregistrate) nu trebuie luate în considerare în cadrul ACB.

4.5.2.1. Evaluarea costurilor cu investiția

Costurile cu investiția se referă la resursele economice și tehnice implicate în faza de

implementare a proiectului, cuantificate în formă monetară9. Estimarea riguroasă a costului

investiției este esențială, deoarece, în etapa de determinare a indicatorilor de performanță, acesta

va fi comparat cu fluxurile financiare generate pe întregul orizont de previziune, urmând a se

decide dacă proiectul merită să fie realizat sau nu.

Costul cu investiția este definit drept costul de capital suportat în legătură cu construirea

proiectului şi care include toate cheltuielile aferente achiziționării sau producerii imobilizărilor

corporale sau necorporale, precum și investiția inițială în capital de lucru, dacă aceasta este

necesară (numai în cazul investițiilor productive, care necesită capital de lucru).

Detaliind, în funcție de tipul proiectului, costul inițial al investiției poate cuprinde următoarele

componente:

- mijloace fixe (precum teren, clădiri, echipamente etc.) – este componenta cu cea mai

mare pondere în costul investiției și reprezintă ieșirile de numerar generate de

achiziționarea tuturor activelor fixe necesare implementării proiectului. În ultimul an al

perioadei de realizare a previziunilor privind fluxurile de numerar ale proiectului,

valoarea acestora la acel moment este inclusă în valoarea reziduală, care reprezintă o

intrare de numerar.

- costurile de punere în funcțiune (start-up) (de exemplu cheltuieli pre-producție,

amenajare de șantier, licențe, studii preliminare, planificare şi alte studii tehnice, studii de

fezabilitate şi alte studii pregătitoare, costuri apărute în faza de implementare, servicii de

consultanță, costuri de angajare şi instruire a personalului implicat în implementare etc.)

– aceste costuri sunt asimilate investițiilor și trebuie incluse în costurile totale cu

investiția.

9 Comisia Europeană, Documentul de Lucru Nr. 4, Îndrumar privind metodologia realizării Analizei Cost-Beneficiu,

2006

24

- investiția inițială în capital de lucru (sau activele curente nete) – determinată ca diferență

între activele curente (stocuri, creanțe și disponibilități) și datoriile curente (datorii pe

termen scurt către furnizori, salariați sau alți creditori), trebuie avută în vedere în cazul

investițiilor productive. Dacă pe parcursul exploatării proiectului este necesară o creștere

a investiției în capital de lucru față de anul anterior, această diferență pozitivă se va

asimila unui cost (flux financiar negativ) în anul în care apare. În cazul diminuării

investiției realizate în active curente nete, diferența negativă înregistrată în această

situație este considerată o dezinvestire și se adaugă la fluxul financiar de intrare al anului

în care intervine.

Atragem aici atenția asupra unui principiu important, și anume: cuantificarea costului

investițional este realizatã independent de sursele de finanțare sau criteriile de eligibilitate

impuse și se referă la resursele economice și tehnice implicate de realizarea proiectului.

În cazul proiectelor de dimensiuni mici, costul de investiție este uşor de estimat, fiind aproape o

variabilă deterministă, ceea ce înseamnă că nu există un impact serios al incertitudinii în

estimarea acestuia. În cazul proiectelor majore (de exemplu cele de infrastructură), costul inițial

are o structură complexă şi se poate întinde pe mai mulți ani, caz în care acesta este calculat

drept suma tuturor costurilor anuale actualizate ale proiectului. Un indicator suplimentar ce poate

fi cuantificat și utilizat în evaluare costurilor de investiție aferente proiectelor complexe, este și

indicatorl denumit: investiției specifică, ce desemnează efortul investițional necesar pentru

realizare unei unutăți de capacitate de producție (ex. în proiectele de infrastructură rutieră se

poate utiliza investiția specifică: cost investițional/km infrastructură etc.)

Deși nu sunt realizate în faza de implementare a proiectului, costurile de reinvestiție

(achiziționarea de noi echipamente, în vederea înlocuirii activelor vechi, în perioada de operare),

reprezintă o categorie specială de costuri. În aceeași categorie putem include şi costurile

extraordinare de întreținere, ivite periodic în perioada de referință, la un interval de câțiva ani

(ele nu sunt asimilate costurilor de operare, nefiind costuri anuale, fiind rezultate mai ales ca

urmare a specificațiilor tehnologice ale producatorilor sau rezultate în urma unor condiții

speciale de utilizare a echipamentelor). În practică ele mai sunt cunoscute și sub denumirea de

costuri necesare pentru înlocuirea echipamentelor de scurtă durată. Fiind înregistrate la momente

de timp diferite în cadrul perioadei de referință, regula privind actualizarea acestora în vederea

cumulării cu celelalte costuri ale investiției rãmâne valabilã.

De exemplu, pe cazul unei investiții care are o perioadă de referință de 20 de ani, dacă în acest

orizont de timp este necesară înlocuirea unor echipamente sau efectuarea unor cheltuieli

extraordinare de întreținere după 10 ani, costul de înlocuire achitat în anul 10 trebuie, de

25

asemenea, actualizat pentru această perioadã de 10 ani. În Figura 1 este ilustrată această situație

în care costul investiției este realizat într-o perioadă de n ani.

Figura 1: Costul total cu investiția în cazulproiectelor cu implementare multianuală

+ + →

……C

OS

TU

L T

OT

AL

CU

IN

VE

ST

IȚIA

Co

stu

l d

in a

nu

l 2

, a

ctu

ali

za

t p

en

tru

2

pe

rio

ad

e

Co

stu

l in

ve

stiți

ei a

n 2

Co

stu

l in

ve

stiți

ei a

n n

Co

st

din

an

ul n

, a

ctu

ali

za

t

pe

ntr

u n

pe

rio

ad

e

Co

stu

l d

in a

nu

l

1,

ac

tua

liz

at

pe

ntr

u 1

perioadă

Co

stu

l in

ve

stiți

e a

n 1

Sursa: adaptarea autorilor din Comisia Europeană, Ghidul Analizei Cost-Beneficiu privind Proiectele de

Investiţii, 2008

Pornind de la componentele importante ale costului investiției prezentate anterior, concretizarea

acestora pe categorii (capitole) de cheltuieli se face în cadrul Devizului general, a cărui structură

este stabilită prin legislația națională în vigoare10. În cadrul acestuia, cheltuielile sunt grupate pe

6 capitole principale, precum și un total general al cheltuielilor necesare cu investiția, care se va

prelua în cadrul analizei financiare efectuate în ACB. Valoarea cheltuielilor trebuie prezentată

atât în lei, cât și în euro (valori fără TVA, respectiv cu TVA) – Figura 2.

În acest context trebuie făcută o precizare foarte importantă în ceea ce privește valoarea TVA.

Dacă entitatea (compania/instituția) care implementează investiția este înregistrată în scop de

10 Conform HG 28/2008

26

TVA (plătitor de TVA) conform legislației în vigoare11, valoarea TVA aferentă achizițiilor de

bunuri și servicii realizate în cadrul proiectului nu va fi inclusă în costul inițial al investiției,

deoarece aceasta se deduce din TVA colectată la livrările de bunuri / prestările de servicii

realizate.

În cazul în care investitorii sunt instituții publice, considerate persoane neimpozabile din

perspectiva sferei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, cu foarte puține excepții, acestea nu

au obligația să se înregistreze ca plătitori de TVA. În această situație, regimul deductibilității

TVA nu mai este aplicabil, iar instituția care realizează achiziții va include TVA aferentă

acestora pe costuri. De aceea, în această situație, costul inițial al investiției include și TVA,

deoarece este o cheltuială concretă care trebuie suportată de investitor și trebuie finanțată de

către acesta.

Figura 2: Structura Devizului general privind cheltuielile necesare pentru investiții

Nr.

crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

(fără TVA) TVA

Valoare

(inclusiv

TVA)

Mii

lei

Mii

euro

Mii

lei Mii lei

Mii

euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea

terenului

1.1 Obţinerea terenului

1.2 Amenajarea terenului

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea

iniţială

TOTAL CAPITOL 1

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor

necesare obiectivului

TOTAL CAPITOL 2

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă

tehnică

3.1 Studii de teren

3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.3 Proiectare şi inginerie

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie

3.5 Consultanţă

3.6 Asistenţă tehnică

TOTAL CAPITOL 3

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază

11 Legea 573/2003 privin Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare

27

4.1 Construcţii şi instalaţii

4.2 Montaj utilaje tehnologice

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

4.5 Dotări

4.6 Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier

5.1.1. Lucrări de construcţii

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute

TOTAL CAPITOL 5

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi

teste şi predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

6.2 Probe tehnologice şi teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

Din care C+M

În continuare vom exemplifica pe scurt componentele costului cu investiția pe exemplul unor

investiții finanțate din fonduri publice.

În funcție de domeniul în care se realizează investiția (transport, mediu, infrastructură socială,

sprijinirea afacerilor etc.), costul inițial al investiției poate include12: costuri privind

achiziţionarea şi amenajarea terenului (toate cheltuielile necesare în vederea pregătirii terenului

pentru lucrările de construcţie, cheltuielile de monitorizare şi diminuare a impactului proiectului

asupra mediului, aducerea terenului în starea iniţială, inclusiv refacerea peisajului după

finalizarea lucrărilor); costuri privind elaborarea proiectelor, de inginerie (costuri privind studiile

de trafic, testele, studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, proiectele şi specificaţiile tehnice,

evaluarea impactului asupra mediului, studii privind utilităţile existente şi cele necesare,

cheltuieli de aprobare a proiectului tehnic în conformitate cu legislaţia privind calitatea în

construcţii şi legislaţia privind siguranţa traficului, elaborarea tuturor documentelor necesare în

vederea obţinerii tuturor autorizaţiilor şi certificatelor, studii privind siturile arheologice,

monumentele istorice şi obiectele de moştenire culturală); costuri constând în taxe şi tarife pentru

12 Vintilă, Nicoleta, Matei Grosu, Lucrare clarificatoare nr. 4 – Costuri utilizate în analiza cost-beneficiu a

proiectelor finanțate din FEDR şi FC, Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacității pentru

Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanțat din FEDR prin POAT, 2012

28

obţinerea tuturor aprobărilor şi certificatelor legale necesare; costuri privind organizarea

procedurilor de achiziţii publice (costuri privind elaborarea/revizuirea documentaţiilor, angajarea

experţilor externi, organizarea procedurilor de atribuire); costuri aferente serviciilor de

consultanţă şi asistenţei tehnice (costuri privind serviciile de management, serviciile de

monitorizare şi evaluare a proiectului, servicii de supraveghere, verificarea şi aprobarea calităţii

lucrărilor, servicii de mediere, elaborarea planului de afaceri şi cercetarea de piaţă, definirea,

proiectarea şi supravegherea măsurilor privind minimalizarea efectelor negative ale

transporturilor asupra mediului, elaborarea planului, manuale şi proceduri privind întreţinerea şi

exploatarea infrastructurii); costuri privind serviciile de auditare şi arhivare a documentelor

proiectului; costul investiţiei de bază (costuri privind lucrările, materiile prime, echipamentele şi

acţiunile în legătură cu infrastructura, întreţinerea infrastructurii existente pe durata lucrărilor,

testarea proiectului, instruirea personalului şi utilizatorilor infrastructurii, organizarea locaţiei şi

alte servicii în legătură cu aceste articole); comisioane, taxe şi onorarii juridice în legătură cu

proiectul; costuri privind publicitatea proiectului, în conformitate cu Regulamentele UE; costuri

privind asigurarea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a beneficiarului proiectului (costuri

privind achiziţionarea de echipamente IT, de comunicaţii şi periferice, mobilier de birou şi

consumabile, licenţe software, instruire şi stimulente financiare pentru personalul care conduce

activităţile proiectului; costuri privind vizitarea şantierelor de construcţii, întâlnirile în scopul

proiectului; costuri privind reinvestiţiile/înlocuirea activelor.

4.5.2.2. Determinarea costurilor de exploatare

Costurile de operare constau în ieșirile de numerar previzionate pentru achiziția de servicii sau

bunuri cu o durată de viață mai mică de un an. Acestea sunt costurile suportate în decursul

exploatării unei investiții, inclusiv costul întreținerii/mentenanței realizate pe parcursul

exploatării proiectului, dar exclud costurile de amortizare sau costul capitalului13. Categoriile

principale de costuri de operare sunt:

costurile de producție directe (materiale şi servicii, personal, întreținere, costuri de

producție generale);

costuri administrative şi generale;

costuri de vânzare şi distribuție.

13 Comisia Europeană – Documentul de Lucru nr. 4: Orientări privind metodologia de realizare a analizei cost-

beneficiu, , 2006

29

Estimarea costurilor de operare include toate fluxurile financiare de ieșire de numerar, generate

pe întreaga perioadă de exploatare a proiectului. Din categoria costurilor de exploatare se exclud

acele cheltuieli care nu au caracter monetar, în sensul că nu genereazã fluxuri financiare

negative: deprecierea şi amortizarea, rezerve pentru costuri de înlocuire viitoare, orice rezerve

pentru cheltuieli neprevăzute, întrucât incertitudinea fluxurilor viitoare este luată în considerare

în analiza riscurilor, nu prin intermediul costurilor estimate în cadrul analizei financiare.

Trebuie să subliniem, de asemenea, diferența dintre costurile variabile şi costurile fixe.

Costurile variabile sunt acele costuri a căror valoare se modifică în funcție de volumul

producției / servicilor sau de intensitatea cu care este utilizată infrastructura. În cazul în care

activitatea încetează, aceste cheltuieli nu mai sunt înregistrate. Această categorie include:

costurile privind materialele, salariile aferente personalului direct productiv, energie, combusibil

şi servicii pentru activitatea de producție, costurile periodice de mentenanță, generate de

intensitatea utilizării echipamentelor sau infrastructurii.

Costurile fixe sunt cele care trebuie acoperite chiar dacă bunurile sau serviciile nu mai sunt

produse și putem include în aceastã categorie: costurile de întreținere suportate chiar și atunci

când infrastructura nu este exploatată, costurile de natură salarială pentru personalul

administrativ şi cel indirect, materialele şi serviciile necesare chiar și în situația în care nu se

desfăşoară nicio activitate, chiriile, cheltuielile cu publicitatea, taxele, utilitățile, asigurările.

Noțiunea de costuri fixe trebuie înțeleasă la nivel de principiu şi se referă în principal la faptul că

valoarea acestora este previzibilă şi nu este influențată de incertitudine, precum în cazul

costurilor variabile. Pe termen lung, chiar dacă cheltuielile sut exprimate în prețuri constante, din

punct de vedere strict matematic toate costurile sunt variabile, întrucât suma acestora poate varia

de la an la altul în perioada de referință.

Costurile de operare pot fi, de asemenea, împărțite în costuri directe şi indirecte. Costurile

directe, precum munca directă şi materialele directe sunt costuri suportate în cadrul unui proces

care conduce în mod direct la un rezultat. Costurile indirecte (de exemplu, cheltuielile generale

administrative) sunt generate de activitățile suport ale activităților curente, directe.

Spre exemplu, în cazul proiectelor în infrastructură rutieră de transport, costurile de exploatare

includ: costuri de întreţinere curente, costuri privind reparaţiile capitale, în funcţie de tipul

infrastructurii, realizate cu o periodicitate stabilită de la începutul perioadei de implementare,

costuri speciale privind reparaţiile curente şi periodice, în conformitate cu legislaţia română în

vigoare.

În ceea ce privește investițiile de mediu, costurile de exploatare se referă la costuri privind

personalul tehnic şi administrativ, costuri de întreţinere, costuri de management şi

administrative, costuri privind materialele, costuri privind combustibilul, energia şi electricitatea,

30

servicii şi bunuri, mărfuri etc.

În cazul proiectelor în infrastructură socială, costurile de exploatare pot fi diferite în funcție de

tipul de infrastructură implementată prin intermediul proiectului (servicii sociale, sănătate,

învăţământ etc.): costuri de personal; costuri de management şi administrative, costuri privind

electricitate şi alte utilităţi necesare; alte costuri speciale, în funcţie de tipul investiţiei (de

exemplu, medicamente şi materiale speciale, servicii medicale externalizate necesare în vederea

exploatării unei infrastructuri de sănătate) și altele.

Pe exemplul proiectelor în infrastructură de sprijinire a afacerilor de interes local sau regional,

în funcţie de tipul investiţiei, costurile operaționale constau în: materii prime şi alte materiale,

salarii privind personalul de producţie direct, costuri administrative, costuri privind utilităţile,

reabilitarea locaţiilor industriale neutilizate etc.

4.5.3. Identificarea şi cuantificarea beneficiilor generate de proiectele de investiții

Implementarea unui proiect de investiții generează o serie de beneficii care au impact pozitiv

asupra:

celor care vor fi implicați în exploatarea şi/sau utilizarea investițiilor respective;

societății, în ansamblul său, prin faptul că reprezintă un obiectiv de valoare adăugată.

Din perspectiva fluxurilor financiare, beneficiile operaționale sunt de natură bănească deoarece

rezultă din valorificarea eventualelor bunuri vândute, închirierilor de spații etc. Aceste beneficii

sunt luate în calcul în cadrul analizei financiare.

Spre deosebire de beneficiile operaționale, beneficiile sociale sunt externe celui care

implementează obiectivul de investiție. Beneficiile sociale nu pot fi evaluate pe baza pârghiilor

oferite de piață, deoarece nu sunt bunuri sau servicii care să facă obiectul unor tranzacții

comerciale. Aceste beneficii sunt estimate în formă bănească (pe baza unor algoritmi de calcul)

în vederea definitivării analizei economice.

Identificarea beneficiilor se face prin inventarierea tuturor efectelor pozitive care sunt generate

de existența proiectului de investiție şi care nu ar fi existat în lipsa acestuia. Astfel, identificarea

beneficiilor se face prin compararea alternativei “business as usual” (BAU) cu scenariul care

include proiectul de investiție.

Beneficiile identificate trebuie să parcurgă şi o etapă de selecție, ce are în vedere:

reținerea acelor beneficii care au un impact important;

excluderea acelor beneficii care ar duce la dubla înregistrare a acestora.

În cazul investițiilor din fonduri publice, se pot obține beneficii ce corespund unei palete largi de

spețe. Câteva dintre acestea ar putea fi:

31

reducerea numărului de zile de spitalizare şi/sau concediu medical în cazul accidentelor

rutiere;

îmbunătățirea calității vieții prin ameliorarea condițiilor din spitale, cămine pentru

vârstnici etc.

creşterea speranței de viață sănătoasă a populației, ca urmare a unor servicii medicale mai

performante;

reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de muncă;

îmbunătățirea calității aerului prin reducerea poluării ca urmare a creării de rute mai

scurte;

reducerea timpului petrecut în trafic şi fructificarea acestui timp cu alte activități cu

valoare adăugată;

reducerea timpului de zbor în aşteptarea eliberării pistei;

reducerea incidenței bolilor ca urmare a disponibilității apei potabile curente;

reducerea pagubelor potențiale în urma unor inundații;

menținerea suprafeței de plajă care se poate folosi în scop turistic etc.

protejarea mediului, în particular a calităţii apei râurilor naturale şi pânzei freatice;

maximizarea numărului de locuitori racordaţi la apa potabilă;

sporirea gradului de colectare a apelor reziduale;

îmbunătăţirea standardelor de servicii şi sporirea fiabilităţii sistemului de furnizare a apei

şi ape reziduale;

realizarea de economii de energie şi reducerea costurilor de exploatare în general.

4.5.4. Previziunea cantitativa si valorica a beneficiilor si costurilor

În cadrul acestui subcapitol vom aduce în discuție elemente generale aplicabile în realizarea unei

previziuni, indiferent că ne referim la costuri sau la beneficii. Finalitatea unui proces de

previziune trebuie să fie cuantificarea monetară, sub formă de fluxuri financiare, a intrărilor

(regăsite sub forma beneficiilor), respectiv ieșirilor (reprezentate de costuri), în vederea

asigurării comparabilității acestora. Având în vedere faptul că proiectele finanțate din fonduri

publice au, pentru marea majoritate a categoriilor de investiții, perioade de referință lungi,

trebuie definit conceptul de valoare în timp a banilor și trebuie clarificată maniera în care acesta

trebuie utilizat în acest context. Vom aduce în discuție conceptele de prețuri constante (analiză

efectuată în termeni reali), respectiv prețuri curente (analiză efectuată în termeni nominali). De

asemenea, vom surprinde regulile care trebuie obligatoriu respectate, precum şi recomandări

privind utilizarea corectă a uneia dintre cele două abordări.

32

Prețuri curente versus prețuri constante

Estimarea costurilor trebuie efectuată în prețuri constante (analiză efectuată în termeni reali),

respective prețuri curente (analiză efectuată în termeni nominali).

Prețurile curente reprezintă valoarea monetară astfel cum este efectiv observată într-un anumit

moment sau estimată pentru o variabilă de-a lungul perioadei de referință a proiectului se referă

la prețuri care includ și efectul inflației (termeni nominali).

Prețurile constante nu iau în considerare impactul inflației, valorile fiind exprimate în termeni

reali (ceea ce înseamnă prețurile unui an de bază). Valorile aferente fiecărei perioade de timp

sunt exprimate în termeni de preț dintr-o anumită perioadă de bază.

Utilizarea unei categorii de prețuri, așa cum sunt ele definite are la baza un raționament ce ține

de metoda de actualizare utilizată pentru fluxurile de numerat. Astfel dacă în conținutul ratei de

actualizare se include și componenta legată de inflația preconizată atunci se recomandă utilizarea

prețurilor curente, iar dacă impactul inflației viitoare este eliminat se recomandă preturile

constante. Minimalizarea impactului inflaţiei în momentul evaluării unui proiect de investiții

poate schimba decizia de investiţie, cu drept consecință directă o aloacare suboptimă de capital.

Cu toate acestea în cazul în care opțiunea analistului este aceea de estimare a costurilor în preţuri

curente, trebuie utilizată rata inflaţiei viitoare, anticipată, și nu cea istorică, curentă, asupra

calculelor fluxurilor de numerar în moneda utilizată.

4.5.4.1. Metode de previziune utilizate în cazul costurilor

În cele ce urmează, vom prezenta principalele metode de previziune utilizate în estimarea

costurilor în cadrul unui proiect de investiții finanțat din fonduri publice, identificate în

subcapitolele anterioare (atât a celor cu investiția, cât şi a costurilor de exploatare/mentenanță

sau de înlocuire). Vom ilustra metodele de previziune aplicate pe întreaga durată de referință a

obiectivului de investiții. Previziunea are două direcții distincte, vizând în primul rând

previziunea cantitativă, urmată, în ordine firească, de previziunea valorică a costurilor.

Previziunea cantitativă cuprinde estimarea costurilor, exprimându-le în unități de măsură

nemonetare, specifice fiecărei categorii de costuri identificate. Previziunea valorică prezintă

modul în care costurile sunt estimate, utilizând unități monetare de această dată. Previziunea

valorică se poate baza pe cuantificarea previziunilor cantitative prezentate anterior sau se va

determina în mod direct pe baza unor elemente de fundamentare monetare.

În scopul utilizării în cadrul ACB, informarea privind costurile este furnizată în principal de

persoanele responsabile cu aspectele tehnice ale proiectului. În vederea estimării acestora,

33

sursele de date ce pot fi utilizate sunt diverse, în funcție de tipul de investiție: experiența istorică

a organizației ce va implementa proiectul, costurile curente aferente exploatării sistemului,

cercetarea de piață, publicații de specialitate, judecata analistului, studii speciale, dar și standarde

impuse prin cadrul legislativ în vigoare14.

Acestea sunt surse generale de date, însă cum se pot obține concret referințe privind prețurile de

piață pentru bunuri, servicii sau lucrări, ca și componente ale investiției de bază? Ce standard de

referință se poate utiliza cu ocazia estimării costurilor de investiție ale unui proiect?

În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice, trebuie în mod obligatoriu să avem în vedere

un mod de cheltuire prudent, care să respecte principiile generale de transparență, eficiență și

eficacitate. De aceea, standardele de referință privind costurile trebuie să fie stabilite de

autoritățile publice responsabile pentru fiecare domeniu. Acestea trebuie să elaboreze şi să

publice standarde de costuri, cel puțin cu privire la cheltuielile pentru investiția de bază.

Standardele de costuri trebuie să constituie un document de referință, care oferă îndrumare

privind promovarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

După cum am menționat, HG 363/2010 introduce astfel de standarde de costuri pentru câteva

tipuri de investiții, și anume:

Sală de sport şcolară nivel competiţional;

Centru cultural;

Bloc de locuinţe pentru tineri;

Reabilitare termică anvelopă bloc de locuinţe;

Modernizare drum comunal clasa tehnică V;

Reabilitare drum judeţean clasa tehnică III ÷ V ;

Modernizare drum judeţean clasa tehnică III ÷ V ;

Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural ;

Modernizare drum comunal clasa tehnică IV ;

Reabilitare drum forestier principal;

Reabilitare drum forestier secundar;

Reabilitare drum forestier magistral;

Drum forestier secundar;

Şcoală cu 8 săli de clasă;

Grădiniţă cu 4 săli de grupă;

Cămin studenţesc;

Spital regional de urgenţă;

14 De exemplu, se pot utiliza standarde de cost prevăzute în HG 363/14.04.2010 privind aprobarea standardelor de

cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice

34

Spital judeţean de urgenţă;

Canale de irigaţii impermeabilizare;

Modernizare drum de exploatare agricolă - categoria I îmbrăcăminte asfaltică.

Deși de o utilitate evidentă, (HG 363/2010) cuprinde cel puțin 2 aspecte care pot fi îmbunătățite,

și anume:

1. După identificarea fiecărui tip de investiție, în funcție de caracteristicile specifice și soluția

tehnică, constructivă adoptată pe un exemplu concret, standardul de cost este definit pe total

investiție. Un inițiator al unui proiect, care dorește să analizeze fezabilitatea investiției

propuse, va utiliza acest standard de cost chiar dacă investiția sa nu se apropie foarte mult de

aceea luată drept reper (în aceste situații, în practica investițiilor private, ar trebui aduse

ajustări importante față de reperul considerat).

2. Deși actul normativ a mai cunoscut modificări ulterioare intrării sale în vigoare în 2010 (una

dintre acestea se referă la extinderea numărului de categorii de investiții pentru care au fost

incluse standarde de cost), determinarea numerică a standardelor de cost prezentate are drept

referință prețuri de piață, nivel al salariilor etc. la nivelul anului 2010, fără a se ține seama de

evoluțiile ulterioare. Apreciem astfel utilitatea standardelor de cost în managementul

investițiilor dar evidențiem totuși și necesitatea implicării factorilor publici decidenți în

actualizarea acestor standarde, periodic, în raport cu evoluția de ansamblu macroeconomică

dar și la nivel de domeniu de activitate.

Recomandarea ar fi ca aceste standarde de cost, care trebuie să fie utilizate drept referințe de

către toți inițiatorii de proiecte, să fie elaborate şi publicate pentru toate tipurile de investiții

finanțate din fondurile publice.

Un alt aspect ce trebuie subliniat aici constă în dubla contabilizare a costurilor. O cheltuială

trebuie considerată doar în cadrul unei singure categorii de costuri, nu de două sau de mai multe

ori. De exemplu, prin includerea dobânzii în fluxul de numerar al proiectului se riscă dubla

contabilizare a costului acestui capital.

În cele ce urmează vom prezenta câteva exemple privind aplicarea metodelor de previziune

aplicate în cazul costurilor pentru proiecte de investiții finanțate din fonduri publice, pe

categoriile cele mai importante de cheltuieli.

Costurile de investiție

• se estimează costul cu proiectarea și asistența tehnică, de obicei ca procent din valoarea

investiției de bază;

• se estimează necesarul cantitativ de mijloace fixe pentru implementarea proiectului, iar

valorile se preiau din standardele de cost (dacă acestea există) sau din alte surse; dacă

este cazul, în aceeași manieră se estimează și costurile de înlocuire sau investițiile

35

suplimentare necesare pe întreaga perioadă de referință

• costurile cu organizarea de șantier sunt determinate, de obicei, ca procent din valoarea

investiției de bază;

• costurile materiale necesare implementării proiectului se determină astfel: cantitatea

necesară / unitatea de măsură specifică × nr. de unități × prețul de referință unitar;

• costurile cu personalul implicat în implementarea proiectului sunt determinate ca: nr. de

angajați × nr. de ore lucrate / angajat × tarif (în sumă brută) / angajat / oră; în estimarea

salariului tarifar trebuie să se țină seama ca acesta să nu coboare sub nivelul salariului

minim pe economie prevăzut pentru perioada de previziune; la această sumă (fondul de

salarii), se adaugă asigurările sociale suportate de angajator, care se determină după cum

urmează:

→ contribuția de asigurări sociale (Legea 273/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice și Legea 573/2003 privind Codul Fiscal): cotele sunt de 15,8% (condiții

normale de muncă), 20,8% (condiții deosebite), respectiv 25,8% (condiții speciale) –

aceste procente includ modificările privind diminuarea cotei de CAS cu 5 p.p., în

vigoare de la 1 octombrie 2014, conform Legii 123/2014);

→ contribuția la asigurările pentru șomaj (Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor

pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă și Legea 571/2003 privind Codul

Fiscal): cota este de 0,5%;

→ contribuția la asigurările sociale de sănătate (Legea 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii și Legea 571/2003 privind Codul Fiscal): cota este de 5,2%

→ contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (OUG

158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate și

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal): cota este de 0,85%

→ Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (Legea 200/2006

privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor

salariale și Legea 571/2003 privind Codul Fiscal): cota este de 0,25%

→ Contribuţia la asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (Legea

346/2002 republicată privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli

profesionale și Legea 571/2003 privind Codul Fiscal): cota este cuprinsă între 0,15%

și 0,85% și este diferențiată în funcție de clasa și tarife de risc

• în cazul investițiilor productive, capitalul de lucru necesar se determină astfel: nivelul

previzionat al veniturilor (cifra de afaceri) × durata de rotație a activului curent net (zile) /

360; durata de rotație reprezintă numărul de zile în care activele (stocuri, creanțe etc.)

sunt recuperate sau datoriile (către furnizori, către salariați, creditele de trezorerie etc.)

36

sunt achitate prin intermediul cifrei de afaceri realizate.

Costuri de operare

consumuri de utilitãți: cantitatea consumatã (unitãți de mãsurã specifice) × tariful de

furnizare unitar (pentru care se poate estima o rată de creștere în termeni reali);

costurile privind materialele sunt prognozate pornind de la consumul actual şi luând în

considerare creşterea în termeni reali a costurilor pentru materiale, prezumată în cadrul

scenariului macroeconomic şi proporțional cu evoluția producției

cheltuielile de personal sunt estimate începând cu numărul de personal efectiv şi luând în

considerare impactul implementării proiectului de investiții asupra numărului de angajați

(creştere sau diminuare) şi salariul de bază prognozat pornind de la salariile actuale,

luând în considerare rata de creştere în termeni reali pentru salariul mediu prezumată în

cadrul scenariului macroeconomic; la această sumă se adaugă asigurările sociale

suportate de angajator, determinate asupra fondului de salarii prin utilizarea cotelor de

contribuții datorate de angajator, menționate anterior

costurile cu mentenanța sunt estimate pornind de la cantitatea necesară de astfel de

servicii × tariful / unitatea de măsură specifică, luând în considerare o rată de creștere în

termeni reali a acestor costuri

4.5.4.2. Metode de previziune utilizate in cazul beneficiilor

Pentru a putea oferi o cuantificare monetară a beneficiilor trebuie parcurse două etape succesive:

realizarea previziunii cantitative a efectului pozitiv generat de investiție;

estimarea valorii monetare a beneficiului pentru cantitatea efectului pozitiv determinat în

etapa precedentă.

Pornind de la exemplificările anterioare referitoare la beneficii, vom prezenta pe scurt

modalitatea de cuantificare a acestora, inclusiv sursele de date propuse pentru fundamentarea

efectivă.

Reducerea numărului de zile de spitalizare se stabileşte în funcție de numărul mediu de zile de

spitalizare raportate de spitale în cazul accidentelor rutiere. Beneficiul se poate calcula ca produs

între numărul de zile de viață sănătoasă câştigate şi valoarea unei zile de spitalizare. Aceste date

se pot obține din statistici medicale gestionate de spitale, case de asigurări de sănătate,

asigurători etc.

Reducerea numărului de zile de concediu medical în cazul accidentelor rutiere se determină doar

pentru persoanele adulte care sunt apte pentru piața muncii. Valoarea beneficiului se determină

ca produs între numărul de zile de viață sănătoasă câştigate şi valoarea unei zile de muncă.

37

Valoarea unei zile de muncă se stabileşte în funcție de statisticile realizate în relație cu

salarizarea în economie.

Îmbunătățirea calității vieții se face prin creşterea speranței de viață sănătoasă. Valoarea

monetizată a beneficiului se obține prin înmulțirea numărului de ani de viață sănătoasă câştigate

cu valoarea statistică a vieții. Valoarea statistică a vieții este furnizată de firmele de asigurări de

viață. Pentru rafinarea rezultatelor se pot folosi şi date statistice furnizate de Organizația

Mondială a Sănătății şi de autoritățile naționale de statistică (în special se folosesc date detaliate

privind speranța de viață, speranța de viață sănătoasă, structura pe grupe de vârstă a populației

etc.

Reducerea şomajului se face prin crearea de noi locuri de muncă permanente şi/sau temporare.

Noile locuri de muncă generează încasări suplimentare la bugetele publice: bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului

național unic de asigurări de sănătate. Valoarea beneficiilor în cazul contribuțiilor se determină

înmulțind numărul de locuri de muncă cu salariul mediu cu numărul de luni şi cu cota de

contribuție (cumulat contribuția angajatului şi angajatorului). Valoarea beneficiilor în cazul

impozitului pe venit se determină înmulțind numărul de locuri de muncă cu salariul mediu cu

numărul de luni cu diferența dintre unu şi cotele agregate de contribuții suportate de angajator şi

cu cota de contribuție (cumulat contribuția angajatului şi angajatorului). Datele se obțin din

legislația fiscală în vigoare şi statisticile privind nivelul salariilor practicate în economie.

Îmbunătățirea calității aerului prin reducerea poluării se poate determina în relație cu diverse

substanțe chimice care dăunează calității aerului (dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot,

emisii de praf, emisii de metale grele etc). Valoarea beneficiilor se poate determina ca produs

între cantitatea de substanțe dăunătoare care nu se mai propagă în atmosferă și valoarea unitară a

prejudiciului. Datele folosite pentru fundamentarea valorii beneficiului se obțin cel mai adesea

din cercetări realizate pentru diverse sectoare de activitate.

Reducerea timpului petrecut în trafic apare în cazul investițiilor ce vizează dezvoltarea rețelei

rutiere. Valoarea beneficiului se determină prin înmulțirea costului marginal de operare al

transportatorilor cu numărul de ore economisite. În costul marginal trebuie incluse costurile cu

carburantul, serviciile de întreținere şi cu forța de muncă. O alternativă o reprezintă înmulțirea

valorii unei ore de muncă cu numărul de ore economisite. Datele se obțin de la firmele de

transport rutier.

Reducerea timpului de zbor în aşteptarea eliberării pistei apare în cazul investițiilor ce vizează

dezvoltarea aeroporturilor. Valoarea beneficiului se determină prin înmulțirea costului marginal

de operare al avionului cu numărul de ore de zbor realizate. În costul marginal trebuie incluse

38

costurile cu carburantul, serviciile de întreținere şi cu forța de muncă. Datele se obțin de la

firmele de transport aerian şi de la aeroporturi.

Reducerea incidenței bolilor poate fi un beneficiu al disponibilității apei potabile. Valoarea

beneficiului se determină ca produs între numărul de zile de viață sănătoasă câştigate şi valoarea

unei zile de muncă. Valoarea unei zile de muncă se stabileşte în funcție de statisticile realizate în

relație cu salarizarea în economie.

Reducerea pagubelor potențiale în urma unor inundații se poate obține prin efectuarea unor

investiții publice privind îndiguirile şi managementul cursurilor de râuri. Valoarea beneficiului

se poate calcula prin înmulțirea suprafețelor afectate cu valoarea medie a pagubelor calculate

pentru fiecare tip de teren/clădire în parte. Datele pentru fundamentarea valorii beneficiilor se pot

obține din statistici privind dezastrele naturale şi datele privind despăgubirile plătite de

societățile de asigurări.

Spre deosebire de costuri, unde am indicat actul normativ care cuprinde standarde de cost pe

tipuri (domenii) de investiții, în ceea ce privește beneficiile nu există astfel de repere, chiar și

generale. În plus, lipsesc precizările cu privire la maniera de estimare a costurilor sau beneficiilor

externe ale unui proiect (în sensul de externalități negative sau pozitive), care trebuie folosite de

toți inițiatorii de proiecte finanțate din fonduri publice.

În cazul beneficiilor, astfel de valori unitare sunt necesare pentru cuantificarea unor beneficii,

aflate în strânsă legătură cu: emisiile de dioxid de carbon, praf, particule în suspensie, răniri şi

accidentări, boli, pierderea vieţii, pierderea salariului, degradarea clădirilor,

deteriorarea/ameliorarea peisajului, pierderea biodiversităţii, eroziunea solului etc. În lipsa

reperelor clare în acest sens, investitorul poate estima propriile valori pentru costurile/beneficiile

economice menţionate, astfel încât să se încadreze în valorile recomandate pentru indicatorii de

performanță ai proiectului. Ar putea fi utilizate în acest sens drept reper (care să capete statut de

standard aplicabil pentru toate proiectele dintr-un domeniu, similar cu standardele de cost)

diverse documente sau rapoarte la nivel european, care recomandă valori minime-maxime pentru

costurile şi beneficiile externe ale diverselor intervenţii.

4.5.4.3. Factori de influență și surse de informații utilizate în previziunile ACB

Previziunile realizate în cadrul ACB pot fi influențate atât de factori care țin de cel care

promovează proiectului (nivel microeconomic), cât şi de factori la nivel regional, național sau

chiar internațional (nivel agregat, macroeconomic). Aceşti factori de influență pot fi grupați în

câteva categorii majore astfel:

factori economici;

39

factori sociali;

factori politici;

factori instituționali.

Sursele potențiale de date utilizate în estimarea costurilor şi beneficiilor fiecărei alternative de

proiect se pot baza pe informații care provin din:

date statistice oficiale;

lucrări ştiințifice şi studii;

cercetări de piață;

date provenite de la companii (de exemplu, societăți de asigurare);

date furnizate de piață (burse de mărfuri, diverse companii);

experiența şi judecata analistului.

Instituțiile, autoritățile şi organizațiile care oferă surse de date credibile şi utile în efectuarea

analizelor cost-beneficiu pentru cazul României sunt, în primul rând:

Institutul Național de Statistică;

Eurostat (autoritatea de statistică la nivelul C.E.);

Comisia Europeană;

Fondul Monetar Internațional;

Banca Mondială și alte instituții similare la nivel internațional;

Comisia Națională de Prognoză;

Banca Națională a României;

Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

Statistici ale autorităților publice centrale şi locale;

Statistici ale societăților de asigurare-reasigurare;

Statistici ale societăților de asigurări de viață;

Statistici medicale ale spitalelor etc.

După cum am precizat anterior, pentru o bază unitară de pornire în cadrul ACB, ar trebui

constituită o bază de date unificată, atât pentru costuri, cât și pentru venituri, pentru diferite

categorii de proiecte; aceste repere ar trebui să fie utilizate de către toți solicitanţii de fonduri de

investiții. Astfel nu ar mai exista o largă diversitate de valori în ceea ce privește proiecte

similare.

Cel puțin la nivel macroeconomic, se poate crea mult mai ușor o bază de date comună privind

variabile precum: cursul valutar, inflaţia, creşterea PIB, venitul disponibil etc., pe care toți

investitorii, indiferent de domeniu, trebuie să le utilizeze drept reper.

40

4.5.5. Analiza de sustenabilitate a proiectului

După estimarea costului inițial al investiției, precum şi a veniturilor, respectiv costurilor

operaționale, un obiectiv important urmărit în cadrul Analizei Cost Beneficiu constă în

determinarea sustenabilității financiare a proiectului ce urmează a fi finanțat din fonduri publice.

Demonstrarea sustenabilității financiare înseamnă în fapt elaborarea unei situații de trezorerie, în

care sunt puse în balanță intrările de numerar cu ieşirile de numerar, pe întreaga perioadă de

referință a proiectului. Asigurarea sustenabilității reprezintă un criteriu de conformitate.

Situația fluxurilor de numerar elaborată trebuie să demonstreze, pentru fiecare an al perioadei de

referință, că nu există riscul de lipsă de lichiditate. Din acest punct de vedere, este foarte

importantă corelarea în timp a încasărilor generate de proiect (rezultate din venituri sau orice alte

tipuri de intrări/transferuri de numerar) cu plățile angajate în cadrul proiectului (rezultând din

obligații de plată către furnizori, angajați, creditori, stat etc.). Nivelul acestora depinde de două

variabile importante: pe de o parte, nivelul venitului / cheltuielii, iar pe de altă parte duratele de

încasare / plată negociate cu clienții / furnizorii. În unele situații, termenele de plată sunt fixe și

nu fac obiectul unei negocieri, ci trebuie respectate ca atare, altfel intervin sancțiuni (de exemplu,

termenele de plată pentru impozite și contribuții, care sunt reglementate prin legislația fiscală în

vigoare).

Cei ce implementează proiecte de investiții finanțate din fonduri publice trebuie să dovedească,

prin intermediul analizei de sustenabilitate, faptul că pentru fiecare an, pe întregul orizont de

timp al proiectului, intrările de numerar acoperă ieșirile de numerar.

Ca metodologie ce trebuie parcursă, după estimarea costurilor și a veniturilor, se determină

fluxurile actualizate de costuri și de venituri pe întreaga periodă de referință a proiectului,

utilizâd în acest sens rata de actualizare (cu detalii privind estimarea acesteia vom reveni în

secțiunile următoare). Sustenabilitatea intervine dacă se poate demonstra că proiectul generează

un flux net de numerar (ca diferență între fluxul de intrări și cel de ieșiri de numerar) cumulat

pozitiv pentru fiecare an al proiecției financiare.

De menționat că în cadrul analizei de sustenabilitate se includ și intrările de numerar generate de

contractarea unor surse de finanțare (împrumuturi), respectiv ieșirile de numerar rezultând din

finanțarea proiectului (de exemplu, rambursarea împrumuturilor și plățile de dobânzi). Din

perspectiva diferenței între cost/venit și flux de numerar, doar dobânzile achitate pentru utilizarea

capitalului împrumutat constituie costuri, în timp ce rambursările nu reprezintă costuri, ci ieşiri

de numerar care diminuează fluxul de numerar total al anului.

41

Din acest punct de vedere, ieşirile de numerar totale (generate de cele 3 funcțiuni ale gestiunii

financiare ale unui proiect: investiții, exploatare, respectiv finanțare) sunt acoperite de toate

fluxurile de intrare ale proiectului (venituri şi resurse financiare).

Diferența dintre fluxurile de intrare şi cele de ieşire poate genera un deficit (dacă este negativă)

sau un excedent (dacă este pozitivă). Fluxul net de numerar cumulat se determină însumând, în

fiecare an, fluxul net acumulat în anul precedent și deficitul sau excedentul anului curent.

Dacă din analiză vor rezulta excedente, acestea se vor acumula şi vor fi utilizate pentru

acoperirea deficitelor din perioadele următoare. Analiza de sustenabilitate prezintă și maniera de

acoperire a deficitelor, atunci când acestea apar, prin împrumuturi, în ipoteza că aceste

împrumuturi sunt obținute în condiții rezonabile în raport cu piețele financiare locale. Atunci

când structura de finanţare a proiectului include un împrumut pe termen lung care trebuie plătit

cu veniturile previzionate în cadrul perioadei de referință, se va impune un nivel minim al ratei

de acoperire a serviciului împrumutului.

4.5.6. Fundamentarea ratei de actualizare utilizată în analiza financiară

Rata de actualizare este acea variabilă prin intermediul căreia fluxurile financiare (de intrare sau

de ieșire) sunt exprimate în valoarea de la momentul inițial, al realizării investiției, luându-se în

calcul preferința pentru factorul timp (valoarea în timp a banilor), respectiv riscul asumat prin

realizarea proiectului analizat. Din această perspectivă, rata de actualizare financiară este

asimilată cu costul de oportunitate în timp al capitalului.

Deși conceptul de actualizare este unul simplu, alegerea unei rate de actualizare este un subiect

controversat și o adevărată piatră de încercare în cadrul oricărui proces de evaluare. Rata de

actualizare utilizată în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al

capitalului pentru investitor (statul în cazul proiectelor finanțate din fonduri publice), ceea ce

oferă un reper destul de subiectiv. Stabilirea nivelului ratei de actualizare este o chestiune

sensibilă, deoarece un nivel prea ridicat sau prea scăzut al acesteia poate modifica decizia de

acceptare sau de respingere a unui proiect. În ipoteza că numai proiectele cu valoare actualizată

netă pozitivă trebuie să fie acceptate, un nivel prea ridicat al ratei de actualizare poate duce la

respingerea multor proiecte (fenomenul de subinvestire), generându-se astfel costuri de

oportunitate (costurile „șansei pierdute”). Pe de altă parte, un nivel prea scăzut al ratei de

actualizare, ar conduce la adoptarea unor proiecte care sunt mai puțin performante decât altele,

probabil respinse ca urmare a unor constrângeri bugetare (fenomenul de suprainvestire). Aceste

afirmații sunt cu certitudine valabile în cazul proiectelor de investiții finanțate din fonduri

private. Având în vedere caracteristicile specifice proiectelor de investiții publice, nu putem

42

neglija nici în acest caz importanța estimării riguroase a ratei de actualizare, ca variabilă de

intrare esențială în procesul de evaluare.

În ceea ce privește evaluarea ratei de actualizare financiară, soluția acceptată atat în literatura de

specialitate, cât și în practica financiară este aceea de a considera rata de actualziare ca fiind

costul de oportunitate al resurselor financiare. Dacă finanțarea proiectului este realizată din două

sau mai multe surse, se recomandă utilizarea drept rată de actualizare a costului mediu ponderat

al capitalului (CMPC), bazat pe costul fiecărei surse de finanțare și ponderea fiecărei surse în

valoarea totală a proiectului. Dacă în estimarea costului capitalului propriu există controverse în

literatura de specialitate, viziunea cu privire la evaluarea costului capitalului împrumutat este

unitară, fiind recomandată utilizarea ratei anuale echivalentă a dobânzii (randamentul la

maturitate, dacă este vorba despre titluri de credit emise pe termen lung), ajustată cu economiile

fiscale generate de folosirea îndatorării ca sursă de finanțare.

Există trei posibile abordări în procesul de estimare a ratei de actualizare financiară:

→ costul efectiv al capitalului implicat - pentru investițiile finanțate din fonduri publice, se

pot folosi drept reper: rentabilitatea reală a obligațiunilor guvernamentale (costul

marginal direct al fondurilor publice) sau rata reală a dobânzii pe termen lung aferentă

împrumuturilor comerciale (dacă proiectul are nevoie de finanțare privată) sau media

ponderată a celor două rate. Această abordare este foarte simplă, dar poate prezenta un

dezavantaj major: cel mai bun proiect alternativ ar putea câștiga mult mai mult decât rata

reală a dobânzii aferentă împrumuturilor publice sau private;

→ estimarea unei limite maxime pentru valoarea ratei de actualizare întrucât ia în

considerare profitul pierdut de pe urma celei mai bune alternative de investiție. Cu alte

cuvinte, o alternativă la veniturile proiectului nu este răscumpărarea datoriei publice sau

private, ci profitul de pe urma unui portofoliu financiar adecvat;

→ estimarea unei rate minime acceptabile, utilizată drept reper: de exemplu, o rată a

dobânzii specifică sau o rată de rentabilitate de la un emitent recunoscut de titluri de

valoare într-o valută internațională; referința minimă este multiplicată cu un coeficient, în

funcție de riscul specific al proiectului.

Pentru proiectele finanțate din Fonduri Structurale, Comisia Europeanã recomandã o ratã de

actualizare financiară de 5% în termeni reali, ca un parametru de referințã pentru costul de

oportunitate al capitalului pe termen lung pentru Statele Membre care beneficiazã de pe urma

Politicii de Coeziune – printre care se numără și România. Același nivel al ratei de actualizare

financiară este indicat și în „Ghidul Național pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor de

Investiții” din România, realizat cu sprijinul JASPERS.

43

Aceste niveluri ale ratei de actualizare, recomandate de Comisia Europeană nu sunt perfect

armonizate cu realitățile socio-economice din România. Recomandarea CE cu privire la

utilizarea unei valori unice ca referințã pentru rata de actualizare financiarã se bazeazã pe

presupunerea că fondurile provin de la cetățeni obisnuiți dintre contribuabilii din UE. Valorile

diferite fațã de valoarea de referințã de 5% pot fi justificate pe baza: condițiilor macroeconomice

specifice României; natura investitorului (de exemplu, rata de actualizare poate fi mai mare în

cazul proiectelor realizate în parteneriat public privat, unde includerea fondurilor private poate

conduce la creșterea costului de oportunitate al capitalului); sectorul în care va fi realizat

proiectul (de exemplu, proiectele de infrastructurã în transporturi comportã riscuri asumate mai

mari decât investițiile în reabilitarea unor clãdiri din patrimoniul public). Așadar, utilizarea unei

singure rate de actualizare pentru toate proiectele nu ține cont de faptul cã riscurile sunt diferite

de la un proiect la altul. Comisia Europeanã încurajeazã Statele Membre sã-și furnizeze propria

valoare pentru rata de actualizare financiarã, pe care sã o aplice apoi constant în evaluarea

proiectelor lor la nivel național, în vederea asigurãrii coerenței între ratele de actualizare utilizate

pentru proiecte similare din aceeași regiune / țarã.

Revenind la discuția despre exprimarea costurilor și beneficiilor în prețuri curente sau prețuri

constante, este aici locul să clarificăm un aspect important, și anume: când se recomandă

utilizarea în estimarea fluxurilor de numerar a prețurilor curente şi când a prețurilor constante?

Pentru a răspunde la această întrebare este foarte important să știm cum este exprimată rata de

actualizare, utilizată în cadrul metodei DCF – disconted cash flow. Aceasta poate include o

componentă privind inflația previzionată (în acest caz vorbim de valoare în termeni nominali)

sau dacă impactul inflației este eliminat, vorbim de valoare în termeni reali. Componentele

fluxului de numerar sunt afectate într-o oarecare măsură de inflație, atât intrările de numerar

(veniturile) cât şi ieşirile de numerar (costurile). De aceea este importantă respectarea uneia

dintre următoarele 2 reguli, pentru a nu se introduce distorsiuni în evaluarea proiectului și luarea

deciziei de alocare optimă a capitalului:

dacã fluxurile de numerar sunt exprimate în prețuri curente, ce includ inflatia anticipatã,

acestea vor fi obligatoriu actualizate cu o ratã nominalã, ce include deprecierea puterii de

cumpãrare a banilor, cauzatã de inflație; de remarcat cã se folosește rata previzionată a

inflației pentru moneda utilizatã pentru estimarea fluxurilor de numerar și a plãților

generate de proiect, și nu cea istoricã sau curentă;

dacã fluxurile de numerar sunt estimate în prețuri constante ale anului în care se

efectueazã evaluarea proiectului și nu ia în considerare inflația, acestea vor fi actualizate

cu o ratã exprimatã în termeni reali.

44

Deoarece stabilitatea în timp a ratei inflației este o ipoteză de lucru mai mult teoretică, în general

se recomandă să se elimine influența inflației, prin estimarea costurilor în prețuri constante ale

anului în care se efectuează evaluarea proiectului (anul de bază).

Relația dintre rata de actualizare exprimată în termeni nominali şi termeni reali este descrisă de

Fisher15:

1 + rata de actualizare nominală = (1 + rata de actualizare reală) × (1 + rata inflației)

De asemenea, un alt aspect important este legat de faptul cã rata de actualizare trebuie sã

surprindã costul capitalului exprimat în aceeași unitate monetarã ca și cea în care sunt estimate

fluxurile de numerar (lei, euro etc.).

4.5.7. Actualizarea beneficiilor şi costurilor

În procesul de alocare a capitalului, prin intermediul investițiilor realizate atât în domeniul

public, cât și privat, fluxurile financiare realizate (atât intrările, cât și ieșirile de numerar) sunt

înregistrate la momente de timp diferite. Pentru determinarea indicatorilor care să pună în

evidență dacă proiectul este sau nu fezabil, trebuie utilizat principiul valorii în timp a banilor,

ceea ce înseamnă că o unitate monetară obținută astăzi are o valoare mai mare (în termeni de

putere de cumpărare) decât o unitate monetară obținută peste unul, doi sau mai mulți ani. De

aceea, pentru a putea compara fluxuri financiare de la momente diferite pe axa timpului, se

utilizează tehnica fluxurilor financiare actualizate (DCF – discounted cash flows), ceea ce

înseamnă exprimarea valorii acestora la același moment de timp (se preferă realizarea actualizării

la momentul zero, al alocării sumei destinate investiției, pentru a se stabili dacă proiectul este

acceptabil sau nu la momentul adoptării / respingerii deciziei, și nu ulterior). Astfel că, prin

intermediul actualizării, valoarea viitoare a fluxurilor de venituri și de cheltuieli se reduce

corespunzător, în funcție de nivelul ratei de actualizare folosite. Deși aceste afirmații se bazeazã

pe ipoteze teoretice, uneori diferite de la o persoanã la alta, ele pot fi considerate cuantificabile

pentru a surprinde preferința comunitãții pentru luarea în considerare a timpului.

Vom prezenta în continuare formulele de calcul care se folosesc pentru actualizarea beneficiilor

şi costurilor identificate în baza metodei fluxurilor financiare actualizate, precizând parametrii

folosiți, în concordanță cu descrierile din subcapitolele precedente (în special legate de

cuantificarea beneficiilor şi costurilor, și fundamentarea ratei de actualizare).

15 Fisher, I, The Theory of Interest (Teoria dobânzii), The Macmillan Company, 1930 (retipărită: Augustum M

Kelley Publishers, 1974, Clifton NJ)

45

unde:

B0 – valoarea actualizată a tuturor fluxurilor pozitive de numerar (beneficiile) obținute în fiecare

dintre cei n ani ai perioadei de referință;

k – rata de actualizare financiară

VR – valoarea reziduală obținută în ultimul an, asimilată unui flux financiar pozitiv

Cu cât perioada de referință este mai lungă, cu atât impactul asupra valorii actualizate a

beneficiilor este mai scăzut. Afirmația este valabilă și pentru beneficiile mai îndepărtate

(obținute mai târziu pe axa timpului).

Similar, formula de determinare a valorii actualizate a costurilor se poate scrie:

unde:

C0 – valoarea actualizată a tuturor fluxurilor negative de numerar (costurile) înregistrate în

fiecare dintre cei n ani ai perioadei de referință;

k – rata de actualizare financiară

În cazul costurilor, Ct reprezintă în primul rând costurile periodice (de operare) înregistrate în

anul t. Sunt supuse de asemenea actualizării, după cum am precizat în secțiunea referitoare la

costuri, și acele costuri cu investiția, în cazul în care aceasta este realizată în mai multe etape

(investiții cu implementare multianuală). Aceste fluxuri de ieșire vor fi luate în considerare cu

semnul minus la calculul fluxului financiar net. Dacă investiția analizată presupune și costuri de

înlocuire sau costuri extraordinare de întreținere, înregistrate sporadic în perioada de referință,

trebuie și acestea actualizate pentru perioada de timp scursă între momentul inițial și momentul

în care acestea se înregistrează efectiv, în vederea cumulării cu celelalte costuri ale investiției.

Costul cu investiția inițială nu trebuie actualizat, deoarece este înregistrat la momentul zero, când

se fac toate calculele privind fezabilitatea investiției.

4.5.8. Determinarea valorii reziduale

Contextul actual obligă organizatiile sa isi redimensioneze activitatile si in acelasi timp sa

identifice cele mai bune variante de investiții, în condiții de sustenabilitate si performanta

economica, sociala și ecologică.

46

In ansamblul acestor dimensiuni complexe, preocupările pentru asigurarea unor consumuri

raționale de utilități, indiferent că aici vorbim energie electrica, apa sau energie termica, au

devenit prioritare, in conditiile necesitatii crearii a unor conditii optime de lucru la nivelul tuturor

resurselor umane implicate.

Spre exemplificare, dezvoltarea proiectelor de investitii pentru reabilitarea clădirilor prezinta o

serie de particularitati, care pe de o parte determina o implicare comună la nivelul tuturor

entităților, respectiv, proprietari, utilizatori, autoritati publice, furnizori de materii prime,

constructorii, iar pe de alta impune respectarea unui cadrul legal restrictiv ce limiteaza inovarea

si creativitatea in dauna unor cutume istorice sau arhitecturale. Cu toate acestea procesul de

reabilitare a cladirilor, realizat prepondent in orase, zone aglomerate, sau zone centrale, cu

valoare istorică semnificativă, creşte semnificativ valoarea economica, atat din perspectiva

numarului de vizitatori dar şi din perspectiva activitatilor desfasurate in aceste cladiri.

Pentru fundamentarea proiectelor si asigurarea sustenabilitatii financiare a investitiilor, analiza

cost beneficiu trebuie proiectata si aplicata corespunzator particularitatilor, astfel incat pe de o

parte sa confere incredere finantatorilor, dar si garantii ferme proprietarilor/utilizatorilor in ceea

ce priveste capacitatea de acoperire a costurilor pe termen mediu si lung.

Unul dintre aspectele cele mai importante pentru realizarea unei analize cost-beneficiu adecvate

este legat de modul de calculul a valorii reziduale a investitiei. Gapenski (2005:592) consideră

valoarea reziduală „mult mai riscantă decât celelalte fluxuri”, din perspective incertitudinilor

privind evolutia pietei si a valorii viitoare a bunurilor sau serviciilor, ce fac parte integranta din

investitiei. În acest context, am evidențiat pe baza literaturii de specialitate relevante diferenţele

dintre cele mai utilizate metodologii în obţinerea valorii reziduale.

Valoarea reziduală, reprezintă valoarea care poate fi obţinută din vânzarea investiţiei în active

fixe, la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei. Importanţa corectitudinii stabilirii acestei valori este

dată de faptul că aceasta influenţează fluxul de numerar al proiectului, calculul indicatorilor şi

implicit rezultatul final sub forma deciziei de investiţii.

Existenţa mai multor metode diferite pentru calculul valorii reziduale şi lipsa unor reglementari

clarificatoare cu privire la modul de selectie a metodei, a condus la situaţia în care, de exemplu,

în cadrul aceleiaşi tip de finantare pentru proiecte similar, unii solicitanţi au calculat valoarea

reziduală cu metode diferite, in functie de impactul asupra indicatorilor financiari si de valorile

acestora. În acest context, evaluarea proiectelor în condiții unitare și comparabile a devenit

practic imposibilă, ceea ce a determinat apariția unor neconformități sau situații de

incompatibilitate, în sensul unor rezultate complet diferite, la proiecte similare.

Dacă în cazul unor proiecte de investiții cu rezultate economice relevante, derulate de către

operatori privați, utilizarea valorii reziduale a fost adesea ignorată din perspectiva impactului

47

asupra indicatorilor analizei cost beneficiu, în cazul proiectelor cu impact social, din domenii

considerate “mai puțin rentabile”, stabilirea unei valori reziduale adecvate pentru o investiţie

propusă se dovedeşte a fi elementul cheie în obţinerea de valori „acceptabile” pentru indicatorii

utilizaţi în analiza financiară.

Variantele propuse în diferitele proiecte cu privire la cea mai potrivită metodă au transformat

problema valorii reziduale într-o preocupare constanta atât la nivel teoretic cât și aplicativ.

4.5.8.1. Delimitari conceptuale privind valoarea reziduală

Operațional valoarea reziduală reprezintă valoarea care poate fi obţinută din vânzarea investiţiei

sau a elementelor componente ale acesteia - activele fixe, la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei.

Din perspectiva utilității în plan economic valoarea reziduală este pozitivă numai dacă durata de

viaţă a investiţiei este corelată și analizată cu durata tehnică de utilizare. Concomitent cu această

abordare, valoarea reziduală și-a dovedit însă raționalitatea și în cazul în care durata tehnică

excede duratei de viață a investiției prin prisma posibilității de comercializare a unor elemente

componente ale investiției, sub forma de “fier vechi” sau deșeuri considerate recuperabile.

Din aceasta perspectivă impactul valorii reziduale asupra valorii nete actuale (VAN) depinde de

prevederile legislaţiei fiscale din fiecare ţară, de posibilitățile reale de refolosire și reutilizare, sau

de capacitatea pieței de acceptare a unor componente ale investiției.

În mod evident, particularitățile domeniilor de investiții, cu precădere cele de infrastructură,

generează în mod frecvent dificultăți în determinarea valorii reziduale, în situatia în care nou

proiect se încadrează într-o infrastructură preexistentă, fapt ce determină dificultăți în delimitarea

între scenariile posibile. Diferențele între scenariul fără proiect, respectiv fără infrastructură și

scenariul cu proiect, caz în care se include atât structura preexistenta cât și cea nou creată,

implică o analiză mai complexă a valorii reziduale. Pentru valoarea reziduală a infrastructurii

existente se poate utiliza valoarea actuală a obligațiilor de plată restante pentru restituirea

împrumuturilor, dacă finantarea s-a realizat din surse atrase rambursabile.

Valorile reziduale în cazul lucrărilor de reabilitare a clădirilor se calculează ținând seama de un

ansamblu de factori, între care amintim:

- vechimea infrastructurii de tip cladire existentă;

- modul de exploatare anterior dar și cel propus dupa reabilitare;

- tipologia proprietarului și interesele acestuia pe termen mediu și lung, în ceea ce

priveste clădirea reabilitată;

- amplasamentul clădirii și perspectivele de dezvoltare ale zonei;

48

- interesele autorităților publice în ceea ce priveste valorificarea zonei;

- valoarea istorică și arhitecturală;

- particularitățile reabilitării, în sensul ca pot avea loc doar lucrări de anvelopare

exterioară, care să includă sau nu și schimbarea geamurilor, respectiv dotarea cu

instalații de climatizare individuale sau centralizate etc.

Din perspectiva contabilă valoarea reziduală se asociază valorii de recuperare, respectiv valorii

rămase a unui activ după ce aceasta s-a amortizat integral, determinată ca sumă obținută în urma

vanzării sau lichidării unui activ după încheierea duratei sale de viaţă utilă. Daca procesul de

lichidare implică și anumite costuri, cum ar fi cele de demontare, transport, refacere a mediului

etc., acestea trebuie scăzute din valoarea de vânzare a activului, pentru aflarea valorii reziduale.

Conform IFRS, valoarea reziduală trebuie să fie valoarea pe care un activ ar trebui să o aibă dacă

ar fi în aceeaşi stare pe care se aşteaptă să o aibă la încheierea duratei sale de viaţă utilă, şi de

aceeaşi vârstă, după scăderea costului vânzării sale. Teoretic, valorile reziduale rezultate din

calcularea amortizării trebuie să fie luate în considerare separat pentru fiecare activ şi chiar

pentru componentele unui activ. De exemplu, dacă o clădire include si un sistem de climatizare

care are o durată de viaţă previzionată mai mică decât clădirea, el trebuie amortizat separat.

Practic, însa aceasta varianta este dificil de cuantificat in analiza cost beneficiu.

Activele intangibile adesea au o valoare reziduală zero, pe de o partea datorită faptului că

valoarea lor se depreciază rapid prin prisma extinderii procesului de utilizare, iar pe de alta parte

datorită imposibilității previziunii unor activități, precum cercetarea stiintifică, ce poate genera

noi rezultate care să le elimine complet pe cele existente, iar valoarea acestora sa fie nulă.

În cazul activelor tangibile determinarea valorii reziduale trebuie să țina seama și de modul in

care piața este dispusa să le accepte sau există o nevoie reală ce poate fi acoperită prin vanzarea

lor. Există numeroase situații in care costurile asociate vânzării sau lichidării (ex. demontarea

unor aparate de climatizare, într-o manieră care sa asigure operarea lor ulterioară) pot fi mai mari

decât prețul de vanzare, caz in care in analiza cost beneficiu se inregistreaza costuri

suplimentare.

O abordare diferențiată a valorii reziduale intervine în cazul activelor concesionate, caz în care

aceasta se determina pe baza costul activului din care se scad rambursările de capital (plăţile

reale, ce exclud dobânda) efectuate pe durata concesionării. In mod frecvent aceasta valoare se

folosește și la transferul de proprietate catre concesionari, în sensul că aceștia pot achiziționa

bunurile respective la valoarea reziduală, condiționat însă de tipul concesiunii, respectiv de

exploatare sau financiară.

49

4.5.8.2. Metode de calcul a valorii reziduale

Sustenabilitatea financiară a unui proiect de investitii presupune verificarea pozitivității

fluxurilor de numerar nete cumulative (care nu au fost actualizate) pe tot parcursul perioadei de

referinţă analizate. În acest sens fluxurile de numerar nete luate în considerare în acest scop

trebuie să ţină cont de costurile de investiţie, diferenţierile în provenienţa resurselor financiare

(proprii, naţionale şi/sau europene), veniturile nete, calculate ca diferenţe între veniturile aferente

exploatării și costurile exploatării obiectivului, respectiv valoarea reziduală.

În plan teoretic sunt delimitate trei posibile metode de calcul a valorii reziduale:

1. Metoda A – prima alegere se face luând în considerare valoarea de piaţă reziduală a activelor

fixe, ca şi cum ar fi vândute la finalul orizontului de timp avut în vedere, şi a pasivelor nete

rămase (Comisia Europeană 2008:36). În acest caz, valoarea reziduală, de asemenea, devine

valoarea de lichidare care reflectă valoarea estimată a activului investitional la acel moment.

Metoda se bazează, de asemenea, pe respectarea Standardelor Internaţionale de Evaluare (SIE)

stabilite de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (CSIE). Pe de altă parte,

metoda este frecvent utilizată în România în practica impusă de ANEVAR (Asociaţia Naţională

a Evaluatorilor din România) care adesea utilizează această metodă pentru evaluarea

întreprinderilor sau a bunurilor mobile.

2. Metoda B – prin calcularea valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor, pe baza unei

formule de amortizare economică şi contabilă standard (de obicei diferită de amortizarea pentru

determinarea impozitelor pe venitul capitalului). Chiar dacă metoda a colectat dealungul timpului

o serie de critici majore, ea rămâne totuși una dintre cele mai utilizate modele. Această este

acceptată pentru acele infrastructuri publice care sunt pe domeniul public şi care nu au voie să fie

vândute sau privatizate (clădiri publice, drumuri, sisteme de alimentarea cu apă etc.).

3. Metoda C – prin calcularea valorii nete actuale a fluxurilor de numerar pe durata de viață a

proiectului. Metoda are două etape: prima etapă constă în previzionarea fluxurilor de numerar

viitoare, iar a doua în calcularea ratei de actualizare. Previzionarea fluxurilor de numerar trebuie

să ţină cont de ipotezele corecte, mai ales în ceea ce priveste estimarea veniturilor. De obicei,

experienţa anterioară este importantă în evaluarea trend-ului veniturilor, insa exista si numeroase

considerente de care trebuie tinut seama. Astfel o creştere recentă nu trebuie folosită mai mult

decât pentru viitorul apropiat. De regulă, seriile de cinci ani viitori trebuie previzionate pe baza

performanţei din cei cinci ani anteriori. În plus, nicio afacere nu se poate dezvolta continuu

(creşterea de 15% din ultimii cinci ani nu poate continua mulţi ani). În acest caz, de obicei se

foloseşte creşterea medie pentru întregul domeniu. Acest lucru este valabil pentru un activ clar

sau o unitate generatoare de venit când veniturile marginale sunt imposibile după un anumit

50

prag, ţinând cont ca veniturile excepţionale vor genera competiţie acerbă şi rezultatul va fi o

moderare a creşterii.

În conformitate cu Standardele Contabile Internaţionale - IAS 36, pe viitor trebuie utilizate ratele

constante sau reduse. Standardul stipulează că creşterea trebuie să fie în concordanţă cu ratele de

creştere pe termen lung din domeniu. În plus, previzionările fluxului de numerar trebuie să aibă

legătură cu activul aşa cum este la finalul implementării proiectului fără potenţiale îmbunătăţiri

ulterioare ale sale sau impozite pe venit aplicate rezultatelor.

Unităţile generatoare de venit trebuie grupate de la nivelul de bază pentru a obţine fluxuri de

numerar distincte uşor de separat de alte active (acesta ar putea fi un departament, o linie de

producţie sau o fabrică pentru care sunt clar identificate rezultatul producţiei şi investiţia în

materii prime, costurile cu forţa de muncă sau cele administrative). IAS 36 prevede că unităţile

generatoare de venit trebuie să fie definite constant în perioada financiară şi trebuie identificate

corect pentru a minimaliza sau îndepărta recunoaşterea amortizării.

Activele corporative precum clădirile administrative sau echipamentele comune care nu

generează fluxuri de numerar distincte trebuie să fie testate pentru amortizare în mod similar cu

alte active fixe. Pentru o contabilitate corectă, IAS 36 prevede că activele corporative vor fi

alocate tuturor unităţilor generatoare de venit în conformitate cu cifra de afaceri anuală. Motivul

pentru aceasta are legătură cu obiectivul companiei, acela de a genera fluxuri de numerar

suficiente pentru a recupera investiţiile în active fixe alocate diviziilor operaţionale sau

grupurilor administrative, activele corporative fiind testate pentru amortizare.

În cazul obiectivelor sociale (infrastructura pentru servicii sociale, sănătate şi siguranţă publică,

infrastructura pentru educaţie), valoarea reziduală va fi calculată cu metoda B bazată pe valoarea

reziduală a tuturor activelor şi pasivelor ţinând cont că infrastructurile publice sunt pe domeniul

public şi nu au voie să fie vândute sau privatizate. Calculele se vor face în conformitate cu durata

de viaţă a investiţiilor (de fapt aceste perioade sunt reflectate în HG 2139/2004).

În cazul investiilor specifice domeniilor cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru

competitivitate valoarea reziduală va fi calculată cu metoda C – prin calcularea valorii nete

actuale a fluxurilor de numerar în anii de viaţă rămaşi ai proiectului mai ales dacă structura este

integrată. Pentru investiţiile private şi investiţiile specifice cu date clare disponibile despre piaţa

imobiliară, valoarea reziduală trebuie să fie calculată cu metoda A ţinând cont de valoarea de

piaţă reziduală a activelor fixe, ca şi cum ar trebui vândute la finalul orizontului de timp avut în

vedere, şi a pasivelor nete rămase.

Pentru investitiile dedicate creşterii eficienţei energetice şi a securităţii furnizării de energie

(energie durabilă şi eficientă, utilizarea surselor regenerabile de energie, diversificarea reţelelor

de interconectare energetică), valoarea reziduală va fi calculată cu metoda C – prin calcularea

51

valorii nete actuale a fluxurilor de numerar în anii de viaţă rămaşi ai proiectului mai ales dacă

structura este integrată.

Pentru investiţiile private şi investiţiile specifice cu date clare disponibile despre piaţa imobiliară,

valoarea reziduală trebuie să fie calculată cu metoda A ţinând cont de valoarea de piaţă reziduală

a activelor fixe, ca şi cum ar trebui vândute la finalul orizontului de timp avut în vedere, şi a

pasivelor nete rămase

Valoarea reziduală ce va fi utilizată in cazul investițiilor de reabilitare a trebuie estimată astfel:

- valoarea de revânzare sau ca “material rezidual” a activelor trebuie folosită în viitor ca valoare

reziduală, în cazul în care reabilitarea se face în scopul imbunatățirii condițiilor de ansamblu a

clădirii și respectiv creșterii eficienței energetice;

- costurile de curăţenie si eliminare a deseurilor trebuie indicate explicit când este cazul. Acestea

trebuie scăzute din suma reziduală finală. În unele cazuri, aceste costuri pot fi deja factorizate în

valoarea de revânzare. Pentru o estimare corecta este nevoie de implicarea furnizorilor de materii

prime și materiale, pentru ca aceștia să iși exprime o opinie pertinentă cu privire la posibilitățile

de reutilizare și costurile aferente proiectelor de reabilitare.

- derivarea valorii reziduale la începutul evaluării trebuie să ţină cont de „riscul valorii reziduale”

(incertitudinea referitoare la ce se va dovedi a fi în viitor valoarea reziduală) şi de ajustările

realizate, din considerente de evolutia pietei.

4.5.8.3. Impactul valorilor reziduale asupra rezultatelor analizei cost beneficiu

Unul dintre cei mai importanţi parametri cu impact direct asupra rezultatelor ACB şi, în plus,

asupra selectării criteriilor în timpul evaluării proiectelor de investiţii în cadrul finanţării

europene este valoarea reziduală. Criteriile financiare de selecţie din grilele de evaluare, pentru

toate tipurile de proiecte, au legătură cu rata financiară a rentabilităţii, precum şi de valorile

financiare nete actualizate bazate pe fluxul de numerar actualizat. În cele ce urmeaza partea care

urmează sunt prezentate ipotezele şi metodologia dezvoltării, cu accent pe valoarea reziduală a

proiectului.

Pentru proiectele de investiţii majore (infrastructuri de transport, de mediu) valoarea reziduală

are un rol important în stabilirea dimensiunii intervenţiei europene (rata finanţării decalajului).

Valoarea reziduală a activelor proiectului la finalul duratei de viaţă a proiectului este inclusă în

analiza cost beneficiu ca şi cost negativ (sau beneficiu). Printre elementele de venituri în ultimul

an luat în considerare, se află valoarea reziduală a investiţiilor (ex., datoria curentă, activele

curente precum clădirile şi utilajele, etc.), care reprezintă elementul de valoare reziduală, ţinând

cont elementele de investiţie. Este important să menţionăm că toate elementele sunt costuri de

52

investiţie (ieşiri) şi valoarea reziduală trebuie să fie inclusă cu semnul opus (negativă dacă

celelalte sunt pozitive), deoarece este o intrare. Valoarea reziduală este luată în considerare în

tabelul de sustenabilitate doar dacă corespunde unei intrări reale pentru investitor.

După determinarea valorii reziduale, rezultatele trebuie să fie utilizate în calcularea indicatorilor

RIR/C şi RIR/K, ca date de intrare ce compensează prin diminuare costurile investiţiilor. Astfel

în cazul unor investiţii în infrastructură, valoarea investiţiei iniţiale este considerată a fi o

contribuţie cu valoare negativă, respective cost, valorile fluxului de numerar pot fi sau pozitive

sau negative (în funcţie de valoarea lor reală), iar valoarea reziduală este considerată a aduce un

rezultat pozitiv al proiectului, respectiv venit, de vreme ce este considerată a aduce valoare

suplimentară investiţiei.

Rata Internă de Rentabilitate este un indicator al eficienţei economice a investiţiilor cu anumite

deficienţe cunoscute, şi care trebuie utilizat in conditii si ipoteze perfect valide. Exista

numeroase mentiuni de ordin teoretic (Comisia Europeană (2008:210), dar si practic prin care se

evidentiaza faptul ca în cazul unei evoluții variabile ca trend pentru beneficiile nete, beneficii

minus costuri, ceea ce înseamnă schimbări de semn în ani diferiţi pe durata de viaţă a proiectului,

pot exista multiple IRR pentru un singur proiect. În aceste cazuri, regula de decizie IRR este

imposibil de implementat.

Un alt obstacol în utilizarea IRR poate fi faptul că acest indicator nu conţine nicio informaţie

utilă despre valoare economică totală a unui proiect, fapt recunoscut chiar şi de Comisia

Europeană (2008:211) care recomanda utilizarea Metodei Valorii Nete.

În cazul in care durata de viata luata in calcule este mai mare de 60 de ani, pentru determinarea

indicatorilor de eficienta economica nu se va mai lua in considerare valoarea reziduala, datorita

incertitudinii majore asupra dimensiunii acesteia.

În cazul unor infrastructuri preexistente (adică, proiecte in extensie), valoarea reziduală a

infrastructurii existente este introdusă în primul an, iar în ultimul an al orizontului de timp se

calculează o valoare reziduală adecvată ca procent din costurile de investiţii. Aceasta reprezintă

fluxurile potenţiale de venit pe care proiectul încă le va putea genera chiar şi după orizontul de

timp luat în considerare. Valoarea reziduală este strict corelată cu durata de viaţă tehnică a

echipamentelor şi lucrărilor care vor fi luate în considerare în proiectul de investiţii.

Este foarte important să se facă distincţia între beneficiari, ceea ce înseamnă că o companie

privată va beneficia de o amortizare rapidă (valoarea reziduală aproape egală cu 0), în timp ce un

beneficiar public implementează proiecte complexe, cu durată de viaţă lungă pentru elementele

de investiţie.

În cazul proiectelor de investiţii cu set mixt de active (un proiect major de infrastructură de

transport care de obicei include crearea unui set mixt de active), unele dintre aceste active vor

53

necesită înlocuirea când vor ajunge la finalul vieţii lor utile, în perioada de prognoză. Costurile

de înlocuire trebuie incluse în fluxul de costuri viitoare în estimare, în anul în care vor fi

suportate. În principiu, pentru proiectele din sectorul public RRF(C) poate fi foarte scăzută sau

negativă, în timp ce RRF(K) pentru investitorii privaţi sau pentru parteneriatul public-privat

(PPP) ar trebui să fie, în mod normal, pozitivă.

Există o tendinţă generală a instituţiilor publice să crească artificial valoarea reziduală, pentru a

obţine o valoare mai bună a randamentului economic, şi a companiilor private să o scadă pentru

a creşte valoarea grantului sau finantarii nerambursabile. Deoarece ambele cazuri nu sunt

acceptabile, îndrumările pentru solicitanţi trebuie să decidă metoda care trebuie utilizată pentru a

asigura evaluarea corectă a întregii scheme (tratament egal şi judecată obiectivă).

4.5.9. Metodologia de calcul a indicatorilor RIRF/C, RIRF/K, respectiv VNAF/C si

VNAF/K. Clarificări conceptuale şi diferenţieri metodologice

După estimarea, cât mai obiectiv posibil, a intrărilor în procesul de evaluare (costuri şi beneficii,

valoarea reziduală, precum şi rata de actualizare), urmează etapa determinării unor indicatori

dinamici, care iau în considerare valoarea în timp a banilor prin intermediul tehnicii actualizării.

În cadrul acestei secțiuni vom defini şi interpreta valoarea financiară netă actualizată (VNFA),

aducând clarificări privind modul de calcul şi diferenţa conceptuală dintre VNFA/C (surplusul de

valoare calculat faţă de capitalul total investit, indiferent de unde este finanţat), respectiv

VNFA/K (în calcule este considerat numai capitalul avansat de investitor). Vom defini, interpreta

şi vom aduce clarificări şi în ceea ce priveşte rata internă de rentabilitate (RIR), având în vedere

distincţia dintre RIRF/C (care va fi comparat cu costul mediu ponderat al capitalului), respectiv

RIRF/K (comparat numai cu costul capitalului propriu avansat de promotorul proiectul). Vom

discuta şi care dintre cei doi indicatori este preferat în adoptarea deciziei şi de ce, atunci când

rezultatele sunt contradictorii.

Valoarea Netă Actualizată (VNA) reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor de numerar

generate de investiţie pe întreaga perioadă de referință, indiferent de semnul acestora, inclusiv

valoarea reziduală actualizată și se exprimă în valori absolute (unități monetare).

unde:

I0 – costul inițial al investiției (pentru proiecte realizate în mai multe etape, acesta este

reprezentat de valoarea actualizată a costurilor cu investiția, care intervin la momente de timp

54

diferite)

CFt – fluxul financiar din anul t, rămas după acoperirea investiției în capital de lucru, dacă este

cazul

Indicatorul introduce un criteriu de acceptabilitate a proiectelor: conform recomandărilor din

literatura de specialitate, trebuie acceptate numai proiectele care generează VNA pozitivă,

deoarece acestea îndeplinesc obiectivul de sporire a capitalului investit inițial. Dacă VNA este

negativă, proiectul trebuie respins, deoarece nu se recuperează nici măcar capitalul investit

inițial. Dacă două sau mai multe alternative ale aceluiași proiect returnează valori pozitive ale

indicatorului, acestea se ierarhizează în ordine descrescătoare a valorii indicatorului, fiind

preferată alternativa care generează cel mai mare VNA pozitiv.

Avantajul indicatorului este reprezentat de simplitatea și claritatea sa. Spre deosebire de

indicatorii de natură contabilă, VNA ia în considerare fluxurile de numerar și nu câștigurile

(profiturile, care devin irelevante dacă nu sunt dublate de încasări și plăți, având astfel o

corespondență la nivel monetar). VNA utilizează toate fluxurile de numerar generate de proiect,

pe întreaga perioadă de referință, spre deosebire, de exemplu, de indicatorul termen de

recuperare dinamic, care neglijează fluxurile financiare înregistrate după momentul recuperării

investiției inițiale. Un ultim avantaj este reprezentat de faptul că VNA actualizează în mod

adecvat fluxurile de numerar, luând în calcul valoarea în timp a banilor. Datorită avantajelor

prezentate, Valoarea Netă Actualizată este considerată de către majoritatea teoreticienilor si a

practicienilor ca fiind cel mai adecvat indicator în procesul de adoptare a deciziilor de investiții.

Dezavantajul indicatorului este dat de faptul că valoarea sa depinde de două variabile de intrare

esențiale în procesul de evaluare: fluxurile de numerar (inclusiv valoarea reziduală) și rata de

actualizare. Dacă estimările nu sunt corect fundamentate (și ne referim aici în special la rata de

actualizare, a cărei previziune poate avea o doză importantă de subiectivism), valoarea

indicatorului nu mai este relevantă, putând conduce chiar la decizii eronate.

Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă acea rată de actualizare pentru care VNA este

egală cu zero sau, cu alte cuvinte, care egalează valoarea actualizată a fluxurilor financiare

viitoare cu costul investiției și se exprimă în procente.

RIR reprezintă tot un criteriu de acceptabiliate a unui proiect, prin compararea sa cu costul

capitalului. Proiectele a căror rată de rentabilitate este situată sub cerinţa de remunerare a

capitalului investit sunt eliminate din analiză. Dacă RIR se situează peste nivelul costului

capitalului, proiectul este acceptabil, pentru că va genera în același timp și VNA pozitivă. De

55

multe ori este un criteriu preferat lui VNA, deoarece returnează o singură rată de profitabilitate,

care nu depinde de rata de actualizare. Se elimină astfel dezavantajul estimării unei rate de

actualizare adecvate. În cazul în care nu rezultă nici o soluție pentru RIR (de exemplu, o

investiție care generează numai costuri, fără a exista beneficii, ceea ce este echivalent cu fluxuri

financiare negative pe întreaga perioadă) sau rezultă soluții multiple, indicatorul își pierde

relevanța.

În cadrul analizei financiare, indicatorii prezentați sunt determinaţi pe baza fluxurilor financiare

ale proiectului și pot pune în evidențã profitabilitatea investiției (VFNA/C, RIRF/C), respectiv

profitabilitatea capitalului investit (VFNA/K, RIRF/K).

Indicatorii profitabilității investiției (VFNA/C, RIRF/C) sunt calculați luând în considerare toate

costurile de investiţie ale proiectului, indiferent de sursele de finanţare ale acestuia. Dacã

VFNA/C este pozitivã şi RIRF/C este mai mare decât rata de actualizare, proiectul este

profitabil, ținând cont de toate sursele de finanțare posibil de utilizat și de costul mediu ponderat

al acestora, utilizat drept ratã de actualizare. În cazul proiectelor de investiţii productive sau de

investiţii în infrastructură generatoare de venit, aceşti indicatori pot fi utilizaţi ca un criteriu de

eligibilitate a proiectelor de investiţii.

Indicatorii profitabilității capitalului investit (VFNA/K, RIRF/K) sunt determinaţi considerând

numai partea de capital investită de inițiatorul proiectului, din surse proprii. Arată profitabilitatea

proiectului în cazul în care o parte din valoarea investiţiei este acoperită de finanţarea

nerambursabilă ºi presiunea asupra investitorului scade. Dacã VFNA/K este aproape de zero şi

RIRF/K are apropiate de rata de actualizare, înseamnă că proporţia de finanţare nerambursabilă

este cea corectă. Dacă indicatorii au valori sub nivelul considerat acceptabil pentru fiecare în

parte, înseamnă că proiectul este unul care nu generează venituri și necesită o pondere mai mare

a sursei de finanțare nerambursabile. În cazul în care VFNA/K este pozitivã pozitiv (mare) şi

RIRF/K se situeazã mult peste nivelul ratei de actualizare şi mai mare decât profitabilitatea

medie a sectorului, înseamnã fie cã putem ridica semne de întrebare asupra rigurozității și

corectitudinii cu care a fost elaborată ACB, fie că proporţia de finanţare nerambursabilă este

prea mare si ar trebui ajustată.

56

4.6. Analiza economica a proiectelor de investiţii

Conform cadrului legislatativ actual aceasta este obligatorie doar în cazul unor proiecte de

investiţii majore. Utilitatea acestei analize pentru proiectele de investiții nonmajore a fost

menționată în cadrul prezentei lucrări.

Influenţa pe care o poate avea proiectul de investiţii asupra bunăstării economice a regiunii sau a

ţării poate fi estimată în cadrul analizei economice. Dacă analiza financiară este realizată pentru

proprietarii de infrastructură (indiferent dacă aceștia sunt publici sau privați), cea economică

abordează acceptabilitatea proiectului la nivel de întreaga societate. Conceptul ce stă la baza

acestui tip de analiză are la bază utilizarea preţurilor umbră (contabile), evaluate în termeni de

costul de oportunitate social, în locul preţurilor distorsionate ce pot fi observate pe piaţă.

Unele pieţe sunt ori ineficiente la nivel social, ori nu există deloc şi de aceea preţurile observate

pentru intrările şi ieşirile de numerar luate în calcul nu reprezintă mereu valoarea lor socială (ex.,

costul lor de oportunitate socială). Un exemplu în acest sens sunt pieţele de monopol sau

oligopol, deoarece preţul include o marjă peste costurile marginale; barierele comerciale, unde

consumatorul plăteşte mai mult decât în altă parte. Analiza pieţelor imperfecte şi a unor politici

de stabilire a preţurilor sau raţionalizare din sectorul public ne conduc la observaţia că preţurile

ar putea să nu reflecte costul de oportunitate al intrărilor, aspect important atunci când se are în

vedere evaluarea proiectelor. Din punct de vedere bugetar, datele financiare sunt importante, însă

ele pot induce în eroare ca indicatori de bunăstare.

În momentul în care preţurile de piaţă nu reprezintă costul social de oportunitate al intrărilor şi

ieşirilor, tratarea obişnuită constă în modificarea acestora în preţuri contabile folosind factori de

conversie corespunzători, dacă sunt disponibili de la autoritatea de planificare.

Sunt însă şi situaţii în care ar putea fi costuri şi beneficii ale proiectului pentru care valorile de

piaţă nu sunt disponibile. Se poate lua drept exemplu faptul că ar putea apărea efecte, cum ar fi

cele asupra mediului, sociale sau asupra sănătăţii care nu au un preţ ușor de estimat de piaţă, dar

care sunt încă importante pentru ca obiectivele proiectului sa fie îndeplinite şi, tocmai de aceea,

ele trebuie să fie evaluate şi încadrate atunci când proiectele sunt analizate.

Atunci când valorile de piaţă sunt indisponibile, există diverse metode, în mare parte ţinând de

natura efectului considerat prin care se pot evalua efectele în bani. Resursele financiare în ACB

reprezintă doar un mod de a măsura bunăstarea, astfel orice monetizare se poate utiliza.

Practica proiectelor complexe, dar și impactul acestora, în condițiile unor eforturi semnificative

în plan investițional, indică necesitatea de a trece, centrului suport al deciziei de investiții de la

analiza financiară la cea economică, Pentru ca acest lucru sa fie posibil, metodologia det trecere

trebuie să fie corect aplicată pentru fiecare element de intrare sau ieşire, astfel încât să

57

fundamenteze un nou model de calcul care să ia în considerare, de asemenea, beneficii sociale şi

costuri sociale.

Metodologia poate fi prezentată pe scurt, în cinci paşi:

- transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile;

- monetizarea efectelor necomercializabile;

- includerea efectelor indirecte suplimentare (în cazul în care prezintă relevanţă);

- actualizarea costurilor şi beneficiilor estimate;

- calcularea indicatorilor de performanţă economică (Valoarea Economică Netă Actualizată, Rata

de Rentabilitate Economică şi raportul Beneficiu/Cost).

În continuare, aceşti cinci paşi i-am explicat şi am evidențiat următoarele teme de interes:

- factorul de conversie standard;

- rata de schimb umbră;

- costul marginal al fondurilor publice;

- salariul umbră;

- rata de actualizare socială .

Chiar dacă manualul „Ghidul pentru ANALIZA COST-BENEFICIU a proiectelor de investiţii”,

elaborat de Comisia Europeană are echivalent în practica internaţională bine stabilită, liniile

directoare naţionale privind ACB emise de statele membre ale UE pot fi mai detaliate în ceea ce

priveşte unele aspecte. Astfel, în anumite sectoare, mai ales în cel de transport, poate fi mai

eficace să se realizeze mai întâi analiza economică şi apoi analiza financiară. În realitate, în

multe proiecte de transport economia durabilă oferă cele mai multe dintre beneficiile economice.

Beneficiile generate de fluxurile financiare de numerar (în principal, rezultate din diferenţa de

costuri operare şi întreţinere între opţiunea de bază şi cea de investiţie) ar putea fi cauza pentru

care se generează o mică parte din beneficiile totale ale proiectului. În acest caz, nu ar fi necesar

să se calculeze un factor de conversie pentru a transforma avantajele financiare în beneficii

economice. De fapt, succesiunea de analize (de la financiar la economic sau invers) în realitate

nu este relevantă, deoarece multe aspecte prezintă legături între ele (de exemplu, previziunea

cererii, costurile de investiţie, costurile forţei de muncă), iar procesul de evaluare este iterativ şi

ar trebui să ajungă la o perspectivă completă asupra performanţei proiectului.

În 1970 ca urmare a cercetării comandate de OCDE (Little şi Mirrlees, 1974), ONUDI (Marglin,

Dasgupta şi Sen, 1972), Banca Mondială (Squire şi Van der Tak, 1975) s-a inițiat un cadru diferit

pentru ACB. Aceşti cercetători au ajuns la concluzia că, în special în economiile mai puţin

dezvoltate, tratarea echilibrului parţial prezintă dificultăţi în cazul în care preţurile sunt deviate

pe scară largă. Ei au evocat necesitatea calculării unui set de „preţuri umbră”. În principiu,

prețurile umbră reprezintă soluţia unei probleme de planificare socială şi care ar trebui să fie

58

sistematic folosită în calculul profiturilor sociale umbră ale proiectelor. Profiturile umbră, sau

profiturile economice, reprezintă măsuri generale de echilibru, care au rolul să cuprindă toate

efectele directe şi indirecte, astfel încât nu este nevoie de însumarea efectelor asupra bunăstării în

fiecare piaţă şi pentru fiecare agent, daca sunt cunoscute. Tocmai de aceea, în cazul în care

proiectul prezintă o valoare netă actualizată pozitivă la preţuri umbră, bunăstarea socială creşte.

Dreze şi Stern (1987) fac publică o prezentare teoretică standard a echilibrului general al ACB,

explicând relaţia dintre politici, proiecte şi preţuri umbră; pentru o prezentare informală a

abordării în contextul UE, precum şi informaţiile şi aspectele de stimulare implicate (a se vedea

Massimo Florio (2007)).

Calculul direct al preţurilor umbră printr-un model de echilibru general al economiei este redus

din cauză că unele date lipsesc; de aceea au fost propuse modele de calcul simplificat. Cel mai

cunoscut model este „regula preţului la frontieră” a lui Little-Mirrlees pentru schimburile de

mărfuri şi „regula costului marginal pe termen lung” pentru produse necomercializabile. În

realitate, analiza cost-beneficiu aplicată trebuie sa se descurce mereu cu date limitate, iar

alegerea unei abordări de echilibru parţial faţă de cel general reprezintă, de fapt, o problemă de

oportunitate. Mai mult decât atât, ACB a fost extinsă pe modelul unui set de domenii mai mult

sau mai puţin legate între ele (în special transport, mediu, sănătate), fiecare cu propriile

specificităţi, chiar dacă conţin unele principii unificatoare. În practică, se utilizează repetitiv

pentru evaluarea proiectelor un mix de cadre de echilibru general şi parţial

Se poate aprecia faptul că fiecare stat membru al UE ar trebui să dezvolte propriile linii

orientative cu privire la ACB şi să se axeze pe estimarea unui set de parametri naţionali, inclusiv

unele preţuri umbră cheie sau factori de conversie, în contextul priorităţilor Politicii de coeziune.

Când factorii de conversie naţionali / regionali nu sunt uşor accesibili sau sunt furnizaţi numai

pentru anumite sectoare, pot fi utilizate abordări diferite, dar nu neapărat unitare.

Evaluarea valorii sociale a investiţiei este una din obiectivele prioritare din cadrul ACB. Se poate

ca preţurile luate în calcul, stabilite de pieţe sau guverne, uneori să nu ofere o bună măsură a

costului de oportunitate socială a intrărilor şi ieşirilor. Acest lucru are loc atunci când:

- preţurile reale ale intrărilor şi ieşirilor sunt modificate din cauza pieţelor ineficiente;

- autoritățile stabilec tarife care nu reflectă costurile serviciilor publice.

Aceste distorsiuni sunt frecvente în unele ţări mai puţin dezvoltate, în cazul în care deschiderea

pieţei este limitată şi politica tarifară a autorităților publice este influenţată de constrângerea

problemelor manageriale şi politice. Cu toate acestea, unele preţuri luate în calcul pot fi departe

de costurile de oportunitate sociale în orice stat membru din UE.

59

De fiecare dată când unele intrări sunt afectate de distorsiuni importante ale preţurilor,ar fi

important ca promotorul să abordeze acest aspect în evaluarea proiectelor şi utilizarea preţurilor

contabile („umbră”) pentru a reflecta mai bine costul de oportunitate socială al resurselor.

Uneori, atunci când nu se poate discuta de o convertibilitate deplină a monedei, un parametru

pentru analiza economică il reprezinta cursul de schimb umbră. Acesta este preţul economic al

monedei străine, care poate diferi de cursul de schimb oficial. În principiu, cu cât este mai mare

diferenţa între rata oficială de schimb şi cursul de schimb umbră cu atât este mai probabil să se

aprecieze sau nu proiectul, iar performanţa acestuia să sufere. În timp ce toate calculele, inclusiv

cele pentru statele membre ale UE care nu fac parte din Uniunea Economică şi Monetară pentru

analiza proiectelor în cadrul fondurilor UE ar trebui să fie în Euro, folosirea unui curs de schimb

umbră pentru statele membre ale UE nu se recomandă din cauza conversiei monetare libere şi a

lipsei de control asupra fluxurilor de capital.

În general, folosirea unui factor de conversie standard (FCS) pentru unele fluxuri de numerar ale

proiectului este de preferat cursului de schimb umbră, deoarece, în principiu, conţine

distorsiunile la fel ca şi cursul de schimb umbră, fiind în acelaşi timp într-un acord mai mare cu

utilizarea altor factori de conversie (specifici fiecărui sector). Valoarea FCS se evaluează

pornind de la valorile exporturilor şi importurilor. Atunci când autoritatea de planificare nu

prezintă propriile sale estimări, FCS = 1 ar trebui să fie considerată o regulă implicită.

Evaluatorul proiectului și implicit decidentul proiectului trebuie să analizeze cu atenţie şi să aibă

în vedere modul în care costurile sociale sunt afectate de devierea preţurilor observate de la

următoarele valori de referinţă:

costurile marginale pentru bunuri necomercializabile la nivel internaţional, cum ar fi

serviciile de transport local;

preţurile la frontieră pentru bunuri comercializabile la nivel internaţional, cum ar fi

culturile agricole sau unele servicii energetice sau mărfuri fabricate.

Preţurile la frontieră se pot obţine uşor pentru fiecare element tranzacţionat: acestea sunt

preţurile internaţionale, CIF pentru importuri şi FOB pentru exporturi, exprimate în aceeaşi

monedă. Stabilirea frontierelor economice relevante este o problemă ce trebuie definită pentru

fiecare situaţie în parte. În acest sens, un bun exemplu este reprezentat de frontiera externă a UE

care ar putea fi relevantă pentru anumite sectoare, dar nu şi pentru altele. Indicatorul cheie

empiric pentru a verifica dacă preţurile la frontieră sunt utilizabile este dispersia preţurilor între

ţări pentru acelaşi bun sau serviciu comercializabil.

60

În cazul elementelor care nu pot fi comercializate: factorul de conversie standard este luat în

considerare în cazul elementelor minore necomecializabile sau elementellor fără un factor de

conversie specific, în timp ce pentru elemente majore necomecializabile se folosesc factori de

conversie specifici sectorului, pe baza costului marginal pe termen lung sau disponibilitatea de a

plăti.

Munca reprezintă un aport vital pentru proiectele de investiţii, în special pentru cele de

infrastructură. În principiu, salariile ar trebui să ilustreze valoarea socială a timpului de lucru şi

efortului, adică valoarea marginală pentru societate a produsului unei unităţi de muncă.Dar în

societatea contemporană, modificările salariale sunt din ce în ce mai des efectuate. Salariile

curente ar putea fi considerate un indicator social distorsionat al costului de oportunitate al forţei

de muncă, deoarece pieţele forţei de muncă nu sunt întotdeauna perfecte sau există dezechilibre

macro-economice, aşa cum demonstrează în special şomajul ridicat şi persistent, sau dualismul şi

fragmentarea condiţiilor de muncă, cum ar fi atunci când există o economie informală vastă sau

ilegală.

Într-o economie bazată pe şomaj intensiv sau sub-ocuparea forţei de muncă, de cele mai multe

ori costul de oportunitate al forţei de muncă utilizate în cadrul proiectului este inferior ratelor

salariale reale. Munca este mai puţin mobilă decât capitalul, ceea ce determină ca salariul umbră

sa fie specific unei regiuni. Acesta poate fi adesea determinat ca o medie ponderată a:

- salariului umbră pentru muncitorii calificaţi şi muncitori necalificaţi angajaţi anterior

în activităţi similare: se poate presupune a fi egal sau aproape de salariul existent pe piaţă;

- salariului umbră pentru muncitorii necalificaţi cooptaţi în proiect din rândul şomerilor:

se poate presupune a fi egal sau nu mai mic decât valoarea ajutoarelor de şomaj;

- salariului umbră pentru muncitorii necalificaţi cooptaţi în proiect din activităţi

neoficiale: ar trebui să fie egal cu valoarea producţiei generate în cadrul acestor activităţi.

Ponderea trebuie să fie proporţională cu cantitatea de resurse de muncă angajate în fiecare caz.

Salariul umbră poate fi invers corelat cu nivelul şomajului atunci când nivelul şomajului intensiv

şi al ajutoarelor publice de şomaj sunt foarte scăzute.

În cazul când un proiect de investiţie prezintă deja o rată economică internă de rentabilitate

satisfăcătoare înainte să se stabilească legături pentru costurile forţei de muncă, atunci, pentru

estimarea detaliată a salariului umbră, nu este nevoie să se consume prea mult timp şi efort.

Însă, este necesar să se ia în considerare faptul că, în anumite contexte, impactul asupra ocupării

forţei de muncă a unui proiect poate necesita o analiză foarte atentă:

- în anumite situaţii este important să se verifice pierderile de locuri de muncă în alte

sectoare, urmare a proiectului: beneficiile brute ale ocuparea forţei de muncă, deoarece acestea

pot să supraestimeze impactul net;

61

- uneori se afirmă că proiectul păstrează locuri de muncă care altfel ar fi fost pierdute şi

acest lucru poate fi deosebit de relevant pentru repararea şi modernizarea instalaţiilor de

producţie care deja există.O analiză a structurii costurilor şi competitivităţii, pentru varianta cu şi

fără proiect ar trebui să susţină acest tip de argument .

- unele obiective ale fondurilor UE sunt relaţionate cu ţinte particulare ale ocupării

forţei de muncă (de exemplu, tineri, femei, şomeri pe termen lung) şi poate fi important de

considerat impactul asupra diferitelor grupuri ţintă.

Corecţii fiscale

Câteva dintre componentele analizei financiare pot fi înţelese ca transferuri pure, fără niciun

impact economic, de la un agent la altul în interiorul societăţii. De exemplu, o taxă plătită

statului membru al UE de către beneficiarul asistenţei UE este compensată de veniturile fiscale

ale autorității publice. Invers, o subvenţie oferită din partea autorităților publice pentru cel care

investeşte este din nou un transfer pur care nu generează o valoare economică, şi din această

cauză apare şi ca un avantaj sau beneficiu pentru beneficiar.

Pentru a corecta aceste distorsiuni se pot avea în vedere câteva reguli generale:

- totalul preţurile intrărilor şi ieşirilor care urmează să fie luate în considerare pentru ACB ar

trebui să nu conţină TVA şi alte impozite indirecte: taxele sunt plătite de consumatori către

proiect, de proiect către administraţia financiară şi sunt apoi redistribuite la consumatori sub

forma cheltuielilor publice;

- preţurile intrărilor, inclusiv forţa de muncă, care vor fi considerate în ACB ar trebui să includă

impozitele directe: angajatul beneficiază de un salariu din care au fost deduse taxele, impozitul

merge la autorități care plăteşte înapoi angajaţii, pensionarii şi familiile lor etc., ca servicii

publice sau transferuri;

- subvenţiile acordate de către o entitate publică promotorului proiectului sunt transferuri pure şi

nu ar trebui să fie considerate la calcularea veniturilor atunci când analiza economică se

realizează.

În unele cazuri, impozitele indirecte / subvenţiile sunt propuse pentru corecţia externalităţilor,

fără a se ţine cont de regula generală. Spre exemplu, impozitele pe emisiile de CO2 sunt aplicate

pentru a descuraja externalităţile negative asupra mediului. În acest caz, precum şi în altele

similare, se poate argumenta încadrarea acestor taxe (subvenţii) în costurile proiectului

(beneficii), dar trebuie ca evaluarea să evite dubla contabilizare (de exemplu, includerea în

evaluare atât a taxelor pe energie, cât şi a estimărilor costurilor externe de mediu complete).

Fondurile publice transferate agenţilor economici în schimbul serviciilor prestate sau bunurilor

produse de aceştia (de exemplu, subvenţii specifice pentru şcoli în vederea asistării studenţilor cu

62

dizabilităţi) nu sunt considerate transferuri pure şi acestea ar trebui incluse ca venituri în analiza

economică, dar numai după ce se verifică dacă subvenţia reflectă costul social de oportunitate al

serviciului.

Cu certitudine tratamentul impozitării / subvenţiei ar trebui să fie mai puţin precis ori de câte ori

acestea prezintă o importanţă minoră în evaluarea proiectelor, dar este necesară coerenţa de

ansamblu. În unele proiecte impactul fiscal poate fi semnificativ, deoarece, de exemplu,

veniturile generate de proiect se pot finaliza cu reducerea necesităţii de finanţare a deficitelor

bugetare prin datoria publică sau prin impozitare.

Monetizarea impacturilor neeconomice

Considerarea în evaluare a acelor impacturi ale proiectului, relevante pentru societate, dar pentru

care o valoare de piaţă nu este disponibilă reprezintă al doilea pas al analizei economice.

Evaluatorul proiectului are obligaţia de a verifica dacă aceste efecte (pozitive sau negative) au

fost identificate, cuantificate şi li s-a atribuit în mod real o valoare monetară.

Factorii de conversie corespunzători aplicaţi la valorile financiare ale veniturilor din operare ar

trebui să fie deja cele mai relevante beneficii necomerciale pe care un proiect le poate genera. Or,

în cazul în care factorii de conversie nu au fost estimaţi sau proiectul nu generează venituri, se

poate recurge la abordări alternative pentru a evalua beneficiile necomerciale. Una dintre cele

mai frecvent utilizate metode este abordarea „disponibilitatea de a plăti”, permiţând estimarea

unei valori monetare prin preferinţele descoperite sau declarate ale utilizatorilor. Altfel spus,

preferinţele consumatorilor pot fi luate în calcul, fie indirect, prin observarea comportamentului

consumatorilor într-o piaţă similară sau direct, prin administrarea de chestionare ad-hoc (dar

acest lucru este adesea mai puţin credibil). Atunci când abordarea de tip „disponibilitatea de a

plăti” nu este posibilă sau este irelevantă, pentru evaluarea unor ieşiri, costul marginal pe termen

lung (CMTL) se poate calcula ca şi regulă implicită de contabilizare. În multe situaţii,

„disponibilitatea de a plăti” este mai mare decât în estimările empirice ale CMTL şi, uneori este

necesară calcularea mediei celor două.

Folosirea „disponibilităţii de a plăti” sau a costului marginal pe termen lung (CMTL) ca preţuri

umbră sunt reciproc exclusive pentru aplicarea factorilor de conversie la veniturile financiare din

operare ale proiectului. Atunci când nu apar impacturi neeconomice în tranzacţiile dintre

producător şi utilizatorii direcţi / beneficiarii serviciilor proiectului, însă afectează fără

compensare terţe părţi, aceste efecte se pot numi externalităţi. Altfel spus, o externalitate

reprezintă orice cost sau beneficiu al proiectului care merg către celelalte părţi fără compensaţie

monetară.

63

Sintetizând în altă ordine de idei cele anterior menţionate despre analiza economică, se înţelege

că ofertantul ar trebui să pună proiectul în interiorul unui cadru general care este destinat să arate

că investițiile planificate vor avea efectul (scopul principal) de a îmbunătăți calitatea, eficacitatea

și eficiența serviciului, în altă ordinee de idei, investiţia este oportună.

Este necesar totodată să se prevadă o cuantificare ante a parametrilor semnificativi ai unui astfel

de obiectiv, ca de exemplu:

extinderea sistemelor de alimentare și de livrare sau de canalizare și de purificare a

serviciului (număr de utilizatori serviţi)

volumele de apă salvate în rețelele civile sau de irigare, ca urmare a reducerii de scurgeri

de apă și / sau raționalizarea sistemelor de livrare;

cantitatea mai mică (m3 / an), luată din surse poluate sau accidentate (de exemplu, râuri

sau lacuri naturale, care au fost puternic sărăcite de întreprinderi de resurse sau straturi de

coastă sărate, etc)

continuitatea serviciului (frecvența și durata întreruperilor);

îmbunătățirea sistemului de livrare a apei în condiții de vreme uscată;

întinderea sarcinii poluante care a fost eliminată;

îmbunătățirea parametrilor de mediu;

reducerea costurilor de operare.

Este necesar totodată să se stabilească obiectivele specifice. Investițiile în acest sector pot fi

grupate în două categorii de proiecte din acest punct de vedere:

proiecte destinat să promoveze dezvoltarea locală. În acest caz, este necesar să se

stabilească obiectivele specifice investiției, adică populația să fi salimentată și

disponibilitatea medie a resurselor (litri / locuitor * zi) sau numărul de hectare să fie

irigate, tipurile de culturi, producția medie așteptata, disponibilitatea de resurse (litri /

hectar * an), timpul și periodicitatea de irigare, etc

proiectele pot avea obiective non-locale, de exemplu, la nivel regional sau interregional.

Acesta este cazul de reţele de apă pentru transportul pe distanțe lungi de apă din zonele

relativ bogate în zone aride sau construirea de baraje destinate să aprovizioneze regiuni

întinse, care pot fi, de asemenea, departe de locația lor.

64

4.7. Analiza de senzitivitate a proiectelor de investiţii

4.7.1. Cadrul conceptual si metodologic al analizei de senzitivitate

În cadrul analizei unui proiect de investiţii, riscul poate fi definit ca „distribuţia de probabilitate a

consecinţelor fiecărei alternative posibile”, în timp ce incertitudinea apare atunci când

„consecinţele fiecărei alternative aparţin unei mulţimi a tuturor consecinţelor posibile, dar

investitorul nu poate aloca anumite probabilităţi pentru apariţia anumitor câştiguri”16.

Cu alte cuvinte, riscul presupune existenţa unei baze de pornire pentru adoptarea unei decizii

(valorile variabilelor previzionate în cadrul unui mediu determinist), dar şi asumarea posibilităţii

ca aceste variabile să înregistreze valori diferite substanţial de cele previzionate anterior cu

certitudine. Cu cât variabilitatea acestora (măsurată prin intermediul abaterii medii pătratice – σ)

este mai mare, cu atât riscul asumat este mai mare.

Incertitudinea descrie situaţia în care adoptarea deciziei nu are nici un punct de pornire. Făcând

o analogie cu o competiţie atletică, putem spune că în mediu incert investitorii se „aliniază” la

linia de start şi aşteaptă să vadă cum evoluează lucrurile. Spre deosebire de regulile sportive, în

cazul investiţiilor este chiar recomandabil „să furi startul”, adică să o iei înaintea celorlalţi

competitori şi mai mult decât atât să fii primul care ajunge la linia de sosire (finalizarea şi

exploatarea proiectului), pentru că altfel efortul depus pe parcurs a fost în zadar. Incertitudinea se

rezolvă deci odată cu trecerea timpului.

Concluzionând această discuție privind deosebirea dintre cele două concepte, putem afirma că

riscul poate fi modelat, în timp ce incertitudinea nu. Aceste definiţii sugerează că elementele

cuantificabile, cantitative, care ţin de un proiect se referă la risc, în timp ce factorii de natură

calitativă care afectează decizia reprezintă incertitudinea. De aceea investitorii utilizează metode

analitice, cantitative, atunci când au de–a face cu riscul unui proiect, dar pe măsura creşterii

incertitudinii, ei trebuie să se bazeze mai mult pe judecată şi experienţă, acordând o mai mare

atenţie abordărilor calitative în adoptarea deciziei.

Estimările realizate până în acest punct sunt deterministe. În realitate, exploatarea unui proiect de

investiţii este o activitate viitoare supusă incertitudinii, așa după cum am precizat anterior.

Analiza de senzitivitate este primul pas în analiza unui proiect realizată în mediul incert,

deoarece consideră toate variabilele care pot afecta un proiect şi care care trebuie luate în

considerare de toate părţile implicate (beneficiari, finanţatori, grupuri ţintă). În esență, finalitatea

aplicării acestei tehnici de analiză constă în determinarea măsurii în care rezultatele proiectului

(cuantificate prin intermediul modificării indicatorilor VNA sau RIR) sunt sensibile la

16 Conform Knight, F. H., 1921, „Risk, Uncertainty and Profit”, Washington, DC: Beard şi March J. G., H. A.

Simon, 1958, „Cognitive Limits on Rationality”, în „Organizations”, New York: John Wiley & Sons, pp. 137

65

modificarea uneia dintre variabilele de intrare în model.

Analiza de senzitivitate permite așadar determinarea variabilelor critice ale modelului.

Variabilele respective sunt acele variaţii, pozitive sau negative, care au cel mai mare impact

asupra performanţei financiare şi/sau economice finale a unui proiect. Analiza este elaborată prin

varierea unui singur element la un moment dat şi determinarea efectului modificării respective

asupra RIR sau VNA. Criteriile de adoptat în vederea alegerii variabilelor critice variază în

funcţie de proiectul specific şi trebuie stabilite cu exactitate, de la caz la caz. Drept criteriu

general, se recomandă luarea în considerare a acelor variabile a căror modificare relativă de 1%

faţă valoarea din scenariul de bază generează o modificare corespunzătoare de cel puţin 1% a

VNA, ceea ce este echivalent cu o elasticitate supraunitară.

Efectuarea anlizei de senzitivitate include include următoarele etape:

- identificarea variabilelor;

- eliminarea variabilelor interdependente, care evolueazã corelat și genereazã același efect

asupra valorii indicatorilor ;

- determinarea coeficienților de elasticitate;

- alegerea variabilelor critice;

- stabilirea valorilor de comutare.

Metoda are avantajul de a fi intuitivă și de ușor de aplicat, comparativ cu alte modele de analiză

în mediu incert (arbori de decizie, simulări etc.). Marele dezavantaj provine din faptul că este

utilizată ipoteza puţin realistă a modificării valorii unei singure variabile de intrare, în timp ce

celelalte rămân neschimbate, la nivelul valorii stabilite în scenariul de bază. În realitate, variabile

sunt corelate între ele, iar modificarea uneia dintre ele atrage după sine și modificarea simultană

a altor variabile, ceea ce face ca efectul asupra rezultatelor (indicatorilor) proiectului să fie

multiplicat. Din aceste considerente, interpretarea rezultatelor analizei de senzitivitate trebuie

realizată cu prudență și reprezintă un punct de plecare pentru aplicarea analizei de risc prin

intermediul altor metode.

4.7.2. Identificarea si analiza variabilelor critice

Fără excepție, modelele de determinare a fluxurilor financiare sau a ratei de actualizare cuprind

variabile care pot lua valori diferite de cele previzionate în mediu cert. Aceste variabile care

influenţează decizia de investiţii pot fi diferite, în funcție de tipul investiției finanțate din fonduri

publice. De exemplu, pentru o investiție productivă, aceste variabile pot fi: nivelul pieţei pentru

66

produsele / serviciile vizate, cota de piaţă, preţul/tariful unitar, costurile unitare cu materialele

sau cu forța de muncă, tariful la utilități (energie, apă), cheltuielile de mentenanță, valoarea

reziduală, rata de actualizare. Dacă analizăm un proiect care nu generează venituri, variabilele ce

vor fi supuse analizei sunt doar cele legate de costuri, valoare reziduală și rată de actualizare.

Alegerea variabilelor cheie privind realizarea unei analize de senzitivitate solide va asigura

beneficiarului proiectului posibilitatea identificării aspectelor sensibile şi elaborării de

instrumente adecvate pentru managementul riscurilor (diminuarea tuturor efectelor negative care

se pot ivi pe durata implementării şi operării proiectului).

În continuare, se stabileşte câte un interval de variaţie pentru fiecare variabilă considerată

relevantă, compus din valoarea minimă şi maximă între care se estimează că ar putea lua valori

fiecare dintre aceste variabile. Această ipoteză de lucru reduce subiectivitatea estimărilor

realizate în mediu cert, fără a putea fi însă eliminată (stabilirea intervalelor de variație este

realizată de către analistul financiar).

În urma realizării analizei, se va determina cât de sensibil este proiectul la modificarea unei

variabile, prin determinarea unei elasticităţi, care poate fi supraunitară sau subunitară.

În cadrul analizei se senzitivitate, în urma stabilirii unor intervale de încredere şi a determinării

unor coeficienţi de elasticitate, se poate constata că o parte dintre variabilele de intrare generează

un impact redus asupra rezultatelor, în timp ce variaţiile altor variabile de intrare determină o

variabilitate considerabilă a rezultatelor. Acestea din urmă sunt variabilele critice ale modelului,

care ridică numeroase semne de atenţie în perioada implementării proiectului. Variabilele critice

sunt acelea care exercită cel mai mare impact asupra performanţei financiare şi/sau economice

finale a unui proiect, având un coeficient de elasticitate supraunitar şi cât mai mare. De obicei,

variabilele critice sunt în număr redus şi în general cam aceleaşi, indiferent de tipul proiectului

de investiţii propus spre finanțare din fonduri publice.

4.7.3. Determinarea valorilor de comutare

Printre rezultatele aplicării analizei de senzitivitate, alături de identificarea variabilelor critice,

regăsim şi valorile de comutare. Valoarea de comutare a unei variabile nu reprezintă altceva

decât un nivel prag, pe care dacă variabila îl atinge, indicatorul de performanţă vizat are valoare

nulă. Dacă variabila poate lua valori sub acest nivel prag, proiectul se va situa peste nivelul

minim de acceptabilitate.

Valoarea de comutare determinată reprezintă o valoare minimă acceptabilă pentru variabilele cu

influenţă directă – preţ, cotă de piaţă sau o valoare maximă până la care poate lua valori

67

variabila, pentru variabilele cu influenţă inversă – cost varibil, costuri fixe, astfel încât VAN să

nu devină negativă.

Prezintă importanță maniera de interpretare a valorilor de comutare, în sensul că nu nivelul lor

este neapărat important, ci ele trebuie judecate în raport cu intervalul posibil de variaţie stabilit

inițial pentru acea variabilă. Dacă valoarea de comutare se situează în interiorul intervalului de

variaţie, atunci apariţia acestei situaţii este foarte probabilă, gradul de risc este mai ridicat şi

trebuie gândite acţiuni de prevenire a riscurilor.

După compararea valorii de comutare cu intervalul de variație stabilit anterior pentru valorile

posibile ale variabilei, se stabileşte dacă o astfel de valoare este plauzibilă în contextul micro şi

macroeconomic în care se realizează proiectul. Interpretarea trebuie însă făcută cu mare

precauţie. După cum am precizat anterior, de fapt nu numai o variabilă se modifică, ci toate pot

lua alte valori decât cele estimate iniţial. De aceea, riscul ca VAN să fie negativă rezultă ca efect

al compunerii riscurilor, datorită corelaţiilor dintre variabile.

4.8. Analiza de risc a proiectelor de investiţii publice

Riscul reprezinta unul din fenomenele ce influenteaza in mod direct performanţa

proiectului de investiţii. Riscul reprezintă probabilitatea de a apărea un anumit eveniment care va

avea impact asupra proiectului de investiţii şi care va face ca progonzele (cu precădere cele ale

costurilor şi beneficiilor) să se dovedească inexacte. Riscul este o probabilitate care poate afecta

oameni, bunuri sau mediul; efectele apariţiei riscului sunt de ordin social, economic sau de

mediu (Reinhard Mechler şi colectiv, 2008).

Analiza de risc are în vedere stabilirea efectelor produse de apariţia oricărui risc şi de măsurarea

amplorii acestor efecte asupra întregului proiect de investiţii. Analiza de risc presupune asocierea

unei distribuţii probabilistice pentru fiecare risc identificat în vederea stabilirii mărimii

impactului care poate fi înregistrat ca urmare a apariţiei riscului.

Necunoasterea, insuficienta pregatire de specialitate, sau lipsa de reacţie constituie doar o parte

din motivele adesea expuse de către proprietarii proiectelor de investiţii, în cazul apariţiei unor

abateri faţă de obiectivele stabilite.

Analiza de risc este vitală deoarece poate evidenţia factorii care au un impact major asupra

investiţiei publice chiar la o foarte mică abatere faţă de valoarea fundamentată. Astfel, un proiect

apreciat iniţial ca fiind de un real succes poate devineni, în fapt, un eşec demn de a fi prezentate

în literatura de specialitate ca urmare a manifestării unuia dintre factorii de risc.

68

4.8.1 Riscurile în cazul proiectelor de investiţii

Cercetările efectuate în diferitele proiecte de investiții au permis identificarea principalelor

riscuri ale proiectelor din sectorul public, după cum urmează:

- costuri ale construcţiilor care diferă de cele prognozate ca urmare a modificărilor la

preţurile materiilor prime sau forţei de muncă ca urmare a grevelor, vremii sau factorilor

tehnici neprevăzuţi;

- costuri de operare care diferă de cele aşteptate ca urmare a modificării preţului materiilor

prime sa a factorilor tehnici neprevăzuţi;

- modificarea cererii (şi implicit a beneficiilor şi costurilor fundamentate);

- modificări ce ţin de factori naturali;

- efectal de reţea, când un activ este parte a unei reţele şi deciziile luate pentru o altă

componentă a aceleiaşi reţele are impact direct asupra acestui activ.

Categoriile generale prezentate mai sus pot fi individualizate mai detaliat şi completate, ţinând

cont şi de particularităţile României, astfel:

- schimbările ce apar pe piaţă cu privire la materiile prime, materialele, servicii şi lucrări

care vor trebui procurate de pe piaţă pentru a putea implementa investiţia şi pentru a

asigura buna stare operaţională pe perioada de funcţionare;

- schimbări apărute pe piaţa muncii cu privire la forţa de muncă care este implicată în

implementarea anumitor proiecte de investiţii publice;

- schimbări în ceea ce priveşte numărul, structura, calitatea beneficiarilor investiţiilor

publice;

- posibolităţile de obţinere a finanţării şi costurile la care această finanţare este accesibilă

instituţiei/autorităţii publice care implementează învestiţia;

- factori naturali, în special din perspectiva dezastrelor naturale de orice fel (cutremure,

fulgere, ploi torenţiale, furtuni, grindină);

- factori tehnici care pot duce la sitarea producerii anumitor tehnologii şi înlocuirea

acestora cu altele mai noi şi posibil mai costisitoare;

- factori ce ţin de alte active cu care investiţia este în strânsă intercorelaţie;

- numărul şi tipologia entităţilor implicate în implementarea investiţiei publice;

- „natura” proprietarului, respectiv forma juridică sub care este organizată entitatea care

implementează proiectul de investiţii;

- factori politici care pot inflenţa stabilitatea generală şi incertitudinea privind modul şi/sau

forma de guvernământ, legislaţia aplicabilă, volabilitatea strategiilor şi programelor

propuse, prioritizarea investiţiilor etc.

69

Piaţa este locul unde se întâlneşte cererea cu oferta şi unde moment de moment se fixează un preţ

de echilibru. Preţurile din trecut sunt cunoscute, dar nu reprezintă decât un reper pentru preţurile

viitoare care se vor obţine de pe piaţă. Astfel, fundamentarea preţurilor care se estimează că vor

fi accesibile în momentul implementării proiectului de investiţii pornesc de la datele statistice

privind preţurile practicate pe piaţă, evoluţia şi osciliaţia acestora în timp (în special ca efect al

inflaţiei, cursului de schimb, sezonalităţii şi ambientului economic). În plan secund trebuie

amintit şi impactul avut de politicile comerciale practicate de operatorii economici de pe piaţă

(acordarea de diverse reduceri, remize, promoţii, bonusuri etc). Orice abatere de la preţurile

fundamentate în analiza cost-beneficiu vor avea impact, în primul rând, supra costurilor şi

implicit asupra valorii indicatorilor ecoomico-financiar folosiţi la validarea proiectului de

investiţie. Gradul de impact al acestor riscuri este foarte mare.

Piaţa muncii şi evoluţia acesteia este vitală în numeroase proiecte de investiţii publice, mai ales

în cazul celor care implică şi activităţi de construcţii-montaj. Modificări în rata şomajului,

legislaţiei muncii, legislaţiei fiscale privind contribuţiile sociale obligatorii şi în ambientul

general (frecvenţa grevelor, practicarea la scară de masă a unor activităţi de team-building etc)

contribuie la modificarea semnificativă a parametrilor de costuri. Gradul de impact al acestor

riscuri este foarte mare.

Modificarea grupului ţintă (modificări ale numărului şcolarilor, renunţarea la obligativitatea

stagiului militar, schimbarea structurii populaţiei pe grupe de vârstă, modificarea speranţei de

viaţă etc.) are efect major asupra investiţiilor publice, mai ales din perspectiva beneficiilor care

pot fi generate de o investiţie publică. De regulă aceste modificări nu intervin brusc, dar având în

vedere că investiţiile vizează perioade lungi de timp, impactul agregat poate fi semnificativ.

Evoluţia încasărilor bugetare care pot fi disponibilizate pentru implemnetarea de investiţii

publice şi evoluţia ofertei de lichidităţi pe piaţa financiară influenţează posibilităţile de

implementare a investitţiilor prin prisma costurilor suplimentare care trebuie acoperite. Gradul de

impact al acestor riscuri este semnificativ.

Importanţa protejării mediului înconjurător şi standardele minimale din ce în ce mai exigente din

această perspectivă influenţează invetiţiile publice. Având în vedere că analiza cost-beneficiu are

în prim plan corespondentul monetar al costurilor şi beneficiilor, considerăm că gradul de impact

al acestor riscuri este moderat.

Apariţia de noi tehnologii şi progresul continuu al tehnicii generează soluţii noi şi mai

performante, însă la costuri care nu sut întodeauna mai mici decât cele ale soluţiilor mai vechi.

Totuşi, piaţa validează într-o măsură mai mică soluţii mult mai costisitoare decât cele utilizate în

mod cuent. Astfel, considerăm că gradul de impact al acestor riscuri este moderat. Având în

vedere strânsa intercorelare între diferite obiective de investiţii şi includerea acestora în diverse

70

reţele sau ansambluri, orice decizie luată pentru un element al reţelei sau grupului are impact un

direct asupra fiecărei componente din reţea sau grup. Totuşui, având în vedere că decizia de

investiţie se ia rareori simultan şi independent pentru mai multe componente ale aceleiaşi reţele

sau grup, considerăm că gradul de impact al acestor riscuri este moderat.

Organizarea instituţională a entităţii sau entităţilor care implementează proiecte de investiţii şi

organizarea juridică a acestora poate avea un impact direct asupra proeictului prin prisma

limitărilor legislative sau a categoriilor de beneficiari pentru anumite proiecte cu finanţare

europeană. Aceste criterii generează rsicuri cu un impact redus.

Stabilitatea mediului politic şi instituţional public este o condiţie sine qua non pentru a

implementa în bune condiţii un proiect de investiţii publice. Această stabilitate vizează mai multe

componente cum ar fi: modul şi/sau forma de guvernământ, legislaţia aplicabilă, volabilitatea

strategiilor şi programelor propuse, prioritizarea investiţiilor. Având în vedere situaţia concretă a

României, există un anumit grad de instabilitate şi din perspectiva acestui criteriu de analiză, dar

impactul lor asupra proiectelor de investiţii este totuşi redus.

Reducerea riscurilor, ţinerea acestora sub control şi minimizarea efecrtelor acetora se poate

realiza respectând o serie de recomandări în momentul elaborării analizei cost beneficiu. Aceste

recomandări se referă în primul rând la:

analizarea cu mare atenţie a evoluţiei preţurilor şi pieţelor (trecute şi estimărilor pentru viitor)

pentru fiecare bun, serviciu sau lucrare în parte

colectarea datelor istorice de la mai mulţi furnizori şi de pe mai multe pieţe

includerea unor prime de asiguarre pentru anumite categorii riscuri ce se transferă astfel la

societăţile de asigurare

întocmirea de politici publice şi strategii pe termen mediu şi lung (atât la nivel naţional, cât şi

la nivel local)

folosirea unor scenarii în analiza cost-beneficiu care înglobează într-o măsură mare

tehnologii noi ce sunt în concordanţă cu cele mai exigente norme de protecţia mediului,

protecţia muncii, eficienţă a utilizării resurselor etc.

4.8.2. Etapele analizei de risc

Analiza de risc trebuie să aibă în vedere o succesiune de etape care să permită stabilirea riscului

asociat unei investiţii din fonduri publice. Aceste etape sunt:

- identificarea factorilor care ar putea reprezenta un risc

- stabilirea elementelor care ar putea să prezinte abateri faţă de scenariul previzionat

- estimarea abaterilor posibile şi stabilirea măsurilor ţinere sub control şi reducere

71

- implementarea măsurilor

- reevaluarea situaţiei

Pentru fiecare etapă, managementul riscurilor ca disciplina distinctă de studiu propune abordare

specifică, acțiuni și responsabilități differentiate în funcție de tipul proiectului, mărimea

organizației, cadrul legislative national, utilizarea sau preferința pentru o anumită metodologie de

Managementul riscurilor.

5. Analiza structurii de finanţare a proiectelor publice (surse de finanţare)

Finanţarea proiectelor de investiţii publice reprezintă o problema de maximă actualitate în

contextul analizei cost-benficiu, aceasta deoarece structura propusă pentru un proiect de investiţii

influentează modul de calcul a indicatorilor şi implicit rezultatele indicatorilor. În cele mai

frecvente situaţii, structura de finanţare este impusă de cadrul legistativ, ce stabileşte regulile şi

variantele de finanţare, în funcţie de proprietarul investiţiei şi obiectivul acesteia. Cu toate

acestea, pe diferite tipuri de proiecte există şi variante combinate, ce trebuie exploarate şi

valorificate în funcţie de context.

Daca iniţial singurele variante de finanţare a proiectelor de investiţii publice erau cele legate de

buget, în prezent autorităţile şi instituţiile publice au la dispoziţie o paleta mult mai largă de

oportunităţi de finanţare, inclusv instrumente cu caracter rambursabil sau nerambursabil.

Finanţarea proiectelor de investiţii publice presupune identificarea lichidităţilor pentru plata

tuturor cheltuielilor care sunt în relaţie cu obiectivul de investiţii pentru termenele de plată

agreate cu furnizorii. O caracteristică a proiectelor de investiţii o reprezintă necesitatea asigurării

resurselor de finanţare în prima parte a implementării proiectului, amortizarea acesteia

realizându-se pe termen mediu şi lung.

Implicaţiile utilizării de surse de finanţare diferite rezidă din costul asociat fiecărei surse de

finanţare. Deoarece nu toate sursele de finanţare sunt gratuite, costurile cu dobânzile şi

comisioanele se adaugă la costurile proiectului.

Finanţarea proiectelor de investiţii publice depinde atât de nivelul cheltuielilor necesare

investiţiei, cât şi termenele la care trebuie onorate facturile sosite pe proiect. Astfel, finanţarea

proiectelor de investiţii depinde de:

- termenele de plată stabilite cu furnizorii;

- avansurile acordate furnizorilor.

Regula de finanţare a proiectelor este: plata se face după recepţionarea (chiar şi în etape) a

lucrărilor, bunurilor sau serviciilor. Această regulă rezidă din respectarea etapelor cheltuielilor

publice care presupune efectuarea lichidării cheltuielilor (vizerea pentru „Bun de plată“ de

72

ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuţii, prin care se confirmă că

bunurile furnizate au fost recepţionate, lucrările au fost executate şi serviciile prestate17) înaintea

efectuării plăţii.

Avansurile aferente unor proiecte de investiţii publice se pot acorda în condiţiile HG 264/2003

privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru

efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Plăţile în avans nu pot depăşi 30% din valoarea

contractului, fiind diferenţiate de obiectul contractului.

În cazul lucrărilor de investiţii se acceptă acordarea de avans:

- pentru proiectarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate a proiectului tehnic,

inclusiv a caietelor de sarcini, precum şi a detaliilor de execuţie;

- la deschiderea finanţării şi începerii execuţiei lucrărilor;

- după deschiderea finanţării, pe durata execuţiei lucrărilor de investiţii şi până la finalizarea

acestora, cu respectarea duratelor de execuţie aprobate.

Avansul se poate acorda în condiţiile existenţei unor contracte ferme. Proiectanţii pot primi până

la 15% din valoarea contractelor de proiectare. Executanţii pot primi până la 15% din valoarea

prevăzută în contract pentru primul an de execuţie al lucrărilor, apoi lunar se pot acorda până la

30% din valoarea programului lunar de execuție, conform graficului anexat la contract.

În bugete, ordonatorii de credite vor prezenta programul de investiţii publice pe capitole din

clasificaţia funcţională, pe grupe de investiţii, pe surse de finanţare şi pe toate naturile de

cheltuieli (respectiv titlurile 51 ”Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, 55 „Alte

transferuri”, 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare”, 65

„Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”, 71 „Active nefinanciare”).

Ministerul Finanţelor Publice, prin scrisoarea-cadru din anul 2012, recomandă ordonatorilor de

credite să acorde prioritate proiectelor de investiţii a căror finanţare poate fi asigurată integral

într-un orizont mediu de timp (3-5 ani) şi să întrerupă pe cele cu prioritate redusă şi cele

neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp. De asemenea, se

încurajează reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate

de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale, la investiţii cofinanţate din fonduri ale

Uniunii Europene.

Ministerul Finanţelor Publice impune ca la dimensionarea creditelor de angajament şi a

creditelor bugetare aferente cheltuielilor de investiţii, se vor avea în vedere următoarele:

17 Pentru detalii a se vedea OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,

lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea

angajamentelor bugetare şi legale

73

- Pentru investiţiile publice multianuale se înscriu distinct în buget creditele de

angajament şi creditele bugetare, cu respectarea prevederilor stipulate în Legea privind

finanţele publice, nr.500/2002;

- Sumele care se prevăd a se solicita de la buget pentru realizarea unor investiţii ale

regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu

capital majoritar de stat vor respecta angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană

în cadrul capitolului „Concurenţă” şi se vor stabili după luarea în calcul a tuturor

posibilităţilor de finanţare din sursele lor proprii, creditele interne sau externe ce urmează

a se contracta şi posibilitatea atragerii, în condiţiile legii, a unor investitori străini

interesaţi să participe la retehnologizarea, modernizarea sau finalizarea unor obiective

începute din fonduri publice, precum şi din fondurile externe nerambursabile;

- Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiţii publice sau

alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinanţate de o instituţie internaţională, se vor

efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare;

- Este interzisă introducerea în programele de investiţii publice a investiţiilor ale căror

documentaţii tehnico-economice, respectiv note de fundamentare privind necesitatea şi

oportunitatea unor cheltuieli de investiţii nu au fost, în prealabil, elaborate şi aprobate

potrivit Legii privind finanţele publice nr. 500/2002.

Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice, pe

clasificaţia funcţională. Astfel, programul de investiţii publice va cuprinde secţiuni distincte dupa

domeniul în care vor fi implementate investiţiile. Clasificaţia funcţională a fost aprobată prin

OMFP nr. 1954 din 16 decembrie 2005 pentru aprobarea Clasificaţiei indicatorilor privind

finanţele publice. Principalele capitole ale clasificaţiei funcţionale sunt:

- autorităţi publice şi acţiuni externe

- cercetare fundamentală şi cercetare dezvoltare

- apărare

- ordine publică şi siguranţă naţională

- învăţământ

- sănătate

- cultură, recreere şi religie

- asigurări şi asistenţă socială

- locuinţe, servicii şi dezvoltare publică

- protecţia mediului

- combustibili şi energie

- industria extractivă, prelucrătoare şi construcţii

74

- agricultură

- transporturi

- comunicaţii.

Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în

programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare. Rolul acestor informaţii este acela

de a putea evalua oportunitatea, prioritatea şi eficienţa obiectivului de investiţie. Aceste

informaţii cuprind şi analiza cost-beneficiu.

Conform Legii finanţelor publice nr. 500/2002, informaţiile financiare vor include obligatoriu:

- valoarea totală a proiectului;

- creditele de angajament;

- creditele bugetare;

- graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;

- analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;

- costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.

Acelaşi act normativ enunţat mai sus stabileşte componenţa informaţiilor nefinanciare

obligatorii:

- strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu priorităţile

investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină

introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi în detrimentul celor în derulare;

- descrierea proiectului;

- stadiul fizic al obiectivelor.

Din punct de vedere metodologic, rolul primordial îl are Ministerul Finanţelor Publice. Acesta

are următoarele responsabilităţi:

- stabileaşte conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii

necesare în procesul de elaborare a bugetului.

- Stabileşte, prin norme metodologice, criteriile de evaluare şi selecţie a obiectivelor de

investiţii publice.

- analizează programul de investiţii din punct de vedere al încadrării în limitele de

cheltuieli stabilite, al respectării criteriilor de selecţie şi prioritizare şi a eşalonării

creditelor bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor.

- coordonează monitorizarea întregului program de investiţii, scop în care va solicita

ordonatorilor principali de credite toate informaţiile necesare.

Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi care se finanţează,

potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către:

- Guvernul, pentru valori mai mari de 20 de milioane lei;

75

- ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 3 milioane lei şi 20 de

milioane lei;

- ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 3 milioane lei, cu avizul prealabil al

ordonatorului principal de credite.

Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se realizează pe bază de

credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun

aprobării Guvernului.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de

investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnicoeconomice,

respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor

asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Ordonatorii

principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea fiecărui obiectiv de

investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.

Pe parcursul execuţiei bugetare, ordonatorii principali de credite trebuie să urmărească derularea

procesului investiţional şi trebuie să întocmească rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care le

vor transmite Ministerului Finanţelor Publice. În cazul în care, pe parcursul derulării procesului

investiţional, apar probleme în implementarea unui obiectiv, ordonatorul principal de credite va

consemna în raportul de monitorizare cauza şi măsurile ce se impun pentru remedierea acestui

lucru. În situaţia în care, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se

poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot solicita

Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 31 octombrie, redistribuirea fondurilor între

proiectele înscrise în programul de investiţii anexă la buget. Ordonatorii principali de credite sunt

responsabili de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii.

În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate astfel:

investiţii în continuare - cuprinde acele investiţii multianuale care au fost

demarate în anii bugetari precedenţi şi a căror implementare continuă;

investiţii noi - cuprinde acele investiţii multianuale care sunt demarate în anul

bugetar respectiv;

alte cheltuieli de investiţii - cuprinde următoarele categorii de investiţii:

o achiziţii de imobile;

o dotări independente;

o cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de

fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii;

o cheltuielile de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi

intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni

76

accidentale şi calamităţi naturale – cutremure, inundaţii, alunecări,

prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi

cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii;

o lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări

seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate

investiţiilor.

5.1. Surse de finanţare pentru investiţiile publice

Acest subcapitol prezintă posibilităţile clasice de asigurare a lichidităţilor pentru implementarea

proiectelor de investiţii din resurse publice. Gruparea acestor surse se poate face după diverse

criterii în funcţie de diferiţi factori. Din punct de vedere al aplicabilităţii practice considerăm că

prezintă importanţă următoarele taxonomii:

- din punct de vedere al bugetelor din care se asigură finanţarea

- din punct de vedere al nivelului la care se constituie fondurile

- din punct de vedere al provenienţei fondurilor

- din punct de vedere al naturii fondurilor

- din punct de vedere al proprietăţii obiectivului de investiţie

- din punct de vedere al calităţii celui care implementează investiţia

- din punct de vedere al conturilor unde din care se gestionează finanţarea.

Din perspectiva bugetelor din care se asigură finanţarea, acestea trebuie stabilite în strânsă

corelaţie cu sistemul bugetar definit de Legea finanţelor publice nr. 500/2002 şi Legea finanţelor

publice locale nr. 273/2006. Astfel putem avea următoarele situaţii:

- bugetul de stat

- bugetul local

- bugetul asigurărilor sociale de stat

- bugetul asigurărilor pentru şomaj

- bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

- bugetul fondurilor externe nerambursabile

- bugetul creditelor externe

- bugetul creditelor interne

- bugetul trezoreriei statului

- bugetul instituţiilor publice sau acţiunilor finanţate integral din venituri proprii

- bugetul instituţiilor publice sau acţiunilor finanţate parţial din venituri proprii.

77

Din punct de vedere al nivelului la care se constituie fondurile putem distinge în cazul României

două situaţii:

- nivel naţional

- nivel local.

Din punct de vedere al provenienţei fondurilor, trebuie realizată o corelaţie cu natura veniturilor

publice din care se finanţează investiţiile publice. Principalele categorii de prelevări din care se

pot finanţa investiţiile publice sunt:

- resurse bugetare ordinare (constituite în principal din impozite şi taxe)

- fonduri externe nerambursabile (prin diverse axe prioritare de finanţare asigurate de

Uniunea Europeană şi completate cu resurse naţionale sub forma cofinanţării)

- resurse împrumutate (pe bază de acorduri interguvernamentale, împrumuturi comerciale

de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare nebancare)

- resurse cu destinaţie specială

- resurse private (parteneriate public-privat).

Proprietatea obiectivelor de investiţii se stabileşte în raport cu Legea nr. nr. 213/1998 privind

proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Astfel putem avea următoarele situaţii:

- proprietate publică a statului

- proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale

- proprietate privată a statului

- proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale.

Din punct de vedere al naturii fondurilor, putem distinge categoriile în funcţie de eventualele

costuri viitoare care pot apărea. Astfel, avem:

- fonduri proprii (care nu generează costuri ulterioare cu dobânzile)

- fonduri împrumutate (care generează costuri ulterioare cu dobânzile).

Din perspectiva calităţii celui care implementează investiţia distingem cele trei categorii de

ordonatori de credite enunţaţi de Legea finanţelor publice nr. 500/2002 şi care va fi redată mai

jos. Acest criteriu de lasificare prezintă importanţă deoarece legislaţia a prevăzut drpeturi şi

obligaţii diferenţiate în funcţie de categoriile de ordonatori de credite bugetare. De regulă, la

nivelul ordonatorilor de credite principali există o flexibilitate mai mare, aceştia fiind puţi în

situaţia de a obşine avize/aprobări din afara instituţiei în cazuri foarte rare. Revenind la această

clasificare, distingem următoarele categorii de ordonatori de credite care implementează proiecte

de investiţii publice:

- ordonatori principali

- ordonatori secundari (aflaţi în subordinea celor principali şi având în subordine

ordonatori terţiari)

78

- ordonatori terţiari (aflaţi în subordinea celor principali sau secundari şi neavând în

subordine alţi ordonatori).

Din punct de vedere al conturilor unde din care se gestionează finanţarea trebuie avute în vedere

restricţiile stabilite instituţiilor publice prin OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea

resurselor derulate prin trezoreria statului. Astfel putem distinge:

- conturi de cheltuieli (specifice instituţiilor publice care beneficiază de alocaţii bugetare)

- conturi de disponibilităţi (specifice mai mult instituţiilor publice autofinanţate şi

instituţiilor publice subvenţionate)

- conturi bancare (accesibile într-un număr limitat de cazuri).

5.1.1. Finanţarea din bugetul de stat, local sau al fondurilor speciale

Conform actelor normative în vigoare (în special prevederilor Legii finanţelor publice nr.

500/2002 – art. 38-46 şi Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 – art. 41-48), regimul

financiar al investiţiilor publice trebuie să respecte exigenţele specifice.

Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de

investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

Programul de investiţii publice trebuie să asigure evaluarea eficienţei cheltuielilor publice prin

prisma eforturilor şi a efectelor acestora.

Anexa ordonatorilor principali de credite privind programele de investiţii publice se

fundamentează anual pe baza instrucţiunilor Ministerului Finanţelor Publice cuprinse în

Scrisoarea-cadru (prevăzută de Legea finanţelor publice nr. 500/2002) şi anexele acesteia. În

funcţie de tipul proiectului de investiţie şi de sursa de finanţare se folosesc documente de

fundamentare şi evidenţă adaptate specificului.

În cazul proiectelor de investiţii finanţate în cadrul acordurilor de împrumut preluate de

Ministerul Finanţelor Publice (în baza OUG nr. 64/2007 privind datoria publică şi OUG nr.

157/2008 pentru reglementarea unor măsuri privind datoria publică în scopul aplicării art. 14 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică) în bugetul de stat se vor

evidenţia sumele necesare implementării la titlul de cheltuială 65 „Cheltuieli aferente

programelor cu finanţare rambursabilă”. Dacă proiectul de investiţii este implementat în cadrul

unui program ce cuprinde şi alte acţiuni, documentele de fundamentare bugetară se întocmesc

agregat la nivel de program. Pentru fundamentarea resurselor bugetare solicitate pentru fiecare

an în parte se folosesc fişe auale distincte în care se evidenţiază, printre altele:

- denumirea programului

- creditele de angajament şi creditele bugetare

79

- valoarea totală a programului

- cheltuielile efectuate până la finele anului precedent întocmirii fişei

- execuţie preliminară pentru anul întocmirii fişei

- valoarea finanţării propusă pentru anii următori (separat pentru următorii patru ani şi

agregat pentru perioada ce începe cu al cincilea an).

Pentru proiectele de investiţii publice care vor fi finanţate în baza OUG nr.111/2006privind

finanţarea unor proiecte de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la

finalizare ordonatorii principali de credite vor prezenta fundamentări distincte conform

formularelor prezentate potrivit normelor de aplicare cuprinse în Anexa la HG nr.1211/2007.

5.1.2. Finanţarea din fonduri externe

Pentru investiţiile publice realizate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe

nerambursabile postaderare în cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a U.E.,

Politicilor Comune Agricolă şi de Pescuit, precum şi altor facilităţi şi instrumente postaderare

care funcţionează pe principiul rambursării cheltuielilor se vor întocmi „Fişa proiectului

finanţat/propus la finanţare în cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a U.E.,

Politicilor Comune Agricolă şi de Pescuit şi altor facilităţi şi instrumente postaderare”. Această

fişă va oferi detalii, printre altele, despre:

- denumirea programului, facilităţii sau instrumentului

- creditele de angajament şi creditele bugetare

- denumire proiect şi/sau nr. data contract / decizie / ordin de finanţare

- valoarea totală a finanţării

- realizări pe ultimii doi ani (separta pentru fiecare an în parte)

- execuţie preliminară pentru anul întocmirii fişei

- valoarea finanţării propusă pentru anii următori (separat pentru următorii patru ani şi

agregat pentru perioada ce începe cu al cincilea an)

- valoarea cheltuielior curente şi a celor de capital.

Pentru investiţiile publice finanţate din fondurile de preaderare, precum şi pentru celelalte

programe/facilităţi/instrumente postaderare pentru care plăţile se fac direct din fondurile

europene se vor întocmi file de buget distincte afrente sursei de finanţare 08 „Fonduri externe

nerambursabile”, 01 „Bugetul de stat”, 02 „Bugete locale”, 03 „Bugetul asigurărilor sociale de

stat”, 04 „Bugtul asigurărilor pentru şomaj”, 05 „Bugetul fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate” şi/sau 09 „Bugetul trezoreriei statului”. Pentru fundamentarea resurselor

80

bugetare solicitate pentru fiecare an în parte se întocmeşte o singură filă de buget pentru fiecare

ordonator de credite şi sursă de finanţare. Aceste file vor evidenţia, printre altele:

cheltuielile efectuate în anul precedent întocmirii filei de buget

execuţie preliminară pentru anul întocmirii filei de buget

valoarea finanţării propusă pentru următorii patru ani (separat pentru fiecare an în

parte)

modificarea procentuală a alocării.

Pentru împrumuturile care nu intră sub incidenţa prevederilor art.14 din OUG nr. 64/2007

privind datoria publică sau pentru care nu s-a obţinut acordul finanţatorului pentru preluarea de

către Ministerul Finanţelor Publice a acestora în vederea efectuării tragerilor şi/sau a plăţii

serviciului datoriei se vor întocmi bugete distincte afrente sursei de finanţare 06 „Credite extrne”.

Pentru fundamentarea resurselor bugetare solicitate pentru fiecare an în parte se întocmeşte o

singură filă de buget pentru fiecare ordonator de credite, filă ce va evidenţia, printre altele:

- cheltuielile efectuate în anul precedent întocmirii filei de buget

- execuţie preliminară pentru anul întocmirii filei de buget

- valoarea finanţării propusă pentru următorii patru ani (separat pentru fiecare an în

parte)

- modificarea procentuală a alocării.

În cazul proiectelor de investiţii finanţate în cadrul acordurilor de împrumut preluate de

Ministerul Finanţelor Publice (în baza OUG nr. 64/2007 privind datoria publică şi OUG nr.

157/2008 pentru reglementarea unor măsuri privind datoria publică în scopul aplicării art. 14 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică) acestea sunt evidenţiate

în bugetul de stat.

5.1.3 Finanţarea din credit bancar

Investiţiile publice pot fi finanţate şi prin împrumuturi contractate de pe piaţa fnanciară (în

special de la instituţii bancare), însă această modalitate de atragere de lichidităţi este supusă unor

restricţii suplimentare din următoarele motive:

- împrumuturile generează costuri suplimentare cu dobânzi, comisioane, speze etc.;

- împrumuturile generează datorie publică;

- împrumuturile afectează resursele financiare viitoare;

- nominalizarea băncii se face, de regulă, după o procedură specială care să asigure

selectarea în condiţii cât mai transparente a creditorului şi la o marjă comercială/de profit

cât mai avantajoasă pentu creditor.

81

Fiind vorba despre un contractarea unui împrumut de pe piaţă, aceasta trebuie făcută în formatul

cel mai avantajos pentru stat. Acest lucru se poate obţine când toate principiile unei economii de

piaţă sunt respectate, în special:

- existenţa unei pieţe deschise cu numeroşi ofertanţi

- existenţa unei concurenţe reale între societăţile bancare ofertante.

Accesul mai frecvent la credite bancare din partea autorităţilor publice se înregistrază la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale. Articolul nr. 62 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele

publice locale stabilesc ca instrument al datoriei publice locale împrumuturile de la băncile

comerciale sau de la alte instituţii de credit. După contractarea de credite bancare, autorităţile

administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în

termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare

document primar, care atestă, după caz:

- contractarea împrumutului;

- actul adiţional la contractul/acordul de împrumut (dacă au fost aduse modificări la

acesta, cu respectarea clauzelor contractuale).

Pe perioada utilizării şi rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul

Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15

zile de la sfârşitul perioadei de raportare.

5.2. Structura de finanţare

Implementarea proiectelor de investiţii poate fi realizată şi prin utilizarea unui mix de surse de

finanţare. De regula la proiectele europene, fondurile de la Uniunea Europeană acoperă doar o

parte din cheltuielile eligibile (în sectorul public de cele mai multe ori procentul este de 98), din

resurse bugetare ordinare sau credite bancare fiind acoperite cofinanţarea, cheltuielile neeligibile,

corecţiile financiare etc.

Soluţiile de finanţare care includ şi credite bancare sau obligaţiuni municipale trebuie astfel

gândite încât să se apeleze într-o măsură cât mai mică la acestea deoarece sunt asociate costuri

suplimentare cu dobânzile.

Ţinând cont de caracterul multianual de implementare a majorităţii obiectivelor de investiţii la

care se cere analiză cost-beneficiu, resursele bugetare pot fi defalcate pe două componente:

- credite de angajament (având valori mai mari în prima parte; acestea sunt plafoane de

autorizare a valorii contractelor ce se pot semna)

- credite bugetre (eşalonate în timp în funcţie de graficul de plăţi).

82

Având în vedere durata mare de implementare a unor proiecte de investiţii, este posibiliă

necesitatea reproiectării mecanismului financiar ca urmare a unor factori de risc precum:

- modificarea costurilor

- reconsiderarea anumitor parametrii de proiectare

- schimbarea planului iniţial de lucru

- modificarea graficului de execuţie

- modificarea graficului de plăţi

- modificarea legislaţiei

- reprioritizarea investiţiilor

- invalidarea anumitor ipoteze de lucru

- constrângeri financiare

- apariţiei de noi tehnologii.

Reproiectarea mecanismului financiar presupune redefinirea tuturor parametrilor cu impact

financiar pentru partea din proiectul de investiţie care urmează să fie implementat după data

reproiectării.

83

BIBLIOGRAFIE

Barrett, G. & and Applegate, C. (2011). Using Cost Benefit Analysis in Transport Projects,

Paper presented at the 40th Australian Conference of Economists, Canberra, Australia

Braşoveanu Obreja, L., Grosu, M., (2012), “Factorii de conversie în Analiza Cost-Beneficiu a

proiectelor de investiţii finanţate din FEDR şi FC”, Lucrare clarificatoare nr. 6, document

realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect

co-finanţat din FEDR prin POAT.

Braşoveanu Obreja, L., Grosu, M., (2012), „Recomandări privind externalităţile ce trebuie luate

în considerare în cadrul analizei cost-beneficiu a proiectelor finanţate din FEDR şi FC”,

Lucrare clarificatoare nr. 7, document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacităţii

pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanţat din FEDR prin POAT.

Ciocoiu Carmen Nadia and DobreRazvan Catalin a (2010). Chapter 1: The Role of

Standardization in Improving the Effectiveness of Integrated Risk Management, Advances in

Risk Management, Giancarlo Nota (Ed.),13/ 18 pg., ISBN: 978-953-307-138-1, Sciyo.

CEEU (2012). Guide to economic appraisal: Carrying out a cost benefit analysis,

http://publicspendingcode.per.gov.ie/wp-content/uploads/2012/08/D03-Guide-to-economic-

appraisal-CBA-16-July.pdf

Cella, M.; Florio, M., (2009), "Hierarchical contracting in grant decisions: ex-ante and ex-post

evaluation in the context of the EURegional Policy," Working Papers 171, University of Milano-

Bicocca, Department of Economics, revised June 2009.

Comisia Europeană (Direcţia Generală Politică Regională), (2008), “Ghid privind analiza cost-

beneficiu a proiectelor de investiţie – Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune şi Instrumentul

de Asistenţă pentru Pre-Aderare.

Comisia Europeană, Documentul de Lucru asupra Directivei 27/2012, Brussels, 6.11.2013

Comisia Europeană, Documentul de Lucru Nr. 4 – Ghid privind metodologia de realizare a

Analizei Cost-Beneficiu, 2006, Bruxelles

Comisia Europeană, Ghid privind Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiþii, Directoratul

General pentru Politică Regională, 2008, Bruxelles

Comisia Europeană, Ghid privind Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiþii, Unitatea de

Evaluare DG Politică Regională, 2002, Bruxelles

84

Commonwealth of Australia (2006). Introduction to Cost-Benefit Analysis and Alternative

Evaluation Methodologies, Financial Management Reference Material No. 5, Commonwealth of

Australia

Dobrea Răzvan Cătălin, Investiţiile şi modernizarea sistemelor tehnico-economice. Editura

Eficon Press, Bucureşti, 2009.

Drăghici Anca, Dobrea Răzvan Cătălin, Ingineria şi managementul investiţiilor. Ed. Politehnica,

Timişoara, 2010, I.S.B.N. 978-606-554-068-2, 310 pag.

http://www.editurapolitehnica.upt.ro/colectia.php?catid=21

Dupuit, J., (1952), “On the Measurement of the Utility of Public Works R.H. Babcock (trans.).”

International Economic Papers 2. London: Macmillan.

Eijgenraam, CJJ., Koopmans, CC., Tang, PJG., Verster, ACP., Evaluarea proiectelor de

infrastructură, Ghid privind Analiza Cost-Beneficiu, Institutul Economic Olandez, 2001,

Rotterdam

Ekelund, R., Hebert, R., (1999), “Secret Origins of Modern Microeconomics: Dupuit and the

Engineers”, University of Chicago Press

Florio, M.; Sartori,D., (2010), "Getting Incentives Right: do we need ex post CBA?,"Working

Papers 201001, Centre for Industrial Studies (CSIL).

Florio,M.; Vignetti, S., (2008), "Building a bridge across CBA traditions: the contribution of

EU Regional Policy," Working Papers 200908, Centre for Industrial Studies (CSIL).

Harberger, A. & Jenkins, G. (2002). Cost-Benefit Analysis Introduction, Edward Elgar

Publishers, Ltd., UK

Heinzerling, L. & Ackerman, F. (2002). Pricing the Priceless: Cost-Benefit Analysis of

Environmental Protection, Georgetown Environmental Law and Policy Institute

HG 28/09.01.2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice

aferente investițiilor publice, publicată în MO 48/22.01.2008, cu modificările și completările

ulterioare (variantă consolidată 2013)

HG 363/14.04.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitii finantate

din fonduri publice, publicat in MO nr.311/12.10.2010

ICRA, ICRA Learning Materials – Cost benefit analysis – Key concepts, 2007

Kagitci,M.; Suciu, E.M.(2011), “Cost-benefit analysis – a helpful instrument for the absorption

valuation of structural and cohesion funds in Romania”, Proceedings of the 10th International

85

Conference Investments and Economic Recovery, 26-28 May 2011, Bucharest, ISBN 978-606-

505-474-5, pp. 311-322 (347)

Kaldor, N. (1939), “Welfare Propositions of Economics and Interpersonal Comparisons of

Utility,” Economic Journal, pp. 549-552.

Legea nr. 121 din 18/07/2014 privind eficiența energetică, publicată în MO nr. 574 din 1 august

2014

Listokin David şi colectiv (2005) Best Practices for Effecting the Rehabilitation of Affordable

Housing, 2 volume

MacRae, D. Jr., Whittington, D., (1997), “Expert Advice for Policy Choice”, Georgetown

University Press, Washington.

Maibach M. et al. (2008). Handbook on estimation of external costs in the transport sector,

IMPACT Study, CE Delft,

Marcu, Alexandra, Sabin Rotaru şi Laura Obreja Braşoveanu, Studiu privind ratele de

actualizare financiară şi socială, Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea

capacitãþii pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanþat din FEDR prin POAT, 2012

Mechler Reinhard & The Risk to Resilience Study Team (2008) From Risk to Resilience. The

Cost-Benefit Analysis Methodology, Working Paper 1, eds. Moench, M., Caspari, E. & A.

Pokhrel, ISET, ISET-Nepal and ProVention, Kathmandu, Nepal

Mechler, R. (2003). Natural Disaster Risk and Cost-Benefit Analysis. In A. Kreimer, M. Arnold,

A. Carlin, (editors), Building safer cities: the future of disaster risk (pp. 45-56). The World

Bank, Washington DC

Miller, T. R. (2000). Variations between Countries in Values of Statistical Life, Journal of

Transport Economics and Policy, Vol. 34 (2), 169-188

Ministerul Economiei şi Finanțelore, Ghidul național privind Analiza Cost-Beneficiu pentru

proiectele finanțate din fonduri structurale, 2008, Bucureşti

Miroiu, A., (2001), “Introducere în analiza politicilor publice”, Editura Punct, Bucureşti

Moore, D., Black, M., Valji, Y. & Tooth, R. (2010). Cost benefit analysis of raising the quality

of New Zealand networked drinking water, LECG, Retrieved at http://www.srgexpert.com/cba-

raising-quality-of-networked-drinking-water-jun2010[1].pdf

Moşteanu, T.; Iacob, M, (2007), “Teorii şi abordări privind scopul şi principiile analizei cost-

beneficiu, Conferinţa Internaţională “Politici financiare şi monetare in Uniunea

86

Europeană”(Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată), Asociaţia Generală a

Economiştilor din România, Bucureşti.

OECD (2006). Cost – Benefit Analysis and the Environment Recent Developments, OECD

Publishing, OECD Paris

OECD (2012). Health at a Glance: Europe 2012, OECD Publishing, OECD Paris

OECD, Analiza Cost-Beneficiu și Mediu – Dezvoltãri recente, 2006, Paris

OMEF 863/02.07.2008 privind aprobarea instrucțiunilor de implemetare a HG 28/2008, MO

48/22.01.2008, publicat în MO 524/11.07.2008

Pareto, V., (1906), “Manual of Political Economy”, 1971 translation of 1927 edition, New York:

Augustus M. Kelley.

Perksy, J.,(2001), “Retrospectives: Cost-Benefit Analysis and the Classical Creed”, Journal of

Economic Perspectives.

Platon, Victor, Rolul indicatorilor de performanțã în selectarea / aprobarea proiectelor,

Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacitãții pentru Analiza Cost-

Beneficiu”, proiect co-finanțat din FEDR prin POAT, 2012

Porter, T.M., (1995), “Trust in Numbers”, Princeton University Press, Princeton.

Porter, T.M., (1999), “The Rise of Cost-Benefit Analysis Rationality as Solution to a Political

Problem of Distrust ”, disponibil online la http://depts.washington.edu/econlaw/pdf/Porter.pdf.

Radu Victor, Ion Ioniţă, N. C. Ciocoiu, Razvan Catalin Dobrea s.a., Managementul proiectelor.

Editura Universitară, Bucureşti, 2008, (336 pag.) ISBN 978-973-749-327-9.

Ruijs, A. (2008). The Role of Social Cost-Benefit Analysis Revisited. The role of CBA in river

basin management in The Netherlands. Paper presented in the Final Conference of the Fruede

and Fluss project, 22-14 October 2008, Nijmegen, The Netherlands

SDG (2005). SESAME CBA and Governance. Assessment of options, benefits and associated

costs of the SESAME Programme for the definition of the future air traffic management system.

Report prepared for the European Commission.

SDLC, Ghid privind Analiza Cost-Beneficiu, United States Treasury, OCIO, 2003

Stoian, Andreea, Liliana Gligor, Lucrare clarificatoare nr. 3 – Valoarea reziduală: definiție și

mod de calcul în cadrul Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investiții finanțate din FEDR și

FC, Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacitãþii pentru Analiza Cost-

Beneficiu”, proiect co-finanþat din FEDR prin POAT, 2012

87

Stoian, Andreea, Liliana Gligor, Lucrare clarificatoare nr. 9 – Elaborarea analizei de

senzitivitate în cadrul Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor finanțate din FEDR şi FC,

Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacitãþii pentru Analiza Cost-

Beneficiu”, proiect co-finanþat din FEDR prin POAT, 2012

UNIDO, (1986), “Manual for evaluation of industrial projects”, Vienna

United Nations, (1992), “The RIO EARTH SUMMIT”, Rio de Janeiro

Vasilescu I., Cicea C., Dobrea Răzvan Cătălin, Buşu C., Gheorghe Al., Managementul

investiţiilor. Editura Eficon Press, Bucureşti, 2009, ISBN: 978-973-87904-3-8.

Vintilă, Nicoleta, Evaluarea și finanțarea investițiilor directe, Editura ASE, București, 2009

Vintilă, Nicoleta, Matei Grosu, Lucrare clarificatoare nr. 4 – Costuri utilizate în analiza cost-

beneficiu a proiectelor finanþate din FEDR şi FC, Document realizat în cadrul contractului

„Dezvoltarea capacității pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanþat din FEDR prin

POAT, 2012

Vintilă, Nicoleta, Matei Grosu, Lucrare clarificatoare nr. 8 – Identificarea şi definirea

scenariilor tehnico-economice și a opțiunilor în cadrul analizei cost-beneficiu a proiectelor

finanțate din FEDR si FC, Document realizat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacitãții

pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanțat din FEDR prin POAT, 2012

88

6. Exemple de calcul privind realizarea Analizei Cost Beneficiu pe diferite tipuri de

investiții

6.1. Studiu de caz privind o investiţie în reabilitarea unei clădiri din patrimoniul

public

Preambulul studiului

Prezentul studiu a fost elaborat pornind de la cerința articolului 5 din Directiva CE

27/2012, care se referă la faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru are

obligația ca anual să reabiliteze cel puțin 3% din suprafața clădirilor aflate în administrarea

autorităților centrale, astfel încât acestea să corespundă cerințelor de eficiență energetică. În

aplicarea Directivei, Comisia Europeană a elaborat un Document de lucru1, prin care sunt

clarificate aceste obligații.

Directiva 27/2012 a fost transpusă în legislația națională prin legea 121/2014, intrată în

vigoare începând cu 1 august 2014. Legea are drept obiectiv crearea cadrului legal pentru

elaborarea şi aplicarea politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice, în vederea

atingerii obiectivului naţional de creştere a eficienţei energetice. Măsurile de politică în

domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare, producere,

distribuţie, furnizare, transport şi consum final.

Obiectivul stipulat în lege este ca până în anul 2020, România să reducă consumul de

energie cu 19%.

În baza legii, în vederea realizării de investiții în renovarea clădirilor rezidenţiale şi

comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, autoritatea competentă în

domeniu elaborează o strategie pe termen lung care vizează, în principal, creşterea

performanţei energetice a clădirilor. Aceasta cuprinde o prezentare de ansamblu a fondului

imobiliar existent la nivel naţional, identificarea soluţiilor de renovare eficiente din punct

de vedere al costurilor şi relevante pentru tipul de clădiri şi zona climatică; politici şi

măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor pentru stimularea renovării complexe a

clădirilor, inclusiv a renovărilor complexe efectuate în etape; o perspectivă previzională, în

vederea orientării deciziilor de investiţii ale diferitelor persoane, ale operatorilor economici

din construcţii şi ale instituţiilor financiare; o estimare bazată pe date concrete a

economiilor de energie preconizate şi a altor beneficii.

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52013SC0445

89

Trebuie menționat că legislația în domeniu prevede ca inclusiv în cazul achizițiilor de

clădiri noi, acestea trebuie să îndeplinească la cel mai înalt nivel standardele de eficiență

energetică prevăzute de actele normative în vigoare, altfel nu se poate finaliza procedura de

achiziție publică.

Având în vedere aceste argumente, în cele ce urmează prezentăm un exemplu de calcul

privind o investiție constând în reabilitarea termică a clădirii în care regăsește sediul unei

instituții publice centrale.

Prin comparație cu alte tipuri de proiecte, investițiile în sfera reabilitării construcțiilor,

prezintă anumite particularități și constrângeri, între care putem aminti:

sunt proiecte nestandardizate, practic fiecare clădire prezintă elemente de

individualitate, ce decurg din modul de proiectare, din tipul de construcție, din

modul de exploatare etc.;

sunt dificil de previzionat, din cauza unor potenţiale lucrări ascunse, greu de

anticipat şi identificat;

sunt lucrări permanent modificabile la nivel de variante, în funcţie de stadiul de

evoluţie, destinaţia clădirii sau amplasament.

Un aspect important de care trebuie ținut seama este legat de diferenţa dintre costurile de

reabilitare şi resursele financiare disponibile ale proprietarilor / chiriaşilor, aspect ce uneori

împiedică investiţiile de reabilitare şi agravează dezvoltarea, construcția, creând în acelaşi

timp şi probleme de ocupare a clădirilor.

În ansamblul factorilor de influenţă ai fenomenului de reabilitare putem identifica:

variabilitatea în reglementările legislative locale/regionale/naţionale şi în modul de

administrare a lor. În timp ce reglementările de clădiri pot fi un impediment major

în unele oraşe – acelea cu reglementări istorice, învechite şi care mai deţin şi

evaluatori care cer respectarea "ca la carte", sunt în mod cert de mai mic interes faţă

de comunităţile cu reglementări mai flexibile;

utilizarea subvențiilor. În general, cele mai multe subvenţii sunt atrase pe aceste

proiecte de renovare, la prețuri accesibile, ceea ce uneori le face ca ele să devină

atractive.

condițiile de mediu. Firmele de construcţii implicate în reabilitarea de clădiri

contemporane nu se confruntă cu probleme de materiale poluatoare, dar normele

care reglementează aceste materiale pot limita renovarea proprietăţilor vechi;

lipsa de experiență în estimarea costurilor, care de cele mai multe ori ridică

probleme pentru personalul neinstruit;

90

problemele de management urban. Identificarea si obținerea titlurilor de proprietate

clare, precum și problemele în asigurarea si finanțarea lucrărilor, ar putea fi mai

dificile în zonele urbane decât în locaţii suburbane.

6.1.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor, analiza opţiunilor şi stabilirea

perioadei de referinţă

În cele ce urmează vom analiza un proiect de investiţii privind reabilitarea termică a

sediului unei instituţii publice, aflate în patrimoniul statului. Proiectele de reabilitare /

modernizare reprezintă o categorie aparte, deoarece pentru acestea HG 28/2008 nu prevede

utilizarea ACB ci doar a DALI (documentația de avizare a lucrărilor de investiții). Cu toate

acestea, deși proiectele în acest domeniu nu sunt grevate de incertitudine ridicată, se poate

realiza o ACB, cel puțin într-o formă mai simplificată

În memoriul tehnic realizat anterior Analizei Cost-Beneficiu, au fost identificate

necesităţile de intervenţie asupra clădirii, care constau din:

- anveloparea clădirii;

- schimbarea acoperişului;

- înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare;

- instalarea unor unităţi de aer condiţionat;

Obiectivele urmărite prin realizarea proiectului sunt:

îmbunătăţirea capacităţii de izolare termică a pereţilor exteriori ai clădirii

eliminarea problemelor legate de gradul avansat de degradare al

acoperişului şi a tâmplăriei exterioare şi interioare

îmbunătăţirea confortului termic în interiorul clădirii

Proiectul are o dublă finalitate. În primul rând, în urma reabilitării termice şi a modernizării

clădirii vizate, se vor îmbunătăţi condiţiile de desfăşurare a activităţii în cadrul instituţiei,

de care vor beneficia angajaţii. În al doilea rând, beneficiul major, cuantificabil monetar,

constă în diminuarea costurilor cu energia termică.

Având în vedere duratele normate de utilizare ale activelor din proiect, dar şi standardele

aplicabile în cazul evaluării proiectelor de investiţii în cadrul ACB, vom considera o

perioadă de referinţă de 20 ani. Pe această perioadă se vor estima fluxurile financiare de

venituri şi cheltuieli, precum şi fluxul financiar net.

91

6.1.2. Analiza opţiunilor

În urma analizei variabilelor implicate în realizarea proiectului, s-au desprins trei scenarii

tehnico-economice, care coincid cu trei opţiuni diferite.

Opţiunea 1 (scenariul de bază sau BAU)

Acest scenariu reprezintă continuarea activităţii în condiţiile actuale, fără a se realiza nici

un fel de investiţie. Scenariul de bază este inacceptabil, având în vedere pierderile de

căldură, gradul avansat de deteriorare a tâmplăriei şi acoperişului, probleme concretizate în

costuri mari cu încălzirea şi disconfort pentru angajaţii instituţiei.

Opţiunea 2 (varianta cu investiţie minimă)

Această variantă include costurile pentru o serie de lucrări, adică o intervenţie minimă

asupra imobilului. Lucrările de reabilitare ce ar urma a fi realizate sunt următoarele:

- anveloparea clădirii, utilizând plăci de polistiren expandat de 5 cm grosime

- schimbarea parţială a tâmplăriei exterioare din lemn, cu una nouă, tot din lemn, cu

geam simplu

- Comparativ cu varianta maximă, în această variantă nu se realizează următoarele

lucrări:

schimbarea tâmplăriei interioare aflată într-o stare avansată de degradare

schimbarea întregii tâmplării exterioa exterioare cu una din PVC, care asigură

maximul de confort şi oferă o izolare corespunzătoare a spaţiilor faţă de mediul

exterior

zugrăveala simplă a spaţiilor în urma intervenţiilor de schimbare a elementelor

de tâmplărie

înlocuirea şarpantei clădirii, structură care se află într-un stadiu avansat de

degradare

montarea unor unităţi de aer condiţionat

În această opţiune se realizează o îmbunătăţire minimă a confortului termic în clădire,

existând însă în continuare pierderi de căldură din cauza tâmplăriei vechi. Valoarea totală

(inclusiv TVA) a proiectului în această variantă este în sumă totală de 210.000 lei.

Opţiunea 3 (alternativa cu investiţie maximă)

Implementarea acestei variante de proiect va genera obţinerea maximului de confort termic,

cu pierderi minime sau neglijabile. Această opţiune de realizare a proiectului presupune

92

implementarea integrală a investiţiei propuse, în vederea atingerii obiectivelor aşteptate,

prezentate în secţiunea anterioară şi în Memoriul tehnic.

Operaţiunile propuse în această variantă constau în:

anveloparea clădirii cu etaj, utilizând plăci de polistiren expandat de 10

cm grosime, peste care se aplică tencuială şi vopsea decorativă

refacerea acoperişului prin schimbarea învelitorii, precum şi

înlocuirea şarpantei, structură care se află într-un stadiu avansat de

degradare

schimbarea tâmplăriei interioare aflată într-o stare avansată de degradare

schimbarea întregii tâmplării exterioare cu una din PVC, cu geam tip

termopan, care asigură maximul de confort şi oferă o izolare

corespunzătoare a spaţiilor faţă de mediul exterior

zugrăveala simplă a spaţiilor, în urma intervenţiilor de schimbare a

elementelor de tâmplărie

montarea unor unităţi de aer condiţionat în spaţiile de lucru, în vederea

creşterii confortului termic în timpul sezonului cald

Valoarea totală (inclusiv TVA) a proiectului în această variantă este în sumă de 317.856

lei. Analiza efectuată din punct de vedere tehnic relevă faptul că scenariul optim este cel

de-al treilea, adică varianta cu investiţia maximă.

În cele ce urmează, vom fundamenta analiza financiară pentru această alternativă de

realizare a proiectului, din care vor rezulta principalii indicatori economico-financiari, în

vederea adoptării deciziei de investiţii.

6.1.3. Analiza financiară

În cadrul analizei financiare vom utiliza metoda incrementală, prin compararea veniturilor

şi costurilor înregistrate în varianta cu proiect faţă de varianta fără proiect. Vom determina

astfel fluxurile financiare marginale aferente investiţiei, utilizând în acest sens numai

surplusul de venituri, respectiv de costuri, generate de implementarea proiectului în

varianta optimă.

Fluxurile financiare previzionate vor fi exprimate în termeni nominali (ceea ce înseamnă că

vom lua în calcul impactul inflaţiei previzionate) şi vor fi actualizate cu o rată exprimată tot

în termeni nominali.

93

Costul cu investiţia de bază se compune din (valorile sunt exprimate în lei, inclusiv TVA)2:

costuri materiale pentru refacerea învelitorii şi înlocuirea şarpantei – 60.000

lei

lucrări de construcţii pentru refacerea învelitorii şi înlocuirea şarpantei –

35.000 lei

costul materialelor pentru anvelopare – 24.000 lei

lucrări de construcţii pentru anvelopare – 22.000 lei

costul înlocuirii tâmplăriei interioare şi exterioare, inclusiv serviciile de

demontare / montare 83.000 lei

manoperă: 2000 ore-om, tarif brut 10 lei/oră – total costuri cu manopera:

20.000 lei, la care se adaugă contribuţiile sociale datorate de angajator pe

fondul de salarii – 6.000 lei

cheltuieli cu funcţionarea utilajelor de construcţii: sunt necesare 80 ore de

funcţionare, la un tarif mediu pe ora de 10 lei, total costuri – 800 lei

cheltuieli cu achiziţia şi montajul unui număr de 15 de unităţi de aer

condiţionat, la un preţ unitar de 2.200 lei / bucată, cheltuieli totale – 33.000

lei

Costul total cu investiţia de bază este de 283.800 lei, inclusiv TVA.

Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce

înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată de

instituţie, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în

fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA,

care în acest caz este un flux de ieşire, ce urmează a fi plătit efectiv.

Se previzionează că în perioada de referinţă a proiectului se va realiza o înlocuire a

echipamentelor de aer condiţionat după 10 ani, preţul de achiziţie rămânând constant în

termeni reali (în preţurile anului 0). De asemenea, se prevăd cheltuieli extraordinare

generate de:

- intervenţii la tâmplăria exterioară, realizate în anii 5, 10, respectiv 15, având fiecare

dintre acestea un cost în termeni reali de 1% din valoarea iniţială

2 Am prezentat succint componentele costului cu investiția de bază, deoarece ele nu fac obiectul ACB, ci se

preiau în cadrul acesteia din Devizul General întocmit în faza de proiectare și din listele cu detalierea pe tipuri

de costuri

94

- o intervenţie la faţada clădirii, constând în reaplicarea unui nou strat de vopsea

decorativă, după 10 ani, având un cost în termeni reali de 25% din costul iniţial cu

materialele şi manopera necesare pentru anvelopare

Pe lângă aceste elemente, în costul total cu investiţia se includ:

o cheltuieli de proiectare şi asistenţă tehnică – 5% din valoarea investiţiei de bază

o cheltuieli cu organizarea de şantier – 2% din valoarea investiţiei de bază

o cheltuieli diverse şi neprevăzute – 5% din valoarea investiţiei de bază

Având în vedere caracterul investiţiei realizate (renovarea unor corpuri de clădire) şi faptul

că aceasta nu este o investiţie productivă, nu sunt necesare investiţii în capital de lucru;

vom considera deci că atât investiţia iniţială în capital de lucru, cât şi cea pe parcursul

duratei de viaţă a proiectului sunt ambele egale cu zero.

În Tabelul nr. 6.1 este realizată o sinteză a categoriilor de costuri ce compun costul total cu

investiţia, datele fiind preluate din Devizul general privind cheltuielile necesare realizării

obiectivului de investiţie.

Tabelul nr. 6.1: Costul cu investiţia (valoare cu TVA) (lei, preţuri constante ale anului 0)

CATEGORII DE COST / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Obținerea și amenajarea terenului 0

Asigurarea utilităților necesare obiectivului 0

Proiectare /asistență tehnică 14.190

Investiția de bază 283.800 830 45.330 830

Organizare de șantier 5.676

Cheltuieli diverse și neprevăzute 14.190

Costul investiției inițiale 317.856 0 0 0 0 830 0 0 0 0 45.330 0 0 0 0 830 0 0 0 0 0

Capital de lucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total cost cu investiția 317.856 0 0 0 0 830 0 0 0 0 45.330 0 0 0 0 830 0 0 0 0 0

Având în vedere perioada de referinţă de 20 ani, estimarea costurilor operaţionale se va

realiza pentru această perioadă. Marea majoritate a componentelor investiţiei, odată

montate, nu necesită cheltuieli de întreţinere sau reparaţii pe parcurs (este vorba despre

lucrările de anvelopare, montarea tâmplăriei interioare şi exterioare, schimbarea

acoperişului), cu excepţia costurilor extraordinare menţionate anterior şi incluse în cadrul

costurilor cu investiţia.

Costurile operaţionale ce se estimează că se vor înregistra sunt cele cu mentenanţa

unităţilor de climatizare ce urmează să fie instalate în spaţiile de lucru (revizii periodice,

reparaţii etc.).

Pentru fundamentarea în termeni reali (preţuri constante ale anului 0) a acestei categorii de

cost (Tabelul nr. 6.2), am utilizat următoarele ipoteze:

95

costul mentenanţei pentru o unitate de climatizare este, în medie, de 100 lei/an, în

baza unui contract de service (conform informaţiilor puse la dispoziţie de firme de

profil); de menţionat că în anul 10 nu mai apar aceste costuri, deoarece se

înlocuiesc vechile aparate de aer condiţionat cu unele noi

rata anuală de creştere a acestui tarif este estimată la 2%, în termeni reali

numărul de unităţi de climatizare instalate este de 15

Tabelul nr. 6.2: Costuri operaţionale (lei, preţuri constante ale anului 0)

CATEGORII DE COST / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Costuri materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri cu electricitate / utilități 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri de personal 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cost unitar de mentenanță (fără TVA) 100 102 104 106 108 110 113 115 117 120 122 124 127 129 132 135 137 140 143 146

Rata anuală de creștere a costurilor cu mentenanța 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cost unitar de mentenanță (inclusiv TVA) 124 126 129 132 134 137 140 142 145 148 151 154 157 160 164 167 170 174 177 181

Număr de unități instalate 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15

Costuri de mentenanță / reparații 1.860 1.897 1.935 1.974 2.013 2.054 2.095 2.137 2.179 0 2.267 2.313 2.359 2.406 2.454 2.503 2.553 2.604 2.657 2.710

Alte costuri (administrative etc.) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total costuri operaționale 1.860 1.897 1.935 1.974 2.013 2.054 2.095 2.137 2.179 0 2.267 2.313 2.359 2.406 2.454 2.503 2.553 2.604 2.657 2.710

Sursa: calcule proprii

În Tabelul nr. 6.3 sunt prezentate costurile operaţionale exprimate în preţuri curente. În

acest sens, am utilizat o rată anuală estimată a inflaţiei de 3% pentru întreaga perioadă de

referinţă (am avut în vedere previziunile macroeconomice realizate pentru anii următori).

Tabelul nr. 6.3: Costuri operaţionale (lei, preţuri curente)

CATEGORII DE COST / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Rata estimată a inflației (%/an) 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Indicele ratei inflației (%) 103,0% 106,1% 109,3% 112,6% 115,9% 119,4% 123,0% 126,7% 130,5% 134,4% 138,4% 142,6% 146,9% 151,3% 155,8% 160,5% 165,3% 170,2% 175,4% 180,6%

Total cost cu investiția 317.856 0 0 0 0 962 0 0 0 0 60.920 0 0 0 0 1.293 0 0 0 0 0

Total costuri operaționale 1.916 2.013 2.115 2.222 2.334 2.452 2.576 2.707 2.843 0 3.139 3.297 3.464 3.639 3.824 4.017 4.220 4.434 4.658 4.894

Sursa: calcule proprii

Pentru fundamentarea veniturilor am considerat beneficiile cuantificabile monetar, generate

de implementarea proiectului. Acestea constau în economii de energie termică (ET),

precum şi energie electrică (EE).

Conform specificaţiilor din Memoriul tehnic, consumul actual de ET este de 415

KWh/mp/an (scenariul de bază) faţă de un consum de 215 KWh/mp/an, estimat pentru

varianta cu investiţie maximă, ceea ce va genera o economie anuală de 200 KWh/mp/an. În

ceea ce priveşte consumul de EE, acesta este actualmente de 80 KWh/mp/an, faţă de 55

96

KWh/mp/an în situaţia realizării investiţiei, ceea ce este echivalent cu o economie anuală

de 25 KWh/mp/an.

Pentru a stabili economiile totale anuale realizate prin implementarea investiţiei,

economiile unitare vor fi multiplicate cu suprafaţa utilă a spaţiilor de lucru, care este de 180

mp.

Pentru fundamentarea în termeni nominali (preţuri curente) a veniturilor (Tabelul nr. 6.4),

reprezentate de economiile la costuri cu ET şi EE, am utilizat următoarele ipoteze:

tariful actual pentru 1 KWh este de 0,45 lei (fără TVA), echivalent cu 0,56 lei

(inclusiv TVA)

rata anuală de creştere a acestui tarif este estimată la 10%, în termeni nominali

(incluzând şi impactul inflaţiei) pentru primii 5 ani ai perioadei de referinţă, la 5%

pentru următorii 5 ani (estimările aparţin Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Energie – ANRE, precum şi altor jucători importanţi de pe această piaţă), respectiv

la 3% pentru ultimii 10 ani ai perioadei de referinţă

Tabelul nr. 6.4: Venituri operaţionale (lei, valoare cu TVA, preţuri curente)

CATEGORII DE VENITURI / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Consumuri unitare ET (KWh/mp/an) 415 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215 215

Economii unitare de costuri ET (KWh/mp/an) 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

Suprafața (mp) 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

Economii de costuri ET (KWh/an) 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000

Tarif unitar (lei/KWh, inclusiv TVA) 0,56 0,62 0,68 0,75 0,82 0,90 0,95 0,99 1,04 1,10 1,15 1,19 1,22 1,26 1,30 1,33 1,37 1,42 1,46 1,50 1,55

Rata de creștere a tarifului (%) 10% 10% 10% 10% 10% 5% 5% 5% 5% 5% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Economii totale de costuri ET (lei) 22.176 24.394 26.833 29.516 32.468 34.091 35.796 37.586 39.465 41.438 42.681 43.962 45.281 46.639 48.038 49.479 50.964 52.493 54.067 55.689

Consumuri unitare EE (KWh/mp/an) 80 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55

Economii unitare de costuri EE (KWh/mp/an) 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

Suprafața (mp) 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

Economii de costuri EE (KWh/an) 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500 4.500

Tarif unitar (lei/KWh, inclusiv TVA) 0,56 0,62 0,68 0,75 0,82 0,90 0,95 0,99 1,04 1,10 1,15 1,19 1,22 1,26 1,30 1,33 1,37 1,42 1,46 1,50 1,55

Rata de creștere a tarifului (%) 10% 10% 10% 10% 10% 5% 5% 5% 5% 5% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Economii totale de costuri EE (lei) 2.772 3.049 3.354 3.690 4.058 4.261 4.474 4.698 4.933 5.180 5.335 5.495 5.660 5.830 6.005 6.185 6.370 6.562 6.758 6.961

Total venituri (economii de costuri ET + EE) 24.948 27.443 30.187 33.206 36.526 38.353 40.270 42.284 44.398 46.618 48.016 49.457 50.941 52.469 54.043 55.664 57.334 59.054 60.826 62.651

Sursa: calcule proprii

Structura de finanţare a investiţiei poate avea un impact major asupra sustenabilităţii şi

profitabilităţii financiare a proiectului. Proiectul va fi finanţat în totalitate din surse proprii

ale instituţiei publice beneficiare, nefiind implicate surse împrumutate.

Înainte de a determina indicatorii principali de eficienţă financiară a investiţiei, vom

verifica sustenabilitatea ei financiară. Vom pune în balanţă totalul intrărilor de fluxuri

financiare (constituite din surse de finanţare şi venituri) cu totalul ieşirilor de fluxuri

financiare (formate din costurile cu investiţia şi costurile operaţionale). Determinarea

fluxului financiar net şi a fluxului financiar cumulat este ilustrată în Tabelul nr. 6.5.

97

În cadrul analizei sustenabilităţii financiare, valoarea reziduală a investiţiei este luată în

considerare numai în situaţia în care aceasta generează efectiv o intrare de numerar (ar

reprezenta, în acest caz, o valoare de lichidare a investiţiei). În cazul de faţă, nu există o

valoare de lichidare la sfârşitul perioadei de exploatere a proiectului, deci nu vom include

valoarea reziduală ca şi un flux financiar de intrare.

În estimarea ratei de actualizare utilizate, am avut în vedere faptul că aceasta trebuie să

reflecte cerinţa de remunerare a finanţatorului, la nivelul riscului perceput şi asumat de

acesta prin realizarea proiectului. Cum finanţarea se realizează din surse proprii, am pornit

de la un cost al capitalului de 5% (recomandat în analiza financiară pentru proiectele

finanţate din fonduri europene nerambursabile) la care am adăugat o primă de risc de 3%

(având în vedere că rata de 5% se aplică pentru fluxuri financiare exprimate în euro, iar

fluxurile financiare ale proiectului analizat sunt cuantificate în lei). Rezultă aşadar o rată de

actualizare de 8%, destul de apropiată de un reper important de pe piaţa financiară, şi

anume rata dobânzii fără risc (randamentul la maturitate pentru titlurile de stat pe termen

lung, denominate în lei).

Având în vedere faptul că fluxul financiar cumulat este pozitiv pentru întreaga perioadă de

referinţă, putem afirma că investiţia se poate susţine din punct de vedere financiar.

Tabelul nr. 6.5: Sustenabilitatea financiară a investiţiei (lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total resurse financiare 317.856 962 60.920 1.293

Total venituri 24.948 27.443 30.187 33.206 36.526 38.353 40.270 42.284 44.398 46.618 48.016 49.457 50.941 52.469 54.043 55.664 57.334 59.054 60.826 62.651

Total intrări de fluxuri financiare 317.856 24.948 27.443 30.187 33.206 37.489 38.353 40.270 42.284 44.398 107.538 48.016 49.457 50.941 52.469 55.336 55.664 57.334 59.054 60.826 62.651

Total costuri cu investiția 317.856 962 60.920 1.293

Total costuri operaționale 1.916 2.013 2.115 2.222 2.334 2.452 2.576 2.707 2.843 0 3.139 3.297 3.464 3.639 3.824 4.017 4.220 4.434 4.658 4.894

Total ieșiri de fluxuri financiare 317.856 1.916 2.013 2.115 2.222 3.296 2.452 2.576 2.707 2.843 60.920 3.139 3.297 3.464 3.639 5.117 4.017 4.220 4.434 4.658 4.894

Total flux de numerar 0 23.032 25.430 28.072 30.984 34.192 35.901 37.694 39.577 41.555 46.618 102.310 105.509 108.810 112.217 120.906 119.363 123.109 126.976 130.968 135.089

Rata de actualizare 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8%

Indice de actualizare 0,9259 0,8573 0,7938 0,7350 0,6806 0,6302 0,5835 0,5403 0,5002 0,4632 0,4289 0,3971 0,3677 0,3405 0,3152 0,2919 0,2703 0,2502 0,2317 0,2145

Flux de numerar actualizat 21.326 21.802 22.285 22.774 23.271 22.623 21.994 21.382 20.788 21.593 43.879 41.899 40.009 38.205 38.114 34.841 33.273 31.776 30.347 28.983

Flux de numerar actualizat cumulat 0 21.326 43.128 65.413 88.187 111.458 134.082 156.076 177.458 198.246 219.839 263.718 305.617 345.626 383.831 421.946 456.787 490.059 521.835 552.182 581.165

Sursa: calcule proprii

Având în vedere că investiţiile realizate nu pot fi valorificate ca atare la sfârşitul perioadei

de referinţă de 20 ani (cu excepţia aparatelor de aer condiţionat, care au fost înlocuite în

anul 10), estimăm că valoarea reziduală la 5% din valoarea investiţiei iniţiale (în preţuri

curente), adică 15.893 lei. Aceasta se consideră un flux financiar de intrare în ultimul an de

analiză (20) şi se cumulează, în vederea actualizării, cu fluxurile financiare nete înregistrate

în acel an.

98

Având o singură sursă de finanţare, provenind din surse proprii ale beneficiarului, nu se

justifică realizarea unei analize financiare separate privind profitabilitatea financiară a

investiţiei în funcţie de structura de finanţare a acesteia. În acest caz, profitabilitatea

investiţiei (/C) va coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului investit (/K) şi este

determinată în cele ce urmează.

Principalii indicatori de eficienţă financiară sunt prezentaţi în Tabelul nr. 6.6. În urma

actualizării fluxurilor financiare, rezultă că implementarea proiectului va genera, după

recuperarea investiţiei iniţiale, un surplus financiar (VNAF) de 32.109 lei. Rata internă de

rentabilitate financiară (RIRF) este de 9,12%, superioară costului capitalului, estimat la 8%.

Ambii indicatori justifică pe deplin adoptarea deciziei de realizare a investiţiei propuse.

Tabelul nr. 6.6: Indicatorii financiari ai investiţiei

FLUXURI FINANCIARE / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total venituri (economii de costuri ET + EE) 24.948 27.443 30.187 33.206 36.526 38.353 40.270 42.284 44.398 46.618 48.016 49.457 50.941 52.469 54.043 55.664 57.334 59.054 60.826 62.651

Total costuri (investiție + operaționale) 317.856 1.916 2.013 2.115 2.222 3.296 2.452 2.576 2.707 2.843 60.920 3.139 3.297 3.464 3.639 5.117 4.017 4.220 4.434 4.658 4.894

Valoarea reziduală 15.893

Fluxuri financiare nete -317.856 23.032 25.430 28.072 30.984 33.230 35.901 37.694 39.577 41.555 -14.302 44.878 46.160 47.477 48.829 48.926 51.647 53.114 54.620 56.168 73.649

Rata de actualizare 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8%

Indice de actualizare 0,9259 0,8573 0,7938 0,7350 0,6806 0,6302 0,5835 0,5403 0,5002 0,4632 0,4289 0,3971 0,3677 0,3405 0,3152 0,2919 0,2703 0,2502 0,2317 0,2145

Fluxuri financiare actualizate -317.856 21.326 21.802 22.285 22.774 22.616 22.623 21.994 21.382 20.788 -6.625 19.247 18.331 17.457 16.625 15.424 15.075 14.355 13.669 13.015 15.801

FNPV/C = FNPV/K

FRR/C = FRR/K

32.109

9,12%

Sursa: calcule proprii

6.1.4. Analiza economică

În urma analizei financiare, am stabilit faptul că investiţia propusă este una profitabilă, şi în

acelaşi timp sustenabilă din punct de vedere financiar. Din aceste motive, în acest caz

concret, nu se justifică realizarea analizei economice. În plus, investiţia, fiind una de

reabilitare termică, nu generează beneficii sau costuri din punct de vedere social majore,

care să fie cuantificate în acest context.

6.1.5. Analiza de senzitivitate

Analiza realizată anterior este una în mediu determinist. În realitate, mediul economic este

supus incertitudinii. În cadrul analizei de senzitivitate ne propunem să identificăm

variabilele critice ale modelului şi cât de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice identificate sunt:

99

costul cu investiţia – estimăm că se pot înregistra economii faţă de sumele precizate

în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziţii să fie mai costisitoare decât am

estimat iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la (-10%; +10%)

costurile operaţionale (cu mentenanţa) – având în vedere nivelul redus al acestora,

am stabilit un interval de variaţie mai amplu, şi anume (-50%; +50%)

tariful la energie – am considerat că se poate înregistra o creştere a acestuia cu a

rată mai redusă decât cea estimată iniţial (echivalent cu diminuarea estimărilor

iniţiale cu 5% pentru fiecare an), sau mai ridicată (faţă de tarifele previzionate în

mediul cert, considerăm o creştere de 10% în fiecare an), astfel că intervalul de

variaţie este (-5%; +10%)

rata de actualizare – aceasta poate fi de minimum 5% (valoarea recomandată pentru

proiectele cu finanţare europeană), ceea ce înseamnă o diminuare cu 3 p.p. a valorii

estimate iniţial; simetric, am estimat şi posibilitatea creşterii acesteia cu 3 p.p.,

ajungând la un nivel de 11%; intervalul de variaţie în acest caz este (-3 pp; +3 pp)

În Tabelul nr. 6.7 sunt prezentate valorile pentru VNAF, iar în Tabelul nr. 6.8

valorile pentru RIRF, în baza modificării valorilor pentru variabilele critice, în interiorul

intervalelor de variaţie precizate.

Tabelul nr. 6.7: Extras din analiza de senzitivitate (VNAF) (lei)

Modificări (procente) -50% -20% -10% -5% 0% 5% 10% 20% 50%

Costul cu investiția 66.822 49.466 32.109 14.752 -2.605

Costuri de mentenanță 45.238 37.360 34.735 33.422 32.109 30.796 29.483 26.857 18.979

Tariful la energie (lei/KWh) 12.004 32.109 52.213 72.318

-3 -2 -1 0 1 2 3

Rata de actualizare 146.126 102.840 65.110 32.109 3.142 -22.370 -44.915

Modificări (puncte procentuale)

Sursa: calcule proprii

Tabelul nr. 6.8: Extras din analiza de senzitivitate (RIRF) (%)

Modificări (procente) -50% -20% -10% -5% 0% 5% 10% 20% 50%

Costul cu investiția 10,51% 9,78% 9,12% 8,50% 7,92%

Costuri de mentenanță 9,56% 9,29% 9,21% 9,16% 9,12% 9,07% 9,03% 8,94% 8,67%

Tariful la energie (lei/KWh) 8,42% 9,12% 9,79% 10,45%

Sursa: calcule proprii

Analizând rezultatele, observăm următoarele:

100

costul cu investiţia exercită o influenţă semnificativă; la o creştere cu numai 10% a

acestuia, valoarea actualizată netă a proiectului devine negativă (ceea ce înseamnă că

nu se mai recuperează investiţia iniţială), iar rata internă de rentabilitate coboară sub

nivelul ratei de actualizare, ceea ce ar face investiţia inacceptabilă; riscul însă nu este

chiar atât de ridicat, având în vedere că în costul cu investiţia au fost prinse şi cheltuieli

neprevăzute, care pot acoperi eventuale creşteri de preţuri pentru achiziţiile din proiect

costurile de mentenanţă au un impact nesemnificativ; nu există riscul ca indicatorii

proiectului să devină inacceptabili în interiorul intervalului de variaţie stabilit

tariful la energie are un impact important, dar în sens pozitiv, deoarece orice creştere de

tarif peste nivelul estimat iniţial, este un avantaj pentru proiectul analizat, deoarece

generează un venit suplimentar, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea indicatorilor de

performanţă ai proiectului; o rată de creştere mai redusă decât cea estimată iniţial ar

afecta în sens negativ valorile indicatorilor, dar este foarte puţin probabil să se întâmple

astfel, deoarece toate studiile şi prognozele realizate, inclusiv cele de la nivel

internaţional, indică o creştere importantă de preţ la energie, şi nu una moderată

creşterea ratei de actualizare are un impact nefavorabil asupra performanţei proiectului,

VNAF devine negativă în cadrul intervalului de variaţie, ceea ce era de aşteptat,

deoarece orice creştere a ratei de actualizare peste nivelul ratei interne de rentabilitate a

proiectului generează valoare actualizată netă negativă

Valorile de comutare presupun determinarea unui prag dincolo de care modificarea

variabilei conduce la indicatori neperformanţi ai investiţiei. La atingerea nivelului acestor

praguri, VNAF devine negativă, iar RIRF coboară sub nivelul ratei de actualizare.

Investiţia devine neperformantă la creşterea cu aproximativ 9% a costului investiţiei iniţiale

SAU la creşterea cu peste 200% a cheltuielilor de mentenanţă SAU la scăderea cu circa 8%

a tarifului/KWh la energie.

Aceste valori trebuie interpretate cu prudenţă, deoarece ele sunt estimate în situaţia

modificării valorii unei singure variabile, restul rămânând nemodificate. În realitate,

modificarea lor apare corelat şi impactul asupra proiectului va fi mult mai intens.

6.1.6. Analiza riscurilor

Având în vedere caracterul investiţiei, considerăm că nu sunt implicate riscuri majore, al

căror impact să nu fi fost deja surprins în cadrul analizei de senzitivitate şi care ar trebui

cuantificate separat.

101

În cazul investiţiilor ce vizează reabilitarea termică a clădirilor, principalele categorii de

riscuri care pot apărea sunt următoarele:

schimbările ce apar pe piaţă cu privire la materiile prime, materialele, servicii şi lucrări

care vor trebui procurate de pe piaţă pentru a reabilita termic clădirile publice;

schimbări apărute pe piaţa muncii cu privire la forţa de muncă care este implicată în

reabilitarea clădirilor publice;

schimbări în ceea ce priveşte numărul, structura, calitatea celor care vor beneficia de

servicii publice oferite/pregătite în clădirile reabilitate termic;

posibilităţile de obţinere a finanţării şi costurile la care această finanţare în cazul în care

resursele bugetare curente sau fondurile europene sunt insuficiente pentru a finanţa

reabilitarea clădirilor publice;

factori naturali, în special din perspectiva dezastrelor naturale de orice fel (cutremure,

fulgere, ploi torenţiale, furtuni, grindină) care pot afecta clădirile şi materialele cu care

acestea au fost anvelopate în scopul reabilitării termice;

factori ce ţin de alte active cu care investiţia este în strânsă intercorelaţie (corpuri de

clădire învecinate, dotări exterioare/interioare care necesită perforarea stratului

protector al pereţilor clădirii);

factori politici care pot inflenţa stabilitatea generală şi incertitudinea privind legislaţia

aplicabilă, prioritizarea investiţiilor, prioritizarea deschiderilor de credite bugetare etc.

6.1.7. Concluziile studiului de caz

În urma fundamentării fluxurilor financiare de intrare (venituri), respectiv ieşire

(cheltuieli), a determinării indicatorilor proiectului şi a verificării sustenabilităţii financiare,

recomandăm realizarea proiectului în varianta propusă (cu investiţia maximă). Precizăm

însă că, atât în perioada de implementare, cât şi pe durata exploatării, beneficiarul trebuie

să acorde o atenţie deosebită variabilelor critice, mai ales acelora identificate în cadrul

analizei de sensibilitate ca având impact major asupra performanţelor proiectului.

102

6.2. Studiu de caz privind analiza cost-beneficiu pentru un proiect de

alimentare cu apă şi canalizare

6.2.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi stabilirea perioadei de referinţă

Acest studiu de caz prezintă un exemplu concret de analiză cost-beneficiu a unui proiect de

alimentare cu apă. Scopul proiectului este asigurarea reabilitării şi extinderii infrastructurii

de alimentare cu apă din zonă astfel încât să se asigure respectarea reglementărilor

naţionale şi europene. Prin realizarea proiectului se va asigura respectarea Directivei

98/83/EC cu privire la calitatea apei pentur consum transpusă în legislaţia naţională de

legea 458/2002 referitoare la calitatea apei potabile. De asemenea, proiectul va avea ca

efect asigurarea implementării Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea şi tratarea

apelor uzate din mediul urban în judeţul Mehedinţi şi de a evita deversarea apelor uzate

urbane în cursurile principale ale apelor curgătoare.

Prin realizarea proiectului se vor atinge următoarele obiective:

- îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi protecţia sănătăţii publice;

- maximizarea numărului de locuitori conectaţi la reţeaua de distribuţie a

apei potabile;

- protecţia mediului, în particular a calităţii apelor subterane şi a apelor

curgătoare existente în zonă;

- creşterea gradului de colectare a apelor uzate;

- creşterea calităţii serviciilor de furnizare a apei potabile;

- optimizarea funcţionării reţelei de distribuţie a apei potabile precum şi a

sistemului de de colectare şi tratare a apelor uzate;

2. Analiza opţiunilor

În urma analizei variabilelor implicate în realizarea proiectului, s-au desprins două scenarii

tehnico-economice, care coincid cu două opţiuni diferite.

Opţiunea1 - „fără proiect”

Conform acestui scenariu se impune continuarea activităţii în condiţiile actuale, fără

implementarea proiectului de investiţii. Analiza va fi realizată pe baza costurilor de

exploatare pe care le implică actuala stare tehnică a infrastructurii de alimentare cu apă şi

canalizare.

103

Opţiunea2 - „cu proiect”

Acest scenariu implica realizarea proiectului de investiţii referitor la alimentarea cu apă şi

colectarea, transportul şi tratarea apelor uzate din cadrul celor 10 localităţi din judeţul

Mehedinţi. În acest scenariu analiza va fi realizată pe baza costurilor şi veniturilor pe care

le implică infrastructura modernizată de alimentare cu apă potabilă dar şi al infrastructurii

de colectare a apelor uzate.

Din punct de vedere tehnic, analizele efectuate relevă faptul că al doilea scenariu este

optim. În următoarele secţiuni vom fundamenta analiza financiară pentru scenariul care

prevede implementarea proiectului de investiţii, din care vor rezulta principalii indicatori

economico-financiari, în vederea adoptării deciziei de investiţii.

6.2.3.Analiza financiară

Analiza financiară va fi realizată utilizând metoda incrementală, prin compararea

veniturilor şi costurilor înregistrate în varianta cu proiect faţă de varianta fără proiect. Vom

determina astfel fluxurile financiare marginale aferente investiţiei, utilizând în acest sens

numai surplusul de venituri, respectiv de costuri, generate de implementarea proiectului în

varianta optimă.

Analiza financiară va fi realizată pe o perioadă de 30 de ani conform prin luarea în

considerare a perioadei specifice de exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare.

Costurile investiţiei sunt prezentate detaliat în capitolul dedicat în studiul de fezabilitate.

Costurile investiţiei sunt prezentate separat pentru extinderea, înlocuirea şi reabililitarea

infrastructurii de asigurare a apei potabile (producţie, transmisie, depozitare, distribuţie) şi

pentru colectarea, transportul şi tratarea apelor uzate.

Costul total al investiţiei în varianta cu proiect este de 63.908.571 euro din care 24.373.135

euro pentru extinderea, înlocuirea şi reabililitarea infrastructurii de asigurare a apei potabile

şi 39.535.436 euro pentru sistemul de colectare, transport şi şi tratare a apelor uzate.

Costul infrastructurii de asigurare a apei potabile, în preţuri constante, este format din :

- cheltuieli cu proiectarea în valoare de 243.000 euro;

- cheltuieli cu pregătirea terenului de 1.706.534 euro;

- lucrări de construcţii – montaj :18.181.334 euro;

- cheltuieli cu achiziţia maşinilor şi echipamentelor : 2.491.267

euro;

104

- cheltuieli cu asistenţa tehnică 310.000 euro;

- cheltuieli cu supervizarea execuţiei lucrărilor 320.000 : euro;

- cheltuieli diverse şi neprevăzute : 1.091.000 euro;

- alte cheltuieli necesare realizării lucrărilor : 30.000 euro.

Costul infrastructurii pentru colectarea, transportul şi tratarea apelor uzate, exprimat, în

preţuri constante este format din :

- cheltuieli cu proiectarea în valoare de 471.436 euro;

- cheltuieli cu pregătirea terenului de 2.609.000 euro;

- lucrări de construcţii – montaj :30.235.000 euro;

- cheltuieli cu achiziţia maşinilor şi echipamentelor : 3.491.000

euro;

- cheltuieli cu asistenţa tehnică 510.000 euro;

- cheltuieli cu supervizarea execuţiei lucrărilor 400.000 : euro;

- cheltuieli diverse şi neprevăzute : 1.769.000 euro;

- alte cheltuieli necesare realizării lucrărilor : 50.000 euro.

Costurile investiţiei sunt alocate pe trei ani, conform graficul calendaristic de implementare

a proiectului de investiţii.

Valoarea reziduală este determinată pe baza unei durate medii de serviciu de 15 ani pentru

maşini şi echipamente şi pe baza unui ciclu de viaţă de 40 de ani pentru clădiri şi alte

construcţii. Costurile de înlocuire a echipamentelor sunt în valoare de 5,3 milioane euro şi

privesc înlocuirea lor după cei 15 ani ai duratei medii de serviciu.

Alocarea costurilor investiţionale pe localităţi este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.1 - Alocarea costurilor investiţionale pe localităţi

Localitatea Valoarea

Drobeta Turnu - Severin 30.729.000,00

Şimian 5.372.000,00

Strehaia 6.802.000,00

Baia de Arama 2.531.000,00

Rogova 1.089.000,00

Vânju Mare 3.434.000,00

Cujmir 8.700.000,00

Branistea 2.543.000,00

Gura Vaii 1.982.000,00

Comanda 726.571,00

Investiţia totală 63.908.571,00

105

Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce

înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată de

instituţie, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în

fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA,

care în acest caz este un flux de ieşire, ce urmează a fi plătit efectiv.

Având în vedere caracterul investiţiei realizate şi faptul că aceasta este o investiţie

productivă sunt necesare investiţii iniţiale în capital de lucru în valoare de 400.000 lei.

În Tabelul nr. 2 este realizată o sinteză a categoriilor de costuri ce compun costul total cu

investiţia, datele fiind preluate din Devizul general privind cheltuielile necesare realizării

obiectivului de investiţie.

Tabelul nr. 2 – Costuri cu investiţia totală

Categorii de cost / ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Proiectare 210.000 400.432 104.004

Pregatirea terenului 1.150.355 3.005.420 159.759

Lucrari de constructii 9.181.334 31.216.000 8.019.000

Masini si echipamente 2.115.427 2.220.000 1.646.840

Asistenta tehnica 125.425 424.575 270.000

cheltuieli diverse si neprevazute 880.420 1.400.270 579.310

Alte cheltuieli 20.000 30.000 30.000

Supravegherea lucrarilor 150.000 430.000 140.000

Costul investiţiei iniţiale 13.832.961 39.126.697 10.948.913 0 0 0 0 0 0 0

Capital de lucru net

400.000

Total cost cu investiţia 13.832.961 39.126.697 11.348.913 0 0 0 0 0 0 0

Categorii de cost / ani 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Proiectare

Pregatirea terenului

Lucrari de constructii

Masini si echipamente

5.300.000

Asistenta tehnica

cheltuieli diverse si neprevazute

Alte cheltuieli

Supravegherea lucrarilor

Costul investiţiei iniţiale 0 0 0 0 0 0 0 5300000 0 0

Capital de lucru net

Total cost cu investiţia 0 0 0 0 0 0 0 5300000 0 0

Categorii de cost / ani 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Proiectare

Pregatirea terenului

106

Lucrari de constructii

Masini si echipamente

Asistenta tehnica

cheltuieli diverse si neprevazute

Alte cheltuieli

Supravegherea lucrarilor

Costul investiţiei iniţiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Capital de lucru net

Total cost cu investiţia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costurile operaţionale ce se estimează că se vor înregistra includ apa, materialele,

electricitatea, personalul, mentenanţa, concesiunile şi cheltuielile generale de administraţie.

Acestea vor fi estimate pe parcursul întregii perioade de exploatare a obiectivului de

investiţii.

Cheltuielile cu apa au fost determinate, pentru primul an al exploatării, atât în varianta cu

proiect cât şi în cea fără proeiect, pornind de la cantitatea de apă consumată în fiecare

localitate a judeţului şi de la preţul în euro pe metru cub. În determinarea cheltuielilor cu

apa în anii ulteriori ai exploatării s-a luat în considerare o rata anuală de creştere. În

tabelele 3 şi 4 sunt prezentate cheltuielile cu apa pentru ambele scenarii.

Tabelul 3 – Cheltuielile cu apa în varianta fără proiect

Localitate

Cantitate

(m3) pentru

alimentarea

cu apa

Preţ

(euro/m3)

Valoare

(euro)

Drobeta Turnu -

Severin 7.243.000 0.02 144.860

Simian 168.756 0.02 3.375

Strehaia 450.489 0.02 9.010

Baia de Arama 157.994 0.02 3.160

Rogova 46.092 0.02 922

Vanju Mare 166.400 0.02 3.328

Cujmir - 0.02 -

Branistea - 0.02 -

Gura Vaii 208.535 0.02 4.171

Comanda 8.780 0.02 176

Total 8.450.046 169.001

107

Tabelul 4 – Cheltuielile cu apa în varianta cu proiect

Localitate

Cantitate

(m3) pentru

alimentarea

cu apa

Preţ

(euro/m3)

Valoare

(euro)

Drobeta Turnu -

Severin 7.315.159 0,02 146.303

Simian 76.283 0,02 1.526

Strehaia 156.540 0,02 3.131

Baia de Arama 380.937 0,02 7.619

Rogova 128.870 0,02 2.577

Vanju Mare 57.455 0,02 1.149

Cujmir 176.627 0,02 3.533

Branistea 156.987 0,02 3.140

Gura Vaii 62.571 0,02 1.251

Comanda 119.253 0,02 2.385

Total 8.630.682

172.614

În cazul cheltuielilor cu materialele acestea au fost determinate separat pentru fiecare

localitate atât pentru alimentarea cu apă cât şi pentru colectarea, transportul şi tratarea apei

uzate. Cheltuielile materiale au fost fundamentate pornind de la nivelul producţiei de apă,

luând în considerare nivelul pierderilor tehnologice. Cheltuielile materiale în varianta cu

proiect şi în cea fără proiect sunt detaliate în tabelele 5 şi 6.

Tabelul 5 – Cheltuielile cu materialele în varianta fără proiect

Localitate Valoare pentru alimentarea

cu apa(euro)

Valoare pentru

colectare,

transport,

tratare ape

uzate(euro)

Total

Drobeta Turnu -

Severin 82.633 150.144 232.777

Simian 21.671 3.269 24.940

Strehaia 30.000 18.206 48.206

Baia de Arama 59.762 29.145 88.907

Rogova 31.863 - 31.863

Vanju Mare 32.000 32.000 64.000

Cujmir - - -

Branistea - - -

Gura Vaii 9.580 - 9.580

Comanda 1.077 - 1.077

Total 268.586 232.764 501.350

108

Tabelul 6 – Cheltuielile cu materialele în varianta cu proiect

Localitate Valoare pentru

alimentarea cu apa(euro)

Valoare pentru

colectare,

transport, tratare

ape uzate(euro)

Total

Drobeta Turnu -

Severin 92.881 150.144 243.025

Şimian 15.000 18.598 33.598

Strehaia 30.000 43.100 73.100

Baia de Arama 60.521 31.238 91.759

Rogova 35.771 - 35.771

Vanju Mare 32.000 24.787 56.787

Cujmir 25.219 11.086 36.305

Branistea 8.081 - 8.081

Gura Vaii 9.580 727 10.307

Comanda 1.077 - 1.077

Total 310.130 279.680 589.810

Cheltuielile cu energia electrică au fost determinate pornind de la consumul pentru

alimentarea cu apă şi de la consumul pentru colectarea, transportul şi tratarea apelor uzate.

În ceea ce priveşte consumul pentru alimentarea cu apă s-a pornit de la consumul pentru

producţia unui metru cub de apă.

Cheltuielile cu energia electrică pe parcursul exploatării au fost indexate cu rate anuale

prognozate pentru fiecare din anii de exploatare. Cheltuielile cu energia electrică pentru

ambele scenarii luate în considerare sunt prezentate în tabelele următoare.

Tabelul 7 – Cheltuielile cu energia electrică în varianta fără proiect

Localitate

Consum pentru

alimentarea cu

apa (KWh)

Consum pentru

colectare,

transport,

tratare ape uzate

(KWh)

Consum

total

Pret

(euro/KWh)

Valoare

(euro)

Drobeta Turnu -

Severin 9.703.522 2.087.728 11.791.250 0,09 1.061.213

Simian 607.291

607.291 0,09 54.656

Strehaia 1.051.562

1.051.562 0,09 94.641

Baia de Arama 577.567 307.190 884.757 0,09 79.628

Rogova 397.690

397.690 0,09 35.792

Vanju Mare 851.117

851.117 0,09 76.601

Cujmir -

- 0,09 -

Branistea -

- 0,09 -

109

Gura Vaii 137.605

137.605 0,09 12.384

Comanda 64.640

64.640 0,09 5.818

Total 13.390.994 2.394.918

1.420.732

Tabelul 8 – Cheltuielile cu energia electrică în varianta cu proiect

Localitate

Consum pentru

alimentarea cu

apa (KWh)

Consum

pentru

colectare,

transport,

tratare ape

uzate (KWh)

Consum

total

Pret

(euro/KWh)

Valoare

(euro)

Drobeta Turnu -

Severin 7.816.569 2.087.728 9.904.297 0.09 891.387

Simian 499.548 142.265 641.813 0.09 57.763

Strehaia 1.103.085 1.643.559 2.746.644 0.09 247.198

Baia de Aramă 511.036 617.439 1.128.475 0.09 101.563

Rogova 392.082 - 392.082 0.09 35.287

Vanju Mare 851.117 587.191 1.438.308 0.09 129.448

Cujmir 739.719 1.841.326 2.581.045 0.09 232.294

Branistea 46.284 178.294 224.578 0.09 20.212

Gura Vaii 157.652 278.466 436.118 0.09 39.251

Comanda 66.442 82.773 149.215 0.09 13.429

Total 12.183.534 7.459.041 1.767.832

Cheltuielile cu personalul (salarii şi contribuţii) au fost fundamentate pornind de la numărul

de personal actual pentru fiecare localitate, inclusiv luând în considerare impactul

proiectului asupra numărului de personal şi costul salarial mediu pentru primul an de

exploatare atât în varianta cu proiect cât şi în varianta fără proiect.

Pentru fiecare an de exploatare cheltuielile cu personalul au fost indexate cu o rată de

creştere corespunzătoare. Aceste cheltuieli, atât în varianta cu proiect, cât şi în varianta fără

proiect sunt prezentate în tabelele următoare.

Tabelul 9 – Cheltuielile de personal în varianta fără proiect

Localitate Numar

personal

Cost salarial mediu (inclusiv

contributii aferente salariilor)

Valoare cheltuieli salariale

(euro)

Drobeta Turnu - Severin 220 5.150.00 1.133.000

Simian 2 5.150.00 10.300

Strehaia 15 5.150.00 77.250

Baia de Arama - 5.150.00 -

Rogova 6 5.150.00 30.900

Vanju Mare 12 5.150.00 61.800

Cujmir - 5.150.00 -

Branistea - 5.150.00 -

Gura Vaii 2 5.150.00 10.300

110

Comanda 2 5.150.00 10.300

Total 259

1.333.850

Tabelul 10 – Cheltuielile de personal în varianta cu proiect

Localitate Numar personal

Cost salarial

mediu (inclusiv

contributii

aferente salariilor) Valoare cheltuieli salariale (euro)

Drobeta Turnu - Severin 225 5.150 1.158.750

Simian 12 5.150 61.800

Strehaia 15 5.150 77.250

Baia de Arama 6 5.150 30.900

Rogova 6 5.150 30.900

Vanju Mare 22 5.150 113.300

Cujmir - 5.150 -

Branistea - 5.150 -

Gura Vaii 2 5.150 10.300

Comanda 2 5.150 10.300

Total 290

1.493.500

Cheltuielile cu mentenanţa au fost calculate separat pentru alimentarea cu apă şi pentru

colectarea, transportul şi tratarea apei uzate luând în considerare următoarele elemente:

costurile sistemelor în funcţiune înainte de implementarea proiectului;

costurile rezultate în urma implementării proiectului;

ponderea costurilor pe localităţile racordate la reţelele din judeţ;

nivelul actual al costurilor şi trendul de evoluţie al preţurilor la materialele

utilizate în procesul de întreţinere şi reparaţii.

Nivelul cheltuielilor cu mentenanţa pentru primul an al exploatării este redat în tabelele

următoare, pentru ambele scenarii luate în considerare.

Tabelul 10 – Cheltuielile cu mentenanţa în varianta fără proiect

Localitate Valoare pentru

alimentarea cu apa(euro)

Valoare pentru colectare,

transport, tratare ape uzate(euro) Total

Drobeta Turnu 535.104 45.244 580.348

Simian 9.695.00 5.275 14.970

Strehaia 26.931.00 12.927 39.858

Baia de Arama 15.566.00 9.695 25.261

Rogova 12.927.00 - 12.927

Vanju Mare 30.000.00 59.248 89.248

Cujmir - - -

Branistea - - -

Gura Vaii 9.695.00 - 9.695

Comanda 2.693.00 - 2.693

Total

775.000

111

Tabelul 11 – Cheltuielile cu mentenanţa în varianta cu proiect

Localitate

Valoare pentru

alimentarea cu

apa(euro)

Valoare pentru colectare,

transport, tratare ape

uzate(euro) Total

Drobeta Turnu -

Severin 681.995 45.244 727.239

Simian 12.714 5.275 17.989

Strehaia 39.163 46.790 85.953

Baia de Arama 15.566 9.695 25.261

Rogova 12.927 - 12.927

Vanju Mare 30.000 69.627 99.627

Cujmir 21.464 35.774 57.238

Branistea 5.367 - 5.367

Gura Vaii 10.772 10.173 20.945

Comanda 2.693 5.742 8.435

Total

1.060.981.00

Costurile operaţionale utilizate în analiza financiară , obţinute ca diferenţă între cele două

scenarii, pentru fiecare categorie de cheltuieli, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 12 – Costurile operaţionale pentru analiza financiară

Categorii de cost /ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cheltuieli cu apa

3.613

3.685

3.759

3.834

3.911

3.989

4.069

Rata de creştere a cheltuielilor cu apa 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli cu materialele

88.460

91.114

93.847

96.663

99.563

102.549

105.626

Rata de creştere a cheltuielilor cu

materialele 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Cheltuieli cu energia electrica

347.100

350.571

354.076

357.617

361.193

364.805

368.453

Rata de creştere a cheltuielilor cu

energia electrică 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli de personal

159.650

161.247

162.859

164.488

166.132

167.794

169.472

Rata de creştere a cheltuielilor de personal 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli cu mentenanta

285.981

288.841

291.729

294.647

297.593

300.569

303.575

Rata de creştere a cheltuielilor cu mentenanţa 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli cu concesiunile

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

Cheltuieli generale de administraţie

3.220

3.284

3.350

3.417

3.485

3.555

3.626

Rata de creştere a cheltuielior

generale de administraţie 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total costuri operaţionale -

-

-

439.172

445.369

451.682

458.114

464.666

471.343

478.148

112

Categorii de cost /ani 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Cheltuieli cu apa 4.150 4.233 4.318 4.404 4.492 4.627 4.766 4.908 5.056 5.207

Rata de creştere a cheltuielilor

cu apa 2% 2% 2% 2% 2% 3% 3% 3% 3% 3%

Cheltuieli cu materialele 108.795 112.058 115.420 118.883 122.449 126.123 129.906 133.804 137.818 141.952

Rata de creştere a cheltuielilor

cu materialele 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Cheltuieli cu energia electrica 372.138 375.859 379.618 383.414 387.248 391.121 395.032 398.982 406.962 415.101

Rata de creştere a cheltuielilor cu energia electrică

1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 2% 2%

Cheltuieli de personal 171.166 172.878 174.607 176.353 178.116 179.898 181.697 183.514 185.349 187.202

Rata de creştere a cheltuielilor

de personal 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli cu mentenanta 306.610 309.676 312.773 315.901 319.060 322.251 325.473 328.728 332.015 338.655

Rata de creştere a cheltuielilor

cu mentenanţa 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 2%

Cheltuieli cu concesiunile 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567 12.567

Cheltuieli generale de administraţie

3.699 3.773 3.848 3.925 4.004 4.084 4.165 4.249 4.334 4.420

Rata de creştere a cheltuielior

generale de administraţie 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total costuri operaţionale 485.082 492.151 499.356 506.701 514.189 521.870 529.704 537.694 549.835 562.261

Categorii de cost /ani 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Cheltuieli cu apa 5.364

5.525

5.690

5.861

6.037

6.218

6.404

6.597

6.794

6.998

Rata de creştere a cheltuielilor

cu apa 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Cheltuieli cu materialele 143.372

144.806

146.254

147.716

149.193

150.685

152.192

153.714

155.251

156.804

Rata de creştere a cheltuielilor

cu materialele 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli cu energia electrica 423.403

431.871

440.508

449.319

458.305

467.471

476.821

486.357

496.084

506.006

Rata de creştere a cheltuielilor

cu energia electrică 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli de personal 189.074

190.965

192.875

194.803

196.751

198.719

200.706

202.713

204.740

206.788

Rata de creştere a cheltuielilor

de personal 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli cu mentenanta 345.428

352.337

359.384

366.571

373.903

381.381

389.009

396.789

404.725

412.819

Rata de creştere a cheltuielilor

cu mentenanţa 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli cu concesiunile 12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

12.567

Cheltuieli generale de

administraţie

4.553

4.690

4.830

4.975

5.124

5.278

5.436

5.600

5.768

5.941

Rata de creştere a cheltuielior generale de administraţie 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total costuri operaţionale

572.139

582.201

592.452

602.896

613.535

624.374

483.225

492.954

502.879

513.004

Veniturile operaţionale au fost determinate, pentru ambele scenarii luând în considerare

cele două activităţi majore:

Veniturile din alimentarea cu apă, pe baza volumului anual de apă şi a tarifului la nivel

de judeţ;

113

Veniturile din colectarea, transportul şi tratarea apei uzate, pe baza aceloraşi elemente

ca în cazul alimentării cu apă.

a) Venituri din alimentarea cu apă

Tabel 13 – Veniturile din alimentarea cu apă în varianta fără proiect

Explicaţii Valoare

Numar m3 / anual 5.000.000

Tarif (eur/m3) 0,7

Venit anual 3.500.000

Tabel 14 – Veniturile din alimentarea cu apă în varianta cu proiect

Explicaţii Valoare

Numar m3 / anual 7.000.000

Tarif (eur/m3) 0,7

Venit anual 4.900.000

b) Veniturile din colectarea, transportul şi tratarea apei uzate

Tabel 15 – Veniturile din alimentarea cu apă în varianta fără proiect

Explicaţii Valoare

Numar m3 / anual 2.000.000

Tarif (eur/m3) 0,3

Venit anual 600.000

Tabel 16 – Veniturile din alimentarea cu apă în varianta cu proiect

Explicaţii Valoare

Numar m3 / anual 4.500.000

Tarif (eur/m3) 0,3

Venit anual 1.350.000

Evoluţia veniturilor din exploatare, utilizată în analiza financiară, reprezintă diferenţa între

cele două scenarii. Ea este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 17 – Evoluţia veniturilor operaţionale

Categorii de venit /ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Venituri din alimentarea cu apa

-

1.400.000

1.414.000

1.428.140

1.442.421

1.456.846

1.471.414

1.486.128

Rata anuala de crestere a veniturilor din alimentarea cu apa 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Venituri din colectare, tratare ape

uzate

-

750.000

772.500

795.675

819.545

844.132

869.456

895.539

Rata anuală de crestere a veniturilor din colectare, tratare

ape uzate 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total venituri - -

-

2.150.000

2.186.500

2.223.815

2.261.967

2.300.977

2.340.870

2.381.667

114

Categorii de venit /ani 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Venituri din alimentarea cu

apa

1.500.989

1.515.999

1.531.159 1.546.471 1.577.400

1.608.948

1.641.127

1.673.950

1.707.429

1.741.577

Rata anuala de crestere a veniturilor din alimentarea

cu apa 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Venituri din colectare.

tratare ape uzate

922.405

950.078

978.580 1.007.937 1.028.096

1.048.658

1.069.631

1.091.024

1.112.844

1.135.101

Rata anuală de crestere a

veniturilor din colectare.

tratare ape uzate 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total venituri

2.423.395

2.466.077

2.509.739 2.554.408 2.605.496

2.657.606

2.710.758

2.764.974

2.820.273

2.876.679

Categorii de venit /ani 21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

Venituri din alimentarea

cu apa

1.776.409

1.811.937

1.848.176

1.885.139

1.922.842

1.961.299

2.000.525

2.040.536

2.081.346

2.122.973

Rata anuala de crestere a veniturilor din

alimentarea cu apa 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Venituri din colectare. tratare ape uzate

1.157.803

1.180.959

1.204.578

1.228.670

1.253.243

1.278.308

1.303.874

1.329.952

1.356.551

1.383.682

Rata anuală de crestere a

veniturilor din colectare. tratare ape uzate 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total venituri

2.934.212

2.992.896

3.052.754

3.113.809

3.176.086

3.239.607

3.304.399

3.370.487

3.437.897

3.506.655

Având situaţia veniturilor şi cheltuielilor aferente exploatării dar şi costurile

investiţionale iniţiale vom verifica sustenabilitatea financiară a proiectului. Vom pune în

balanţă totalul intrărilor de fluxuri financiare (constituite din surse de finanţare şi venituri)

cu totalul ieşirilor de fluxuri financiare (formate din costurile cu investiţia şi costurile

operaţionale). Determinarea fluxului financiar net şi a fluxului financiar cumulat este

ilustrată în Tabelul nr.18

Pentru alegerea ratei de actualizare utilizate, am avut în vedere faptul că aceasta

trebuie să reflecte cerinţa de remunerare a finanţatorului precum şi nivelul riscului asumat

de acesta prin realizarea proiectului. Întrucât finanţarea se realizează din surse proprii, am

pornit de la un cost al capitalului de 5% (recomandat în analiza financiară pentru proiectele

finanţate din fonduri europene nerambursabile).

115

Tabelul nr.18 - Sustenabilitatea financiară a investiţiei

Fluxuri financiare /ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total resurse financiare 13.832.961 39.126.697 11.348.913 - - - - - - -

Total venituri - - - 1.400.000 1.414.000 1.428.140 1.442.421 1.456.846 1.471.414 1.486.128

Total intrări de fluxuri financiare 13.832.961 39.126.697 11.348.913 1.400.000 1.414.000 1.428.140 1.442.421 1.456.846 1.471.414 1.486.128

Total costuri cu investiţii 13.832.961 39.126.697 11.348.913 - - - - - - -

Total costuri operaţionale - - - 439.172 445.369 451.682 458.114 464.666 471.343 478.148

Total ieşiri de fluxuri financiare 13.832.961 39.126.697 11.348.913 439.172 445.369 451.682 458.114 464.666 471.343 478.148

Total flux de numerar - - - 960.828 968.631 976.458 984.308 992.179 1.000.071 1.007.980

Rata de actualizare

5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.9524 0.9070 0.8638 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6768 0.6446

Flux de numerar actualizat - - - 829.999 796.895 765.080 734.506 705.123 676.887 649.753

Flux de numerar actualizat

cumulat - - - 829.999 1.626.894 2.391.974 3.126.479 3.831.603 4.508.490 5.158.243

.

Fluxuri financiare /ani 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total resurse financiare

-

- - -

-

-

- 5.300.000

-

-

Total venituri

1.500.989

1.515.999 1.531.159 1.546.471

1.577.400

1.608.948

1.641.127 1.673.950

1.707.429

1.741.577

Total intrări de fluxuri financiare

1.500.989

1.515.999 1.531.159 1.546.471

1.577.400

1.608.948

1.641.127 6.973.950

1.707.429

1.741.577

Total costuri cu investiţii

-

- - -

-

-

-

-

5.300.000

-

Total costuri operaţionale

485.082

492.151 499.356 506.701

514.189

521.870

529.704

537.694

549.835

562.261

Total ieşiri de fluxuri financiare

485.082

492.151 499.356 506.701

514.189

521.870

529.704

537.694

5.849.835

562.261

Total flux de numerar

1.015.907

1.023.849 1.031.804 1.039.770

1.063.211

1.087.078

1.111.423 6.436.256

(4.142.406)

1.179.317

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.6139

0.5847 0.5568 0.5303

0.5051

0.4810

0.4581

0.4363

0.4155

0.3957

Flux de numerar actualizat

623.679

598.623 574.547 551.412

536.994

522.903

509.156 2.808.117

(1.721.255)

466.696

Flux de numerar actualizat

cumulat

5.781.922

6.380.545 6.955.092 7.506.504

8.043.498

8.566.401

9.075.557 11.883.674

10.162.419

10.629.115

Fluxuri financiare /ani 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Total resurse financiare

-

- - -

-

-

-

-

-

-

Total venituri

1.776.409

1.811.937 1.848.176 1.885.139

1.922.842

1.961.299

2.000.525 2.040.536

2.081.346

2.122.973

Total intrări de fluxuri financiare

1.776.409

1.811.937 1.848.176 1.885.139

1.922.842

1.961.299

2.000.525 2.040.536

2.081.346

2.122.973

Total costuri cu investiţii

-

- - -

-

-

-

-

-

-

Total costuri operaţionale

572.139

582.201 592.452 602.896

613.535

624.374

483.225

492.954

502.879

513.004

Total ieşiri de fluxuri financiare

572.139

582.201 592.452 602.896

613.535

624.374

483.225

492.954

502.879

513.004

Total flux de numerar

1.204.270

1.229.736 1.255.724 1.282.244

1.309.307

1.336.925

1.517.300 1.547.582

1.578.468

1.609.969

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.3769

0.3589 0.3418 0.3256

0.3101

0.2953

0.2812

0.2678

0.2551

0.2429

Flux de numerar actualizat

453.877

441.404 429.269 417.462

405.974

394.798

426.665

414.442

402.667

391.061

Flux de numerar actualizat

cumulat

11.082.991

11.524.396 11.953.665 12.371.126

12.777.100

13.171.898

13.598.563 14.013.005

14.415.672

14.806.734

116

Deoarece proiectul are o singură sursă de finanţare, provenind din surse proprii ale

beneficiarului, nu este necesară realizarea unei analize financiare separate privind

profitabilitatea financiară a investiţiei în funcţie de structura de finanţare a acesteia. De

aceea, profitabilitatea investiţiei (/C) va coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului

investit (/K) .

Indicatorii de eficienţă financiară a proiectului de investiţii sunt prezentaţi în Tabelul nr.19.

În urma actualizării fluxurilor financiare, rezultă că implementarea proiectului va genera,

după recuperarea investiţiei iniţiale, un venit net actualizat financiar (VNAF) negativ de –

48.264.379 euro.

Tabelul nr. 19 - Indicatorii financiari ai investiţiei

Fluxuri financiare /ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total venituri - - - 1.400.000 1.414.000 1.428.140 1.442.421 1.456.846 1.471.414 1.486.128

Total costuri 13.832.961 39.126.697 11.348.913 439.172 445.369 451.682 458.114 464.666 471.343 478.148

Valoarea reziduală

Fluxuri financiare nete (13.832.961) (39.126.697) (11.348.913) 960.828 968.631 976.458 984.308 992.179 1.000.071 1.007.980

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare 0.9524 0.9070 0.8638 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6768 0.6446

Fluxuri financiare actualizate (13.832.961) (37.263.521) (10.293.799) 829.999 796.895 765.080 734.506 705.123 676.887 649.753

Fluxuri financiare /ani 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total venituri 1.500.989 1.515.999 1.531.159 1.546.471 1.577.400 1.608.948 1.641.127 1.673.950 1.707.429 1.741.577

Total costuri 485.082 492.151 499.356 506.701 514.189 521.870 529.704 537.694 5.849.835 562.261

Valoarea reziduală

Fluxuri financiare nete 1.015.907 1.023.849 1.031.804 1.039.770 1.063.211 1.087.078 1.111.423 1.136.256 (4.142.406) 1.179.317

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare 0.6139 0.5847 0.5568 0.5303 0.5051 0.4810 0.4581 0.4363 0.4155 0.3957

Fluxuri financiare actualizate 623.679 598.623 574.547 551.412 536.994 522.903 509.156 495.745 (1.721.255) 466.696

Fluxuri financiare /ani 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Total venituri 1.776.409 1.811.937 1.848.176 1.885.139 1.922.842 1.961.299 2.000.525 2.040.536 2.081.346 2.122.973

Total costuri 572.139 582.201 592.452 602.896 613.535 624.374 483.225 492.954 502.879 513.004

Valoarea reziduală 2.600.000

Fluxuri financiare nete 1.204.270 1.229.736 1.255.724 1.282.244 1.309.307 1.336.925 1.517.300 1.547.582 1.578.468 4.209.969

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare 0.3769 0.3589 0.3418 0.3256 0.3101 0.2953 0.2812 0.2678 0.2551 0.2429

Fluxuri financiare actualizate 453.877 441.404 429.269 417.462 405.974 394.798 426.665 414.442 402.667 1.022.601

FNPV / C = FNPV/K 48.264.379

FRR/C = FRR / K -8,73

117

6.2.4. Analiza economică

Acest tip de analiză este realizată pentru a evalua eficienţa proiectului din punct de

vedere al întregii societăţi, nu doar al proprietarului infrastructurii ca în cazul analizei

financiare.

Metodologia folosită în acest studiu de caz pentru evaluarea contribuţiei proiectului propus

la bunăstarea economică şi socială a mediului local, precum şi a la cea a regiunii şi a ţării

constă în:

în evaluarea intrărilor şi ieşirilor, taxa pe valoare adăugată precum şi plăţile

asigurărilor sociale au fost excluse din calcul, întrucât reprezintă doar simple

transferuri de numerar în economia naţională.

evaluarea şi includerea în analiză a externalităţilor care conduc la costuri şi

beneficii sociale care nu au fost luate în considerare în analiza financiară

transformarea preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile

care corectează distorsiunile preţurilor provocate de imperfecţiunile mecanismelor

de piaţă.

Principalele beneficii economico - sociale luate în considerare pentru analiza economică

sunt :

- venituri salariale suplimentare pentru forţa de muncă implicată pe perioada

execuţiei;

- beneficii suplimentare pentru consumatori ca urmare a economiilor de cheltuieli

pentru accesul la apa potabilă şi pentru colectarea apelor uzate (prin fose septice).

Benficiile obţinute prin conectarea la sistemul de alimentare cu apă vor substitui

consumul unei sticle de apă/persoană/zi la preţul 0,4 euro/sticlă;

- economii de costuri pentru operatorul reţelei de apă potabilă prin reducerea

pierderilor în sistem şi reducerea cheltuielilor de mentenanţă ca urmare a reducerii

incidenţei defecţiunilor;

Principalul cost economico-social este cel specific cu colectarea deşeurilor. Metodologia

pentru realizarea analizei economice recomandă ca ultimă etapă preliminară realizării

analizei economice propriu –zise (determinării indicatorilor economici) transformarea

preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile care corectează

distorsiunile preţurilor provocate de imperfecţiunile mecanismelor de piaţă.

Preţurile aferente fluxurilor de intrare sau de ieşire nu reflectă cu acurateţe valoarea lor

118

socială din cauza distorsiunilor pieţei, regimului de monopol al unor bunuri sau servicii şi

inegalităţii între cerere şi ofertă.

Factorii de conversie utilizaţi în analiza economică sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.20 – Factorii de conversie utilizaţi în analiza economică

Cheltuieli / Factor de conversie Structură Factor de conversie

Cheltuieli operaţionale

Salarii 36 % 1

Materiale importate 24% 0,87

Materiale indigene 25% 0,99

Profit 15% 0

Factor de conversie pentru

cheltuielile cu mentenanţa 0,82

Investiţia

Muncitori calificaţi 10 % 1

Muncitori necalificaţi 30 % 0,8

Materiale importate 30 % 0,87

Materiale indigene 20 % 0,99

Profit 5 % 0

Taxe 5 % 0

Factor de conversie pentru

cheltuielile cu investiţia 0,79

Analiza economică pentru proiectul de alimentare cu apă şi colectarea, transportul şi

tratarea apei este prezentată în tabelul nr. 21.

Aşa cum se poate observa din tabelul nr.21 proiectul prezintă o eficienţă ridicată din punct

de vedere economic generând un venit net actualizat economic ridicat în valoare de

82.440.047 euro pentru anii exploatării şi rata internă de rentabilitate economică de 9,46%,

peste costul capitalului şi peste media sectorului de activitate.

Din punct de vedere al analizei economice proiectul trebuie implementat întrucât prin

realizarea sa se obţin importante beneficii economico-sociale.

119

Tabelul nr. 21 - Indicatorii economici ai investiţiei

Fluxuri financiare /ani Factor de conversie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Intrari

Venituri operationale

-

-

-

2.150.000

2.186.500

2.223.815

2.261.967

2.300.977

2.340.870

2.381.667

2.423.395

2.466.077

2.509.739

2.554.408

2.605.496

Beneficii socio-economice din

care

480.000

960.000

480.000

5.253.691

5.486.715

5.727.027

5.974.879

6.213.838

6.460.571

6.715.351

6.872.154

7.139.651

7.415.396

7.715.104

8.025.608

a.- venituri salariale

suplimentare pentru forţa de

muncă implicată pe perioada

execuţiei

480.000

960.000

480.000

1.253.691

1.332.715

1.413.047

1.494.705

1.561.014

1.628.387

1.696.835

1.660.062

1.726.454

1.793.272

1.875.924

1.960.924

Forţa de muncă

200

400

200

Salariul

200

200

200

Perioada de angajare (luni)

12

12

12

b.- beneficii suplimentare pentru

consumatori ca urmare a

economiilor de cheltuieli pentru

accesul la apa potabilă

3.400.000

3.536.000

3.677.440

3.824.538

3.977.519

4.136.620

4.302.085

4.474.168

4.653.135

4.839.260

5.032.831

5.234.144

c.- economii de costuri pentru

operatorul reţelei de apă potabilă

600.000

618.000

636.540

655.636

675.305

695.564

716.431

737.924

760.062

782.864

806.350

830.540

Total intrari

480.000

960.000

480.000

7.403.691

7.673.215

7.950.842

8.236.845

8.514.816

8.801.441

9.097.018

9.295.549

9.605.728

9.925.135

10.269.513

10.631.105

Iesiri

Costuri cu investitia 0.79

10.928.039

30.910.091

8.965.641

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Costuri operationale 0.82

-

-

-

311.452

316.372

321.395

326.524

331.760

337.108

342.570

348.149

353.848

359.670

365.618

371.696

Costuri socio economice din

care :

-

5.000

5.050

5.101

5.152

5.203

5.255

5.308

5.361

5.414

5.468

5.523

5.578

5.634

5.690

Costul specific cu colectarea

deseurilor

5.000

5.050

5.101

5.152

5.203

5.255

5.308

5.361

5.414

5.468

5.523

5.578

5.634

5.690

Total iesiri

10.928.039

30.915.091

8.970.691

316.553

321.524

326.598

331.779

337.068

342.469

347.985

353.618

359.371

365.248

371.253

377.387

Fluxuri financiare nete

(10.448.039)

(29.955.091)

(8.490.691)

7.087.138

7.351.691

7.624.244

7.905.067

8.177.748

8.458.972

8.749.034

8.941.932

9.246.357

9.559.887

9.898.260

10.253.718

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.9524

0.9070

0.8638

0.8227

0.7835

0.7462

0.7107

0.6768

0.6446

0.6139

0.5847

0.5568

0.5303

0.5051

Fluxuri financiare actualizate

(10.448.039)

(28.528.658)

(7.701.307)

6.122.136

6.048.255

5.973.795

5.898.883

5.811.773

5.725.365

5.639.705

5.489.570

5.406.153

5.323.303

5.249.259

5.178.824

120

Fluxuri financiare /ani 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Intrari

Venituri operationale 2.657.606 2.710.758 2.764.974

2.820.273

2.876.679

2.934.212

2.992.896

3.052.754

3.113.809

3.176.086

3.239.607

3.304.399

3.370.487

3.437.897 3.506.655

Beneficii socio-economice din care 8.346.257 8.608.401 8.900.017

9.182.017

9.494.809

9.453.291

9.378.985

9.698.864

10.044.494

10.388.828 10.760.812

9.564.185

9.934.911

10.320.110 10.720.352

a.- venituri salariale suplimentare pentru forţa de muncă implicată pe

perioada execuţiei

2.047.291 2.066.031 2.104.763 2.124.029 2.163.849 1.838.721 1.469.749 1.483.473 1.511.009 1.524.840 1.553.426

Forţa de muncă

Salariul

Perioada de angajare (luni)

b.- beneficii suplimentare pentru

consumatori ca urmare a economiilor de cheltuieli pentru

accesul la apa potabilă

5.443.510 5.661.250 5.887.700

6.123.208

6.368.136

6.622.862

6.887.776

7.163.287

7.449.819

7.747.811 8.057.724

8.380.033

8.715.234

9.063.844

9.426.397

c.- economii de costuri pentru

operatorul reţelei de apă potabilă 855.457 881.120 907.554

934.780

962.824

991.709

1.021.460

1.052.104

1.083.667

1.116.177 1.149.662

1.184.152

1.219.676

1.256.267 1.293.955

Total intrari 11.003.863 11.319.160 11.664.990 12.002.290

12.371.488

12.387.503

12.371.881

12.751.618

13.158.304

13.564.914 14.000.419

12.868.584

13.305.398

13.758.007 14.227.007

Iesiri

Costuri cu investitia - - 5.300.000

-

-

-

-

-

-

- -

-

-

-

-

Costuri operationale 377.952 384.347 390.884

401.556

412.499

420.879

429.429

438.153

447.053

456.134

465.399

322.660

330.783

339.086

347.574

Costuri socio economice din care :

5.747

5.805

5.863

5.922

5.981

6.041

6.101

6.162

6.224

6.286

6.349

6.412

6.476

6.541

6.606

Costul specific cu colectarea deseurilor

5.747

5.805

5.863

5.922

5.981

6.041

6.101

6.162

6.224

6.286 6.349

6.412

6.476

6.541

6.606

Total iesiri 383.699 390.151 5.696.746

407.478

418.480

426.920

435.530

444.315

453.277

462.420 471.748

329.072

337.259

345.627

354.180

Fluxuri financiare nete 10.620.164 10.929.008 5.968.244 11.594.813

11.953.008

11.960.584

11.936.351

12.307.303

12.705.027

13.102.494 13.528.671

12.539.512

12.968.139

13.412.380 13.872.827

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.4810

0.4581

0.4363

0.4155

0.3957

0.3769

0.3589

0.3418

0.3256

0.3101

0.2953

0.2812

0.2678

0.2551

0.2429

Fluxuri financiare actualizate 5.108.480 5.006.705 2.603.925

4.817.884

4.730.211

4.507.818

4.284.462

4.207.250

4.136.392

4.062.663

3.995.054

3.526.111

3.472.868

3.421.498 3.369.710

ENPV 82.440.047

ERR 9,46%

121

6.2.5. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate se realizează pentru a cuantifica sensibilitatea proiectului la

modificările ce pot apărea pe parcursul perioadei de execuţie şi a celei de exploatare. Având

în vedere durata mare a exploatării viitorului obiectiv de investiţie trebuie identificate

variabilele critice şi să cuantificăm cât de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice ca pot să intervină sunt:

costul cu investiţia – estimăm că se pot înregistra economii faţă de sumele precizate

în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziţii să fie mai costisitoare decât am

estimat iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la (-10%; +10%);

costurile cu energia electrică – având în vedere nivelul relativ ridicat al acestora, am

stabilit un interval de variaţie înre -15% şi +15%;

preţul la alimentarea cu apă – pentru care am stabilit acelaşi interval de variaţie ca şi

pentru cheltuielile operaţionale.

În tabelele următoare sunt prezentate extrase din analiza de senzitivitate pentru venitul net

actualizat financiar (FNPV sau VNAF) şi pentru rata internă de rentabilitate economică

(RIRE sau ERR).

Tabelul nr. 22 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV-VNAF)

Variabilă/

Modificări(procente) -15 -10 -5 0 5 10 15

Costul cu investiţia -47749689 -47.260.734 -48.264.379 -48.779.069 -49.293.659

Costurile cu energia

electrica -46511223 -46692334 -47033054 -48.264.379 -49.557.471 -49.815.878 -50.075.885

Preţul la alimentarea

cu apă -47235315 -47.672.311 -47.989.133 -48.264.379 -49.505.404 -49.717.044 -49.928.685

Tabelul nr. 23 Extras din analiza de senzitivitate (RIRE)

Variabilă/

Modificări(procente) -15 -10 -5 0 5 10 15

Costul cu investiţia 10,28 10,11 9,46 8,86 8,69

Costurile cu energia electrica 10,90 10,71 10,48 9,46 8,31 8,12 8,06

Preţul la alimentarea cu apă 10,64 10,45 10,22 9,46 8,10 8,06 8,02

În urma analizei de senzitivitate efectuate se desprind următoarele concluzii:

proiectul este mai puţin sensibil în raport cu creşterea sau reducerea costurilor

investiţionale. O creştere de 10% a investiţiei iniţiale venitul net actualizat financiar

scade cu doar 3%.

122

sensibilitatea cea mai ridicată a proiectului este cea faţă de costurile cu energia

electrică, unele dintre cele mai importante ca pondere în costurile de exploatare. La o

reducere de 15% cheltuielilor cu energia electrică rata internă de rentabilitate

economică scade cu cu aproape 14 %.

o sensibilitate relativ ridicată a proiectului de investiţii se constată şi în raport cu

preţul practicat în alimentarea cu apă potabilă. Creşterea preţului pentru alimentarea cu

apă potabilă afectează puternic rata internă de rentabilitate economică a proiectului de

investiţii.

În urma analizei de senzitivitate se observă că variabila critică la care proiectul de investiţii

prezintă o sensibilitate mai ridicată este costul energiei electrice.

6.2.6. Analiza de risc

Pentru proiectul de investiţii s-a efectuat o analiză cantitativă a riscurilor luând în considerare

mai multe variabile: costul investiţiei, costurile operaţionale şi veniturile operaţionale. Au

fost studiate scenariile prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.24 – Scenarii pentru variabilele cheie

Scenarii

Variabilele cheie

Costurile

investiţionale

Costurile

operaţionale Veniturile

Scenariul optimist 1 -10% -10% -10%

Scenariul optimist 2 -5% -5% -5%

Scenariul de bază 0% 0% 0%

Scenariul pesimist 1 5% 5% 5%

Scenariul optimist 2 10% 10% 10%

Probabilităţile pentru fiecare scenariu sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.25 – Probabilităţi pentru scenariile analizate

Scenarii

Variabilele cheie

Costurile

investiţionale

Costurile

operaţionale Veniturile

Scenariul optimist 1 1% 2% 2%

Scenariul optimist 2 3% 5% 3%

Scenariul de bază 70% 70% 85%

123

Scenariul pesimist 1 19% 15% 7%

Scenariul optimist 2 7% 8% 3%

Total 100% 100% 100%

Tabelul următor prezintă o distribuţia probabilităţilor pentru venitul net actualizat financiar.

Tabelul nr. 26 – Distribuţia probabilităţilor

Probabilitate

VNAF< Scenariul de bază 28%

Scenariul de bază< VNAF < 0 72%

VNAF > Scenariul de bază 0%

În urma analizei de risc se poate observa că nici un scenariu, oricât de optimist ar fi nu va

conduce la un venit net actualizat pozitiv. Probabilitatea cea mai mare o are obţinerea unui

VNAF negativ, dar mai mare decât în scenariul de bază luat în considerare.

6.2.7. Concluzii

Ca urmare a analizei financiare, a analizei economice şi a analizei de senzitivitate şi risc se

recomandă implementarea variantei cu proiect. Aceasta nu conduce la fluxuri actualizate

pozitive în cazul analizei financiare, care de altfel nu interesează foarte mult, întrucât este

vorba de o investiţie publică. Proiectul prezintă un venit net actualizat economic ridicat şi o

rată a rentabilităţii economice care reflectă aportul său din punct de vedere socio – economic.

Proiectul nu are variabile cheie în raport cu care să prezintă o sensibilitate foarte ridicată. În

urma analizelor specifice s-a variabila la care proiectul este cel mai sensibil este reprezentată

de costurile cu energia electrică. În toate scenariile analizei de risc venitul net actualizat

financiar rămâne negativ, dar probabilitatea cea mai ridicată este ca el să depăşească valorile

din scenariul de bază.

124

6.3. Studiu de cazprivind o investiţie în construcţia unei clădiri ca sediu al unui Institut

de cercetare al unei universităţi

6.3.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi stabilirea perioadei de referinţă

În acest studiu de caz se va prezenta analiza cost – beneficiu specifică construcţiei unei

clădiri moderne care să se constituie sediu al unui institut de cercetare în domeniul mediului

și dezvoltării durabile al unei universităţi de profil economic, cu finanţare din fonduri externe

nerambursabile. Proiectul a fost realizat pe principiul flexibilităţii şi multifuncţionalităţii,

ceea ce asigură adaptarea laboratoarelor propuse a fi realizate în cadrul viitorului institut.

Investitia de capital este formata din totalitatea costurilor de constructii, proiectare, avize,

achizitie de teren, valoare reziduala, costuri de intretinere. Aceste valori sunt repartizate pe

intreaga durata de viata a proiectului.

Este recomandată o abordare globală a costurilor implicate de dezvoltarea proiectului pe

intreaga durată de previziune. Viziunea asupra proiectului trebuie sa ţină seama şi de

costurile operaţionale implicate de dezvoltarea proiectului.

Suprafaţa totală desfăşurată a construcţiei este de 6.503,5 mp, în condiţiile unei suprafeţe

construite de 650 mp şi a unei suprafeţe de teren disponibile de 978 mp. Corpul de clădire

veche dispune de un regim de înălţime D+P+3E, iar clădirea nouă va dispune de un regim de

înălţime de 3S+P+7E.

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 53.361.378 lei.

Componentele majore ale proiectului de investiţii sunt prezentate în tabelul nr. 1. după cum

urmează:

Tabelul nr. 1 Centralizatorul investiţiei

Cod Denumire cheltuială Valoare

cheltuială

Valoare

eligibilă

Valoare

neeligibil

ă

Intensita

tea

interven

ţiei

publice

Valoarea

asistenţei

financiare

nerambursabile

1 2 3 4 5 6 7

CHELTUIELI ELIGIBILE DIRECTE

1. Cheltuieli pentru - - -

125

achiziţia de teren*

2. Cheltuieli pentru

amenajarea terenului - - -

3.

Cheltuieli pentru

amenajarea terenului

pentru protecţia

mediului

4.910 4.910 4.910

4. Cheltuieli pentru

asigurarea utilităţilor

necesare obiectivului

646.809 646.809 646.809

5. Cheltuieli pentru

proiectare 840.224 840.224 840.224

6.

Cheltuieli cu

organizarea

procedurilor de

achiziţie publică

16.368 16.368 16.368

7. Cheltuieli pentru

consultanţă şi

expertiză

272.800 272.800 272.800

8. Cheltuieli pentru

asistenţă tehnică 409.200 409.200 409.200

9. Cheltuieli pentru

construcţii şi instalaţii 30.561.238 30.561.238 30.561.238

10. Cheltuieli pentru

montaj utilaje

tehnologice

1.009.360 1.009.360 1.009.360

11. Cheltuieli pentru

achiziţia de instalaţii şi

utilaje

1.091.200 1.091.200 1.091.200

12. Cheltuieli pentru

organizarea de şantier 1.092.454 1.092.454 1.092.454

13. Cheltuieli pentru plata

cotelor legale 258.443 258.443 258.443

14.

Cheltuieli diverse şi

neprevăzute pentru

proiectele de

infrastructură*

2.558.469 2.558.469 2.558.469

15. Cheltuieli pentru darea

în exploatare - - -

16. Cheltuieli pentru

achiziţionarea de

clădiri şi spaţii

- - -

126

17.

Cheltuieli pentru

închirieri de

echipamente şi utilaje,

altele decât pentru CD

- - -

18. Cheltuieli pentru dotări

(mijloace fixe sau

obiecte de inventar)

10,787,337 10,787,337 10,787,337

19. Cheltuieli pentru

achiziţia de active fixe

necorporale

2,292,066 2,292,066 2,292,066

20. Cheltuieli de informare

şi publicitate pentru

proiect

40.500 40.500 40.500

21. Cheltuieli aferente

managementului de

proiect*

980.000

980.000 980.000

TOTAL CHELTUIELI

ELIGIBILE DIRECTE

52.861.378 52.861.378 52.861.378

CHELTUIELI ELIGIBILE INDIRECTE

Cheltuieli generale de

administraţie* 500.000

TOTAL PARŢIAL 53.361.378

CHELTUIELI INTEGRAL NEELIGIBILE

1 Taxa pe valoarea

adăugată

2 Cheltuiala 1

3 Cheltuiala 2

… ……………..

TOTAL CHELTUIELI

NEELIGIBILE

TOTAL GENERAL 53.361.378 53.361.378

(Valoar

e

neeligibi

lă

totală)

53.361.378

Obiectivele proiectului vizează obținerea de beneficii importante legate, pe de o parte, de

creșterea numărului de studenți ce vor frecventa cursurile universităţii, atât din sistemul

127

național de educație cât și de pe plan internațional, precum și de facilitarea accesului la reţele

europene de cercetare şi la alte reţele de cercetare, prin intermediul cărora se pot atrage

fonduri considerabile, se pot realiza cercetări de mare complexitate, se pot obţine rezultate de

valoare ştiinţifică şi implicit se va putea realiza transferul de cunoștințe către potenţialii

beneficiari.

Institutul propus și laboratoarele de cercetare ce se vor realiza prin proiect sunt similare, din

punct de vedere al gradului de noutate, cu cele din ţările cu bogată tradiţie în domeniul

economic. Elementul principal al acestui proiect este legat de faptul că va permite crearea și

dezvoltarea unui sistem de cercetare modern, bazat pe o infrastructură de cercetare care să

permită participarea la proiectele majore derulate în cadrul unor reţele complexe de cercetare

internaționale.

Perspectiva integrării în aceste tipuri de reţele va avea un şi impact semnificativ din punct de

vedere economic, atât la nivelul universităţii, cât şi la nivelul întregii societății.

Orizontul de timp

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilității proiectului de investiţii, este necesară

previzionarea evoluţiei intrărilor şi ieşirilor aferente acestuia pe termen lung. În ceea ce

priveşte proiectele din domeniul educațional și de cercetare-dezvoltare, UE recomandă un

orizont de timp de 10-15 de ani. Având în vedere contextul actual al economiei naţionale şi

influenţa evoluţiei la nivel macroeconomic asupra previziunilor pe termen lung, s-a luat în

considerare pentru proiect un orizont de timp total de 12 ani, din care primii 2 ani sunt de

implementare ai proiectului, iar următorii 10 de ani reprezintă perioada de exploatare.

Perioada aceasta a fost considerată corespunzătoare pentru condiţiile economice actuale şi

caracteristicile proiectului, orientat pe activitatea de cercetare complexă.

128

6.3.2. Analiza opţiunilor

Analiza financiară are rolul de a furniza informaţii cu privire la fluxurile de intrări şi ieşiri,

structura veniturilor şi cheltuielilor necesare implementării proiectului dar şi de-a lungul

perioadei previzionate, în vederea determinării durabilităţii financiare.

Modelul teoretic utilizat este modelul DCF – Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat)

care cuantifică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile generate de proiect pe durata sa de

funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de actualizare, operaţiune necesară pentru

a “aduce” o valoare viitoare în prezent. În această metodă, fluxurile non-monetare, cum ar fi

amortizarea şi provizioanele, nu sunt luate în considerare.

Analiza financiară îşi propune să surprindă impactul global al proiectului prin estimarea

reducerilor înregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri şi a plusului de venituri. In

cadrul analizei se va utiliza metoda incrementală.

Pentru proiectul de investiții destinat institutului de cercetare în domeniul mediului şi

dezvoltării durabile s-au luat în considerare trei alternative:

1. alternativa zero (varianta fără investiție)

In scopul îndeplinirii obiectivului proiectului propus, alternativa zero sau varianta fără

investiție reprezintă acea opțiune în care se utilizează spațiile și dotările existente ale

universităţii, nu se realizează nici o investiție de tipul reînnoirii, îmbunătățirii sau creării de

spații pentru cercetare sau achiziționării de echipamente noi. Actuala infrastructură este în

parte învechită și depășită moral din punct de vedere al funcționalităților unei universități

moderne. Această opțiune nu asigură îndeplinirea obiectivului de performanță stabilit de

universitate.

2. alternativa medie (varianta cu investiție medie)

Alternativa medie sau varianta cu investiție medie presupune îmbunătățirea parțială a

echipamentelor și infrastructurii prin reparații ale echipamentelor sau achiziționarea anumitor

echipamente, precum și amenajări provizorii ale spațiilor dedicate cercetării-dezvoltării.

129

Nici această opțiune nu asigură îndeplinirea obiectivului proiectului de investiții deoarece

infrastructura care se va îmbunătăți parțial nu poate să suporte dezvoltarea temelor de

cercetare propuse.

3. alternativa maximă (varianta cu investiție maximă).

Alternativa maximă sau varianta cu investiție maximă propune construcția unei clădirii cu

spații destinate cercetării (laboratoare de cercetare) și spații administrative suport pentru

cercetare. Această opțiune este singura care asigură obținerea rezultatelor dorite prin

implementarea proiectului de investiții.

În concluzie, varianta selectată în urma analizării alternativelor este cea cu investiție maximă.

Alternativa adoptată pentru amplasarea spațiilor moderne pentru învățământ și cercetare este

cea care susține cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului atât din punct de vedere

tehnic, cât și financiar.

La alegerea amplasamentului viitorului institut s-au avut în vedere următoarele:

- situarea în cadrul localității în vecinătatea unui nod important din cadrul reţelei stradale

majore şi legatura cu zonele urbane;

- situaţia juridică, tehnică şi economică a terenului;

- existența restricțiilor constructive şi a condiționărilor din studiile de urbanism aprobate;

- asigurarea accesului auto şi pietonal în incintă;

- asigurarea unui număr corespunzător de locuri de parcare pentru autovehicule;

- asigurarea utilităţilor (apă, canal, gaze).

La alegerea soluţiei constructive au fost avute în vedere următoarele:

- compartimentări pentru laboratoarele de cercetare:

- flexibilitatea funcţională prin alegerea sistemului constructiv din panouri autoportante;

- instalaţii: prevederea de instalaţii de automatizare, atât la funcţionarea instalaţiilor

de producere şi distribuţie a energiei termice, cât şi la cele de ventilare și climatizare va

conduce la consumuri raţionale de energie şi un microclimat optim pentru ocupanţi.

Analiza multicriterială a alternativelor optime de amplasament s-a efectuat înainte de

alegerea soluției prezentate şi a avut în vedere următoarele categorii:

Parametrii tehnici:

130

- sisteme de utilitate publică (apă, canalizare, energie electrică, gaze);

- sisteme de transport (rutiere, căi ferate, aeriene);

- sisteme de comunicații individuale şi colective;

- sisteme urbane şi modificări în structura acesteia.

Parametrii economici:

- dotări, servicii;

- numărul de studenți, evoluția demografică;

- relații sociale, tendințe de evoluție a populației;

- economie.

Parametrii de mediu:

- analiza mediului înconjurător;

- utilizarea resurselor;

- utilizarea terenului, peisajului.

Factorul uman:

- necesități psihologice;

- siguranța vieții şi a bunurilor;

- nivel de cunoștințe, profesionalism.

Legalitate.

La analiza soluției constructive a obiectivului s-a avut în vedere îndeplinirea celor 6 cerinţe

de calitate stabilite de legislația tehnică în construcții:

A. Rezistență şi stabilitate;

B. Siguranță la foc;

C. Siguranţă în exploatare;

D. Izolația termică, hidrofugă şi economia de energie;

E. Protecția împotriva zgomotului;

F. Igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.

131

Prin realizarea institutului se completează activitatea universităţii, spațiul nou creat fiind o

infrastructură de cercetare la standarde europene.

Pentru a evidenţia că alternativa aleasă în vederea realizării investiţiei este optimă, s-a

procedat la o analiză multicriterială pe baza a 4 criterii considerate cele mai relevante pentru

demonstrarea oportunităţii proiectului:

1. costuri de realizare;

2. expertiza personalului implicat;

3. acces facil;

4. oportunităţi egale.

Pentru comparaţie s-au luat în considerare două alternative, după cum urmează:

a. funcţionarea universităţii cu proiect;

b. funcţionarea universităţii fară proiect,

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 2. Analiză multicriterială pentru selecţia variantei de funcţionare

Specificaţie Costuri de

realizare

Expertiza

personalului

implicat

Acces

facil

Oportunităţi

egale Total

Pondere 20% 30% 10% 40%

Funcţionarea universităţii în

varianta cu proiectul propus

Punctaj

3 4 3 3 3,3

Funcţionarea universităţii în

varianta fără proiect 4 4 2 2 3,0

Punctele acordate pentru fiecare criteriu în parte au fost de 4 pentru un punctaj maxim şi de 0

pentru un punctaj minim. Punctele s-au acordat ţinându-se cont de caracteristicile particulare

ale obiectivului propus. Din analiza alternativelor propuse se observă că varianta de

funcţionare a universităţii cu sprijinul spațiilor nou create în cadrul institutului constituie

soluţia optimă de continuare şi dezvoltare a activităţii de educație și cercetare pe plan

naţional şi internaţional. În cele ce urmează, vom fundamenta analiza financiară pentru

132

această alternativă de realizare a proiectului, din care vor rezulta principalii indicatori de

performanţă financiară, în vederea adoptării deciziei de investiţii.

133

6.3.3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară

În cadrul analizei financiare, au fost cuantificate veniturile și costurile înregistrate prin

implementarea și exploatarea proiectului în varianta optimă, ceea ce a condus la previziunea

fluxurilor financiare marginale, în varianta cu proiect față de varianta fără proiect. Au fost

determinate astfel fluxurile financiare previzionate, care vor fi exprimate în termeni nominali

(ceea ce înseamnă că se va lua în calcul impactul inflației previzionate).

În practică se pot utiliza atât valori nominale cât şi valori reale (preţuri constante) pentru

exprimarea beneficiilor si costurilor. Regula care trebuie urmarită: „Daca beneficiile şi

costurile sunt exprimate în valori nominale, analistul va trebui să utilizeze o rată de

actualizare nominală, iar dacă beneficiile şi costurile sunt măsurate în valori reale, va utiliza

o rată reală de actualizare”. Ambele metode vor conduce la acelaşi rezultat3.

Pentru a transforma beneficiile şi costurile viitoare din valori nominale în valori reale, se va

utiliza formula de calcul a valorii actuale, iar valorile obţinute vor fi actualizate la o rată m –

unde m este rata aşteptată a inflaţiei pentru durata de viaţă a întregului proiect.

m

mir

1

unde, r = rata reală; i = rata nominală a dobânzii; m = rata aşteptată a inflaţiei.

Alți factori importanți de care s-a ținut cont în evaluarea alternativelor la actualul proiect

sunt:

- rata inflației;

- rata de creștere economică;

- rata creșterii salariilor;

- rata creșterii diverselor costuri specifice.

Rata inflației a fost analizată în contextul economic la scară națională la nivelul ultimilor ani

și a contribuit la previzionarea costurilor și veniturilor cu un procent din totalul acestora.

3 Sursa: Analiza cost-beneficiu – concepte şi practică Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, Aidan R.

Vining, David L. Weimer, Editura ARC, Ediţia a II-a

134

Rata creșterii economice la nivelul întregii țări, cât și la nivel european, a fost un important

factor care a influențat în principal previzionarea veniturilor și a cheltuielilor, întrucât

proiectul are ca scop consolidarea poziției pe piața europeană în domeniu.

Conform Devizului General întocmit în faza de proiectare și a datelor din listele cu detalierea

pe tipuri de costuri, costul cu investiția este de 53.361.378 lei, inclusiv TVA.

Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului nu poate deduce taxa pe valoarea

adăugată aferentă achizițiilor din proiect, ceea ce înseamnă că aceasta este suportată de

solicitant, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în fundamentarea

costurilor în cadrul analizei financiare se vor utiliza valorile inclusiv TVA, care în acest caz

este un flux de ieșire, ce urmează a fi plătit efectiv.

Având în vedere caracterul investiției realizate (dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare

dezvoltare) și faptul că aceasta nu este o investiție din sfera producției, nu sunt necesare

investiții în capital de lucru; se va considera deci că atât investiția inițială în capital de lucru,

cât și cea pe parcursul duratei de viață a proiectului sunt ambele egale cu zero.

Costurile operaționale:

Având în vedere perioada de exploatare de 10 ani (anii 3-12), estimarea costurilor

operaționale se va realiza pentru această perioadă. Principalele categorii de costuri

operaționale generate de exploatarea proiectului sunt reprezentate de:

costurile cu salariile (fondul de salarii, la care se adaugă și contribuțiile sociale

obligatorii datorate de angajator);

costurile cu diseminarea rezultatelor științifice rezultate din activitatea de cercetare

(participarea la conferințe sau workshop-uri naționale sau internaționale, taxele de

publicare a rezultatelor cercetării, taxele de acces la bazele de date internaționale

etc.);

costurile cu logistica (înlocuirile de echipamente ce se uzează fizic sau moral în

perioada de exploatare a proiectului);

costurile materiale (care includ furnituri de birou, materiale consumabile etc.,

necesare desfășurării în bune condiții a activității în cadrul institutului de cercetare);

costurile cu utilitățile;

135

costurile cu mentenanța și reparațiile necesare (includ cheltuielile legate de

întreținerea și exploatarea spațiilor de educație și cercetare, a echipamentelor din

dotare, precum și activitățile conexe, de ordin administrativ).

Având în vedere tendinţa generală de creştere a salariilor, a preţurilor şi tarifelor pentru

utilități, materialele de întreținere etc., reflectate de evoluţia pieţei interne, precum și ratele

de creştere similare din ţările membre ale Uniunii Europene, pentru fundamentarea în

termeni reali (prețuri constante) a costurilor operaționale, s-a pornit de la evoluția istorică a

acestor categorii de costuri în cadrul instituției, utilizând în același timp și următoarele

ipoteze specifice:

costurile salariale au fost fundamentate pornind de la numărul de angajați (locuri de

muncă nou create, precum și locuri de muncă menținute) și salariul mediu pe angajat;

rata de creștere reală a salariilor a fost considerată mai ridicată în primii 2 ani (5%),

după care aceasta scade la 3% pentru următorii 3 ani și se stabilizează la nivelul de

2% pentru ultimii 5 ani ai perioadei de referință;

contribuțiile sociale obligatorii includ: contribuția de asigurări sociale, contribuția de

asigurări sociale de sănătate, contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj, contribuția

pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuția de

asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și contribuția la Fondul de

garantare a creanțelor salariale; însumate, aceste contribuții reprezintă 27,75% din

fondul brut de salarii;

costurile cu logistica au ținut cont de faptul că la începutul perioadei de exploatare

înlocuirile sunt mai puține (rată de creștere de 5% în primii 3 ani), urmând să crească

progresiv în intensitate pe măsura atingerii perioadei de uzură fizică sau morală, astfel

că rata de creștere a acestor costuri este de 10% în următorii 2 ani de exploatare și de

20% în ultimii 5 ani;

costurile cu diseminarea rezultatelor au fost fundamentate utilizând o rată anuală de

creștere a acestora, constantă pe parcursul celor 10 ani, de 2%;

costurile materiale vor cunoaște, conform previziunilor realizate, o creștere moderată,

cu o rată anuală în termeni reali de 2%;

costurile cu utilitățile au fost fundamentate pornind de la un nivel mediu al acestora,

echivalentul în lei a 3 euro/mp construit; ratele de creștere au fost considerate

136

diferențiat, astfel: creșterea este mai accentuată la început (5% în primii 5 ani), având

în vedere previziunile realizate de organismele naționale cu rol de reglementare în

domeniul energiei, gazelor naturale etc., dar și tendințele la nivel european și

regional, urmând să se stabilizeze la o rată de 3% în ultimii 5 ani;

costurile cu mentenanța au fost estimate utilizând o rată de creștere anuală, în termeni

reali, previzionată la un nivel constant pentru întreaga perioadă, de 1%.

Pentru transformarea în prețuri curente (termeni nominali) a costurilor operaționale estimate

în prima etapă în termeni reali, s-a utilizat o rată anuală estimată a inflației de 3% pentru

întreaga perioadă de referință, având în vedere previziunile macroeconomice realizate pentru

anii următori.

Sinteza costurilor, atât a celor cu investiția, cât și a celor operaționale, este prezentată în

Tabelul nr.3:

Tabelul nr. 3 Costurile cu investiția și costurile operaționale (lei)

CATEGORII DE COST / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

COST TOTAL CU INVESTIȚIA 34.684.896 18.676.482 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

COSTURI OPERAȚIONALE

Costuri salariale (fără contribuții sociale) 4950000 5.197.500 5.457.375 5.621.096 5.789.729 5.963.421 6.082.689 6.204.343 6.328.430 6.454.999 6.584.099

Rata de creștere a costurilor salariale (termeni reali) 5% 5% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2%

Contribuții sociale 1.442.306 1.514.422 1.559.854 1.606.650 1.654.849 1.687.946 1.721.705 1.756.139 1.791.262 1.827.087

Costurile salariale (inclusiv contribuții sociale) 6.639.806 6.971.797 7.180.950 7.396.379 7.618.270 7.770.636 7.926.048 8.084.569 8.246.261 8.411.186

Rata de creștere a costurilor cu logistica (termeni reali) 5% 5% 5% 10% 10% 20% 20% 20% 20% 20%

Costurile cu logistica (înlocuiri de echipamente) 1.307.222 1.372.583 1.441.213 1.585.334 1.743.867 2.092.641 2.511.169 3.013.403 3.616.083 4.339.300

Rata de creștere a costurilor cu diseminarea (termeni reali) 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Costurile cu diseminarea rezultatelor 1.210.000 1.234.200 1.258.884 1.284.062 1.309.743 1.335.938 1.362.657 1.389.910 1.417.708 1.446.062

Rata de creștere a costurilor materiale (termeni reali) 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Costurile materiale 363.000 370.260 377.665 385.219 392.923 400.781 408.797 416.973 425.312 433.819

Rata de creștere a costurilor cu utilitățile (termeni reali) 5% 5% 5% 5% 5% 3% 3% 3% 3% 3%

Costurile cu utilitățile 1.030.075 1.081.579 1.135.658 1.192.441 1.252.063 1.289.625 1.328.313 1.368.163 1.409.208 1.451.484

Rata anuală de creștere a costurilor cu mentenanța 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Costurile de mentenanță / reparații (termeni reali) 1.067.228 1.077.900 1.088.679 1.099.566 1.110.561 1.121.667 1.132.884 1.144.212 1.155.655 1.167.211 1.178.883

Total costuri operaționale (termeni reali) 11.628.004 12.119.098 12.493.936 12.953.995 13.438.533 14.022.504 14.681.197 15.428.672 16.281.783 17.260.734

Rata estimată a inflației (%/an) 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Indicele ratei inflației (%) 103,0% 106,1% 109,3% 112,6% 115,9% 119,4% 123,0% 126,7% 130,5% 134,4%

Total costuri operaționale (termeni nominali) 11.976.844 12.857.151 13.652.461 14.579.836 15.578.943 16.743.603 18.056.020 19.544.580 21.244.034 23.196.982

În cadrul analizei financiare au fost de asemenea cuantificate și veniturile generate de

infrastructura de cercetare creată, cu impact semnificativ asupra universităţii.

137

Beneficiile principale aduse de acest proiect vor fi legate de:

Posibilitatea realizării unor activităţi de cercetare complexe pe domeniul mediului și

dezvoltării durabile. Facilităţile create vor permite participarea la proiectele

internaţionale de cercetare, domeniul mediului fiind considerat unul de maximă

importanţă, prin acest proiect vizibilitatea internațională a universităţii va

creşteconsiderabil.

Îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de învățământ universitar pentru studenții,

masteranzii şi doctoranzii universităţii, cu efect direct asupra creșterii numărului

acestora.

Pentru fundamentarea veniturilor au fost luate în considerare beneficiile cuantificabile

monetar, generate de implementarea proiectului.

Din analiza tuturor activităţilor propuse a se desfăşura după finalizarea proiectului, au fost

selectate doar unele, considerate aducătoare de venituri directe la nivelul universităţii, şi

anume:

- activităţi de cercetare –dezvoltare în baza infrastructurii nou create (proiecte de

cercetare subvenționate de la bugetul de stat, parteneriate public-privat etc.);

- prestarea de noi servicii de consultanţă pentru partenerii din mediul academic şi mediul

nonacademic (studii în domeniul mediului și dezvoltării durabile realizate pentru

parteneri sau mediul de afaceri, prestări de servicii din aceeași sferă de activitate către

terți);

- realizarea de cursuri de pregătire, specializare de tip postuniversitar, activități de

instruire la ciclurile de masterat și doctorat pentru studenții români, dar și pentru

studenții străini.

Veniturile din cercetare au fost estimate pornind de la datele istorice înregistrate de

universitate în anii anteriori, având însă în vedere și previziunile pentru perioada următoare,

aceasta fiind universitate de cercetare avansată și educație, cu o strategie bine conturată în

domeniul cercetării.

Ca ipoteză în estimarea veniturilor, s-a utilizat o rată de creștere în termeni reali de 10% în

primii 2 ani (considerând demararea exploatării noii infrastructuri de cercetare, care

reprezintă o diferență semnificativă față de cea existentă în momentul de față), urmând ca

aceasta să descrească progresiv, pe măsura exploatării la un nivel tot mai ridicat de la un an

la altul (8% în al treilea an, 5% în următorii 2 și 3% în ultimii 5 ani ai perioadei). Pentru

transformarea în prețuri curente s-a utilizat aceeași rată previzionată a inflației de 3% anual.

138

Sinteza veniturilor, exprimate atât în termeni reali, cât și în termeni nominali, este prezentată

în Tabelul nr. 4:

Tabelul nr. 4 Veniturile operaționale ale proiectului (lei)

CATEGORII DE VENITURI / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Venituri din cercetare 11.000.000 12.100.000 13.310.000 14.374.800 15.093.540 15.848.217 16.640.628 17.139.847 17.654.042 18.183.663 18.729.173

Rată creștere venituri din cercetare (termeni reali) 10% 10% 8% 5% 5% 5% 3% 3% 3% 3%

Total venituri din cercetare (termeni reali) 12.100.000 13.310.000 14.374.800 15.093.540 15.848.217 16.640.628 17.139.847 17.654.042 18.183.663 18.729.173

Rata estimată a inflației (%/an) 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Indicele ratei inflației (%) 103,0% 106,1% 109,3% 112,6% 115,9% 119,4% 123,0% 126,7% 130,5% 134,4%

Total venituri din cercetare (termeni nominali) 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 25.170.443

Valoarea reziduală (VR) 2.668.069

Total venituri din cercetare (inclusiv VR) 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 27.838.512

Structura de finanțare a investiției poate avea un impact major asupra sustenabilității și

profitabilității financiare a proiectului. Proiectul va fi finanțat în totalitate din fonduri

nerambursabile, nefiind implicate surse proprii.

Înainte de a determina indicatorii principali de eficiență financiară a investiției propuse, se va

verifica sustenabilitatea ei financiară. Se vor pune în balanță totalul intrărilor de fluxuri

financiare (constituite din surse de finanțare și venituri) cu totalul ieșirilor de fluxuri

financiare (formate din costurile cu investiția și costurile operaționale).

Fluxul de numerar (cash-flow) trebuie să demonstreze sustenabilitatea financiară, care constă

în aceea că proiectul nu este supus riscului de a rămâne fără disponibilităţi de numerar.

Solvabilitatea şi viabilitatea sunt asigurate dacă rezultatul cumulat al fluxului net de numerar

este pozitiv pe perioada întregului orizont de timp. În cazul în care condiţia de sustenabilitate

financiară nu este îndeplinită (rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este negativ), se

procedează la revizuirea planului financiar ţinând cont de nivelul de suportabilitate şi

disponibilitate al grupului ţintă vizat de proiect. Determinarea fluxului financiar net anual,

precum și a fluxului financiar cumulat, este ilustrată în Tabelul nr. 5:

139

Tabelul nr. 5 Sustenabilitatea financiară a investiției (lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total resurse financiare 34.684.896 18.676.482

Total venituri 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 25.170.443

Total intrări de fluxuri financiare 34.684.896 18.676.482 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 25.170.443

Total costuri cu investiția 34.684.896 18.676.482

Total costuri operaționale 11.976.844 12.857.151 13.652.461 14.579.836 15.578.943 16.743.603 18.056.020 19.544.580 21.244.034 23.196.982

Total ieșiri de fluxuri financiare 34.684.896 18.676.482 11.976.844 12.857.151 13.652.461 14.579.836 15.578.943 16.743.603 18.056.020 19.544.580 21.244.034 23.196.982

Total flux de numerar 0 0 486.156 1.263.428 2.055.271 2.408.077 2.793.484 3.126.177 3.023.829 2.819.032 2.481.523 1.973.460

Total flux de numerar cumulat 0 0 486.156 1.749.584 3.804.856 6.212.932 9.006.416 12.132.593 15.156.423 17.975.455 20.456.978 22.430.438

Având în vedere faptul că fluxul financiar cumulat este pozitiv pentru întreaga perioadă de

referință, se poate afirma că investiția se poate susține din punct de vedere financiar și nu va

exista riscul înregistrării de deficite de trezorerie pe parcursul duratei de exploatare.

Justificarea sustenabilităţii financiare a proiectului se realizează prin intermediul activităţilor

ce se vor desfăşură cu ajutorul infrastructurii şi a veniturilor înregistrate din aceste activităţi.

Valoarea reziduală

Conform Guide to cost benefit analysis of investment projects (Final Report – 16/06/2008),

valoarea reziduală poate fi definită ca o valoare virtuală de lichidare. Poate fi determinată în

trei moduri:

• Prin luarea în calcul a valorii reziduale de piaţă a mijloacelor fixe, în ipoteza vânzării lor la

sfârşitul orizontului de timp al proiectului;

• Prin calculul valorii reziduale a tuturor activelor şi datoriilor, calcul bazat pe formule de

depreciere economică (şi nu contabilă);

• Prin calculul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar pe perioada de viaţă ramasă a

proiectului (diferenţa dintre durata de viaţă utilă a proiectului şi orizontul de timp ales pentru

proiecţiile financiare).

Având în vedere componentele proiectului de investiții propus și faptul că o parte dintre

acestea nu pot fi valorificate ca atare la sfârșitul perioadei de referință, se estimează că

valoarea reziduală este de 5% din valoarea investiției inițiale, adică 2.668.069 lei, fiind

exprimată în prețurile curente ale ultimului an de analiză. Aceasta se cumulează, în vederea

actualizării, cu fluxurile financiare nete înregistrate în ultimul an.

140

Rata de actualizare

Nivelul ratei de actualizare, aşa cum practica proiectelor de finanţare europeană a impus-o,

prezintă o perspectivă din punct de vedere al comunităţii vizate de proiect asupra modului în

care beneficiile viitoare sunt apreciate în raport cu cele prezentate.

Astfel, este important de reţinut, că utilizarea acestei rate în contextul politicii de dezvoltare a

Comisiei Europene trebuie sa asigure comparabilitatea datelor pentru ţări similare şi având în

vedere că experienţa ţărilor mai puţin dezvoltate, Comisia Europeană sugerează legarea

nivelului ratei de ritmul aşteptat de creştere al PIB-ului.

În estimarea ratei de actualizare utilizate, s-a avut în vedere faptul că aceasta trebuie să

reflecte cerința de remunerare a finanțatorului, la nivelul riscului perceput și asumat de acesta

prin realizarea proiectului. Cum finanțarea se realizează din fonduri nerambursabile, s-a

considerat un cost al capitalului de 5% (recomandat în analiza financiară pentru proiectele

finanțate din fonduri europene nerambursabile), o rată considerată normală pentru activitatea

de educație și cercetare, în contextul economico-social actual.

Principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al

proiectului pentru a calcula indicatorii de rentabilitate potriviţi.

În analiza realizată a fost pus accentul pe doi indicatori financiari importanți:

- valoarea financiară netă actualizată (VFNA);

- rata internă de rentabilitate financiară (RIRF),

respectiv

- în termeni de randament al costurilor de investiţie, VFNA(C) şi RIRF(C),

- în termeni de randament al capitalului naţional, VFNA(K) şi RIRF(K).

Metodologia utilizată pentru determinarea rentabilităţii financiare este abordarea fluxului de

numerar actualizat (FNA).

Calculul rentabilităţii financiare a investiţiei (VFNA(C) şi RIRF(C) – Tabelul nr. 6) măsoară

capacitatea veniturilor nete de a acoperi costurile de investiţie, măsurând astfel performanţa

investiţiei independent de sursele sau metodele de finanţare.

141

Tabelul nr. 6 Indicatorii analizei financiare ai investiției

(lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total venituri 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 25.170.443

Total costuri (investiție + operaționale) 34.684.896 18.676.482 11.976.844 12.857.151 13.652.461 14.579.836 15.578.943 16.743.603 18.056.020 19.544.580 21.244.034 23.196.982

Valoarea reziduală 2.668.069

Fluxuri financiare nete -34.684.896 -18.676.482 486.156 1.263.428 2.055.271 2.408.077 2.793.484 3.126.177 3.023.829 2.819.032 2.481.523 4.641.529

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Venituri actualizate 0 0 11.304.308 12.197.887 12.922.790 13.310.474 13.709.788 14.121.082 14.267.672 14.415.784 14.565.433 16.276.601

Costuri actualizate 34.684.896 17.787.126 10.863.350 11.106.490 11.231.913 11.423.683 11.625.247 11.899.366 12.221.025 12.598.611 13.041.994 13.562.795

Fluxuri financiare actualizate -34.684.896 -17.787.126 440.958 1.091.397 1.690.877 1.886.791 2.084.541 2.221.716 2.046.647 1.817.173 1.523.440 2.713.806

VFNA/C

RIRF/C

Raportul beneficiu / cost (R B/C)

-34.954.677

-9,57%

0,797

În vederea determinării performanței capitalului investit de universitate, s-a considerat drept

reper contribuția națională precizată în planul financiar din Documentul cadru de

implementare al POS CCE, Documentul prevede o rată de cofinanțare de 76,7%, ceea ce

corespunde unei contribuții naționale de 23,3% din valoarea proiectelor. Având la bază

această ipoteză, în Tabelul nr. 7 au fost determinați indicatorii de performanță ai capitalului

investit VFNA(K) şi RIRF(K).

Tabelul nr. 7 Indicatorii analizei financiare a capitalului (lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total venituri 12.463.000 14.120.579 15.707.732 16.987.912 18.372.427 19.869.780 21.079.849 22.363.612 23.725.556 25.170.443

Total costuri (investiție + operaționale) 8.081.581 4.351.620 11.976.844 12.857.151 13.652.461 14.579.836 15.578.943 16.743.603 18.056.020 19.544.580 21.244.034 23.196.982

Valoarea reziduală 2.668.069

Fluxuri financiare nete -8.081.581 -4.351.620 486.156 1.263.428 2.055.271 2.408.077 2.793.484 3.126.177 3.023.829 2.819.032 2.481.523 4.641.529

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Venituri actualizate 0 0 11.304.308 12.197.887 12.922.790 13.310.474 13.709.788 14.121.082 14.267.672 14.415.784 14.565.433 16.276.601

Costuri actualizate 8.081.581 4.144.400 10.863.350 11.106.490 11.231.913 11.423.683 11.625.247 11.899.366 12.221.025 12.598.611 13.041.994 13.562.795

Fluxuri financiare actualizate -8.081.581 -4.144.400 440.958 1.091.397 1.690.877 1.886.791 2.084.541 2.221.716 2.046.647 1.817.173 1.523.440 2.713.806

VFNA/K

RIRF/K

Raportul beneficiu / cost (R B/C)

5.291.364

10,80%

1,040

142

În plus, în ambele alternative de analiză, a fost determinat și indicatorul: Raportul beneficiu /

cost, care reflectă măsură în care veniturile actualizate sunt acoperitoare pentru costurile

actualizate.

În concluzie, analiza financiară s-a concretizat în 3 tabele care rezumă fluxurile de numerar,

după cum urmează:

1. tabelul sustenabilităţii financiare (Tabelul nr. 5), care demonstrează prin

valoarea pozitivă a fluxului de numerar pe întreaga durată de viaţă a proiectului

(implementare şi exploatare) că proiectul este fezabil şi sustenabil;

2. tabelul de calcul al Ratei Interne a Rentabilităţii Financiare a Investiţiei

(Tabelul nr. 6)

3. tabelul de calcul al Ratei Interne a Rentabilităţii Financiare a Capitalului

(Tabelul nr. 7)

Valorile indicatorilor de eficienţă obţinuţi sunt sintetizați în Tabelul nr. 8:

Tabelul nr. 8 Rezultatele indicatorilor de eficienţă pentru analiza financiară a

proiectului

Indicator Veniturile investiţiei

(RIRF/C)

Veniturile

capitalurilor proprii

(RIRF/K)

Rata internă de rentabilitate (RIRF) – 9,57% 10,8%

Venitul net actualizat (VFNA) – 34.954.677 5.291.364

Raportul beneficiu/cost (RB/C) 0,797 1,04

Rezultatele analizei financiare a proiectului reflectă eficiența și fezabilitatea acestuia în

condițiile unei finanțări neramburabile aferente cheltuielilor de investiții. Valorile obtinute

pentru indicatorii RIRF/C, VFNA/C si Rb/c / C justifică necesitatea intervenției financiare

europene pentru dezvoltarea proiectului, conform reglementărilor din Ghidul Analizei Cost –

Beneficiu al Uniunii Europene, din anul 2008.

Aceasta deoarece, un astfel de proiect este orientat mai mult asupra beneficiilor sociale şi

economice adiacente decât asupra obţinerii imediate de profit.

143

Totodată, trebuie specificat că ponderea cea mai mare în cadrul costurilor Ratei Interne a

Rentabilităţii Financiare o au cheltuielile de investiţii. Din acest motiv, valoarea negativă nu

constituie un motiv de îngrijorare. Astfel, conform Ghidului Solicitantului (şi Ghidului de

Realizare a Analizei Cost-Beneficiu, publicat de Comisia Europeană in 2008), pentru ca

proiectul să fie eligibil este necesar ca venitul net actualizat calculat la total valoare investiţie

să fie negativ (prezentat in tabelul nr. 8) iar rata internă de rentabilitate financiară calculată la

total valoare investiţie să fie mai mică de 5 % (calculată in tabelul nr. 8). Faptul că valoarea

actuală netă financiară a investiţiei este negativă, specifică faptul că veniturile implicate de

proiect nu pot susţine activităţile propuse (pentru perioada de analiză considerată) şi că

proiectul are nevoie de asistenţă financiară.

Indicatorii determinați în raport cu capitalurile proprii reflectă o situație specifică proiectelor

de investiții în domeniul cercetării dezvoltării și inovării. Astfel venitul net actualizat este

pozitiv iar rata internă de rentabilitate (RIRF/K) este de 10,8%, o valoare considerată

acceptabilă în raport cu valorile recomandate pentru domeniu CDI.

Nivelul profitabilităţii preconizate a proiectului se încadrează în prevederile art. 55 din

Regulamentul 1083/2006 de a nu interveni suprafinanţarea.

Acceptabilitatea proiectului este justificată de specificul activităţii de cercetare-dezvoltare,

care la nivelul universităţii nu poate genera pe termen scurt beneficii care să acopere o

investiţiei semnificativă de 53.361.378 lei (inclusiv TVA).

144

6.3.4. Analiza economică

Conform HG nr. 28/2008 intrată în vigoare începând cu data de 23 februarie 2008, analiza

economică este obligatorie doar în cazul investițiilor publice majore. Definirea investiției

publice majore prezentată în HG nr.28/2008 descrie termenul ca fiind acea investiție publică

al cărei cost total depășește echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investițiilor promovate

în domeniul protecției mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investițiilor

promovate în alte domenii.

În concluzie, având în vedere cele menționate anterior, pentru proiectul propus nu este

necesar a se elabora o analiză economică.

6.3.5. Analiza de senzitivitate și analiza de risc

6.3.5.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor

variabile de intrare asupra rentabilităţii proiectului investiţional.

Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existenţa unei palete

variate de factori de risc care mai mult sau mai puţin probabil pot influenţa performanţa

previzionată a proiectului. Aceşti factori de risc se pot încadra în două categorii:

- categorie care poate influenţa costurile de investiţie;

- categorie care poate influenţa elementele cash-flow-ului previzionat.

Metodologia abordată se bazează pe:

- analiza senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor

proiectului;

- calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.

Scopul analizei de senzitivitate este:

- identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai

mare impact asupra rentabilităţii sale. Variabilele critice sunt considerate acei

parametri pentru care o variaţie de 1% provoacă creşterea cu 1% a ratei interne de

rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete;

- evaluarea generală a robusteţii şi eficienţei proiectului;

145

- aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât

proiectul este mai riscant;

- sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Analiza financiară s-a realizat în mediu determinist. În realitate, mediul economic este supus

incertitudinii. În cadrul analizei de senzitivitate s-au identificat variabilele critice ale

modelului, urmând să se stabilească cât de sensibil va fi viitorul obiectiv de investiții la unele

modificări ale acestor variabile cheie, ce pot apărea în cursul exploatării sale viitoare și se

concretizează în variații ale indicatorilor privind rentabilitatea financiară și economică a

proiectului – RIR (rata internă de rentabilitate) și VNA (valoarea netă actualizată).

În principiu, analiza constă în calcularea, pentru fiecare variabilă a Indicelui de senzitivitate

(IS), după formula:

unde,

P = parametrul studiat (NPV sau IRR);

V = variabila;

Indicele 1 = valori modificate;

Indicele 0 = valori initiale.

Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte

procente se modifică parametrul studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Daca

acest indice este mai mare decât 1, respectiva variabilă este purtătoare de risc.

Etapele analizei de senzitivitate sunt:

1. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influenţă importanta asupra

rentabilităţii proiectului;

2. Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile;

3. Recalcularea valorilor indicatorilor de performanţă în ipoteza realizării abaterilor

prognozate.

0

01

0

01

V

VVP

PP

IS

146

Variabilele critice identificate sunt:

costul cu investiția – s-a estimat că se pot înregistra economii față de sumele precizate

în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziții să fie mai costisitoare decât s-a

estimat inițial; intervalul de variație al variabilei este stabilit la (-10%; +10%);

costurile operaționale – având în vedere evoluțiile prezentate în ipotezele de lucru din

mediu cert, s-a stabilit un interval de variație a acestora de (-10%; +10%);

veniturile – s-a considerat că se poate înregistra o creștere a acestora cu a rată mai

redusă decât cea estimată inițial sau dimpotrivă mai ridicată, astfel că intervalul de

variație este (-10%; +10%);

valoarea reziduală – s-a estimat că și această variabilă poate evolua în cadrul unui

interval de variație stabilit la (-10%; +10%).

În Tabelul nr. 9 sunt prezentate valorile pentru indicatorii investiției (VFNA/C și RIRF/C),

respectiv pentru indicatorii capitalului (VFNA/K și RIRF/K), în baza modificării valorilor

pentru variabilele critice, în interiorul intervalelor de variație precizate.

Tabelul nr. 9 Rezultatele analizei de senzitivitate a proiectului

Extras din analiza de senzitivitate (VFNA/C) (lei)

Modificări (procente) -10% -5% 0% 5% 10%

Costul cu investiția -29.707.475 -32.331.076 -34.954.677 -37.578.278 -40.201.879

Costuri de operare -22.997.230 -28.975.953 -34.954.677 -40.933.401 -46.912.124

Venituri -48.507.862 -41.731.270 -34.954.677 -28.178.084 -21.401.492

Valoarea reziduală -35.110.673 -35.032.675 -34.954.677 -34.876.679 -34.798.681

Extras din analiza de senzitivitate (RIRF/C) (%)

Modificări (procente) -10% -5% 0% 5% 10%

Costul cu investiția -8,33% -8,97% -9,57% -10,13% -10,66%

Costuri de operare -3,35% -6,20% -9,57% -13,81% -19,83%

Venituri -21,94% -14,47% -9,57% -5,79% -2,66%

Valoarea reziduală -9,74% -9,65% -9,57% -9,49% -9,40%

Extras din analiza de senzitivitate (VFNA/K) (lei)

147

Modificări (procente) -10% -5% 0% 5% 10%

Costul cu investiția 6.513.962 5.902.663 5.291.364 4.680.065 4.068.766

Costuri de operare 17.248.811 11.270.087 5.291.364 -687.360 -6.666.084

Venituri -8.261.822 -1.485.229 5.291.364 12.067.956 18.844.549

Valoarea reziduală 5.135.367 5.213.365 5.291.364 5.369.362 5.447.360

Extras din analiza de senzitivitate (RIRF/K) (%)

Modificări (procente) -10% -5% 0% 5% 10%

Costul cu investiția 12,62% 11,68% 10,80% 9,98% 9,20%

Costuri de operare 21,18% 16,33% 10,80% 4,15% -4,78%

Venituri -7,95% 3,13% 10,80% 16,99% 22,33%

Valoarea reziduală 10,68% 10,74% 10,80% 10,86% 10,92%

Analizând rezultatele, se observă următoarele:

variabilele critice identificate (cu excepția valorii reziduale) exercită un impact

semnificativ asupra indicatorilor calculați din punct de vedere al investiției totale, în

timp ce indicatorii capitalului investit se mențin în limitele acceptabilității

proiectului;

costul cu investiția exercită o influență semnificativă; la o creștere cu 10% a acestuia,

valoarea actualizată netă a proiectului (VFNA/C) scade cu aproximativ 15%, ceea ce

corespunde unui coeficient de elasticitate moderat (–1,5), indicând un risc relativ

scăzut din punct de vedere al acestei variabile, cu atât mai mult cu cât în costul cu

investiția au fost prinse și cheltuieli neprevăzute, care pot acoperi eventuale creșteri

de prețuri pentru achizițiile din proiect;

costurile operaționale exercită de asemenea un impact semnificativ; există riscul ca

indicatorii proiectului să devină inacceptabili în interiorul intervalului de variație

stabilit; la creșterea cu 10% a acestor costuri, VFNA/C scade cu aproximativ 34,2%,

ceea ce implică un risc ridicat (coeficientul de elasticitate pentru această variabilă

este –3,42);

în ceea ce privește veniturile, o rată de creștere mai redusă decât cea estimată inițial ar

afecta în sens negativ valorile indicatorilor; o scădere cu 10% a veniturilor

148

generează o scădere a VFNA/C cu circa 38,8%, ceea ce face ca variabila venituri să

aibă cel mai important impact asupra rezultatelor (coeficientul de elasticitate cel mai

ridicat, egal cu 3,88).

Ca o concluzie a analizei de senzitivitate, rezultă că proiectul este extrem de sensibil la

variabilele venituri, respectiv costuri de operare și sensibil la variabila costul cu investiția.

Aceste valori trebuie interpretate cu prudență, deoarece ele sunt estimate în situația

modificării valorii unei singure variabile, restul rămânând nemodificate. Din această

perspectivă, variabilelor venituri și costuri operaționale trebuie să li se acorde o atenție

specială și o monitorizare strictă pe întreaga perioadă de referință a proiectului.

6.3.5.2. Analiza de risc

Riscurile inerente unui proiect de o asemenea amploare sunt date în principal de corelarea

termenelor de achiziție și construcții, respectiv de punere în funcțiune a dotărilor și de

existența la momentul potrivit a resurselor financiare.

Pentru analiza proiectului de investiții s-au luat în considerare riscurile ce pot apărea atât în

perioada de implementare a proiectului, cât şi în perioada de exploatare a noului obiectiv,

respectiv Institut de Cercetare in domeniul mediului şi dezvoltării durabile.

Riscuri identificate în perioada de implementare

În perioada de implementare a proiectului pot apărea riscuri generate de întârzierea plăţilor

destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii (ceea ce ar putea conduce la prelungirea

perioadei de implementare peste termenul prevăzut) şi riscuri în procesul de achiziţie al

dotărilor.

Riscuri interne:

Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor prevăzute

în planul de acțiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:

a) etapizarea eronată a lucrărilor;

b) erori în calculul soluțiilor tehnice;

c) executarea defectuoasă a unei/unor părți din lucrări;

149

d) nerespectarea normativelor şi legislației în vigoare;

e) comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii, dotări.

Riscuri externe:

Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul

proiectului:

a) obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită gradului redus de

participare la licitații;

b) obligativitatea repetării procedurilor de achiziții datorită numărului mare de

oferte neconforme primite în cadrul licitațiilor;

c) creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele

implicate în proiect.

Riscuri identificate în perioada de exploatare

Riscurile identificate sunt riscuri externe proiectului şi se referă la:

a) reducerea semnificativă a numărului de candidați și implicit studenți ai

universităţii, ca urmare a evoluției demografice sau o rezultatelor de la examenele

de bacalaureat;

b) gap-ul existent în prezent în România în ceea ce priveşte transferul rezultatelor

cercetării ştiinţifice în mediul de afaceri;

c) dificultăţi în angajarea şi instruirea personalului specializat în domeniul științelor

economice și administrative;

d) creșterea nejustificată a preţurilor pentru serviciile de utilități şi creșterea

nejustificată a salariilor.

Abordarea riscurilor identificate

Administrarea riscurilor interne ale proiectului:

In planificarea logică şi cronologică a activităților cuprinse în planul de acțiune

au fost prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

150

Managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic se vor ocupa direct de

colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului;

Responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de

execuţie al lucrărilor, având o bogată experiență în domeniu; se va implementa

un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuție. Acesta va

presupune organizarea de raportări parțiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în

parte. Acestea vor fi prevăzute în documentația de licitație şi la încheierea

contractelor;

Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele

prevăzute;

Se va urmări respectarea specificațiilor referitoare la materialele, echipamentele

şi metodele de implementare a proiectului;

Se va pune accent pe protecția şi conservarea mediului înconjurător.

Administrarea riscurilor externe ale proiectului:

asigurarea condiţiilor pentru sprijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea

obținerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de

achiziție lucrări și dotări;

estimarea cât mai realistă a creșterii prețurilor pe piaţă.

Administrarea riscurilor în perioada de exploatare:

organizarea unei campanii susținute de promovare a noii investiții prin alocarea

unor sume anuale în acest scop;

metodologia folosită în estimarea tarifelor pentru serviciile oferite a fost corelată

cu exemplele de bune practici ale unor instituţii similare din Europa şi SUA, dar

acestea s-au corectat în sensul diminuării pentru a fi atractive pieței din România;

s-a procedat la o previziune prudentă a veniturilor prin considerarea la un grad de

exploatare mai redus al noilor spații decât ar putea fi în realitate;

se va solicita furnizorilor de dotări instruirea personalului responsabil cu

exploatarea acestora, precum şi întreținerea echipamentelor;

151

procesul de recrutare a personalului va avea în vedere calificarea corespunzătoare

posturilor, selectarea tinerilor absolvenţi care demonstrează o puternică motivaţie

pentru cercetare într-un domeniu de vârf al cercetării ştiinţifice europene.

6.3.6. Concluzii

În urma realizării analizei financiare şi a analizelor de senzitivitate şi risc se recomandă

realizarea investiţiei în varianta cu proiect. Rezultatele analizei financiare a proiectului

reflectă eficiența și fezabilitatea acestuia în condițiile unei finanțări neramburabile aferente

cheltuielilor de investiții. Valorile obtinute pentru indicatorii financiari justifică necesitatea

intervenției financiare europene pentru dezvoltarea proiectului, conform reglementărilor din

Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al Uniunii Europene, din anul 2008, aceasta şi pentru că un

astfel de proiect este orientat mai mult asupra beneficiilor sociale şi economice adiacente

decât asupra obţinerii imediate de profit.

Proiectul este extrem de sensibil la variabilele venituri, respectiv costuri de operare și sensibil

la variabila costul cu investiția. Nu există alţi factori de risc, dintre cei identificaţi şi analizaţi,

care să aibă o influenţă semnificativă asupra desfăşurării proiectului.

Punctele forte ale acestui proiect sunt următoarele:

calitatea echipei de lucru – experiența ştiinţifică şi de asemenea experiența

managerială acumulată în coordonarea unor proiecte complexe în domeniul mediului

şi dezvoltarii durabile;

nivelul înalt al dotărilor existente – în cadrul unor proiecte de cercetare încheiate

recent sau în derulare au fost prevăzute sume importante pentru achiziționarea unor

echipamente de cercetare performante.

amplasarea acestei infrastructuri într-o zonă unde există facilități funcționale

adecvate.

efectul pozitiv asupra altor sectoare economice: medicină, agricultură, industria

alimentară, mediu, tehnologia informaţiei şi comunicaţiei;

transferul direct de la cercetarea de bază la aplicaţii către sectorul economie, social,

medical etc. cu efect pozitiv atât asupra comunităţii ştiinţifice cât şi a mediului de

afaceri.

152

6.4. Studiu de caz privind o investiţie în construcția și reabilitarea clădirilor de locuit

6.4.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi stabilirea perioadei de referinţă

În acest studiu de caz vom prezenta analiza cost-beneficiu pentru un proiect de construcție a

unor locuințe sociale de tip ANL.

Blocul cu apartamente urmează a fi realizat într-un oraș din România în care există deja

aproximativ 600 de cereri depuse la Primărie pentru obținerea unei locuințe sociale, dar care

nu pot fi onorate, din lipsă de spații locative sociale.

Având în vedere standardele aplicabile pentru proiectele sociale, propunem o analiză pe un

orizont 15 ani, în acest caz. Pe această perioadă se vor estima fluxurile financiare de venituri

şi cheltuieli, precum şi fluxul financiar net.

Investiția urmează a se realiza în 2 ani și va fi finanțată din fonduri publice guvernamentale

în cuantum de 9.300.586 ron.

6.4.2. Analiza opţiunilor

În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice trebuie determinată cea mai bună

alternativă pentru proiect. Într-o anumită situație, implementarea unui proiect la o scară mai

mică poate fi cea mai bună alternativă, în timp ce în alte situaţii poate fi mai avantajos

aplicarea unei alternative care să reducă efectul negativ asupra societăţii sau asupra

stakeholderilor implicaţi. O altă opţiune relevantă la un moment dat, poate fi amânarea

proiectului, dacã se constatã a fi cea mai bunã soluþie la un moment dat.

În conformitate cu cerințele legislative includem în cadrul Analizei Cost Beneficiu cel puţin

trei alternative. În acest caz, în urma analizei variabilelor implicate în realizarea proiectului,

s-au desprins următoarele scenarii tehnico-economice, care coincid cu două opţiuni diferite.

- V0 = varianta zero – varianta fara investitie; in aceasta variantă peste 600 de persoane, dar

și altele, pe viitor, nu pot dispune de o locuință în orașul;

- V1 = varianta maxima – varianta cu o investiție în două blocuri de 160 de apartamente

bugetul unei astfel de variante depășește însă fondurile estimate a fi disponibile pentru acest

proiect, ceea ce ar face necesară identificarea și a altor surse de finanțare;

- V2 = varianta medie – varianta cu investitia medie – un bloc de apartamente de 80 de

persoane.

153

Este aleasă V2 – varianta medie din cauza constrângerilor bugetare pe care organismele

locale le-au identificat, care fac ca varianta V1 să necesite timp suplimentar pentru

identificarea unor surse suplimentare de finanțare. În același timp, nu există cerititudinea

identificării acestora, ceea ce înseamnă că prin alegerea V1 este posibil ca proiectul să nu se

realizeze. În ceea ce privește identificarea beneficiariilor proiectului, considerati toţi cei care

beneficiază in sens pozitiv de implementarea unui proiect / program, aceștia sunt tineri care

nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care nu îşi permit să închirieze sau să cumpere o locuinţă

de pe piaţa liberă.

6.4.3.Analiza financiară

În cadrul analizei financiare vom utiliza metoda incrementală, prin compararea veniturilor şi

costurilor înregistrate în varianta cu proiect faţă de varianta fără proiect. Vom determina

astfel fluxurile financiare marginale aferente investiţiei, utilizând în acest sens numai

surplusul de venituri, respectiv de costuri, generate de implementarea proiectului în varianta

optimă.

Rata de actualizare utilizată în cadrul acestui proiect este de 5%. Din punct de vedere fiscal,

beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce înseamnă că taxa pe valoarea

adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată de instituţie, în calitate de consumator

final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în fundamentarea costurilor în cadrul analizei

financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA, care în acest caz este un flux de ieşire, ce

urmează a fi plătit efectiv.

6.4.3.1. Fundamentarea investitiei

La nivelul Municipiului în care se dorește realizarea acestui bloc de apartamente există o

populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori. Orașul este unul fost industrial, în care pe perioada

tranziției s-au pierdut multe locuri de muncă și investițiile au stagnat. Locuitorii orașelor nu

dispun de multe alternative pentru a putea achiziționa o locuință. Cu toate acestea, natalitatea este

în creștere, tot mai mulți tineri întemeidu-și o familie. În acest context, cererea pentru locuințe

sociale este în creștere. Numai în prezent există depuse la Primăria orașului peste 600 astfel de

solicitări.

În acest context, construcția a 80 de apartamente, de aprx. 50 m2 fiecare, vine în întâmpinarea

acestei cereri de locuințe sociale.

154

6.4.3.2 Estimarea costurilor și a veniturilor

În tabelul următor sunt prezentate costurile cu investiția:

Tabel nr. 1 Costuri cu investiția, cu TVA, RON

Nr

crt Obiect An 0 An 1 An 2 Total

1

Pregatirea proiectului (SF + calcul

termotehnic + avize) 91202 0 0 91202

2 Organizare procedura de achizitie 4340 0 0 4340

3 Intocmire proiect tehnic 41540 0 0 41540

4

Elaborare certificat platformanta

energetica a cladirii 654439.76 0 0 654439.76

5

Organizare procedura de achizitie a

lucrarilor 8060 0 0 8060

6 Organizare de santier 0 151299.84 151299.84 302599.68

7 Devieri LES 20 kv 0 10168 0 10168

8

Amenajare protectia mediului- zone

verzi 0 8108.36 0 8108.36

9 Bloc 80 apartamente 0 5581681.44 0 5581681.44

10 Alimentare en el si brans electric 0 0 621909.6 621909.6

11 Racord telefonic 0 0 18848 18848

12 Sistematizare platforme, trotuare 0 363657.28 363657.28 727314.56

13 Alimentare cu gaze naturale 0 0 121467.92 121467.92

14 Alimentare cu apa si canalizare 0 0 119733.16 119733.16

15 Retele termice perizolate 0 7440 0 7440

16 Comisioane si taxe 0 80783.52 80783.52 161567.04

17 Asistenta tehnica 0 183648.96 183648.96 367297.92

18 Neprevazute 0 0 870977.24 870977.24

19 Procurare si montaj utilaje 0 0 870977.24 870977.24

20 Total 24 luni 799,581.76 6,386,787.40 3,403,302.76 10,589,671.92

Sursa: calcule constructor

Pentru estimarea costurilor au fost luate în considerare următoarele categorii de costuri:

Cheltuieli de intretinere

Cheltuieli reparatii capitale

Cheltuieli de administrare

Costuri materiale

Costuri cu electricitate / utilități

155

Costuri de personal

Toate costurile operaționale au fost actualizate cu o rată anuală de creștere.

Totalul costurilor operaționale este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2 Costuri operaționale

Costuri/ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Cheltuieli de intretinere 0 0 580.516 580.5157 580.5157 580.5157 580.5157 580.5157 580.5157 580.516 580.5157 580.516 580.516 580.516 580.516

Cheltuieli reparatii capitale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 29606.3 0 0 0 0 0

Cheltuieli de administrare 0 0 11610.3 11610.314 11610.314 11610.314 11610.314 11610.314 11610.31 11610.3 11610.314 11610.3 11610.3 11610.3 11610.3

Costuri materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri cu electricitate / utilități 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri de personal 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rata anuala de crestere pentru costurile de

operare 2% 2% 3% 3% 4% 4% 5% 5% 6% 6% 6% 6% 6% 6% 6%

Total costuri operationale 0 0 12190.8 12190.8297 12190.8297 12190.8297 12190.8297 12190.83 12190.83 41797.1 12190.8297 12190.8 12190.8 12190.8 12190.8

Total costuri operationale cu rata anuala 0 0 12190.8 12556.5546 12678.4629 12678.4629 12800.3712 12800.371 12922.28 12922.3 44304.9582 12922.3 12922.3 12922.3 12922.3 S

ursa: calculele autorilor

Pentru estimarea veniturilor am prezumat că se vor închiria toate cele 80 de apartamente,

având în vedere gradul mare de ocupare al blocurilor ANL în toată țara dar și cererea mare

existentă pe piața orașului în care se dorește construcția acestui bloc. Cuantumul chiriilor

obținute a fost actualizat cu rate de creștere între 1 și 4%.

Penrtu anul 1 s-a pornit de la calculul chiriei pe mp conform legislației în vigoare; acet calcul

este ilustrat în tabelul următor:

Tabel nr. 3 Calcul chirie m2

Aria desfasurata construita

Valoarea de

inlocuire

(valoarea de

inventar)

Pret/mp

Adc

Amortiza

re in 40

de ani

Cheltuieli

de

intretinere

RC

Cheltuieli

reparatii

capitale RK

Cheltuieli

de

administrar

e

Cheltuieli

nete anuale

Profit net

+ impozit

pe profit

Taxe si

impozit

pe cladire

Chiria

neta

anuala

Tarif chirie

neta lunara

lei/mp

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

(2):(1) (3):40 (3)*0,4% (3) * 0,51% (3)*0,2% (4)+(5)+(6)+(7) (8)x0 8 11:12

5,000 5,805,157.00 1,161.03 29.03 0.12 5.92 2.32 37.39 0.00 0.00 37.39 3.12

Sursa: calculele autorilor

Nu includem în analiză opțiunea vânzării acestor apartamente deoarece avem în vedere că

pot exista modificări în legislație în acest sens, dar și deoarece de obicei consumatorii sunt

“pasageri” în locuințele sociale, preferând, la un moment dat, dacă își permit, să cumpere un

apartament în blocuri de locuințe comercializate pe piață, cu condiții de locuit mai bune.

156

Elemente Ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Total costuri de operare 0 0 12190.8297 12556.55459 12678.4629 12678.4629 12800.3712 12800.3712 12922.2795 12922.2795 44304.9582 12922.2795 12922.2795 12922.2795 12922.2795

Total anual intrari de

numerar (transferuri

ordonator credit cf

bugetului) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total venituri proprii din

chirii 149540.8443 149540.8443 149540.844 149540.8443 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844

Rata anuala creste chirii 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 3% 3% 3% 3% 4% 4% 4%

Chirii cu rata anuala 149540.8443 151036.2528 152546.615 154072.0814 157153.523 160296.594 163502.525 166772.576 171775.753 176929.026 182236.897 187704.003 195212.164 203020.65 211141.476

Total venituri 149540.8443 149540.8443 149540.844 149540.8443 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844 149540.844

Flux de numerar 149540.8443 149540.8443 137350.015 136984.2897 136862.381 136862.381 136740.473 136740.473 136618.565 136618.565 105235.886 136618.565 136618.565 136618.565 136618.565

Astfel, considerând că eventualele venituri din vânzări sunt incerte, acestea nu au fost luate

în calcul în analiză.

Pe baza estimării fluxurilor de intrare și ieșire calculăm fluxul de numerar, în tabelul

următor:

Tabel nr. 4 Fluxul de numerar

Sursa: calculele autorilor

Situația fluxurilor de numerar elaborată arată că fluxul de numerar este pozitiv pentru fiecare

an al perioadei de referință, adică că nu există riscul de lipsă de lichiditate, ceea ce era de

așteptat având în vedere ipoteza închirierii tuturor apartamentelor, la un preț al chiriilor ce

acoperă toate costurile de întreținere și mentenanță, conform legii.

Analizănd sustenabilitatea financiară a investiției prin calculul fluxului de numerar cunmulat

observăm că acesta este pozitiv pe întreaga perioadă analizată (vezi Tabelul nr.5 din Anexa

nr 1 ).

Estimăm valoarea reziduală la 5% din valoarea investiţiei iniţiale, considerând-o un flux

financiar de intrare în ultimul an de analiză (15) care se cumulează, în vederea actualizării, cu

fluxurile financiare nete înregistrate în acel an.

Având o singură sursă de finanţare, provenind din surse guvernamentale, nu se justifică

realizarea unei analize financiare separate privind profitabilitatea financiară a investiţiei în

funcţie de structura de finanţare a acesteia. În acest caz, profitabilitatea investiţiei (/C) va

coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului investit (/K) şi este determinată în cele ce

urmează. Pornind de la fluxul de numerar calculăm indicatorii FNPV/C (în acest caz identic

cu FNPV/K) și FRR/C (în acest caz, identic cu FRR/K).

157

FLUXURI

FINANCIARE / ANI0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Total venituri 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541 149,541

Surse de finantare 6,067,448 3,233,138 0

Total costuri (investiție

+ operaționale)799,581.76 6,386,787.40 3,403,302.76

12190.83 12556.555 12678.463 12678.463 12800.371 12800.371 12922.279 12922.279 44304.958 12922.279 12922.279 12922.279 12922.279

Valoarea reziduală 2902.5785

Fluxuri financiare nete -799582 -169,799 -20,624 137350 136984.3 136862.4 136862.4 136740.5 136740.5 136618.6 136618.6 105235.9 136618.6 136618.6 136618.6 139,521

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Factor de actualizare 105.0% 110.3% 115.8% 121.6% 127.6% 134.0% 140.7% 147.7% 155.1% 162.9% 171.0% 179.6% 188.6% 198.0% 207.9%

Indice de actualizare 0.9524 0.9070 0.8638 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6768 0.6446 0.6139 0.5847 0.5568 0.5303 0.5051 0.4810

Fluxuri financiare actualizate -161,713 -18,707 118,648 112,697 107,235 102,129 97,179 92,551 88,066 83,872 61,529 76,074 72,452 69,002 67,112

FNPV/C = FNPV/K

FRR/C = FRR/K

968,127

7.12%

Tabel nr. 6 Indicatorii financiari ai investiției

Sursa: calculele autorilor

Obținem astfel:

FNPV/C=968127 ron

FRR/C = FRR/K = 7,12 %

În condițiile obținerii acestor valori cei doi indicatori, rezultă că proiectul este profitabil,

ținând cont de toate sursele de finanțare posibil de utilizat și de costul mediu ponderat al

acestora, utilizat drept ratã de actualizare. Ambii indicatori justifică pe deplin adoptarea

deciziei de realizare a investiţiei propuse.

6.4.4. Analiza economică

În urma analizei financiare, am stabilit faptul că investiţia propusă este una profitabilă, şi în

acelaşi timp sustenabilă din punct de vedere financiar. Din aceste motive, în acest caz

concret, nu se justifică realizarea analizei economice.

6.4.5. Analiza de senzitivitate

Analiza realizată anterior este una în mediu determinist. În realitate, mediul economic este

supus incertitudinii. În cadrul analizei de senzitivitate ne propunem să identificăm variabilele

critice ale modelului şi cât de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice identificate sunt:

costul cu investiţia (CI) – estimăm că se pot înregistra economii faţă de sumele precizate

în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziţii să fie mai costisitoare decât am estimat

iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la (-10%; +20%).

158

Gradul de ocupare – estimăm evouția indicatorilor la o scădere cu 10% și 20% a acestuia,

diminuând corespunzător veniturile din chirii. Având în vedere că scenariul de bază este

realizat pe o ocupare de 100% a blocului ANL, nu vom putea crește veniturile din chirii,

creștere potențial determinată de creșterea numărului de chiriași.

Costurile operaționale sunt strans legate de cuantumul chiriilor, ceea ce ne face să nu le

identificăm ca și variabile chirice (chiria se actualizează automat în funcție de aceste

consturi):

În continuare prezentăm un extras din analiza de senzitivitate:

Tabelul nr. 7 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV/C)

Variabilă/

Modificări -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 3087357 2170402 968127 336492 -580463

Gradul de ocupare (venituri

din chirii)

675690 812908 968127 - -

Sursa: calculele autorilor

Tabelul nr. 8 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV/C)

Variabilă/

Modificări procentuale -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 219 124 0 -65 -160

Gradul de ocupare (venituri

din chirii)

30 16 0 - -

Sursa: calculele autorilor

Tabelul nr. 9 Extras din analiza de senzitivitate (FRR)

Sursa: calculele autorilor

Variabilă/ -20 -10 0 +10 +20

159

Modificări

Costul cu investiţia 132 41,69 7,12 0,66 -4,36

Gradul de ocupare (venituri

din chirii) 3,11 5,17 7,12 - -

Tabelul nr. 10 Extras din analiza de senzitivitate (FRR)

Variabilă/

Modificări(procente) -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 1754 486 0 -91 -161

Gradul de ocupare

(venituri din chirii)

56 27 0 - -

Sursa: calculele autorilor

Din analiza rezultatelor se pot desprinde următoarele observaţii:

costul cu investiţia exercită cea mai importantă influenţă asupra indicatorilor financiari

şi economici de eficienţă a proiectului. La creşterile simulate de 10% respectiv 20% ale

costurilor cu investiţia iniţială, venitul net actualizat financiar se reduce cu 65%

respectiv 160% și aducând valoarea netă actualizată la o valoare negativă la o creștere de

20% (- 580463). În același timp, FRR se reduce cu 91 respectiv 161% (scade cu 6.46 și

11.48 puncte procentuale, respectiv).

costurile operațioanale au un impact mai redus, deși, pentru o bunp administrare, nu sunt

de neglijat. O scădere a veniturilor din chirii cu 20% conduce la diminuarea FRR sub

5%.

Din analiza de senzitivitate rezultă aşadar că variabila la care proiectul de constructie

locuinte noi este cel mai sensibil este costul investiţiei iniţiale.

6.4.6. Analiza riscurilor

Pentru analiza proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot aparea atât în

perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a noului obiectiv.

160

Riscurile inerente unui proiect finanțat din fonduri publice, în perioada de implementare, de

către ANL:

Întârzieri în primirea finanțării guvernamentale, cu potențiale efecte negative asupra

fluxului de numerar

Corelarea termenelor de achiziţie cu disponibilitatea resurselor financiare

Probleme în organizarea și desfășurarea licitațiilor

Nerespectarea termenelor stabilite de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj - din

cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

Din punct de vedere tehnic, pot apărea de asemena următoarele tipuri de riscuri:

Executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;

Nerespectarea normativelor şi legislatiei în vigoare;

Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.

Dificultăţi în asigurarea de către ANL a managamentului de proiect.

6.4.7. Analiza riscurilor

Pentru analiza proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot aparea atât în

perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a noului obiectiv.

Riscurile inerente unui proiect finanțat din fonduri publice, în perioada de implementare pot

fi:

Întârzieri în primirea finanțării, cu potențiale efecte negative asupra fluxului de numerar

Corelarea termenelor de achiziţie cu disponibilitatea resurselor financiare

Probleme în organizarea și desfășurarea licitațiilor

Nerespectarea termenelor stabilite de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj - din

cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

Din punct de vedere tehnic, pot apărea de asemena următoarele tipuri de riscuri:

Executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;

Nerespectarea normativelor şi legislatiei în vigoare;

Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.

Dificultăţi în asigurarea managamentului de proiect.

Având în vedere caracterul investiţiei, considerăm că nu sunt implicate riscuri majore, al

161

căror impact să nu fi fost deja surprins în cadrul analizei de senzitivitate şi care ar trebui

cuantificate separat.

În cazul investiţiilor ce vizează locuințe sociale, principalele categorii de riscuri care pot

apărea sunt următoarele:

O creștere a nivelului de trai și a veniturilor a tinerilor actualmente interesați de

apartamentele ANL și reorientarea lor către apartamente mai conformabile și scumpe;

O scădere dramatică a nivelului de trai și a veniturilor a tinerilor actualmente interesați de

apartamentele ANL și imposibilitatea ca aceștia să își permită în continuare plata chiriilor

pentru apartamentele ANL;

Probleme de construcție, avarieri și dificultatea mobilizării unor fonduri pentru reparațiile

capitale ce depășesc cuantumul celor deja luate în calcul în proiect;

Factori politici care pot inflenţa stabilitatea generală şi incertitudinea privind legislaţia

aplicabilă unor astfel de apartamente și finanțările pe care acestea urmează să le

primească.

6.4.8. Concluziile studiului de caz

În urma fundamentării fluxurilor financiare de intrare (venituri), respectiv ieşire (cheltuieli),

a determinării indicatorilor proiectului şi a verificării sustenabilităţii financiare, recomandăm

realizarea proiectului în varianta propusă în proiect. Obiectivele proiectului pot fi îndeplinite

în contextul parametrilor financiari prezentați de proiect, acestea conducînd, pe termen mediu

și lung la integrarea grupurilor sociale identificate în proiect (tineri ce nu își permit o locuință

de pe piața liberă).

162

6.5. Studiu de caz privind o investiţie într-un Centru de servicii de asistenta sociala

pentru persoane varstnice

6.5.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi stabilirea perioadei de referinţă

În acest studiu de caz vom prezenta analiza cost-beneficiu specifică reabilitării şi

modernizării unui centru de servicii de asistenta sociala pentru persoane vârstnice.

Centrul este amplasat în București și are ca obiective oferirea de servicii de asistenta sociala

persoane varstnice. Serviciile sociale sunt următoarele:

identificarea nevoilor sociale individuale si familiale ale beneficiarilor;

o informare despre drepturile si obligatiile beneficiarilor;

o consiliere sociala, psihologica si juridica;

servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu:

o recuperare si reabilitare;

o asistenta medicala;

o educatie medicala si de intretinere;

o informare;

activităţi de grup/socializare informare prin personal de specialitate din diferite

domenii de interes cu scopul combaterii marginalizării sociale.

În memoriul tehnic realizat anterior Analizei Cost-Beneficiu, au fost identificate necesităţile

de intervenţie asupra clădirii, care constau într-o serie de modificări aduse clădirii existente,

printre care:

recompartimentarea cladirii

refacerea scarii interioare

inlocuirea gresiei alunecoase de pe scara si holuri cu gresie antiderapanta

executarea unei rample pentru persoanele cu dizabilitati pentru accesul acestora la

demisol

montarea unui lift pentru transportul persoanelor

refacerea finisajelor interioare si exterioare și a tâmplăriilor

executarea unui „perete cortina” din elemente din aluminiu si geam termopan

anveloparea cladirii ( inclusiv mansarda ).

Având în vedere duratele normate de utilizare ale activelor din proiect, dar şi standardele

aplicabile pentru proiectele sociale, propunem o analiză pe un orizont 20 ani. Pe această

perioadă se vor estima fluxurile financiare de venituri şi cheltuieli, precum şi fluxul financiar

163

net.

Investiția urmează a se realiza în 3 ani și va fi finanțată din fonduri nerambursabile în

proporție de 100%.

6.5.2. Analiza opţiunilor

În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice trebuie determinată cea mai bună

alternativă pentru proiect. Într-o anumită situație, implementarea unui proiect la o scară mai

mică poate fi cea mai bună alternativă, în timp ce în alte situaţii poate fi mai avantajos

aplicarea unei alternative care să reducă efectul negativ asupra societăţii sau asupra

stakeholderilor implicaţi. O altă opţiune relevantă la un moment dat, poate fi amânarea

proiectului, dacã se constatã a fi cea mai bunã soluþie la un moment dat.

În conformitate cu cerințaele legislative includem în cadrul Analizei Cost Beneficiu cel puţin

trei alternative. În acest caz, în urma analizei variabilelor implicate în realizarea proiectului,

s-au desprins următoarele scenarii tehnico-economice, care coincid cu două opţiuni diferite.

- V0 = varianta zero – varianta fara investitie; in aceasta varianta centrul nu va primi

acreditare si nu va putea oferi serviciile identificate ca fiind necesare

- V1 = varianta maxima – varianta cu investitia maxima, in care s-au propus:

o demolarea scarii existente si construirea unei scari in doua rampe ( aceasta scara

este mult mai comoda decit una balansata);

o transformarea mansardei in etaj cu un cistig important in ceea ce priveste inaltimea

camerelor;

o introducerea ascensorului in interiorul cladirii existente, prin demolarea unor pereti

si parti din placile din beton armat ale nivelurilor si realizarea unui put de lift din beton

armat;

o demolarea unor stilpi din beon armat sau zidarie de caramida si crearea unor spatii

mai mari;

o practicarea unor goluri mai mari in peretii structurali ai cladirii pentru obtinerea

unor spatii suplimentare.

- V2 = varianta medie – varianta cu investitia medie in care au fost analizate diferite

solutii de compartimentare si de reabilitare termica a imobilului, pentru a raspunde cerintelor

de desfasurare optima a activitatilor propuse.

Din punct de vedere functional soluția din varianta maxima (V1) nu se deosebeste substantial de

varianta medie (V2), iar câștigul iîn suprafață este modest (cca 15 mp.).

164

In schimb toate modificările propuse conduc la o interventie majora asupra structurii de

rezistenta si deci la o consolidare masiva a cladirii, ceea ce inseamna costuri mari de

executie. Din punct de vedere al costurilor de functionare și intretinere, variantele V1 si V2

nu difera. Având în vedere cele de mai sus, consideram ca propunerea care consta in

transformarea functionala a cladirii existente fara o interventie (sau cu o interventie

minimala) asupra structurii de rezistenta, respectiv varianta V2, este recomandabilă.

De aceea, în cele ce urmează, vom fundamenta analiza financiară pentru această alternativă

de realizare a proiectului, din care vor rezulta principalii indicatori economico-financiari, în

vederea adoptării deciziei de investiţii.

În ceea ace privește identificarea beneficiariilor proiectului, considerați toţi cei care

beneficiază în sens pozitiv de implementarea unui proiect / program, în acest caz avem în

vedere persoanele vârstnice din sectorul bucureștean în care este realizată investiția.

6.5.3.Analiza financiară

În cadrul analizei financiare vom utiliza metoda incrementală, prin compararea veniturilor şi

costurilor înregistrate în varianta cu proiect faţă de varianta fără proiect. Vom determina

astfel fluxurile financiare marginale aferente investiţiei, utilizând în acest sens numai

surplusul de venituri, respectiv de costuri, generate de implementarea proiectului în varianta

optimă. Rata de actualizare utilizată în cadrul acestui proiect este de 5%, în conformitate cu

recomandările Comisiei Europene pentru proiectele finanțate din Fonduri Structurale.

Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce

înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată de

instituţie, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în fundamentarea

costurilor în cadrul analizei financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA, care în acest caz

este un flux de ieşire, ce urmează a fi plătit efectiv.

6.5.3.1. Fundamentarea investiției

La nivelul sectorului respectiv al Municipiului Bucureşti în care se dorește realizarea acestui

centru există o populaţie de aproximativ 450.000 de locuitori, din care 19 % cu vârsta de

peste 60 de ani. Aceste personae sunt supuse unui risc crescut de marginalizare social, care

derive dintr-o tendință amplă la nivelul Uniunii Europene, și anume aceea a îmbătrânirii

societății. Astfel se poate constata ca pronderea persoanelor cu varsta de peste 60 de ani a

165

crescut cu un ritm de la 0,03% in 2003 la un ritm de 0,39 % in 2008. Raportul privind

îmbătrânirea populaţiei al UE – cazul României estimează o creştere a cheltuielilor legate de

îmbătrânirea populaţiei de peste 5 p.p. din PIB pentru perioada 2013-2060, ceea ce reprezintă

un nivel ridicat față de media europeană de 2,9 p.p. Veniturile scăzute ale acestei categorii

defavorizate, creşterea progresivă a costurilor de întreţinere a locuinţei, a alimentelor şi

medicamentelor, extinderea sărăciei care afectează veniturile totale ale unei familii

determinând sistarea ajutorului tradiţional acordat vârstnicului, dar şi abuzuri grave

finalizate, în general, cu pierderea locuinţei de către persoanele vârstnice, reprezintă factori

de risc social.

În acest context un astfel de centru se vor acorda în mod gratuit servicii de consiliere

psihologica, juridica, socială, unde beneficiarii au posibilitatea de a se informa prin

intermediul mijloacelor electronice - Internet, servicii de socializare prin intermediul unui

centru de zi, servicii de recuperare medicală prin servicii medicale, kinetoterapie, fizioterapie

şi gimnastica medicală. Doar anumite servicii se vor plăti, cu sume modice (de ex.,

kineoterapia).

6.5.3.2 Estimarea costurilor și a veniturilor

În tabelul următor este prezentat devizul general al lucrărilor de construcții, ce arată de fapt

costrurile cu investiția:

Tabel nr. 1 Deviz general lucrări, RON

Nr.

Crt.

Denumirea capitolelor și

subcapitolelor Cheltuieli totale

TVA

(24%) Total

1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0 0 0

1.2 Amenajarea terenului 0 0 0

1.3 Amenajarea pentru protecţia mediului 5132 1231.68 6363.68

Total capitol 1 5132 1231.68 6363.68

2. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

2.1 Studii de teren 3421 821.04 4242.04

2.2

Cheltuieli pentru avize, acorduri

şi autorizaţii 3850 3850

2.3 Proiectare şi inginerie 166790 40029.6 206819.6

2.4 Consultanţă 21384 5132.16 26516.16

166

2.5 Asistenţă tehnică 47043 11290.32 58333.32

Total capitol 2 242488 57273.12 299761.12

3. Cheltuieli pentru investiţii

3.1 Construcţii şi instalaţii 2244412 538658.9 2783070.9

3.2 Dotări de specialitate 77504 18600.96 96104.96

3.3

Achiziţionare programe

informatice 8130 1951.2 10081.2

Total capitol 3 2330046 559211 2889257

4. Alte cheltuieli

4.1 Organizare de şantier 22500 5400 27900

4.2 Cote legale 33406 0 33406

Total capitol 4 55906 5400 61306

5. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

5.1 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 209611 50306.64 259917.64

Total capitol 5 209611 50306.64 259917.64

TOTAL cheltuieli 2843183 673422.5 3516605.5

Sursa: calcule constructor

Eșalonarea investiției se face pe 3 ani, după cum urmează:

Tabel nr. 2 Eșalonarea investiției

An 1 2 3 Total

Amenajarea pentru protecţia mediului şi aducerea la

starea inițială 6363.68 6363.68

Proiectare și asistență tehnică 153926.58 145834.54 0 299761.12

Obtinerea terenului 4242.04 4242.04

Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 3850 3850

Proiectare si engineering 103409.8 103409.8 206819.6

Consultanta 13258.08 13258.08 26516.16

Asistenta tehnica 29166.66 29166.66 58333.32

Investitia de baza 0 1391535.44 1497721.6 2889257

Constructii si instalatii 1391535.44 1391535.44 2783070.9

Dotari de specialitate 96104.96 96104.96

Produse informatice 10081.2 10081.2

Alte cheltuieli 0 61306 0 61306

Organizarea de santier 27900 27900

167

Comisioane, taxe, cote legale si costuri de finantare 33406 33406

Diverse si neprevazute 86639.2133 86639.21333 86639.2133 259917.64

Total 153926.58 1598675.98 1497721.6 3516605.5

Sursa: calculele autorilor

Pentru estimarea costurilor au fost luate în considerare următoarele categorii de costuri:

Cheltuieli de personal

Incalzit, energie electrica

Alte utilitati (apa, etc.)

Reparatii curente ;

Medicamente si materiale sanitare

Alte costuri de operare.

Toate costurile operaționale au fost actualizate cu o rată anuală de creștere. Pentru

cheltuielile de încălzit, energie electrică și ale utilități a fost propusă o rată de creștere anuală

a acestora de 2% petru anii 1-9 și 3% pentru anii 10-20. Pentru cheltuielile cu reparatiile

curente, medicamente si materiale sanitare au fost stabilite rate anuală de creștere de 1%

pentru anii 1-5 și 2% pentru anii 6-20 – 2%.

Totalul costurilor operaționale este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3 Costuri operaționale

Ani

Implementare Operare

Nr Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1

Cheltuieli de

personal 24960 25210 25462 25716 26231 26755 27290 27836 28393 28961 29540 30131 30733 31348 31975 32615 33267 33932 34611 35303

2 Incalzit 800 800 1000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 35000

3

Energie

electrica 1000 1000 1000 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500

4

Alte utilitati

(apa, etc.) 200 200 200 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500

Rata anuala de

crestere la

preturile

utilitatilor

(1,2,3) 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total utilitati

(2+3+4) 2000 2000 2200 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000

Total utilitati cu

rata de crestere 2000 2040 2081 2122 2165 2208 2252 2297 2343 2414 2486 2561 2637 2717 2798 2882 2968 3057 3149 3244

5

Reparatii

curente 0 0 0 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200

6

Medicamente si

materiale

sanitare 0 0 0 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000

7

Alte costuri de

operare 0 0 0 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500

Rata anuala de

crestere pentru

costurile de

operare (5,6,7) 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total costuri

intretinere si

operare (5,6,7) 0 0 0 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700 13700

Total costuri

intretinere cu

rata de crestere 0 0 0 13700 13837 14114 14396 14684 14978 15277 15583 15894 16212 16536 16867 17205 17549 17900 18258 18623

Total cost anual 26960 27210 27662 79416 80068 80869 81686 82520 83371 84238 85123 86025 86946 87885 88842 89819 90815 91832 92868 93926

168

Sursa: calculele autorilor

Pentru calculul costurilor de personal s-a pornit de la următorul necesar de personal:

Tabel nr. 4 Necesar de personal

Denumirea postului Nr. Posturi necesare

Coordonator / inspector de specialiate 1

Medic generalist 1

Asistent fiziokinetoterapie 2

Kinetoterapeut 2

Psiholog 1

Asistent social 1

Consilier juridic 1

Administrator 1

Ingrijitor 1

Total 11

Sursa: calculele autorilor

Pentru anii 1-3 considerăm că Centrul va avea nevoie de un administrator și un îngrijitor. Pe

baza acestor ipoteze calculăm salariile nete și brute, actualizate în tabelul nr. 5 cu rate de

creștere de 1 și 2% pe an.

Tabel nr. 5 Costuri salariale

Denumirea postului Nr. Posturi necesare

Salariu lunar lei

net/post Salariu lunar brut/post

Nr

luni/an

Costuri totale

net (ani 4-20)

Costuri

totale net

(ani 1-3)

Coordonator / inspector de specialiate 1 1250 1625 12 15000

Medic generalist 1 1200 1560 12 14400

Asistent fiziokinetoterapie 2 1100 1430 12 13200

Kinetoterapeut 2 1000 1300 12 12000

Psiholog 1 1000 1300 12 12000

Asistent social 1 900 1170 12 10800

Consilier juridic 1 1000 1300 12 12000

Administrator 1 800 1040 12 9600 9600

Ingrijitor 1 800 1040 12 9600 9600

Total 11 9050 108600 19200

Sursa: calculele autorilor

Tabel nr. 7 Costuri salariale actualizate cu rate de creștere anuale

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Salarii nete/an 19200 19200 19200 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600 108600

Rata de crestere salariu net 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Net cu rata de crestere 19200 19392 19586 19782 20177 20581 20993 21412 21841 22277 22723 23178 23641 24114 24596 25088 25590 26102 26624 27156

Brut 24960 25209.6 25461.7 25716.3 26230.6 26755.3 27290.4 27836.2 28392.9 28960.7 29540 30130.8 30733.4 31348 31975 32614.5 33266.8 33932.1 34610.8 35303

Sursa: calculele autorilor

169

Se estimează că Centru va obține și o serie de venituri proprii, care decurg din plata unor taxe

minimale de către utilizatorii săi, pentru servicii precum recuperarea medicală, pe care

Centrul nu le poate acoperi în totalitate din tranferurile bugetare. Celelalte intrări de numerar

cu care Centru își va finanța activitățile sunt de fapt transferurile de la ordonatorul de credite.

Pe baza estimării fluxurilor de intrare și ieșire calculăm fluxul de numerar, în tabelul

următor:

Tabel nr. 8 Fluxul de numerar

Sursa: calculele autorilor

Situația fluxurilor de numerar elaborată arată că fluxul de numerar este pozitiv pentru fiecare

an al perioadei de referință, adică că nu există riscul de lipsă de lichiditate.

Având în vedere că investiţiile realizate nu pot fi valorificate ca atare la sfârşitul perioadei de

referinţă de 20 ani estimăm că valoarea reziduală la 5% din valoarea investiţiei iniţiale.

Aceasta se consideră un flux financiar de intrare în ultimul an de analiză (20) şi se

cumulează, în vederea actualizării, cu fluxurile financiare nete înregistrate în acel an.

Având o singură sursă de finanţare, provenind din fonduri nerabursabile, nu se justifică

realizarea unei analize financiare separate privind profitabilitatea financiară a investiţiei în

funcţie de structura de finanţare a acesteia. În acest caz, profitabilitatea investiţiei (/C) va

coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului investit (/K) şi este determinată în cele ce

urmează. Pornind de la fluxul de numerar calculăm indicatorii FNPV/C (în acest caz identic

cu FNPV/K) și FRR/C (în acest caz, identic cu FRR/K).

Elemente/ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total costuri de operare 26960 27209.6 27661.7 79416.31 80067.64 80868.99 81686.37 82520.1 83370.5 84237.91 85122.67 86025.12 86945.63 87884.54 88842.23 89819.07 90815.45 91831.76 92868.4 93925.77

Total anual intrari de

numerar (transferuri

ordonator credit cf

bugetului) 26960 27209.6 27661.7 79416.31 80067.64 80868.99 81686.37 82520.1 83370.5 84237.91 85122.67 86025.12 86945.63 87884.54 88842.23 89819.07 90815.45 91831.76 92868.4 93925.77

Total venituri proprii 0 0 0 10000 10000 10000 10000 10000 13000 13000 13000 13000 13000 16000 16000 16000 16000 20000 20000 20000

Total venituri 26960 27209.6 27661.7 89416.31 90067.64 90868.99 91686.37 92520.1 96370.5 97237.91 98122.67 99025.12 99945.63 103884.5 104842.2 105819.1 106815.5 111831.8 112868.4 113925.8

Flux de numerar 0 0 0 10000 10000 10000 10000 10000 13000 13000 13000 13000 13000 16000 16000 16000 16000 20000 20000 20000

170

Indicatorii financiari ai investiției

FLUXURI FINANCIARE / ANI 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Total venituri 27,210 27,662 89,416 90,068 90,869 91,686 92,520 96,371 97,238 98,123 99,025 99,946 103,885 104,842 105,819 106,815 111,832 112,868 113,926 113,926

Surse de finantare 141,612 1,470,782 1,377,904

Total costuri (investiție +

operaționale)76963.29

103923.29 1625885.58 1525383.296 79416.313 80067.639 80868.992 81686.372 82520.099 83370.501 84237.911 85122.67 86025.123 86945.625 87884.538 88842.229 89819.073 90815.455 91831.764 92868.399 93925.76702

Valoarea reziduală 142,159

Fluxuri financiare nete -76963 64,899 -127,442 -58063.111 10651.33 10801.35 10817.38 10833.73 13850.4 13867.41 13884.76 13902.45 13920.5 16938.91 16957.69 16976.84 16996.38 21016.31 21036.64 21057.37 162,159

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Factor de actualizare 105.0% 110.3% 115.8% 121.6% 127.6% 134.0% 140.7% 147.7% 155.1% 162.9% 171.0% 179.6% 188.6% 198.0% 207.9% 218.3% 229.2% 240.7% 252.7% 265.3%

Indice de actualizare 0.9524 0.9070 0.8638 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6768 0.6446 0.6139 0.5847 0.5568 0.5303 0.5051 0.4810 0.4581 0.4363 0.4155 0.3957 0.3769

Fluxuri financiare actualizate 61,808 -115,594 -50,157 8,763 8,463 8,072 7,699 9,374 8,939 8,524 8,128 7,751 8,983 8,565 8,166 7,786 9,169 8,741 8,333 61,116

FNPV/C = FNPV/K

FRR/C = FRR/K

92,633

5.71%

Tabel nr. 9 Indicatorii financiari ai investiției

Sursa: calculele autorilor

Obținem astfel:

FNPV/C=92,633 ron

FRR/C = FRR/K = 5.71%

Deoarece VFNA/C este pozitivã şi RIRF/C este mai mare decât rata de actualizare, proiectul

este profitabil, ținând cont de toate sursele de finanțare posibil de utilizat și de costul mediu

ponderat al acestora, utilizat drept ratã de actualizare. Ambii indicatori justifică pe deplin

adoptarea deciziei de realizare a investiţiei propuse.

6.5.4. Analiza economică

În urma analizei financiare, am stabilit faptul că investiţia propusă este una profitabilă, şi în

acelaşi timp sustenabilă din punct de vedere financiar. Din aceste motive, în acest caz

concret, nu se justifică realizarea analizei economice.

6.5.5. Analiza de senzitivitate

Analiza realizată anterior este una în mediu determinist. În realitate, mediul economic este

supus incertitudinii. În cadrul analizei de senzitivitate ne propunem să identificăm variabilele

critice ale modelului şi cât de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice identificate sunt:

costul cu investiţia (CI) – estimăm că se pot înregistra economii faţă de sumele

precizate în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziţii să fie mai costisitoare decât

am estimat iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la (-10%; +20%)

costurile operaţionale (CO) și anume (-5%; +10%).

171

În continuare prezentăm un extras din analiza de senzitivitate:

Tabelul nr. 10 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV/C)

Variabilă/

Modificări -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 113504 103068 92633 82197 71761

Costurile operaţionale 89708 91170 92633 94095 95557

Sursa: calculele autorilor

Tabelul nr. 11 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV/C)

Variabilă/

Modificări procentuale -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia -23 -11 0 11 23

Costurile operaţionale 3 2 0 -2 -3

Sursa: calculele autorilor

Tabelul nr. 11 Extras din analiza de senzitivitate (FRR)

Variabilă/

Modificări -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 7,97 6,71 5,71 4,90 4,22

Costurile operaţionale 5,58 5,64 5,71 5,78 5,85

Sursa: calculele autorilor

Tabelul nr. 12 Extras din analiza de senzitivitate (FRR)

Variabilă/

Modificări(procente) -20 -10 0 +10 +20

Costul cu investiţia 40 18 -14 -26

Costurile operaţionale -2 -1 1 2

Sursa: calculele autorilor

Din analiza rezultatelor se pot desprinde următoarele observaţii:

costul cu investiţia exercită cea mai importantă influenţă asupra indicatorilor financiari

şi economici de eficienţă a proiectului. La o creştere cu 10% a costurilor cu investiţia

iniţială, venitul net actualizat financiar se reduce cu 23%, iar FRR se reduce cu 26%

(scade cu 1,49 puncte procentuale);

costurile operațioanale au un impact nesemnificativ; nu există riscul ca indicatorii

proiectului să devină inacceptabili în interiorul intervalului de variaţie stabilit din cauza

creşterii costurilor operaționale.

172

Din analiza de senzitivitate rezultă aşadar că variabila la care proiectul de reabilitare a

Centrului de servicii sociale este cel mai sensibil este costul investiţiei iniţiale.

6.5.6. Analiza riscurilor

Pentru analiza proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot aparea atât în

perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a noului obiectiv.

Riscurile inerente unui proiect finanțat din fonduri publice, în perioada de implementare, de

către un Consiliu local pot fi:

Întârzieri în primirea finanțării, cu potențiale efecte negative asupra fluxului de

numerar

Corelarea termenelor de achiziţie cu disponibilitatea resurselor financiare

Probleme în organizarea și desfășurarea licitațiilor

Nerespectarea termenelor stabilite de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj - din

cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

Din punct de vedere tehnic, pot apărea de asemena următoarele tipuri de riscuri:

Executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;

Nerespectarea normativelor şi legislatiei în vigoare;

Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.

Dificultăţi în asigurarea de către Consilul local a managamentului de proiect.

Având în vedere caracterul investiţiei, considerăm că nu sunt implicate riscuri majore, al

căror impact să nu fi fost deja surprins în cadrul analizei de senzitivitate şi care ar trebui

cuantificate separat. Având în vedere caracterul investiţiei, considerăm că nu sunt implicate

riscuri majore, al căror impact să nu fi fost deja surprins în cadrul analizei de senzitivitate şi

care ar trebui cuantificate separat.

În cazul investiţiilor ce vizează reabilitarea termică a clădirilor, principalele categorii de

riscuri care pot apărea sunt următoarele:

o potențială penurie de personal calificat care să ofere serviciile sociale;

disponibilitatea personalului specializat însă posibil demotivat de un nivel salarial

relativ redus;

posibilitatea limitată a viitorilor de beneficiari de a plăti pentru unele dintre serviciile

sociale;

173

o posibilă reticență a viitorilor beneficiari de a apela la serviciile oferite de centru;

factori politici care pot inflenţa stabilitatea generală şi incertitudinea privind legislaţia

aplicabilă unor astfel de centre și finanțările pe care acestea urmează să le primească.

6.5.6. Concluziile studiului de caz

În urma fundamentării fluxurilor financiare de intrare (venituri), respectiv ieşire (cheltuieli),

a determinării indicatorilor proiectului şi a verificării sustenabilităţii financiare, recomandăm

realizarea proiectului în varianta propusă în proiect. Obiectivele proiectului pot fi îndeplinite

în contextul parametrilor financiari prezentați de proiect, acestea conducînd, pe termen mediu

și lung la integrarea grupurilor sociale identificate în proiect precum și la o mai bună

asistență medicală acordată acestora.

174

6.6. Studiu de caz privind o investiţie în reabilitarea şi modernizarea unui drum

6.6.1. Identificarea investiţiei, definirea obiectivelor şi stabilirea perioadei de referinţă

În acest studiu de caz vom prezenta analiza cost-beneficiu specifică reabilitării şi

modernizării unui drum pe o porţiune de 13 km. În memoriul tehnic realizat anterior Analizei

Cost-Beneficiu, au fost identificate necesităţile de intervenţie asupra clădirii, care constau

din:

În memoriul tehnic realizat anterior Analizei Cost-Beneficiu, au fost identificate necesităţile

de intervenţie care constau din:

lucrări de extindere a sistemului rutier la patru benzi, pe porţiunile de drum în care

acest lucru este posibil;

consolidarea sistemului rutier existent - pe zonele cu o stare proastă a pavajului de

asfalt;

remodelarea sistemului rutier existent - pe zonele cu asfalt în condiţii

necorespunzătoare;

consolidarea marginilor drumului pe zonele în care este necesară;

efectuarea de lucrări de reparaţii la poduri astfel încât să se stopeze degradarea şi să

se asigure desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă.

Principala problemă care se cere rezolvată prin realizarea proiectului a fost calitatea slabă a

infrastructurii de transport în zonă. Sursa problemei o constituie vârsta infrastructurii rutiere

şi faptul că nu mai poate susţine traficul intens al vehiculelor grele.

Obiectivele urmărite prin realizarea proiectului au fost:

reabilitarea şi modernizarea drumului şi extinderea sa la patru benzi acolo unde este

posibil, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trafic şi a asigurării unei legături

eficiente cu alte drumuri judeţene, naţionale şi europene;

crearea unei rute de transport alternative pentru vehiculele grele şi pentru o parte din

vehiculele uşoare care tranzitează zona;

creşterea vitezei de transport prin suplimentarea numărului de benzi de circulaţie pe

sens pe anumite porţiuni;

îmbunătăţirea condiţiilor de trafic ca urmare a decongestionării;

reducerea poluării ca urmare a decongestionării;

175

reducerea costurilor de transport pe drumul reabilitat şi modernizat.

Având în vedere duratele normate de utilizare ale activelor din proiect, dar şi standardele

aplicabile în cazul evaluării proiectelor de investiţii în cadrulanalizei cost – beneficu , vom

considera o perioadă de referinţă de 25 ani. Pe această perioadă se vor estima fluxurile

financiare de venituri şi cheltuieli, precum şi fluxul financiar net.

6.6.2. Analiza opţiunilor

În urma analizei variabilelor implicate în realizarea proiectului, s-au desprins două scenarii

tehnico-economice, care coincid cu două opţiuni diferite.

Opţiunea1 - „fără proiect”

Acest scenariu presupune continuarea activităţii în condiţiile actuale, fără implementarea

proiectului de investiţii. Analiza va fi realizată pe baza costurilor de mentenanţă pe care le

implică actuala stare tehnică a infrastructurii de transport.

Opţiunea 2 – „cu proiect”

Scenariul presupune că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului rutier va fi

implementat în întregime. Investiţia propusă va conduce la reducere a costurilor de

întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de transport.

Analiza efectuată din punct de vedere tehnic relevă faptul că scenariul optim este cel de-al

doilea, adică varianta cu proiect. Valoarea totală a proiectului în această variantă este de

6.024.023 euro. În cele ce urmează, vom fundamenta analiza financiară pentru această

alternativă de realizare a proiectului, din care vor rezulta principalii indicatori economico-

financiari, în vederea adoptării deciziei de investiţii.

6.6.3.Analiza financiară

În cadrul analizei financiare vom utiliza metoda incrementală, prin compararea veniturilor şi

costurilor înregistrate în varianta cu proiect faţă de varianta fără proiect. Vom determina

astfel fluxurile financiare marginale aferente investiţiei, utilizând în acest sens numai

surplusul de venituri, respectiv de costuri, generate de implementarea proiectului în varianta

optimă.

În realizarea analizei financiare s-a pornit de la următoarele ipoteze.

Valoarea totală a proiectului, în conformitate cu devizul general al investiţiei, este formată

din :

176

cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului : 6.515 euro ( alocaţi

exclusiv lucrărilor de amenajare pentru protecţie mediului;

cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică în valoare de 120.881 euro care

cuprind :

o studii de teren 10.425 euro;

o obţinerea acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor 2.606 euro;

o proiectare şi inginerie : 107.580 euro din care 32.850 euro pentru

studiul de fezabilitate şi 75.000 euro pentru proiectul tehnic;

cheltuieli pentru investiţia de bază în valoare de 5.314.585 euro, alocaţi

exclusiv lucrărilor de construcţii;

cheltuieli pentru probe tehnologice şi predare la beneficiar în valoare de 2.997

euro;

alte cheltuieli în sumă de 536.701 formate din :

o 159.633 euro cheltuieli cu organizarea de şantier;

o 274.037 euro cheltuieli diverse şi neprevăzute;

o 103.031 cheltuieli cu taxe legale.

Proiectul nu incumbă cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de

investiţii. Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA,

ceea ce înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată

de instituţie, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în

fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA, care

în acest caz este un flux de ieşire, ce urmează a fi plătit efectiv.

Având în vedere caracterul investiţiei realizate (reabilitarea ş modernizarea unui drum) şi

faptul că aceasta nu este o investiţie productivă, nu sunt necesare investiţii în capital de lucru;

vom considera deci că atât investiţia iniţială în capital de lucru, cât şi cea pe parcursul duratei

de viaţă a proiectului sunt ambele egale cu zero.

În Tabelul nr. 1 este realizată o sinteză a categoriilor de costuri ce compun costul total cu

investiţia, datele fiind preluate din Devizul general privind cheltuielile necesare realizării

obiectivului de investiţie.

177

Tabelul nr. 1: Costul cu investiţia (valoare cu TVA) (lei, preţuri constante ale anului 0)

Categorii de

cost/Ani

A – an

investiţie 1 2 3 4 5 6 7

8

Obţinerea şi amenajarea

terenului

6.515

Cheltuieli

pentru asigurarea

utilităţilor

Cheltuieli

pentru

proiectare şi

asistenţă tehnică

120.881

Cheltuieli

pentru

investiţia de bază

5.314.585

Cheltuieli

pentru probe tehnologice şi

predare la

beneficiar

2.997

Alte cheltuieli

579.245

Costul

investiţiei

iniţiale

6.024.223 0 0 0 0 0 0 0

Capitol de

lucru net

Total cost cu investiţia

6.024.223

0 0 0 0 0 0 0

Categorii

de

cost/Ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Obţinerea

şi amenajarea

terenului

Cheltuieli pentru

asigurarea

utilităţilor

Cheltuieli

pentru

proiectare şi asistenţă

tehnică

Cheltuieli

pentru investiţia

de bază

Cheltuieli pentru

probe

tehnologice şi predare

la

beneficiar

Alte

cheltuieli

Costul

investiţiei iniţiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0

178

Capitol de

lucru net

Total cost cu

investiţia 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Categorii de

cost/Ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Obţinerea şi

amenajarea terenului

Cheltuieli

pentru asigurarea

utilităţilor

Cheltuieli

pentru proiectare şi

asistenţă

tehnică

Cheltuieli

pentru

investiţia de bază

Cheltuieli

pentru probe tehnologice şi

predare la

beneficiar

Alte cheltuieli

Costul

investiţiei

iniţiale 0 0 0 0 0 0 0 0

Capitol de

lucru net

Total cost cu

investiţia 0 0 0 0 0 0 0 0

Costurile operaţionale pentru exploatarea dumului vor include pe parcusul celor 25 de ani

atât în scenariul cu proiect cât şi în scenariul fără proiect două categorii de cheltuieli :

cheltuielile pentru întreţinere şi reparaţii curente şi cheltuielile pentru reparaţii capitale.

În cazul scenariului fără proiect cheltuielile implicate au fost determinate astfel:

a)Determinarea cheltuielilor pentru întreţinere şi reparaţii curente este efectuată conform

tabelului următor:

Tabelul nr.2 Determinarea costurilor anuale de mentenanţă în varianta fără

proiect

Suprafaţa totală (m2) Costuri unitare de

mentenanţă (euro/m2)

Costuri anuale de mentenanţă

(euro)

201.416 1,0 201.416

b) Cheltuielile pentru reparaţii capitale, ce presupun intervenţii complexe şi foarte

costisitoare. Conform reglementărilor tehnice în vigoare lucrările de raparaţii capitale trebuie

179

efectuate o dată la zece ani. Pentru lucrările de reparaţii capitale în varianta fără proiect au

fost prevăzute cheltuieli de 860.000 euro / reparaţie.

Dinamica costurilor operaţionale aferente scenariului fără proiect este prezentată în tabelul

următor.

Tabelul nr.3 – Costurile operaţionale în varianta fără proiect

Categorii

de cost/Ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Cheltuieli

de întreţinere

şi reparaţii

curente

201.416

203.430

205.464

207.519

209.594

211.690

213.807

215.945

Rata anuala de creştere

a costurilor

cu mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli

pentru reparaţii

capitale

Total costuri

operaţionale

-

201.416

203.430

205.464

207.519

209.594

211.690

213.807

215.945

Categorii

de cost/Ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Cheltuieli de

întreţinere şi reparaţii

curente

218.105 220.286 222.489 224.713 226.961 231.500 236.130 240.852 245.669

Rata anuala

de creştere a costurilor cu

mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli pentru

reparaţii

capitale

860.000

Total costuri operaţionale

218.105 1.080.286 222.489 224.713 226.961 231.500 236.130 240.852 245.669

Categorii

de cost/Ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Cheltuieli de

întreţinere şi reparaţii

curente

250.583

255.594

260.706

265.921

271.239

276.664

282.197

287.841

Rata anuala

de creştere a costurilor cu

mentenanţa

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli pentru

reparaţii

capitale

860.000

Total costuri operaţionale

250.583

255.594

1.120.706

265.921

271.239

276.664

282.197

287.841

În cazul scenariului cu proiect costurile operaţionale includ:

a) Cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii a căror determinare este prezentată în

180

tabelul următor:

Tabelul nr.4 Determinarea costurilor anuale de mentenanţă în varianta cu

proiect

Suprafaţa totală (m2) Costuri unitare de

mentenanţă (euro/m2)

Costuri anuale de mentenanţă

(euro)

222.636 1,5 333.954

b) Cheltuielile pentru reparaţii capitale care au fost estimate, conform

reglementărilor tehnice şi practicilor în domeniu, la aproximativ 25 % din

valoarea proiectului. Asemenea lucrări vor fi efectuate o dată la 10 ani. Costul

unei reparaţii capitale a fost estimat la valoarea de 1.514.199 euro.

Tabelul nr.5 – Costurile operaţionale în varianta cu proiect

Categorii

de cost/Ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Cheltuieli

de

întreţinere şi reparaţii

curente

333.954 337.294 340.666 344.073 347.514 350.989 354.499

Rata anuala

de creştere a costurilor

cu

mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli

pentru

reparaţii capitale

Total

costuri

operaţionale

- - 333.954 337.294 340.666 344.073 347.514 350.989 354.499

Categorii

de cost/Ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Cheltuieli de

întreţinere şi

reparaţii curente

358.044 361.624 365.241 368.893 372.582 380.034 387.634 395.387 403.295

Rata anuala

de creştere a

costurilor cu mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli

pentru reparaţii

capitale

1.514.199

Total costuri

operaţionale 358.044 1.875.823 365.241 368.893 372.582 380.034 387.634 395.387 403.295

181

Categorii

de cost/Ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Cheltuieli de întreţinere şi

reparaţii

curente

411.361 419.588 427.979 436.539.09 445.269.87 454.175.27 463.258.77 472.523.95

Rata anuala de creştere a

costurilor cu

mentenanţa

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli pentru

reparaţii

capitale

1.514.199

Total costuri

operaţionale 411.361 419.588 1.942.179 436.539 445.270 454.175 463.259 472.524

Costurile operaţionale utilizate în analiza financiară sunt prezentate în tabelul următor :

Tabelul nr.6 – Costurile operaţionale pentru analiza financiară

Categorii de

cost/Ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Cheltuieli de

întreţinere şi reparaţii curente

(201,416)

130,524

131,829

133,147

134,479

135,824

137,182

138,554

Rata anuala de

creştere a

costurilor cu

mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Cheltuieli

pentru reparaţii capitale

-

-

-

-

-

-

-

-

Total costuri operaţionale

-

(201,416)

130,524

131,829

133,147

134,479

135,824

137,182

138,554

Categorii de

cost/Ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Cheltuieli de

întreţinere şi

reparaţii curente

139,939

141,339

142,752

144,180

145,621

148,534

151,504

154,535

157,625

Rata anuala de

creştere a

costurilor cu

mentenanţa

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli

pentru reparaţii capitale

-

654,199

-

-

-

-

-

-

-

Total costuri

operaţionale

139,939

795,538

142,752

144,180

145,621

148,534

151,504

154,535

157,625

Categorii de

cost/Ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Cheltuieli de întreţinere şi

reparaţii

curente

160,778

163,993

167,273

170,619

174,031

177,512

181,062

184,683

Rata anuala de

creştere a

costurilor cu

mentenanţa

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Cheltuieli pentru reparaţii

-

-

654,199

-

-

-

-

-

182

capitale

Total costuri

operaţionale

160,778

163,993

821,472

170,619

174,031

177,512

181,062

184,683

Prin exploatarea drumului, atât în varianta cu proiect cât ş în varianta fără proiect, am luat în

considerare următoarele categorii de venituri cuantificabile monetar:

- Venituri din alocaţii bugetare pentru întreţinerea curentă, pentru fiecare an al

perioadei de exploatare. Aceste venituri au fost estimate luând în considerare sumele

alocate în anii anteriori cât amplitudinea cheltuielilor necesare pentru întreţinerea şi

reparaţiile curente;

- Venituri din alocaţii bugetare pentru reparaţiile capitale din anii 10 şi 20 ai

exploatării, care au fost estimate la nivelul cheltuielilor cu reparaţiile capitale;

- Veniturile din concesionarea suprafeţelor adiacente drumului atât pentru varianta fără

proiect cât şi pentru varianta cu proiect.

Determinarea veniturilor aferente concesionării suprafeţelor adiacente drumului pentru

scenariul fără proiect este prezentată în următorul tabel :

Tabelul nr.7 – Determinarea veniturilor din concesiune pentru scenariul fără proiect

Explicaţii Valoare

Numar terenuri disponibile 4

Suprafata medie a unui teren adiacent disponibil 250

Venit anual /mp suprafata concesionata 15

Total venituri din suprafetele adiacente concesionate 15000

Veniturile operaţionale pentru cei 25 de ani de exploatare în varianta fără proiect sunt

prezentate în tabelul nr.8.

Tabelul nr.8 – Veniturile operaţionale în scenariul fără proiect

Categorii de venit /ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Venituri din alocatii bugetare

pentru intretinerea curenta

204.400

206.444

208.508

210.594

212.699

214.826

216.975

219.144

Rata de crestere anuala a alocatiilor bugetare 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Venituri din alocatii bugetare

pentru reparatii capitale

Venituri din concesiunea spatiilor adiacente

15.000

15.450

15.914

16.391

16.883

17.389

17.911

18.448

Rata anuală de crestere a

veniturilor din concesiuni 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total venituri -

204.400

206.444

208.508

210.594

212.699

214.826

216.975

219.144

Categorii de

venit /ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Venituri din

alocatii bugetare

pentru intretinerea

curenta

221.336

223.549

225.785

228.043

230.323

234.929

239.628

244.421

249.309

183

Rata de crestere

anuala a alocatiilor

bugetare

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Venituri din

alocatii bugetare pentru reparatii

capitale

860.000

Venituri din concesiunea

spatiilor

adiacente

19.002

19.572

20.159

20.764

21.386

21.814

22.250

22.695

23.149

Rata anuală de crestere a

veniturilor din

concesiuni

3% 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2%

Total venituri

221.336

1.083.549

225.785

228.043

230.323

234.929

239.628

244.421

249.309

Categorii de

venit /ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Venituri din

alocatii bugetare pentru

intretinerea

curenta

254.295

259.381

264.569

269.860

275.257

280.762

286.378

292.105

Rata de crestere

anuala a

alocatiilor bugetare

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Venituri din

alocatii bugetare

pentru reparatii capitale

860.000

Venituri din

concesiunea spatiilor

adiacente

23.612

24.085

24.566

25.058

25.559

26.070

26.591

27.123

Rata anuală de

crestere a veniturilor din

concesiuni

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total venituri

254.295

259.381

1.124.569

269.860

275.257

280.762

286.378

292.105

Veniturile aferente concesionării suprafeţelor adiacente drumului în scenariul cu proiect sunt

detaliate în următorul tabel.

Tabelul nr.9 – Determinarea veniturilor din concesiune pentru scenariul fără proiect

Explicaţii Valoare

Numar terenuri disponibile 6

Suprafata medie a unui teren adiacent disponibil 250

Venit anual /mp suprafata concesionata 15

Total venituri din suprafetele adiacente concesionate 22500

Detalierea veniturilor operaţionale în varianta cu proiect este prezentată în tabelul nr.10.

184

Tabelul nr.10– Veniturile operaţionale în scenariul cu proiect

Categorii de

venit /ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Venituri din alocatii bugetare

pentru

intretinerea curenta

333.954

333.954

337.294

340.666

344.073

347.514

350.989

354.499

Rata de crestere

anuala a

alocatiilor

bugetare

1% 1% 1% 1% 1% 1%

Venituri din

alocatii bugetare pentru reparatii

capitale

Venituri din concesiunea

spatiilor

adiacente

22.500

23.175

23.870

24.586

25.324

26.084

26.866

27.672

Rata anuală de

crestere a

veniturilor din concesiuni

3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total venituri -

356.454

357.129

361.164

365.253

369.397

373.598

377.855

382.171

Categorii de

venit /ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Venituri din

alocatii bugetare pentru

intretinerea

curenta

358.044

361.624

365.241

368.893

372.582

380.034

387.634

395.387

403.295

Rata de crestere

anuala a

alocatiilor bugetare

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Venituri din

alocatii bugetare

pentru reparatii capitale

1.514.199

Venituri din

concesiunea spatiilor

adiacente

28.502

29.357

30.238

31.145

32.080

32.721

33.376

34.043

34.724

Rata anuală de crestere a

veniturilor din

concesiuni

3% 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2%

Total venituri

386.546

390.982

395.479

400.038

404.662

412.755

421.010

429.430

438.019

Categorii

de venit

/ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Venituri din

alocatii bugetare

pentru

intretinerea curenta

411.361

419.588

427.979

436.539.09

445.269.87

454.175.27

463.258.77

472.523.95

Rata de

crestere 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

185

anuala a

alocatiilor bugetare

Venituri din

alocatii

bugetare pentru

reparatii

capitale

1.514.199

Venituri din

concesiunea

spatiilor adiacente

35.418

36.127

36.849

37.586

38.338

39.105

39.887

40.685

Rata anuală

de crestere

a veniturilor

din

concesiuni

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total

venituri

446.779

455.715

464.829

474.125

483.608

493.280

503.146

513.209

În tabelul următor sunt detaliate venituri operaţionale ca diferenţă între cele două scenarii (

cu proiect şi fără proiect).

Tabelul nr.11– Veniturile operaţionale pentru analiza financiară

Categorii de

venit /ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Venituri din

alocatii bugetare

pentru

intretinerea

curenta

129.554 127.510 128.785 130.073 131.374 132.687 134.014 135.354

Rata de crestere

anuala a alocatiilor

bugetare

1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Venituri din alocatii bugetare

pentru reparatii

capitale

Venituri din concesiunea

spatiilor

adiacente

7.500 7.725 7.957 8.195 8.441 8.695 8.955 9.224

Rata anuală de

crestere a

veniturilor din concesiuni

- 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Total venituri - 137.054 135.235 136.742 138.268 139.815 141.382 142.970 144.578

Categorii de

venit /ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Venituri din

alocatii bugetare pentru

intretinerea

curenta

136.708 138.075 139.456 140.850 142.259 145.104 148.006 150.966 153.986

Rata de crestere anuala a

alocatiilor

bugetare

1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%

Venituri din

alocatii bugetare

pentru reparatii

capitale

654.199 - - - - - - -

Venituri din

concesiunea

spatiilor

9.501 9.786 10.079 10.382 10.693 10.907 11.125 11.348 11.575

186

adiacente

Rata anuală de

crestere a veniturilor din

concesiuni

3% 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2%

Total venituri 146.209 147.861 149.535 151.232 152.952 156.011 159.131 162.314 165.560

Categorii de

venit /ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Venituri din alocatii bugetare

pentru

intretinerea curenta

157.065 160.207 163.411 166.679 170.013 173.413 176.881 180.419

Rata de crestere

anuala a

alocatiilor bugetare

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Venituri din

alocatii bugetare pentru reparatii

capitale

- - 654.199 - - - - -

Venituri din

concesiunea spatiilor

adiacente

11.806 12.042 12.283 12.529 12.779 13.035 13.296 13.562

Rata anuală de crestere a

veniturilor din

concesiuni

2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%

Total venituri 168.871 172.249 175.694 179.208 182.792 186.448 190.177 193.980

Înainte de a determina indicatorii principali de eficienţă financiară a investiţiei, vom verifica

sustenabilitatea ei financiară. Vom pune în balanţă totalul intrărilor de fluxuri financiare

(constituite din surse de finanţare şi venituri) cu totalul ieşirilor de fluxuri financiare (formate

din costurile cu investiţia şi costurile operaţionale). Determinarea fluxului financiar net şi a

fluxului financiar cumulat este ilustrată în tabelul de mai jos

În cadrul analizei sustenabilităţii financiare, valoarea reziduală a investiţiei este luată în

considerare numai în situaţia în care aceasta generează efectiv o intrare de numerar (ar

reprezenta, în acest caz, o valoare de lichidare a investiţiei). În cazul de faţă, nu există o

valoare de lichidare la sfârşitul perioadei de exploatere a proiectului, deci nu vom include

valoarea reziduală ca şi un flux financiar de intrare.

În estimarea ratei de actualizare utilizate, am avut în vedere faptul că aceasta trebuie să

reflecte cerinţa de remunerare a finanţatorului, la nivelul riscului perceput şi asumat de acesta

prin realizarea proiectului. Cum finanţarea se realizează din surse proprii, am pornit de la un

cost al capitalului de 5% (recomandat în analiza financiară pentru proiectele finanţate din

fonduri europene nerambursabile).

Tabelul nr.12– Sustenabilitatea financiară a investiţiei

Fluxuri

financiare /ani A 1 2 3 4 5 6 7

Total resurse

financiare 6.024.223 - - - - - - -

187

Total venituri - 137.054 135.235 136.742 138.268 139.815 141.382 142.970

Total intrări de

fluxuri financiare 6.024.223 137.054 135.235 136.742 138.268 139.815 141.382 142.970

Total costuri cu

investiţii 6.024.223 - - - - - - -

Total costuri operaţionale - 132.538 130.524 131.829 133.147 134.479 135.824 137.182

Total ieşiri de

fluxuri financiare 6.024.223 132.538 130.524 131.829 133.147 134.479 135.824 137.182

Total flux de

numerar - 4.516 4.711 4.913 5.121 5.336 5.558 5.788

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de

actualizare 0,9524 0,9070 0,8638 0,8227 0,7835 0,7462 0,7107

Flux de numerar actualizat - 4.301 4.273 4.244 4.213 4.181 4.148 4.113

Flux de numerar

actualizat

cumulat - 4.301 8.574 12.818 17.031 21.212 25.360 29.473

Fluxuri

financiare /ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Total resurse

financiare - - - - - - - - -

Total venituri 146.209 802.060 149.535 151.232 152.952 156.011 159.131 162.314 165.560

Total intrări de fluxuri

financiare 146.209 802.060 149.535 151.232 152.952 156.011 159.131 162.314 165.560

Total costuri cu

investiţii - - - - - - - - -

Total costuri

operaţionale 139.939 795.538 142.752 144.180 145.621 148.534 151.504 154.535 157.625

Total ieşiri de

fluxuri financiare 139.939 795.538 142.752 144.180 145.621 148.534 151.504 154.535 157.625

Total flux de

numerar 6.270 6.522 6.783 7.053 7.331 7.477 7.627 7.779 7.935

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de

actualizare 0,6446 0,6139 0,5847 0,5568 0,5303 0,5051 0,4810 0,4581 0,4363

Flux de numerar actualizat 4.041 4.004 3.966 3.927 3.888 3.777 3.669 3.564 3.462

Flux de numerar

actualizat cumulat 37.592 41.596 45.562 49.489 53.377 57.154 60.822 64.386 67.848

Fluxuri

financiare /ani 18 19 20 21 22 23 24 25

Total resurse

financiare - - - - - - - -

Total venituri 168.871 172.249 829.893 179.208 182.792 186.448 190.177 193.980

Total intrări de fluxuri

financiare 168.871 172.249 829.893 179.208 182.792 186.448 190.177 193.980

Total costuri cu investiţii - - - - - - - -

Total costuri

operaţionale 160.778 163.993 821.472 170.619 174.031 177.512 181.062 184.683

Total ieşiri de fluxuri

financiare 160.778 163.993 821.472 170.619 174.031 177.512 181.062 184.683

Total flux de

numerar 8.094 8.256 8.421 8.589 8.761 8.936 9.115 9.297

Rata de

actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de

actualizare 0,4155 0,3957 0,3769 0,3589 0,3418 0,3256 0,3101 0,2953

188

Flux de numerar

actualizat 3.363 3.267 3.174 3.083 2.995 2.909 2.826 2.745

Flux de numerar actualizat

cumulat 71.211 74.478 77.652 80.735 83.730 86.639 89.466 92.211

Având o singură sursă de finanţare, provenind din surse proprii ale beneficiarului, nu se

justifică realizarea unei analize financiare separate privind profitabilitatea financiară a

investiţiei în funcţie de structura de finanţare a acesteia. În acest caz, profitabilitatea

investiţiei (/C) va coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului investit (/K) şi este

determinată în cele ce urmează.

Principalii indicatori de eficienţă financiară sunt prezentaţi în Tabelul nr. 13 În urma

actualizării fluxurilor financiare, rezultă că implementarea proiectului va genera, după

recuperarea investiţiei iniţiale, un venit net actualizat financiar (VNAF) negativ de -

5.932.012 lei.

Tabelul nr.13 – Indicatorii financiari ai investiţiei

Fluxuri

financiare

/ani A 1 2 3 4 5 6 7 8

Total venituri

137.054

135.235

136.742 138.268

139.815

141.382

142.970

144.578

Total costuri

6.024.223

132.538

130.524

131.829 133.147

134.479

135.824

137.182

138.554

Valoarea

reziduală

Fluxuri financiare

nete

(6.024.2

23)

4.516

4.711

4.913

5.121

5.336

5.558

5.788

6.025

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de

actualizare

0.9524

0.9070

0.8638 0.8227

0.7835

0.7462

0.7107

0.6768

Fluxuri financiare

actualizate

(6.024.2

23)

4.301

4.273

4.244

4.213

4.181

4.148

4.113

4.078

Fluxuri

financiare

/ani 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Total venituri

146.209

802.060

149.535

151.232

152.952

156.011

159.131

162.314

165.560

Total costuri

139.939

795.538

142.752

144.180

145.621

148.534

151.504

154.535

157.625

Valoarea reziduală

Fluxuri

financiare nete

6.270

6.522

6.783

7.053

7.331

7.477

7.627

7.779

7.935

Rata de

actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.6446

0.6139

0.5847

0.5568

0.5303

0.5051

0.4810

0.4581

0.4363

Fluxuri

financiare

actualizate

4.041

4.004

3.966

3.927

3.888

3.777

3.669

3.564

3.462

Fluxuri 18 19 20 21 22 23 24 25

189

financiare

/ani

Total venituri

168.871

172.249

829.893

179.208

182.792

186.448

190.177

193.980

Total costuri

160.778

163.993

821.472

170.619

174.031

177.512

181.062

184.683

Valoarea reziduală

Fluxuri

financiare nete

8.094

8.256

8.421

8.589

8.761

8.936

9.115

9.297

Rata de

actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.4155

0.3957

0.3769

0.3589

0.3418

0.3256

0.3101

0.2953

Fluxuri

financiare

actualizate

3.363

3.267

3.174

3.083

2.995

2.909

2.826

2.745

FNPV / C =

FNPV/K - 5.932.012

FRR/C =

FRR / K N/A

Ca urmare a realizării analizei financiare rezultă că investiţia este sustenabilă din financiar

din punct de vedere static, dar este ineficientă din punct de vedere dinamic, întrucât

înregistrează un flux de numerar actualizat negativ.

Având în vedere că beneficiarul investiţiei este o instituţie publică , nu primează rezultatele

analizei financiare ci calculul indicatorilor specifici analizei economice, care iau în

considerare toate beneficiile şi costurile economico- sociale, relevând astfel eficienţa

proiectului din perspectiva economiei naţionale.

6.6.4.Analiza economică

Analiza economică este efectuată pentru a evidenţia contribuţia proiectului la bunăstarea

economică a regiunii sau a tarii. Ea este efectuată în numele întregii societăţi (regiune sau

ţară) în locul doar al proprietarului infrastructurii ca în cazul analizei financiare.

Metodologia folosită pentru evaluarea contribuţiei proiectului propus la bunăstarea

economică şi socială a mediului local, precum şi a la cea a regiunii şi a ţării constă în:

în evaluarea intrărilor şi ieşirilor, taxa pe valoare adăugată precum şi plăţile

asigurărilor sociale au fost excluse din calcul, întrucât reprezintă doar simple

transferuri de numerar în economia naţională.

evaluarea şi includerea în analiză a externalităţilor care conduc la costuri şi beneficii

sociale care nu au fost luate în considerare în analiza financiară

transformarea preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile

care corectează distorsiunile preţurilor provocate de imperfecţiunile mecanismelor de

piaţă.

190

Principalele beneficii economico sociale luate în considerare pentru analiza

economică sunt :

- economii la costurile operaţionale ale vehiculelor;

- economii de costuri datorate reducerii timpului de transport;

Cele mai importante costuri economico-sociale luate în considerare sunt cele generate de

poluarea mediului ambiant.

Pentru a putea evalua beneficiile economico-sociale în analiza economică respectiv

economiile la costurile operaţionale ale vehiculelor şi cele datorte reducerii timpului de

transport trebuie analizate estimările de trafic pentru drumului supus reabilitării şi

modernizării.

Estimările de trafic sunt fundamentate pe valorile CESTRIN pentru primii 15 ani de

exploatare şi pe o creştere medie anuală de 1% pentru ceilalţi ani luaţi în considerare.

Tabelul nr.14 Estimarea traficului în varianta fără proiect – valori pentru

vehicule standard

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vehicule

uşoare

2.022.100

2.146.054

2.270.008

2.393.962

2.517.916

2.641.870

2.734.507

2.827.144

2.919.781

Vehicule grele

520.855

546.478

572.101

597.724

623.347

648.970

672.257

695.544

718.831

An 10 11 12 13 14 15 16 17

Vehicule uşoare

3.012.418

3.105.055

3.197.619

3.290.183

3.382.747

3.475.311

3.567.875

3.510.064

Vehicule

grele

742.118

765.405

781.392

873.956

966.520

1.059.084

845.340

1.069.675

An 18 19 20 21 22 23 24 25

Vehicule

uşoare

3.603.554

3.545.165

3.639.589

3.580.616

3.675.985

3.616.745

3.712.745

3.652.587

Vehicule

grele

853.793

1.080.372

862.331

1.091.175

870.955

1.102.087

879.664

1.113.108

Creşterea traficului în scenariul cu proiect provine din traficul suplimentar generat de

modernizarea drumului. Traficul generat suplimentar ca urmare a reabilitării şi modernizării

a fost considerat ca aproximativ 10 % din valoarea traficului estimat de studiile CESTRIN.

Tabelul nr.15 Estimarea traficului în varianta fără proiect – valori pentru

vehicule standard

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vehicule uşoare

Trafic normal 2.022.100 2.146.054 2.270.008 2.393.962 2.517.916 2.641.870 2.734.507 2.827.144 2.919.781

191

Trafic generat 202.210 214.605 227.001 239.396 251.792 264.187 273.451 282.714 291.978

Total pentru vehicule uşoare 2.224.310 2.360.659 2.497.009 2.633.358 2.769.708 2.906.057 3.007.958 3.109.858 3.211.759

Vehicule grele

Trafic normal 520.855 546.478 572.101 597.724 623.347 648.970 672.257 695.544 718.831

Trafic generat 52086 54648 57210 59772 62335 64897 67226 69554 71883

Total pentru vehicule grele 572.941 601.126 629.311 657.496 685.682 713.867 739.483 765.098 790.714

An 10 11 12 13 14 15 16 17

Vehicule uşoare

Trafic normal

3.012.418

3.105.055

3.197.619

3.290.183

3.382.747

3.475.311

3.567.875

3.510.064

Trafic generat

301.242

310.506

319.762

329.018

338.275

347.531

356.788

351.006

Total pentru vehicule uşoare

3.313.660

3.415.561

3.517.381

3.619.201

3.721.022

3.822.842

3.924.663

3.861.070

Vehicule grele

Trafic normal

742.118

765.405

781.392

873.956

966.520

1.059.084

845.340

1.069.675

Trafic generat 74212 76541 78139 87396 96652 105908 84534 106967

Total pentru vehicule grele

816.330

841.946

859.531

961.352

1.063.172

1.164.992

929.874

1.176.642

An 18 19 20 21 22 23 24 25

Vehicule uşoare

Trafic normal

3.603.554

3.545.165

3.639.589

3.580.616

3.675.985

3.616.745

3.712.745

3.652.587

Trafic generat 360.355

354.516

363.959

358.062

367.599

361.642

371.275

365.259

Total pentru vehicule uşoare

3.963.909

3.899.681

4.003.548

3.938.678

4.043.584

3.978.387

4.084.020

4.017.846

Vehicule grele

Trafic normal

853.793

1.080.372

862.331

1.091.175

870.955

1.102.087

879.664

1.113.108

Trafic generat 85379 108037 86233 109118 87095 110209 87966 111311

Total pentru vehicule grele 939.172

1.188.409

948.564

1.200.293

958.050

1.212.296

967.630

1.224.419

Pornind de la estimările de trafic şi luând în considerare lungimea drumului, coeficientul IRI

(ce exprimă starea de degradare a infrastructurii) şi costurile operaţionale unitare se poate

determina costul operaţionale anual pentru vehicolele ce se află în trafic pe secţiunea de drum

modernizată.

Pentru scenariul fără proiect, pe baza datelor de pe teren prezentate în studiul de fezabilitate

s-a pornit de la o valoare de 6 pentru coeficientul IRI în primul an al exploatării. Ca rezultat

al implementării proiectului valoarea coeficientului IRI va fi de 3 în primul an de exploatare

luat în considerare.

192

Tabelul nr.16 – Cost operaţional vehicole în varianta fără proiect

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

IRI 6.0 6.3 6.6 6.9 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4

Vehicule uşoare

1.288.137

1.363.544 1.440.192

1.518.097

1.597.276

1.677.745

1.753.427 1.830.325

1.908.453

Vehicule grele

11.668.762

12.494.359 13.333.737

14.187.077

15.054.560

15.936.372

16.642.103 17.359.143

18.087.635

Total cost operaţional

vehicole

12.956.899

13.857.903 14.773.929

15.705.174

16.651.836

17.614.117

18.395.530 19.189.468

19.996.088

An 10 11 12 13 14 15 16 17

IRI 6.6 6.9 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4 8.7

Vehicule uşoare

1.868.188

1.943.973 2.002.253

2.259.388

2.520.944

2.786.981

2.244.327

2.865.218

Vehicule grele

17.694.559

18.401.150 19.119.489

19.847.146

20.587.267

21.338.998

22.102.487

21.938.035

Total cost operaţional

vehicole

19.562.747

20.345.123 21.121.742

22.106.534

23.108.211

24.125.979

24.346.814

24.803.253

An 18 19 20 21 22 23 24 25

IRI 9 9.3 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4 8.7

Vehicule uşoare

2.307.331

2.945.652 2.209.654

2.820.952

2.271.684

2.900.143

2.335.456

2.981.557

Vehicule grele

22.722.957

22.553.889 21.761.019

21.599.107

22.371.903

22.205.447

22.999.936

22.828.807

Total cost operaţional

vehicole

25.030.288

25.499.541 23.970.673

24.420.059

24.643.587

25.105.590

25.335.392

25.810.364

Tabelul nr.18 – Cost operaţional vehicole în varianta cu proiect

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

IRI 3.0 3.3 3.6 3.9 4.2 4.5 4.8 5.1 5.4

Vehicule uşoare

1.178.828

1.247.836 1.317.980

1.389.274

1.461.734

1.535.374

1.604.634 1.675.006

1.746.505

Vehicule grele

10.678.571

11.434.109 12.202.258

12.983.185

13.777.055

14.584.038

15.229.882 15.886.075

16.552.748

Total cost operaţional

vehicole

11.857.399

12.681.945 13.520.238

14.372.459

15.238.789

16.119.412

16.834.516 17.561.081

18.299.253

An 10 11 12 13 14 15 16 17

IRI 3.6 3.9 4.2 4.5 4.8 5.1 5.4 5.7

Vehicule uşoare

1.709.657

1.779.010 1.832.345

2.067.660

2.307.021

2.550.482

2.053.877

2.622.080

Vehicule grele

16.193.028

16.839.659 17.496.125

18.162.950

18.840.266

19.528.206

20.226.906

20.076.410

Total cost operaţional

vehicole

17.902.685

18.618.669 19.328.470

20.230.610

21.147.287

22.078.688

22.280.783

22.698.490

An 18 19 20 21 22 23 24 25

IRI 6 6.3 4.5 5.4 5.7 6 6.3 6.6

Vehicule uşoare

2.111.534

2.695.689 2.040.158

2.651.170

2.134.690

2.725.595

2.194.894

2.802.109

193

Vehicule grele

20.794.725

20.640.003 20.091.794

20.299.140

21.025.424

20.868.986

21.615.658

21.454.829

Total cost operaţional

vehicole

22.906.259

23.335.692 22.131.952

22.950.310

23.160.114

23.594.581

23.810.552

24.256.938

Determinat ca diferenţă între cele două variante de proiect, în tabelul nr.19 este prezentat

costul operaţionale al vehicolelor standard (incremental). Acesta va fi cuantificat drept

beneficiu socio – economic în determinarea indicatorilor specifici analizei economice.

Tabelul nr.19 – Cost operaţional vehicole (incremental)

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

IRI

109.309

115.708 122.212

128.823

135.542

142.371

148.793

155.319

161.948

Vehicule uşoare

990.191

1.060.250 1.131.479

1.203.892

1.277.505

1.352.334

1.412.221

1.473.068

1.534.887

Vehicule grele

1.099.500

1.175.958 1.253.691

1.332.715

1.413.047

1.494.705

1.561.014

1.628.387

1.696.835

Total cost operaţional

vehicole

109.309

115.708 122.212

128.823

135.542

142.371

148.793

155.319

161.948

An 10 11 12 13 14 15 16 17

IRI

158.531

164.963 169.908

191.728

213.923

236.499

190.450

243.138

Vehicule uşoare

1.501.531

1.561.491 1.623.364

1.684.196

1.747.001

1.810.792

1.875.581

1.861.625

Vehicule grele

1.660.062

1.726.454 1.793.272

1.875.924

1.960.924

2.047.291

2.066.031

2.104.763

Total cost operaţional

vehicole

158.531

164.963 169.908

191.728

213.923

236.499

190.450

243.138

An 18 19 20 21 22 23 24 25

IRI

195.797

249.963 169.496

169.782

136.994

174.548

140.562

179.448

Vehicule uşoare

1.928.232

1.913.886 1.669.225

1.299.967

1.346.479

1.336.461

1.384.278

1.373.978

Vehicule grele

2.124.029

2.163.849 1.838.721

1.469.749

1.483.473

1.511.009

1.524.840

1.553.426

Total cost operaţional

vehicole

195.797

249.963 169.496

169.782

136.994

174.548

140.562

179.448

Pentru determinarea economiilor de costuri datorate reducerii timpului de transport au fost

luaţi în considerare următorii parametri: coeficientul IRI ce reflectă starea infrastructurii,

viteza de deplasare a autovehicolelor şi valorile pasageri pe oră şi şoferi pe oră, conform

datelor din studiul de fezabilitate. În estimările efectuate, atât în varianta cu proiect cât şi în

cea fără proiect am luat în considerare:

numărul mediu al pasagerilor (pasageri/vehicol) : 1,1 pentru vehicolelel uşoare şi 12

pentru vehicolele grele;

o pondere a timpului de serviciu de 10%;

valoarea timpului de serviciu de 0,53 euro/oră pentru vehicolele uşoare şi de 1,06

194

euro/oră pentru vehicole grele;

valoarea timpului şoferului de0,53 euro/oră pentru vehicolele uşoare şi de 1,06

euro/oră pentru vehicole grele.

Tabelul nr.20 – Costuri asociate timpului de transport în varianta fără proiect

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

IRI 6.0 6.3 6.6 6.9 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4

Viteza medie pentru vehicule uşoare 50 49 49 48 47 46 46 45 44

Viteza medie pentru vehicule grele 32 32 31 31 30 30 29 29 28

Lungimea sectorului de drum

13.808

km

Pasageri pe oră

Vehicule uşoare 0.3 0.31 0.31 0.32 0.32 0.33 0.33 0.34 0.34

Vehicule grele 5.18 5.26 5.34 5.42 5.5 5.58 5.67 5.76 5.84

Şoferi pe oră

Vehicule uşoare 0.28 0.28 0.28 0.29 0.29 0.3 0.3 0.31 0.31

Vehicule grele 0.43 0.44 0.44 0.45 0.46 0.47 0.47 0.48 0.49

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09 0.1 0.1 0.1 0.1

Vehicule grele 3.02 3.06 3.11 3.16 3.21 3.26 3.31 3.36 3.41

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09

Vehicule grele 0.46 0.46 0.47 0.48 0.49 0.49 0.5 0.51 0.52

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.17 0.17 0.17 0.17 0.18 0.19 0.19 0.19 0.19

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 3.48 3.52 3.58 3.64 3.7 3.75 3.81 3.87 3.93

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 341839 368318 395525 423474 452184 481669 506151 531267 557031

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 1810577 1928576 2049748 2174164 2301893 2433009 2558693 2687641 2819923

Total costuri asociate timpului de

transport 2152416 2296894 2445273 2597638 2754077 2914678 3064844 3218908 3376954

An 10 11 12 13 14 15 16 17

IRI 6.6 6.9 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4 8.7

Viteza medie pentru vehicule uşoare 48 48 47 46 45 45 44 43

Viteza medie pentru vehicule grele 31 30 30 30 29 29 28 28

Lungimea sectorului de drum

Pasageri pe oră

Vehicule uşoare 0.31 0.32 0.32 0.33 0.33 0.34 0.34 0.35

Vehicule grele 5.36 5.44 5.53 5.61 5.7 5.78 5.87 5.96

Şoferi pe oră

195

Vehicule uşoare 0.29 0.29 0.29 0.3 0.3 0.31 0.31 0.32

Vehicule grele 0.45 0.45 0.46 0.47 0.47 0.48 0.49 0.5

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.09 0.09 0.09 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

Vehicule grele 3.13 3.17 3.22 3.27 3.32 3.37 3.42 3.47

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.08 0.08 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09

Vehicule grele 0.47 0.48 0.49 0.5 0.5 0.51 0.52 0.53

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.17 0.17 0.18 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 3.6 3.65 3.71 3.77 3.82 3.88 3.94 4

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 527251 551741 576842 602579 628966 656017 683746 682910

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 2670895 2796656 2898547 3291280 3695301 4110865 3331179 4279392

Total costuri asociate timpului de

transport 3198146 3348397 3475389 3893859 4324267 4766882 4014925 4962302

An 18 19 20 21 22 23 24 25

IRI 9 9.3 7.2 7.5 7.8 8.1 8.4 8.7

Viteza medie pentru vehicule uşoare 43 42 47 46 45 45 44 43

Viteza medie pentru vehicule grele 27 27 30 29 29 28 28 28

Lungimea sectorului de drum

Pasageri pe oră

Vehicule uşoare 0.35 0.36 0.33 0.33 0.34 0.34 0.35 0.35

Vehicule grele 6.05 6.14 5.56 5.64 5.73 5.82 5.9 5.99

Şoferi pe oră

Vehicule uşoare 0.32 0.33 0.3 0.3 0.31 0.31 0.31 0.32

Vehicule grele 0.5 0.51 0.46 0.47 0.48 0.48 0.49 0.5

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.11 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

Vehicule grele 3.53 3.58 3.24 3.29 3.34 3.39 3.44 3.49

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.09 0.1 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09

Vehicule grele 0.53 0.54 0.49 0.5 0.51 0.51 0.52 0.53

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.2 0.2 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 4.06 4.12 3.73 3.79 3.85 3.9 3.96 4.02

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 711776 710907 660490 659683 687567 686727 715755 714880

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 3467743 4454829 3217879 4133842 3349798 4303311 3487125 4479728

196

Total costuri asociate timpului de

transport 4179519 5165736 3878369 4793525 4037365 4990038 4202880 5194608

Tabelul nr.21 – Costuri asociate timpului de transport în varianta cu proiect

An 1 2 3 4 5 6 7 8 9

IRI 3.0 3.3 3.6 3.9 4.2 4.5 4.8 5.1 5.4

Viteza medie pentru vehicule uşoare 58 57 56 55 54 53 53 52 51

Viteza medie pentru vehicule grele 37 36 36 35 35 34 34 33 33

Lungimea sectorului de drum

13.808

km

Pasageri pe oră

Vehicule uşoare 0.26 0.27 0.27 0.28 0.28 0.28 0.29 0.29 0.3

Vehicule grele 4.5 4.57 4.64 4.71 4.78 4.86 4.93 5.01 5.08

Şoferi pe oră

Vehicule uşoare 0.24 0.24 0.25 0.25 0.26 0.26 0.26 0.27 0.27

Vehicule grele 0.38 0.38 0.39 0.39 0.4 0.4 0.41 0.42 0.42

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09

Vehicule grele 2.63 2.66 2.71 2.75 2.79 2.83 2.87 2.92 2.96

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.08 0.08 0.08 0.08

Vehicule grele 0.4 0.4 0.41 0.42 0.42 0.43 0.44 0.44 0.45

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.16 0.16 0.17 0.17

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 3.03 3.06 3.12 3.17 3.21 3.26 3.31 3.36 3.41

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 297251 320277 343934 368239 393203 418843 440131 461971 484374

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 1574415 1677022 1782390 1890577 2001646 2115660 2224951 2337079 2452107

Total costuri asociate timpului de

transport 1871666 1997299 2126324 2258816 2394849 2534503 2665082 2799050 2936481

Economii la costul de transport în varianta cu proiect faţă de cea fără

proiect

280750 299595 318949 338822 359228 380175 399762 419858 440473

An 10 11 12 13 14 15 16 17

IRI 3.6 3.9 4.2 4.5 4.8 5.1 5.4 5.7

Viteza medie pentru vehicule uşoare 56 55 54 53 52 51 51 50

Viteza medie pentru vehicule grele 36 35 34 34 33 33 32 32

Lungimea sectorului de drum

Pasageri pe oră

197

Vehicule uşoare 0.27 0.28 0.28 0.29 0.29 0.29 0.3 0.3

Vehicule grele 4.66 4.73 4.8 4.88 4.95 5.03 5.1 5.18

Şoferi pe oră

Vehicule uşoare 0.25 0.25 0.26 0.26 0.26 0.27 0.27 0.28

Vehicule grele 0.39 0.39 0.4 0.41 0.41 0.42 0.43 0.43

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09

Vehicule grele 2.72 2.76 2.8 2.84 2.89 2.93 2.98 3.02

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.07 0.07 0.07 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08

Vehicule grele 0.41 0.42 0.42 0.43 0.44 0.44 0.45 0.46

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.15 0.15 0.15 0.16 0.16 0.16 0.17 0.17

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 3.13 3.18 3.22 3.27 3.33 3.37 3.43 3.48

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 458479 479775 501601 523981 546927 570449 594561 593835

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 2322518 2431874 2520476 2861982 3213305 3574665 2896677 3721211

Total costuri asociate timpului de

transport 2780997 2911649 3022077 3385963 3760232 4145114 3491238 4315046

Economii la costul de transport în varianta cu proiect faţă de cea fără

proiect 417149 436748 453312 507896 564035 621768 523687 647256

An 18 19 20 21 22 23 24 25

IRI 6 6.3 4.5 5.4 5.7 6 6.3 6.6

Viteza medie pentru vehicule uşoare 49 48 53 50 50 49 48 47

Viteza medie pentru vehicule grele 31 31 34 32 32 31 31 30

Lungimea sectorului de drum

Pasageri pe oră

Vehicule uşoare 0.31 0.31 0.29 0.3 0.31 0.31 0.31 0.32

Vehicule grele 5.26 5.34 4.9 5.13 5.21 5.29 5.37 5.45

Şoferi pe oră

Vehicule uşoare 0.28 0.28 0.26 0.27 0.28 0.28 0.29 0.29

Vehicule grele 0.44 0.45 0.41 0.43 0.43 0.44 0.45 0.45

Pasageri oră -euro

Vehicule uşoare 0.09 0.09 0.08 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09

Vehicule grele 3.07 3.11 2.86 2.99 3.04 3.08 3.13 3.18

Şoferi oră-euro

Vehicule uşoare 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08

Vehicule grele 0.46 0.47 0.43 0.45 0.46 0.47 0.47 0.48

Timp total de călătorie vehicule uşoare

(euro/vehicul) 0.17 0.17 0.16 0.17 0.17 0.17 0.17 0.17

198

Timp total de călătorie vehicule

grele(euro/vehicul) 3.53 3.58 3.29 3.44 3.5 3.55 3.6 3.66

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule uşoare 618936 582243 599800 625153 624389 624389 650781 649986

Costuri asociate timpului de transport -

vehicule grele 3015428 3873764 2836663 3758587 3045716 3912673 3170577 4073076

Total costuri asociate timpului de

transport 3634364 4456007 3436463 4383740 3670105 4537062 3821358 4723062

Economii la costul de transport în

varianta cu proiect faţă de cea fără

proiect 545155 709729 441906 409785 367260 452976 381522 471546

Metodologia pentru realizarea analizei economice recomandă ca ultimă etapă preliminară

realizării analizei economice propriu – zise (determinării indicatorilor economici)

transformarea preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile care

corectează distorsiunile preţurilor provocate de imperfecţiunile mecanismelor de piaţă.

Preţurile aferente fluxurilor de intrare sau de ieşire nu reflectă cu acurateţe valoarea lor

socială din cauza distorsiunilor pieţei, regimului de monopol al unor bunuri sau servicii şi

inegalităţii între cerere şi ofertă.

Factorii de conversie utilizaţi în analiza economică sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.22 – Factorii de conversie utilizaţi în analiza economică

Cheltuieli / Factor de conversie Structură Factor de conversie

Cheltuieli cu mentenanţa (întreţinere şi reparaţii curente şi capitale)

Salarii 30% 1

Materiale importate 40% 0,87

Materiale indigene 25% 0,99

Profit 5% 0

Factor de conversie pentru

cheltuielile cu mentenanţa 0,89

Investiţia

Muncitori calificaţi 10 % 1

Muncitori necalificaţi 30 % 0,8

Materiale importate 30 % 0,87

Materiale indigene 20 % 0,99

Profit 5 % 0

Taxe 5 % 0

199

Factor de conversie pentru

cheltuielile cu investiţia 0,79

Analiza economică pentru proiectul de modernizare şi reabilitare a drumului este

prezentată în tabelul nr.23

200

Tabelul nr.23 – Indicatorii economici ai investiţiei

Fluxuri financiare /ani Factor de

conversie A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Intrari

Venituri operationale

137,054

135,235

136,742

138,268

139,815

141,382

142,970

144,578

146,209

802,060

149,535

151,232

Beneficii socio-economice din care

- 1,380,250

1,475,553 1,572,640 1,671,537

1,772,275

1,874,880

1,960,776

2,048,245

2,137,308

2,077,211

2,163,202

2,246,584

a.beneficii din reducerea costului operational al

vehicolelor 1,099,500

1,175,958 1,253,691 1,332,715

1,413,047

1,494,705

1,561,014

1,628,387

1,696,835

1,660,062

1,726,454

1,793,272

b.beneficii din reducerea timpului de transport

280,750

299,595

318,949

338,822

359,228

380,175

399,762

419,858

440,473

417,149

436,748

453,312

Total intrari

- 1,517,304

1,610,788 1,709,382 1,809,805

1,912,090

2,016,262

2,103,746

2,192,823

2,283,517

2,879,271

2,312,737

2,397,816

Iesiri

Costuri cu investitia 0.79

4,759,136

Costuri operationale 0.89

121,978

120,359

121,700

123,059

124,435

125,830

127,243

128,675

130,126

713,833

133,086

134,597

Costuri socio economice din care :

-

5,000

5,050

5,101

5,152

5,203

5,255

5,308

5,361

5,414

5,468

5,523

5,578

Costul specific cu colectarea deseurilor

5,000

5,050

5,101

5,152

5,203

5,255

5,308

5,361

5,414

5,468

5,523

5,578

Total iesiri

4,759,136

126,978

125,409

126,801

128,210

129,638

131,085

132,551

134,036

135,540

719,302

138,609

140,175

Fluxuri financiare nete

(4,759,136) 1,390,326

1,485,379 1,582,581 1,681,595

1,782,452

1,885,177

1,971,195

2,058,788

2,147,977

2,159,969

2,174,128

2,257,641

Rata de actualizare 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.9524

0.9070

0.8638

0.8227

0.7835

0.7462

0.7107

0.6768

0.6446

0.6139

0.5847

0.5568

Fluxuri financiare actualizate

(4,759,136) 1,324,120

1,347,282 1,367,093 1,383,452

1,396,597

1,406,748

1,400,892

1,393,469

1,384,605

1,326,034

1,271,167

1,257,139

201

Fluxuri financiare /ani Factor de

conversie 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Intrari

Venituri operationale

152,952

156,011

159,131

162,314

165,560

168,871

172,249

829,893

179,208

182,792

186,448

190,177

193,980

Beneficii socio-economice din care

2,383,820

2,524,959

2,669,059

2,589,718

2,752,019

2,669,184

2,873,578

2,280,627

1,879,534

1,850,733

1,963,985

1,906,362

2,024,972

a.beneficii din reducerea costului operational al

vehicolelor

1,875,924

1,960,924

2,047,291

2,066,031

2,104,763

2,124,029

2,163,849

1,838,721

1,469,749

1,483,473

1,511,009

1,524,840

1,553,426

b.beneficii din reducerea timpului de transport

507,896

564,035

621,768

523,687

647,256

545,155

709,729

441,906

409,785

367,260

452,976

381,522

471,546

Total intrari

2,536,772

2,680,970

2,828,190

2,752,032

2,917,579

2,838,055

3,045,827

3,110,520

2,058,742

2,033,525

2,150,433

2,096,539

2,218,952

Iesiri

Costuri cu investitia

Costuri operationale

136,127

138,850

141,627

144,459

147,349

150,296

153,302

738,605

159,495

162,685

165,938

169,257

172,642

Costuri socio economice din care :

5,634

5,690

5,747

5,805

5,863

5,922

5,981

6,041

6,101

6,162

6,224

6,286

6,349

Costul specific cu colectarea deseurilor

5,634

5,690

5,747

5,805

5,863

5,922

5,981

6,041

6,101

6,162

6,224

6,286

6,349

Total iesiri

141,761

144,540

147,374

150,264

153,212

156,217

159,282

744,645

165,596

168,847

172,162

175,543

178,991

Fluxuri financiare nete

2,395,011

2,536,430

2,680,816

2,601,768

2,764,368

2,681,838

2,886,545

2,365,875

1,893,146

1,864,678

1,978,271

1,920,996

2,039,961

Rata de actualizare

5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Indice de actualizare

0.5303

0.5051

0.4810

0.4581

0.4363

0.4155

0.3957

0.3769

0.3589

0.3418

0.3256

0.3101

0.2953

Fluxuri financiare actualizate

1,270,125

1,281,069

1,289,518

1,191,900

1,206,084

1,114,359

1,142,304

891,673

679,530

637,440

644,068

595,639

602,406

ENPV 24.045.580

ERR 28,31 %

201

Aşa cum se poate observa din tabelul nr.23 proiectul prezintă o eficienţă ridicată din punct de

vedere economic generând un venit net actualizat economic ridicat în valoare de 24.045.580 euro

pentru cei 25 de ani ai exploatării şi rată internă de rentabilitate economică de 28,31%, cu mult

peste costul capitalului şi peste media sectorului de activitate.

Din punct de vedere al analizei economice proiectul trebuie implementat întrucât prin realizarea

sa se obţin importante beneficii economico-sociale.

6.6.5. Analiza de senzitivitate

Analiza financiară şi cea economică au fost realizate determinist, în condiţii de certitudine. În

economie predomină mai ales din perspectiva unei analize pe 25 de ani riscul şi incertitudinea cu

privire la variabilele luate în considerare. De aceea este necesară o analiză de senzitivitate care să

cuantifice cât de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificări ce pot apărea în cursul

exploatării sale viitoare. În cadrul analizei de senzitivitate ne propunem să identificăm

variabilele critice ale modelului şi cât de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice identificate sunt:

costul cu investiţia – estimăm că se pot înregistra economii faţă de sumele precizate în

mediul cert sau, dimpotrivă, anumite achiziţii să fie mai costisitoare decât am estimat

iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la (-10%; +10%);

costurile operaţionale (cu mentenanţa) – având în vedere nivelul relativ ridicat al

acestora, am stabilit un interval de variaţie înre -15% şi +15%;

veniturile operaţionale – pentru care am stabilit acelaşi interval de variaţie ca şi pentru

cheltuielile operaţionale.

În tabelele următoare sunt prezentate extrase din analiza de senzitivitate pentru venitul net

actualizat financiar (FNPV sau VNAF) şi pentru rata internă de rentabilitate economică (RIRE

sau ERR).

Tabelul nr. 24 Extras din analiza de senzitivitate (FNPV-VNAF)

Variabilă/

Modificări(procente) -15 -10 -5 0 5 10 15

Costul cu investiţia - 5028379 -5.329.590 -5.630.801 -5.932.012 -6233323 -6534434 -6835645

Costurile operaţionale -5526476 -5661654 -5796833 -5.932.012 -6067191 -6202370 -6337548

Veniturile operaţionale -6531580 -6211591 -6071801 -5.932.012 -5792223 -5652433 -5512644

203

Tabelul nr. 25 Extras din analiza de senzitivitate (RIRE)

Variabilă/

Modificări(procente) -15 -10 -5 0 5 10 15

Costul cu investiţia 33,42 31,54 29,84 28,31 26,92 25,65 24,48

Costurile operaţionale 28,73 28,62 28,51 28,31 28,28 28,16 28,05

Veniturile operaţionale 27,99 28,12 28,26 28,31 28,52 28,66 28,79

Din analiza rezultatelor se pot desprinde următoarele observaţii:

costul cu investiţia exercită cea mai importantă influenţă asupra indicatorilor financiari şi

economici de eficienţă a proiectului de modernizare a drumului. La o creştere cu 15% a

costurilor cu investiţia iniţială, venitul net actualizat financiar se reduce cu 29%, iar rata

internă de rentabilitate economică a proiectului se reduce cu patru puncte procentuale;

costurile de mentenanţă au un impact nesemnificativ; nu există riscul ca indicatorii

proiectului să devină inacceptabili în interiorul intervalului de variaţie stabilit din cauza

creşterii costurilor de mentenanţă;

veniturile operaţionale au de asemenea un impact nesemnificativ asupra indicatorilor

financiari şi economici din analiza cost – beneficiu.

Din analiza de senzitivitate rezultă aşadar că variabila la care proiectul de modernizare a

drumului este cel mai sensibil este costul investiţiei iniţiale.

6.6.6. Analiza riscurilor

Pentru analiza proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot aparea atât în

perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a noului obiectiv.

Riscurile inerente unui proiect de o asemenea amploare sunt date în principal de corelarea

termenelor de achiziţie, de existenţa la momentul potrivit a resurselor financiare. În cadrul

licitaţiilor organizate în vederea achiziţiei lucrărilor de execuţie a proiectului pot apărea

următoarele riscuri:

obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită numărului redus de oferte

conforme primite, lucru ce va influenţa în mod negativ planul de acţiune al proiectului;

nerespectarea termenelor stabilite de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj - din

cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

203

Riscuri interne:

Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor prevăzute în

planul de acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:

a) etapizarea eronată a lucrarilor;

b) erori în calculul solutiilor tehnice;

c) executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;

d) nerespectarea normativelor şi legislatiei în vigoare;

e) comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.

f) dificultăţi în asigurarea de către comunitatea locală a părţii de investiţie suportată din

finantare proprie.

Riscuri externe:

Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul

proiectului:

a) obligativitatea repetării procedurilor de

achiziţii datorită gradului redus de participare la licitaţii;

b) obligativitatea repetării procedurilor de

achizitii datorita numarului mare de oferte neconforme primite în cadrul licitaţiilor;

c) creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele

implicate în proiect.

6.6.7. Concluziile studiului de caz

În urma realizării analizei financiare, a celei economice, precum şi a analizelor de senzitivitate şi

risc se recomandă realizarea investiţiei în scenariul cu proiect. Chiar dacă fluxurile de numerar

actualizate pentru analiza finaciară sunt negative, proiectul este sustenabil financiar din punct de

vedere static şi are importante beneficii economico-sociale, fapt confirmat de valorile înregistrare

de indicatorii economici (venitul net actualizat economic şi rata internă de rentabilitate

economică).

Din punct de vedere al analizei proiectului de reabilitare şi modernizare a unui drum public

primează ca importanţă indicatorii analizei economice. Or din această perspectivă, proiectul are

un aport deosebit.

Proiectul prezintă o sensibilitate relativ ridicată în raport cu costul investiţiei şi una scăzută la

acţiunea altor variabile critice. Nu există alţi factori de risc, dintre cei identificaţi şi analizaţi,

care să aibă o influenţă semnificativă asupra desfăşurării proiectului.